Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EUROPENE
Dragoş Cuţă
Irina Ciocîrlan
1
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................... 5
Partea I ....................................................................................................................................... 6
1.6. Reglementari specifice privind ajutorul de stat, achizitiile publice, protectia mediului
inconjurator, egalitate de sanse, durabilitate ........................................................................ 54
Partea II .................................................................................................................................... 94
2.2 Legislatia nationala privind implementarea fondurilor structurale si de coeziune ...... 110
2.3 Cadrul institutional (rol AM-uri, rol OI-uri, rolul celorlate institutii (ACP, DLAF)... 113
2
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
3
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
4
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
INTRODUCERE
Autorii
Septembrie 2014
5
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA I
OPORTUNITATI DE FINANTARE PRIN
INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR
STRUCTURALE LA NIVELUL UE
6
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
7
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Primul Cadru de finanţare, aşa-numitul „Pachet Delors I”, a acoperit anii 1988-1992 şi
s-a concentrat pe crearea Pieţei interne şi consolidarea programului multianual pentru
cercetare şi dezvoltare.
Al doilea Cadru, „Pachetul Delors II”, aferent intervalului 1993-1999, a acordat
prioritate politicii de coeziune socială şi introducerii monedei euro.
Cadrul care s-a încheiat în anul 2006 şi care a acoperit perioada 2000-2006, „Agenda
2000” a fost orientat către extinderea spre est a Uniunii Europene.
Următorul Cadru financiar acoperă anii 2007-2013 şi are ca prioritate promovarea
creşterii durabile şi a competitivităţii pentru crearea mai multor locuri de muncă. Acest Cadru
de finanţare se aplică începând cu 1 ianuarie 2007. Perioadele de timp au fost în trecut fie de
5, fie de 7 ani. Comisia a propus o perioadă de „cel puţin 5 ani” pentru o aliniere mai bună la
duratele mandatelor Comisiei şi ale Parlamentului European. Pentru a intra în acest ritm, însă,
este nevoie de o perioadă de tranziţie de 7 ani. Astfel, Comisia sugerează ca după 2013,
perspectiva financiară să fie stabilită pe o perioadă de 5 ani, care s-ar încadra cu mandatele
instituţionale (atât Comisia, cât şi Parlamentul au mandate de 5 ani).
Priorităţile noului Cadru de finanţare sunt diferite de cele ale Agendei 2000, care s-a
concentrat pe pregătirea extinderii UE din luna mai 2004. Principalele diferenţe rezultă din
introducerea reformei Politicii Agricole Comune şi creşterea eficienţei Fondurilor Structurale
şi a Fondului de Coeziune în regiunile şi statele membre mai puţin dezvoltate.
Prin Cadrul de finanţare 2007-2013 se urmăreşte consolidare succesului procesului de
extindere şi creşterea competitivităţii Uniunii Europene, stimularea creşterii economiei
europene şi crearea de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune, dezvoltarea conceptului
de cetăţenie europeană şi întărirea rolului UE la nivel mondial.
Numărul de capitole ale perspectivei financiare (categoriile majore de cheltuieli) a fost
redus de la 8 la 5. Acest lucru ar trebui să reducă rigiditatea sistemului şi să permită utilizarea
mai eficientă a resurselor. Aceste capitole, pentru care au fost alocate 1025 miliarde de euro
pentru perioada 2007-2013, sunt următoarele1:
1. Dezvoltarea durabilă, axată pe două direcţii - competitivitate pentru creştere şi
ocupare, respectiv coeziune pentru creştere şi ocupare;
2. Managementul durabil şi protecţia resurselor naturale;
3. Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie;
1
Perspectiva financiară 2007-2013, Consiliul European, Brussels, 2005
8
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
9
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
toate acestea, FED nu face parte din bugetul UE și, prin urmare, nu intră sub
incidența cadrului financiar multianual.
5. Administrația: acoperă cheltuielile administrative ale tuturor instituțiilor
europene, pensiile și școlile europene.
6. Compensațiile: un mecanism temporar de flux de numerar menit să asigure că
Croația, care a aderat la UE în iulie 2013, nu are, în primul an de la aderare,
contribuții la bugetul UE mai mari decât beneficiile obținute.
10
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
11
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Educaţie şi formare
Circa 25% dintre elevii europeni au dificultăţi la citire.
Prea mulţi tineri părăsesc sistemele de educaţie/ formare fără să obţină o
calificare.
Numărul persoanelor cu studii medii a crescut, însă calificările acestora deseori
nu corespund cerinţelor de pe piaţa muncii.
Mai puţin de o treime dintre europenii cu vârste între 25 şi 34 de ani au
absolvit o facultate, faţă de 40% în SUA şi peste 50% în Japonia.
În clasamentele internaţionale, universităţile europene nu ocupă poziţii de
frunte – doar 2 dintre ele se numără printre primele 20 din lume2.
Îmbătrânirea populaţiei
Pe măsură ce speranţa de viaţă creşte şi natalitatea scade, un număr din ce în
ce mai mic de europeni aflaţi în câmpul muncii trebuie să susţină un număr
2
a se vedea indicele Shanghai - ARWU
12
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
13
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai puţin
CO2, trebuie să reducem dependenţa creşterii economice de resurse şi energie, în
special prin:
reducerea emisiilor de CO2;
îmbunătăţirea securităţii energetice;
reducerea cantităţii de resurse utilizate.
2. O politică industrială adaptată erei globalizării
UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special pe cele
mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei economice şi de
trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2:
sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină
mai performante şi mai competitive;
acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la
accesul la materii prime la serviciile post-vânzare.
O astfel de politică poate fi elaborată doar în strânsă cooperare cu întreprinderile,
sindicatele, mediul academic, ONG-urile şi organizaţiile de consumatori.
Schimbările climatice
14
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
15
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
16
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Semestrul European
Toate statele membre s-au angajat să atingă obiectivele Strategiei Europa 2020,
transpunându-le în obiective naționale. Dar, pentru a obține impactul dorit asupra creșterii,
este necesar ca eforturile individuale ale tuturor țărilor să fie coordonate și concertate.
17
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
18
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
19
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Destinaţia alocărilor 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii 63973 66813 69304 72342 75271 78752 82466 508921
1a. Competitivitatea pentru creștere economică și 16560 17666 18467 19925 21239 23082 25191 142130
ocuparea forței de muncă
1b. Coeziunea economică, socială și teritorială 47413 49147 50837 52417 54032 55670 57275 366791
Creșterea durabilă: Resursele naturale 59303 59599 59909 60191 60267 60344 60421 420034
din care: Agricultura – măsuri de sprijinire a 44130 44368 44628 44863 44889 44916 44941 312735
pieţei şi plăţi directe
Securitatea și cetățenia 2179 2246 2378 2514 2656 2801 2951 17725
Europa globală 8335 8749 9143 9432 9825 10268 10510 66262
Administrația 8721 9076 9483 9918 10346 10786 11254 69584
Compensațiile 29 0 0 0 0 0 0 29
Total alocări 142540 146483 150217 154397 158365 162951 167602 1082555
3
Lista este provizorie până la adoptarea formală a programelor
20
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Politicile UE sunt puse în aplicare printr-o gamă largă de programe și fonduri, care
oferă sprijin financiar pentru sute de mii de beneficiari, cum ar fi agricultorii, studenți,
oameni de știință, ONG-uri, întreprinderi, orașe, regiuni și multe altele. Programele de cadrul
financiar multianual 2014-2020, sumele alocate pentru fiecare dintre ele și bazele lor juridice
sunt enumerate mai jos.
21
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
22
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
23
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Regiunile mai dezvoltate - sunt regiunile europene ale căror PIB este mai mare de
90% din media UE. Finanțarea este pusă la dispoziție prin intermediul Fondului European de
Dezvoltare Regională și Fondul Social European - alocare financiară € 55 780,14 milioane;
Regiunile ultraperiferice și ultrapopulate – reprezintă zonele care sunt în mod
natural dezavantajate din punct de vedere geografic (zonele muntoase sau slab populate de la
distanță), precum și zonele ultraperiferice care beneficiază de asistență specifică din partea
Fondului European de Dezvoltare Regională Europeană să abordeze posibilele dezavantaje -
alocare financiară € 1 562,99 milioane;
Cooperare teritorială – reprezintă schemă de cooperare teritorială europeană care
ajută regiunile din Europa să lucreze împreună pentru a aborda problemele comune.
Finanțarea este pusă la dispoziție prin intermediul Fondului European de Dezvoltare
Regională - alocare financiară € 10 228,81milioane;
Regiuni de tranziție - sunt acele regiuni al căror PIB este între 75% și 90% din
media UE. Ei primesc sprijin din partea Fondului European de Dezvoltare Regională și din
Fondul Social European - alocare financiară € 5 701,31 milioane;
Inițiativă ocupării forței de muncă în rândul tinerilor - sprijină tinerii care nu se
află în stadiul de educației, ocupați ca forță de muncă sau în formare profesională în regiunile
Uniunii cu o rată a șomajului în rândul tinerilor în 2012 la peste 25%. Inițiativa se axează pe
integrarea acestor tineri pe piața muncii. Din fondurile, 3 miliarde € provin dintr-o linie
dedicată de buget pentru Tineret Ocuparea forței de muncă completat de 3 miliarde € mai
mult din Fondul Social European - alocare financiară € 3 211,22 milioane;
24
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
finanțării unor proiecte care promovează un viitor durabil pentru industria europeană a
pescuitului și a comunităților de coastă, cu accent special pe refacerea stocurilor de pește,
reducând impactul pescuitului asupra mediului marin, și eliminarea progresivă a practicilor
de aruncarea peste bord risipitoare - alocare financiară € 6 396,6 milioane;
Programul LIFE - are drept scop îmbunătățirea punerii în aplicare a de mediu a UE
și politica privind schimbările climatice și a legislației. Programul va contribui la tranziția
către o eficientă a resurselor, cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice,
la protecția și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea pierderii
biodiversității - alocare financiară € 3 456,66 milioane;
Dezvoltare Rurală (Politica Agricolă Comună Pilonul III) - ajută la îmbunătățirea
competitivității agriculturii și silviculturii, protecția mediului și a spațiului rural,
îmbunătățirea calității vieții și diversificarea economiei rurale și suport abordările locale
privind dezvoltarea rurală - alocare financiară € 95 577,05 milioane;
Securitatea și cetățenia
Fondul de integrare și migrare Asylium - se concentrează pe fluxurile de persoane
și gestionarea integrată a migrației. Fondul sprijină acțiunile care vizează toate aspectele
legate de migrație, inclusiv azilul, migrația legală, integrarea și întoarcerea de ședere
neregulate cetățenii non-UE - alocare financiară € 95 577,05 milioane;
Mecanismul de Protecție Civilă - coordonează răspunsul UE în caz de dezastre
naturale sau provocate de om, în cadrul și în afara Uniunii - alocare financiară € 223,78
milioane;
Programul de Consum - ajută cetățenii să se bucure pe deplin de drepturile lor de
consumatori și de a participa activ în cadrul pieței unice. Programul se concentrează pe patru
domenii: monitorizarea și aplicarea de siguranță a produselor; informare și educare a
consumatorilor; drepturile consumatorilor și căi de atac eficiente; aplicarea consolidarea
transfrontalieră - alocare financiară € 188,83 milioane;
Europa Creativă - programul sprijină cinematografia europeană și sectorul cultural și
creativ. Aceasta susține zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și
organizațiilor culturale în artele spectacolului, arte plastice, edituri, film, televiziune, muzică,
arte interdisciplinare, patrimoniu, și industria de jocuri video, care să le permită să
funcționeze în întreaga Europă, pentru a ajunge la public și să își dezvolte abilitățile de care
este nevoie în era digitală. Prin sprijinirea operelor culturale europene pentru a ajunge la noi
25
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
26
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Europa Globală
Politica externă și de securitate comună - rolul politicii externe și de securitate a
UE este menținerea păcii și consolidarea securității internaționale; promovarea cooperării
internaționale; și la dezvoltarea și consolidarea democrației, a statului de drept și respectarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale - alocare financiară € 2 338,72 milioane;
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare - se concentrează pe lupta împotriva
sărăciei în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, contribuie la realizarea altor obiective
ale acțiunii externe a UE, în special promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu
durabile, precum și promovarea democrației, a statului de drept, buna guvernare și
respectarea drepturilor omului - alocare financiară € 19 661,64 milioane;
Ajutorul European pentru Voluntari - oferă o pregătire practică pentru voluntari
umanitare și asigură desfășurarea lor în UE finanțate operațiunile de ajutor umanitar la nivel
mondial - alocare financiară € 147,94 milioane;
Protecție civilă al UE și Centrul de Coordonare european de răspuns de urgență
- coordonează răspunsul UE în caz de dezastre naturale sau provocate de om, în cadrul și în
afara Uniunii - alocare financiară € 144,65 milioane;
Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului - oferă suport
pentru promovarea democrației și a drepturilor omului în țări din afara UE - alocare
financiară € 1 332,75 milioane;
Instrumentul european de vecinătate - promovează cooperarea politică sporită și o
integrare economică progresivă între Uniune și țările vecine - alocare financiară € 15 432,63
milioane;
Fondul de garantare pentru acțiuni externe - se referă la valorile implicite pe
împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate țărilor din afara UE sau pentru proiecte în
țările din afara UE - alocare financiară € 1 193,07 milioane;
27
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
28
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
29
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
30
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
• rate reduse de prelevare a TVA-ului pentru Austria (0,225 %), Germania (0,15 %),
Țările de Jos și Suedia (0,1 %).
