Sunteți pe pagina 1din 250

SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE

EUROPENE

Dragoş Cuţă
Irina Ciocîrlan

SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE


FONDURI STRUCTURALE ŞI DE
COEZIUNE EUROPENE

1
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................... 5

Partea I ....................................................................................................................................... 6

1.1. Cadrul de finanţare al Uniunii Europene pe intervalul 2014-2020 ................................. 7

1.2. Politica de coeziune a Uniunii Europene pe intervalul 2014-2020............................... 31

1.3. Schimbarea orientării politicii de coeziune a UE pentru maximizarea impactului


asupra creșterii și locurilor de muncă .................................................................................. 39

1.4. Instrumente structurale de finantare (FEDR, FSE, FC) ................................................ 46

1.5. Cadrul general al asistentei financiare prin instrumente structurale ............................. 51

1.6. Reglementari specifice privind ajutorul de stat, achizitiile publice, protectia mediului
inconjurator, egalitate de sanse, durabilitate ........................................................................ 54

Partea II .................................................................................................................................... 94

2.1 Planul National de REFORMă ȘI ACORDUL DE PARTENERIAT ........................... 96

2.2 Legislatia nationala privind implementarea fondurilor structurale si de coeziune ...... 110

2.3 Cadrul institutional (rol AM-uri, rol OI-uri, rolul celorlate institutii (ACP, DLAF)... 113

2.4. Programele operationale si domeniile majore de interventie aferente ........................ 122

2.5. Principalele surse de informatii .................................................................................. 143

Partea III................................................................................................................................. 144

3.1. Etapa de programare ................................................................................................... 146

3.2. Etapa de identificare ................................................................................................... 146

3.3. Etapa de elaborare a documentatiei de finantare ........................................................ 151

3.4. Etapa de finantare si semnare a contractului............................................................... 152

3.5. Etapa de implementare si monitorizare....................................................................... 154

3.6. Evaluarea impactului proiectelor ................................................................................ 158

PARTEA iv ............................................................................................................................ 160

2
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

4.1 Corelarea cu prioritatile programului de finantare....................................................... 161

4.2 Identificarea problemei/nevoii ..................................................................................... 167

4.3 Identificarea grupului ţintă ........................................................................................... 172

4.4 Identificarea factorilor interesaţi .................................................................................. 174

4.5 Selectarea şi planificarea implicarii partenerilor ......................................................... 176

4.6 Identificarea riscurilor .................................................................................................. 183

PARTEA V ............................................................................................................................ 160

5.1 Cererea de finanţare ..................................................................................................... 188

5.2 Studiul de fezabilitate .................................................................................................. 200

5.3 Analiza cost-beneficiu ................................................................................................. 203

5.4 Planul de Afaceri.......................................................................................................... 219

5.5 Alte documente ............................................................................................................ 222

PARTEA VI ........................................................................................................................... 226

6.1 Definirea obiectivelor .................................................................................................. 227

6.2. Definirea grupurilor tinta si a beneficiarilor ............................................................... 228

6.3. Definirea activitatilor .................................................................................................. 229

6.4. Definirea rezultatelor si a indicatorilor ....................................................................... 232

6.5. Elaborarea bugetului ................................................................................................... 235

6.6. Aspectele orizontale .................................................................................................... 236

6.7. Sustenabilitatea ........................................................................................................... 239

PARTEA VII ......................................................................................................................... 241

7.1 Etapele evaluarii........................................................................................................... 242

7.2. Greseli frecvente ......................................................................................................... 244

Partea VIII .............................................................................................................................. 245

8.1 Sectiunile principale ale contractelor de finantare ....................................................... 246

8.2 Anexele contractelor de finantare ................................................................................ 247

8.3. Clauze tehnice ............................................................................................................. 247

3
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

8.4. Clauze financiare ........................................................................................................ 249

8.5. Modificarea prevederilor contractuale: notificari si acte aditionale ........................... 250

4
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

INTRODUCERE

Momentul aderării României la Uniunea Europeană a marcat un început de drum.


Drumul dificil al integrării. Un sprijin consistent în acest proces de lungă durată îl constituie
finanţările structurale pe care Uniunea Europeană le acordă statelor membre în vederea
atingerii obiectivelor politicii de coeziune economică şi socială.
Trecerea de la finanţările de pre-aderare la instrumentele structurale de finanţare induce
schimbări la nivel instituţional, strategic şi operaţional, precum şi responsabilităţi, atât din
partea autorităţilor implicate în procesul de programare şi gestionare a instrumentelor
structurale în România, cât şi din partea potenţialilor beneficiari în sensul familiarizării cu
mecanismele de finanţare prin proiecte.
Lipsa conjugării acestor eforturi generează costuri de oportunitate pentru România, prin
pierderea unor fonduri importante care ne sunt necesare pentru refacerea şi consolidarea
structurilor economice şi sociale.
Prezentul manual îşi propune să vă familiarizeze cu conceptul de accesare a fondurilor
pe bază de proiecte. Vă sunt prezentate oportunităţile curente de finanţare prin intermediul
instrumentelor structurale, pentru a facilita încadrarea ideilor de proiecte pe care le aveţi în
cadrul diferitelor programe operaţionale active în România pe intervalul 2014-2020. De
asemenea, manualul vă pune la dispoziţie un set minim de cunoştinţe care vă sunt necesare în
vederea conceperii şi implementării unui proiect de succes. Este o trusă în care veţi găsi
strictul necesar ca să vă apucaţi de lucru. Vă dorim succes!

Autorii
Septembrie 2014

5
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA I
OPORTUNITATI DE FINANTARE PRIN
INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR
STRUCTURALE LA NIVELUL UE

6
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.1. CADRUL DE FINANŢARE AL UNIUNII EUROPENE PE


INTERVALUL 2014-2020

1.1.1 Aspecte generale


Cadrul de finanţare (Financial Framework) reprezintă un plan multianual de cheltuieli
care transpune în termeni financiari priorităţile politicii Uniunii Europene. Acesta stabileşte
limitele de cheltuieli ale UE pe o perioadă fixă de timp (de regulă, 5-7 ani), impunând astfel o
disciplină bugetară strictă.
Cadrul de finanţare grupează activităţile UE în categorii mari de cheltuieli, numite
„capitole”, şi stabileşte sumele maxime anuale pentru fiecare capitol. Bugetul anual al UE
trebuie să respecte aceste valori maxime sau praguri. Cadrul de finanţare nu este un buget pe
termen lung, ci un plan orientativ de cheltuieli, care stabileşte praguri asupra cheltuielilor
anuale posibile. Acesta nu este aşa detaliat ca bugetul anual, care are aproximativ 1150 de
articole separate. Articolele bugetare, sumele, explicaţiile detaliate şi planurile de cheltuieli
sunt stabilite în fiecare an de către cele 2 autorităţi bugetare, Consiliul şi Parlamentul
European, pe baza propunerii Comisiei. Procedura bugetului anual ţine cont de
implementarea propriu-zisă din anii anteriori şi de programele noi.
Având în vedere faptul că tratatele sunt prea generale pentru a aborda chestiuni ca
acţiunile multianuale şi a asigura disciplina bugetară într-un mod operaţional corespunzător,
s-a impus formularea cadrului de finanţare pentru:
 asigurarea faptului că evoluţia cheltuielilor bugetare în cei 7 ani este controlată;
 sprijinirea planificării programelor şi a proiectelor multianuale;
 asigurarea predictibilităţii resurselor care să sprijine priorităţile pe termen lung ale
UE;
 facilitarea procedurilor anuale bugetare şi obţinerea consensului între cele 2
autorităţi bugetare, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, cu
privire la bugetul anual.
Elaborarea acestei planificări financiare oferă o mai mare siguranţă statelor membre,
acestea fiind sursa de venituri pentru bugetul UE, dar şi principalilor factori interesaţi de
politicile UE: regiunile, cercetătorii, organizaţiile societăţii civile, studenţii, fermierii, care
pot elabora astfel proiecte pe termen lung, cu finanţare parţială din bugetul UE.

7
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Primul Cadru de finanţare, aşa-numitul „Pachet Delors I”, a acoperit anii 1988-1992 şi
s-a concentrat pe crearea Pieţei interne şi consolidarea programului multianual pentru
cercetare şi dezvoltare.
Al doilea Cadru, „Pachetul Delors II”, aferent intervalului 1993-1999, a acordat
prioritate politicii de coeziune socială şi introducerii monedei euro.
Cadrul care s-a încheiat în anul 2006 şi care a acoperit perioada 2000-2006, „Agenda
2000” a fost orientat către extinderea spre est a Uniunii Europene.
Următorul Cadru financiar acoperă anii 2007-2013 şi are ca prioritate promovarea
creşterii durabile şi a competitivităţii pentru crearea mai multor locuri de muncă. Acest Cadru
de finanţare se aplică începând cu 1 ianuarie 2007. Perioadele de timp au fost în trecut fie de
5, fie de 7 ani. Comisia a propus o perioadă de „cel puţin 5 ani” pentru o aliniere mai bună la
duratele mandatelor Comisiei şi ale Parlamentului European. Pentru a intra în acest ritm, însă,
este nevoie de o perioadă de tranziţie de 7 ani. Astfel, Comisia sugerează ca după 2013,
perspectiva financiară să fie stabilită pe o perioadă de 5 ani, care s-ar încadra cu mandatele
instituţionale (atât Comisia, cât şi Parlamentul au mandate de 5 ani).
Priorităţile noului Cadru de finanţare sunt diferite de cele ale Agendei 2000, care s-a
concentrat pe pregătirea extinderii UE din luna mai 2004. Principalele diferenţe rezultă din
introducerea reformei Politicii Agricole Comune şi creşterea eficienţei Fondurilor Structurale
şi a Fondului de Coeziune în regiunile şi statele membre mai puţin dezvoltate.
Prin Cadrul de finanţare 2007-2013 se urmăreşte consolidare succesului procesului de
extindere şi creşterea competitivităţii Uniunii Europene, stimularea creşterii economiei
europene şi crearea de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune, dezvoltarea conceptului
de cetăţenie europeană şi întărirea rolului UE la nivel mondial.
Numărul de capitole ale perspectivei financiare (categoriile majore de cheltuieli) a fost
redus de la 8 la 5. Acest lucru ar trebui să reducă rigiditatea sistemului şi să permită utilizarea
mai eficientă a resurselor. Aceste capitole, pentru care au fost alocate 1025 miliarde de euro
pentru perioada 2007-2013, sunt următoarele1:
1. Dezvoltarea durabilă, axată pe două direcţii - competitivitate pentru creştere şi
ocupare, respectiv coeziune pentru creştere şi ocupare;
2. Managementul durabil şi protecţia resurselor naturale;
3. Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie;

