EXPERT ACCESARE FONDURI

STRUCTURALE 51 DE COEZIUNE EUROPENE

SUPORT DE CURS
 Cuprins

Lista tabelelor ~i a figurilor .. ............................................................................... ....... .. .............. 3

1. Cadrul institutional al fondurilor europene ............... .. ...... ....... .... ........ .... ....................... 4
1.1. Mecanismul acordarii de fond uri europene ............... .................................................. 4
1.2. Institutiile care supravegheaza derularea fondurilor europene ...... ................... ... .. ...... 6
2. Proiectul ~ i managementul ciclul de viata al acestuia ............................... ..... ...... .. ....... 16
2.1. Ce este un proiect? .................................. ....... ............ .. ............................................. 16
2.2. Managementul de proiect .................... .. ....... ... .................. ................. ........... ............ 18
2.3. Managementul ciclului de viata al proiectului .......................................................... 20
2.4. Cadrullogic ~i matricea cadrului logic .............................................. ........................ 30
3. Managementul echipei de proiect .......... .............................................................. ... ...... 38
3.1. Managerul de proiect ............................................................... ........ ................... ....... 38
3.2. Managementul echipei de proiect.. .............. ........................................ ...................... 40
3.3. Managementul echipei de proiect in cadrul POSDRU ............ .... ........... ................... 41
4. Managementul financiar al proiectului ........... ....................................... .......... ............. 46
4.1. Eligibilitatea cheltuielilor .............................................................. ............. ............... 46
4.2. Analiza fluxurilor de numerar (cash flows) ........................... .. ................................. 52
4.3. Analiza Cost-Beneficiu ............ ............................... ...................................... .. ... ...... , 63
4.4. Reguli privind achizijiile publice ........................ .. .................................................... 64
Principii in achizitii publice ...................................................................................... 64
Etapele procesului de achizijie publica ..................................................................... 67
Proceduri de atribuire a contractelor de achizijii publice .. .......... .... ........ .................. 74
4.5. Posibilitati de informare cu privire la finantari ........................................................ . 79

2
 Lista tabelelor ~i a figurilor

Tabel 1 Documente justificative solicitate ............................................................................... 27

Tabel2 Monitorizare/Evaluare/Audit .............. .. ...................................................................... 30
Tabel 3 Obligatiile managerului de proiect ... ...................... ................................ .. .............. .... . 39
Tabel 4 Plafoane de salarizare pentru membrii echipei de implementare in functie de
cuno~tintele avute ............. ......... ......... .................... ....... .............. ................ ............................. 43

Figura 1 Sistemul de asigurare ~i informare Ia nivel national... ...................... ... .... .............. .... 10
Figura 2 Sistemul antifrauda implementat de DLAF ...... ................. ............. ...... ..................... 15
Figura 3 Politici, programe ~i proiecte ... .................................................................................. 17
Figura 4 Ciclul de viata al unui proiect .... ... ................. .......................................................... .. 20
Figura 5 Arborele problen1elor..... ....... ... .. ................... ............. .................. ..... ..... .. .... .............. 31
Figura 6 Arborele obiective1or ................................................................................................. 34
Figura 7 Alegerea strategiei ..................................................................................................... 35
Figura 8 Matricea Cadrului Logic .................................................................................... ........ 36
Figura 9 Matricea cadrullogic ~i ciclul de viata al produselor in contextul implementarii
proiectului ................................................................................................................................ 37
Figura 10 Fluxul documentatiei ............................................................................................... 4 7
Figura 11 Proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica ....................................... 74

Anexa 1 Sinteza a programelor operationale ........................................................ .. ................. 81

Anexa 2 Institutii implicate in managementul programelor operationale ............................... 85

3
 1. Cadrul institutional al fondurilor europene
1.1. Mecanismul acordarii de fonduri europene

Inainte de a prezenta efectiv managementul de fonduri europene ne-am propus sa prezentam

succint mecanismul de acordare a acestor fonduri ~i institutiile care vegheaza la derularea 1n
conditii normale a acestora.

Finantarea europeana reprezinta sprijinuLfinanciar acordat de Uniunea Europeana Romaniei

in vederea derularii de proiecte ce corespund prioritatilor Comunitatii. Principalul avantaj al
finantarilor europene nerambursabile este acela di banii primiti nu se mai restituie
finantatorului in cazul realizarii obiectivelor 1nscrise in proiect ~i respectarii clauzelor
contractuale. Insa avantajele nu vin :tara dezavantaje precum accesul dificilla aceste finantari
datorita faptului ca proiectele trebuie sa se incadreze in criteriile stabilite de finantator sau
grila elaborata de acesta ~i controlul strict al modului de utilizare a acestora.

La modul general vorbind principalul motiv pentru care Uniunea Europeana acorda acest tip
de finantare este pentru a se sprijini nevoi identificate la nivelul Statelor Membre ale
Comunitatii, in conditiile in care acestea din urma nu au expertiza ~i resursele financiare
necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta. In schimb beneficiarii fondurilor trebuie sa se
incadreze anumitor criterii stabilite de finantator ~i sa respecte intregul mecanism in vederea
contractarii acestora.

In continuare vom incerca sa prezentam succint etapele de derulare a unui program de

finantare europeana:

)"> Intr-o prima etapa, Uniunea Europeana sau finantatorul stabile~te in colaborare cu
autoritatile din Romaniei metodologia # criteriile generate pentru acordarea
finanjiiri # selec(ia de proiecte: obiectivele ~i beneficiarii potentiali, domeniile vizate,
activitatile pe care aceasta este dispusa sa le finanteze.

Daca la inceputurile politicii regionale, Comisia Europeana era cea care decidea, in cea mai
mare parte, unde anume se due fondurile, iar controlul era unul foarte riguros, acum statele
membre au responsabilitati din ce in ce mai mari in implementarea fondurilor comunitare ce ii
revin prin alocarile financiare stabilite de Comisie 1, a~a cum ~i Regulamentul Nr. 1083/20062
prevede: ,Statele membre i~i asuma responsabilitatea gestiunii ~i controlului programelor
operationale"3

Cele trei fonduri constituite la nivelul Uniunii Europene sunt: Fondul Social European,
Fondul European de Dezvoltare Regionala ~i Fondul de Coeziune. Aceste trei fonduri s-au
constituit de o maniera descentralizata cu respectarea principiului propoqionalitatii. Confonn

1
Liviu George Maha, Managementul jondurilor structurale $ide coeziune - Suport de curs, Ia~i, 20 I 0.
2
REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006, de stabilire a anumitor
dispozitii generate privind Fondul European de Dezvoltare Regionalii, Fondul Social European ~i Fondul de
coeziune ~ide abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, publicat In Jurnalul Oficial a! Uniunii Europene
L 210 din 3 I iulie 2006.
3
Art.70, al (!).
4
Regulamentului Nr. 1605/20024, prin gestionarea partajata sau descentralizata, sarcinile de
executie sunt delegate statelor membre care adopta toate actele cu putere de lege, actele
administrative sau de alta natura, necesare protectiei intereselor financiare ale Comunitatilor.

In acest scop, statele membre trebuie:

- sa se asigure ca actiunile finantate din buget sunt puse in aplicare efectiv ~i

corect;
- sa previna ~i sa solutioneze neregulile ~i frauda;
- sa recupereze fondurile platite necuvenit sau utilizate incorect sau cele pierdute
ca urmare a unor nereguli sau erori;
- sa asigure, prin reglementari sectoriale relevante publicarea anuala ex post
adecvata a beneficiarilor fondurilor provenite din buget. In acest scop, statelc
membre efectueaza verificari ~i instituie un sistem de control intem eficace ~i
eficient. Acestea pot initia procedurile judiciare necesare ~i adecvate.

Etapa a doua yresupune depunerea proiectelor in concordan(ii cu cerin(ele

finan(atorului. In aceasta etapa finantatorul lanseaza ghidul programului (ghidul
solicitantului pe fiecare domeniu major de interventie) pe baza caruia se intocmesc
proiectele in vederea obtinerii finantarii. Informatiile din aceste ghiduri au in vedere
criterii de eligibilitate a proiectului, a beneficiarului ~i partenerilor, a activitatilor ~i
grupului tinta, tem1enul de depunere a proiectelor pentru care se dore~te obtinerea
finantarii, limitele minime ~i maxime ale sumelor care pot fi solicitate pe un singur
proiect, intervalul de timp pentru care se acorda finantarea ~i o cerere de finantare.
Bineinteles in functie de program pachetul informativ poate sa contina ~i alte
documente specifice.

).> In cea de-a treia etapa o comisie va evalua # selecta proiectele depuse in limita
intervalului stabilit anterior. Fiecare proiect va primi un punctaj in funcjie de grila
utilizata de comisie. Proiectele care se incadreaza in aceste criterii obtin punctajele
cele mai mari ~i sunt declarate ca~tigatoare.

).> Dupa ce proiectele au fost aprobate de finanjator urmeaza perioada de

implementare a acestora fi cea de evaluare. Proiectele finantate trebuie sa respecte
clauzele contractului de finantare ~i obiectivele stabilite in cererea de finantare.

4
REGULAMENTUL (CE, EURATOM) NR. 1605/2002 AL CONSILIULUI din 25 Iunie 2002 privind
regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitl'itilor Europene, publicat In Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene L 248 din 16 septembrie 2002, p. 1.
5
 1.2. Institufiile care supravcgheaza derularea fondurilor europene

A~a cum am mentionat ~i la inceput considedim util ~i important sa prezenHim instiutiile care
se ocupa de supravegherea ~i derularea in conditii normale a mecanismului de finantare
europeana nerambursabila. In acest sens s-a constituit la nivel national pentru fiecare prog~am
operational in parte: o autoritate de management, o autoritate de certificate ~i o autoritate de
audit.In continuare, o sa redam atributiile acestor autoritati, a~a cum sunt ele prevazute de
legislatia UE.

1) Autoritatea de Management

Dupa cum este mentionat in Regulamentul Nr. 1083/20065 Autoritatea de Management este o
autoritate publica sau un organism public sau privat national, regional sau local desemnata de
statui membru pentru gestionarea programului operational. Statui membru poate sa
desernneze unul sau mai multe organisme intermediate pentru realizarea integrala sau partiala
a atributiilor autoritatii de management sau ale autoritatii de certificare sub supravegherea
autorWitii respective. Delegatea de atributii catre organismul intermediat ~i reglementatea
mecanismelor de coordonate ~i control ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe
baza contractuala, autoritatile de management ~i/sau autoritatile de plata ramanand
responsabile pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum ~i a
operatiunilor finantate prin instrumentele structurale.

In ceea ce prive~te functiile acesteia, acela~i regulament, prevede ca autoritatea de

management este insarcinata cu gestionarea ~i aplicarea programului operational in
conformitate cu principiul bunei gestiuni financiate, adica6 :

);> sa se asigure ca operatiunile sunt selectionate in vederea finantarii in conformitate

cu criterii aplicabile programului operational ~i ca sunt conforme, pe toata durata
executiei lor, cu nmmele comunitare ~i nationale aplicabile;
);> sa verifice fumizarea de produse ~i de servicii confinantate ~i sa controleze daca
toate cheltuielile declarate de beneficiari pentru operatiuni au fost suportate efectiv ~i
ca sunt in conformitate cu normele comunitare ~i nationale; verificarile efectuate Ia
fata locului cu privire la operatiuni pot avea loc prin sondaj, in conformitate cu
normele adoptate de Comisie;
);> sa se asigure ca exista un sistem de inregistrate ~i de depozitate sub fmma
electronica a documentelor cantabile pentru fiecare operatiune in cadrul programului
operational ~i ca sunt colectate datele privind punerea in aplicate, necesare pentru
gestiunea financiara, supraveghere, verificari, audituri ~i evaluate;
);> sa se asigure ca beneficiarii ~i alte organisme care participa la punerea in aplicare
a operatiunilor aplica fie un sistem de contabilitate separat, fie o codificare contabila
adecvata pentru toate tranzactiile privind operatiunea, fiidi a aduce atingere
standardelor cantabile nationale;
);> sa se asigure ca evaluarile programelor operationale se efectueaza de catre experti
sau organisme, interne sau exteme, independente din punct de vedere functional de
autoritatile de certificate ~i autoritatea de audit;

5
Art. 59.
6
Art. 60.
6
 );:> sa stabileasca proceduri pentru pastrarea tuturor documentelor privind cheltuielile
~i auditurile, necesarc pentru a se garanta o pista de audit adecvata;
);:> sa se asigure ca autoritatea de ce1iificare prime~te toate informatiile necesare
privind procedurile urmarite ~i verifidirile efectuate in comparatie cu cheltuielile in
sensul certificarii;
);:> sa orienteze lucrarile comitetului de supraveghere ~i sa transmita acestuia
documentele care permit o supraveghere calitativa a aplicarii programului operational
in ceea ce prive~te obiectivele sale specifice;
);:> sa intocmeasca ~i, dupa aprobarea comitetului de supraveghere, sa prezinte
Comisiei raportul anual ~i rapmiul final de executie;
);:> sa se asigure cu privire Ia respectarea obligatiilor in materie de informare ~i de
publicitate;
);:> sa transmitii Comisiei elementele care permit evaluarea proiectelor majore.

2) Autoritatea de Certificare §i Plata

Este, conform Regulamentului Nr. 1083/2006 7 o autoritate publica sau un organism public sau
privat national, regional sau local desemnat de statui membru pentru certificarea cheltuielilor
~i a cererilor de plata inainte de trimiterea acestora la Comisie. Autoritatea de certificare ~i
plata a unui program operational este insarcinata, in special, cu8 :

);:> sa stabilirea ~i transmiterea catre Comisie a declaratiilor certificate de cheltuieli ~i

a cererilor de plata;
);:> certificarea faptului ca:

declaratia cheltuielilor este exacta, este efectuata pe baza unor sisteme de

contabilitate fiabile ~i a unor documente justificative care pot fi verificate;
cheltuielile declarate sunt conforme cu normele comunitare ~i nationale
aplicabile ~i au fost suportate pentru operatiunile selectionate pentru finantare
in conformitate cu criteriile aplicabile programului ~i normelor comunitare ~i
nationale aplicabile;
asigurarea, in sensul certificarii, a faptului ca a primit informatiile adecvate din
partea autoritatii de management privind procedurile urmate ~i verificarile
efectuate in comparatie cu cheltuielile care se regasesc in declaratiile de
cheltuieli;

);:> luarea in considerare, in sensu! certificfuii, a rezultatelor tuturor auditurilor ~i

controalelor efectuate de autoritatea de audit sau sub supravegherea acesteia;
);:> pastrarea unei contabilitati informatizate a cheltuielilor declarate Comisiei;
);:> pastrarea unei contabilitati a sumelor care trebuie recuperate ~i a sumelor retrase
in urma anularii integrale sau partiale a contributiei la o operatiune. Sumele recuperate
se varsa la bugetul general al Uniunii Europene, inainte de incheierea programului
operational, prin inregistrare in urmatoarea declaratie de cheltuieli.

7
Art. 59.
8
Art. 61.
7
 3) Autoritatea de Audit

Reprezinta, a~a cum este prevazut ~i in Regulamentului Nr. 1083/20069 , o autoritate publica
sau un organism public sau privat national, regional sau local, independent de autoritatea de
management ~i de autoritatea de certificare ~i plata din punct de vedere functional, desernnat
de statui membru pentru fiecare program operational ~i insarcinat cu verificarea funcjionarii
eficiente a sistemului de gestionare ~i de control.

Atribujiile acesteia se refera in specialla 10 :

.);> asigurea ca se efectueaza audituri in vederea verificarii functionarii eficiente a

sistemului de gestiune ~i a controlului programului operational;
.);> asigurea ca se efectueaza controale ale operatiunilor pe baza unui qantion
adecvat pentru a se verifica cheltuielile declarate;
.);> prezentarea catre Comisie, in cele noua luni care urmeaza aprobarii programului
operational, a unei strategii de audit care sa includa organismele care procedeaza la
auditurile ~i controalele mentionate mai sus (poate fi vorba de o institutie publica
independenta de autoritatea de management sau o companie privata de audit),
metodologia care trebuie utilizata, metoda de e~antionare pentru controalele
operatiunilor ~i planificarea indicativa a auditurilor ~i controalelor pentru garantarea
faptului ca principalele organisme sunt controlate ~i ca auditurile ~i controalele se
repartizeaza in mod regulat pe parcursul intregii perioade de programare. In cazul in
care se aplica un sistem comun mai multor programe operationale, se poate prezenta o
strategic unica de audit. Daca Comisia nu i~i transrnite observajiile, in termen de eel
mult 3 luni de la prirnire, strategia de audit se considera aprobata;
.);> pana la 31 decembrie a fiecarui an din 2008 pana in 2015, trebuie sa:

prezinte Comisiei un raport anual de control care sa prezinte rezultatele

auditurilor ~i controalelor realizate pe parcursul perioadei precedente de
doisprezece luni care se incheie la data de 30 iunie a anului in cauza in
conformitate cu strategia de audit a programului operational ~i care sa indice
eventualele lacune sau disfuncjionalitati constatate in sistemele de gestionare ~i
de control ale programului.
formuleze un aviz, pe baza controalelor ~i a auditurilor care au fost efectuate
sub supravegherea sa, indicand daca sistemul de gestionare ~i de control
functioneaza eficient, astfel incat sa confirme in mod satis!acator ca
declarajiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte ~i, prin urmare, ca
tranzacjiile adiacente sunt legale ~i reglementare;
prezinte, dupa caz, o declaratie de incheiere parjiala care sa evalueze legalitatea
~i regularitatea respectivelor cheltuieli.

In cazul in care se aplica un sistem comun mai multor programe operationale,

informatiile mentionate mai sus pot fi reluate intr-un raport unic, iar avizul ~i
declaratia amintite pot include toate programele operajionale in cauza.

9
Art. 59.
10
Art. 62.
8
 );> sa prezinte Comisiei, pana Ia 31 martie 2017, o declaratie de incheiere care sa
evalueze valabilitatea cererii de plata a soldului, precum ~i legalitatea ~i regularitatea
tranzactiilor adiacente reglementate de declaratia finala de cheltuieli, precum ~i un
raport de control final.

La nivel national, atributiile institutiilor implicate in gestionarea Instrumentelor Structurale au

fast transpuse in cadrul HG nr. 497/2004 11 , prin care a fast desemnat Ministerul Economiei ~i
Finantelor drept autoritate de management pentru Cadrul de sprijin comunitar, avand
responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare prin fondurile structurale, in
timp ce coordonarea strategica este asigurata de Comitetul National de Coordonare pentru
Instrumentele Structurale. Aceasta hotarare desemneaza institutiile care coordoneaza
implementarea ~i gestionarea asistentei financiare nerambursabile, impreuna cu misiunile
incredintate fiecareia, aspecte prezentate pe scurt in cadrul Anexei 1 ~i 2.

In privinta managementul financiar ~i controlului, a fost numit sa indeplineasca rolul de

Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operationale Ministerul Economiei ~i
Finantelor, iar locul organismului competent responsabil cu primirea platilor de la Uniune este
ocupat de Autoritatea de Certificare ~i Plata din cadrul Ministerului Economiei ~i Finantelor.
Organismele !nsarcinate cu efectuarea pHitilor catre beneficiari sunt reprezentate de
Autoritatea de Certificare ~i Plata pentru POS Mediu ~i POS Transport (:in cazul platilor
directe), respectiv Unitatile de Plata 1nfiintate :in cadrul ministerelor in care functioneaza
Autoritatile de Management (pentru platile indirecte).

Drept autoritate de audit a fost desemnata Autoritatea de Audit de pe langa Curtea de Conturi,
responsabila cu verificarea anuala a modului de functionare a sistemelor de management ~i
control stabilite pentru derularea Programelor Operationale, cu certificarea anuala a conturilor
Fondurilor Structurale ~i de Coeziune din punctul de vedere al integralitatii, acuratetei ~i
veridicitatii acestora, precum ~i cu transmiterea Comisiei Europene a raportului anual de
control.

Un aspect sensibil al gestionarii fondurilor europene este reprezentat de neregulile care pot
aparea pe parcursul implementarii unui proiect. Sistemul de asigurare ~i informare la nivel
national poate fi reprezentat schematic astfel:

Hotarare nr. 497 din 01/04/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea ~i
11

gestionarea instrumentelor structurale, publicata In Monitorul Oficial, Partea I nr. 346 din 20/04/2004.
9
 Figura I Sistemul de asigurarc ~i informare Ia nivel national

AUDIT,
AM,ACP,AA, Comisia Europeana CONTROL,
DLAF raporteaza ANCHETE

Autoritatea de
Certificare Autoritatea de
Audit/Curtea de
Conturi

Departamentul pentru
Lupta Antifrauda

Autoritatea de
Management

. Organisme Organisme
Intermediare Intermediare CONTROL INTERN

BENEFICIARI CONTROL INTERN

Sursa: MMFPS, AMPOSDRU, Ghid informativ privind prevenirea neregulilor la

nivelul Beneficiarilor, 2009, p. 21

Verificarile 1ntreprinse de AM/OI se refera in general Ia:

);> veridicitatea cheltuielilor declarate

);> serviciul sau produsul furnizat
);> acuratetea cererilor de rambursare
);> conformitatea operatiunilor ~i a cheltuielilor efectuate cu normele nationale ~i
comunitare ~i au ca prim scop evitarea dublei finanjari prin alte programe comunitare
sau nationale ~i pentru alte perioade de programare. Astfel de verificari se
concretizeaza 1n:
verificari administrative ale Cererilor de rambursare depuse de beneficiari
1mpreuna cu documentele justificative 12 ;

12
Art. 13, Regulamentul 1828/2006
10
 verificari la fata locului la beneficiar 13 ;
verifidiri legate de monitorizarea stadiului tehnic de derulare al proiectului.

Responsabilitatea Autoritatii de Certificare ,c;;i Plata in domeniul neregulilor la beneficiari se

concretizeaza prin aplicarea procedurilor de certificare inclusiv de suspendare a platilor (in
conformitate cu "Procedura Operationala Certificarea cheltuielilor incluse in declaratiile de
cheltuieli intermediare/finale transmise la Comisia Europeana). 14

In ceea ce prive~te Autoritatea de Audit, aceasta efectueaza controale anuale la fata locului, pe
un qantion de operatiuni selectate printr-o metoda stabilita. Aceste controale se fac pe baza
documentelor ~i a informatiilor pastrate de beneficiar ,c;;i se refera la:

)P> conformitatea cheltuielilor declm·ate cu normele nationale ,c;;i comunitare;

)P> corespondenta dintre cheltuielile declarate ,c;;i documentele cantabile justificative
pastrate de beneficiar;
)P> adecvarea operatiunilor (indeplinesc criteriile de selectie ale programului
operational, sunt realizate cu respectarea deciziei de aprobare, sunt necesare
obiectivelor care trebuie realizate);
)P> plata participari pub lice a beneficiarului.