Viitoarele mecanisme de corecție (decizia privind resursele proprii 2014-2020), sub
rezerva aprobării:
• corecția în favoarea Regatului Unit va continua să se aplice;
• Danemarca, Țările de Jos și Suedia vor beneficia de o reducere brută a contribuției lor
anuale VNB de 130 de milioane EUR, de 695 de milioane EUR și, respectiv, de 185 de
milioane EUR. Austria va beneficia de o reducere brută a contribuției sale anuale VNB de 30
de milioane EUR în 2014, de 20 de milioane EUR în 2015 și de 10 milioane EUR în 2016;
• ratele reduse de prelevare a TVA-ului pentru Germania, Țările de Jos și Suedia
vor fi stabilite la 0,15 %.
31
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
32
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
1.2.2.1.1. PRINCIPII
Comisia propune o serie de principii comune aplicabile tuturor fondurilor. Printre
acestea se numără parteneriatul şi guvernanţa pe mai multe niveluri, respectarea legislaţiei
UE şi a legislaţiei naţionale aplicabile, promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi,
nediscriminarea şi dezvoltarea durabilă.
33
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
plata fondurilor, cât şi a aşa-numitelor condiţii ex post, care vor lega eliberarea fondurilor
suplimentare de performanţă.
34
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
35
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
36
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
37
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde EUR) va fi rezervată pentru finanţarea reţelelor de
transport de bază în cadrul facilităţii „Conectarea Europei”.
Experienţa cadrului financiar actual arată că multe state membre au dificultăţi în a
absorbi volume mari de fonduri UE într-o perioadă limitată de timp. Mai mult, situaţia fiscală
din unele state membre a îngreunat şi mai mult eliberarea fondurilor pentru a asigura
cofinanţarea naţională. În vederea facilitării absorbţiei fondurilor,
Comisia propune o serie de măsuri:
stabilirea la 2,5 % din PIB a plafonului ratelor pentru alocările în domeniul
coeziunii;
reducerea ratelor de cofinanţare la nivelul fiecărei axe prioritare din cadrul
programelor operaţionale la 75–85 % în regiunile mai puţin dezvoltate şi în
regiunile ultraperiferice; 75 % pentru programele europene de cooperare
teritorială; 60 % în regiunile de tranziţie şi 50 % în regiunile mai dezvoltate;
includerea în contractele de parteneriat a anumitor condiţii cu privire la
îmbunătăţirea capacităţii administrative.
38
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
39
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
40
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
tineri”, legată de FSE și care are o valoare de cel puțin 6 miliarde EUR, va oferi susținere
pentru punerea în aplicare a garanției pentru tineret.
3. Stabilirea unor scopuri și obiective clare, transparente și măsurabile pentru
asumarea responsabilității și urmărirea rezultatelor. Țările și regiunile vor trebui să
anunțe de la bun început obiectivele urmărite cu resursele pe care le au la dispoziție și să
identifice cu precizie modul în care vor urmări progresele înregistrate în urmărirea
obiectivelor. Acest lucru va permite monitorizarea regulată și discutarea modului în care sunt
folosite resursele financiare. Ceea ce va însemna că, spre sfârșitul perioadei, programele cu
rezultatele cele mai bune vor putea primi fonduri suplimentare (dintr-o așa-numită „rezervă
de performanță”).
4. Introducerea de condiții înainte de accesarea fondurilor, pentru asigurarea unor
investiții mai eficace. Condiții prealabile necesare pot fi, de exemplu, strategiile de
„specializare inteligentă” pentru identificarea potențialului și a atuurilor specifice, reformele
în favoarea mediului de afaceri, strategiile de transport, măsurile de îmbunătățire a sistemului
de achiziții publice, conformarea la legislația în domeniul mediului, strategiile de combatere a
șomajului în rândul tinerilor și a abandonului școlar timpuriu și măsurile de promovare a
egalității între sexe și a nediscriminării.
5. Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare și mai puțină
suprapunere a eforturilor. Cadrul strategic comun oferă baza pentru o mai bună coordonare
între fondurile structurale și de investiții europene (FEDR, Fondul de coeziune și FSE, cele
trei fonduri din cadrul politicii de coeziune, precum și fondurile pentru dezvoltare rurală și
pentru pescuit). Acesta asigură, de asemenea, o mai bună legătură cu alte instrumente ale UE,
precum Orizont 2020, mecanismul Conectarea Europei sau Programul pentru ocuparea forței
de muncă și inovare socială.
6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor UE printr-un set de reguli
comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, precum și prin norme
contabile mai simple, cerințe de raportare mai precise și o utilizare sporită a tehnologiilor
digitale („e-coeziune”).
7. Accentuarea dimensiunii urbane a politicii, prin rezervarea unei cantități minime de
resurse din cadrul FEDR pentru proiecte integrate în orașe, pe lângă alte cheltuieli în zonele
urbane.
41
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
42
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
43
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
2007–2013 2014–2020
Regiunile NUTS 2 al căror PIB pe cap de Neschimbat
locuitor este mai mic de 75 % din media UE
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile care ar Categorie separată pentru regiunile de
fi rămas eligibile pentru obiectivul de tranziţie
convergenţă dacă pragul ar fi rămas de 75 %
din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al
UE-25
Fondul de coeziune: statele membre al căror Neschimbat
VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90
% din VNB mediu al UE-27
Asistenţă tranzitorie pentru statele membre Asistenţă tranzitorie pentru statele membre
care ar fi rămas eligibile pentru Fondul de care ar fi rămas eligibile pentru finanţare din
coeziune dacă pragul ar fi rămas de 90 % Fondul de coeziune în 2013, însă al căror
din VNB mediu al UE-15, iar nu din cel al VNB pe cap de locuitor depăşeşte 90 % din
UE-27 VNB mediu pe cap de locuitor al UE-27
44
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
2007–2013 2014–2020
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile care ar Regiunile NUTS 2 al căror PIB pe cap de
fi rămas eligibile pentru obiectivul de locuitor este cuprins între 75 % şi 90 % din
convergenţă dacă pragul ar fi rămas de 75 % PIB-ul mediul al UE-27 cu un tratament
din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al diferenţiat al regiunilor care sunt eligibile în
UE-25 (eliminare progresivă a temeiul obiectivului de convergenţă în
convergenţei) perioada 2007–2013
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile NUTS
2 care au intrat în sfera obiectivului 1 în
perioada 2000– 2006, însă al căror PIB a
depăşit 75 % din PIB-ul mediul al UE-15
(introducere progresivă RCE)
2007–2013 2014–2020
Toate regiunile NUTS 2 care nu intră în Regiunile NUTS 2 al căror PIB pe cap de
sfera obiectivului de convergenţă şi care nu locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul
sunt incluse în asistenţa tranzitorie pentru mediu al UE-27 cu un tratament diferenţiat
eliminare progresivă al regiunilor care sunt eligibile în temeiul
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile NUTS obiectivului de convergenţă în perioada
2 care 2007–2013 au intrat în sfera Asistenţă tranzitorie pentru regiunile NUTS
obiectivului 1 în perioada 2000– 2006, însă 2 care 2007–2013
al căror PIB a depăşit 75 % din PIB-ul
mediu al UE-15 (introducere progresivă
RCE)
45
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Fondurile structurale
Investiţii în creştere FEDR FSE FC
economică şi ocuparea forţei
(PNB<90%)
de muncă
FEDR FSE
FEDR
promovarea infrastructura de
inovare,
ocupării transport, mediu,
agenda digitală
forţei de energie
etc.
muncă regenerabilă
şisprijinirea etc.
mobilităţii
lucrătoriloret
c.
46
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
47
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
adoptarea unei liste a oraşelor în care vor fi puse în aplicare acţiuni integrate pentru
dezvoltare urbană durabilă.
Propunerea include, de asemenea, sprijin pentru acţiunile inovatoare în domeniul
dezvoltării urbane durabile în baza unui plafon de 0,2 % din fondurile anuale.
Se va acorda o atenţie specială zonelor cu caracteristici naturale sau demografice
specifice, precum şi o alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice şi slab populate.
Un procent de cel puţin 50 % din această alocare suplimentară va trebui să fie alocat
acţiunilor care contribuie la diversificarea şi modernizarea economiilor regiunilor
ultraperiferice, punându-se un accent special pe cercetare şi inovare, tehnologiile informaţiei
şi comunicaţiilor şi pe competitivitatea IMM-urilor.
48
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
49
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
50
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
51
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
52
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
1.5.3 Prefinanţarea
Sumele acordate ca prefinanţare în cadrul proiectelor finanţate din instrumente
structurale se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise
de beneficiari, conform prevederilor contractelor / deciziilor / ordinelor de finanţare.
Beneficiarii pot avansa din prefinanţare sume partenerilor şi contractorilor, după caz,
în limita şi în condiţiile stabilite de Autoritatea de management prin contractele / deciziile /
ordinele de finanţare.
Prefinanţarea acordată se restituie de către beneficiar Autorităţii de management /
Autorităţii de certificare şi plată, dacă nicio cerere de rambursare nu a fost depusă de acesta
în termenul stabilit conform prevederilor contractelor / deciziilor / ordinelor de finanţare.
53
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
54
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Obiectivul urmarit prin regulamentele europene, in ceea ce priveste ajutorul de stat, este
acela al evitarii discriminarilor si promovarii egalitatii intre operatorii economici.
Reglementările privind ajutoarele de stat se aplică doar măsurilor care îndeplinesc toate
criteriile enumerate la articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE,
(c) Selectivitate
Ajutorul de stat trebuie să fie selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite firme şi
competitorii acestora. „Selectivitatea” este ceea ce diferenţiază ajutorul de stat de aşa-
numitele „măsuri generale”, respectiv măsurile care se aplică tuturor firmelor din toate
sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea măsurilor fiscale
naţionale).
55
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
56
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Acest articol prevede că Statele Membre trebuie să notifice Comisia în ceea ce priveşte
orice intenţie de a acorda un ajutor de stat înainte de punerea în aplicare a acesteia. De
asemenea, articolul conferă Comisiei puterea de a decide dacă măsura de ajutor propusă este
compatibilă sau de a hotărî „suspendarea sau modificarea ajutorului de către statul în cauză”.
In exercitarea prerogativelor sale, Comisia a elaborat abordări specifice în funcţie de
mărimea firmei, amplasamentul său, industria în cauză, scopul ajutorului etc. Pentru a asigura
transparenţa, previzibilitatea şi securitatea juridică, Comisia a făcut publice criteriile pe care
le utilizează atunci când verifică compatibilitatea măsurilor de ajutor notificate.
Putem distinge trei categorii principale de ajutor compatibil conform articolului 87
alineatul (3) litera (a) şi articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratat:
57
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Zone prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (c): Acestea sunt zone problemă
definite pe baza indicatorilor (naţionali) propuşi de statele membre, supuse unei
acoperiri maxime a populaţiei şi unor condiţii minime de prevenire a abuzului.
Investiţie iniţială: investiţie în active corporale şi necorporale legate de înfiinţarea unei
noi instituţii, extinderea unei instituţii existente, diversificarea producţiei unei instituţii spre
noi produse adiţionale sau o modificare fundamentală a întregului proces de producţie al unei
instituţii existente;
Ajutor de operare: Ajutor destinat reducerii cheltuielilor curente ale firmei (de exemplu
costuri salariale, costuri de transport, chirii).
Proiectele mari de investiţii sunt proiecte de investiţie iniţială cu costuri de investiţii
eligibile care se ridică la cel puţin 50 milioane EUR (costurile de investiţie eligibile sunt
definite mai jos).
Echivalent subvenţie brută (ESB): valoarea nominală a ajutorului acordat decontată la
valoarea sa la data acordării ajutorului.
Intensitatea ajutorului: ESB exprimat ca procent din costul eligibil total al proiectului.
Criteriile utilizate pentru evaluarea ajutorului regional sunt prezentate în „Orientările
privind ajutorul regional naţional pentru 2007-2013”.
58
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
• Transporturi
In sectorul transportului rutier, se aplică majoritatea normelor generale privind ajutorul
de stat [inclusiv Regulamentul de minimis, deşi există un număr de excepţii (de exemplu
echipamentul de transport nu este în general eligibil pentru ajutor, ajutorul pentru
achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri este exclus din Regulamentul
de minimis, iar plafonul de minimis este redus la 100 000 EUR pentru sectorul transportului
rutier)].
Normele sectoriale privind ajutorul de stat se aplică în alte sectoare din domeniul
transporturilor (transport feroviar, aerian, maritim şi fluvial).
59
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Regula de mimimis stabileşte o cifră prag pentru ajutor sub care se poate spune că
articolul 87 alineatul (1) nu se aplică, astfel că măsura nu mai trebuie notificată în prealabil
Comisiei.
Regula se bazează pe presupunerea că, în marea majoritate a cazurilor, sume mici de
ajutor nu au efect asupra comerţului şi concurenţei între statele membre.
Criterii
Pentru a beneficia de regula de minimis, ajutorul trebuie să îndeplinească următoarele
criterii:
Plafonul pentru ajutorul prevăzut în regula de minimis este în general 200 000 EUR
Plafonul se va aplica la totalul ajutorului public considerat a fi ajutor de minimis.
Acesta nu va afecta posibilitatea ca beneficiarul să obţină alt ajutor de stat în cadrul
unor sisteme aprobate de Comisie, fără a se aduce atingere regulii cumulării descrise mai jos.
Plafonul se aplică la ajutorul de orice tip, indiferent de forma pe care o ia sau de
scopul urmărit. Singurul tip de ajutor care nu beneficiază de regula de minimis este
ajutorul pentru export.