1
Perspectiva financiară 2007-2013, Consiliul European, Brussels, 2005

8
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

4. Uniunea Europeană ca partener global: acoperă toate acţiunile externe, inclusiv


instrumentele de preaderare, încorporarea Fondului European pentru Dezvoltare
(FED) în bugetul UE, rezervele pentru ajutoare de urgenţă şi garantarea de
împrumuturi;
5. Administrare: acoperă cheltuielile celorlalte instituţii, altele decât Comisia,
pensiile şi Şcolile Europene. Un aspect nou este reprezentat de includerea
cheltuielilor administrative ale Comisiei direct în cadrul capitolelor operaţionale
corespunzătoare şi nu în cadrul capitolului de Administrare.
Cadru financiar financiar actual 2014-2020 pune accent puternic pe cheltuielile axate pe
stimularea cresterii economice și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu prioritatile
politice ale UE. De exemplu, limita cheltuielilor pentru subcapitolul “Competitivitate” este cu
37% mai mare in comparatie cu exercitiul financiar anterior.
CFM este împărțit în șase categorii de cheltuieli („rubrici”), care corespund diferitelor
domenii de activitate ale UE:
1. Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii
1a. Competitivitatea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă:
cuprinde cercetarea și inovarea; educația și formarea profesională; rețelele
transeuropene în domeniul energiei, al transporturilor și al telecomunicațiilor;
politica socială; dezvoltarea întreprinderilor etc.
1b. Coeziunea economică, socială și teritorială: acoperă politica regională, care
are ca obiectiv sprijinirea țărilor și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate ale UE
pentru recuperarea decalajului, consolidarea competitivității tuturor regiunilor și
dezvoltarea cooperării interregionale.
2. Creșterea durabilă: Resursele naturale: cuprind politica agricolă comună,
politica comună în domeniul pescuitului, măsurile în domeniul dezvoltării rurale
și în domeniul mediului.
3. Securitatea și cetățenia: acoperă justiția și afacerile interne, protecția
frontierelor, politica în materie de imigrație și azil, sănătatea publică, protecția
consumatorilor, cultura, tineretul, informarea și dialogul cu cetățenii.
4. Europa globală: acoperă toate acțiunile externe („politica externă”) întreprinse
de UE, cum ar fi asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar. Și Fondul
european de dezvoltare prevede resurse financiare pentru „UE ca actor global”. Cu

9
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

toate acestea, FED nu face parte din bugetul UE și, prin urmare, nu intră sub
incidența cadrului financiar multianual.
5. Administrația: acoperă cheltuielile administrative ale tuturor instituțiilor
europene, pensiile și școlile europene.
6. Compensațiile: un mecanism temporar de flux de numerar menit să asigure că
Croația, care a aderat la UE în iulie 2013, nu are, în primul an de la aderare,
contribuții la bugetul UE mai mari decât beneficiile obținute.

1.1.2. Priorităţile Cadrului de finanţare 2014-2020. Destinaţia


fondurilor
Uniunea Europeană face eforturi mari pentru a depăși criza economică și pentru a crea
condițiile care să favorizeze dezvoltarea unei economii mai competitive, cu un grad mai
ridicat de ocupare a forței de muncă.
Strategia Europa 2020 își propune să asigure o creștere economică:
 inteligentă, prin investiții mai eficiente în educație, cercetare și inovare;
 durabilă, prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid
de carbon;
 favorabilă incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă și
pe reducerea sărăciei.
Strategia se concentrează pe cinci obiective ambițioase privind ocuparea forței de
muncă, inovarea, educația, reducerea sărăciei și energia/clima.
Pentru ca Strategia Europa 2020 să dea roade, a fost instituit un sistem de guvernanță
economică menit să coordoneze acțiunile politice derulate la nivelul UE și la nivel național.

1.1.2.1. Creștere economică inteligentă


Creşterea inteligentă presupune îmbunătăţirea prestaţiei UE în următoarele domenii:
 educaţie (încurajarea procesului de învăţare şi de îmbunătăţire a
competenţelor);
 cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care să genereze creştere
economică şi noi locuri de muncă şi să ne ajute să facem faţă provocărilor de
ordin social) societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi
comunicaţiilor);
 societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor).

10
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Obiectivele UE pentru o creştere inteligentă:


1. un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul
UE; condiţii mai bune pentru cercetare, dezvoltare şi inovare;
2. o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste
cuprinse între 20 şi 64 de ani, până în 2020 (prin crearea de condiţii favorabile
inserţiei profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate
şi imigranţi legali);
3. rezultate mai bune pe plan educaţional, în special:
 reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10% ;
 creşterea până la cel puţin 40% a ponderii absolvenţilor de studii
superioare sau echivalente în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani;
Stimularea creșterii inteligente se va realiza ținând cont de următoarele 3 inițiative
majore:
1. O agendă digitală pentru Europa, prin care îşi propune:
 să creeze o piaţă digitală unică, bazată pe internet rapid şi ultrarapid şi pe
aplicaţii interoperabile:
 până în 2013: acces universal la internet în bandă largă;
 până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puţin 30Mbps);
 până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din
locuinţele din Europa.
2. O Uniune a inovării, prin care îşi propune:
 să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare către
domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice,
utilizarea eficientă a energiei şi a resurselor, schimbări demografice, sănătatea
populaţiei etc.);
 să consolideze toate verigile din lanţul inovării, de la cercetarea fundamentală
la comercializare.
3. Tineretul în mişcare, prin care îşi propune:
 să-i ajute pe studenţi şi pe stagiari să studieze în străinătate;
 să-i pregătească mai bine pe tineri pentru piaţa muncii;
 să îmbunătăţească performanţele universităţilor europene şi să le facă mai
atractive pe plan internaţional;

11
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 să amelioreze toate aspectele legate de educaţie şi formare (excelenţă


academică, egalitate de şanse etc.);

Necesitatea creșterii inteligente


Creşterea economică mai moderată a Europei în raport cu principalii săi concurenţi
se explică în mare parte prin existenţa unor diferenţe în materie de productivitate cauzate
parţial de:
 nivelul mai redus al investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare;
 utilizarea insuficientă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor;
 accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societăţii.
De exemplu:
 Întreprinderile europene reprezintă în prezent numai un sfert din piaţa mondială
a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, în valoare de circa 2 000 de miliarde
de euro.
 Întârzierea cu care se introduce internetul de mare viteză influenţează negativ
capacitatea Europei de a inova, de a difuza cunoştinţe şi de a comercializa bunuri şi
servicii şi, de asemenea, duce la izolarea zonelor rurale.

Educaţie şi formare
 Circa 25% dintre elevii europeni au dificultăţi la citire.
 Prea mulţi tineri părăsesc sistemele de educaţie/ formare fără să obţină o
calificare.
 Numărul persoanelor cu studii medii a crescut, însă calificările acestora deseori
nu corespund cerinţelor de pe piaţa muncii.
 Mai puţin de o treime dintre europenii cu vârste între 25 şi 34 de ani au
absolvit o facultate, faţă de 40% în SUA şi peste 50% în Japonia.
 În clasamentele internaţionale, universităţile europene nu ocupă poziţii de
frunte – doar 2 dintre ele se numără printre primele 20 din lume2.

Îmbătrânirea populaţiei
 Pe măsură ce speranţa de viaţă creşte şi natalitatea scade, un număr din ce în
ce mai mic de europeni aflaţi în câmpul muncii trebuie să susţină un număr

2
a se vedea indicele Shanghai - ARWU

12
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

din ce în ce mai mare de pensionari şi să finanţeze restul sistemului de protecţie


socială.
 În prezent, numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani creşte de două ori
mai rapid decât înainte de 2007 (aproximativ două milioane de persoane pe an, faţă
de un milion, în perioada precedentă).
 O economie bazată pe cunoaștere mai dezvoltată le va permite europenilor să
rămână în câmpul muncii mai mult timp şi să reducă presiunea exercitată asupra
sistemelor de protecţie socială.

1.1.2.2. Creştere durabilă


Pentru a asigura o creştere economică durabilă, trebuie:
 să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să
utilizeze resursele în mod eficient şi durabil;
 să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră şi să stopăm
pierderea biodiversităţii;
 să profităm de poziţia Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii şi
metode de producţie ecologice;
 să introducem reţele electrice inteligente şi eficiente;
 să valorificăm reţelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special
micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar;
 să îmbunătăţim mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri;
 să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse şi servicii, în cunoştinţă de
cauză.
Obiectivele UE pentru o creştere durabilă:
1. reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de
nivelul din 1990 - UE este dispusă să reducă emisiile chiar şi cu 30%, cu condiţia ca şi
alte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente similare şi ca ţările în curs de dezvoltare să
contribuie, în măsura posibilităţilor, în cadrul unui acord global;
2. creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
3. creşterea cu până la 20% a eficienţei energetice.
Stimularea dezvoltării durabile se va realiza ținând cont de următoarele 2 inițiative
majore:
1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

13
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai puţin
CO2, trebuie să reducem dependenţa creşterii economice de resurse şi energie, în
special prin:
 reducerea emisiilor de CO2;
 îmbunătăţirea securităţii energetice;
 reducerea cantităţii de resurse utilizate.
2. O politică industrială adaptată erei globalizării
UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în special pe cele
mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei economice şi de
trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2:
 sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să devină
mai performante şi mai competitive;
 acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la
accesul la materii prime la serviciile post-vânzare.
O astfel de politică poate fi elaborată doar în strânsă cooperare cu întreprinderile,
sindicatele, mediul academic, ONG-urile şi organizaţiile de consumatori.

Necesitatea creșterii inteligente


Dependenţa excesivă de combustibilii fosili
Faptul că depindem atât de mult de petrol, gaz şi cărbune:
 expune consumatorii şi întreprinderile la fluctuaţiile de preţ;
 ne ameninţă securitatea economică;
 contribuie la schimbările climatice.
Disponibiltatea resurselor naturale
Concurenţa pentru resursele naturale se va intensifica la nivel global şi va exercita
presiuni asupra mediului. Politica de dezvoltare durabilă a UE poate contribui la
diminuarea acestor presiuni.

Schimbările climatice

14
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Pentru a atinge obiectivele de combatere a schimbărilor climatice, trebuie să


accelerăm ritmul de reducere a emisiilor şi să exploatăm noile tehnologii (instalaţii
eoliene şi solare, captarea şi stocarea carbonului etc.);
 De asemenea, trebuie să consolidăm capacitatea de rezistenţă a economiilor în
faţa riscurilor climatice, precum şi capacitatea de prevenire a dezastrelor şi de
reacţie la acestea.
Competitivitatea
 UE trebuie să-şi amelioreze productivitatea şi competitivitatea şi să-şi menţină
poziţia de vârf în domeniul tehnologiilor ecologice, mai ales în raport cu
concurenţa sporită din China şi America de Nord;
 Atingerea obiectivelor europene în domeniul energiei ne-ar permite
economisirea, până în 2020, a 60 de miliarde de euro la importurile de petrol şi
gaz. Pe lângă avantajul economic, acest fapt ne-ar permite să îmbunătăţim
securitatea energetică;
 Un nivel sporit de integrare a pieţei europene a energiei ar putea contribui la o
creştere a PIB-ului UE cu 0,6% până la 0,8%.;
 Dacă UE şi-ar mări ponderea surselor regenerabile la 20%, ar putea fi create 600
000 de noi locuri de muncă - şi alte 400 000 dacă este atins obiectivul de 20%
privind eficienţa energetică;
 Este necesar să ne asigurăm că măsurile care vizează reducerea emisiilor ţin
cont de maximizarea beneficiilor şi de minimizarea costurilor, inclusiv prin
utilizarea de soluţii tehnice inovatoare.

1.1.2.3. Creştere favorabilă incluziunii


Creşterea favorabilă incluziunii presupune:
 o rată mai mare de ocupare a forţei de muncă - locuri de muncă mai bune şi mai
numeroase, în special pentru femei, tineri şi lucrători de peste 55 de ani;
 creşterea capacităţii de anticipare şi gestionare a schimbării prin investiţii în
formare profesională şi îmbunătăţirea competenţelor;
 modernizarea pieţelor muncii şi a sistemelor de protecţie socială;
 garantarea accesului tuturor la beneficiile creşterii economice.