Institutia abilitata de control al modului de obtinere, derulare .c;;i utilizare a fondurilor

provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana, precum ,c;;i a
fondurilor de cofinantare aferente este reprezentata de Departamentul de Lupta Antifrauda
(DLAF).

In baza regulamentelor comunitare care reglementeaza acordarea ajutoarelor financiare

nerambursabile, Romania are obligafia de a raporta orice neregula Comisiei Europene,
obligatie indeplinita la nivel national de catre Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF),
care raporteaza catre Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF) din cadrul Comisiei
Europene. Obiectivul general al Oficiului European de Lupta Antifrauda este acela de a
,proteja interesele fmanciare ale UE impotriva fraudei, coruptiei sau a oricaror alte activitati
ilegale" 15 •

A,c;;adar, DLAF reprezinta institutia de contact cu OLAF, desra.c;;urand urmatoarele activiUl.ti 16 :

)P> prime,c;;te sesizarile OLAF privind posibile nereguli ce afecteaza interesele financiare
ale Uniunii Europene ,c;;i efectueaza controalele corespunzatoare;
)P> pune la dispozitia Oficiului actul de control ce confine aspectele constatate, precum ,c;;i
toate datele ,c;;i informatiile solicitate;
)P> desra,c;;oara controale comune la fata locului in echipe mixte cu investigatorii OLAF;
)P> solicita asistenta tehnica expertilor OLAF;
)P> faciliteaza solicitarile de asistenta tehnica adresate OLAF de catre institutiile
nationale.

13
Litera (b) Art. 60, Regulamentul 1083/2006.
14
MMFPS, AMPOSDRU, Ghid informativ privind prevenirea neregulilor Ia nivelul Beneficiarilor, 2009.
15
http://ec.europa.eu/dgs/olaf/missionlindex en-new.h'tml
16
http://www.antifrauda.gov.ro
11
 Conform legislatiei nationale, prin legea 61/2011 17 , D LAF indepline~te urmatoarele funcjii:

a) func{ia de coordonare a luptei antifrauda, in scopul asigurarii unci protectii efective ~i

echivalente a intereselor financiare ale Uniunii Europene In Romania;
b) funcfia de control, in scopul identifidirii de nereguli, fraude ~i alte activiaiti ilicite ce
aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania;
c) func{ia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ ~i
institutional necesar pentru asigurarea protectiei intereselor financiare ale Uniunii
Europene in Romania;
d) functia de reprezentare, prin care se asigura participarea Romanici in cadrul
comitetelor consultative, grupurilor de lucru ~i al rejelelor de comunicare sau schimb
de informatii, in materia protecjiei intercselor financiare ale Uniunii Europene.

Aceea~i reglementare prevede ca, in realizarea funcjiilor sale, Departamentul indepline~te

urmatoarele atribujii principale:

a) asigura ~i faciliteaza cooperarea intre institutiile nationale implicate in protecjia

intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, intre acestea ~i Oficiul
European de Lupta Antifrauda- OLAF ~i autoritatile publice relevante din celelalte
state membre ale Uniunii Europene sau din state beneficiare de asistenja financiara
din partea·Uniunii Europene;
b) efectueaza sau coordoneaza actiuni de control in vederea identificarii neregulilor,
fraudelor ~i altor activitati ilicite in legatura cu gestionarea, obtinerea ~i utilizarea
fondurilor europene ~i a celor de cofinanjare aferente, precum ~i a oricaror altor
fonduri ce intra in sfera intereselor financiare ale Uniunii Europene, inclusiv a
imprumuturilor ~i garanjiilor acordate de Banca Europeana de Investitii;
c) efectueaza sau coordoneaza acjiuni de control ill vederea identificarii neregulilor,
fraudelor ~i altor activitaji ilicite ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii
Europene ill Romania prin diminuarea ilegala a resurselor proprii;
d) culege, analizeaza ~i prelucreaza date ~i efectueaza cercetari statistice in domeniul
protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania;
e) initiaza sau avizeaza proiecte de acte normative privind protecjia intereselor
financiare ale Uniunii Europene in Romania;
f) elaboreaza ~i coordoneaza programe de perfectionare profesionala ~i instruire ill
domeniulluptei antifrauda;
g) solujioneaza cererile de asistenta administrativa, in calitate de unitate centrala,
conform acordurilor de cooperare intemajionala, avand ca obiect protejarea
intereselor financiare ale Uniunii Europene la care Romania este parte;
h) asigura, coordoneaza ~i monitorizeaza raportarea neregulilor intre institujiile
nationale ~i Comisia Europeana in conformitate cu prevederile legislajiei europene.

In vederea indeplinirii acestor atributii, DLAF este sprijinit ~i de alte entitaji publice cum
sunt: Inspectoratul de Stat in Construcjii, Garda Financiara, Inspectoratul General al Polijiei
Romane, Autoritatea de Audit, Autoritatea Najionala a Vamilor, Direcjia Najionala
Anticorupjie.

17
Legea 6112011 privind organizarea ~i funqionarea Departamentului pentru lupta antifraudli - DLAF,
publicata In Monitorul Oficial, Partea I nr. 331 din 12 mai 20 I I.
12
 Cu sprijinul speciali~tilor din institutiile nationale pmienere, investigatorii OLAF verifica 18 :

~ eligibilitatea solicitantilor de fonduri comunitare;

~ capacitatea tehnico-financiara de a derula proiecte;
~ respectarea procedurilor de achizitie;
~ realitatea ~i legalitatea operatiunilor patrimoniale;
~ calitatea executiei lucrarilor realizate;
~ sustenabilitatea proiectelor ulterior implemenUirii.

Sistemul antifrauda elaborat de catre OLAF este structurat pe trei niveluri (Figura 2), astfel 19 :

Nivelul 1 - Culegerca ~i analizarca datelor in cadrul caruia SurJt analizate informatiile

primite prin intermediul Retelei de Raportare a Neregulilor, constituita din reprezentanti ai
autoritatilor de management ~i ai agentiilor de implementare, de la autoritati judiciare,
persoane fizice ~i juridice, mass-media, precum ~i infmmatiile autogenerate la nivelul
Depmiamentului. Tot in aceasta etapa surJt primite sesizarile Oficiului European pentru Lupta
Antifrauda - OLAF. A~a cum se poate observa ~i in figura, Oepartamentul primeste intr-o
prima etapa sesizari cu privire la posibile nereguli, fraude sau alte activitati care aduc
atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania de la OLAF ~i de la alte
surse, dar se poate sesiza ~i din oficiu. Modul in care se solutioneaza sesizarile se face
cunoscut institutiei sau persoanei care a inaintat sesizarea.

Nivelul 2 - Controlul care presupune desfii~urarea de actiuni de control pe baza de suport

operational din partea autoritatilor nationale, in baza protocoalelor de colaborare incheiate cu
acestea. Totodata, DLAF desfii~oara controale mixte Ia fata locului cu investigatorii OLAF,
Ia solicitarea uneia dintre paqi.

Acest nivel este impartit pe mai multe etape, astfel 20 :

a) evaluarea iriforma{iei- intrucat orice informatie primita este inregistrata ~i evaluata

indiferent daca este anonima sau nu, Ia nivelul Departamentului are loc o evaluare
preliminara a informatiei ce are ca scop in primul rand verificarea competentei
DLAF, iar mai apoi are loco corobarare a datelor cu alte informatii initiale precum ~i
stabilirea primelor indicii cu privire Ia existenta unor posibile nereguli sau fraude. La
final, se completeaza o fi~a de evaluare prin care se recomanda deschiderea sau nu a
cazului.
b) deschiderea controlului - presupurie in primul rand analizarea fi~ei de evaluare in
cadrul Consililui de Supraveghere a activita.tii de control. Se desemneaza apoi echipa
de control cu care se elaboreaza un plan initial de control, fixandu-se uri calendar
provizoriu ~i stabilindu-se eventualele solicitari de suport operational de la institutiile
partenere.

18
Departamentul pentru Lupta Antifrauda - DLAF, Raport Anual 2008, p. 11' disponibil online pe:
httQ://www.antifrauda.gov.ro/ro/desQre noilra12oarte
19
Departamentul pentru Lupta Antifrauda - DLAF, Raport Anual 2008, p. 14, disponibil online pe:
httQ://www.antifrauda.gov.ro/ro/des12re noilraQoarte
20
Departamentul pentru Lupta Antifrauda - DLAF, Raport Anual 2006, p. 15, disponibil online pe:
httQ://www.antifrauda.gov.ro/ro/desure noilra12oarte ·;.
·;.
;,.~ ~

13
 c) controlullafaja locului - echipa de control efectueaza control Ia fata locului, avand
acces neconditionat ~i !wind declaratii de la raptuitor ~i de la martori.
d) fnchiderea controlului - odata cu finalizarea verificarilor, echipa DLAF elaboreaza
Nota de control, care este supusa analizei Consiliului de Supraveghere ~i aprobarii de
catre $eful DLAF. Daca se constata posibile fapte de natura penala, aceasta Nota de
controlinsotita de intreg materialul probant sunt transmise DNA. In situatia 'in care au
fast descoperite nereguli, se procedeaza la infonnarea autoritatilor competente in
vederea remedierii aspectelor neconforme ~i a recuperarii sumelor cheltuite
necorespunzator. In cazulin care s-au descoperit indicii de frauda, Notele de control
traduse in limba engleza, sunt transmise OLAF.

A~adar, Departamentul efectueaza investigatii administrative, controale la fata locului,

analize ~i verificari documentare, astfel ca orice institutie ~i autoritate publica, operator
economic ~i persoana fizica are obligatia de a permite accesul reprezentantilor
Departamentului 'in orice incapere (In sedii, pe terenuri, In mijloace de transport sau in alte
spatii folosite in scopuri economice) ~i la orice docurnente ~i informatii necesare intocmirii
actului de control (in cazuri exceptionale, acestea pot fi inaintate in termen de 10 zile de la
primirea solicitarii).

Conform prevederilor Art. 33 din Legea 6112011, 'in cazulin care sunt identificate nereguli
cu privire la obtinerea ori utilizarea fondurilor europene, precurn ~i a fondurilor de
cofinantare aferente, Departamentul transmite actul de control autorWijilor cu competente in
gestionarea fondurilor pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin in materia raportarii
neregulilor ~i recuperarii financiare, acestea avand obligajia ca, in termen de 60 de zile sa
comunice masurile luate pentru remedierea aspectelor semnalate, precum ~i actiunile
intreprinse pentru recuperarea eventualelor prejudicii. In cazul neregulilor legate de
gestionarea fondurilor europene, Departamentul informeaza ministerele de resort.

Persoana supusa investigajiei este informata in faza initiala, cu ocazia organizarii unei audieri
~i in momentul!nchiderii cazului, sub conditia stricta ca aceasta informare sa nu prejudicieze
derularea ori vreo acjiune subsecventa investigatiei. La inchiderea cazului ~i in situajia in
care nicio masura subsecventa nu este luata, persoana implicata este informata in scris.

Nivelul 3 - Monitorizarea rezultatelor care se realizeazii printr-o colaborare stransii a

Departamentului cu Directia Nationala Anticoruptie ~i cu institutiile care gestioneaza fonduri
comunitare. Autoritiitile cu competente in gestionarea fondurilor europene informeazii DLAF
cu privire la miisurile luate cu scopul remedierii aspectelor semnalate prin actele de control
ale DLAF ~i la actiuniunile care vor fi intreprinse pentru recuperarea prejudiciilor. Mai mult,
la acest nivel rapoartele de control intocmite de DLAF sunt traduse in limba englezii ~i
transmise 0 LAF.

14
 Figura 2 Sistcmul antifrauda implementat de DLAF

Suport
Operational
Echipe mixte Oficiul European de Lupta
lnstitutii nationale
partenere Antifrauda • OLAF

Rapoarte de
Control

lnstitutii Nationale
judiciare §i
Administrative

Sursa: DLAF, Raport Anua/2008, p. 13

15
 2. Proiectul ~i managementul ciclul de viata al acestuia
2.1. Cc este un proicct?

Intr-un sens larg, un proiect poate fi definit ca fiind un ansamblu de activitati coordonate spre
lndeplinirea unor obiective specificate clar, avand Ia dispozitie un buget de timp ~i de bani
defmit. Un proiect are un scop precis care poate fi atins intr-o perioada limitata de timp; este
indreptat spre obtinerea unor rezultate specifice; un finantator, care se a~teapta ca rezultatul sa
fie furnizat la timp ~i este unic. Observam astfel ca un proiect este caracterizat de: o data de
inceput ~i una de sfar~it, ni;;te obiective clare, o serie de activitati, un buget alocat ~i un ciclu
de viata. Un proiect ar trebui sa cantina ~i 21 :

).;> pfu1ile interesate22 (stakeholders) clar identificate, incluzand grupul tinta principal ~i
beneficiarii finali;
).;> coordonarea, managementul ~i acordurile de finantare clar definite;
).;> un sistem de monitorizare ~i evaluare, ~i
).;> un nivel adecvat al analizei economice ~i financiare, care sa indice ca beneficiile
proiectului vor depa~i costurile acestuia.

Este deosebit de important sa amintim distinctia dintre proiect ~i program. Relatia existenta
intre cele doua este una de incluziune, in sensu! ca, programul include proiectul.

Institutul de Management al Proiectelor din SUA define~te programul ca fiind "un grup de
proiecte gestionate de o maniera coordonata astfel incat sa se obtina avantaje mai mari decat
dadi s-ar realiza prin tratarea lor separata"23 • Deseori, insa, un program se poate adresa ~i
zonei operative propriu-zise. De exemplu, programul DACIA lansat de campania Renault
contine o multitudine de proiecte pentru conceperea ~i realizarea noului model de autoturism
al anilor 2003-2004, dar programul va include ~i fabricatia, precum ~i urmarirea
comportamentului in teren al noului produs. Alteori, un program se refera la o serie de
activitati repetitive, derulate intr-un ciclu bine definit, cum ar fi ,programul de reamenajare
spatii"; ,programul de informatizare"; ,programul de constituire a fondurilor de finantare a
unor obiective", ,program editorial" ~.a.Z4 . Tocmai din cauza acestor sensuri diferite date
progran1elor, in multe situatii, managementul programelor este considerat acela~i lucru cu
managementul proiectelor.

21
Comisia Europeana, Project Cycle Management Guidelines, 2004, disponibil pe site-ul:
http:/lee.europa.eu!europeaid/multimedia/pub Iications/publications/manuals-too ls/t I 0 I en.htm.
22
PliJi:i interesate In cadrul proiectelor, conform PMBOK se refera Ia:
- Managerul de proiect - responsabil cu gestionarea proiectului;
- Clientul sau utilizatorul rezultatelor proiectului - principalul beneficiar a produselor proiectului;
- Organizatia - beneficiarul direct a efectelor proiectului;
- Finantatorul proiectului - entitatea ce asigurli finantarea proiectului (inclusiv sponsori);
- Membrii echipei de proiect - implicati direct In activitlitile proiectului;
- Furnizori ~i/sau Subcontratori - furnizeazli echipamente, materiale sau servicii pentru proiect;
- Terte parj:i, influentate direct sau indirect de proiect - societatea, cetatenii, mediu strategic al proiectului, etc.
23
Project Management Institute - A Guide to the Project Management Body ofKnowledge, USA, 1996, p. 8.
24
Oprea Dumitru, Managementul proiectelor europene- suport de curs, Ia~i, 2011 .
16
 Programul poate reprezenta o strategie regionala, nationala sau intemationala, care se va
transpune in realitate prin proiecte, poate sa acopere un sector intreg, o pmie din acesta sau
poate fi un ansan1blu de proiecte aviind obiective comune. De exemplu, un program national
destinat conservarii naturii, se va concretiza in mii de proiecte; programul de dezvoltm·e
regionala a Romiiniei va insemna depunerea de mii de proiecte de catre beneficiarii interesati.

A~adar, putem spune ca programul se refera la strategic, iar proiectele la tactici de executare a
acestora. Tocmai de aceea, in etapa de concepere a unui proiect trebuie in mod obligatoriu sa
se tina seama de cerintele programului care finanteaza proiectul respectiv, cerinte aflate in
relatie striinsa cu politicile de dezvoltare ale UE (Figura 3). In acest sens, trebuie sa se
pomeasdi de la corelarea domeniului care necesita finantare cu cerintele programului care ar
putea satisface nevoia de finantare. Pentru a se ajunge la rezultatul dorit, este necesar mai intai
studierea cu atenjie a conditiilor pe care le impune programul, conditii care se materializeaza
in criteriile de eligibilitate, ca mai apoi sa aiba loc realizarea unei paralele intre nevoia de
dezvoltare a firmei ~i specificul programului.

Figura 3 Politici, programc §i proiccte

Politici Politici de dezvoltare UE si Proiectele europene ar

nationale si strategii ale statelor trebui sa faca parte din
sectoriale membre si sa fie coerente cu:

• Politicile nationale
de dezvoltare
Prioritati si programe • Politicile de
Programe ale actorilor non- dezvoltare UE Sl
guvernamentale ~--------·
statali strategiile statelor
.. T
•
membre
Programele
~ l guvernamentale
Proiect
J[
Proiect
J [ Proiecte
J • Prioritatile
programele
Sl
de
dezvoltare ale
actorilor non-statali

Sursa: Comisia Europeana, Project Cycle Management Guidelines, 2004, p. 9

La randul sau, un proiect se poate divide in mai multe subproiecte, care pot fi subcontractate
altar paqi (fie unor entWiti externe organizatiei, fie unor departamente ale orgmizatiei care nu
au fast plmificate initial sa participe in cadrul proiectului).

17
 2.2. Managcmentul de pr oiect

Proiectele sunt orientate in vederea obtinerii rezultatului scontat prin conceptul de

management de proiect. Dadi ar fi sa separam cele doua domenii, am putea spw1e ca proiectul
reprezinta imbunatatirea starii actuale, efortul depus intr-o anumita periada de timp pentru
obtinerea unui rezultat tmic, iar managementul de proiect este ansamblul de cuno~tinte,
aptitudini, instrumente ~i tehnici utilizate in cadrul proiectului, in vederea respectarii
cerintelor proiectului. 0 definitie mai elaborata face referire la managementul de proiect ca
fiind ,un proces de planificare, organizare ~i control a! fazelor ~i resurselor wmi proiect cu
scopul de a indeplini un obiectiv bine definit care are in mod uzual restrictii de timp, resurse
§i cost"25 .

Putem desprinde a~adar, elementele fluctuante ale managementului de proiect:

~ Durata proiectului: Cat va dura proiectul? Exista constrangeri de timp? Exista

posibilitatea aparitiei unor intarzieri mari? Daca apar J:ntarzieri in cadrul unei/unor
activitati, aceastea vor provoca J:ntarzierea intregului proiect?
~ Resursele proiectului: Dispun de resursele necesare ~i adecvate? De ce resurse
mai am nevoie? Resursele disponibile sunt suficiente pentru a putea respecta
planificarea initialii?
~ Costul proiectului: Cat rna costa J:ntregul proiect? Am un finantator? Cat este
contributia mea? Pot sa J:mi acopiir contributia? Dispun de o rezerva adecvata pentru
situatii neprevazute? Standardele de calitate ~i cele de natura tehnica pot fi respectate
in contextul constrangerilor financiare ~i de timp?

0 categorie aparte a managementului de proiect este reprezentatii de managementul

proiectelor europene. Pornim in primul rand de la diferentele existente 1ntre un proiect la
sensu! general, ~i unul finantat de catre UE, in cadul caruia26 :

1) Formularul standard este o prezenta obligatorie. In vederea depunerii unui proiect prin
care se solicita finantare nerambursabila, trebuie completata o cerere de finantare
specifica programului in cadrul caruia se integreazii proiectul.
2) Finantarile sunt acordate in scopul promovarii unei anumite politici a Uniunii
Europene; prin urmare, obiectivele sursei de finantare - acelea de a promova o
anumita politica - trebuie cunoscute ~i luate ill consideratie. In felul acesta, ele
exercita constrangeri mai accentuate asupra obiectivelor organizatiei; daca cele doua
tipuri de obiective nu coincid, propunerea nu este eligibila; de exemplu, daca un
program european are drept obiectiv sprijinirea invatiimantului de scurta durata ~i a
pregatirii continue, o propunere care are in vedere invatamantul de lunga durata (studii
universitare complete) nu este eligibila, indiferent cat de argumentata ar fi cererea de
finantare, indiferent cat de presanta problema, indiferent cat de bogata expertiza
organizatiei care ~i-ar dori proiectul;

25
Opran Constantin, Stan Sergiu; Managementul proiectelor; Editura Comunicare.ro, Bucure~ti, 2008, p. 90.
26
B§rgaoanu Alina, Manag ementul proiectelor cufinanfare nerambursabilli, :;>coala Nationala de Stuy!HfoiiU'\;1'''"--'-
~i Administrative, Bucure~ti, 2006, p. 5 I -52. ,• ·· ' ' ~
18
 3) Durata proiectelor cu finantare nerambursabila este impusa, benefiarul trebuind sa-~i
lncadreze activitatile in numarul de ani specific domeniului pentru care solicita
finantare nerambursabila;
4) Bugetul este, ~i el, mai degraba o constn1ngere decat un obiectiv (mai exact, principala
provocare este cum sa exploatezi la maxim un buget dat ~i nu cum sa atingi anumite
obiective cu efortul financiar eel mai mic posibil - cum este cazul proiectelor
comerciale);
5) Managementul (performant) al proiectelor europene realizeaza un echilibru intre:

constrangerile de timp;
resursele prestabilite (bugetul fix);
constrangerile/procedurile/standardele impuse de Uniunea Europeana.