Regulamentul se aplică doar formelor „transparente” de ajutor, însemnând ajutor
pentru care este posibil să se calculeze în prealabil echivalentul ajutorului brut fără a fi
necesar să se efectueze o evaluare a riscului. Aceasta implică un anumit număr de restricţii în
ceea ce priveşte anumite forme de ajutor, cum ar fi, de exemplu, garanţiile. Doar garanţiile
sub 1,5 milioane EUR pot fi acoperite de regulament.
Cumulare
Plafonul de mai sus (200 000 EUR de ajutor de minimis pentru o perioadă de trei ani
fiscali) se aplică sumei totale de ajutor de minimis acordat unei singure societăţi comerciale.
Suma coboară la 100 000 EUR în sectorul transportului rutier.
Atunci când acordă un ajutor de minimis unei anumite întreprinderi, statul membru în
cauză trebuie să verifice dacă noul ajutor nu va ridica suma totală de ajutor de minimis
primită de acea întreprindere în timpul perioadei relevante de trei ani peste plafonul de 200
000 EUR (sau 100 000 EUR, după caz).
Statul membru este răspunzător pentru stabilirea instrumentelor necesare pentru
asigurarea unui control eficient în ceea ce priveşte respectarea pragului de minimis cumulat.
Acest lucru poate fi realizat în două moduri:
60
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Fie statul membru creează un registru central al ajutorului de minimis care să cuprindă
informaţii complete privind toate ajutoarele de minimis acordate de către orice
autoritate din cadrul statului membru.
Alternativ, statul membru informează explicit întreprinderea cu privire la caracterul
de minimis al ajutorului şi obţine de la întreprinderea respectivă informaţii complete
despre alte ajutoare de minimis primite în timpul celor doi ani fiscali anteriori şi în
anul fiscal curent. În orice caz, statul membru rămâne răspunzător pentru asigurarea
respectării plafonului cumulat.
In al doilea rând, cazurile pentru care se poate elabora ex ante un set de criterii de
compatibilitate uşor de aplicat sunt scutite de obligaţia de notificare (ajutoarele de stat incluse
în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare).
61
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
62
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
63
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Achiziții publice
Achiziţiile publice din toate contractele finanţate prin Fonduri Structurale şi de
Coeziune, precum şi din co-finanţarea naţională aferentă se vor realiza în conformitate cu
legislaţia UE, cea naţională primară şi secundară privind implementarea prevederilor UE
referitoare la achiziţiile publice.
Pentru asigurarea coerenţei cu reglementările UE privind achiziţiile publice, autorităţile
române au transpus directiva CE/17/2004 şi CE/18/2004 prin adoptarea Legii 337/2006
pentru aprobarea OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. A
64
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
65
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
66
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
67
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
68
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
69
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
70
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
71
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
72
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
73
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
74
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
75
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
76
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
77
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
78
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
79
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
80
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
81
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
82
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
83
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
84
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
85
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
86
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
87
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
88
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
89
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
90
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
91
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
92
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE
93
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA II
INSTRUMENTELE STRUCTURALE DE
FINANTARE IN ROMANIA
94
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
95
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
96
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
97
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
98
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
99
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
100
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
101
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Eficienţa energetică
102
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
103
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
104
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Informații generale
Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale și de investiții
europene (fonduri ESI): Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de
coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).
AP vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:
promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării
sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a
numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru
provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul
comunităților defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul
transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a
atractivității acestora pentru investitori;
încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției
mediului și a adaptării la schimbările climatice;
consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul
unei reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de
guvernanță.
Aceste fonduri sunt cruciale pentru capacitatea României de a face față
provocărilor în materie de dezvoltare pe termen mediu și lung. Acestea vor mobiliza
finanțări publice și private suplimentare destinate creșterii și creării de locuri de muncă și
vor reduce decalajele regionale și sociale existente în România. Investițiile vor fi
direcționate către stimularea activităților de inovare și a competitivității întreprinderilor
pentru sporirea valorii adăugate a acestora, stimularea creșterii și creării de locuri de
muncă și îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a calității
învățământului superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a investițiilor private. Una
dintre provocările cheie ale României este aceea de a-și dezvolta și spori semnificativul
potențial agricol, în prezent extrem de concentrat pe activități cu valoare adăugată mică,
105
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
106
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
107
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
108
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
109
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Arhitectura programelor
Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 8 programe
operaționale (OP), deci cu 1 program mai puțin în comparație cu perioada 2007-2013:
Programul pentru competitivitate (FEDR), vizând obiectivele tematice 1 și
2;
Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și
energie), finanțat din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul
obiectivelor tematice 6 și 7;
Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale
(în cadrul obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9);
Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea
fondurilor ESI;
Programul privind capitalul uman (FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8,
9 și 10, care abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă,
al educației și al incluziunii sociale;
Programul privind capacitatea administrativă (FSE), în cadrul obiectivului
tematic 11, care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru
instituțiile publice;
În ceea ce privește perioada 2014-2020, la nivel național va exista un singur
program de dezvoltare rurală (finanțat din FEADR) și un program pentru pescuit și
afaceri maritime (finanțat din EMFF).
110
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
111
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
112
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Cadrul institutional:
-reprezintă sistemul de comitete de monitorizare, coordonare şi evaluare şi autorităţi de
management, certificare, plată şi audit. Cadrul instituţional creionează mecanismul care
va gestiona şi distribui fondurile către beneficiari.
Cadrul Instituţional reprezintă sistemul de instituţii guvernamentale (comitete de
coordonare, monitorizare şi evaluare şi autorităţi de management, audit, certificare şi
plată) care gestionează Fondurile Structurale şi distribuie aceste fonduri către beneficiari.
Cadrul instituţional naţional este unul relativ complex şi greoi, construit pe două nivele de
management (Strategic si Operaţional) suprapuse peste două nivele teritoriale (Naţional
si Regional) şi peste două nivele tematice (General şi Sectorial):
Nivelul Strategic este constituit din instituţii cu atribuţii de coordonare si monitorizare
denumite Comitete de Monitorizare.
Nivelul Operaţional este compus dintr-o serie de Autorităţi de management, Audit,
Evaluare ex-ante şi Plata.
Pentru fiecare program operational au fost stabilite una sau mai multe autoritati de
management. În perioada de finanțare 2014-2020 Ministerul Fondurilor Europene - MFE
va prelua coordonarea directă a 5 programe operaționale. Repartizarea lor respecta
descrierea din tabelul anexat:
5 programe tematice (sectoriale) 1 Asistenţa
program tehnică
regional
POC POIM POAPD POCU POCA POR POAT
AUTORITĂŢILE DE MANAGEMENT
MFE MDLPL MFE
FONDURI
FEDR FEDR+FC FSE FSE FSE FEDR FEDR
MFE - Ministerul Fondurilor Europene;
MDLPL - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.
113
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
114
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Atribuţii:
-defineşte strategia şi planifică acţiunile necesare pregătirii cadrului instituţional pentru
derularea instrumentelor
structurale
-monitorizează procesul de pregătire a cadrului instituţional, legislativ şi procedural
necesar
implementării instrumentelor structurale
-coordonează relaţiile inter-instituţionale între structurile implicate în derularea
instrumentelor
structurale
-evaluează procesul de pregătire şi funcţionare a cadrului instituţional, legislativ şi
procedural necesar
implementării instrumentelor structurale
- raportează Guvernului României şi propune acţiunile prioritare necesare pregătirii şi
funcţionării cadrului
instituţional în ceea ce priveşte derularea instrumentelor structurale
-cuprinde reprezentanţi la nivel de decizie ai structurilor implicate în gestionarea
instrumentelor structurale
(autorităţi de management pentru programe operaţionale)
-coordonat de către Ministerul Finanţelor Publice, care asigură şi secretariatul
Comitetului
-se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, în plen sau în grupuri de lucru
115
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
2. Comitetele de monitorizare
Caracteristici:
-un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar
- câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional
Atributii:
- asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum şi urmărirea eficacităţii şi
calităţii implementării
asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor
comunitare în materie.
116
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
4.Autoritatile de management
Caracteristici:
-sunt instituţii publice la nivel naţional care asigură gestionarea asistenţei financiare din
Fondurile Structurale
-se constituie o Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar şi câte o
Autoritate de Management pentru fiecare Program Operaţional.
Atribuţii:
-Urmăresc dezvoltarea capacităţii administrative a structurilor implicate în derularea PO,
precum şi consolidarea şi extinderea parteneriatelor în toate etapele de implementare
-Management, gestionare şi implementare a asistenţei financiare alocate prin fondurile
structurale
-Asigură implementarea PO în concordanţă cu recomandările CM, cu reglementările şi
politicile UE referitoare la concurenţă, achiziţii publice, protecţia mediului, egalitatea de
şanse
-Asigură şi răspund pentru corectitudinea operaţiunilor finanţate prin PO, pentru
implementarea măsurilor de control intern
-Elaborează criterii de selecţie şi evaluare a proiectelor şi aprobă proiectele selectate de
Organismele Intermediare
117
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
5.Organismele intermediare
Caracteristici:
-Sunt instituţiile desemnate la nivel central, regional sau local de către autorităţile de
management sau autoritatea de plată şi care, prin delegare de atribuţii de la aceste
autorităţi, implementează măsurile din programele operaţionale şi acţionează în relaţia cu
beneficiarii finali.
-Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor de
coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe baza
contractuală. Autorităţile de management sau Autoritatea de plată rămân responsabile
pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate precum şi a operaţiunilor
finanţate prin instrumentele structurale. Aici se vor depune cererile de finanţare,
118
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
rapoartele intermediare de progres şi cele finale, cererile de plată, notificările şi tot de aici
veţi primi informaţii, pachetul de formulare etc. Este interfaţa ta de lucru cu autorităţile.
Plata o vei primi de la Autoritatea de plată sau, în cazul plăţilor indirecte, tot de la
Organismul intermediar.
Atributii:
-Au contactul direct cu solicitantii de finantare prin PO
-Îndrumă potenţialii beneficiari în elaborarea proiectelor
-Lansează procesul de depunere de către solicitanţi a cererilor de finaţare
-Primesc şi înregistrează solicitările de finaţare, sprijină procesul de selecţie, notifică
solicitanţii cu privire la rezultatele procesului de evaluare şi urmăresc întregul proces de
implementare.
-Raportează AM în mod regulat cu privire la procesul de evaluare (Evaluarea eligibilităţii
– verificarea tehnică şi financiară + evaluarea proiectelor → raportare către AM,
responsabilă pentru evaluarea finală)
-Efectuează verificările la faţa locului (anunţate sau neanunţate) la niveluri inferioare;
monitorizarea implementarea proiectelor aprobate
-Primeşte rapoartele de progres de la beneficiar
-Depune solicitările de plată la AM
119
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
7.Autoritatea de audit
Caracterstici:
-Este un organism fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operaţional
faţă de Curtea de Conturi şi are sediul în municipiul Bucureşti.
-In conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale aplicabile programelor
ISPA şi SAPARD, precum şi fondurilor aferente asistenţei financiare acordate de
Uniunea Europeană României în perioada postaderare, atribuţiile Autorităţii de audit sunt,
în principal, următoarele: audit de sistem, verificarea cheltuielilor eligibile declarate.
120
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
121
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
122
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Prioritate de investiții:
PI 1.1 Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au
un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care
se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate,
inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri;
Prioritate de investiții:
PI 3.1 Acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și
pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu
șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru
mobilitatea forței de muncă;
123
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Prioritate de investiții:
PI 4.1 Integrarea socio‐economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii;
PI 4.2 Promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în întreprinderile
sociale și promovarea economiei sociale și solidare pentru a facilita accesul la locuri de
muncă;
PI 4.3 Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv
asistență medicală și servicii sociale de interes general;
Prioritate de investiții:
PI 5.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii;
Prioritate de investiții:
PI 6.1 Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal
la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare
formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare;
124
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
125
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
126
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
127
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
128
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
129
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
130
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Măsuri non‐structurale
Realizarea de măsuri structurale de protecţie, constând în construirea ori
reabilitarea infrastructurii de reducere a riscului de inundaţii. Acestea vor include
cu prioritate investiţii pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundaţii,
dar şi construirea de îndiguiri/baraje, regularizări de albii şi consolidări de maluri;
Alte tipuri de acţiuni specifice gestiunii riscului la inundaţii, conform celor
prevăzute în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen
lung mediu şi lung sau în planurile de management al riscului la inundaţii;
Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra
plajelor, și activități de reabilitarea şi protecţia plajelor incluzând înnisipări
artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de
stabilizare a plajelor; lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin; ș.a.
OS 6.2. Reducerea timpului de răspuns la urgenţe, prin întărirea capacităţii de
intervenție la dezastre a autorităţilor implicate în managementul situațiilor de criză
Dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului de pregătire a personalului ce încadrează
serviciile de urgenţă profesioniste şi voluntare prin dezvoltarea bazelor şi
poligoanelor specializate de pregătire în domeniile CBRN, căutarea‐salvarea din
medii ostile şi asanarea de muniţie;
Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT asociate, în
vederea asigurării interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domenul gestionării
situaţiilor de urgenţă;
Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor
hidro‐meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor
materiale;
Constituirea şi dotarea unor centre regionale de intervenţie multirisc în vederea
asigurării unui răspuns oportun şi eficient la nivel regional şi completarea şi
dotarea centrelor rapide de intervenţie;
Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică,
mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de
intervenţie în caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia
personalului de intervenţie, creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului;
131
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
132
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
133
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 (PO CA) își propune să
consolideze capacitatea administrativă a autorităților și instituțiilor publice de a susţine o
economie modernă și competitivă, abordând provocarea 5 ”Administrația și guvernarea”
și provocarea 2 ”Oamenii și societatea” din Acordul de Parteneriat al României1.