Obiectivele UE pentru o creştere economică favorabilă incluziunii:

15
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1. o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste


cuprinse între 20 şi 64 de ani până în 2020 (prin crearea de condiţii favorabile inserţiei
profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate şi
imigranţi legali);
2. rezultate mai bune pe plan educaţional, în special
 reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10%;
 creşterea până la cel puţin 40% a ponderii absolvenţilor de studii
superioare sau echivalente în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani;
3. reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.
Stimularea creșterii favorabile incluziunii se va realiza ținând cont de următoarele 2
inițiative majore:
1. O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă, prin care îşi propune:
 să ajute cetăţenii să dobândească noi competenţe, să se adapteze la schimbările
de pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional;
 să modernizeze pieţele muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata de
ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura durabilitatea
modelelor sociale europene.
2. Platforma europeană de combatere a sărăciei, prin care îşi propune:
 să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială;
 să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de
pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure acestora un trai demn şi un
rol activ în societate;
 să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea şi
inserţia profesională şi accesul la protecţie socială.
De asemenea, UE sprijină creşterea favorabilă incluziunii prin proiectele şi investiţiile
în domeniul dezvoltării regionale, prin care reduce discrepanţele dintre regiuni şi
asigură accesul tuturor europenilor la beneficiile creşterii economice.

Necesitatea creşterii favorabile incluziunii


Ocuparea forţei de muncă

16
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Populaţia activă a Europei este în scădere datorită schimbărilor demografice.


Cei aflaţi în câmpul muncii trebuie să susţină un număr din ce în ce mai mare de
persoane inactive;
 UE trebuie să-şi mărească rata de ocupare a forţei de muncă. Aceasta este
deosebit de scăzută în rândul femeilor (63%, faţă de 76% în rândul bărbaţilor, în
intervalul de vârstă 20-64 de ani) şi al lucrătorilor cu vârsta între 55 şi 64 de ani
(46%, faţă de 62% în SUA şi Japonia);
 Programul de lucru al europenilor este cu 10% mai scurt decât cel al
americanilor sau al japonezilor;
 Din cauza crizei economice, tinerii şi persoanele disponibilizate îşi găsesc mai
greu un loc de muncă. Rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 21%.
Competenţe
 În UE, aproximativ 80 de milioane de persoane au doar competenţe de bază
şi nu beneficiază de programe de învăţare de-a lungul vieţii în aceeaşi măsură ca şi
persoanele cu un nivel ridicat de educaţie;
 Până în 2020, circa 16 milioane de noi locuri de muncă vor necesita calificări
superioare, în timp ce cererea de personal necalificat va scădea cu aproximativ 12
milioane;
 Este din ce în ce mai important să dobândim şi să ne dezvoltăm noi
competenţe.
Combaterea sărăciei
 Chiar şi înainte de criză, 80 de milioane de persoane (din care 19 milioane
copii) erau expuse riscului sărăciei;
 Pentru 8% din populaţia activă, veniturile nu asigură depăşirea pragului
sărăciei.

Semestrul European
Toate statele membre s-au angajat să atingă obiectivele Strategiei Europa 2020,
transpunându-le în obiective naționale. Dar, pentru a obține impactul dorit asupra creșterii,
este necesar ca eforturile individuale ale tuturor țărilor să fie coordonate și concertate.

Prin urmare, Uniunea Europeană a creat semestrul european, un ciclu anual de


coordonare a politicilor economice. În fiecare an, Comisia analizează în detaliu planurile

17
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

statelor membre în materie de reforme bugetare, macroeconomice și structurale și le oferă


recomandări pentru următoarele 12-18 luni.
Semestrul european începe în momentul în care Comisia adoptă analiza anuală a
creșterii, de obicei către sfârșitul anului. Acest document stabilește prioritățile UE pentru
anul următor în vederea stimulării creșterii economice și creării de locuri de muncă. În același
timp, Comisia publică Raportul privind mecanismul de alertă din cadrul procedurii privind
dezechilibrele macroeconomice. Pe baza unui tablou de indicatori, Raportul privind
mecanismul de alertă identifică statele membre pentru care este necesară o analiză
suplimentară, sub forma unui bilanț aprofundat, pentru a concluziona cu privire la existența
posibilă și natura eventualelor dezechilibre.
În octombrie, statele membre își prezintă proiectele de planuri bugetare pentru anul
următor. Comisia emite un aviz cu privire la fiecare dintre acestea, în luna noiembrie. În
special, Comisia evaluează dacă proiectele de planuri bugetare respectă cerințele Pactului de
stabilitate și de creștere.
În mod similar, Comisia analizează programele de parteneriat economic prezentate
în octombrie de statele membre care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor
excesive. În cadrul acestor programe, statele membre în cauză prezintă reformele bugetare
structurale menite să ducă la corectarea deficitelor. Pe baza evaluării sale, Comisia prezintă
propuneri de avize ale Consiliului referitoare la programele de parteneriat economic.
În cadrul reuniunii de primăvară a Consiliului European din martie se analizează
situația macroeconomică globală și stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020.
De asemenea, sunt prezentate orientări de politică privind reformele bugetare,
macroeconomice și structurale.
Tot în luna martie, Comisia publică bilanțurile aprofundate pentru statele membre
identificate în Raportul privind mecanismul de alertă. În aceste bilanțuri aprofundate se poate
concluziona că: (i) țara nu se confruntă cu dezechilibre în sensul procedurii privind
dezechilibrele macroeconomice sau (ii) țara se confruntă cu dezechilibre, care nu sunt totuși
excesive sau (iii) țara se confruntă cu dezechilibre excesive.

În aprilie, statele membre își prezintă planurile privind consolidarea finanțelor


publice (programele de stabilitate sau de convergență), precum și planurile de reformă și
măsurile pe care intenționează să le ia pentru a realiza progrese către o creștere inteligentă,

18
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

durabilă și favorabilă incluziunii, în domenii precum ocuparea forței de muncă, cercetarea,


inovarea, energia sau incluziunea socială (programele naționale de reformă).
În perioada mai-iunie, Comisia evaluează aceste programe și, dacă este cazul,
formulează recomandări specifice fiecărei țări. Aceste recomandări oferă statelor membre
consiliere politică adaptată în domeniile considerate prioritare pentru următoarele 12-18 luni.
Consiliul UE discută pe marginea acestor recomandări, iar Consiliul European le aprobă.
Statele membre beneficiază astfel de orientări privind politicile înainte de a începe să își
finalizeze proiectele de buget pentru anul următor.
La sfârșitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, Consiliul adoptă oficial
recomandările specifice fiecărei țări.
Dacă recomandările nu sunt urmate în termenul indicat, UE le poate adresa statelor
membre avertismente politice. În cazul în care se înregistrează dezechilibre macroeconomice
sau bugetare excesive, se pot aplica stimulente și sancțiuni.
Pentru a garanta punerea în aplicare a politicilor necesare și o participare cât mai
largă, se impune atât colaborarea strânsă cu Parlamentul European, cu organele consultative
ale UE (Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European) și cu statele
membre, organizarea de reuniuni bilaterale între autoritățile naționale și Comisie, cât și
implicarea pe deplin a parlamentelor naționale, a partenerilor sociali, a regiunilor și a altor
părți interesate.
Calendarul Semestrului European este prezentat în următorul grafic:

19
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.1.2.4. Alocarea financiară între diferitele programe ale Uniunii Europene


Având în vedere prioritățile pentru următoare perioadă de programare alocarea
financiară este prezentată în următorul tabel3:
Cadrul de finanţare 2014-2020
milioane EURO la preţuri curente

Destinaţia alocărilor 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii 63973 66813 69304 72342 75271 78752 82466 508921
1a. Competitivitatea pentru creștere economică și 16560 17666 18467 19925 21239 23082 25191 142130
ocuparea forței de muncă
1b. Coeziunea economică, socială și teritorială 47413 49147 50837 52417 54032 55670 57275 366791
Creșterea durabilă: Resursele naturale 59303 59599 59909 60191 60267 60344 60421 420034
din care: Agricultura – măsuri de sprijinire a 44130 44368 44628 44863 44889 44916 44941 312735
pieţei şi plăţi directe
Securitatea și cetățenia 2179 2246 2378 2514 2656 2801 2951 17725
Europa globală 8335 8749 9143 9432 9825 10268 10510 66262
Administrația 8721 9076 9483 9918 10346 10786 11254 69584
Compensațiile 29 0 0 0 0 0 0 29
Total alocări 142540 146483 150217 154397 158365 162951 167602 1082555

3
Lista este provizorie până la adoptarea formală a programelor

20
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Politicile UE sunt puse în aplicare printr-o gamă largă de programe și fonduri, care
oferă sprijin financiar pentru sute de mii de beneficiari, cum ar fi agricultorii, studenți,
oameni de știință, ONG-uri, întreprinderi, orașe, regiuni și multe altele. Programele de cadrul
financiar multianual 2014-2020, sumele alocate pentru fiecare dintre ele și bazele lor juridice
sunt enumerate mai jos.

1a. Competitivitatea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă


Conectarea Facilităților Europene - sprijină dezvoltarea de rețele transeuropene
performante, sustenabile și eficient interconectate în domeniul energiei, telecomunicațiilor și
transporturilor; construirea de legături transfrontaliere care lipsesc și eliminarea blocajelor
de-a lungul principalelor coridoare trans-europene de transport. Având în vedere că este un
fond de infrastructură gestionat la nivel central acest lucru va reduce la minimum sarcina
administrativă și costurile pentru bugetul UE prin promovarea sinergiilor - alocare financiară
€ 21 936,76 milioane;
Copernicus - este un sistem european de monitorizare a Pământului. Aceasta asigură
observarea periodică și monitorizarea sub-sistemelor Pământului, atmosfera, oceane, și
suprafețe continentale, și oferă informații fiabile, validate și garantat în sprijinul unei game
largi de aplicații și a deciziilor de mediu și de securitate - alocare financiară € 4 291,48
milioane;
Programul de competitivitate pentru întreprinderi și IMM-uri COSME - programul
COSME susține competitivitatea, creșterea și durabilitatea întreprinderilor din UE, în special

21
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

a IMM-urilor, și promovarea antreprenoriatului. Pentru a atinge aceste obiective, programul


facilitează accesul IMM-urilor la finanțare prin acordarea de garanții pentru împrumuturi și
capitalul de risc. Aceasta facilitează accesul la noi piețe din interiorul și din afara UE și
reduce povara administrativă asupra IMM-urilor - alocare financiară € 2 298,24 milioane;
Vamă, Impozitare și lupta împotriva fraudei -
 Vamă, Impozitare – programul Customs 2020 sprijină funcționarea și
modernizarea a uniunii vamale. Programul Fiscalis 2020 sprijină funcționarea
sistemelor de impozitare din cadrul Uniunii și în special lupta împotriva
fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și planificarea fiscală agresivă. Ambele
programe ating acest obiectiv prin finanțarea unei rețele de comunicare foarte
securizată care permite schimbul de informații între autoritățile vamale
naționale și administrațiile fiscale și prin promovarea schimbului de cunoștințe
și crearea de rețele între funcționarii vamale ale țărilor din UE și autoritățile
fiscale;
 Lupta împotriva fraudei: programul Pericles 2020 are drept scop combaterea
contrafacerii euro în Europa și în întreaga lume. Aceasta finanțează schimburi,
asistențe și formare pentru autorități, bănci și alte persoane implicate în
protejarea bancnotelor și monedelor euro. Programul Hercule III este dedicat
combaterii fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale care afectează
interesele financiare ale UE, inclusiv în lupta împotriva contrabandei cu țigări
și a contrafacerii. Programul ajută autoritățile naționale de aplicare a legii în
lupta lor împotriva activităților ilegale transfrontaliere prin finanțarea de
suport tehnic și operațional și activități de formare profesională.
- alocare financiară cumalată € 908,01 milioane;
Programul de ocuparea forței de muncă și inovare socială - sprijină ocuparea
forței de muncă și a politicilor sociale în întreaga UE. Programul sprijină eforturile statelor
membre în elaborarea și punerea în aplicare a ocupării forței de muncă și a reformelor sociale
la nivel european, regional și local prin intermediul coordonare a politicilor și identificarea,
analiza și schimbul de bune practici naționale - alocare financiară € 919,47 milioane;
Erasmus+ - are ca scop stimularea aptitudinilor și gradul de angajare. Programul va
crește calitatea și relevanța sistemelor de învățământ din Europa prin furnizarea de fonduri
pentru dezvoltarea profesională a educației și instruirea personalului, precum și lucrători de