6) Analiza obiectivelor, stabilirea obiectivelor, redactarea propunerii de proiect

reprezinta faze mult mai importante dedtt in proiectele obi~nuite;
7) Consultarea documentelor sursei de finantare - Ghidul programului/Ghidul solici-
tantului/Manualul beneficiarului, consultarea termenilor de referinta ai proiectului,
familiarizarea cu obiectivele generale ale sursei de finantare constituie tot atatea etape
suplimentare, care lipsesc din proiectele obi~nuite; apreciem aceasta etapa ca fiind una
extrem de importanta in corelarea obiectivelor generale ale proiectului cu cele
specifice ale programului;
8) Finantatorul nu i~i propune sa i~i recupereze suma de bani acordata initial ~i sa obtina
o plata suplimentara (dobanda); recuperarea ,creditului", sau recuperarea ,investitiei"
se fac sub forma promovarii unei anumite politici; rezulta de aici, accentul pe
rezultate, pe durabilitatea rezultatelor, pe metodele de diseminare/promovare a
acestora.

In final dorim sa punctam elementele definitorii ale unui proiect bine conceput, ~i anume:

);> Un proiect trebuie sa raspunda prioritatilor de dezvoltare stabilite la nivel

local/regional/national care la randul lor raspund liniilor directoare de la nivel
european, deci sa fie in concordanta cu acestea;
);> Un proiect trebuie sa creeze, sa promoveze ~i sa dezvolte clemente de noutate, care il
disociaza de altele;
);> Un proiect trebuie sa aiba obiective clar definite, care sa raspunda cat mai bine
necesitatilor identificate;
);> Un proiect trebuie sa se adreseze unor nevoi specifice ale unui grup pnta pe care sa le
solutioneze;
)o> Un proiect trebuie sa cantina responsabilitati cat mai exact definite cu privire la
managementul proiectului;
);> Un proiect trebuie sa aiba o durata clara de desra~urare ~i o alocare de resurse cat mai
detaliat generata, impreuna cu un buget amanuntit.

19
 2.3. Managcmentul ciclului de viata al proiectului

Managementul ciclului de viata al proiectului (Project Cycle Management (PCM)) a fost

introdus de Comisia Europeana la inceputul anilor 1990 pentru a imbunatati calitatea ~i
eficienta proiectelor. Prin PCM se descriu toate activitatile de management des:Ia~urate pe
toata durata vietii unui proiect.

Principiile managementului ciclului de viata ale proiectului sunt: 27

> Structurarea proiectului- pentru a se asigura o intelegere mai buna a acestora;

> Orientarea spre client - implicarea factorilor interesati in procesul de luare a
deciziilor;
> Cadrullogic - pentru a se asigura o analiza ~i intelegere consistenta ~i comprehensiva
a proiectului;
> Sustenabilitate - mecanismul utilizat pentru asigurarea continuitatii beneficiilor
proiectului dupa finalizarea acestuia;
> Cadru integra! - integrare verticala ~i documentatie standardizata.

PCM include toate etapele, cerintele ~i documentele pentru ciclul de viata al proiectului ~i
programului. In ceea ce urmeaz'a vom aborda etapele din ciclul de viata al proiectului
indeosebi din perspectiva implementarii acestuia ~i nu din cea a accesarii.

Figura 4 Ciclul de viata al unui proiect

...
,.,. ..... -------- .... .......
; Decide dac~ ideea de
I 'I
;~ ..... -------- ~ ... ...
proiect este validd

_______ _
I
, "" Decide dacA existd
'\
.... ,.,."
I armonizare intre prioritaple
I I
proiectului ~i celc ale UE.
' ... ... ... _
--------

_,.-------- ............ .,-------- ....

,..
,.,. ...
, "' Verificarca obiectivelor ~i '' · , Confoimitatea
I activitl!filor obfinute cu \ impleme~tll)ii .proiectului
I I

. -- - - -- - -- _-.,. ,...
, planul proicctului cu claim:I<i contractului
de
' ' ... ......... ________ ....
.... .... .... finantare
.... ~
; " Adaptarea noilcor
r progr•me in funcfie de
\, cuno~tinfele dobandite ,
... ............ ________ ~~
.,.,."
--- ----------- --- -
Realizarea unui proJect eligibll, care
....
... ' ,
contribuie Ia obiectivele UE ~i in care 1
resurseie a locale au fost utilizale in mod ~
..... eficicnL efectiv si transnarent """

~--~------ -- --------

27
Comisia Europeana, Project Cycle Management Training Handbook, 1999, p. 15.
20
A~adar etapele sau ciclurile de viata ale proiectului sunt in numar de ~ase ~i sunt urmatoarele:

a) Programarea

Etapa de programru·e are in vedere stabilirea in linii mari a principiilor care vor sta la baza
cooperarii dintre Uniunea Europeana ~i Statele Membre. La nivelul Uniunii se stabilesc
obiectivele prioritare ~i strategiile aferente adoptarii acestora in functie de problemele ~i
nevoile care se resimt la nivel micro, iar Statele Membre vor prelua prin documentele
strategice aceste obiective in vederea realizarii armonizarii la nivelul Comunitatii. Din
perspectiva implementarii, principala chestiune care apare este legata de modul in care aceast
prim pas influenteaza managerii de proiect ~i echipa de implementare in luarea deciziilor
privitoare la proiectul pe care il deruleaza.

Principalele documente strategice utilizate atat in scrierea cat ~i in implementarea fondurilor

structurale ~i de coeziune in Romania sunt urmatoarele:

)> Planul National de Dezvoltare 2007-2013

)> Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013
)> Programele Operationale
)> Documente Cadru de Implementare (Programele Complement)

Principiile de baza utilizate in aceste documente sunt respectate atat in scrierea cat ~i in
implementarea de proiecte, a~adar aspecte generale prezentate in aceste documente strategice
sunt preluate ~i detaliate in cadrul proiectelor In funcpe de specificul acestora din urma.

Totodata dorim sa atragem atentia caIn vederea obtinerii de finantare indiferent de domeniul
ales (resurse umane, IMM-uri, transport, mediu etc.) este necesara ~i esentiala luarea In
considerare ~i respectarea fundamentelor din aceste documente intrucat de acest lucru depinde
decontarea cheltuielilor beneficiarului de catre Uniunea Europeana ~i respectiv obtinerea de
fonduri nerambursabile.

Ne limitiim a prezenta In continuare cateva fragmente din Planul National de Dezvoltare

2007-2013 prin care dorim sa subliniem aspectele principale care se doresc a fi promovate ~i
sprijinite la nivel national In ceea ce prive~te interprinderile mici ~i mijlocii ~i resursele
umane.

21
 a(. .);,...JJezi~Oftare(f ceittfefor de iafa'ceri
. ~· ., ; ·~ .

b) ldentificarea

In aceasta etapa expertul de accesare fonduri europene are In vedere identificarea nevoilor,
problemelor ~i clarificarea ideii de proiect ce vine In lnta.mpinarea acestor nevoi. In analiza
idei de proiect se include analiza factorilor interesati ~i a activitatilor care se vor derula in
cadrul proiectului, a problemelor cu care se confrunta persoanele implicate ~i optiunile care
vin in rezolvarea acestor probleme, se realizeaza studii de pre-fezabilitate care 3juta la
identificarea, selectarea ~i investigarea ideilor specifice ~i care determina daca sunt necesare ~i
alte studii pentru conturarea proicctului. Rezultatul este decizia de a continua sau nu
dezvoltarea in detaliu a idei de proiect.

In momentul executarii proiectului se valideaza nevoia reala identificata in momentul scrierii

acestuia. A~adar, nevoi precum cea de a construi un pod peste o apa, de a achizitiona o
macara pentru o firma de construqii, de a sprijini accesul rromilor pe piata muncii, de a
realiza traininguri de petfectionare in domeniul IT etc. sunt confirmate in aceasta faza de catre
managerul proiecului ~i echipa de implementare a acestuia. Totodata in acest moment se poate
justifica necesitatea ~i importanta utilizarii studiului de prefezabilitate utilizat in momentul
scrierii.

Considedim ca analiza factorilor interesati este un proces continuu care incepe inaintea
scrierii proiectului continua in timpul scrierii, implementarii ~i inclusiv post-implementare.
A~adar este necesara analiza acestor factori din perspectiva modului in care influenteaza
proiectul ~i asupra modului in care sunt influentati de proiect, intrucat pot constitui piedici sau
amenintari pentru derularea In conditii optime a acestuia. Cel mai interesat factor al
proiectului este chiar organizatia pentru care s-a scris ~i care este responsabila de
implementarea proiectului. Beneficiarul are un cuvant greu de spus in ceea ce prive~te
derularea in conditii bune a proiectului intrucat de el asigura managementul ~i
implememntarea, cofinantarea necesara, desfii~urarea proiectului conform programului de
finantare, respectarea clauzelor contractului de finantare, a reglemetarilor nationale ~i
comunitare, achizitia de bunuri/lucrari/servicii conform legislatiei nationale a achizitiilor
publice, asigurarea cheltuielilor neeligibile etc. In ceea ce ii prive~te .Pb:fCilalti factori
~ · ·~~
22 .' .N -·~ ~
 interesati, este esential sa se cunoasca de catre echipa de implementare ce fel de impact va
genera proiectul asupra lor (pozitiv/negativ) ~i cat de semnificativ este acesta pentru ei.
Scopul acestei analize este de a se cunoa~te dadi ace~ti stakeholders vor sustine proiectul sau
daca vor constitui amenintari 1n buna derulare a acestuia.

c) Formularea

In etapa de formulare, in cazul scrierii de proiecte, ideile relevante sunt dezvoltate in proiecte
operationale. Beneficiarii ~i solicitantii de fonduri europene participa la stabilirea detaliilor
proiectului pentru a-i asigura fezabilitatea (daca proiectul este unul eligibil) ~i sustenabilitatea
(daca proiectul va genera beneficii petermen lung). Insa in momentul executarii proiectului se
confi1ma eligibilitatea proiectului ~i sustenabilitatea acestuia.

In momentul executarii proiectului toate aspectele ~i detaliile stabilite Ia scrierea proiectului

se cer a fi puse in aplicare: orizontul de actiune a managementului, planul financiar, analiza
cost-beneficiu, mangementul riscului, managementul calitatii, rolurile ~i responsabilitatile
factorilor interesati etc. Toate aceste aspecte pot suferi insa modificari pe tot parcursul
implementarii proiectului. Modificarea unor aspecte stabilite initial in planul proiectului
precum: introducerea unei noi activitiiti, inlocuirea unor persoane din echipa de implementare,
prelungirea perioadei de des:ta~urare a unei activitati, modificarea numarului de persoane ce
fac parte din grupul tinta etc. se poate realiza ~rin trei modalitati: notificare, la cererea
beneficiarului sau act aditional, depinde de situatie 8•

d) Finan(area

Beneficiarii proiectelor ca~tigatoare vor primi ~i semna contractu! de finantare. Implementarea

proiectului trebuie sa se des:ta~oare in strictii conformitate cu prevederile contractului de
finantare -lucru de care depinde rambursarea ~i decontarea cheltuielilor realizare in cadrul
proiectului.

Contractu! de finantare este actul juridic care se incheie intre Beneficiar ~i Autoritatea de
Management sau Organismul Intermediar ~i in care se stipuleaza drepturile ~i obligajiile
ambelor parti. Pdncipalele sectiuni pe care le contin contractele de finantare, indiferent de
programul operational din care fac parte, sunt urmatoarele:

~ Obiectul contractului de finantare care este chiar finantarea nerambursabila

acordata de AM/OI beneficiarului proiectului.
~ Durata contractului de finantare care difera de Ia proiect Ia proiect. Contractu! de
finantare intra in vigoare in momentul semnarii de catre ambele pfuti. Totodata data
inceperii executarii proiectului poate fi sau nu acea~i cu data intrarii in vigoare a
acestuia.
~ Valoarea totalli a proiectului care se detaliaza in valoarea eligibilii (inclusiv
contributia AM ~i contributia beneficiarului, in procente la valoarea eligibila) ~i
neeligibilii.
~ Acordarea prefinan(arii. Prefinantarea reprezinta sumele acordate beneficiarilor
la inceptul derularii proiectelor dar ~i/sau pe parcursul implementarii acestora, in

28
vezi c).Finan(are "Modijiciiri # completliri Ia co11tract".
23
 vederea sprijinirii derularii corespunzatoare a proiectelor europene. Beneficiarul are
posibilitatea de prefinantare daca depune intr-o perioada de timp stabilita in contractu!
de finantare, o cerere de prefinantare in format standard la AMIOI impreuna cu alte
documente solicitate in acest sens. Valoarea prefinantarii se determina ca procent din
valoarea totala eligibila a proiectului, procent care este stabilit la nivel national.
Aceasta este acordata in tran~e, in conturi deschise special in acest sens.
);> Recuperarea prefinan(iirii. Prefinantarea se va recupera prin deducerea din
fiecare cerere de rambursare intermediara solicitata a unui anumit procent stabilit
anterior din valoarea cheltuielilor eligibile validate de AM/Ol. Se va incepe
recuperarea prefinantarii dupa prima cerere de rambursare transmisa de beneficiar ~i se
va incheia inainte de ultima.
);> C!teltuielile eligibile sunt prezentate doar in Ghidul Solicitantului aferent
domeniului major de interventie al proiectului; in contractu! se finantare se specifica
modalitatile de recuperare de ditre AMIOI a acelor cheltuieli efectuate de beneficiar
care nu apar in lista cheltuielilor eligibile.
);> Rambursarea c!teltuielilor. Rambursarea cheltuielilor se face in conformitate cu
prevederile contractului de fmantare ~i cu graficul estimativ realizat in acest sens.
Cheltuielile solicitate pentru rambursare nu sunt necesar a fi efectuate doar in perioada
de executare a proiectului, acestea pot fi realizate ~i inaintea depunerii aplicatiei de
finantare sau in timpul evaluarilor, depinde de la program la program ~i linie de
finantare. In timpul implementarii proiectului, beneficiarul are obligatia ca pe masura
realizarii de cheltuieli sa transmita catre AM/OI cereri de rambursare a acestora. Ca ~i
regula, beneficiarul va deschide un cont dedicat primirii finantarii nerambursabile, iar
suma primita va fi in lei.
);> Obliga(iile piir(ilor. Principala obligatie a beneficiarului este de a asigura
implementarea proiectului in conformitate cu aspectele asumate in cererea de
finantare. Totodata acesta este responsabil sa asigure managementul ~i implementarea
proiectului, sa transmita Autoritatii de Management rapoarte tehnico-financiare, sa
furniezeze orice fel de informatii legate de proiect organelor abilitate (AM, 01, AA,
ACP, CE, OLAF, OLAF etc), are obligatia de a respecta prevederile legislatiei
nationale in domeniul achizitiilor publice, de a asigura sumele necesare asigurarii co-
finantarii ~i a finantarii cheltuielilor neeligibile. De asemenea este necesar ca
beneficiarul sa asigure o evidenta contabila distincta pentru proiect, acesta are
obligatia de a pastra toate documentele originale, inclusiv documentele cantabile, in
vederea asigurarii unei piste de audit adecvate, in conformitate cu regulamentele
comunitare ~i nationale, de a notifica in scris AM daca i~i schimba sediul sau contul,
daca inlocuie~te sau schimba membrii care fac parte in echipa de implementare, dadi
inlocuie~te reprezentantul legal sau auditorul etc, sau de a realiza acte aditionale in
situatia in care aduce modificari bugetului estimat, introduce noi activitati eligibile,
modifica indicatorii inregistrati in cerera de finantare etc. ~i altele in functie de
specificul programului operational. AM are obligatia de a sprijini ~i informa
beneficiarul cu privire la deciziile ~i modificarile luate ~i care pot afetca proiectul ~i
altele in functie de specificul proramului operational.
~ Confiden(ialitatea. Atat beneficiarul cat ~i AM trebuie sa pastreze
confidentialitate tuturor aspectelor ce privesc proiectul.
);> Dreptul de proprietate asupra bunurilor (industriala/intelectuala) rezultate din
implementarea proiectului, sunt drepturi exclusive ale beneficiarului.
~ Subcontractarea ~i Cesiunea. Sucontractarea unor activitati din cadrul proiectului
ii revine beneficiarului. Valoarea contractului de subcontractare nu poate depa~i un
24
 anumit procent stabilit in contractu! de finatare din valoarea totala eligibila a
proiectului. Cesiunea se refera la imposibilitaea cedarii de catre beneficiar a
drepturilor ~i obligatiilor acestuia altar parti.
);> Nereguli # restituireaflnan{lirii. Una din cele mai importante sectiuni din cadrul
contractului de finantare se refera la obligatia restituirii finantarii in cazul sesizarii
unor nereguli. Beneficiarul trebuie sa fie con~tient ca in cazul in care AM/01
depisteaza nereguli acesta este obligat ca intr-o anumita perioada de timp sa resitutuie
suma aferenta acestora plus dobanzile ~i penalitatile aferente. Totodata in cazul in care
Autoritatea de Certificare ~i Plata deconteaza o suma mai mare decat cea datorata,
beneficiarul are obligatia de a o restitui intr-o anumita perioada de timp, specificata in
prezentul contract. De asemenea este foarte important ca beneficiarul sa transmita
cererile de rambursare conform garficului stabilit deoarece in caz contrar AM ii va
imputa o penalitate din suma de rambursat sau chiar va cere rezilierea contractului.
);> Monitorizarea ~·i controlul privind implementarea proiectului sunt realizate de
catre Autoritatea de Management/Organismul 1ntermediar.
);> Informare # publicitate. Beneficiarul este obligat sa respecte toate masurile de
informare ~i publicitate prezentate in anexa "Masuri de informare ~i publicitate".
);> Persoane de contact fi adrese ale beneficiarului ~i ale AM/OI. Principalele
persoane de contact din partea beneficiarului sunt: beneficiarul insu~i, managerul de
proiect, responsabilul financiar.
);> Modificliri # completliri fa contract. Bineinteles modificarile ~i completarile
ulterioare se vor realiza cu acordul ambelor parti ~i rara a se modifica sernnificativ
continutul proiectului. Exemple de aspecte care nu pot fi modificate ulterior de catre
benficiar: nu se pot elimina activitati, nu se poate modifica obiectivul ~i scopul
proiectului, nu se accepta reducerea indicatorilor, nu se pot transfera atributiile intre
parteneri, nu se poate schimba domeniul pe care s-a acordat proiectul etc ..
Modificarea contractului de finantare se poate face in urmatoarele situatii:

prin notificare (de exemplu in cazul in care beneficiarul i~i schimba adresa,
sediul social, contul de trezorerie, contul bancar, inlocuie~te reprezentantului
legal, sau de catre AM/01 in cazul in care apar modificari in legislatia
nationala ~i europeana);
printr-o solicitare realizata de beneficiar (de exemplu in cazul modificarii
programului de implementare sau a modificarii datei de depunere a cererii de
rambursare a cheltuielilor);
prin act aditional (de exemplu in cazul in care este depa~it termenul de
depunere a cerei:ii de rambursare sau orice alte modificari care nu sunt
considerate modificari sernnificative ale proiectului).
Managerul ~i echipa sa trebuie sa ia in considerare perioada de timp in care aceste acte
pot sa produca efecte. In cazul unui act aditional beneficiarul va solicita incheierea
acestuia cu eel putin 30 de zile inainte de data la care dore~te ca modificarea sa
produca efecte, iar in cazul unei notificari se va solicita incheierea cu eel putin 15 zile
inainte de data Ia care dore~te ca modificarea sa produca efecte.

);> For(li majora. De asemenea contractu! de frnantare confine o sectiune dedicata

drepturilor ~i obligatiilor paqilor in cazul aparitiei elementelor de foqa majora cum ar
fi: calamitatile naturale, razboi, revolutie, embargo etc.
);> lncetarea fi suspendarea contractului. Contractu! de finantare inceteaza la data
efectuarii ultimei plati de catre Unitatea de Certificate ~i Plata catre Beneficiar, dar nu
25
 mai tarziu de data de 31 decembrie 2015. Exemple de reziliere a contractului de catre
AM:
in cazul in care beneficiarul nu a inceput implementarea in limita de timp
stabilita;
in cazulin care partenerul transnational nu furnizeaza documentele solicitate in
perioada stabilita de AM/OI;
in cazul in care se constata neconcordanta intre starea de fapt ~i cele declarate
de catre beneficiar in cererea de finantare. In acest caz beneficiarul este obligat
sa ramburseze integral sumele primite.
1n cazul incaldirii clauzelor contractuale de catre beneficiar. In acest caz
beneficiarul este obligat sa ramburseze integral sumele primite.

~ Legea aplicabilli este cea nationala ~i comunitara in vigoare.

):. Anexe pe care le mai contine contractu! de finatare (de exemplu: "Masurile de
monitorizare ~i control", "Modelul cererii de rambursare", "Cererea de finantare in
ultima forma aprobata" ,"Bugetul proiectului"etc.)
):. Dispozi(ii finale referitoare la numarul de contracte de finantare inocmite
respectiv 2: unul pentru beneficiar celalalt pentru AM/OI, modalitatea de intocmire:
limba romana.
~ Semnlitura plir(ilor contractului

e) lmplementarea

Odata ce proiectul a fost formulat ~i s-a acordat finantarea se poate trece la executarea sau
implementarea acestuia. A~adar, in aceasta etapa Comisia Europeana finanteaza proiectul, iar
beneficiarul executa proiectul. Rezultatul a~teptat al procesului de implementare este
realizarea unui proiect eligibil, care contribuie la obiectivele Uniunii Europene ~i in care
resursele alocate au fost utilizate in mod eficient, efectiv ~i transparent.

Procesul de implementare se realizeaza in trei pa~i: 29

1) Planificare $i re-planificare - prin care se realizeaza planul de implementare in

care activitatile ~i resursele sunt revizuite ~i actualizate in mod regulat.
2) Monitorizare - managementul de proiect are sarcina de a realiza suficiente
controale pentru a se asigura atingerea obiectivelor stabilite.Acest lucru se realizeaza
prin procese de monitorizare ~i analiza intema pe tot parcursul deruHirii proiectului.
3) Raportarea - prin care managemntul de proiect furnizeaza rapoarte de progres (pe
perioada implementarii) ~i rapoarte anuale privind durabilitatea investitiei (dupa
finalizare ). Scopul acestor rapoarte este de a furniza suficiente informatii in legatura
cu atingerea obiectivelor stabilite.

Proiectele se implementeaza in conformitate cu prevederile contractului de finantare, cadrul

legislativ comunitar si national, dar ~i cu deciziile, instructiunile ~i clarificarile emise de AM.
Cel care este raspunzator pentru implementarea proiectului in conditii optime ~i in
conformitate cu prevederile contractului de finantare este beneficiarul proiectului. Cele mai
importante procese desfii~urate pe parcursul implementarii, pe care beneficiarul este obligat sa

29
Comisia Europeana, Project Cycle Management Guidelines, 2004, p. 39.
26
 le realizeze, indiferent de programul operational, sunt: achizitiile publice, rambmsarea
cheltuielilor, asigurarea auditului proiectului, informarea ~i publicitatea, asigmarea co-
finantarii ~i a cheltuielilor neeligibile, pastrarea documentelor ~i a unei evidente cantabile
distincte, evaluarea proiectului.