Programul este finanțat din Fondul Social European, în cadrul obiectivului tematic nr. 11
”Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și
eficiența administrației publice”.
134
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
135
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
136
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
137
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
138
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
139
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Consiliului din 11 Martie 2014 privind Fondul European de Ajutor Destinat celor mai
Defavorizate Persoane.
Implementarea PO AD se bazează pe trei operaţiuni de bază:
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2014-2020 are drept scop asigurarea
unui proces de implementare eficientă şi eficace a fondurilor ESI în România în
conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare,
management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe baza
responsabilităţilor împărţite între Statele Membre şi Comisia Europeană.
140
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
141
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
142
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
143
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA III
CICLUL DE VIATA AL UNUI PROIECT
144
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
145
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Aceasta etapa are ca actori principali organisemele europene (Comisia europeana) cat si
cele nationale in special cele implicate direct in activitatile de gestiune a fondurilor
structurale (Autoritatile de management, Comitetul National de Coordonare, Curtea de
Conturi) cointeresand in aceeasi masura si publicul.
Impreuna cu Comisia Europeana, forurile nationale abilitate, stabilesc prin consultari
intense, prioritatile ce trebuie finantate si aloca o anumita cantitate de fonduri pentru
eliminarea disparitatilor dintre Romania si celelalte tari ale UE in acel domeniu.
146
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Dacă din etapa de identificare a reieşit faptul că un astfel de proiect este necesar pe
nivelurile antemenţionate, se trece în etapa următoare, respectiv elaborarea şi depunerea
propunerii de proiect.
Identificarea se face, aşadar, pe mai multe niveluri şi, corespunzător fiecăruia dintre
acestea, se folosesc instrumente specifice de analiză, după cum urmează:
(a) analiza ce permite încadrarea proiectului în contextul intern şi extern al aplicantului –
pe baza matricei SWOT şi a documentelor de programare existente la nivel naţional şi
regional;
(b) analiza problemei sau a nevoii care poate fi rezolvată prin intermediul unui proiect -
Diagrama Ishikawa;
(c) identificarea grupului ţintă şi a nevoilor acestuia – pe baza sondajelor, chestionarelor
şi a interviurilor;
(d) analiza actorilor-cheie sau a factorilor interesaţi (stakeholders).
Rezultatele activităţii de identificare vor deveni părţi componente ale cererii de finanţare,
respectiv:
analiza de nevoi;
relevanţa proiectului la nivel naţional, regional, local şi în raport cu
priorităţile programului;
definirea grupului ţintă;
relevanţa proiectului pentru nevoile grupului ţintă;
implicarea actorilor-cheie în proiect.
Analiza SWOT este un instrument de analiză care indică pentru un potenţial beneficiar
de finanţare nerambursabilă punctele tari (care trebuie deci exploatate), precum şi
oportunităţile cele mai profitabile (care trebuie urmărite). Totodată, relevă punctele
vulnerabile ale acestuia (care trebuie protejate şi pentru care trebuie iniţiate acţiuni de
remediere), precum şi ameninţările (care trebuie evitate, pe cât posibil) la care este supus.
De aceea, analiza SWOT este utilă în elaborarea strategiilor care să exploateze potenţialul
oferit de punctele tari ale organizaţiei şi oportunităţile existente şi care, în acelaşi timp să
minimizeze influenţele slăbiciunilor organizaţiei şi a riscurilor. Acronimul SWOT
provine de la iniţialele cuvintelor din limba engleză: Strengths (puncte forte, elemente
puternice), Weaknesses (slăbiciuni, puncte vulnerabile), Opportunities (oportunităţi, şanse
favorabile) şi Threats (ameninţări, riscuri).
147
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Ariile de analiză pot fi grupate, într-o matrice, după următoarele criterii: influenţe interne
/ influenţe externe şi elemente pozitive / elemente negative, aşa cum se poate observa din
figura următoare:
Diagrama Ishikawa este un instrument grafic folosit pentru a explora şi prezenta păreri
în legătură cu cauzele de variaţie pentru un proces sau în legătură cu cauzele şi sub-
cauzele care generează o anumită problemă/nevoie. Mai poartă denumirea de diagramă
cauză-efect.
Scopul Diagramei Ishikawa: Identificarea principalelor cauze şi a subcauzele care
contribuie la existenţa unei probleme identificate. Aceste cauze şi subcauze sunt apoi
analizate pentru a fi îndepărtate. Diagrama conduce la îmbunătăţirea gradului de
înţelegere a problemelor complexe.
De regulă se realizează pe hârtie sau pe tablă, dar există şi soft-uri specializate care pot fi
folosite în acest sens.
Atunci când se defineste grupul ţintă al unui proiect trebuie să se aiba în vedere 3 reguli:
- cuantificarea – specificarea numărului membrilor grupului ţintă; atunci când nu
există un grad ridicat de certitudine cu privire la acest număr, se poate face o aproximare,
cu folosirea formulării „cel puţin…”;
- descrierea şi clasificarea – trebuie asigurată o segmentare cât mai clară a
grupului ţintă, prin precizarea unor elemente precum: vârsta, sexul, nivelul de studii,
ocupaţia, venitul etc; cu cât sunt precizate mai multe aspecte relevante care descriu grupul
ţintă, cu atât acesta este mai bine definit. La descrierea grupului ţintă trebuie avută în
vedere şi includerea aspectelor numite „orizontale”, în special egalitatea de şanse, legată
de gen (proporţii similare în grupul ţintă pentru femei şi bărbaţi), etnie (aspecte de
148
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
incluziune socială a etniei roma), mediul de provenienţă (acces egal în grupul ţintă pentru
persoanele din mediul rural şi cele din mediul urban);
- localizarea – specificaţi regiunea şi localităţile de provenienţă a grupurilor ţintă.
Pe lângă noţiunea de grup ţintă, în proiecte se lucrează şi cu aceea de beneficiari finali.
Aceştia sunt reprezentaţi de indivizii, grupurile de indivisi sau entităţile cărora proiectul
nu li se adresează în mod direct, dare care beneficiază în mod direct de pe urma
implementării proiectului.
Exemplu
Grup ţintă: 30 de şomeri cu studii medii, din care 15 femei şi 15 bărbaţi, înscrişi în evidenţa
AJOFM, din judeţul Cluj sau la un furnizor privat de servicii de ocupare, care vor beneficia de
servicii de orientare în carieră, consiliere şi medierea muncii;
Beneficiarii finali:
- familiile celor 30 de şomeri ale căror şanse de angajare sporesc ca urmare a serviciilor de
care vor beneficia aceştia prin proiect;
- anagajatorii din judeţ, care au nevoie de forţă de muncă;
- comunitatea locală în ansamblu.
În vederea identificării nevoilor grupului ţintă se pot folosi mai multe metode de culegere
a informaţiilor:
- statistici existente privind grupul ţintă, din care sunt preluaţi şi interpretaţi indicatorii
relevanţi pentru tema proiectului;
- studii specifice pe tema proiectului, din care sunt preluaţi şi interpretaţi indicatorii
relevanţi pentru grupul ţintă al proiectului;
- analize proprii la nivelul echipei care dezvoltă proiectul, înainte de elaborarea cererii de
finanţare, în special pe bază de chestionare şi interviuri.
Factorii interesaţi/actorii-cheie (stakeholders) includ orice indivizi, grupuri de
persoane, instituţii sau companii care ar putea avea interese semnificative în succesul sau
eşecul unui proiect (fie că implementează, facilitează proiectul, fie că sunt beneficiari sau
adversari). O premisă de bază a analizei factorilor interesaţi este că grupurile diferite au
preocupări, capacităţi şi interese diferite şi că acestea trebuie să fie înţelese şi recunoscute
în mod explicit în procesul identificării problemelor, al stabilirii obiectivelor şi al selecţiei
strategiei.
Întrebările principale în analiza factorilor interesaţi sunt, în consecinţă:
Problemele şi oportunităţile căror persoane sunt analizate? şi Cine va beneficia sau va
149
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
pierde şi în ce mod, de pe urma interevenţiei unui proiect propus?. Scopul final este
facilitarea maximizării beneficiilor sociale, economice şi instituţionale aduse de proiect
grupurilor ţintă şi beneficiarilor finali şi minimizarea impactului negativ potenţial
(inclusiv conflictele între factorii interesaţi).
Etapele principale în analiza factorilor interesaţi sunt:
(a) Identificarea tuturor acelor grupuri cu interese semnificative în proiect);
(b) Investigarea rolurilor, intereselor diferite, a puterii relative şi a capacităţii de a
participa;
(c) Identificarea gradului de cooperare sau conflict în relaţiile dintre factorii interesaţi;
(d) Interpretarea rezultatelor analizei şi încorporarea informaţiei relevante în designul
proiectului pentru a se asigura că:
- resursele sunt direcţionate adecvat pentru a atinge obiectivele de distribuire/echitate şi
necesităţile grupurilor prioritare;
- managementul şi măsurile de coordonare sunt adecvate în promovarea participării
factorilor interesaţi;
- conflictele de interese ale factorilor interesaţi sunt cunoscute şi abordate în mod explicit
în designul proiectului.
Instrumentul utilizat pentru realizarea analizei factorilor implicaţi este matricea
factorilor interesaţi.
Tot în etapa de identificare este foarte importantă studierea cu mare atenţie a ghidului de
finanţare pentru clarificarea următoarelor aspecte:
- tipurile de solicitanţi eligibili;
- criteriile de eligibilitate pentru parteneri
- valoarea minimă şi valoarea maximă a finanţării nerambursabile;
- tipurile de cheltuieli eligibile;
- mecanismele de decontare din bugetul proiectului;
- durata minimă şi durata maximă a proiectului.
150
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
151
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
152
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
153
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Implementarea proiectului
Aşa cum am menţionat la nivelul capitolelor anterioare, o propunere de proiect
depusă şi aprobată devine, ca urmare a semnării contractului de finanţare, un proiect care
trebuie să fie implementat conform prevederilor contractuale.
În cadrul implementării proiectelor reţin atenţia următoarele capitole majore:
A. Implementarea activităţilor şi managementul riscurilor;
B. Managementul financiar al proiectelor;
C. Managementul comunicării în proiecte.
Exemple de la proiectul SUCCESS:
-Implementarea activitatii A2: conferinta de presa pentru lansarea proiectului SAU
-Implementara activitatii A4: Selectarea grupului tinta
Monitorizarea internă constă în verificarea progreselor înregistrate în implementarea
proiectului, în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor, atingerea rezultatelor stabilite
iniţial, utilizarea resurselor sau managementul riscurilor.
Procesul de monitorizare al stadiului implementării activităţilor şi al proiectului în
ansamblu trebuie să fie unul permanent, care să aibă loc pe întreaga perioadă de
implementare a proiectului.
Prin monitorizarea derulării activităţilor se determină modul în care progresează
activităţile, locul în care se află şi direcţia spre care se îndreaptă proiectul. Această
activitate presupune 3 niveluri de control:
la nivelul fiecărui membru al echipei proiectului;
154
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
155
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
a) Monitorizarea activităţilor
Monitorizarea activităţilor compară timpul planificat pentru îndeplinirea unei activităţi
individuale cu timpul utilizat în realitate. Termenele limită stabilite în propunerea de
proiect şi incluse ulterior în contractul de finanţare stau la baza monitorizării şi a
managementului implementării proiectului. De fiecare dată când activităţile individuale
deviază de la agenda planificată, trebuie avute în vedere consecinţele asupra altor
activităţi şi resurse. Dacă termenele limită pentru diverse activităţi sunt de importanţă
critică sau dacă influenţează timpul începerii altor activităţi, echipa de management a
proiectului trebuie să reacţioneze adaptând planul de activităţi, redistribuind resursele etc.
b) Monitorizarea rezultatelor
Monitorizarea rezultatelor se bazează pe indicatorii de rezultate. Aceşti indicatori reflectă
situaţia dorită la un anumit moment specific sau la finalul perioadei planificate pentru
implementarea proiectului. De regulă, rezultatele trebuie fragmentate în rezultate
intermediare, descrise prin indicatori adiţionali care acoperă perioada relevantă
planificată. Compararea situaţiei dorite cu cea reală poate scoate în evidenţă disparităţi,
pentru a căror remediere echipa de proiect pune în aplicare măsuri corective, cu condiţia
156
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
c) Monitorizarea ipotezelor
În timp ce activităţile şi rezultatele sunt monitorizate cu regularitate, monitorizarea
ipotezelor asumate iniţial şi a riscurilor nu se face decât foarte rar. Echipa de management
a proiectului trebuie să reacţioneze imediat atunci când ipotezele nu se adeveresc şi riscă
să pericliteze succesul proiectului, de exemplu prin ajustarea planificării, întâlniri cu
partenerii şi cu alte părţi implicate.
Monitorizarea externă - se face de către organismele intermediare şi/ sau autorităţile de
management, având ca scop urmărirea atingerii obiectivelor de către beneficiar.
Procesul de monitorizare va începe din momentul semnării contractului de finanţare şi se
termină la 5 ani după finalizarea proiectului, activităţile de monitorizare fiind detaliate în
contractul de finanţare.