22
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

tineret și de cooperare între universități, colegii, școli, întreprinderi și ONG-uri - alocare


financiară € 14 774,52milioane;
Galileo - este inițiativa europeană pentru un sistem de navigație globală prin satelit de
ultimă generație, ce oferă servicii de înaltă precizie de poziționare globală sub control civil.
Sistemul complet implementat va fi format din 30 de sateliți și infrastructura de la sol
asociată. Galileo va fi inter-operabil cu GPS și GLONASS, celelalte două sisteme de
navigație prin satelit la nivel mondial - alocare financiară € 7 071,73 milioane;
Orizont 2020 - vizează asigurarea competitivității globale a Europei, consolidarea
poziției sale în domeniul științei și poziția de lider industrial în inovare prin furnizarea de
investiții majore în tehnologii-cheie, un acces mai mare la capital și sprijin pentru IMM-uri.
Programul are ca scop abordarea provocărilor societale, ajutând la reducerea decalajului
dintre cercetare și piață. Orizont 2020 este conceput pentru a fi un alt fel de program de
cercetare al UE - finanțarea întregului lanț de creare a valorii de la cercetarea fundamentală și
până la inovațiile de pe piață, și cu o birocrație drastic redusă - alocare financiară € 79 401,83
milioane;
ITER - International Thermonuclear Experimental Reactor este un proiect de
colaborare internațională (UE, SUA, China, Japonia, India Rusia, Coreea de Sud), pentru a
demonstra potențialul fuziunii nucleare ca sursă de energie. Acesta este unul dintre eforturile
de cercetare cele mai ambițioase din lume. Rezultatele sale ar putea schimba dramatic
modalitatea de obținere a energiei din lume, deschizând calea către o sursă de energie cu un
preț accesibil, sursă sigură, inepuizabilă și fără emisii de CO2 - alocare financiară € 2 985,62
milioane;
Programele de asistență și dezafectare nucleară - finanțează dezafectarea unor
instalații nucleare din Bulgaria, Lituania și Slovacia.

1b. Coeziunea economică, socială și teritorială


Fondul de Coeziune - are drept scop reducerea deficitului economic și social,
precum și stabilizarea economiei din statele membre ale căror produs intern brut (PIB) pe cap
de locuitor este mai mic de 90% din media UE - alocare financiară € 74 928,36 milioane;
Regiunile mai puțin dezvoltate - sunt regiunile europene ale căror PIB este sub 75%
din media UE. Finanțarea este pusă la dispoziție prin intermediul Fondului European de
Dezvoltare Regională și Fondul Social European - alocare financiară € 185 374,42 milioane;

23
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Regiunile mai dezvoltate - sunt regiunile europene ale căror PIB este mai mare de
90% din media UE. Finanțarea este pusă la dispoziție prin intermediul Fondului European de
Dezvoltare Regională și Fondul Social European - alocare financiară € 55 780,14 milioane;
Regiunile ultraperiferice și ultrapopulate – reprezintă zonele care sunt în mod
natural dezavantajate din punct de vedere geografic (zonele muntoase sau slab populate de la
distanță), precum și zonele ultraperiferice care beneficiază de asistență specifică din partea
Fondului European de Dezvoltare Regională Europeană să abordeze posibilele dezavantaje -
alocare financiară € 1 562,99 milioane;
Cooperare teritorială – reprezintă schemă de cooperare teritorială europeană care
ajută regiunile din Europa să lucreze împreună pentru a aborda problemele comune.
Finanțarea este pusă la dispoziție prin intermediul Fondului European de Dezvoltare
Regională - alocare financiară € 10 228,81milioane;
Regiuni de tranziție - sunt acele regiuni al căror PIB este între 75% și 90% din
media UE. Ei primesc sprijin din partea Fondului European de Dezvoltare Regională și din
Fondul Social European - alocare financiară € 5 701,31 milioane;
Inițiativă ocupării forței de muncă în rândul tinerilor - sprijină tinerii care nu se
află în stadiul de educației, ocupați ca forță de muncă sau în formare profesională în regiunile
Uniunii cu o rată a șomajului în rândul tinerilor în 2012 la peste 25%. Inițiativa se axează pe
integrarea acestor tineri pe piața muncii. Din fondurile, 3 miliarde € provin dintr-o linie
dedicată de buget pentru Tineret Ocuparea forței de muncă completat de 3 miliarde € mai
mult din Fondul Social European - alocare financiară € 3 211,22 milioane;

Creșterea durabilă: Resursele naturale


Politica Agricolă Comună Pilonul I - are drept scop asigurarea unui nivel de trai
decent pentru agricultori și de a oferi consumatorilor cu o aprovizionare cu alimente stabil și
în condiții de siguranță, la prețuri accesibile."Primul pilon" al Politicii Agricole Comune
(PAC) corespunde pentru a sprijini a veniturilor agricultorilor furnizate sub formă de plăți
directe și măsuri de sprijinire a pieței - alocare financiară € 312 735 milioane;
Afaceri maritime europene și pescuit - Politica comună în domeniul pescuitului
(PCP) este un set de reguli pentru gestionarea flotelor de pescuit europene și pentru
conservarea stocurilor de pește. Fondul pescuit și afaceri maritime Europeană sprijină
punerea în aplicare a PCP cu resursele financiare necesare. Fondul se concentrează asupra

24
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

finanțării unor proiecte care promovează un viitor durabil pentru industria europeană a
pescuitului și a comunităților de coastă, cu accent special pe refacerea stocurilor de pește,
reducând impactul pescuitului asupra mediului marin, și eliminarea progresivă a practicilor
de aruncarea peste bord risipitoare - alocare financiară € 6 396,6 milioane;
Programul LIFE - are drept scop îmbunătățirea punerii în aplicare a de mediu a UE
și politica privind schimbările climatice și a legislației. Programul va contribui la tranziția
către o eficientă a resurselor, cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice,
la protecția și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea pierderii
biodiversității - alocare financiară € 3 456,66 milioane;
Dezvoltare Rurală (Politica Agricolă Comună Pilonul III) - ajută la îmbunătățirea
competitivității agriculturii și silviculturii, protecția mediului și a spațiului rural,
îmbunătățirea calității vieții și diversificarea economiei rurale și suport abordările locale
privind dezvoltarea rurală - alocare financiară € 95 577,05 milioane;

Securitatea și cetățenia
Fondul de integrare și migrare Asylium - se concentrează pe fluxurile de persoane
și gestionarea integrată a migrației. Fondul sprijină acțiunile care vizează toate aspectele
legate de migrație, inclusiv azilul, migrația legală, integrarea și întoarcerea de ședere
neregulate cetățenii non-UE - alocare financiară € 95 577,05 milioane;
Mecanismul de Protecție Civilă - coordonează răspunsul UE în caz de dezastre
naturale sau provocate de om, în cadrul și în afara Uniunii - alocare financiară € 223,78
milioane;
Programul de Consum - ajută cetățenii să se bucure pe deplin de drepturile lor de
consumatori și de a participa activ în cadrul pieței unice. Programul se concentrează pe patru
domenii: monitorizarea și aplicarea de siguranță a produselor; informare și educare a
consumatorilor; drepturile consumatorilor și căi de atac eficiente; aplicarea consolidarea
transfrontalieră - alocare financiară € 188,83 milioane;
Europa Creativă - programul sprijină cinematografia europeană și sectorul cultural și
creativ. Aceasta susține zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și
organizațiilor culturale în artele spectacolului, arte plastice, edituri, film, televiziune, muzică,
arte interdisciplinare, patrimoniu, și industria de jocuri video, care să le permită să
funcționeze în întreaga Europă, pentru a ajunge la public și să își dezvolte abilitățile de care
este nevoie în era digitală. Prin sprijinirea operelor culturale europene pentru a ajunge la noi

25
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

categorii de public în alte țări, programul contribuie la protejarea și promovarea diversității


culturale și lingvistice a Europei - alocare financiară € 1 462,72 milioane;
Europa pentru cetățeni - sprijină activitățile de creștere a gradului de conștientizare
și a cetățenilor "înțelegere a UE și a valorilor și istoriei sale. Programul va ajuta, de
asemenea, ca oamenii să devină mai implicați în activități civice și democratice, prin
dezbateri și discuții pe teme legate de UE - alocare financiară € 185,47 milioane;
Produse alimentare și hrana pentru animale - noul program de sănătate a
animalelor și a plantelor are ca scop consolidarea aplicării standardelor de sănătate și
siguranță pentru întregul lanț agroalimentar. Pachetul de măsuri oferă o abordare modernizată
și simplificată pentru protecția sănătății și instrumente de control mai eficiente pentru a
asigura aplicarea efectivă a normelor lanțului agroalimentar din UE - alocare financiară € 1
891,94 milioane;
Sănătate - Programul de sănătate al UE constă în promovarea sănătății în Europa,
prin încurajarea cooperării între statele membre pentru a îmbunătăți politicile de sănătate de
care beneficiază cetățenii lor. Programul are ca scop completarea politicilor de sănătate ale
statelor membre ale UE, promovare a sănătății, reducerea inegalităților de sănătate, protejarea
oamenii de amenințări grave de sănătate transfrontaliere, încurajarea inovării în domeniul
sănătății și de a crește sustenabilitatea sistemelor lor de sănătate - alocare financiară € 449,39
milioane;
Fondul pentru securitate internă - susține punerea în aplicare a Strategiei de
securitate internă și abordarea UE a cooperării în domeniul aplicării legii, inclusiv
gestionarea frontierelor externe ale Uniunii - alocare financiară € 3 764,23 milioane;
Sisteme IT - Autoritățile de stat UE trebuie să coopereze în domeniul gestionării
frontierelor pentru a asigura securitatea cetățenilor și călătorilor din UE. Un număr de
mecanisme pentru schimbul de informații sunt esențiale pentru această cooperare:
 Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) permite statelor Schengen să facă
schimb de date privind vizele;
 Sistemul de Informații Schengen (SIS) permite statelor Schengen să facă
schimb de date privind infractorii suspectați, pe oameni care nu pot avea
dreptul de a intra în sau de ședere în UE, cu privire la persoanele dispărute și
pe furate, însușite ilegal sau pierdute proprietate.
- alocare financiară cumulată € 138,66 milioane;