Monitorizarea proiectului incepe din momentul semnfu:ii contractului de finantare ~i se incheie

dupa finalizarea acestuia. In vedera realizfu:ii monitorizarii proiectelor OI ~i AM realizeaza
urmatoarele activitati:

);> verificarea administrativa - se realizeaza odata cu transmiterea cererii de

prefinantare, dar ~i a fiecarei cereri de rambursare; in acest sens AM/OI relizeaza
verifidtri administrative cu privire la cheltuielile efectuate in cadrul proiectului.

Verificarile administrative au loc la sediul AM/OI, ~i au in vedere urmatoarele aspecte:

concordanta dintre cererea de rambursare ~i documentele justificative

transmise;
corectitudinea cererii de rambursare;
existenta documentelor justificative corespunzatoare;
eligibilitatea perioadei/cheltuielilor/activitatilor realizate;
respectarea clauzelor contractului de finantare ~i a procentelor de finantare;
respectarea regulilor privind ajutorul de stat, regulile privind protectia
mediului, respectarea principiului egalittl.tii de ~anse ~i nediscriminarii;
respectarea regulilor privind vizibilitatea ~i publicitatea;
analiza gradului de realizare a indicatorilor prevazuti in contractu! de finantare;
evolutia deruHirii proiectului in conformitate cu programul activitatilor etc.

Totodata in functie de lncadrarea beneficiarilor intr-a anumita categorie de rise, AM/OI poate
solicita urmatoarele documente

Tabel 1 Documcnte justificative solicitate

f ~~----c~~gb~~:~;;-;~~- ~;-:·~ :-~--· ··:- --- . -...... ,. . .. -Nr 4~~~~~;rii~I;~:-::t~tiitc --~-:---~::·~--------- ------- -- -
it-~ .IJ . cia,rg!~.~-- ----·-·~~- ........ ~~-.:...~.....::... :.i.~~ ...,....~. '. -" ~.
·--------------~-----------------' _Q_~te -~j~cumen! ju~ific~!!~~ere1~!_fiecarui til2_ de cheltuial~_____j
1
1 Documente justificative in valoare eel putin 25% din valoarea
B1 cheltuielilor directe declarate In Cererea de Rambursare, pentru
________________ ___ ___j fiecare_!ip de c~eltui~~----- . _ ------··
! Documente justificative in valoare eel putin 35% din valoarea
B2 l cheltuielilor directe declarate in Cererea de Rambursare, pentru
____ . -····· .. ------· __ .. . .JJ:l~car~ tip de ch~J!uiaHi_________________________________

I
·---·-·••-A--•---- --·-
C
..
,,--~- ~-~-~-~ .ol
j Documen;e justificative pentru 100% din valoarea cheltuielilor
. -.. __ ,.. . . . . declarate m Cererea de Rambursare
; - - ------
J

27
 ~ vizite lafafa locului pe parcursul implementarii (anuntate ~i ad-hoc)- prin care se
verifidi la fata Iocului stadiul realizarii fizice a proiectului ~i a indicatorilor stabiliti
in cererea de finantare. Beneficiarul proiectului are obligatia sa participe la vizita
de monitorizare ~i sa furnizeze toate documentele ~i informatiile solicitate. Vizita
de monitorizare urmare~te urmatoarele aspecte:
dadi proiectul (stadiul fizic al acestuia) se deruleaza in conformitate cu graficul
activitatilor indus in contractu! de finantare;
respectarea regulilor in ceea ce privqte vizibilitatea ~i publicitatea proiectului;
respectarea prevederilor nationale ~i comunitare cu privire la achizitiile
pub lice;
identificarea punctelor slabe ~i tari ale proiectului ~i emiterea de sugestii in
vederea imbunatatirii implementarii;
arhivarea corespunzatoare a documentelor;
realizarea unei evidente cantabile distincte a proiectului ~i a oeratiunilor
derulate in cadrul acestuia;
protectia mediului;
respectarea egalitatii de ~anse ~i nediscriminarea;
facilitarea unei cooperari ~i comunicari mai stranse intre beneficiar ~i AM/OI.

Dupa incheierea vizitei de monitorizare AM/OI intocme~te un raport care va cuprinde

eventuale recomandari pe care beneficiarul este obligat sale respecte in vederea realizarii unei
mai bune derulari a proiectului. Acest raport va fi transmis beneficiarului.

In vedere realizarii monitorizarii proiectului beneficiarul va elabora urmatoarele rapoarte:

~ Rapoarte de progres (lunar/trimestrial/final) - periodicitatea acestora este mentionata

in contractu! de finantare ~i este stabilita in functie de complexitatea proiectului;
~ Rapoarte speciale (ad-hoc)- sunt intocmite de beneficiar la cererea AMIOI;
);> Rapoarte anuale privind durabilitatea investitiei.

f) Evaluare # audit

In aceasta etapa finantatorul verifica daca s-au atins obiectivele stabilite ~i daca s-au realizat
activitatile conform planului stabilit. Procesul de evaluare ~i audit este esential in
imbunatatirea proiectelor ~i programelor viitoare. De~i apare ca ultima etapa a ciclului de
viata al proiectului evaluarea ~i auditul se realizeaza atat in timpul implementarii proiectului,
la s:f'ar~itul (evaluare finala) sau dupa finalizarea acestuia (post-evaluare).

A~adar in aceasta etapa Comisia Europeana adapteaza noile programele in functie de

cuno~tintele dobandite, iar beneficiarul realizeaza auditul ~i evaluarea proiectului ~i adapteaza
viitoarele activitati in functie de rezultate.

Beneficiarul are obligatia sa furnizeze orice informatii ~i documente legate de proiect

organelor abilitate din domeniu, precum Autoritatea de Management, Organismul
Intermediar, Autoritatea de Certificare ~i Plata, Autoritatea de Audit, Comisia Europeana,
DLAF, OLAF, DNA sau oricarui alt organism abilitat sa verifice sau sa realizeze auditul
asupra modului de implementare a proiectelor.
28
 Auditul proiectului reprezinta procesul de verificare a legalitatii ~i corectitudinii cheltuielilor,
a veniturilor proiectului (cofinantare, venituri generate de proiect etc.), a conformita-tii
cheltuielilor cu documentele justificative ~i cu bugetul estimativ al proiectului. A~adar, modul
de efectuare al cheltuielilor ~i evidenta acestora este verificata de catre un auditor financiar,
autorizat ~i independent cu ocazia transmiterii fiecarei cereri de rambursare. Beneficiarul este
obligat sa puna la dispozitia auditorului financiar toate documentele ~i/sau informatiile
solicitate ~i sa asigure toate conditiile pentru verificarea cheltuielilor de catre acesta.

In vederea verificarii legalitatii ~i conformitatii cheltuielilor auditorul poate folosi urmatoarele

documente: registre cantabile, facturi, bugetul proiectului, balante de verificare analitice ~i
sintetice, contracte ~i formulare de comanda, dosarele achizitiilor publice, state de plata ~i
contracte de munca, extrase de cont, proces verbal de punere in functiune, bonuri de consum,
foi de parcurs,ordine de deplasare etc.

In cazul in care AM/OI depisteaza cheltuieli neeligibile pe care auditorul nu le-a identificat,
beneficiarul poate retine din contravaloarea sumei acordata auditorului, cota parte din
valoarea cheltuielilor considerate neeligibile de catre AM. Auditorul financiar va fi selectat in
conformitate cu legislatia in vigoare privind achizitiile publice sau ale instructiunilor emise de
AM, dupa caz. Rezultatul procesului de audit este raportul de audit pe care acesta 11 prezinta
beneficiarului, urmand ca acesta din urma sail prezinta AM/OI.

Evaluarea reprezinta un proces continuu de verificare daca s-au atins obiectivele proiectului,
scopul, indicatorii, daca s-a obtinut rezultatele ~i impactul preconizat, daca au aparut
modificari in planificarea proiectului, eficacitatea metodelor ~i instrumentelor utilizate,
performanta personalului implicat in implementarea proiectului, daca s-au respectat termenele
~i conditiile stabilite etc. In aces sens AM/OI realizeaza eel putin o data pe an vizite la fata
locului pe parcursul implementarii proiectului. Indicatorii utilizati in evaluarea proiectului
sunt:

)> Indicatorii de resurse - ofera informatii cu privire la apectele financiare,

materiale, umane, informationale, organizationale utilizate in implementarea
programelor. De exemplu: bugetul total, numarul de persoane care lucreaza in
implementarea proiectului, numarul de organizatii implicate In implementare etc.
)> Indicatorii de producfie/realizare - masoara activitatile realizate in cadrul
proiectului. De exemplu: kilometrii de strada construita, volumul total al investitiei,
hectare de pamant cultivate cu sfecla de zahar, etc.
)> Indicatori de rezultat - au in vedere avantajele directe ale proiectului pentru
beneficiarii directi. De exemplu: numarul brut locuilor de munca nou create,
)> Indicatorii de impact - care reprezinta consecintele programului viazvi de
beneficiarii proiectului. De exemplu: traficul pe o ~osea Ia un an dupa ce a fost
deschisa, locuri de munca sustenabile create intr-o organziatie industriala printr-un
program suport, cre~terea productivitatii in sectorul agricol etc.

Intrucat deseori se realizeaza confuzie intre cei trei termeni respectiv evaluare, monitorizare ~i
audit consideram ca este necesara realizarea unei delimitari clare. In acest sens este redat
tabelul de mai jos:

29
 Tabcl2 Monitorizarc/Evaluarc/Audit

Evaluare Monitorizare Audit

Analizeaza impactul eyi Analizeaza eficienta, Verifica daca operatiile
sustenabilitatea relevanta ~1 financiare ~i declarafiile sunt
politicilor ~i actiunilor. efectivitatea politidlor co relate cu obligatiile legale
~i actiuni-Ior. ~i contractuale.
Ce?
Preocupare ca manageinenful
financiai sa coritnbuie Ia
imbunatatirea_ _a ctiunilor
prezente si viitoare. •
Analiza in profunzime Analiza rap ida 9i Verificari ale lilregistrarilor
continua pentru a financiare
cum?
lll1bunatati.modalitatile ..
' .· ..
de actiune .:,.
Extern (Evaluatori Intern/extern Extern (auditori profesioni~ti)
~

. ' . ·. !· . ..
Cini? extertii) (personalul, ·speciali~ti . .,

externi etc.) .,
A
Una/doua on m timpul In mod regulat, de In timpUl 9i dupa
Cand? implementarii, la srar9it diteva ori pe an. implementare.
· ~i post implementare. ..

Sursa: Comisia Europeana, Project Cycle Management Handbook, 2002, p. 29

A9adar prin ciclul de viata al proiectului se realizeaza legaturi intre proiecte, se imbunatate~te
procesul de analiza, se imbunaHitesc rezultatele, se invata din evaluare, se pune accent pe
sustenabilitatea, se standarizeaza procesul de realizare 9i derulare a proiectului sau a~a cum
apare intr-un raport al Comisie Europene prin PCM se asigura ca: 30

~Proiectele respecta 9i contribuie Ia atingerea obiectivele Uniunii Europene precum cele

de respectarea drepturilor omului, egalitatea de ~anse, protectia mediului inconjurator
etc.;
~ Proiectele sunt relevante pentru strategia stabilita 9i pentru problemele reale cu care se
confrunta beneficiarii;
~ Proiectele suntfezabile, in sensul ca obiectivele pot fi atinse in mod realist in cadrul
constrangerilor impuse de mediul de operare ~i de capacitatile solicitantilor de punere
in aplicare;
~ Beneficiile generate de proiect sunt sustenabile.

2.4. Cadrullogic ~i matricea cadrului logic

Cadrul Logic a fost realizat in anii '60 de catre Agentia Internajionala de Dezvoltare a Statelor
Unite ale Americii pentru a imbunatati sistemul de planificare 9i evaluare a proiectelor.ln anul
1993, Comisia Europeana a preluat acest instrument in cadrul ciclului de viata a1 proiectelor.

°Comisia Europeana, Project Cycle Management Guidelines, 2004.

3

30
Matricea cadrului logic este un instrument folositor utilizat in planificarea ~i managementul
proiectului.

Matricea logica prezinta intr-o forma restn1nsa obiectivele generale, scopul proiectului,
rezultate, activitati, mijloace ~i costuri, ipoteze ~i indicatori ale proiectului/progranmlui.
Aceasta se realizeaza in faza de identificare a idei de proiect insa se completeaza in intregime
pe parcursul celorlalte etape de formulare, finantare, implementare ~i evaluare. In cazul
implementarii proiectului, matricea joaca un rol important mai ale in ceea ce prive~te
urmarirea modului de realizare a activitatilor propuse in planul de finantare ~i monitorizarea
mtregului proiect; mai mult in acest moment al executiei efective este necesar a se respecta ~i
a se pune in aplicare tot ceea ce se sintetizeaza in acest cadru matriceal.

Construirea matricii cadrului logic se realizeaza in doua etape:

1) Etapa analizei - care are in vedere analiza situatiei curente pentru a dezvolta o viziune
asupra situatiei viitoare dorite ~i pentru a alege strategiile ce vor fi aplicate la
realizarea acesteia. Aceasta etapa contine patru subetape:

a) Analizafactorilor interesa{i (stakeholders) - adica a tuturor factorilor care pot

influenta proiectul/programul ata.t de o maniera pozitiva cat ~i negativa, dar ~i
modul in care s-ar realiza aceasta influenfa. Factorii interesati pot fi persoane
fizice, grupuri de persoane, institutii sau fi1me ce ar putea avea vreo legatura
cu proiectul/programul. De~i este recomandat ca analiza stekeholderilor sa se
realizeze in faze incipiente consideram ca este necesar o trecere in revista a
acestora inclusiv in etapa implementarii proiectului ~i post implementare
pentru a se vedea daca au intervenit modificari ce pot influenta continuarea in
conditii normale a proiectului. Ex: in care se modifica factorii interesati ai
proiectului.

b) Analiza problemelor -sau a aspectelor negative ale situatiei existente. Analiza

este redata sub forma unei diagrame care cuprinde efectele unei probleme (pe
palierul superior) ~i cauzele unei problemei (pe palierul inferior). Se considera
firma SC CONTA SRL care care ofera consultanta in domeniul contabilitatii.
Problema majora a acestei firme este capacitatea manageriala slaM. In acest
caz arborele problemelor poate fi redat de maniera urmatoare:

Figura 5 Arborele problemelor

Sclidereil
calitl1tii
produselor
1IJLOACE

\I/
i
r r r r r r r
~f"is{al!hite Accesul Marktlfing Nivelsdzut - Lipsa Implicare Nh•el sciizut
excesivli dificil Ia neperformant de organizare capacitlitii de -sclizutlHa -de calificare
credite in sector colaborare nivellocal . in -domeniu
;;
-

Lipsa de Lipsa Mod de promovare Lipsli

infot·matii set-viciilor in munca abilitati
(consults nti'i) necorespunzi'itor profesionale

Sursa: prelucrarile proprii ale autorului

Prin copacul problemelor putem vizualiza aspectele negative care influenteaza proiectul,
modul in care acestea interrelationeaza intre ele, dar ~i efectele sau impactul acestora asupra
proiectului ~i nu numai. Aceasta interrelationare este cmciala in identificarea problemei
majore a proiectului in scopul remedierii acesteia. Insa ce se intfunpla in cazul in care
mangerul de proiect descopera in timpul implementarii ca nu s-a luat in considerare o situatie
care ar influenta proiectul intr-un mod negativ? De exemplu fn cazul fn care expertul de
accesare nu a prevazut.. . cum remediaza managerul aceasta problema?

32
 Intr-Wl studiu asupra problemelor31 care apar eel mai adesea intr-un proiect, s-a obtinut
urmatoarea ierarhie (cifrele reprezinta procentul de manageri care au indicat respectiva
problema):

I. resurse inadecvate - 69
II. termene limita nerealiste - 67
III. obiective neclare - 63
IV. membri ai echipei neinteresati sau nepregatiji - 59
V. planificare insuficienta - 56
VI. bariere in comunicare - 54
VII. schimbari ale obiectivelor ~i resurselor- 42
VIII. conflicte intre departamente sau functii- 35

c) Analiza obiectivelor - Situajiile negative din copacul problemelor este apoi

transformata in solutii pozitive ce vor fi reprezentate in copacul obiectivelor.
Aceste solutii pozitive reprezinta obiectivele proiectului care ofera imaginea
situatiei viitoare dorite. Urmand exemplul dat mai sus am realizat in ceea ce
urmeaza analiza obiectivelor:

31 . "'
www.stmcom.com.manageru I pr01ectu
. l w.
33
 }?igura 6 Arborele obiectivelor

r /
t
i
Stabi!itate
i
Acces~l;facil
r
:Marketing
r
Nivel ridicat
I
In teres
I
Implicare ·
i
Nivel, ri<!icat ,
legislativa , Ia credite performant de pentru sporita l.a , de calificare
>
orga11izare colaborare nivellocal " '' · in qmheniu
in s.e ctor
' i;· ',

Accesulla Accesulla Mod de Abili illi

informa!ii servicil promovare in profesionale
muncli spol"ite
coresnunzi\tor

Sursa: prelucrarile proprii ale autorului

d) Analiza strategiilor - Aceasta ultima etapa presupune selectarea strategiilor ce

vor fi utilizate pentru atingerea obiectivelor urmarite. Aceasta etapa este foarte
importanta intrudit sintetizeaza aspectele prioritare la care se adreseaza
proiectul, intrudit un proiect nu poate raspunde tuturor problemelor. Un lucru
cert este ca pe parcursul implementarii unui proiect managerul ~i echipa de
implementare a proiectului trebuie sa raspunda prioritatilor acestuia. Exista
insa cazuri in care managerul este pus in situatia de a realiza activitati sau
sarcini suplimentare care nu afecteaza proiectul sau il afecteaza intr-o maniera
pozitiva Ex. in cazul fn care se realizeaza training pt 60 pers fn Zoe de 50 cu
acela~·i buget, fn acea.Ji perioada.

34
 Figura 7 Alcgcrea strategiei

Obiectivc Obiective in ,,
In afara , ·
strategic strategiei

Sursa: prelucrarile proprii ale autorului

2) Etapa de planijicare care contine trei subetape:

a) Planul proiectului (matricea cadrullogic)

Matricea cadrului logic reprezina o matrice cu patru coloane ~i patru linii care sintetizeaza
elementele cheie ale unui proiect intr-o forma cuprinzatoare ~i general inteleasa, astfel:

Verticala schemei identifica ceea ce proiectul intentioneaza sa faca, clarifica

relatiile cauzale ~i enunta ipoteze importante ~i incertitudini care depa~esc controlul
managerului proiectului.
Orizontala schemei se refera Ia masurarea efectelor ~i Ia resursele utilizate de
pro~ect prin specificarea indicatorilor cheie ~i a surselor unde a~or fi
venficatt. ,, - ~ "'
35
Structura tipica a Matricii Cadrul Logic este urmatoarea:

Figura 8 Matricca Cadrului Logic

activiatilor. Produse
tangibile $i servicii
fui'nig:at~ de 'p roiect

Activitii(i - Sarcini
1ndeplinite pentru a
produce rezultatele dodt~. resursele umane
~i materiale
n~cesare

realizarii
· actiyitatilor.

··Pre.c.onditii

Schema verticala

36
Daca PCM are in vedere diferitele etape de realizare a proiectului prin activitatile de
management 9i procedurile de luare a deciziilor, cadrul logic este o metodologie/instrument
utilizat in planificare, management 9i evaluare proiectelor 9i programelor pentru imbunatatirea
calitatii acestora. Legatura dintre managementul ciclului de viata al proiectului 9i matricea
cadrullogic este redata in figura urmatoare:

Figura 9 Matricca cadrullogic ~i ciclul de viat11 al produselor In contextul irnplcmcntarii proicctului

Sursa: prelucrarile proprii ale autorului

b) Activitatea de planificare a activitlifilor care are in vedere prezentarea detaliata

a acestora sub forma unui grafic denumit diagrama Gantt; grafic in care se
specifica activitatile realizate, perioada necesara derularii acestora 9i
persoana/ele responsabile cu implementarea lor. A9adar, in etapa de
implementare a proiectului, managerul 9i echipa de proiect deruleaza efectiv
activWitile din planul de finantare in conformitate cu graficul Gantt 9i bugetul
proiectului, sau costurile alocate desfa9uriirii acestor activitati.

c) Plantficarea resurselor (bugetarea) - sau a costurilor legate de proiectul

realizat care trebuie sa corespunda in mod direct cu costurile legate de
activitatile din matricea cadrului logic in momentul de implementare a
proiectului.
37
 3. Managementul echipei de proiect
3.1. Managerul de proiect

Managerul de proiect se definqte ca persoana care in virtutea sarcinilor ~i responsabilitatilor

atribuite postului ocupat asigura managementul J:ntregului proiect, a~adar i se imputa
responsabilitatea implementarii intregului proiect in conformitate cu contractu! de finantare.

Principalele atributii ale acestuia sunt de a mobiliza toate resursele necesare atingerii
obiectivelor propuse in proiect, de a asigura respectarea prevederilor contractuale ale
contractului de finantare, de a identifica ~i analiza riscurile, de a asigura cooperarea dintre
partenerii de proiect, de a facilita dialogul dintre echipa de implementare ~i factorii externi
interesati in proiect, de a monitoriza constant implementarea proiectului, de a aproba bugetul
proiectului, de a urmari executia bugetara, de a obtine rezultatele stabilite initial. De asemenea
acesta poate exercita ~i alte atributii in functie de necesitatile identificate pe parcursul
implementarii proiectului.

Datorita complexitatii ~i importantei pe care o indepline~te in cadrul proiectului, rolul acestuia

poate fi atribuit doar unei persoane cu experienta revelanta in domeniul managementului de
proiecte.

Vizavi de expertiza ~i atributiile managerului de proiect sunt cele ale expertului de atragere de
fonduri. Consideram ca este necesar a face distinctia intre cele doua posturi adesea
confundate. A~adar expertul de atragere a fondurilor W exercita activitatea pana la momentul
aprobarii proiectului in timp ce rolul managerul intervine dupa aceasta perioada, indeosebi in
perioada implementarii proiectului.