Procesul de monitorizare constă în urmărirea progresului fizic şi procedural înregistrat în
implementarea proiectului şi în colectarea şi introducerea în SMIS (Sistemul unic de
management a informaţiilor) a tuturor informaţiilor legate de proiect.
Beneficiarul va transmite OI/ AM pe toată durata de implementare a proiectului rapoarte
periodice de progres tehnic.
Monitorizarea progresului implementării proiectului se va realiza prin:
• verificarea de către OI/ AM a conţinutului rapoartelor de progres şi a cererilor de
rambursare elaborate şi transmise de către beneficiari;
• vizite de monitorizare care îşi propun verificarea stadiului fizic al implementării
proiectului la faţa locului/ sediul beneficiarului.
Verificarea documentelor
Verificările documentelor vor asigura că rapoartele depuse de beneficiar sunt complete şi
corecte şi respectă modelul convenit în Contractul de finanţare, că proiectul este
implementat în conformitate cu legile comunitare şi naţionale şi se va urmări evoluţia în
timp a indicatorilor stabiliţi prin Cererea de finanţare şi realizările faţă de ţintele propuse.
De asemenea, va fi controlată respectarea legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice
efectuate de beneficiar şi vor fi verificate informaţiile din cererile de rambursare.
157
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Vizitele de monitorizare
Scopul vizitelor de monitorizare este de a verifica la fata locului realizarea fizică a unui
proiect, ca şi sistemul de management al proiectului şi de a permite colectarea unor date
suplimentare fata de cele cuprinse în rapoartele de progres, în vederea aprecierii valorii
indicatorilor faţă de ţintele propuse şi a acurateţei informaţiei furnizate de beneficiar.
Scopul vizitei de monitorizare este:
- să asigure faptul că proiectul progresează sub aspect de realizare fizica in conformitate
cu calendarul activitatilor inclus in cererea de finanţare;
- să identifice posibile probleme cât mai curând cu putinţă şi să emită sugestii de
îmbunătăţire a implementării;
- să identifice elementele de succes ale proiectului;
- să asigure o comunicare stransa între beneficiari şi OI care să conducă la o bună
conlucrare in vederea implementarii cu succes a proiectului (realizarea tuturor
indicatorilor prevazuti in contract in perioada de timp prevazuta).
Compartimentul de monitorizare din cadrul OI/ AM va face vizite de monitorizare
obligatorii pentru fiecare proiect, la intervale stabilite prin Contractul de finanţare. Pot fi
efectuate şi verificări la faţa locului, diferite de cele obligatorii, prin sondaj, pe baza unei
analize de risc stabilite la nivelul AM. Informaţiile legate de vizita de monitorizare se
comunică în scris beneficiarului înainte de efectuarea vizitei: data, ora, locul, componenţa
echipei de verificare, cine trebuie să participe din partea beneficiarului, ce documente
trebuie să fie disponibile pentru verificare. Beneficiarul are obligaţia de a participa la
vizită prin persoanele numite în scrisoare şi de a pune la dispoziţia echipei de verificare
toate documentele solicitate. În cazul unor neclarităţi legate de implementarea proiectului,
rezultate in urma transmiterii rapoartelor de progres, OI/ AM poate demara şi vizite de
monitorizare neanunţate (ad-hoc).
158
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Monitorizarea impactului
Monitorizarea impactului se concentrează asupra evaluării eficacităţii proiectului, a
efectelor pe termen mediu şi lung şi a eventualelor efecte secundare sau negative care au
fost omise la nivelul estimărilor iniţiale. Monitorizare impactului diferă de celelalte tipuri
de monitorizare, date fiind:
perioada lungă de observare - poate exista un decalaj de timp considerabil între
obţinerea rezultatelor şi apariţia beneficiilor şi a impactului;
dificultatea separării schimbărilor datorate în mod direct proiectului de modificările
intervenite în mediul sau contextul acestuia. Este adesea dificil să distingi între
schimbările care apar direct ca urmare a implementării proiectului şi schimbările care
ar fi apărut şi în absenţa proiectului respectiv (beneficii incrementale).
Evaluarea impactului
-se realizeaza la incheierea proiectului prin compararea situatiei de fapt de
dinaintea lansarii acestuia cu efectele produse in societate in locul de implementare;
-impactul proiectului trebuie sa se imprastie catre multe categorii, nu doar asupra
grupului tinta pentru ca proiectul sa primeasca un punctaj mai mare in etapa de evaluare si
sa aiba astfel sanse mai mare la obtinerea finantarii.
159
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA IV
IDENTIFICAREA - ETAPA
IMPORTANTA IN SCRIEREA UNUI
PROIECT
160
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
161
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
162
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Ce doresc finantatorii?
Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale)
prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme, ONG, institutii publice
etc.) sau persoane.
Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte
bine cunoscute de catre solicitantul de finantare.
163
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Din punct de vedere teoretic, există o distincție clară între noțiunile de proiect și
program4, deși de cele mai multe ori aceste se folosesc cu întelesuri echivalente. În
4
R. B. Chase, N. J. Aquilano, F. R. Jacobs, Production and Management, 8th edition, Boston, 2000.
164
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Schema proiectului ofera atat o imagine clara a componentelor proiectului, cat si baza
pentru constituirea unui sistem de monitorizare.
Obiectivele proiectului sunt descrise intr-o coloana care prezinta resursele consumate de
proiect pentru a fi transformate in rezultate, resurse care contribuie la realizarea scopului
proiectului si, in cele din urma, la realizarea misiunii proiectului. Aceasta coloana, numita
rezumat, este legata de a doua coloana, care defineste principalele ipoteze pe care se
bazeaza conexiunile dintre resurse, rezultate, scopuri si misiune. A treia coloana identifica
5
Pentru diferite subdiviziuni ale proiectelor, în literatura de specialitate se întâlnesc denumiri consacrate ale
acestor noțiuni: task (sarcină), sub-task, work-package (grup de activități omogene care pot fi conduse și
executate în mod distinct).
6
C. Scarlat și H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM), București,
2002, p. 6
165
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
166
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
167
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Identificarea nevoilor presupune culegerea de date despre cei aflaţi în nevoie, mediul
lor, problemele cu care se confruntă şi soluţiile la aceste probleme.
Evaluarea nevoilor implică sintetizarea informaţiilor obţinute în etapa de identificare a
nevoilor, stabilind priorităţi pentru decident.
În consecinţă, o definiţie acceptabilă ar stipula că nevoia este o judecată de valoare
potrivit căreia membri unui grup au o problemă care poate fi soluţionată.
În identificarea nevoilor intervine un observator care judecă situaţia beneficiarilor în
raport cu o un anumit sistem de valori. Judecata lui poate fi independentă de consideraţii
de utilitate sau greu verificabilă empiric.
Nevoia este a unui grup de persoane, denumit grup ţintă, care poate fi identificat prin
anumite caracteristici. Descrierea grupului ţintă este o etapă importantă a analizei
nevoilor. Este posibil ca membri grupului ţintă să nu fie de acord cu judecata
observatorului, perspectiva acestora fiind ea însăşi contextuală.
Pentru identificarea nevoii de finanţare printr-un proiect, este necesară identificarea
principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme. Aceste cauze sunt apoi
analizate pentru a fi îndepărtate cu ajutorul finanţării prin proiecte. Identificarea cauzelor
şi a sub-cauzelor unei probleme se poate face cu ajutorul unei diagrame, pe baza căreia se
adoptă mai apoi decizii.
168
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
169
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
170
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
171
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
172
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
implementării lui, dar care pot să se bucure de avantaje sau rezultate ale proiectului. În
acest caz, de rezultatele unui proiect poate sa beneficieze întreaga comunitate; de ex in
cazul unui proiect cofinantat prin POSDRU: prin avantajele creării unui Centru de
mediere si plasare pe piaţa forţei de muncă, ca şi a unui sistem informaţional pe piaţa
forţei de muncă; precum şi firmele care au angajat persoane din grupul-ţintă, instituţiile
care au format consorţiul local, prin instituţionalizarea sub forma unei fundaţii ş.a.
Exemple de grupuri-ţintă, beneficiari direcţi si indirecţi:
1. Informatizare administraţie locală
Beneficiari direcţi
Funcţionarii din Primăria Oraşului X, care vor beneficia de activitatea îmbunătăţită a
compartimentelor Buget-prognoze Financiar-contabil, Audit Intern si Venituri, Impozite
şi Taxe – 28 persoane;
Grup-ţintă
Funcţionarii publici din cadrul Primăriei orasului X, care fac parte din compartimentele
Bugetprognoze, Financiar-contabil, Audit Intern si Venituri, Impozite si Taxe – 15
persoane;
Beneficiari indirecţi
• Consiliul Local al oraşului X;
• Consiliul Judeţean;
• Societăţile comerciale care vor interacţiona cu administraţia publică locală;
• Întreaga comunitate din orasul X, care va beneficia pe termen lung de capacităţile
îmbunătăţite ale administraţiei publice locale – peste 20.000 locuitori (conform datelor
ultimului recensământ);
2. Centru de consiliere a cetățenilor
Beneficiari direcţi
– persoanele cărora le-au fost încălcate drepturile prevăzute în legislaţia drepturilor
omului, aproximativ 100 din orasul X;
– studenţi în an terminal de la facultatea de drept, aproximativ 300 zi şi ID;
Grup-ţintă
– 30 de persoane care au fost selectate din numărul total al celor cărora li s-au încălcat
drepturile, selectate plecând de la venitul minim pe membru de familie;
– 10 studenţi de la facultatea de drept selectaţi în funcţie de lucrările de licenţă care
urmăresc drepturile omului;
173
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Beneficiari indirecţi
– organizaţii non-guvernamentale implicate în combaterea încălcării drepturilor omului;
– instituţiile publice ce au obligaţii în privinţa respectării modului de aplicare a legislaţiei
drepturilor omului.
174
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
175
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Selectarea partenerilor
-Tipul de parteneri
Beneficiarul si partenerii, pe langa motivatia de a duce la bun sfarsit activitatile
proiectului trebuie sa mai indeplineasca anumite conditii pentru a putea solicita si obtine
finantarea nerambursabila:
176
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
177
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
178
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
179
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
reprezentanţei cu personalitate juridică din România sau al existenţei unor necorelări între
statutul reglementat al acestor organizaţii şi legislaţia naţională aplicabilă. (Instrucţiunea
AMPOSDRU nr.37/2010)
Cu caracter excepţional, se poate admite înlocuirea beneficiarului finanţării
nerambursabile sau partenerilor din proiect şi modificarea acordurilor de
parteneriat depuse în situaţiile în care beneficiar/ partener principal este Primăria,
Consiliul Local sau Judeţean cu Unitatea Adminsitrativ-Teritorială aferentă
acestora, respectiv comuna, oraşul, municipiul sau judeţul, după caz, în
conformitate cu prevedrile art.20 şi 21 din Legea 215/2011 cu modificările şi
completările ulterioare. (Instrucţiunea AMPOSDRU nr.37/2010)
Am nevoie de parteneri?
Foarte adesea, finanţatorii doresc sa sprijine intr-o măsură mai mare activităţi realizate în
cadrul unor parteneriate, organizate pe criterii de eficienta economica si sociala pornind
de la complementaritatea care exista sau poate fi dezvoltata intre activitatea diversilor
actori cheie existenti.
Ca un indiciu in acest sens, puteti observa printre criteriile de evaluare a proiectelor din
cadrul multor programe de finantare existenta unui punctaj acordat special pentru
realizarea si modul de functionare a eventualului parteneriat organizat in cadrul
proiectului, chiar daca nu se solicita in mod obligatoriu acest lucru.
In anumite cazuri, organizarea unui parteneriat este solicitata în mod expres celor care
doresc sa acceadă la finantarea nerambursabila oferita.
In toate situatiile insa, calitatea parteneriatului - si nu doar simpla existenta a unei
organizatii partenere - este determinanta in obtinerea unor punctaje maxime.
Partenerii externi organizatiei care se vor implica in proiect trebuie specificati clar,
inclusiv cu precizarea zonelor de activitate, a gradului de implicare si a modului de
colaborare cu organizatia care realizeaza proiectul.
Un proiect este, de fapt, un sistem complex pe care numai cu dificultate o organizatie il
poate pune singura in miscare astfel incat sa-si atinga scopul.
In situatia in care exista alti finantatori, acestia constituie nu numai o garantie a
posibilitatilor de functionare si extindere a proiectului, dar chiar a viabilitatii sale,
deoarece intereseaza mai multe categorii de persoane. Finantatorii care sunt solicitati sa
cofinanteze un proiect vor trebui selectati in asa fel incat politicile lor sa coincida, pe cat
posibil, cu cele ale finantatorului principal.
180
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Relatii de parteneriat
Potrivit regulilor generale privind completarea si transmiterea unei cereri de finantare, in
cea mai mare parte, in cadrul cererilor de propuneri de proiecte lansate pentru diferitele
PO-uri exista posibilitatea Solicitantului/Beneficiarului de a transmite cererea de finantare
in parteneriat, avand parteneri nationali si/sau transnationali.
In cazul depunerii un proiect in parteneriat, Partenerii trebuie sa fie organizatii relevante
pentru domeniul proiectului propus, nationale sau transnationale.
Partenerii trebuie:
a) sa fie organizatii similare categoriilor de Solicitanti/Beneficiari eligibili pentru
respectiva cerere de propuneri de proiecte;
b) sa demonstreze ca obiectul de activitate al institutiei pe care o reprezinta cuprinde si
activitatea/activitatile din cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri.
Implicarea Partenerilor in proiect trebuie sa fie activa in cel putin 2 (doua) din
urmatoarele faze: pregatirea proiectului, implementarea proiectului, expertiza si resurse
umane pentru implementarea proiectului si finantarea proiectului.