26
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Programul de Justiție - are drept scop să se asigure că legislația UE în domeniul


justiției civile și penale se aplică în mod eficient. Aceasta ajută la asigurarea accesului
adecvat la justiție pentru persoane și întreprinderi, în cazuri judiciare transfrontaliere în
Europa și sprijină acțiunile UE de combatere a drogurilor și a criminalității - alocare
financiară € 377,60 milioane;

Europa Globală
Politica externă și de securitate comună - rolul politicii externe și de securitate a
UE este menținerea păcii și consolidarea securității internaționale; promovarea cooperării
internaționale; și la dezvoltarea și consolidarea democrației, a statului de drept și respectarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale - alocare financiară € 2 338,72 milioane;
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare - se concentrează pe lupta împotriva
sărăciei în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, contribuie la realizarea altor obiective
ale acțiunii externe a UE, în special promovarea dezvoltării economice, sociale și de mediu
durabile, precum și promovarea democrației, a statului de drept, buna guvernare și
respectarea drepturilor omului - alocare financiară € 19 661,64 milioane;
Ajutorul European pentru Voluntari - oferă o pregătire practică pentru voluntari
umanitare și asigură desfășurarea lor în UE finanțate operațiunile de ajutor umanitar la nivel
mondial - alocare financiară € 147,94 milioane;
Protecție civilă al UE și Centrul de Coordonare european de răspuns de urgență
- coordonează răspunsul UE în caz de dezastre naturale sau provocate de om, în cadrul și în
afara Uniunii - alocare financiară € 144,65 milioane;
Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului - oferă suport
pentru promovarea democrației și a drepturilor omului în țări din afara UE - alocare
financiară € 1 332,75 milioane;
Instrumentul european de vecinătate - promovează cooperarea politică sporită și o
integrare economică progresivă între Uniune și țările vecine - alocare financiară € 15 432,63
milioane;
Fondul de garantare pentru acțiuni externe - se referă la valorile implicite pe
împrumuturi și garanții la împrumuturi acordate țărilor din afara UE sau pentru proiecte în
țările din afara UE - alocare financiară € 1 193,07 milioane;

27
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Ajutor Umanitar - scopul politicii UE privind ajutorul umanitar este de a oferi


asistență, ajutor și protecție a persoanelor din afara victimele UE de dezastre naturale sau
provocate de om - alocare financiară € 6 621,70 milioane;
Instrumentul de cooperare pentru securitate nucleară – finanțează măsuri pentru a
sprijini un nivel mai ridicat de securitate nucleară, radioprotecție și aplicarea unor măsuri de
protecție eficiente și eficace de materiale nucleare din țările din afara UE - alocare financiară
€ 225,32 milioane;
Instrumentul de Asistență pentru Pre-aderare - oferă sprijin financiar pentru țările
candidate în pregătirea lor pentru aderarea la UE - alocare financiară € 11 698,67 milioane;
Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace – este unul dintre instrumentele
cheie de asistență externă care să permită UE să preia conducerea în a ajuta la prevenirea și
răspunde la crize reale sau în curs de dezvoltare din întreaga lume - alocare financiară € 2
338,72 milioane;
Asistența macrofinanciară - este un instrument excepțional al UE de răspuns la
criză. Acesta oferă împrumuturi și granturi pentru vecinii UE, care se ocupă cu grave, dar, în
general, pe termen scurt, balanțe de plăți sau dificultăți bugetare. Acesta este condiționată și
completează asistență de la Fondul Monetar Internațional - alocare financiară € 564,56
milioane;
Instrumentul de parteneriat - obiectivul general al Instrumentului de parteneriat
este de a avansa și de a promova interesele UE prin sprijinirea dimensiunii externe a
politicilor interne (de exemplu, competitivitatea, cercetare și inovare, migrație) și pentru a
răspunde provocărilor globale majore (de exemplu, securitatea energetică, schimbările
climatice și de mediu) - alocare financiară € 954,76 milioane;

1.1.3. Sursele de obţinere a fondurilor


În februarie 2013, Consiliul European a convenit asupra unor modificări ale sistemului
de resurse proprii pentru perioada 2014-2020. Cu toate acestea, sistemul actual rămâne în
vigoare până la adoptarea oficială și ratificarea unei noi decizii a Consiliului privind resursele
proprii. În general, și fără a aduce atingere rezultatului procedurii legislative în curs, în
temeiul viitoarei decizii privind resursele proprii vor fi aplicate următoarele principii:
 sistemul actual de finanțare va fi în mare parte păstrat;

28
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 costurile de colectare (sumele reținute de statele membre) pentru resursele


proprii tradiționale (taxele vamale) vor fi reduse de la 25 % la 20 %, ceea ce
înseamnă că 80 % din suma colectată va reprezenta venituri la bugetul UE;
 o raționalizare suplimentară (deși în măsură foarte limitată) a sistemului de
corecții financiare.
 În plus, este înființat un grup la nivel înalt cu sarcina de a revizui sistemul de
resurse proprii. Pe baza rezultatelor acestei revizuiri, Comisia va evalua dacă o
nouă reformă a sistemului de resurse proprii este oportună.
Resursele proprii ale UE reprezintă veniturile UE iar cheltuielile anuale trebuie
acoperite integral de veniturile anuale. Bugetul UE nu poate înregistra deficit. Diferitele tipuri
de resurse proprii și metoda de calculare a acestora sunt stabilite printr-o decizie a Consiliului
privind resursele proprii. Aceasta limitează totodată cuantumurile anuale maxime ale
resurselor proprii pe care UE le poate colecta în cursul unui exercițiu financiar la 1,23 % din
venitul național brut (VNB) al UE. Există trei categorii de resurse proprii:
 Resursele proprii tradiționale: constau în principal în taxele vamale la
importurile din afara UE și în cotizațiile pentru zahăr. Statele membre ale UE
păstrează 25 % din sume cu titlu de costuri de colectare.
 Resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA): este percepută o
rată uniformă de 0,3 % din baza armonizată a TVA-ului fiecărui stat membru.
 Resursele proprii bazate pe VNB: fiecare stat membru transferă Uniunii
Europene un procent standard din propriul VNB. Deși scopul acestui sistem este
să acopere soldul cheltuielilor totale care nu este acoperit de alte resurse proprii,
acesta a devenit sursa cea mai mare de venituri a bugetului UE.
Alte surse de venituri (în jur de 1 %) includ taxele și alte rețineri din remunerațiile
personalului UE, dobânzile bancare, contribuțiile din partea țărilor terțe pentru anumite
programe, penalitățile de întârziere și amenzile.

29
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.1.3.1. Mecanisme de corecție financiară


Mecanismele de corecție financiară sunt concepute pentru a corecta contribuțiile unor
state membre care sunt considerate excesive în raport cu veniturile interne ale acestor state.
Noile dispoziții vor prevedea un anumit grad de raționalizare a actualului sistem de corecție
financiară. Până la adoptarea finală și ratificarea deciziei privind resursele proprii va continua
să se aplice sistemul actual. După adoptarea deciziei, statele membre care au dreptul la
corecții vor fi rambursate retroactiv începând de la 1 ianuarie 2014.
Mecanismele de corecție actuale (decizia privind resursele proprii 2007-2013):
• corecția în favoarea Regatului Unit: Regatului Unit i se rambursează 66 % din
diferența dintre contribuția sa și ceea ce primește de la bugetul UE. Costul corecției în
favoarea Regatului Unit este împărțit între statele membre ale UE în mod proporțional cu cota
cu care acestea contribuie la VNB-ul UE. Cu toate acestea, Germania, Țările de Jos, Austria
și Suedia, care au considerat că propriile contribuții la buget sunt prea mari, plătesc doar 25
% din cota lor normală pentru finanțarea corecției în favoarea Regatului Unit;
• plăți forfetare: Țările de Jos și Suedia beneficiază de o reducere brută a contribuției
lor anuale VNB în valoare de 605 milioane EUR și, respectiv, de 150 de milioane EUR;

30
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

• rate reduse de prelevare a TVA-ului pentru Austria (0,225 %), Germania (0,15 %),
Țările de Jos și Suedia (0,1 %).
Viitoarele mecanisme de corecție (decizia privind resursele proprii 2014-2020), sub
rezerva aprobării:
• corecția în favoarea Regatului Unit va continua să se aplice;
• Danemarca, Țările de Jos și Suedia vor beneficia de o reducere brută a contribuției lor
anuale VNB de 130 de milioane EUR, de 695 de milioane EUR și, respectiv, de 185 de
milioane EUR. Austria va beneficia de o reducere brută a contribuției sale anuale VNB de 30
de milioane EUR în 2014, de 20 de milioane EUR în 2015 și de 10 milioane EUR în 2016;
• ratele reduse de prelevare a TVA-ului pentru Germania, Țările de Jos și Suedia
vor fi stabilite la 0,15 %.

1.2. POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE PE


INTERVALUL 2014-2020

1.2.1. Propunerile legislative privind politica de coeziune a UE


2014–2020:
La 6 octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat un proiect de pachet legislativ care va
constitui un cadru al politicii de coeziune a UE pentru perioada 2014–2020.
Comisia a propus mai multe schimbări importante ale modului în care politica de
coeziune este concepută şi pusă în aplicare, şi anume:
• concentrarea asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 de creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii;
• recompensarea performanţelor;
• sprijinirea programării integrate;
• accentul pus pe rezultate – monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte
atingerea obiectivelor convenite;
• consolidarea coeziunii teritoriale;
• simplificarea aplicării.
Aceste schimbări vin ca urmare a adoptării de către Comisie, în iunie 2011, a unei
propuneri referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru aceeaşi perioadă (1): un
buget pentru aplicarea Strategiei Europa 2020.

31
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

În propunerea sa, Comisia a decis că politica de coeziune ar trebui să rămână un


element esenţial al următorului pachet financiar şi a subliniat rolul său esenţial în ceea ce
priveşte aplicarea Strategiei Europa 2020.
Bugetul total propus pentru perioada 2014–2020 va fi de 376 miliarde EUR, inclusiv
fondurile pentru noua facilitate „Conectarea Europei”, concepută în vederea creşterii
numărului proiectelor transfrontaliere în domeniile energiei, transporturilor şi tehnologiei
informaţiei.
Arhitectura legislativă a politicii de coeziune cuprinde:
• un regulament general de stabilire a unor dispoziţii comune referitoare la Fondul
european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul
european pentru pescuit şi afaceri maritime (EMFF), precum şi de stabilire a unor
dispoziţii generale privind FEDR, FSE şi Fondul de coeziune;
• trei regulamente specifice privind FEDR, FSE şi Fondul de coeziune;
• două regulamente privind obiectivul de cooperare teritorială europeană şi Gruparea
europeană de cooperare teritorială (GECT).

1.2.2. Propunerea de regulament general


Regulamentul general este organizat în două părţi.
Prima parte stabileşte o serie de dispoziţii comune referitoare la cele cinci fonduri
structurale care intră sub incidenţa cadrului strategic comun (FEDR, FSE, Fondul de
coeziune, FEADR şi FEPAM). În acest context, sunt prezentate elementele comune privind
planificarea strategică şi programarea, obiectivele tematice legate de Europa 2020, care vor
constitui temeiul fondurilor, precum şi dispoziţiile privind cadrul strategic comun şi
contractele de parteneriat cu fiecare stat membru. Normele comune se referă de asemenea la
eligibilitate, instrumente financiare şi principii de gestiune şi control.
A doua parte stabileşte dispoziţii specifice privind FEDR, FSE şi Fondul de coeziune.
Acestea se referă la misiunea şi obiectivele politicii de coeziune, cadrul financiar,
modalităţile specifice de programare şi raportare, proiectele majore şi planurile de acţiune
comune. De asemenea, sunt stabilite cerinţele detaliate în materie de gestiune şi control din
cadrul politicii de coeziune şi modalităţile specifice de gestiune financiară.