Principalele atributii ~i responsabilitati ale expertului in atragere fondurilor europene sunt:

identificarea surselor de finantare, analiza eligibilitatii proiectului, analiza eligibilWitii
beneficiarului, elaborarea documentatiei de finantare, stabilirea parteneriatelor, intocmirea
dosarului de finantare conform ghidului solicitantului. De asemenea lista anterioara se poate
completa ~i cu alte responsabilitati in functie de necesitatile identificate inaintea
implementarii proiectului.

Selecfionarea managerului de proiect este un proces dificil intrucat pe langa tiparul general in
care acesta trebuie sa se incadreze mai trebuie sa faca fata ~i caracteristicilor specifice
proiectului, institutiei finantatoare etc.

Dintre caracteristici generale pe care ar trebui sa le aiba orice manageri de proiect, indiferent
de amploarea proiectului, putem aminti:

~ grad ridicat de responsabilitate ~i realism;

~ aptitudini de comunicare ~i negociere;
~ aptitudini de organizare, planificare ~i analiza a proiectului;
~ propulsarea ~i motivarea echipei de implementare;
~ experienta relevanta in domeniul proiectelor;
~ abilitatea de a face fata stresului;
~ credibilitatea tehnica ~i administrativa;
~ aptitudini pentru managementul schimbarii;
~ capacitatea de a delega sarcini membrilor echipei de implementare.
38
Obligafiile managerului de proiect sunt prezentate in tabelul de mai jos in functie de fazele de
derulare a unui proiect.

Tabel 3 Obligatiile managerului de proiect

• Identificarea 9i
solutionarea problemelor
aparute;
• Monitorizarea
activitatilor prestate;
• Luarea deciziilor 9i
studierea pietei;
• Comunicarea cu cei din
afara roiectului.
Pregi:ite~te documentajia •Tine Ia zi situajia generala
fi~ierele) proiectului. proiectului;
o Efectueaza analize ale
ugetelor, planurilor ~i
ituajiei efective;
•Revizuie~te bugete ~i
planuri calendaristice.
·' • Efectueaza studii o Urmiire~te evolujia altar • Stabile~te legaturi cu alji
ocazionale de piaja roiecte aflate in stransa
privind proiectul ~i planul legatura cu al sau;
acestuia; o Impiirta~e~te cu alti
• Pregate~te personalul ce esponsabili elementele de
va fi angajat in activitajile fond, situatii aparte, afla
viitoare. espre posibilitatea
im licarii in alte proiecte.
proiecte;
o Cauta proiecte noi.
oArhiveaza documentajia
(fi~ierele)
proiectului
oIntocme~te o documcntatie
u lecjiile invatate din
roiect;
oFinalizeaza toate
ventualele neimpliniri ale
roiectului;
•Intocme~te o ultima
aliza a bugetului
lanificat ~i situajiei
fective, cu explicarea
baterilor.
~efi de proiecte;
•Aplica lectiile invatate
nterior.

Sursa: Dumitru Oprea, Managementul proiectelor europene, 2011, p. 47

39
 3.2. Managemcntul cchipei de proiect

Indiferent de programul operational avut in vedere sau de proiect realizat managerul de

proiect are in vedere managementul echipei de proiect. Aceasta grupare poate fi permanenta
sau temporara, autonoma sau sa faca parte din dintr-o organizatie cu scop lucrativ sau nu.

Managementul echipei de proiect a~a cum este prezentat de Institutul de Management al

Proiectelor32 acopera urmatoarele arii:

a) Planificarea resurselor umane

Aceasta activitate poate fi realizata atat de managerul de proiect cat ~i de

Departamentul de Resurse Umane a organizatiei pentru care se realizeaza proiectul.
Procesul de planificare a resurselor umane include activitatile asociate cu stabilirea
politicilor de resurse umane, a rolurilor ~i responsabilitatilor acestora, a descrierilor
functiilor ~i a strategiilor de personal, etc.

In cadrul proiectelor, membrii echipei de implementare pot lucra atat cu norma

intreaga dar ~i part-time. Unele resurse pot lucra simultan in mai multe proiecte, in
timp ce altele indeplinesc ~i roluri de suport. A~adar, in acest context, procesul de
obtinere ~i angajare al resurselor poate fi dificil ~i depinde de modul in care este
structurata organizatia.

Mergand ideea de mai sus, consideram ca este necesar a se face distinctia la nivelul
unei organizatii 1ntre managerul de proiect ~i eel functional. Daca principala
preocupare a managerului de proiect este proiectul ~i modul de derulare a1 acestuia,
principal preocupare a managerului functional sunt oamenii (aloca personalul pe
deparatamente ale compan1e1 in corelatie cu cerintele postului, clarifica
responsabilitatile ~i sarcinile pentru posturile ocupate, etc.). A~adar este necesara la
nivelul unei organizatii colaborarea dintre cei doi manageri in vederea planificarii
eficiente ~i corecte a resurselor umane disponibile.

b) Angajarea echipei de proiect

Acest proces presupune identificarea resurselor umane necesare in corelatie cu

necesitatile proiectului. A~a cum sunt prezentate de Institutul de Management a
proiectului criteriile utilizate in luarea deciziei de angajare sunt: urgenta demararii
proiectului, durata nevoii de personal, abilitatile ~i cuno~tintele necesare postului,
importanta activitatilor, confidentialitatea ~i costul resurselor contractate.In functie de
disponibilitatea ~i necesarul de resurse umane, managerul de proiect poate apela la
resursele organizatiei sau poate angaja personal nou.

32
www.tenstep.com
40
 c) Dezvoltarea echipei de proiect

Dezvoltarea echipei de implementare are 1n vedere imbuniitiitirea competentelor ~i a

interactiunii dintre membrii echipei de proiect in vederea imbuniitiitirii performantelor
globale ale proiectului.

d) Managementul echipei de proiect

~ Dupa planificarea resurselor umane in cadrul proiectului, angajarea ~i

dezvoltarea acestora se are in vedre managementul echipei fom1ate cu scopul
atingerii obiectivului proiectuului ~i realiziirii activitiifilor propuse. Astfel, in
aceastii etapa se are in vedere:
~ Motivarea echipei de proiect;
~ Monitorizarea ~i evaluarea activitiitii echipei de proiect;
~ Utilizarea standardului de performanta;
~ Stabilirea planului de lucru;
~ Definirea planurilor ~i metodelor de lucru;
~ Stabilirea comunicarii in cadrul echipei.

3.3. Managementul echipei de proiect in cadrul POSDRU

Din cele ~apte progran1e operationale existente respectiv programul operational regional,
competitivitate economicii, resurse umane, mediu, transport, capacitate administrativa ~i
asistenta tehnidi la care se adauga programul national de dezvoltare rurala ~i de pescuit, eel de
resurse umane acorda o atentie mai mare echipei de proiect ~i managementului aferent
aceteia.

Beneficiarul proiectului este eel care stabile~te echipa de management a proiectului care va fi
responsabila cu managementul general a1 acestuia cat ~i expertii din cadrul proiectului in
vederea realiziirii obiectivelor ~i activitatilor propuse. A~adar in functie de activitatile derulate
se stabile~te necesarul de resurse, costul cu acestea, se estimeaza durata implicarii acestora in
proiect dar de asemenea se identifica ~i analizeazii riscurile ce pot aparea pe parcursul
implementarii proiectului. Doar in cadrul programului operational sectorial de dezvoltare a
resurselor umane se specifica un numiir minim de persoane ce alciituiesc echipa de
management ~i anume; un manager de proiect, un responsabil financiar si un consilier juridic
sau un expert cu studii juridice.

Activitatea de management a proiectului poate fi subcontractata daca este cazul, partial sau
integral.

Este necesar ca toti cei trei membrii ai echipei de managemnt sa aiba expertiza ~i cuno~tintele
necesare postului pe care il ocupa in cadrul proiectului precum ~i experientii profesionala
relevanta in domeniu:

~ Managerul financiar: este necesar ca acesta sa aiba ata.t experienta cat ~i cuno~tintein
domeniu proiectelor.

~ Responsabilul financiar: licentiat al unei facultati cu profil economic sau tehnlc._.;,

41
 )> Consilierul/expert juridic: bune cunostinte de drept civil, drept comercial, dreptul
muncii si cunostinte temeinice in domeniul achizitiilor publice.In cazul consilierului
juridic se cere ca acesta sa fie membru al unei asociatii profesionale a consilierilor
juridici (constituita in conformitate cu reglementarile legale), in timp ce in cazul
expetiului juridic nu se cere apartenta lao asociatie.

A~a cum este specificat in cadrul "Manualului Beneficiarului POSDRU", cu exceptia

consilierului juridic, persoanele care fac parte din echipa de management a proiectului,
inclusiv managerul de proiect si responsabilul financiar isi pot des:Iasura activitatea, dupa caz:

)> in cadrul unor raporturi juridice de munca (precum raporturi juridice de munca
generate de incheierea unui contract individual de mw1ca, raporturi de serviciu) sau
)> in afara unor raporturi juridice de munca (precum contract civil de prestari servicii
incheiat in temeiul prevederilor din Codul civil) -"m cazul subcontractarii.

Consilierul juridic din echipa de management isi va putea desrasura activitatea doar in baza
unui contract individual de munca sau a unui raport de serviciu.

Atributiile managerului de proiect le-arn precizat in subcapitolul anterior ~i nu vom mai

insista asupra acestora. In ceea ce prive~te responsabilul financiar al proiectului acesta este
responsabil de urmatoarele sarcini: intocmirea situatiilor financiare (bilant, balanta) ~i
inregistrarea operatiunile in conturile speciale dedicate proiectului, asigurarea fluxului de
operatiuni financiare in cadrul proiectului, intocmirea cash flow-ul partenerului, incadrarea
cheltuielilor in prevederile bugetului prevazute in contractu! cu autoritatea de management,
respectarea reglementarile aplicate in domeniul contabil, intocmirea statelor de plata a
salariilor, verificarea modul de organizare ~i de functionare a evidentei cantabile a proiectului
la parteneri, exercitarea controlului asupra docwnentelor financiar-contabile intocmite de
ace~tia ~i a modului de contabilizare a operatiunilor proiectului, sprijinirea auditorul financiar
in vederea realizarii rapoartelor de audit, intocmirea paqii financiar-contabile a cererilor de
rambursare ~i realizarea activitajilor pregatitoare pentru intocmirea acestora, precum si alte
atributii economico-financiare in functie de necesitatile identificate pe parcursul
implementarii proiectului,

Consilierul juridic al proiectului are urmatoarele atributii: avizeaza din punct de vedere juridic
documentele oficiale ale proiectului ~i contractele incheiate in cadrul derularii proiectului,
organizeaza ~i supervizeaza impreuna cu asistentul manager ~i responsabilul de achizitii
publice procedurile de achizitii publice in conformitate cu reglementarile legale in vigoare,
supervizeaza intocmirea documentelor necesare derularii procedurilor de achizitie publica ~i il
reprezinta pe solicitantul proiectului in fata instantei in cazul unor posibile litigii sau probleme
contractuale nesolutionate pe cale amiabila ~i poate indeplini ~i alte atributii in functie de
necesitatile identificate pe parcursul implementarii proiectului.

In opinia Autoritatii de Management POSDRU expert cu studii juridice inseamna un expert

care sa aiba studii superioare pe termen lung, cu profil juridic. De asemenea, expeqii
responsabili pentru realizarea activitatilor in cadrul proiectului pot fi:

)> Exper{i pe termen lung (responsabili pentru realizarea unei/unor activitati in cadrul
proiectului pentru o perioada de minimum 6luni consecutive), sau

42
 ~ Experfi pe termen scurf (responsabili pentm realizarea uneilunor activWiti in cadrul
proiectului pentm o perioada de pana la 6 luni consecutive).

Membrii echipei de implementare se impart in trei categorii in funqie de experienta acestora

in domeiul proiectelor, astfel:

~ Tip A- care au experienta profesionala in domeniul proiectelor de minimum 5 ani;

~ Tip B - care au experienta profesionala in domeniul proiectelor lntre 3 ~i 5 ani;
~ Tip C - care au experienta profesionala in domeniul proiectelor de sub 3 ani.

Totodata ~i nivelul salariilor acordate acestora variaza in functie de experienta pe care o au in

acest domeniu:

Tabcl 4 Plafoanc de salari:.-:are pentru membrii echipei de implcmentarc In functie de cuno~tintcle avute

Pe1:so:na1 administrativ, secretariat ~i personal

):uxiliar.( odce perso.nal ' ' ·· · inl:Pl1cadii
activi.t afi.de tip · ·
.ialtele
·4·
:e:e :riu
-t:>
ne· ~:;esu:a

Sursa: Ghidul solicitantului condifii specifice, proiecte de grant ~i proiecte strategice, august 2010, p.15

In cazul in care membrii echipei de implementare sunt angajati ai institutiilor publice sau din
institutii finantate partial/integral de la bugetul de stat plafoanele sunt stabilite prin legea
nationala33 .

In continuare cu titlu de exemplu am avut in vedere prezentarea succinta a doua proiecte

contractate recent, in perioada iunie 2011, care au o structura organizatorica a echipei de
implementare care difera substantial din mai multe puncte de vedere.

A~adar primul proiect luat in calcul, finantate prin cadml POSDRU (iunie 2011) este
"SIDOC: Studii doctorale fn ~tiinte inginere~ti fn scopul dezvoltarii societafii bazate pe
cunoa§tere ". Proiectul a primit finantare pe Axa Prioritara 1 "Educa{ia §i formarea
profesionala fn sprijinul cre§terii economice ~i dezvoltarii societatii bazate pe cunoa§tere",
Domeniul Major de Interventie 1.5. ,Programe doctorate §i post-doctorale fn sprijinul
cercetarii".

Lege cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului pUitit din fonduri publice.,:Jll;ltt!i~;~~/
33

In Monitorul Oficial, Partea I nr. 762 din 9 noiembrie 2009.

43
Unicul beneficiar al proicctului SIDOC cste Universitatca Tchnica din Cluj Napoca. Proiectul
se deruleaza pe parcursul a 36 de luni ~i are un grup tinta alcatuit din 194 de doctoranzi cu
frecvcnta lnmatriculati in ~coala Doctorala a Univcrsitatii Tehnicc din Cluj-Napoca la data de
1 octombrie 2009. Cheltuielile cu salariile aferentc echipei de implementare reprczinta circa
9% din bugetul proiectului.Valoarea totala a proiectului este de 20.936.700,00 RON, din care
2% contributia solicitantului.

Cel de-al doilea proiect este " fmbunatafirea programelor de studii de masterat cu profit
agroalimentar prin promovarea inovarii ~i asigurarea calitafii fn acord cu cerinfele
calificarilor din Romania ~·i Uniunea Europeana (CALIA1AS) ". Proiectul a prim it finantare pe
Axa Prioritara 1 "Educafia .;i formarea profesionala fn sprijinul cre.;terii economice .)i
dezvoltarii societaJii bazate pe cunoa.;tere", Domeniul Major de Interventie 1.2. ,Calitate fn
fnviifamantul superior".

Beneficiarul proiectului este Universitatea de ~tiinte Agricole ~i Medicina Veterinara Cluj -

Napoca, la care se mai adauga 2 parteneri Universitatea de ~tiinte Agricole ~i Medicina
Veterinara a Banatului Timi~oara ~i Universitatea de ~tiinte Agricole ~i Medicina Veterinara
Ia~i. Valoarea totala a proiectului este de 8.470.616,9 RON, din care 2% contributia
solicitantului. Proiectul se deruleaza pe parcursul a 36 de luni ~i are un grup tinta alcatuit
masteranzii din cadrul celor trei universitati partenere.

44
Ambele proiecte descrise mai sus sunt finantate prin POSDRU, Axa prioritara 1, pe domenii
care converg :;;i anume pregatirea masteranzilor ~i doctoranzilor.Putem constata ca nun1atul
membrilor echipei de implementare nu este proportional cu bugetul proiectului, insa am putea
spune ca se leaga de numatul de parteneri implicati. Daca In proiectul Sidoc, Universitatea
Tehnica din Cluj este unicul beneficiar, In proiectul CALIMA sunt implicati trei parteneri
nationali.

Constatarile de mai sus cuprind o arie restransa pentru a generaliza insa ceea ce dorim sa
punctam este faptul ca echipa proiectului difera de la caz Ia caz ca :;;i componenta.Numfu:ul
membrilor acesteia precum :;;i calificarile necesare sunt influentate de diferite aspecte precum:
bugetul proiectului, numarul de parteneri implicati, complexitatea activitatilor desfii:;;urate in
proiect etc.

45
 4. Managementul financiar al proiectului

Fie ca vorbim de managementul financiar al proiectului, fie de managementul general al

proiectului, in faza de planificare trebuie sa se tina cont de toate regulile referitoare la
implementarea proiectului. Un bun manager de proiect este acela care nu numai ca le ia in
considerare ~i le respecta pe cele prezente, ci le ~i anticipeaza pe urmatoarele. Acest fapt
presupune depunerea unui efort considerabil de documentare, incepand de la elementele
aplicabile Ia mod general cum sunt reglementarile comunitare, Ia cele aplicabile la nivel
national unui anumit domeniu. Una dintre cele mai importante parti ale unui proiect,
planificarea bugetara, trebuie sa pomeasca ~i ea de la o astfel de documentare, i'ntrucat un
buget slab conceput, necorelat cu cerintele finantatorului, va crea cele mai multe probleme in
etapa de implementare. Un buget cat mai detaliat ~i cat mai realist permite alocarea adecvata
a resurselor ~i evident, atingerea obiectivelor propuse.

Bugetul joaca un rol deosebit de important in intregul proces de management, tocmai de

aceea, in elaborarea lui trebuie sa se pomeasca de la o planificare cat mai riguroasa a
activitatilor proiectului. Apoi, pentru fiecare activivitate ~i subactivitate, se estimeaza
costurile cat mai in detaliu. De cealalta parte, trebuie estimate ~i veniturile potentiale aferente
proiectului in vederea intocmirii fluxului de numerar, un instrument deosebit de important in
etapa de planificare. Pe plan intern, fluxul de numerar sau cash flow-ul, ajuta la o alocare mai
eficienta a resurselor in functie de intrarile de numerar, lucru despre care o sa vobim intr-un
capitol distinct. Urmeaza apoi aprobarea bugetului ~i stabilirea unor proceduri de
supraveghere permanenta a costurilor efectiv realizate comparativ cu costurile estimate initial
in buget. ~i bineinteles, revizuirea ~i actualizarea periodica a bugetului, care apare inevitabil,
ca urmare a mai multor factori intemi sau externi. Insa trebuie avut grija ~i ce anume
modificari sunt permise bugetului pe durata implementarii. Solicitarile de modificare a
bugetului pot fi acceptate de catre OI/AM in mod justificat ~i intre anumite limite (10-15%
intre linii bugetare). Spre exemplu, in cadrul anurnitor linii de finantare POR, beneficiarul
poate efectua modificari asupra bugetului daca acestea nu afecteaza scopul principal al
proiectului si impactul financiar, se limiteaza la transferul de maxim 10% din surna inscrisa
initial in cadrul fiecarei linii bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar de cheltuieli
eligibile, fara a se modifica valoarea totala eligibila a proiectului. Beneficiarul transmite
Organismului Intermediar bugetul astfel modificat in termen de maxim 10 zile lucratoare de
la data modificarii acestuia.

In continuare o sa discutam despre regulile generale ~i specifice de eligibilitate a cheltuilelor

de care trebuie avuta mare grija la intocmirea precum ~i implementarea bugetului.

4.1. Eligibilitatea cheltuielilor

Cheltuilelile eligibile sunt acele cheltuieli cheltuieli care pot fi co-finantate prin programele
de finantare rambursabila sau nerambursabiHi.. lntelegerea ~i cunoa~terea cheltuielilor
eligibile este cruciaUi 1n conceperea unui proiect european. Fundamentarea bugetului

46
 proiectului pe baza unor cheltuieli care se dovedesc a fi neeligible poate avea consecinte
nefaste. Astfel, fie proiectul este respins de AM/OI, considerandu-1 neeligibil in totalitate,
fie este acceptat, insii cu un buget mul mai redus, fapt care poate duce de multe ori la
imposibilitatea implemenH"irii acestuia.

De aceea, este indicat, In primul rand, studierea reglementiirilor europene cu privire la

eligibilitatea cheltuielilor, ca mai apoi continuand cu cele nationale, ~i eel mai important,
finalizand cu regulile Ghidurilor Solicitantului ~i instructiunile AM, care de multe ori pot
restrictiona ~i mai mult (Figura 10).

Figura 10 Fluxul documcntatici

Reglementari UE Legislatia nationala

(ex: Reg. EC 1083/2006, f---+~ (ex: HG nr. 759/2007, OG
Reg. EC 448/2004) nr. 29/2007)

Documente aferente Ordine ale Ministerelor

programului operational (ex: Ordinul1447/2008,
(ex. Ghidul Solicitantul, Ordinul 185/2008,
Manualul Beneficiarului) Ordinul876/2010 etc)

Instructiuni AM

Sursa: prelucrl1rile autorului

Principalele categorii de cheltuieli se refera la:

);> Resurse umane

);> Echipamente ~i bunuri
);> Costuri aferente terenurilor ~i cladirilor (nu in toate situatiile)
);> Transport
);> Alte costuri ~i servicii
47
 ~ Cheltuieli de administratie
~ Rezerve pentru situatii neprevazute.

a. Reguli generale de eligibilitate - sunt cuprinse in regulamentele europene (cu

precadere in Regulamentul Nr. I 083/2006 34 ) ~i fac referire la urmatoarele chestiuni:
~ Cheltuielile trebuie sa fie pliitite. 0 cheltuiala neplatita ~i/sau nesustinuta de
documentele justificate aferente pHitii este neeligibila, cum este cazul, spre
exemplu, al unei facturi primite dar pentru care nu a avut Joe plata, dovedita
printr-un ordin de plata, chitanta etc. Fac exceptie de Ia aceasta regula cheltuielile
pentru care plata nu este necesara, cum este cazul amortizarilor, precum ~i
contributiile, indiferent de natura lor.
~ Pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie sa fie pliitite de beneficiar. Orice
cheltuiala care nu este platita de beneficiar este neeligibila, cum este spre
exemplu, situatia in care, in lipsa de disponibilitati, factura destinata unui
beneficiar este achitata de catre partenerul sau ori de catre o alta terta parte
interesata.
~ Cheltuielile sunt eligibile doar daca sunt fnsotite de documentele justificative care
atesta efectuarea lor (gen facturi ori orice alte documente cantabile cu valoare
probatorie, echivalente facturilor, admise doar cazul in care nu se poate obtine o
factura, cum este ~i situatia salariilor), respectiv plata lor (chitante sau
echivalentul acestora, cum sunt spre exemplu documentele emise de institutiile
bancare care atesta efectuarea platii - ordine de plata, cotoare fila CEC, foi de
varsamant, extrase de cont etc). Drept urmare, se impune obligatia existentei unei
evidente duble: dovada costului, respectiv dovada platii.
~ Cheltuielile trebuie platite in perioada de eligibilitate, adica intre 1 ianuarie 2007
~i 31 decembrie 2015. Trebuie luat in considerare ~i faptul ca aceasta perioada
este restrictionata de apeluri specifice, care pot stabili o durata specifica de
implementare.
~ Cheltuielile trebuie sa fie strict legate de proiectul finanfat de UE. Daca se
dovede~te ca o cheltuiala este indirect legata de proiect, fiind generata mai multe
activitati ale beneficiarului, o cota-parte din aceasta poate fi acoperita prin
fonduri, in caz contrar este consderata neeligibili:i.
~ Cheltuielile trebuie sa fie fn conformitate cu reglementiirile nationale §i
comunitare aplicabile. Autoritatea de Certificare este responsabila in acest sens,
sa verifice conformitatea cheltuielilor declarate ~i sa le certifice.
~ Cheltuielile trebuie sa fie fn conformitate cu condifiile acordului de jinantare. De
acest fapt se asigura Autoritatea de Management, care verifica realitatea ~i
conformitatea cheltuielilor declarate cu prevederile contractului de finantare.