In cazul depunerii unei cereri de finantare in parteneriat, raporturile dintre
solicitant/beneficiar
si parteneri vor fi guvernate de contractul incheiat intre acestia care va cuprinde totalitatea
drepturilor si obligatiilor partilor in implementarea proiectului.
Cum arata un contract de parteneriat?
Va prezentam in continuare un model de declaratie de parteneriat (acord de parteneriat)
intalnit in programele de finantare derulate de Uniunea Europeana. Bineinteles, in cazul
in care pachetul informativ oferit de finantatorul care va intereseaza cuprinde un alt
model, este obligatorie utilizarea acestuia din urma.
DECLARATIE DE PARTENERIAT
Un parteneriat este o relaţie între două sau mai multe organizaţii, ce presupune
împărţirea responsabilităţilor în derularea proiectului finanţat de către Autoritatea
Contractantă. Pentru a facilita derularea liniară a proiectului, Autoritatea Contractantă
solicită tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semnează contractul)
să recunoască aceasta, consimţind la principiile de bună practică a parteneriatului,
stipulate mai jos:
181
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Nume:
Organizaţie:
Funcţie:
Semnătură:
Data şi Locul:
182
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
În cadrul oricărui proiect trebuie luate în calcul acele probleme ce pot apãrea în realizarea
sau implementarea proiectului. Aceste potențiale riscuri trebuie analizate în raport cu
efectul pe care se preconizeazã cã îl vor avea asupra derulãrii proiectului. De asemenea
vor fi generate posibile soluţii pentru diminuarea sau evitarea acestor riscuri, precum şi
pentru soluţionarea lor în cazul în care acestea nu pot fi prevenite.
Riscurile reprezintă unul din factorii de care ar trebui să se ţină cont la stabilirea
activităţilor de monitorizare si control, tocmai pentru elimina cât mai mult posibil
probabilitatea de apariţie a riscurilor sau de diminuare a efectelor lor. Pentru asigurarea
unui management eficient al riscurilor, se va urmări identificarea celor critice pentru
proiect, influenţa pe care o au asupra lui, modalităţile de contracarare a apariţiei sau de
diminuare a efectelor lor.
În faza de identificare a riscului se evaluează pericolele potenţiale, efectele şi
probabilităţile de apariţie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite.
183
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
184
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA V
DOCUMENTAȚIA DE PROIECT
185
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
186
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
187
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
188
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
189
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
intervenţie/operaţiunea, numele expertului din cadrul OI/AM căruia i-a fost repartizată
Cererea de Finanţare.
190
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
191
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Verificarea eligibilității
După finalizarea procesului de verificare a conformităţii administrative, Cererea
de Finanţare conformă trece în etapa de verificare a eligibilităţii.
Verificarea eligibilităţii se va face într-un termen fixat (în funcţie de complexitate
- maxim 3 zile lucrătoare) de la data finalizării procesului de verificare a conformităţii
administrative (data la care persoana responsabilă cu procedura „celor 4 ochi” a semnat
grila de verificare a conformităţii administrative).
Verificarea eligibilităţii se realizeaza în baza Cererii de Finanţare şi a anexelor
tehnice şi administrative, conform Ghidului solicitantului.
Expertul desemnat să realizeze verificarea eligibilităţii va parcurge atent Cererea
de Finanţare şi va verifica fiecare dintre anexele administrative şi tehnice ale Cererii de
Finanţare depuse de către solicitant, care sunt menţionate în Ghidul solicitantului şi fac
referire la eligibilitatea solicitantului şi eligibilitatea proiectului.
Expertul va analiza conţinutul, valabilitatea şi legalitatea anexelor administrative
şi tehnice pentru a se asigura că acestea certifică informaţiile oferite de către solicitant.
Expertul va verifica dacă solicitantul este eligibil în conformitate cu Programul
Operaţional şi Ghidul solicitantului, respectiv dacă sunt respectate condiţiile de
eligibilitate pentru solicitant, partenerul acestuia (dacă este cazul), condiţiile privind
proprietatea asupra infrastructurii şi/sau a terenului (dacă e cazul), condiţiile privind
contribuţia proprie la finanţarea proiectului şi acoperirea cheltuielilor neeligibile,
condiţiile privind finanţarea în ultimii 3/5 ani, a unor activităţi similare din fonduri
publice, condiţii specifice solicitanţilor în cazul în care Cererea de Finanţare intra sub
incidenţa regulilor privind ajutorului de stat.
Expertul va analiza fiecare activitate propusă pentru a fi realizată în cadrul
proiectului şi menţionată în Cererea de Finanţare şi va verifica dacă tipul de activitate se
poate realiza în cadrul axei prioritare (a domeniului major de intervenţie/operaţiei) pentru
care solicitantul a depus proiectul şi dacă se încadrează între activităţile eligibile în cadrul
schemei de ajutor de stat, prin confruntarea cu Ghidul solicitantului şi Programul
Operaţional.
192
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
193
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
194
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
195
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
196
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
mai multe informaţii şi/sau documente suport din Cererea de Finanţare şi anexele la
aceasta.
Cererea de clarificări se va transmite potenţialului beneficiar cel mai târziu în ziua
imediat următoare formularii solicitarilor de clarificări de către toţi Evaluatorii.
Numărul maxim de cereri de clarificări este 2 indiferent de subiectul conţinut în cele două
solicitări de clarificări (acelaşi subiect sau subiecte diferite).
Dupa primirea clarificărilor, acestea vor fi analizate de către Evaluatori în
contextul Cererii de Finanţare, inclusiv a documentelor suport existente ca anexe la
Cererea de Finanţare.
Dacă potenţialul beneficiar nu răspunde la cererile de clarificări în termenele şi condiţiile
stabilite, Cererea de Finanţare va fi evaluată doar în baza informaţiilor disponibile, iar
Grila de evaluare tehnică şi financiară va fi completată corespunzator, iar în Raportul de
Evaluare Comun se va specifica acest aspect.
Răspunsurile la clarificările solicitate vor fi înregistrate de Secretarul Comitetului
de Evaluare într-un Registru Special.
Până la data transmiterii de către aplicant a clarificărilor solicitate, Evaluatorii pot trece la
analiza următoarei Cereri de Finanţare.
Fiecare Cerere de Finanţare (inclusiv anexele) va fi analizată în întregime de către
fiecare dintre Evaluatorii şi fiecare va completa în întregime Grila de Evaluare
Individuală. Pentru fiecare subcriteriu, se acorda punctaje între 0 şi punctajul maxim
prevăzut, în funcţie de reperele prezentate în grila de evaluare tehnică şi financiară
specifică fiecărui domeniu major de intervenţie şi/sau operaţiune. Evaluatorii vor nota cu
0 puncte orice subcriteriu pentru care proiectul supus evaluării nu întruneşte condiţiile
minime pentru acordarea unui punctaj superior. Fiecare Evaluator va argumenta punctajul
acordat, menţionând atît subcriteriile la care proiectul a fost depunctat şi motivele
depunctarii cat şi argumente pentru fiecare punctaj acordat atât în cazul proiectelor care
nu întrunesc punctajul minim pentru a trece în etapa de selecţie cât şi în cazul celorlalte
proiecte evaluate.
De asemenea Evaluatorii vor evidenţia elementele de risc pe care le ridică
implementarea proiectului respectiv, şi dacă se recomandă sau nu efectuarea unei vizite la
faţa locului dacă acest lucru este prevazut în Ghidul Solicitantului. Vizita se va efectua
după întocmirea Grilei de Evaluare Individuală.
197
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
În cazul în care acest lucru este prevăzut în Ghidul solicitantului etapa de selecţie a
proiectelor are loc după finalizarea etapelor de verificare a conformităţii administrative,
de verificare a eligibilităţii şi după evaluarea tehnică şi financiară pentru Cererile de
Finanţare declarate „acceptate” ca urmare a finalizării procesului de evaluare tehnico-
financiară.
Selecţia are drept scop stabilirea gradului în care proiectele depuse de aplicanţi pot
contribui la atingerea obiectivelor prevăzute în PO. Comitetul de Selecţie va fi constituit
în conformitate cu Procedura de constituire a Comitetului de Selecţie (de ex: din
reprezentanti ai ministerelor vizate şi ai autorităţilor, instituţiilor publice şi/sau
reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale profesionale, etc. şi un reprezentant al
Organismului Intermediar/Autoritate de Management în calitate de Secretar al
Comitetului de Selecţie, membru fără drept de vot).
Comitetul de Selecţie poate avea între 3 şi 7 membri cu drept de vot şi un membru fără
drept de vot în persoana Secretarului Comitetului de Selecţie. Numarul total de membri
cu drept de vot trebuie sa fie un numar impar.
Deciziile în cadrul Comitetului de Selecţie se iau prin votul membrilor, cu condiţia ca toţi
membrii cu drept de vot sa fie prezenţi la respectiva şedinţă în care se iau deciziile.
Pentru ca o propunere facută de unul sau mai mulţi membrii ai Comitetului de Selecţie să
fie aprobată ea trebuie să primească votul majorităţii simple (50% + 1) din numărul
voturilor exprimate (toţi membrii trebuie să fie prezenţi şi să voteze).
198
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Soluționarea contestațiilor
Un solicitant de finanţare nerambursabilă care se consideră nedreptăţit de rezultatele
procesului de evaluare şi selecţie pentru Cererea de Finanţare depusă de acesta în vederea
finanţări, poate formula în scris o contestaţie care va fi trimisă spre soluţionare instituţiei
responsabile de procesul de evaluare şi selecţie (OI/AM).
Contestatia se formuleaza în scris şi va trebui sa cuprinda:
■ datele de identificare ale contestatarului;
■ numărul de înregistrare al Cererii de Finanţare şi titlul proiectului;
■ obiectul contestaţiei;
■ motivele de fapt şi de drept;
■ dovezile pe care se întemeiaza;
■ semnătura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila. Dovada
calităţii de împuternicit a contestatarului se va face potrivit legii;
■ copia scrisorii OI/AM de înştiinţare cu privire la rezultatul etapei de evaluare şi selecţie
care face obiectul contestaţiei.
■ motivele care pot face obiectul unei contestatii, pot fi:
■ cererea de Finanţare a fost respinsă pe motive neîntemeiate.
■ un motiv de forţă majoră adus la cunoştinţa OI/AM în timp util şi neconsiderat în
procesul de evaluare şi selecţie a condus la un rezultat viciat al procesului.
■ erori administrative în sistemul de evaluare şi selecţie imputabile OI/AM
■ alte motive.
199
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
200
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
201
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
2. analiza opţiunilor 1;
3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4. analiza economică 2, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:
valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.
Sursele de finanţare a investiţiei
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în
vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile şi alte surse legal constituite.
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care:
- construcţii-montaj (C+M);
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II
.................;
3. durata de realizare (luni);
4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după
caz.
Avize şi acorduri de principiu
1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan,
apă-canal, telecomunicaţii etc.);
202
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
4. acordul de mediu;
5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000);
2. plan general (1: 2000 - 1:500);
3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.
203
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
204
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
205
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
În particular, după cum este menţionat în Documentul de Lucru nr. 4 “Trebuie puse la
dispoziţie dovezi conform cărora proiectul selectat este alternativa cea mai potrivită dintre
variantele luate în considerare”.
Identificarea opţiunilor urmăreşte găsirea diferitelor alternative de atingere a
obiectivelor specifice (şi a standardelor, după finalizare) ale proiectului, care au fost
stabilite în secţiunea precedentă. În mod obişnuit această identificare este cuprinsă în
partea tehnică a studiului de fezabilitate. În cazul în care această identificare este corect
realizată, nu este necesară reluarea ei în ACB.
În HG 28/2008 se prevede ca cel puţin trei opţiuni să fie luate în considerare:
- Varianta zero (variantă fără investiţie), reprezintă alternativa de continuare a activităţii
fără nicio intervenţie;
- Varianta medie (variantă cu investiţie minimă), care include toate costurile realiste
necesare pentru întreţinere/mentenanţă plus o valoare minimă a costurilor de investiţie
sau de îmbunătăţiri necesare evitării sau întârzierii deteriorării sau atingerii unui nivel
minim în respectarea conformităţii cu standardele de securitate.
- Varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), implică implementarea integrală a
investiţiei propuse în vederea atingerii obiectivelor aşteptate;
Pot exista cazuri în care analiza să ia în considerare mai multe opţiuni, în funcţie
de caracteristicile proiectului.
În vederea selectării alternativei optime, analiza opţiunilor se va realiza după cum
urmează:
a) Opţiunile strategice identificate vor fi analizate in funcţie de o serie de criterii
obligatorii, stabilite pe baza consideraţiilor tehnice şi/ sau a politicilor naţionale (motivul
alegerii acestor criterii va fi bine justificat în analiza opţiunilor) şi se va stabili o listă
scurtă de alternative optime şi fezabile (prin eliminarea alternativelor nepotrivite);
b) Ierarhizarea alternativelor optime se va face utilizând o analiză economică (cu scopul
de a identifica alternativa care asigură atingerea obiectivelor aşteptate la costul cel mai
scăzut pe termen lung) sau, în funcţie de caracteristicile unui sector specific sau ale
proiectului, o analiză a celui mai scăzut cost
În cazul în care va fi utilizată pentru selectarea alternativei optime, metoda simplă a celui
mai scăzut cost, se vor realiza, în continuare, următorii paşi:
c) Analizarea faptului dacă alternativele diferă între ele în ceea ce priveşte impacturile
externe posibile asupra societăţii, impacturi care nu au fost luate în considerare în analiza
206
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
prin metoda celui mai scăzut cost (de exemplu, perturbarea traficului la reabilitarea
drumurilor) dacă impactul aşteptat al fiecărei dintre alternativele avute în vedere poate fi
demonstrat ca fiind similar, atunci va fi reţinută ca opţiune preferată alternativa care are
cel mai scăzut cost;
dacă sunt observate diferenţe ale impactului extern al alternativelor, se va ajusta
metodologia celui mai scăzut cost pentru a încorpora externalităţile identificate. Pentru a
stabili o ierarhie finală a alternativelor, va fi necesară monetizarea impactului extern
identificat.