32
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Reglementările specifice fondurilor includ dispoziţii specifice fiecărui fond (FEDR,


FSE şi Fondul de coeziune), în special în ceea ce priveşte sfera de aplicare a fondurilor,
priorităţile de investiţii şi indicatorii.

1.2.2.1. Normele comune aplicabile FEDR, FSE, Fondului de coeziune,


FEADR şi FEPAM

1.2.2.1.1. PRINCIPII
Comisia propune o serie de principii comune aplicabile tuturor fondurilor. Printre
acestea se numără parteneriatul şi guvernanţa pe mai multe niveluri, respectarea legislaţiei
UE şi a legislaţiei naţionale aplicabile, promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi,
nediscriminarea şi dezvoltarea durabilă.

1.2.2.1.2. PROGRAMARE STRATEGICĂ CONSOLIDATĂ: CONCENTRARE


TEMATICĂ ASUPRA STRATEGIEI EUROPA 2020
Pentru a maximiza impactul politicii în ceea ce priveşte realizarea priorităţilor
europene, Comisia propune consolidarea procesului de programare strategică. Aceasta
implică introducerea unui cadru strategic comun, a unor contracte de parteneriat şi a unei liste
de obiective tematice conforme cu Strategia Europa 2020 şi cu orientările integrate ale
acesteia.
Cadrul strategic comun, care urmează să fie adoptat de către Comisie, va stabili acţiuni
cheie pentru realizarea priorităţilor UE, va oferi orientări privind programarea aplicabilă
tuturor fondurilor, inclusiv FEADR şi EMFF şi va promova o mai bună coordonare a
diverselor instrumente structurale ale UE.
Contractele de parteneriat, convenite la început între Comisie şi statele membre, vor
stabili contribuţia generală la nivel naţional, corelată cu obiectivele tematice şi cu
angajamentele legate de acţiuni concrete în vederea realizării obiectivelor Europa 2020.
Obiective clare şi măsurabile vor fi definite într-un cadru de performanţă.

1.2.2.1.3. PERFORMANŢĂ SPORITĂ ŞI CONDIŢIONALITĂŢI


Pentru a consolida performanţa, vor fi introduse noi dispoziţii privind
condiţionalitatea pentru a se asigura că finanţarea UE creează stimulente puternice pentru
statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor Europa 2020. Condiţionalitatea
va îmbrăca atât forma aşa-numitelor condiţii ex ante, care trebuie să fie îndeplinite înainte de

33
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

plata fondurilor, cât şi a aşa-numitelor condiţii ex post, care vor lega eliberarea fondurilor
suplimentare de performanţă.

1.2.2.1.4. CONDIŢIONALITĂŢI EX ANTE


Motivul consolidării condiţionalităţii ex ante pentru aceste fonduri este garantarea
îndeplinirii condiţiilor necesare pentru un sprijin eficient. Experienţele anterioare sugerează
că eficacitatea investiţiilor finanţate din fonduri a fost compromisă în unele cazuri de
deficienţele politicii naţionale şi ale cadrelor de reglementare şi instituţionale.
Prin urmare, Comisia propune un număr de condiţionalităţi ex ante, care sunt stabilite
împreună cu criteriile de îndeplinire a acestora în cadrul regulamentului general. Unele
condiţii sunt direct legate de obiectivele tematice ale politicii (de exemplu, strategiile
inteligente de specializare sau cadrul de reglementare adecvat pentru sprijin comercial), în
timp ce altele se aplică orizontal (de exemplu, achiziţiile publice).

1.2.2.1.5. CONDIŢIONALITĂŢI EX POST


Condiţionalitatea ex post va determina acordarea unei atenţii mai mari performanţei şi
atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Aceasta va fi bazată pe realizarea obiectivelor
de etapă în legătură cu ţintele legate de obiectivele Europa 2020, stabilite pentru programele
din cadrul contractului de parteneriat. Un total de 5 % din bugetul naţional al fiecărui fond va
fi retras şi alocat, în cadrul evaluării intermediare a performanţei, statelor membre ale căror
programe au îndeplinit integral obiectivele lor de etapă. În afară de rezerva de performanţă,
neîndeplinirea obiectivelor de etapă poate duce la suspendarea fondurilor, iar rezultatele slabe
grave în ceea ce priveşte atingerea ţintelor unui program pot conduce la anularea unor
fonduri.

1.2.2.1.6. CONDIŢIONALITĂŢI MACROECONOMICE


Consolidarea legăturii dintre politica de coeziune şi guvernanţa economică a Uniunii va
garanta că eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilor din cadrul strategic comun (CSC)
este susţinută de politici economice solide. Fondurile CSC pot, dacă este necesar, să fie
redirecţionate pentru soluţionarea problemelor economice cu care se confruntă o ţară. Acest
proces trebuie să fie progresiv, începând cu modificările contractului de parteneriat şi ale
programelor în sprijinul recomandărilor Consiliului privind abordarea dezechilibrelor
macroeconomice şi a dificultăţilor sociale şi economice. În cazul în care, în ciuda utilizării
sporite a fondurilor CSC, un stat membru nu reuşeşte să ia măsuri eficace în contextul

34
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

procesului de guvernanţă economică, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a suspenda parţial


sau total plăţile şi angajamentele. Deciziile privind suspendarea ar trebui să fie proporţionale
şi eficace, ţinând cont de impactul programelor în cauză asupra situaţiei economice şi sociale
din statul membru relevant. Atunci când ia decizii privind suspendarea, Comisia ar trebui să
respecte, de asemenea, egalitatea de tratament între statele membre, ţinând cont în special de
impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Suspendările ar trebui
încetate şi fondurile ar trebui puse din nou la dispoziţia statului membru în cauză de îndată ce
acesta ia măsurile necesare.
În acelaşi timp, se poate aplica o mărire a cuantumului contribuţiilor (cu 10 puncte
procentuale) atunci când un stat membru primeşte asistenţă financiară prin intermediul
mecanismului european de stabilitate, reducând astfel povara asupra bugetelor naţionale în
perioade dificile din punct de vedere economic şi menţinând, în acelaşi timp, nivelul general
al finanţării UE.

1.2.2.1.7. MODALITĂŢI DE GESTIUNE COMUNE


Propunerea prevede principii comune de gestiune şi control. Un sistem de acreditare
naţională a principalelor organisme de control este instituit pentru a pune în evidenţă
angajamentul statelor membre de a realiza o bună gestiune financiară. Modalităţile pe care se
bazează asigurarea Comisiei cu privire la corectitudinea cheltuielilor au fost armonizate şi noi
elemente comune, cum ar fi o declaraţie de asigurare de gestiune şi de verificare şi închidere
anuală a conturilor, au fost introduse.

1.2.2.1.8. SPRIJINIREA PROGRAMĂRII INTEGRATE


Comisia propune o abordare mai integrată a investiţiilor UE, inclusiv norme comune de
eligibilitate şi financiare şi introducerea, ca opţiune, a unor programe finanţate din fonduri
multiple pentru FEDR, FSE şi Fondul de coeziune.
Propunerea stabileşte, de asemenea, o abordare integrată a dezvoltării locale plasate sub
responsabilitatea comunităţii, care stimulează punerea în aplicare a unor strategii locale de
dezvoltare de către grupuri comunitare, inclusiv autorităţi locale, ONG-uri şi parteneri
economici şi sociali, pe baza abordării LEADER utilizate în cadrul dezvoltării rurale.

1.2.2.1.9. CREŞTEREA UTILIZĂRII INSTRUMENTELOR FINANCIARE


Rolul instrumentelor financiare inovatoare va creşte, prin extinderea sferei de aplicare a
acestora, printr-o mai mare flexibilizare şi eficientizare a cadrelor de implementare a acestora

35
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

şi prin încurajarea utilizării acestora ca alternativă mai eficientă sau în completarea


granturilor tradiţionale. Propunerea reprezintă un cadru legal şi operaţional mai solid, cu
dispoziţii clare şi simplificate privind principalele aspecte legate de punerea în aplicare, cum
ar fi gestiunea financiară a contribuţiilor UE sau combinarea instrumentelor financiare cu
granturi.
Supuse criteriului fezabilităţii, instrumentele financiare pot fi aplicate întregului spectru
de obiective politice reflectate în cadrul programelor, în scopul investirii în proiecte care fac
dovada unei capacităţi de rambursare adecvate în situaţii de imperfecţiuni ale pieţei. Acestea
pot fi utilizate de către statele membre şi autorităţile de management fie ca instrumente
specifice, fie în baza unor modele predefinite pentru instrumentele naţionale sau regionale
care permit derularea eficientă a operaţiunilor în conformitate cu termenii şi condiţiile
standard propuse de Comisie. Autorităţile de management pot contribui la rândul lor la
instrumentele financiare stabilite la nivelul UE, cu resurse care vor fi rezervate pentru
investiţii, în conformitate cu programele în cauză.

1.2.2.1.10. MONITORIZARE ŞI EVALUARE


Dispoziţiile comune în materie de monitorizare şi evaluare includ rolul şi componenţa
comitetului de monitorizare, rapoartele anuale de implementare, reuniunile anuale de
reexaminare, rapoartele privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a contractului de
parteneriat, evaluările ex ante şi ex post.

1.2.2.1.11. REGULI DE ELIGIBILITATE SIMPLIFICATE ŞI RAŢIONALIZATE


Accentul se pune pe măsurile menite să garanteze că costurile administrative sunt
proporţionale şi că birocraţia este redusă pentru beneficiari. Scopul este acela de a armoniza,
în măsura posibilului, normele aplicabile tuturor fondurilor. Opţiunile privind costurile
simplificate, precum ratele forfetare şi sumele forfetare, oferă statelor membre modalităţi
pentru a introduce o gestionare bazată pe performanţă la nivelul proiectului.
Dispoziţiile comune privind punerea în aplicare includ norme comune privind cheltuielile
eligibile, diferitele forme de asistenţă financiară, costurile simplificate şi caracterul durabil al
operaţiunilor.