34
REGULAMENTUL (CE) nr. I 083/2006 AL CONSILIULUI din II iulie 2006, de stabilire a anumitor
dispozitii genera!e privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European ~i Fondul de
coeziune ~ide abrogare a Regulamentului (CE) nr. I260/1999, publicat ill Jumalul Oficial a! Uniunii Europene L
210 din 31 iulie 2006.
48
 >- Cheltuielile nu au jacut obiectul unor alte jinantari - dubla finantare. Altfel spus,
o cheltuiala cofinantata de fondurile UE, nu a fost acoperita in intregime din alte
instrumente financiare comunitare. La modul general, daca o cheltuiala a facut
obiectul unei finantari comunitare, insa nu in totalitate, este permisa cumularea
finantarilor pana la 100% din cheltuiala. De asemenea, este petmisa cumularea
fondurilor structurale cu alte fonduri, atata timp cat acestea nu provin din alte
instrumente comunitare.

b. Reguli spccificc de cligibilitate - sunt prevazute in legislatia nationala (HG

759/2007 35 ), precum ~i in reglementarile comunitare (Regulan1entul Nr. 1083/2006) ~i
cuprind elemente privitoare la:
>- Taxa pe valoare adaugata este neeligibila. Spre deosebire de celelalte state
membre, uncle TVA se admite ca fiind eligibila ~i prin urmare, rambursata de
fonduri, in Romania, aceasta se ramburseaza foarte greu prin intermediul
institutiilor nationale.
>- Dobtinda .;i alte comisioane aferente creditelor sunt neeligibile.
>- Co stu! achizijiei de teren fora construcjii este eligibil in limita a 10% din totalul
cheltuielilor eligibile ale operatiunii, daca costul de achizitie al terenului este
certificat de un evaluator independent autorizat, respectiv operatiunea nu
beneficiaza de finantare din fonduri structurale. Acest procent poate fi mai mare
in cazuri exceptionale ~i justificate, pentru operatiunile de protectie a rnediului
care beneficiaza de finantare din FEDR, in conditiile in care achizitia de teren a
fost facuta in conformitate cu decizia AM ~i este facuta de catre sau in numele
unei institutii publice, iar terenul este utilizat pentru destinatia stabilita, pe
intreaga durata aferenta contractului de finantare.
>- Costul de achizifie al imobilelor deja construite, inclusiv terenul pe care se afla
constructia, este eligibil doar daca operatiunea nu beneficiaza de finantare din
FSE, imobilul respectiv nu a beneficiat de finantari cornunitare nerambursabile in
ultimii 10 ani pentru constructie sau reabilitare, iar costul de achizitie al acestuia
este certificat de un evaluator independent autorizat.
>- Contribufia fn natura este eligibila doar daca este de natura terenului, cladirilor,
echipamentelor, rnaterialelor, care nu depa~esc curnulativ 20% din totalul
contributiei beneficiarului stabilite prin contractu! de finantare ~i nu au fost
achizitionate prin intermediul unor finantari cornunitare nerambursabile. Valoarea
acestora trebuie sa fie certificata de un evaluator independent autorizat. Cladirile
~i echiparnentele trebuie sa faca parte integranta ~i inseparabila din rezultatul
operatiunii, iar terenurile ~i cladirile trebuie sa fie libere de orice sarcini sau
interdictii ~i sa nu faca obiectul unor litigii aflate in curs de solutionare.

35
HoHirare nr. 759 din 11/07/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate In cadrul operatiunilor
finantate prin programele operationale, publicat In Monitorul Oficial, Partea I nr. 517 din 01/08/2007.
49
 );> Costul echipamentelor second-hand nu este eligibil, cu toate ca majoritatea tarilor
membre considera eligibile achizitiile de tip second-hand in anumite conditii de
forma.
);> Cheltuielile de leasing sunt eligibile doar dadi, mai intai, obiectul contractului de
leasing respecta prevederile contractului de finantare, iar valoarea maxima
eligibila nu depa~e~te valoarea de piata a btmului care face obiectul contractului
de leasing. Utilizatorul de leasing trebuie sa fie ~i beneficiar al operatiunii. In
aceste conditii, ratele de leasing platite de utilizator aferente contractului de
leasing ~i justificate de documente cantabile sunt eligibile exclusiv pentru
perioada de finantare a operatiunii.
);> Amortizarea este considerata cheltuiala eligibila daca respecta mai multe conditii
specifice. In primul rand, btmul amortizabil trebuie sa nu fi fast achizitionat prin
intennediul unor finantari comunitare nerambursabile, iar costul de achizitie al
bunului amortizabil nu a fost declarat drept cheltuiaUi eligibila. De asemenea,
amortizarea trebuie sa fie calculata in conformitate cu prevederile legale in
vigoare, iar valoarea acesteia sa poata fi evaluata ~i auditata. $i in acest caz,
amortizarea este eligibila exclusiv pentru perioada de finantare a operatiunii.
);> Amenzile, penalitafile ~i cheltuielile de judecata sunt neeligibile in toate situatiile.
);> Costurile pentru operarea obiectivelor de investiJii sunt neeligibile.

0 situatie mai aparte apare in cazul proiectelor generatoare de venituri, care sunt
reprezentate de orice ,operatiune care implica o investitie intr-a infrastructura a carei
utilizare este supusa unor redevente suportate direct de utilizatori, sau orice operatitme care
implica vanzarea sau inchirierea unui teren sau a unui imobil, sau orice alta furnizare de
servicii contra tmei plati"36 . Cheltuielile eligibile ale proiectelor generatoare de venituri
trebuie sa respecte urmatoarea relatie:

•
pentru investitii in infrastructura sau pentru orice alte proiecte in care se poate estima
valoarea veniturilor in avans. In situatiile in care costul investitiei nu este eligibil in totalitate
pentru cofinantare, venitul net va fi alocat proportional la partea eligibila ~i neeligibila a
costului investitiei.

36
art. 55 alin. 1 din Regulamentul General nr. 1083/2006
50
 Exemple clteltuieli eligibile POSDRU

Conform Ordinului 1117/2170/20 I 037 , urmatoarele categorii de cheltuieli sunt eligibile:

A. Pentru axele prioritare 1 - 6:

a. cheltuieli cu personalul implicat in implementarea proiectului;
b. cheltuieli cu cazarea, transportul ~i diuma;
c. cheltuieli pentru derularea proiectului;
d. cheltuieli aferente activitatilor subcontractate (externalizate);
e. taxe;
f. cheltuieli pentru inchirieri ~i leasing, necesare derularii activitatilor proiectului;
g. subventii (ajutoare) ~i burse;
h. cheltuieli indirecte/cheltuieli generale de administratie;
1. cheltuieli de informare ~i publicitate;

J. cheltuieli de tip FEDR.

B. Pentru axa prioritara 7:

a) cheltuieli cu personalul;
b) cheltuieli cu cazarea, transportul ~i diurna;
c) cheltuieli aferente managementului de program;
d) cheltuieli financiare ~i juridice;
e) cheltuieli pentru inchirieri, amortizari ~i leasing;
f) cheltuieli generale de administratie;
g) cheltuieli de informare ~i publicitate;
h) cheltuieli aferente organizarii de evenimente;
i) cheltuieli pentru instruirea personalului din Autoritatea de
management/Organismul intermediar ~i a potentialilor beneficiari;
j) cheltuieli de tip FEDR

Exemple cheltuieli eligibile POR

Potrivit Hotararii Guvemului pentru aprobarea listei cheltuielilor eligibile efectuate in cadrul
proiectelor finantate in cadrul Programului Operational Regional 2007- 2013, sunt eligibile
urmatoarele clase de cheltuieli:
A. Pentru axele prioritare 1 -5:

37
Ordinul Ministerului Muncii, Familiei §i Protecpei Sociale 1117 din 17 august 2010 I Ministerului Finantelor
Pub lice 2170 din 20 august 2010, pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei cheltuielilor eligibile in
cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-20 13",
publicat in Monitorul Oficial 596 din 23 august 20 l 0.

51
 a) cheltuieli pentru obtinerea ~i arnenajarea terenului
b) cheltuieli pentru asigurarea utilitatiJor
c) cheltuieli pentru proiectare ~i asistenta tehnica
d) cheltuieli pentru investitia de baza
e) alte cheltuieli
f) cheltuieli aferente implementarii prograrnului
B. Pentru axa prioritara 7:
a) consultanta
b) asistenta tehnica
c) echipamente tehnologice ~i functionale cu montaj
d) dotari
e) cheltuieli aferente implementarii prograrnului

4.2. Analiza fluxurilor de numerar (cash flow)

A~a cum amintearn mai sus, cash flow-ul este un important instrument de management, care
se bazeaza pe compararea cheltuielilor ~i veniturilor estimate, In scopul stabilirii unui
echilibru In timp lntre cele doua. Acesta nu numai ca ofera informatii despre ceea ce se va
lntfunpla/s-a intamplat din punctul de vedere al rezultatelor/rulajelor, dar ajuta ~i la
planificarea activitatiilor viitoare ale organizatiei.

Cash flow-ul la nivel de proiect se calculeaza ca fiind suma tuturor intrarilor in contul
proiectului (inclusiv cheltuielile ne-eligibile ~i cele din bugetul beneficiarului) din care se
scad toate ie~irile de numerar aferente deconHirii cheltuielilor aferente proiectului. In situatia
in care proiectul are un cash flow negativ acesta poate fi compensat de cash flow-ul
operational pozitiv al organizatiei. Aceasta corelatie trebuie realizata in permanenta pentru a
avea o imagine de ansamblu a impactului proiectului asupra organizatiei. Totu~i, in situatia
in care proiectul are cash flow negativ in anumite perioade, iar cash flow-ul operational nu
este suficient pentru a acoperi aceste zone de deficit de numerar, se impun masuri de
optimizare a cash flow-ului (fie al proiectului, fie eel operational)38 • In optimizarea cash
flow-ului este foarte important sa se ia in considerare prevederile contractului de finantare.

Construirea cash-flow-ului trebuie sa fie cat mai realista ~i sa ia in considerare urmatoarele

elemente:

~ Schimbari legislative
~ Posibile intarzieri ale rambursarilor
~ TV A - ul (nu este eligibila, dar ca ~i flux de numerar exista)

38
Ghid privind realizarea previziunilor de flux de numear aferente proiectetelor implementate de Beneficiari,
precum si intocmirea de situatii sinteza, conform cerintelor din contractu! de finantare, disponibil pe:
ht1p://www. vapro.ro/wp-content/uploads/6.-Ghid -cash flow.pdf.
52
 )> Estimarea corecta a termenelor de plata a fumizorilor
)> Cofinantarea beneficiarului

Astfel, previziunea cash-flow-urilor este un document important, care trebuie in permanenta

verificat, pentru a-1 aduce la conditiile prezente, putand fi folosit atat ca ~i suport pentru
diverse situatii de transmis catre AM cat ~i pentru analiza proprie a situatiei prezente ~i
viitoare.

Exemplifidim in continuare cum influenteaza conditiile de acordare a prefinantarii cash-

flow-ul unui proiect POSDRU. Astfel, propunem trei scenarii, pentru un proiect in valoare
totala de 1.000.000 unitaji monetare, pe o durata de 2 ani, cu o rata de 2% a contribujiei
proprii, iar pentru simplificare, presupunem ca nu exista cheltuieli neeligibile. Pentru toate
cele trei scenarii am prevazut cereri de rambursare la fiecare trei luni, incasate in termen de
45 zile de la solicitare (pentru u~urinja calculelor, se primesc tot la doua luni de Ia solicitare).
De asemenea, pentru a se putea observa mai u~or consecinjele schimbarii conditiilor de
acordare a prefinanjarii, am considerat acelea~i cheltuieli liniare pe toata durata de
implementare, pentru cele trei situajii.

Scenariull

Prin acest scenariu ne aducem aminte de vremurile bune, cand prefinantarea se acorda in
procent de 30% din valoarea eligibila a contractului de finantare 39 • Conditiile ce trebuiau
respectate se refera in primul rand la:

• Cererile de rambursare intemediara se transmit AMPOSDRU sau OI responsabil

atunci cand valoarea cheltuielior angajate ~i platite de Beneficiar reprezinta eel putin
5% din valoarea totala eligibila a proiectului;
• Sumele acordate cu titlu de prefinantare se recupereaza prin deducerea din fiecare
cerere de rambursare intermediara solicitata a unui procent de 35% din valoarea
cheltuielilor eligibile certificate de AMPOSDRU sau OI responsabil;
• Cu ocazia transmiterii ultimei cereri de rambursare intermediara AMPOSDRU poate
aplica un procent de recuperare a prefinantarii diferit de 35%, astfel incat suma
aferenta prefinantarii sa fie recuperata integral inainte de depunerea cererii finale de
rambursare;
• Pentru prima cerere de rambursare intermediara, nu se aplica mecanismul de
recuperare a prefinantarii.
Cash-flow-ul pentru un astfel de scenariu arata astfel:

39
Conform Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 64/2009 privind gestionarea fin.llnc(afa;·a-...__.
instrumentelor structurale ~i utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta
53
 An de Vatoarea tot ala a 1 Valoarea totala IValoarea eligibila Contributia Valoarea
eligibila a eligibila a neeligibila a
imptemeritare

55
56
 Scenariul2

In elaborarea acestui scenariu vom lua in considerare Decizia nr. 9/23.02.2011 emisa de
AMPOSDRU de modificare a mecanismul de acordare a prefinantarii precum ~i schimbarile
ad use de Ordinul 1168/2011 40 prin care s-au aprobat noile conditii ale contractului de
finantare in legatura cu acordarea prefinanjarii astfel: prefinantarea se acorda in doua tran~e,
in procent de maximum 30% din valoarea totala a proiectului, numai in unnatoarele conditii:

a) prima tran~a de prefinantare va fi de maximum 10% din valoarea total a eligibila a

proiectului;

b) a doua tran~a de prefinantare va fi de maximum 20% din valoarea total a eligibila a

proiectului ~i va putea fi acordata doar dupa recuperarea unei sume echivalente a eel pu1in
50% din prefinantarea primita anterior.

Recuperarea sumei de 50% din prima tran~a de prefinantare se face prin deducerea din
fiecare cerere de rarnbursare intermediara a unui procent de 35% din valoarea cheltuielilor
eligibile validate de AMPOSDRU/OIPOSDRU delegate. Prin e~~eptie, pentru prima cerere
de rambursare nu se aplica mecanismul de recuperare a prefinantarii.

Practic in momentul demararii unui proiect se prime~te o prefinantare de 10% din valoarea
acestuia. La momentul depunerii primei cereri de rambursare, indiferent de valoarea acesteia,
nu se considera "recuperat" nici un euro din cei 10% primiti ca prefinantare. "Recuperarea"
incepe abia dupa depunerea celei de-a doua cereri de.rambursare cand, din suma solicitata (in
aceasta a doua cerere), se deduce 35% in contul prefinantarii primite. Dacii cei 35% din cea
de-a doua cerere de rarnbursa.re reprezinta mai mult de 50% din avansul primit initial
(prefinantarea de 10%) atunci beneficiarul finantarii este indreptatit sa depuna a doua cerere
de prefinantare pentru restul de 20% din valoarea proiectului. Daca nu este atins plafonul
mentionat vor mai trebui depuse ~i cererile de rambursare trei sau patru pana suma totalurilor
de 35%/cerere de rambursare depa~e~te 50% din avansul de 10% primit initial. Abia Ia
momentul respectiv se va putea depune ~i va fi acceptata cererea de plata a prefinantarii
pentru restul de 20%. 41

Cifrele in cadrul acestor ipoteze arata astfel:

40
Ordinul Ministerului Muncii, Familiei ~i Protectiei Socale Nr. 1168 din 21 martie 2011 privind aprobarea
modelului Contractului de finantare a proiectelor strategice pentru Programul operational sectorial "Dezvoltarea
resurselor umane 2007-20 13", publicat In Monitorul Oficial209 din 25 martie 2011.
41
http://www. fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eiD=941 O&t=Stiri.
57
 An de
implemeritare
I
Valoarea totala
a proiectulul
Valoarea totala
ellglbllaa
Valoarea
ellgibila a
fin antarll
Contributia
ellgiblla a
Valoarea
neeligibila a
proiectului Beneficiarului proiectului

58
59
 Scenariul3

Acest scenariu reprezinta ~i situatia la ora actuala, eel mai nefavorabil a~a cum vom putea ~i
observa in cele ce urmeaza, reglementat prin Ordinul nr. 2.359/2011 42, care prevede ca
prefmantarea se acorda in cota de maximum 10% din valoarea eligibila a proieciului, in eel
putin doua tran~e, cu exceptia proiectelor majore, pentru care cota de prefinantare po~te fi de
maximum 20%. Prima tran~a de prefinantare se acorda in cota de maximum 5% din valoarea
eligibila a proiectului, urmand ca urmiHoarele tran~e de prefinantare sa poata fi acordate
beneficiarului numai dupa autorizarea cheltuielilor efectuate, in valoare de minimum 60%
din valoarea cumulata a tran~elor anterioare de prefinantare.

Confom1 acestui ordin, autoritatile de management au obligatia recuperarii prefinantarii prin

stabilirea in contractele/deciziile/ordinele de finantare a unui procent de deducere a
prefinantarii de minimum 30%, aplicat la valoarea fiecarei cereri de rambursare transmise de
beneficiar, cu exceptia cererii de rambursare in cadrul careia cuantumul prefinantarii ramase
de recuperat reprezinta mai putin de 30% din aceasta ~i cu exceptia ultimei cereri de
rambursare. Autoritatile de management au obligatia recuperarii integrale a prefinantarii
acordate in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare
in termen de maximum 4 luni de la primirea acesteia.
Mai mult de atat, in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, in termen de
maximum 6 luni de la primirea primei tran~e de prefinantare, cereri de rambursare in
cuantum de minimum 60% din valoarea prefinantarii acordate, autoritatile de management
au obligatia recuperarii prefinantarii neutilizate pentru efectuarea cheltuielilor eligibile
incluse in cererile de rambursare primite. 43
A~adar, de acum inainte, recuperarea incepe chiar de la prima cerere de rambursare, care va
fi platita in procent de maximum 70%, ~i indiferent de prefmantarea primita, aceasta trebuie
cheltuita ~i solicitata spre rambursare in procent de minimum 60% in maximum ~ase luni de
la primire.

42
Ordinul Ministerului Finantelor Pub!ice Nr. 2.359 din 26 iulic 2011 pentru modificarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea
financiara a instrumentelor structurale ~i utilizarea acestora pentru obiectivul convergenti1, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 2.548/2009, rectificat prin Ordinul Nr. 2370 din 27 iulie 2011, publicat In:
Monitorul Oficial nr. 527 din 26 iulie 2011.
43
Ordinul Ministerului Finantelor Publice Nr. 2370 din 27 iulie 2011 privind modificarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea
financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, aprobate prin Qn'!i.!m:I;;
ministrului finantelor publice nr. 2.548/2009, pub!icat in Monitorul Oficial534 din 28 iulie 201 I.
60
 An de
implementare
I
Valoarea totala a
proiectului
Valoarea totala
eligibila a
Valoarea
eligibila a
finan~arii
Contribu!ia
eligibila a
Valoarea
neeligibila a

49.000iei
49.0001ei
lun<3. l,an 1
luna 12. an 1
1Szile

61
62
 Concluzii

Daca In cadrul scenariului 1, beneficiarull~i aduce contributia proprie de abia In luna luna 4
a anului 2 J:ntruca.t valoarea ridicata a prefinantarii (294.000 lei fata de 98.000 lei, respectiv
49.000 lei) J:i asigura un flux de numerar pozitiv pe J:ntreaga durata a anului 1 de
implementare, in .cazul ipotezei 2 beneficiarul este nevoit sa i~i aduca contribujia in luna 3 a
anului 1, iar in cazul ipotezei 3 acesta i~i aduce contribujia ill anul 1, luna 2.

Dupa epuizarea sumei provenite ca ~i contributie, beneficiarul apeleaza la cofinantare

nepurtatoare de dobanzi, in toate cele trei cazuri prezentate pentru a mentine un cash-flow
pozitiv in perioada de implementare. Se constata lnsa ca perioada in care se apeleaza la
cofinantare difera de la caz la caz. In cazul primului scenariu, beneficiarul este nevoit sa
apeleze la imprumuturi doar incep§.nd cu luna 7 a anului 2, in vreme ce in cazul 2 apeleaza
din luna a treia a primului an, iar in cazul trei in luna a doua a primului an.