Analiza opţiunilor astfel realizată va conduce la identificarea alternativei care asigură
atingerea obiectivelor stabilite la un cost total minim pentru societate. Aceasta este
alternativa care va fi evaluată în cadrul ACB.
C. Analiza financiară
Obiectivele şi scopul analizei - Obiectivul analizei financiare este de a calcula
performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă, cu scopul
de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta. Această analiză se referă la
susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanţă
financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare.
Mai precis, analiza financiară trebuie să parcurgă următoarele etape:
(i) estimarea veniturilor şi costurilor proiectului şi implicaţiile lor din punct de vedere al
fluxului de numerar: Proiectele generează propriile lor venituri din vânzarea de bunuri şi
servicii; de exemplu, tarife pentru alimentarea cu apă, taxa pentru lucrări publice sau
acces pe autostradă. Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de
produse/ servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii). În general, transferurile sau
subvenţiile, TVA sau alte taxe indirecte percepute de la consumator nu sunt incluse în
determinarea veniturilor viitoare.
Costurile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de bunuri şi
servicii care nu sunt de natură investiţională, întrucât acestea sunt realizate în fiecare
exerciţiu financiar. Aceste costuri pot să includă: cheltuielile directe de producţie
(consumul de materiale şi servicii, personal, întreţinere, costuri generale de producţie),
cheltuieli administrative şi generale, cheltuieli de vânzare şi distribuţie. În calculul
costurilor de operare, vor fi excluse toate elementele care nu generează o cheltuială
207
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
monetară efectivă, chiar dacă acestea sunt elemente incluse în mod normal în contabilitate
(amortizarea, orice rezerve pentru costurile de înlocuire viitoare, fonduri de rulment).
Determinarea diferenţei de finanţat pentru opţiunea selectată şi calcularea în
consecinţă a cheltuielilor eligibile ce pot fi cofinanţate din Fonduri .Definirea sistemului
de finanţare a proiectului şi profitabilitatea sa financiară: acest lucru este realizat prin
luarea în considerare a nivelului de finanţare care poate fi obţinut din FC/FEDR, precum
şi din orice alte surse de finanţare (surse naţionale, obligaţiuni, împrumuturi).Verificarea
capacităţii fluxului de numerar previzionat pentru a se asigura funcţionarea adecvată a
proiectului şi îndeplinirea obligaţiilor investiţiei şi serviciului datoriei: un proiect este
considerat sustenabil din punct de vedere financiar, atunci când acesta nu prezintă riscul
de a rămâne fără numerar în viitor. Un element important îl reprezintă planificarea
intrărilor şi ieşirilor de numerar. Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi
plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile, precum şi orice fel de
transferuri de numerar), pentru întreaga perioadă de referinţă a proiectului.
Sustenabilitatea are loc în cazul în care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru
toţi anii de analiză.
Calcularea fluxurilor financiare - Analiza este formată dintr-o serie de tabele care
ilustrează fluxurile financiare ale proiectului, detaliate pe total investiţie, costuri de
operare şi venituri, sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru
sustenabilitatea financiară.
Metodologia ce va fi utilizată este analiza fluxului de numerar actualizat (FNA) 6, care
utilizează o metodă incrementală care compară scenariul “cu proiect” cu alternativa
scenariului “fără proiect”.
netă actualizată a tuturor costurilor, sau, alternativ, pentru un cost dat, maximizează
nivelul rezultatului. Rezultatele ACE sunt folositoare pentru acele proiecte ale căror
beneficii sunt dificil, dacă nu imposibil, să fie evaluate, în timp ce costurile pot fi
determinate cu mai multă certitudine. 6 metoda FNA are următoarele caracteristici:
1. se pregătesc proiecţii ale fluxului de numerar al operaţiunii (din punct de vedere al
veniturilor aşteptate şi costurilor, precum şi alte investiţii planificate sau necesare, pentru
fiecare an de funcţionare) în absenţa proiectului propus (scenariul “fără proiect”). În
cazul în care proiectul propus este complet nou, scenariul “fără proiect” este un scenariu
“fără operaţiuni”.
208
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
2. proiecţii similare ale fluxului de numerar sunt pregătite având în vedere proiectul
propus şi impactul acestuia din punct de vedere al operaţiunilor (scenariul “cu proiect”).
Beneficiarul proiectului trebuie să ia în considerare întregul plan de investiţie, să ţină
seama de modificările în costurile de operare şi întreţinere şi să ajusteze tarifele (dacă este
relevant), luând în considerare disponibilitatea de a plăti pentru servicii.
3. fluxul de numerar pentru investiţie reprezintă diferenţa dintre fluxul de numerar în
scenariul “cu proiect” şi “scenariul fără proiect”. Dacă proiectul propus este complet
nou, scenariul “fără proiect” este baza pentru fluxul de numerar incremental.
Rezultatul procesului prezentat mai sus reprezintă impactul adiţional al proiectului propus
din punct de vedere al fluxului de numerar financiar pentru toţi anii de operare. Fluxul de
numerar identificat este utilizat pentru calcularea indicatorilor de performanţă financiară a
proiectului (adică valoarea financiară netă actualizată VFNA/C şi rata de rentabilitate
financiară a investiţiei RRF/C) în absenţa cofinanţării din Fonduri.
Aşa cum s-a menţionat, în afară de proiectele care se supun normelor de ajutor de stat,
cofinanţarea se solicită numai dacă proiectul propus nu este profitabil financiar. Astfel, un
proiect va fi eligibil pentru cofinanţare numai dacă, înainte de intervenţiile UE, VNAF/C
este mai mica decât zero, şi RRF/C este mai mică decât rata de actualizare aleasă.
Principii pentru realizarea proiecţiilor financiare - Proiecţiile financiare ale
proiectului se vor pregăti pe baza unui model financiar ce urmează principiile:
Perioada de referinţă reprezintă numărul maxim de ani pentru care se furnizează
previziuni. Previziunile referitoare la viitorul proiectului trebuie să fie făcute pentru o
perioadă apropiată de durata vieţii economice a acestuia şi destul de îndelungată pentru a
cuprinde impactul pe termen mediu şi lung. În timp ce aceste limite se aşteptată să fie
relevante în majoritatea cazurilor, se pot utiliza orizonturi de timp specific determinate în
funcţie de caracteristicile particulare ale proiectului. În astfel de cazuri, analiza trebuie să
justifice în mod corespunzător alegerea unei perioade de referinţă diferite.
Rata financiară de actualizare este utilizată pentru calcularea valorii actualizate a
fluxului de numerar obţinut în analiză, în fiecare an, pentru a lua în calcul valoarea în
timp a banilor. Aceasta urmăreşte să reflecte costul de oportunitate al capitalului, care
poate fi considerat ca venitul ce s-ar fi obţinut din cea mai bună alternativă pentru proiect.
Pentru perioada de programare 2007-2013, CE recomandă în Documentul de
Lucru nr. 4 o rată de actualizare de 5% în termeni reali ca parametru de referinţă pentru
costul de oportunitate al capitalului pe termen lung. Este recomandată utilizarea unei rate
209
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
de 5% în termeni reali pentru toate proiectele, mai puţin în cazul în care se poate justifica
temeinic că în anumite situaţii specifice, rentabilitatea medie aşteptată în termeni reali
trebuie să fie mai mare decât valoarea de referinţă recomandată, datorită naturii
investitorului (pentru a se asigura rentabilitatea corespunzătoare a capitalului privat, de
ex. în proiecte PPP) sau datorită rentabilităţii medii obţinute în sectorul/ sub-sectoarele
specifice. Oricum, în acest din urmă caz, va fi utilizată aceeaşi valoare a ratei de
actualizare pentru toate proiectele din sectorul/sub-sectorul avut în vedere.
Nu în cele din urmă, când rata de actualizare este exprimată în termeni reali, analiza va fi
realizată în preţuri constante, atunci când analiza este realizată în preţuri curente (care se
observă la un moment dat şi includ efectele inflaţiei generale), atunci va fi utilizată rata de
actualizare nominală (care include inflaţia).
Determinarea subvenţiei UE (calcularea diferenţei de finanţat) - Pentru
proiectele care se consideră că sunt generatoare de venituri, in conformitate cu articolul
55.1 al Regulamentului
1083/2006, se va determina nivelului maxim al cofinanţării UE, pe baza conceptului
„diferenţei de finanţat”. Metoda „diferenţei de finanţat” nu se aplică în cazul în care:
- proiectele nu generează venituri;
- veniturile nete sunt negative, de exemplu când costurile de operare nu sunt acoperite de
veniturile generate de operaţiune. În astfel de cazuri, analiza sustenabilităţii financiare se
va realiza pentru a determina dacă există fonduri disponibile suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor în timpul perioadei de analiză;
- De asemenea, metoda „diferenţei de finanţat” nu se va aplica proiectelor care se supun
normelor ajutorului de stat
(Articolul 55.6 al Regulamentului 1083/2006). Pentru proiectele care se nu se încadrează
în categoria celor generatoare de venituri, nivelul maxim de cofinanţare UE este cel
stabilit în cadrul axei prioritare relevante a programului operaţional de la care se solicită
finanţarea.
Prin “diferenţa de finanţat” se înţelege partea din costul investiţiei propuse (eligibil) care
nu poate fi acoperită de veniturile nete rezultate din respectiva investiţie, ambele
exprimate din punct de vedere al valorii lor curente (prezente). Diferenţa între cele două
valori este considerată Cheltuială Eligibilă când se aplică ratele de cofinanţare specificate
în programele operaţionale relevante.
210
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Utilizând fluxurile de numerar calculate după cum a fost prezentat în secţiunea anterioară,
iniţiatorii proiectelor trebuie să determine valoarea maxima a subvenţiei UE. DL4
prezintă instrucţiuni clare, care sunt prezentate în caseta de mai jos.
Pentru calcularea diferenţei de finanţat, se vor lua în considerare următoarele:
Cheltuieli eligibile: prevederi referitoare la eligibilitatea costurilor de investiţie pot fi
găsite în articolul 56 al Regulamentului (CE) 1083/2006 (Regulamentul General pentru
instrumente structurale); în articolul 7 al Regulamentului 1080/2006 al Consiliului
European (FEDR); şi în articolul 3 al Regulamentului Consiliului 1084/2006 (Fondul de
Coeziune). Ca regulă generală, numai cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei de
programare 2007-2013 sunt eligibile pentru finanţare. De asemenea, constrângerile de
eligibilitate sunt prevăzute la nivel naţional prin ordinele ministeriale privind eligibilitatea
cheltuielilor.
Venituri care trebuie luate in considerare: doar veniturile definite ca intrări de
numerar plătite direct de utilizatori sau alte
furnizări de servicii contra cost (inclusiv vânzarea sau închirierea de teren) vor fi luate în
considerare la determinarea diferenţei de finanţat aşa cum este definită în articolul 55(2)
al Regulamentului 1083/2006; alte intrări de numerar pot fi considerate în analiza
profitabilităţii capitalului naţional, dar acestea nu vor fi incluse la determinarea
„diferenţei de finanţat”.
Economii la costurile de operare. Economiile la costurile de operare realizate de proiecte
trebuie să fie luate în considerare la „determinarea diferenţei de finanţare” (deoarece
acestea sunt echivalente cu veniturile nete). Economiile la costurile de operare pot fi
ignorate dacă se poate demonstra că acestea sunt compensate de o reducere egală a
subvenţiilor de operare (se va explica în mod corespunzător şi se va susţine cu dovezi).
Tarife şi capacitatea de plată a utilizatorilor - Dacă este cazul, autorităţile de
management trebuie să ia în considerare aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” pe
parcurs. Acest lucru este relevant pentru stabilirea tarifelor pentru utilizatorii direcţi ai
investiţiilor de infrastructură specifice.
În acelaşi timp, atunci când este cazul, articolul 55 al Regulamentului 1083/2006 permite
“considerarea echităţii legată de prosperitatea relativă a statului membru”, care pentru
toate aspectele practice înseamnă că taxele totale plătite de utilizatorii serviciilor nu
trebuie să depăşească anumite limite acceptate din punct de vedere al capacităţii de plată a
acestora.
211
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
212
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
D. Analiza economică
Obiectivele şi scopul analizei - Obiectivul analizei economice este de a
demonstra că proiectul are o contribuţie pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă,
merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE. Pentru alternativa selectată beneficiile
proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi, mai specific, valoarea actualizată
a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a
costurilor economice ale proiectului.
În practică, acesta se exprimă ca VNAE pozitivă, un raport Beneficii/Costuri (B/C) mai
mare ca 1 şi o RRE a proiectului care depăşească rata de actualizare utilizată pentru
calcularea VNAE.
În scopul prezentului Ghid, se recomandă utilizarea unei rate de actualizare socială de
5.5%, aşa cum este propus de Comisia Europeană în Documentul de Lucru nr. 4.