36
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.2.2.2. Dispoziţii generale aplicabile FEDR, FSE şi Fondului de coeziune

1.2.2.2.1. ACOPERIREA GEOGRAFICĂ A CONTRIBUŢIILOR


Fiecare regiune europeană poate beneficia de sprijin din partea FEDR şi FSE. Totuşi, va
exista o distincţie între regiunile mai puţin dezvoltate, regiunile de tranziţie şi regiunile mai
dezvoltate pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut
(PIB).
Regiunile mai puţin dezvoltate: Sprijinirea regiunilor mai puţin dezvoltate va rămâne o
prioritate importantă a politicii de coeziune. Procesul de recuperare a decalajului în cazul
regiunilor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic şi social va necesita eforturi
susţinute pe termen lung. Această categorie se referă la acele regiuni al căror PIB pe cap de
locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27.
Regiunile de tranziţie: Această nouă categorie va fi introdusă pentru a înlocui sistemul
actual de eliminare progresivă şi de introducere progresivă a asistenţei. Această categorie va
cuprinde toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor între 75 % şi 90 % din media UE-27.
Regiunile mai dezvoltate: În timp ce intervenţiile în regiunile mai puţin dezvoltate vor
rămâne prioritatea politicii de coeziune, există provocări importante care privesc toate statele
membre, cum ar fi concurenţa globală în economia bazată pe cunoaştere şi trecerea la
economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Această categorie se referă la acele regiuni
al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27. În plus, este
creată o plasă de siguranţă pentru toate regiunile care au fost eligibile în cadrul obiectivului
de convergenţă din perioada 2007–2013, însă al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare
de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27. În ceea ce priveşte categoriile de regiuni de tranziţie sau
mai dezvoltate, acestea primesc o alocare din fondurile structurale egală cu cel puţin două
treimi din alocarea lor pentru 2007–2013.
Vor fi stabilite cote minime pentru FSE pentru fiecare categorie de regiuni (25 % pentru
regiunile mai puţin dezvoltate; 40 % pentru regiunile de tranziţie şi 52 % pentru regiunile mai
dezvoltate), ducând la o cotă minimă globală pentru FSE de 25 % din bugetul alocat politicii
de coeziune, adică 84 de miliarde EUR.
Fondul de coeziune va continua să sprijine statele membre al căror venit naţional brut
(VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE-27 pentru realizarea de
investiţii în reţelele transeuropene de transport (TEN-T) şi în domeniul mediului. O parte din

37
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde EUR) va fi rezervată pentru finanţarea reţelelor de
transport de bază în cadrul facilităţii „Conectarea Europei”.
Experienţa cadrului financiar actual arată că multe state membre au dificultăţi în a
absorbi volume mari de fonduri UE într-o perioadă limitată de timp. Mai mult, situaţia fiscală
din unele state membre a îngreunat şi mai mult eliberarea fondurilor pentru a asigura
cofinanţarea naţională. În vederea facilitării absorbţiei fondurilor,
Comisia propune o serie de măsuri:
 stabilirea la 2,5 % din PIB a plafonului ratelor pentru alocările în domeniul
coeziunii;
 reducerea ratelor de cofinanţare la nivelul fiecărei axe prioritare din cadrul
programelor operaţionale la 75–85 % în regiunile mai puţin dezvoltate şi în
regiunile ultraperiferice; 75 % pentru programele europene de cooperare
teritorială; 60 % în regiunile de tranziţie şi 50 % în regiunile mai dezvoltate;
 includerea în contractele de parteneriat a anumitor condiţii cu privire la
îmbunătăţirea capacităţii administrative.

1.2.2.2.2. PROGRAMARE STRATEGICĂ CONSOLIDATĂ ORIENTATĂ SPRE


REZULTATE
Comisia propune un proces de programare orientat mai mult către rezultate pentru a
îmbunătăţi eficacitatea programelor politicii de coeziune. Pe lângă condiţionalităţile ex post
menţionate mai sus, Comisia propune introducerea, ca o opţiune, a unui tip specific de
operaţiune, denumită planul comun de acţiune. Planul comun de acţiune va fi definit şi
gestionat în funcţie de realizările şi rezultatele obţinute, ceea ce va contribui la obiectivele
specifice ale unui program.

1.2.2.2.3. RAŢIONALIZAREA GESTIUNII ŞI CONTROLULUI FINANCIAR


Este necesar ca sistemul de gestiune şi control să găsească un echilibru între costurile şi
riscurile implicate. Rolul Comisiei în reexaminarea ex ante a sistemelor naţionale de gestiune
şi control va fi proporţional, utilizând o abordare bazată pe risc. Programele de mici
dimensiuni vor fi scutite de o reexaminare a Comisiei. Abordarea bazată pe risc reduce
costurile administrative şi consolidează asigurarea, întrucât resursele Comisiei sunt folosite
mai eficient şi direcţionate către zonele în care riscurile sunt mai ridicate.
Propunerea prevede, de asemenea, o închidere anuală obligatorie a operaţiunilor
finalizate sau a cheltuielilor în cadrul verificării şi închiderii anuale a conturilor. Aceasta

38
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

urmăreşte să reducă sarcina asociată unei perioade îndelungate de păstrare a documentelor


pentru beneficiarii individuali, precum şi riscurile asociate cu pierderea pistei de audit.
Procesul de verificare şi închidere anuală a conturilor prevăzut în cadrul revizuirii în curs a
regulamentului financiar va fi aplicat programelor şi va consolida asigurarea la nivelul UE.
Comisia va dobândi o asigurare rezonabilă privind corectitudinea cheltuielilor în baza
declaraţiei anuale de asigurare de gestiune, a conturilor anuale, a rapoartelor conexe şi a
opiniei anuale de audit privind declaraţia de gestiune şi conturile. Aceste documente vor fi
prezentate anual pentru anul contabil precedent.
Totuşi, în cursul anului contabil, când plăţile interimare sunt efectuate de către Comisie,
asigurarea atinsă poate fi mai limitată. Prin urmare, se propune rambursarea cu titlu de plăţi
intermediare efectuate de Comisie în cursul anului contabil a 90 % din sumele datorate
statului membru, iar procentul de 10 % rămas să fie plătit de Comisie la închiderea anuală a
conturilor, după obţinerea asigurării depline privind corectitudinea cheltuielilor.
Regimul de prefinanţare va asigura că statele membre dispun de lichidităţi suficiente
pentru a efectua plăţile către beneficiari pentru operaţiunile la faţa locului.

1.2.2.2.4. ORIENTAREA CĂTRE „E-COEZIUNE”


Gestionarea datelor electronice poate reduce în mod semnificativ sarcina
administrativă, îmbunătăţind în acelaşi timp capacitatea de control a proiectelor şi
cheltuielilor. Prin urmare, se solicită ca statele membre să instituie, până la sfârşitul anului
2014, sisteme care să permită beneficiarilor să transmită toate informaţiile pe cale electronică.

1.3. SCHIMBAREA ORIENTĂRII POLITICII DE COEZIUNE


A UE PENTRU MAXIMIZAREA IMPACTULUI ASUPRA
CREȘTERII ȘI LOCURILOR DE MUNCĂ

1.3.1. Reformă în 10 puncte


În cadrul bugetului 2014-2020, politica de coeziune va investi 325 de miliarde EUR în
statele membre, (în scădere cu cca. 35 miliarde euro faţă de actuala perioadă de programare)
reprezentând peste o treime din volumul total al cheltuielilor UE pentru următorii 7 ani,
pentru atingerea unor obiective comune la nivelul UE legate de creșterea economică și de

39
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

locurile de muncă, precum și pentru combaterea schimbărilor climatice, a dependenței


energetice și a excluziunii sociale. Suma ce revine României pentru politica de coeziune este
de 21,8 miliarde (preţuri 2011), în creştere cu 10% faţă de alocarea 2007-2013 (situată la
nivelul de 19,8 miliarde euro).
Luând în considerare contribuția națională a statelor membre și efectul de pârghie al
instrumentelor financiare, impactul global estimat va ajunge probabil la peste 500 de miliarde
EUR. Reforma politicii de coeziune va asigura un efect maxim acestor investiții, care vor fi
adaptate la nevoile individuale ale regiunilor și orașelor.
Elementele principale ale reformei sunt:
1. Investiții în toate regiunile UE și adaptarea nivelului asistenței și al contribuției naționale
(nivelul ratei de cofinanțare) la nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni:
 regiuni mai puțin dezvoltate (PIB < 75 % din media UE-27);
 regiuni de tranziție (PIB între 75 % și 90 % din media UE-27);
 regiuni mai dezvoltate (PIB > 90 % din media UE-27).
2. Orientarea resurselor înspre principalele sectoare de creștere. Investițiile din Fondul
european de dezvoltare regională (FEDR) se vor concentra înspre 4 domenii prioritare:
inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o
economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în funcție de tipul de regiune (mai puțin
dezvoltate: 50 %, de tranziție: 60 % și mai dezvoltate: 80 %. Circa 100 de miliarde EUR vor
fi dedicate acestor sectoare, dintre care cel puțin 23 de miliarde EUR pentru sprijinirea unei
economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon (pentru eficiență energetică și pentru energie
din surse regenerabile). Pentru acest sector, există obligații separate legate de utilizarea
resurselor FEDR (pentru regiuni mai puțin dezvoltate: 12 %, de tranziție: 15 %, mai
dezvoltate: 20 %).
Circa 66 de miliarde EUR vor fi direcționate cu prioritate înspre proiecte pentru legături
transeuropene în domeniul transporturilor și respectiv de infrastructuri de mediu de bază, prin
Fondul de coeziune.
Prin Fondul social european (FSE), politica de coeziune va contribui în mod semnificativ la
realizarea priorităților UE în domeniul educației, de exemplu prin formare și învățarea pe tot
parcursul vieții, prin educație și prin incluziune socială (cel puțin 20 % din finanțarea prin
FSE din fiecare stat membru va trebui utilizată pentru sprijinirea acestui obiectiv). Alocarea
FSE se va stabili conform nevoilor fiecărui stat membru, cu un minimum definit de la bun
început și un total de cel puțin 70 de miliarde EUR. Noua inițiativă „Locuri de muncă pentru

40
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

tineri”, legată de FSE și care are o valoare de cel puțin 6 miliarde EUR, va oferi susținere
pentru punerea în aplicare a garanției pentru tineret.
3. Stabilirea unor scopuri și obiective clare, transparente și măsurabile pentru
asumarea responsabilității și urmărirea rezultatelor. Țările și regiunile vor trebui să
anunțe de la bun început obiectivele urmărite cu resursele pe care le au la dispoziție și să
identifice cu precizie modul în care vor urmări progresele înregistrate în urmărirea
obiectivelor. Acest lucru va permite monitorizarea regulată și discutarea modului în care sunt
folosite resursele financiare. Ceea ce va însemna că, spre sfârșitul perioadei, programele cu
rezultatele cele mai bune vor putea primi fonduri suplimentare (dintr-o așa-numită „rezervă
de performanță”).
4. Introducerea de condiții înainte de accesarea fondurilor, pentru asigurarea unor
investiții mai eficace. Condiții prealabile necesare pot fi, de exemplu, strategiile de
„specializare inteligentă” pentru identificarea potențialului și a atuurilor specifice, reformele
în favoarea mediului de afaceri, strategiile de transport, măsurile de îmbunătățire a sistemului
de achiziții publice, conformarea la legislația în domeniul mediului, strategiile de combatere a
șomajului în rândul tinerilor și a abandonului școlar timpuriu și măsurile de promovare a
egalității între sexe și a nediscriminării.
5. Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare și mai puțină
suprapunere a eforturilor. Cadrul strategic comun oferă baza pentru o mai bună coordonare
între fondurile structurale și de investiții europene (FEDR, Fondul de coeziune și FSE, cele
trei fonduri din cadrul politicii de coeziune, precum și fondurile pentru dezvoltare rurală și
pentru pescuit). Acesta asigură, de asemenea, o mai bună legătură cu alte instrumente ale UE,
precum Orizont 2020, mecanismul Conectarea Europei sau Programul pentru ocuparea forței
de muncă și inovare socială.
6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor UE printr-un set de reguli
comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, precum și prin norme
contabile mai simple, cerințe de raportare mai precise și o utilizare sporită a tehnologiilor
digitale („e-coeziune”).
7. Accentuarea dimensiunii urbane a politicii, prin rezervarea unei cantități minime de
resurse din cadrul FEDR pentru proiecte integrate în orașe, pe lângă alte cheltuieli în zonele
urbane.