Atat in ipoteza 1 cat ~i in ipoteza 2, valoarea cofinantarii pe care trebuie sa o asigure

beneficiarul este la fel dat fiind faptul ca ~i procentul prefmantru:ii este acela~i de 30%
(numarul de tran~e nu influenteaza cuantumul sumei objinute). In ipoteza 3 scade procentul
prefinantarii acordate beneficiarului de la 3 0% la 10% iar valoarea cofinantarii pe care acesta
trebuie sa o asigure va inregistra o cre~tere comparativ cu celelalte doua ipoteze.

A~adar In timp ce ipoteza 1 este cea mai favorabila pentru beneficiar intrucat i se acorda intr-
o singura tran~a o suma care permite asigurarea unui cash-flow pozitiv in primele 18 luni
fiira a fi necesar imprumutul sau cofinantarea, ipoteza 3 este cea mai nefavorabila deoarece
beneficiarul trebuie sa asigure o cofinanjare mai mare ~i imediat dupa derularea proiectului.
Ipoteza 2 se situeaza intre cele doua deoarece de~i cuantumul prefinantru:ii este aidoma
ipotezei 1, perioada din care beneficiarul trebuie sa o asigure este foarte apropiata perioadei
de incepere a demararii acestuia.

4.3. Analiza Cost-Beneficiu

Analiza Cost - Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de
vedere al beneficiilor ~i costurilor) impactul socio-economic datorat implementarii anumitor
actiuni ~i/sau proiecte. Impactul trebuie sa fie evaluat in comparatie cu obiective
predeterminate, analiza realizandu-se in mod uzual prin luarea in considerare a tuturor
indivizilor afectati de actiune, in mod direct sau indirect. 44 Cum acest instrument este
utilizat in faza de concepere a unui proiect (instrument de evaluare ex-ante) cu scopul de a
justifica oportunitatea ~i necesitatea contributiei fondurilor europene pentru ca proiectul sa
devina viabil din punct de vedere financiar, devine obligatorie pastrarea acelora~i indicatori
financiari ~i economici statuati prin ACB pe toata perioada de implementare a proiectului.

44
Ministerul Economiei ~i Finantelor - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Ghid
naJional pentru analiza cost - benejiciu a proiectelor finanfate din instrumentele structurale, Editia 5.
63
 Datoria celui care implementeaza este aceea de a urmari pas cu pas scenariul initial ~i
incadrarea in acesta, intrudit orice neindeplinire a valorilor preconizate poate duce le
neeligibilitate. De exemplu, in grila de evaluare a unui proiect POR, DMI 4.3, este notata cu
6 puncte o RIRF/c <= 9%, ~i o VNAF/c < 0, cu 3 puncte un 9% < RIRF/c <= 13% ~i o
VNAF/c >= 0, respectiv cu 0 puncte o RIRF/c > 13% ~i o VNAF/c>O. Daca in momentul
evaluarii, proiectul se incadra in a doua situatie, obtinand 3 puncte, acest lucru trebuie
mentinut pe toata durata luata in considerare in analiza cost-beneficiu.

4.4. Reguli privind achizitiile publice

a. Principii in achizijii publicc

Incepem prin a defini pe scmt procesul de achizitie publica, care reprezinta parcurgerea unei
succesiuni de etape, in vederea obtinerii unui produs, serviciu sau lucrare, prin atribuirea
unui contract de achizitie publica. Legislatia primara in acest domeniu este reprezentata de
Ordonanta de urgenta a Guvemului nr 34/2006 45 , care se aplica autoritatilor contractante
definite conform legii 46 , precum ~i entiUitilor care detin temporar calitatea de autoritate
contractanta, cum sunt: 47

)> Entitat~lejuridice care au primit din partea unei autoritati contractante in mod direct
o finantare sau subventie de mai mult de 50% din contractu! de lucrari a dirui
valoare depa~e~te 4.845.000 EUR;

45
OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari
publice si a contractelor de concesiune de servicii publicata ill in Monitorul Oficial, Partea I nr. 418 din
15/05/2006, aprobata cu modificari ~i completari prin Legea nr. 337/2006, modificata prin Legea nr.128/2007,
Ordonantele de urgenta ale Guvernului nr.94/2007, 143/2008, 228/2008, 19/2009, 72/2009, prin Legea 84/2009,
OG 76/2010, Legea Cadru 284/2010 ~i Legea Cadru 278/2010.
46
Alt. 8 OUG 34/2006, prevede ca autoritatea contractanta poate fi:
(a) oricare organism al statului-autoritate publica sau institutie publica care actioneaza La nivel central ori la
nivel regional sau local;
(b) oricare organism, cu personalitate juridica, care a fost illfiintat pentru a satisface nevoi de in teres general
fara caracter comercial sau industrial si care se afla eel putin ill una dintre urmatoarele situatii:
- este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta sau de catre un alt organism de drept public;
- se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante sau unui alt organism de drept
public;
- In componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate
din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta sau de catre un alt organism de
drept public;
(c) oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute mai sus;
(d) oricare intreprindere publica atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie
acorduri-cadru destinate efectuarii respective lor activitati;
(e) oricare subiect de drept, atunci c§nd acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-
cadru destinate efectuarii respective1or activitati.
47
Uniunea Europeana, Ministerul Finantelor Pub lice, Ghid a/ bunelor practici fn domeniul achizitiilor pub/ice ,ri
concesiunilor de lucriiri publicelservicii: Verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a
contractelor fn sectorul clasic Editura Noua, Bucure~ti, 2010.
64
 );;> Entiaitile juridice care au primit din partea unei autorWiti contractante in mod direct
o finantare sau subventie de mai mult de 50% din contractu! de servicii a dirui
valoare depa~e~te 193.000 EUR;
);;> Organizatiile care au primit din partea tmei autoriHi1i in mod direct o finantare sau
subventie ~i contractu! in baza caruia a obtinut finantarea sau subventia prevede in
mod expres aplicarea legislatiei nationale in materie de achizitii publice.

Reglementarile Ordonantei 34/2006 i~i propun sa asigure:

);;> promovarea concurentei, tratamentul ega] ~i nediscriminarea operatorilor

economici,
);;> transparenta ~i integritatea procesului de achizitie publica,
);;> utilizarea eficienta a fondurilor pub lice.

In acest sens, pe intreg parcursul procesului de achizitie publica trebuie sa se tina cont de
urmatoarele principii48 :

• nediscriminare - presupune asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale

astfel indl.t, orice operator economic, indiferent de nationalitate sa poata participa Ia
procedura de atribuire ~i sa aibe ~ansa de a deveni contractant;

• tratarnent egal - inseamna aplicarea, intr-un mod nediscriminatoriu, a criteriilor de

selectie ~i a criteriilor de atribuire a contractului de achizitie publica astfel !neat
orice fumizor de produse/executant de lucrari/prestator de servicii sa aiba ~anse
egale in competitia pentru atribuirea contractului respectiv;

48
ANRMAP, Ghid pentru atribuirea contractelor de achizitie publica din 02/1012006, publicat in Monitoml
Oficial, Partea I nr. 894bis din 02/ll/2006.
65
 /J~XEMPLE
( • Prin documentapa de atribuire s-a prevazut c~ ofertantii trebuie _sa fiwa dovada,,ca,)ljl ~~
' obligatii de plata a i.n1pozi.tClor ~i taxelor locale Ia data de 30.06.2011.' l)eritr u · a re~pecta
Ij principiul tratamentului ega!, comisia de evaluare are obligatia de a-i descalifica pe toft acci ·
ofeitanti care nu lndeplinesc aceasta conditio, chiar daca din punct de vedere economic ofe.rta
acestora este mai avantajoasiL .

l
1
• · Prin caietul de sarcini s-a cerut di produsul oferit sa aiba o capadtate a memoriei RAM de
minim 256 MB. Pentru a respecta principiul tratamentului ega!, comisia de evaluare nu are
l· , · dreptuJ ·de a accepta ofertele care nu lndeplinesc aceasta cerinta chiar dadl, din punct de
!· vedeq~ economic, oferta acestora ~ste mai avantajoasa.
' frin do-eumentati a d e atribuire s.-a .pt:evazut cii operatorii economici trebuie sa faca dovadii ~~~
·~~ritX!?~t\ifica1i JSO ·14001. : 2004. Pentru a respecta princlpiul tratamentului ega!, comisia d~··
,, ; valull 'e nu are dreptl.tl'de a. co'i1sjdQra cii nu lnder,'l!nesc ~efint~ operatprii economici care a~..
• ' certificare ecbiva!entli. ·: . . .

• recunoa~tere reciproca - prin care se intelege acceptarea: produselor, serviciilor,

lucrarilor oferite 1n mod licit pe piata Uniunii Emopene; a diplomelor, certificatelor,
a altor documente, emise de autoritatile competente din alte state; respectiv a
specificatiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel national;

• transparenta - presupune pu.nerea la dispozitia celor interesati a tuturor informatiilor

referitoare la aplicarea procedmii pentru atribuirea contractului de achizitie publica;

~~;!,:asi:ci
1 publi<;:e anunturile/invitatiile
transparenje1 pfoced.;,i;, autocitat<K con
de participate in SEAP.: " . ·. . ' ,,_ .
. ': • . ·• • -~ ~.?:;.;

• " Pentr~t a asjguni.: transparerita, ai.1toritatea contractanta este obligata sa comur}ice .

·P~lti~ipantilor ,.ia·:~;rocedura raspl]nsui Ia o solicitiue de clariticari~.invocat~ de"'ut1 'alt oper~tor
, .. e~dnorp.i o ·inter esat de atr~b~rir~i. contraotulu,i. .. " · · . ·· · . . ·. " .. :. · }. · ·.
· ·fn bzul Jn ·yare are loc ap1icarea .criteriului oferta cea mai avantfljoasa din puiiCt de v.edere
~c-Qnomic, 'in scopul .respectadi principiului transparent~i s~ · vor preciza, in anuntul de
patti'tiptrre ~i ·in do~umentatia .d~ atribuire, factorii de evaluare 1mpreuna cu -ponderile ce
~ • .J ~ .

· a fi aplicate Ia evaiuarea ofertelor.

'Yl' . • <·
t. :to ,.. ~

66
 • propor(ionalitate - conform diruia trebuie sa existe un echilibru !ntre cerintele
stabilite pentru calif1care, criteriul de atribuire a contractelor de achizitie publica ~i
natura ~i gradul de complexitate a obiectului contractului;
,./'"'"" . ._.... ,. __ --~-~-~--~~---~·-· ~·-·· ., . -.-- - - ·--=-·-~··-- .,. .,.,..... .v·- ,.,,... • :;,..-, , -K•· ·:z:.,;

I·
: EXEMPLU

1•
In cazul unui con~~c: ft~n~izare ~ervi~ii
de de de audit cub:
.

urmcaza sa fie atnbutt, sol!cttarea unet cennte de prezentare a m1mn1 .uilm contract de servtcu de
ce,
·1. ·, }: ,

v-aloa·~e .Y ~iima~a d~ 2~QOO ~:e~r~~

1
' .~; :'" .;··

> audit pentru -proiecJe cu.

fjJ~antare.: extertia nerambursabila in valoai~e :de nl.inim 20.6()(r~e ~l.lro,
pQ~fefi' ·' 't'K. c~af~_~tareaprj ncipi1t:l p iproportionaliHitii. ·· '• · ' ·
'\
' •!

• eficienta utilizarii fondurilor publice - se refera la aplicarea, in cadrul sistemului

concurential, a unor criterii economice pentru atribuirea contractului de achizitie
publica care sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor In vederea
obtinerii raportului optim intre calitate ~i pret;

• asumarea raspunderii inseamna determinarea clara a sarcinilor ~i a

responsabilitatilor persoanelor implicate in procesul de achizitie publica, urmarindu-
se astfel asigmarea profesionalismului, impartialitatii ~i a independentei deciziilor
adoptate pe parcursul derularii acestui proces.

Amintim ca, orice situatie pentru care nu exista o reglementare explicita se interpreteaza prin
prisma principiilor

b. Etapele procesului de achizitie publica

A~a cum mentionam mai sus, procesul de achizitie publica consta in parcurgerea mai multor
etape, pe care le redam pe scmt astfel:

I. Programarea achizijiei
Beneficiarul va identifica necesitatea achizitiilor in vederea atingerii obiectivelor proiectului
(a~a cum sunt ele mentionate ~i in cererea de finantare), va estima valorile contractelor de
achizitie l}i va elabora calendarul achizitiilor. In functie de aceasta valoarea estimata se va
alege procedura care urmeaza sa fie aplicata.

67
 2. Elaborarea documenta{iei de atribuire
Documentatia de atribuire trebuie in mod obligatoriu sa fie finalizata lnainte de transmiterea
spre publicare a anuntului de participare/invitatiei de participare catre operatorii economici,
in cadrul caruia trebuie adusa la cuno~tinta modalitatea de punere la dispozitie a
documentatiei de atribuire ~i orice cerinta, criteriu, regula precum ~i alte informajii necesare
pentru a asigura ofertanjilor o informare completa., corecta ~i explicita cu privire la modul de
aplicare a procedurii de atribuire.

Astfel, documentajia de atribuire trebuie sa cuprinde eel pujin urmatoarele:

)> informajii generale privind beneficiarul (adresa, date de contact, persoana de contact,
mijloace de comunicare);
)> instructiuni privind date limita care trebuie respectate (pentru solicitarea de
clarificari asupra documentajiei de atribuire, precum ~i pentru transmiterea acestor
clarificari ofertanjilor, pentru depunerea ofertelor etc.) ~i formalitaji care trebuie
indeplinite in legatura cu participarea la procedura de atribuire, inclusiv indicarea
adresei exacte la care trebuie transmise ofertele;
)> cerinje minime de calificare/selectie a ofertantilor, daca sunt solicitate, cu precizarea
documentelor care urmeaza a fi prezentate de ace~tia pentru dovedirea indeplinirii
acestor criterii;

68
 //
/
GRE$ELI FRECVENTE _.,
• · lmpunerea unei multitudini de ceri11te .de ctillf'i~at~, n~rel~va!lte' sau " t"'F...-"ll'J.l.~'
obiectul contractu lui, cum ar lii~ ~pre exempl,u: .~a~~f}, ·autorizatie .
furnizare memorii, detinere cex:tificare ISO petitfp 'fi:~~:nizare/presfMe
t~aterial e publicitare, cerinte de studii de X ani siLU de 'antimite' sh~dii~.
produse,i t1del)Jinire indicatori economici pentru contractesub•r'an; etc . '
•• ~~~~·;,· > ' • <c..- • • •• :-\;~

• Solicit<.~rea de cerinte de calificare discriminative sau restrictive,

a 'lnc1wi~te sitriilare de o valoare eg ala sau peste valoa.re~l" ·"

·'
•U'-'•L<lliH'-'sau nec orelate ·clJ oblectiil contractu'Iui sau Olj ~-~stu)
- ·'"''·""-'''--- . ~.e exemphi 'se dt~ie{?6rsonfl)~' wr~ :a ~e specifica /
YIP•ntA>r .P•ffi1ti,·r>..<i. calic~ftJa. .,
·:v".'L"'·"'" : d~ c~tre.Autoritatea G~~1tra;o~h
· produqiseaduc ~chivalei1te);: "'-'.'t~~-; ,. , .
de ~eiectie' IJJ alte prorSedut;i _'degit procedurile .
ptJiom,an~a . pr~1laD'iHi ''a urlui ~riunt d~{pattl?i#~t~; 'dialog_
;(0 .·;~; "·" ,·

);> caietul de sarcini, care sa cantina cerinte, prescriptii ~i caracteristici de natura

tehnica care sii permita fiecarui produs, serviciu sau lucrare sa fie descris, intr-un
mod obiectiv, in a~a manierii incat sa corespunda necesitatii beneficiarului;

69
 Nec.orelarea criteriilor de atribuire cu cerinteJe caietului de sarcini (de exemplu, se puncteaza v
.· ter¢ .Nf f!,c.gara ntie de peste 24luni dar se solicita doar cu termen, mii~im 36 luni) · .
.• Referiri c~ ,privire Ia mardi, origine, caraQteristici tehnice restrictive, fiira a face mi:miiunya ;:sail"
ch ivalent''. ' "

~ instructiuni privind modul de elaborare ~i prezentare a propunerii telmice ~i a celei

financiare, precum ~i cu privire la perioada minima de valabilitate a ofertelor;

~ informatii detaliatc ~i complete cu privire la criteriul de atribuire aplicat pentru

stabilirea ofertei ca~tigatoare;

~ informatii cu privire la garantia de participarepe care operatorul economic ofertant

trebuie sa 0 puna la dispozitie;

70
 ).> informatii referitoare Ia clauzele contractuale obligatorii;

Clauzele contractuale obligatorii sunt:

' • ; obiectul principal al contractului;
prejul contractului ~i modalitati de P,latii;

c~lpabilii a obligatiilor;

3. Chemarea la competitie
Presupune in primul rand, elaborarea ~i publicarea anuntului de intentie intr-un ziar de
acoperire locala sau nationala, daci1 este cazul (anuntul de intentie poate initia orice
procedura de atribuire ~i este obligatoriu daca se dore~te beneficierea de reducere de termene
~i daca contractele/acordurile-cadru de furnizare ~i servicii (2A), din aceea~i grupa CPV,
pentru 12 luni, au o valoare totala ~ 750.000 euro; respectiv, contractele/acordurile-cadru de
lucrari, pentru 12 luni au o valoare totala ~ 4.845.000 euro; nu creaza obligatia efcctuarii
achizitiei).

in continuare, beneficiarul va elabora ~i transmite invitatia de participare la eel putin 3

operatori economici, impreuna cu documentatia de atribuire. in termenele prevazute in
documentatia de atribuire, operatorii economici invitati pot solieita elarificari, beneficiarul
fiind obligat sa raspunda. Termenul limita pentru depunerea ofertelor trebuie astfel stabilit
!neat sa permita intocmirea unor ofette fundamentate tehnic ~i finaneiar.

Ofertantii sunt obligati sa-~i mentina ofertele valabile pe perioada speeificata in

documentatia de atribuire, perioada suficient de intinsa, incat sa permita beneficiarului sa
examineze ofertele, sa aprobe propunerea de adjudecare, sa anunte ofertantul c~tigator ~i sa
semneze contractu!.

71
 4. Derularea procedurii de atribuire
Este obligatoriu, ca Ia primirea ofertelor, beneficiarul sa le inregistreze in ordinea primirii
acestora. 0 oferta primita prin mijloace electronice poate fi inregistrata ~i analizata, fiind
considerata conforma numai daca este anexata, in format original Ia dosarul de achizitii
(trebuie tiparita, semnata ~i stampilata; ofertele externe nu este obligatoriu sa fie ~tampilate).
Intra in evaluarea tehnica ~i financiara doar acele oferte depuse in termenul prevazut.

Ofertele trebuie pastrate de beneficiar nedeschise pana la data limita de depllllere a ofertelor
mentionata in documentatia de atribuire, parcurgandu-se la deschiderea lor la la data, ora ~i
locatia specificate in anuntul de intentie/invitatia de participare

Ofertele primite vor fi considerate conforme daca sunt compatibile din pllllct de vedere al
valorii, performantelor telmice ~i al obiectului acestora cu cerintele specificate In caeitul de
sarcini. Ofertele trebuie defalcate pe componentele ~i pretuJ:ile acestora.

Beneficiarul va alege oferta ca~tigatoare conform criteriului de atribuire lnscris In

documentatia de atribuire. Dupa alegerea ofertei ca~tigatoare, beneficiarul va lntocmi
procesul verbal de adjudecare a contractului prin care sc va argumenta alegerea racuta pe
baza criteriilor de performanta tehnica, calitate, servicii, garantii, pret etc, a~a cum au fost
mentionate In documentatia de atribuire.

5. Elaborarea .;i semnarea contractului

Beneficiarul trebuie sa comunice, In acela~i timp, tuturor ofertantilor carea au participat la
procedura, rezultatul procedurii de atribuire. Procedura de atribuire a contractului se
finalizeaza prin semnarea contractului de achizitie publica, care trebuie rncheiat In forma
scrisa In doua exemplare originale, semnat de ambele paqi, ~tampilat ~i datat. Acesta trebuie
sa fie valabil pe o perioada lndeajuns de mare !neat sa permita implementarea proiectului In
conformitate cu datele din Contractu! de finantare, cu documentele anexate acestuia ~i cu
graficul de implementare tehnico-financiara a proiectului.

Elementele obligatorii ale contractului sunt referitoare la datele de identificare a celor doua
parti semnatare, obiectul, valoarea ~i durata contractului, termene clare l1i ferme pentru
livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/executia lucrarilor, contulin care se vor face platile,
precum ~i conditii referitoare la livrare, montaj, punere in functiune, receptie, standarde de
calitate, service, garantii etc., conform prevederilor legale.

Daca ofertantul ca~tigator nu semneaza contractu! In termenii stabiliti, beneficiarul poate

opta sa incheie contractu! cu ofertantul cu punctajul imediat urmator, daca oferta
corespunde, sau poate relua procedura de achizitie in acelea~i conditii.

72
 6. fntocmirea dosarului de achizitie publica
Dosarul de achizitii va contine documente diferite (sau sub alte denumiri specifice), in
functie de programul operational caruia ii este destinat proiectul. La modul general, aceste
documente se refera la49 :

~ Nota privind determinarea valorii estimate a contractului;

~ Anuntul de intentie impreuna cu dovada transmiterii spre publicare, daca este cazul;
~ Anuntul de participare impreuna cu dovada transmiterii spre publicare;
~ Documentatia de atribuire;
~ Nota justificativa privind alegerea proceduri de atribuire cazul in care procedura
aplicata este alta decil.t licitatia deschisa sau licitatia restransa;
~ Notajustificativa privind accelerarea procedurii de atribuire, daca este cazul;
~ Procesul-verbal al ~edintei de deschidere a ofertelor;
~ Fotmularele de oferta depuse in cadrul procedurii de atribuire;
~ Solicitarile de clarificari, precum ~i clarificari transmise sau primite;
~ Raportul procedurii de atribuire;
~ Dovada comunicarilor privind rezultatul procedurii;
~ Contractu! de achizitie publica sau acordul-cadru incheiat, semnate;
~ Anuntul de atribuire impreuna cu dovada transmiterii acestuia spre publicare;
~ Contestatiile formulate in cadrul procedurii de atribuire, daca este cazul;
)> Avizul consultativ emis in conformitate cu prevederile legale, referitor la functia de
verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de
achizitie publica, daca este cazul;
)> Raportul de activitate ~i, dupa caz, notele intermediare ~i avizul consultativ emis in .
conformitate cu prevederile legale, referitor la functia de verificare a aspectelor
procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, daca
este cazul;
)> Documentul constatator care contine informatii referitoare la indeplinirea obligatiilor
contractuale de catre contractant.