Costurile proiectului economic (faţă de cel financiar) sunt măsurate din punct de vedere al
costurilor lor de ‘resursă’ sau ‘oportunitate’; acesta reprezintă beneficiul care poate fi
predeterminat (pierderea de oportunitate) de societate prin utilizarea în proiect a
resurselor economice limitate comparativ cu o utilizare alternativă a fondurilor în alte
scopuri.
În mod similar, beneficiile economice ale proiectului pot fi măsurate din punct de vedere
al costurilor evitate ca rezultat al implementării proiectului, sau din punct de vedere al
beneficiilor externe care rezultă din implementarea proiectului şi care nu sunt incluse în
analiza financiară.
213
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Punctul de start în analiza economică este fluxul de numerar calculat pentru analiza
financiară la care, sunt introduse două tipuri de corecţii. Aceste corecţii se reflectă în
fluxurile economice de numerar: corecţia fiscală şi conversia preţurilor monetizarea
externalităţilor.
Corecţii fiscale şi conversia preţurilor - Corecţiile fiscale sunt necesare pentru
acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de
oportunitate a resurselor implicate. Din acest punct de vedere, corecţiile vor include
deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA), a subvenţiilor şi transferurilor simple (de
ex. plata la contribuţiei la asigurările sociale). În particular, costurile investiţiei pentru
beneficiarii care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este
recuperabil) trebuie să includă TVA-ul în analiza financiară. Aceasta, oricum, va fi
exclusă din analiza economică.
Odată ce corecţiile fiscale sunt luate în considerare, este necesar să se asigure utilizarea în
analiza economică a preţurilor care reflectă în mod corespunzător valoarea economică a
resurselor avute în vedere. Conversia costurilor proiectului din preţuri de piaţă în preţuri
de contabilitate implică detalierea costurilor proiectului pe diferite categorii după cum
este prezentat mai jos, aplicând un tratament specific pentru fiecare caz:
a. Bunuri/servicii care se pot comercializa: Această categorie cuprinde toate bunurile şi
serviciile incluse în costurile proiectului care pot fi cuantificate pe baza preţurilor
internaţionale. Pentru o economie deschisă cu ofertanţi internaţionali pentru furnizarea de
echipamente, materiale şi servicii, această categorie va cuprinde în mod normal
majoritatea costurile proiectului. Nu este solicitată o conversie specifică dacă se crede că
preţurile de piaţă reflectă preţurile economice (adică costurile de oportunitate).
b. Articole/produse care nu se pot exporta: în această categorie sunt cuprinse toate
bunurile şi serviciile care trebuie achiziţionate intern, aşa cum sunt transportul intern şi
construcţiile, unele materii prime, şi consumul de apă şi energie. Conversia preţurilor
financiare în preţuri economice este făcută în mod uzual cu Factorul de Conversie
Standard (FCS). FCS se calculează pe baza mediei diferenţelor între preţurile interne şi
cele internaţionale (de ex.: preţurile în frontieră FOB şi CIF) datorită tarifelor comerciale
şi barierelor. Oricum, dacă se consideră costurile din această categorie normal de scăzute
în relaţie cu totalul costurilor proiectului şi că aproximativ 70% din comerţul României se
desfăşoară în interiorul UE şi prin definiţie nu fac subiectul tarifelor comerciale , FCS va
fi 1, dacă nu se justifică altfel.
214
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
215
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
zonă (urmare a reducerii poluării), sau creşterea atractivităţii zonei care face subiectul
intervenţiei (datorită îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, spre exemplu cursuri de apă mai
curate, râuri şi lacuri).
Dacă ne uităm la proiectele din domeniul transportului, beneficiile care nu sunt
cuprinse în analizafinanciară pot fi identificate ca timp economisit pentru
transfer/transport (datorită unui drum nou sau îmbunătăţirii condiţiilor existente) sau
reducerea riscului şi a numărului de accidente. Printre beneficiile care pot fi atribuite
proiectelor din sectorul energie se numără reducerea emisiilor nocive de gaze (inclusiv
CO2 şi SO2), şi particule fine.
Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se
reflectă în costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate în considerare în
analiza economică. Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra
mediului (distrugerea peisajului, impactul natural, pierderea din suprafaţa şi valoarea
imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului, cum ar fi
zgomotul sau mirosul), impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect
temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de
proiect (de ex. ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la
zona de depozitare) Externalităţile (pozitive şi negative) sunt prezente în toate acţiunile
propuse şi depind de caracteristicile specifice proiectelor. În acest sens, se recomandă
identificarea externalităţile caz cu caz atunci când se pregăteşte analiza economică.
Se anticipează că, o dată identificate externalităţile potenţiale, partea dificilă este
cuprinderea acestora în analiza economică, având în vedere că asta va însemna
transformarea lor în termeni economici prin atribuirea unui “preţ” (sau cost). Acest pas se
poate dovedi a fi complicat deoarece, prin definiţie, externalităţile nu au un preţ stabilit de
piaţă, de aceea este necesară utilizarea aproximărilor pentru conversia lor în termeni
economici.
Recomandarea generală este de a limita analiza externalităţilor în analiza
economică la cele pentru care un argument economic solid poate fi prezentat şi pentru
care o monetizare sau estimare este realist posibilă. În astfel de cazuri când monetizarea
este dificil de justificat, externalităţile identificate pot fi introduse ca parte a analizei
multicriteriale, spre exemplu în cadrul selectării opţiunilor.
216
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
217
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
218
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
219
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
220
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
221
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
De multe ori acesta este cel mai important capitol al unui plan de afaceri, mai ales în
cazul atragerii de fonduri sau atragerii de investitori. De multe ori chiar investitorii sau
companiile de credit, cărora le prezentaţi planul de afaceri, vă pot oferi modele pentru
acest capitol de informaţii financiare.
De regulă aceste informarii financiare cuprind, dar nu se limiteaza la:
* informaţii si raporturi contabile
* fluxuri monetare peridocie (trimestriale, lunare, anuale, etc.)
* estimări ale vânzărilor, veniturilor sau cheltuielilor trimestriale, lunare sau anuale ale
afacerii şi aşa mai departe, în functie de cerintele investitorilor sau societatilor creditoare
carora le prezentati respectivul
plan de afaceri.
11.Anexe si alte documente
Uneori investitorii sau instituţiile pentru care întocmiti respectivul plan de afaceri au
cerinţe specifice cu privire la informaţii şi documente pe care le vor atasate la palnul de
afaceri. În aceste conditii vor numi ei anexele si documentele de care sunt interesati.
Indiferent daca aveti sau nu nevoie de investitori, parteneri sau finanţări, de un plan de
afaceri tot veţi avea nevoie fie şi numai pentru uzul propriu. Un plan de afaceri vă ajută sa
vă cunoaşteţi mai bine propria afacere şi să vedeţi cu mai multă claritate oportunităţile şi
strategiile pe care trebuie să le puneţi în aplicare. Daca nu aveţi deja un plan de afaceri
pentru firma dumneavoastră ar fi cazul să va faceţi unul urmând modelul de mai sus.
222
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
223
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
224
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Prognoza veniturilor;
Prognoza cheltuielilor;
Proiectia contului de profit si pierdere;
Bilant sintetic previzionat;
Flux de numerar;
Indicatori financiari.
225
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA VI
COMPLETAREA UNOR SECTIUNI
IMPORTANTE ALE CERERII DE
FINANTARE
226
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Ele definesc ceea ce dorim sa realizăm prin proiectul nostru pentru a rezolva
nevoile grupului ţintă.
227
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Exemplu
I. Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe în utilizarea calculatorului şi
internetului pentru…
II. 100 de elevi din clasele I-IV de la şcolile generale din mediul rural din
judeţul Dolj…
III. până la sfârşitul anului 2008.
Ele definesc ceea ce dorim sa realizăm prin proiectul nostru pentru a rezolva
nevoile
6.2. grupului ţintă. GRUPURILOR TINTA SI A
DEFINIREA
BENEFICIARILOR
228
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
» Cuantificat
» Localizat
» Definit ca structură
» Identificat după nevoile comune
Atenţie!
Nu se vor include în lista de activităţi cele care se derulează în etapa de elaborare a
propunerii de proiect, depunerea acesteia, evaluarea, semnarea contractului de finanţare, ci
doar activităţile care vor începe de la data semnării contractului de finanţare şi se vor finaliza
la data expirării acestui contract (respectiv activităţile care acoperă durata propriu-zisă a
proiectului).
229
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
230
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Atenţie la activităţile care ar putea să întârzie din cauze independente de Dvs.! (de
exemplu activitatea de achiziţii).
Atenţie!
Cele mai frecvente greşeli pe care le puteţi face la elaborarea unui grafic Gantt
231
Subestimarea duratelor unor activităţi;
Omiterea unor activităţi sau sub-activităţi esenţiale;
Stabilirea incorectă a unor dependenţe între activităţi;
Alocarea greşită a resurselor (ex. o persoană sau un echipament sunt
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
6.4.2. Rezultate
În cadrul proiectelor, descrierea operaţională a obiectivelor şi rezultatelor se
face prin intermediul indicatorilor verificabili în mod obiectiv, aceştia permiţând astfel
verificarea şi măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor/ rezultatelor.
Pentru a fi valabili şi folositori în monitorizarea şi evaluarea proiectului,
indicatorii trebuie să îndeplinească următoarele calităţi:
Claritate în definirea criteriilor de măsurare a succesului proiectului;
232
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
233
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Pentru a putea fi folosiţi pentru verificare şi măsurare, indicatorii trebuie să fie SMART:
- Specific / specifici - sunt foarte clar exprimaţi, nu produc confuzii;
- Measurable / măsurabili – pot fi cuantificaţi;
- Available / disponibili – pot fi estimaţi din sursele de date existente;
- Relevant / relevanţi – pentru ceea ce intenţionează să măsoare şi corespunzator cu
nivelul obiectivelor din intervenţia logică;
- Timely / la timp - produşi în momentul când sunt necesari, pentru a putea fi utili
managementului de proiect.
234
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
235
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
236
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
cofinantate din Fonduri si de care trebuie să se tină seama în fiecare dintre diferitele etape
ale implementării.
In Romania, instituţia responsabilă pentru coordonarea politicilor naţionale referitoare la
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este Agenţia Naţională pentru Egalitatea de
Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES). Reprezentanţii ANES vor participa, unde este
cazul, la comitetele de selecţie a proiectelor care vor fi stabilite la nivel naţional si
regional, precum şi la comitetele de monitorizare. Criteriile de selecţie a proiectelor şi
indicatorii de program/proiect vor integra, unde este posibil, aspectele privind egalitatea
de şanse.
Statele Membre si Comisia vor asigura promovarea egalitătii între bărbati si femei si
integrarea perspectivei de gen în domeniul respectiv, în fiecare dintre diferitele etape ale
implementării Fondurilor.
237
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
238
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
6.7. SUSTENABILITATEA
Sustenabilitatea proiectului arată că acesta este capabil să furnizeze o sumă acceptabilă
de beneficii grupurilor ţintă, pe o perioadă suficient de lungă după încheierea asistenţei
tehnice şi financiare primite prin proiect. Cu alte cuvinte, un proiect sustenabil va fi
capabil să implementeze activităţi şi să genereze rezultate şi după sistarea asistenţei
financiare nerambursabile.
Sustenabilitatea unui proiect poate fi analizată din mai multe puncte de vedere:
239
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
240
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA VII
EVALUAREA PROIECTULUI
241
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
242
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
243
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
244
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
PARTEA VIII
ETAPA DE CONTRACTARE
245
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
Contractul de finantare este actul juridic cu titlu oneros, încheiat între Autoritatea
Contractantă sau Organismul Intermediar delegat şi Beneficiar, prin care se aprobă spre
finanţare un proiect, în cadrul unui Program Operaţional. Totodata, el reprezintă
documentul juridic prin care se acordă asistenţă financiară nerambursabilă aferentă unei
operaţiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare dintr-un program operaţional şi
care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.
Nr Sectiune Descriere
.cr
t.
1 Parti -AUTORITATEA CONTRACTANTĂ (de exemplu MINISTERUL
FONDURILOR EUROPENE pentru Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013) sau ORGANISMUL
INTERMEDIAR DELEGAT (OIPOSDRU delegat).
-BENEFICIARUL este un operator, un organism sau o întreprindere,
din domeniile public sau privat, responsabil pentru iniţierea, sau
iniţierea şi implementarea operaţiunilor. În cadrul schemelor de ajutor
de stat, în baza articolului 87 din Regulamentul CE nr.1083/2006,
beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private care realizează un
proiect individual şi primesc ajutor public.
2 Obiectul; Arata pentru ce a fost realizat contractul
3 Durata Perioada de timp pentru care contractul produce efecte
4 Finantarea Arata nivelul de finantare nerambursabila obtinut de proiect
5 Eligibilitatea Precizeaza tipul de cheltuieli eligibile
cheltuielilor
6 Prefinantarea Reflecta modul de acordare si de rambursare a prefinantarii
7 Rambursarea Explica procesul de rambursare a cheltuielilor efectuate
cheltuielilor;
8 Informarea si Precizeaza toate masurile ce trebuie luate pentru a asigura vizibilitatea
publicitatea proiectului
proiectului;
9 Obligatiile Prezinta detaliat toate obligatiile celor 2 parti intre care se incheie
partilor contractul de finantare
246
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
In functie de fiecare program pe care se depun proiecte se mai pot adauga/elimina anexe,
acest lucru stabilindu-se si in functie de necesitatile fiecarui domeniu finantat din fonduri
nerambursabile.
247
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
248
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
249
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE
250