Fundatia Corona, Catalog de bune!rele practici fn achiziJii pub/ice, Ia~i, 2010, p. 32.
49

73
 c. Proceduri de atribuire a contractelor de achizitii publice

Autoritatile contractante trebuie sa utilizeze procedurile de atribuire $i modalitatile speciale

asociate acestora pentru atribuirea unui contract de achizitii publice (Fig 2):

a. achizitie directa
b. cerere de oferta
c. licitatie publica deschisa
d. licitatie publica restransa
e. dialog competitiv
f. negociere (cu sau fiira publicare prealabila a unui anunt de participare).

Figura 11 Proceduri de atribu ire a contractelor de achizifie publica

[ Licitatie deschisa )
IComune
> ( Licitatie restransa

Negociere
)
1
Proceduri
de Exceptionale Dialog competitiv
atribure
Concurs de solutii

Simplificate
( Cerere de oferta )
( Achizitie directa )
Acord - cadru
Modalitati
speciale Licitatie electronica

Sistem dinamic de achizitii

Sursa: prelucrarile autorului

74
 a. Achizitia directa se aplica in cazul in care se achizitioneaza produse, servicii sau lucd\ri
a dlror valoare (tara TVA) cumulata pe parcursului unui an, nu depa~e~te echivalentul
in lei a 15000 EUR calculat la cursu! BNR din ziua lansarii achizitiei. Se realizeaza pe
baza de document justificativ care se considera a fi baza legala pentru plata (prin
document justificativ se poate intelege o factura fiscala sau un contract - care in acest
caz se considera a fi contract de achizijie publica).

b. Cererea de oferte este procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita
oferte de la mai multi operatori economic, in cazul in care, valoarea estimata a
contractului (tara TVA) este mai mica dedit50 :
);> 125.000 EUR, in cazul contractelor de furnizare
);> 125.000 EUR, in cazul contractelor de servicii
);> 4.845.000 EUR, in cazul contractelor de lucrari.
Se initiaza prin publicarea in SEAP a invitatiei de participare care trebuie sa contina ~i
infonnatii privind modul de accesare a documentatiei de atribuire. Orice operator
interesat poate depune o oferta, iar daca nu au fost depuse eel putin o oferta
corespunzatoare, autoritatea contractanta are obligatia de a anula procedura.

Studiu de caz

Presupunem unnatoarea situatie: o autoritate contractanta achizitioneaza laptopuri in valoare

de 14.600 EUR, prin achizitie directa. Ulterior achizitiei, mai dore~te achizitionarea unul alt
laptop, in valoare de 600 EUR, depa~ind astfel pragul valoric de 15.000 EUR. Ce se
intampla in acest caz?

In vederea clarificarii acestei siWatii, amintim prevederea art. 19 O.U.G. nr. 34/2006:
,Autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona direct produse, servicii sau lucrari, in
masura in care valoarea achizitiei ( ... ), nu depaseste echivalentul in lei a 15.000 euro pentru
fiecare achizitie de produse, servicii sau lucrari.", precum ~i prevederea din art. 23 ale
acelea~i ordonanje: ,Autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractu! de
achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica ~i nici de a utiliza
metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de
achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta
care instituie obligajii ale autoritajii contractante.in raport cu anumite praguri valorice."

Interpretand aceste dispozitii, concluzionam ci1:

);> Intr-o prima situatie, daca o autoritate contractanta, conform bugetului stabilit, are in
vedere achizitionarea de produse/servicii/lucrari, de o valoare mai mare de 15.000

50
Art. 124 din OUG 34/2006, modifieat de pet. 14 al art. unie din Legea nr. 278 din 24 deeembrie 2010
publieata ill Monitorul Ofieial nr. 898 din 31 deeembrie 2010 care modifica pet. 28 al art. I din Ordonanta de
Urgenta nr. 76 din 30 iunie 2010, publicata In Monitorul Oficial nr. 453 din 2 iulie 2010.
75
 EUR, atunci va aplica o procedura diferita de achizitia directa, In functie de pragul
valerie pe care In atinge (cerere de oferte, licitatie, etc);
~ Iar, a doua situatie, daca ulterior achizitionarii de produse/servicii/Iucrari avand o
valoare care depa~e~te 15.000 EUR, are 1oc modificarea bugetului cu achizitiile
necesare (Iipse~te intentia de a diviza contractu! de achizitie de valoare mai mare in
mai multe contracte de valori mai mici), atunci textul art. 19 este direct aplicabil,
autoritatea putand opta pentru achizitie directa.

c. Licitatia deschisa 51 reprezinta procedura de atribuire a contractului de achizitie publica

la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta. Acest tip de
procedura, Ia fel ca ~i in cazullicitatiei restranse, poate fi aplicata indiferent de valoarea
estimata a contractului, initiindu-se, prin transmiterea spre publicare a unui anunt de
participare prin care se solicita operatorilor economici depunerea de oferte.
De regula, se desfa~oma intr-o singura etapa, dar poate fi ~i finalizata printr-o etapa
suplimentma de Iicitatie electronica, caz in cme, acest lucru trebuie specificat in anuntul
de participare ~i in documentatia de atribuire. Totodata, se poate organiza in totalitate
electronic. Se recomanda a fi aplicata atunci cand oferta pe piata nu este excedentara.

d. Licitatia restransa52 este procedura la care orice operator economic are dreptul de a-~i
depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune
oferta. Se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care
se solicita operatorilor economici depunerea de candidaturi ~i se desfa~oara, de regula,
in doua etape:
~ etapa de selectme a candidatilor;
~ etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati.
Ca ~i in cazul licitatiei deschise, se poate finaliza prin organizarea unei etape
suplimentme de licitatie electronica, aspect care trebuie specificat in anuntul de
participare ~i in documentatia de atribuire.
Foarte important de mentionat, este interzisa invitarea Ia etapa a doua a licitatiei
restranse a unui operator economic care nu a depus candidatura in prima etapa sau care
nu a indeplinit criteriile de selectie, im candidatii nu au dreptul de a se asocia in scopul
depunerii de oferta comuna.

Procedurile de Iicitatie deschisa ~i licitatie restransa reprezinta regula de atribuire a oricarui

contract de achizitie publica, pentru celelalte proceduri exintand obligatia intocmirii unei
note justificative privind alegerea procedurii de atribuire respective.

51
ANRMAP, Ghid pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, Bucure~ti, 2006.
52
ANRMAP, Ghid pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, Bucure~ti, 2006.
76
 e. Dialogul competitiv 53 este procedura la care orice operator economic are dreptul de a-~i
depune candidatura ~i prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidati
admi~i, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor
sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor identificate, candidatii selectati sa elaboreze
oferta finala.
Se aplica cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
:» aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau licitatie restransa ar face imposibila
atribuirea contractului de achizitie publica in cauza
:» contractu! este considerat a fi de complexitate deosebita; nu se pot defini
specificatiile tehnice; nu se poate stabili montajul juridic sau financiar al
proiectului.
Se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare prin care se
solicita operatorilor economici depunerea de candidaturi, desra~urandu-se in trei etape:
:» preselectarea candidatilor, etapa in care orice operator economic are dreptul de
a-~i depune candidatura ;
:» dialog cu candidatii admi~i in urma preselectiei, pentru identificarea
solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante ~i in baza
careialcarora candidatii vor elabora ~i depune oferta finala;
:» evaluarea ofertelor finale depuse.
In cadrul acestei proceduri constituie criteriu unic de atribuire oferta cea mai
avantajoasa economic.

f. Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare 54 reprezinta procedura

prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari cu candidatii preselectati/selectati
~i negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre ace~tia.
Aceasta procedura se aplica, in conditiile legii, indiferent de valoarea estimata a
contractului, pentru atribuirea contractului de achizitie publica numai daca autoritatea
contractata se regase§te intr-una din situatiile prevazute la art.ll 0 55 sau a contractului

53
ANRMAP, Ghid pentru atribuirea contractelor de achiziJie publica, Bucure~ti, 2006.
54
ANRMAP, Ghid pentru atribuirea contractelor de achizitie publidi, Bucure~ti, 2006.
55
Art. 110.- (I) Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere, cu publicarea prealabila
a unui anunt de participare, In urmatoarele cazuri: .
a) atunci cand, in urma aplicarii licitatiei deschise, licitatiei restranse, dialogului competitiv sau a cererii de
oferte, nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicarea
procedurii de negociere in acest caz este posibila numai dupa anularea procedurii initiale de licitatie deschisa,
licitatie restransa, dialog competitiv sau cerere de oferte si numai daca cerintele initiale prevazute in
documentatia de atribuire nu sunt modificate substantial;
b) In situatii exceptionale, temeinic motivate, atunci cand natura lucrarilor/produselor/serviciilor sau riscurile
implicate de executarea/livrarea!prestarea acestora nu permit o estimare initiala globala a pretului viitorului
contract de achizitie publica;
c) atunci cand serviciile care urmeaza sa fie achizitionate, indeosebi serviciile financiare, astfel cum sunt acestea
prevazute in categoria 6 din anexa nr. 2A, sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implica proiectarea
lucrarilor, sunt de asa natura !nciit caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea
unui contract de achizitie publica prin aplicarea licitatiei deschise sau licitatiei restranse;
77
 sectorial atunci dind autoritatea contractanta care desfii~oara activitati relevante alege
aceasta procedura.

Se desfii~oara, de regula, in doua etape:

);> etapa de selectare a candidatilor;

);>etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati.
Se initiaza, Ia fel ca ~i procedurile prezentate mai sus, prin transmiterea spre publicare a
unui anunt de participare.

g. Negocierea rara publicarea prealabila a unui anunt de participare 56 se aplicii pentm

atribuirea contractului de achizitie publica conf01m art.122 57 , precum ~i contractului
sectorial conform art.252.
Se desfii~oara, de regula, in doua etape:
);> etapa de selectare a candidatilor;
);> etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati,

d) atunci cand lucrarile ce urmeaza a fi executate sunt necesare exclusiv In scopul cercetarii stiintifice,
experimentarii sau dezvoltarii tehnologice, si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea unui profit si
nici nu urmaresc acoperirea costurilor aferente.
56
ANRMAP, Ghid pentru atribuirea contractelor de achizijie publica, Bucure§ti, 2006.
57
Art. 122. - Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a
unui anunt de participare numai in urmatoarele cazuri:
b) atunci cand, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate,
contractu! de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic;
c) ca o masura strict necesara, atunci cand perioadele de aplicare a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a
negocierii cu pubticarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din
motive de extrema urgenta, determinate de evenimente imprevizibile si care nu se datoreaza sub nicio forma
unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante ( ... ).
d) atunci cand produsele ce urmeaza a fi livrate sunt fabricate exclusiv in scopul cercetarii stiintifice,
experimentarii, studiilor sau dezvoltarii tehnologice, si numai daca acestea nu se realizeaza pentru obtinerea
unui profit si nici nu unnaresc acoperirea costurilor aferente;
e) atunci dind este necesara achizitionarea, de Ia furnizorul initial, a unor cantitati suplimentare de produse
destinate lnlocuirii partiale sau extinderii echipamentelor/instalatiilor livrate anterior, si numai daca schimbarea
furnizorului initial ar pune autoritatea contractanta In situatia de a achizitiona produse care, datorita
caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determina incompatibilitati sau dificultatitehnice sporite
de operare si lntretinere ( ...).
f) pentru achizitionarea de materii prime cotate Ia bursele de marfuri, achizitia acestora realizandu-se ca urmare
a tranzactiilor de pe piata Ia disponibil;
g) atunci cand produsele pot fi achizitionate In conditii deosebit de avantajoase, de la un operator economic care
lsi Iichideaza definitiv afacerile, de Ia un judecator-sindic care administreaza afacerile unui operator economic in
stare de faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic In stare de faliment sau
tichidare ori printr-o alta procedura similara cu cele anterioare, reglementata prin lege;
h) atunci cand, ca urmare a unui concurs de solutii, contractu! de servicii trebuie sa fie atribuit, conform
regulilor stabilite initial, concurentului castigator sau unuia dintre concurentii distigatori ai concursului
respectiv, in acest din urma caz, autoritatea contractanta av§nd obligatia de a transmite invitatie la negocieri
tuturor concurentilor castigatori;
i) atunci dind este necesara achizitionarea unor lucrari sau servicii suplimentare/aditionale, care nu au fast
incluse In contractu! initial, dar care datorita unor circumstante imprevizibile au devenit necesare pentru
indeplinirea contractului in cauza, si numai daca se respecta, In mod cumulativ, anumite conditii ( .. )JP'
78
 ~i se initiaza prin transmiterea unei invitatii la negociere unui sau mai multor operatori
economici.

4.5. Posibilitafi de informarc cu privire Ia finanfari

La ora actuala se pot obtine informatii relevante cu privire Ia finantarile nerambursabile

acordate de Uniunea European de pe unnatoarele

Site-uri :

~
Programul National pentru Dezvoltare Rurala: www.madr.ro www.mapam.ro
www. apdrp. ro
~ Programele Operationale de Cooperare Teritoriala Europeana: www.mdlpl.ro
~ Programul Operational Regiona:l www.inforegio.ro
~ Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:
www. (seromania. ro
~ Programul Operational Sectorial Cre~terea Competitivitatii Economice:
http:/ Iamposcce. minind ro/
~ Programul Operational Sectorial Mediu: www.mmediu.ro
~ Programul Operational Sectorial Transport: www.mt.ro
~ Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative:
www. [onduriadministratie. ro
~ Ministerul de Finante: www.mfinante.ro
~ Ministerul Economiei: www.minidro
~ Ministerului Dezvolta.rii Regionale ~i Locuintei: www.mdlpl.ro
~ Ministerului Muncii, Familiei ~i Protectiei Sociale: mmssfro
~ Ministerului Administratiei ~i Intemelor: www.modernizare.mira.gov.ro
~ Ministerul Mediului: www.mmediu.ro
~ Ministerul Transportului: www.mt.ro
~ Banca Mondiala: www. worldbank. org. ro
~ Consiliul Europei: www.coe.int
~ Autoritatea Nationala pentru Reglernentarea ~i Monitorizarea Achizipilor publice
www.am·map.ro
•!• www.infoeuropa.ro
•!• www. finantare. ro
~ www. fonduri-structurale. ro
~ www.structural(unds.ro
~ www. eufinantare. info
~ www.hotnews.ro
~ www. capital. ro
~ www. bursa. ro
~ www. comunicatedepresa. ro
~ www.granturi.ro
~ www.euractiv.ro
);> www.pontweb.ro
);> www.managementul-proiectelor.ro
);> www. europa. eu

79
);> www.europeana.ro

Grupuri de discutii:

•!• con(erinte@yahoogroups. com

•!• comeurodesk info@yahoogroups.com
•!• {onduri structurale@yahoogroups.com
•!• romania eu list@yahoogroups.com
•!• romstudyabroad@yahoogroups. com
•!• finantare imm@yahoogroups.com
•!• jinantari@yahoogroups. com
•!• finantare europeana ais@yahoogroups.com

80
 Anexa 1 Sintcza a pr·ogramclor operafionale

- reabilitarea ~i modernizarea
infrastructurii de transport,
educationala, de sanatate
Sprijinirea unci dezvoltilri ,. dezvoltarea structurii de sprijinire
economice, sociale, echilibrate de afaceri - IMM-uri
~i durabile a Regiunilor _reabilitarea siturilor industriale autorWiji publice locale
~~· ..~···--· prin concentrarea 1
.. '"'"'"·"<-;~·- ~i pregatirea acestora .:. unitati san~ta~e ~i de
poli1or urbani de cre~tere~ noi activitati ~i ·sprijinirea soctala
conditiilor dezvoltarii infrastructurii turistice ONG-uri
...." '"'''" ' ~v·~~--,··- ~i ale mediului ~i a initiativelorantreprenorial.~ din
1
·c omunitatea locala
domeniu; sprijiilirea dezvoltarn
· ora~elor eli potyntial de cre~tere
ceo nomica.
- ·extinderea capa6itatii de

· - IMM-uri, intreprinderi
Cre~terea .p toductivitatii
intrepririderilor tomane~ti pentru
·· decalajelor fata de
pri::)duct~~vitcttea inedie Ia nivelul

"~ <.

- pregatirea de camp~ii .d.e

ICOinsneJrru:6cuv cu priv.ire 1~ ·
lresp<m~;aoun:att~a· sociala a .
Dez.:voltare~ ~ap_i~~lt1~i.~~ ~i !ntreprinderilor ~i de .tirograme·ce
cre~tereacompe~tt}'v~~tu:,P!1 ~ au ca scop transfom1a1·~~'~tlfic!i
corelarea educatte~ ~~ mvatarn pe nedeclarate !n munca legala ·' ..
,pa.rcursul vietti cu piata ~ implementarea 'de p~o~ram~ ~~ , . .. . .
:, . . servicii de sprijin;penjnl . . ,'· - smdtcat~ ~1 patronate
dezvo1tarea cuhurii ailtreprenoiiale, • IMM-urt
1-'H··"'·"'" ~i pentm demararea'unei

81
 - studii :;;i cerceta.ri privind
de reforma ale
· locale din alte state

- studierea :;;i dezvolta:rea

aspectelor privind reforma
avansata, precum :;;i managementul
' cunoa:;;terii :;;i folosirea
LVHHUJlvgiilor inovative in
admirtistrati e
- managementul reformei, inclusiv - administ:ratia centrala :;;i
Crearea unei admini'stratii . · · ..... u ....,.Lv·~ de echipament pentru

ice mai eficiente ~i mai . structttrilor de .:. institulii de inviWimant

vu·vu~·-- in berieficiul socio.:. . supericii: in parteneiiat cu '
economic a1 societlitii romane~ti. - asisten:ta tehnioa pentru autoritatile publice locale
·'· eiaborarea.de strategii' privind " - QNG.;.uri . . .
iitformatiza:rea iristitu1ionala
;;;,asistenta tehi,llca pehtru plan11.1·ile
form.are pro!e8.1omil~ , .
.. trainihg,-ul :;;i asistepta tehi;lica'
l r\PnTrl l . sprijinul reteptarii bunelor
 consec1ntelor acestora
,. proiecte de elaborare a unor harti
· ' periCol ~i rise al inundatlilor ~i
·v proiectele de informare
~i de instruire in domeniul
,..." '"'1f'" ...,· · tiscurilor
- proiecte de reabilitare a zonei
costiere a MariiNegre afectate de ·
eroziune
,. modernizarea'~i, dezvoltare~i'
axel or pripritare. TEN-T, cu
aplicar.e a masurilm; necesare
,.._ ..At-c•.-.t·· ttiediului incorijuratcn:

- modernizarea ~i dezvolt~rea - adm1nistratiile

""''·"'•'-·•v• mitiona)e de tra1,1sport; In · ii natiohtlle
. conformitate cu'piiridpiile . transport .
dezvoltatii.ciurablle administratiil~ 'r:',ofltur.llor
'L prom6yarea transportului ~i aet.<Jporturilor
fer0viar, nav~l §i · ~nterrriodal -:-. M-inisterul ·
;. sprijinirea dezvoltarii ' · T~limsportl.tdlor
· ui durabil, prin -: alti ~~rreficiari.
efectelor adverse ale :
astipra ·medil].lui ~i · ~·;
s,i~ur~tei t~kficului .

VH<, UL..UJ. \.>.U. ~i

~U..Lvct.L·\JQ. pr(jdtisetor agricole
"' divers.ificarea economjei locale
" crearea cohditiilor de produ~tie
- crear'ea de instrumente de

83
 diversificarea economiei rurale, comunicare ~i valorificarea comunitatea locala
demararea ~i functionarea mediului ~i a peisajelor ~i .
·velor de dezvoltare locaUL evenimentelor culturale.
- promovareatehnologiilor ~i
echipamentelor pentru ··
produs.e lor din
prin 1mbunatatirea calitatii,
· §i trasabilitatii
- campanii"d~ promovare
( cmnpanii de publicitate pentm
Dezvoltarea unui sector :pi scicol ]ncurajarea consumului de pe~te ~i
competitiv., niodern ~i dipaPiic, a produselor din pe~te, cai~ti de
pe activiHili dma:bil~ de . cu produse din pe~te; etc)
IJ'-''""''". ~i acvacultura care ia ill - orgariiz;:~rea ~i participareala .- organizatii de pescari
consideraie aspectele legate de expozitii de prod use n:larine:'$1-din -..: persoane fizice
PfC)tecma mediului, dezvoltarea - agenti economici
sodaUi ~i bunastarea economica. - construirea sau instalarea . - autoriHi}i publice locale
itatilor statice salJ mobile -: ONG-1;1ri, asociatii
· destinateprotecfiei ~i dezvoWirii - comunitatea locala.
faunei ~i florei abvatit.e · ··
;. . reabilitarea apelor interioare,
' . . a zonelorde reproducere : ~
a n.Itelor de inigra:tiy pentru speciile

Sursa: prelucrare dupa Ghidul Fondurilor Structurale 2011, realizat de Finantare.ro

84
Anexa 2 Institutii implicate in managementul programelor operationale

- Ministerul Econorriiei, Comertului ~i Mediului de,.Afaceri- OI pentru IMM

- Minisfer:Ul Educatiei ~i Cercetarii (Autorita:tea.Nationa1~ pentru Cercetare
$tiinti:O.ca) ;._ OI pentru Cercetare ··
- Ministerul Co~un:icatiilor ~i:Socit~tatii Ipformationale- or pentru Promovarea
Soeietatii Inioi1llatipn?,le. · · ·
- Ministerul Economiei (Direc}ia GeneraUi Energie, Petrol~i Gaze) - OI pentru
 Agen~ia pentru'D ezvoltare Regionala Suer-...C.:st (ADR Sud-Est)
Ag~ntia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Ageh}ia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
:Agen}ia pentru.Dezvoltare Regioiiala V~st (ADR Vest)
Agei:lpa pentrul)ezvoltare Regiortala Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Agenpa pentru Dezvoltare Regionala Centru (ADR Centru)
Agep.fia, pe~tru Dezvoltare Regionala Bucure~ti Ilfov (ADR Bucure~ti Ilfov)
Ministerul Admini$atiei NuexiSta.
~~ Intemelor ...

Ministerul Finantelor Nu exista

Publice.
- Agentiile pentru Dezvoltare Regionala

86