41
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

8. Consolidarea cooperării transfrontaliere și simplificarea creării de proiecte care


depășesc granițele. Ar trebui asigurată și susținerea strategiilor macroregionale, precum cea a
Dunării și cea a Mării Baltice, prin programe naționale și regionale.
9. Asigurarea unei mai bune legături între politica de coeziune și guvernanța economică
a UE în ansamblu. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă
și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice
fiecărei țări din cadrul semestrului european. Dacă este cazul, Comisia le poate cere statelor
membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice
programele menționate astfel încât să susțină reformele structurale importante. În ultimă
instanță, Comisia poate inclusiv să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt
încălcate în mod grav și repetat.
10. Încurajarea utilizării mai intense a instrumentelor financiare pentru susținerea
IMM-urilor și facilitarea accesului acestora la credite. Împrumuturile, garanțiile și
capitalul de investiții/de risc vor fi sprijinite, prin intermediul fondurilor UE, prin reguli
comune, prin extinderea domeniului lor de utilizare și prin oferirea de stimulente (de
exemplu, rate mai mari de cofinanțare). Accentul pus pe împrumuturi mai curând decât pe
subvenții ar trebui să încurajeze calitatea proiectelor și să descurajeze dependența de
subvenții.

42
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.3.2. Arhitectura politicii de coeziune


Arhitectura politicii de coeziune ale cadrului de finanţare 2014-2020 în comparaţie cu
cadrul de finanţare 2007-2013 sunt redate în tabelul următor.
2007-2013 2014-2020
Obiective Instrumente Scopuri Categorie de Instrumente
financiare regiuni financiare
Convergență FEDR Investiţii în Regiuni mai FEDR
FSE creştere puţin FSE
economică şi dezvoltate
Eliminare progresivă ocuparea forţei Regiuni de
a convergenţei de muncă tranziţie

Competitivitate Regiuni mai FEDR


regională şi ocuparea dezvoltate FSE
forţei de muncă
Introducere
progresivă
Fondul de Fondul de
Coeziune Coeziune
Competitivitate FDER
regională şi ocuparea FSE
forţei de muncă
Cooperare economică FDER Cooperare
teritorială economică
teritorială

43
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.3.3. Eligibilitatea zonelor de dezvoltare


Eligibilitatea regiunilor de dezvoltare pentru politica de coeziune 2014-2020 este
reliefată în următoarele tabele.
ELIGIBILITATE PENTRU REGIUNILE MAI PUŢIN DEZVOLTATE

2007–2013 2014–2020
Regiunile NUTS 2 al căror PIB pe cap de Neschimbat
locuitor este mai mic de 75 % din media UE
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile care ar Categorie separată pentru regiunile de
fi rămas eligibile pentru obiectivul de tranziţie
convergenţă dacă pragul ar fi rămas de 75 %
din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al
UE-25
Fondul de coeziune: statele membre al căror Neschimbat
VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90
% din VNB mediu al UE-27
Asistenţă tranzitorie pentru statele membre Asistenţă tranzitorie pentru statele membre
care ar fi rămas eligibile pentru Fondul de care ar fi rămas eligibile pentru finanţare din
coeziune dacă pragul ar fi rămas de 90 % Fondul de coeziune în 2013, însă al căror
din VNB mediu al UE-15, iar nu din cel al VNB pe cap de locuitor depăşeşte 90 % din
UE-27 VNB mediu pe cap de locuitor al UE-27

ELIGIBILITATE PENTRU REGIUNILE DE TRANZIŢIE

44
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2007–2013 2014–2020
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile care ar Regiunile NUTS 2 al căror PIB pe cap de
fi rămas eligibile pentru obiectivul de locuitor este cuprins între 75 % şi 90 % din
convergenţă dacă pragul ar fi rămas de 75 % PIB-ul mediul al UE-27 cu un tratament
din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al diferenţiat al regiunilor care sunt eligibile în
UE-25 (eliminare progresivă a temeiul obiectivului de convergenţă în
convergenţei) perioada 2007–2013
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile NUTS
2 care au intrat în sfera obiectivului 1 în
perioada 2000– 2006, însă al căror PIB a
depăşit 75 % din PIB-ul mediul al UE-15
(introducere progresivă RCE)

ELIGIBILITATE PENTRU REGIUNILE MAI DEZVOLTATE

2007–2013 2014–2020
Toate regiunile NUTS 2 care nu intră în Regiunile NUTS 2 al căror PIB pe cap de
sfera obiectivului de convergenţă şi care nu locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul
sunt incluse în asistenţa tranzitorie pentru mediu al UE-27 cu un tratament diferenţiat
eliminare progresivă al regiunilor care sunt eligibile în temeiul
Asistenţă tranzitorie pentru regiunile NUTS obiectivului de convergenţă în perioada
2 care 2007–2013 au intrat în sfera Asistenţă tranzitorie pentru regiunile NUTS
obiectivului 1 în perioada 2000– 2006, însă 2 care 2007–2013
al căror PIB a depăşit 75 % din PIB-ul
mediu al UE-15 (introducere progresivă
RCE)

45
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.4. INSTRUMENTE STRUCTURALE DE FINANTARE


(FEDR, FSE, FC)
Instrumentele structurale vor contribui în ceea ce privește atingerea obiectivelor
strategiei Europa 2020 prin crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică,
abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și
a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale
Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și
mijlocii.
În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va
exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță.
Structura instrumentelor structurale este reliefată în următarele figuri:

Scopuri Instrumentele structurale

Fondurile structurale
Investiţii în creştere FEDR FSE FC
economică şi ocuparea forţei
(PNB<90%)
de muncă
FEDR FSE

FEDR

promovarea infrastructura de
inovare,
ocupării transport, mediu,
agenda digitală
forţei de energie
etc.
muncă regenerabilă
şisprijinirea etc.
mobilităţii
lucrătoriloret
c.

46
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.4.1. Fondul European pentru Dezvoltare Regională


Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) urmăreşte consolidarea coeziunii
economice, sociale şi teritoriale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor
existente între regiunile acesteia.
FEDR sprijină dezvoltarea regională şi locală pentru a contribui la toate obiectivele
tematice, prin stabilirea unor priorităţi detaliate în vederea unui mai mare accent pus pe:
• cercetare şi dezvoltare, precum şi inovare;
• îmbunătăţirea accesului la informaţii şi a calităţii acestora, precum şi la tehnologiile
comunicaţiilor;
• schimbările climatice şi trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;
• sprijinul comercial acordat IMM-urilor;
• serviciile de interes economic general;
• infrastructurile de telecomunicaţii, energie şi transport;
• consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;
• infrastructurile de sănătate, educaţie şi sociale; şi
• dezvoltarea urbană durabilă.

1.4.1.1. CONSOLIDAREA CONCENTRĂRII TEMATICE


Pentru a asigura concentrarea investiţiilor la nivelul UE pe aceste priorităţi, se stabilesc
alocări minime pentru un anumit număr de zone prioritare. De exemplu, în regiunile mai
dezvoltate şi de tranziţie, cel puţin 80 % din resursele FEDR la nivel naţional ar trebui să fie
alocate pentru eficienţă energetică şi energii regenerabile, inovare şi sprijin pentru IMM-uri,
din care cel puţin 20 % ar trebui să fie alocate pentru eficienţă energetică şi energii
regenerabile. Regiunile mai puţin dezvoltate ar trebui să dispună de o paletă mai largă de
priorităţi de investiţii, care să reflecte nevoile mai mari de dezvoltare ale acestora. Însă
acestea vor trebui să aloce cel puţin 50 % din resursele FEDR pentru eficienţă energetică şi
energii regenerabile, inovare şi sprijin pentru IMM-uri.

1.4.1.2. CONSOLIDAREA COEZIUNII TERITORIALE


Regulamentul propus prevede un accent mai mare pe dezvoltare urbană durabilă.
Aceasta ar trebui să se realizeze prin alocarea unui procent minim de 5 % din resursele FEDR
pentru dezvoltare urbană durabilă, prin stabilirea unei platforme de dezvoltare urbană pentru
promovarea consolidării capacităţilor şi a schimburilor de experienţă, precum şi prin

47
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

adoptarea unei liste a oraşelor în care vor fi puse în aplicare acţiuni integrate pentru
dezvoltare urbană durabilă.
Propunerea include, de asemenea, sprijin pentru acţiunile inovatoare în domeniul
dezvoltării urbane durabile în baza unui plafon de 0,2 % din fondurile anuale.
Se va acorda o atenţie specială zonelor cu caracteristici naturale sau demografice
specifice, precum şi o alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice şi slab populate.
Un procent de cel puţin 50 % din această alocare suplimentară va trebui să fie alocat
acţiunilor care contribuie la diversificarea şi modernizarea economiilor regiunilor
ultraperiferice, punându-se un accent special pe cercetare şi inovare, tehnologiile informaţiei
şi comunicaţiilor şi pe competitivitatea IMM-urilor.

1.4.2. Fondul Social European


În timp ce contribuie la coeziunea economică, socială şi teritorială, Fondul social
european (FSE) reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene destinat investirii în
oameni. Acesta conferă cetăţenilor europeni oportunităţi mai mari de angajare, promovează o
educaţie mai bună şi îmbunătăţeşte situaţia persoanelor celor mai vulnerabile care se
confruntă cu riscul de sărăcie.
Regulamentul propune ca FSE să vizeze patru obiective tematice în întreaga Uniune:
(i) promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor;
(ii) promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
(iii) efectuarea de investiţii în domeniul educaţiei, al formării competenţelor şi al învăţării pe
tot parcursul vieţii;
(iv) consolidarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice.
Totuşi, FSE va contribuie, de asemenea, la realizarea altor obiective tematice, cum ar fi
susţinerea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neinfluenţabilă de
schimbările climatice şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, intensificarea
utilizării tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, consolidarea cercetării, a dezvoltării
tehnologice şi a inovării, precum şi creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
(IMM-uri).

1.4.2.1. CONSOLIDAREA CONCENTRĂRII TEMATICE


În conformitate cu angajamentul UE faţă de creşterea favorabilă incluziunii, cel puţin
20 % din sumele alocate FSE vor fi utilizate pentru promovarea incluziunii sociale şi

48
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

combaterea sărăciei. În plus, în cadrul programelor, finanţarea ar trebui să se concentreze


asupra unui număr limitat de priorităţi de investiţii care stabilesc detaliile fiecărui obiectiv
tematic.

1.4.2.2. CONSOLIDAREA PARTENERIATULUI


Propunerea conţine dispoziţii specifice în vederea consolidării parteneriatelor şi a
încurajării participării active a partenerilor sociali şi a organizaţiilor neguvernamentale
(ONG-uri) la investiţiile FSE. Aceasta impune alocarea unui cuantum adecvat din resursele
FSE pentru acţiunile de consolidare a capacităţilor destinate partenerilor sociali şi ONG-
urilor din regiunile mai puţin dezvoltate.

1.4.2.3. CONSOLIDAREA INOVĂRII SOCIALE ŞI A COOPERĂRII


TRANSNAŢIONALE
Activităţile de inovare socială şi cooperare transnaţională sunt încurajate prin
intermediul unei rate de cofinanţare mai ridicate pentru axele prioritare aferente acestora, al
unor dispoziţii specifice în materie de programare şi monitorizare şi al unui rol mai important
al Comisiei în schimbul şi difuzarea bunelor practici şi a acţiunilor comune în cadrul Uniunii.

1.4.2.4. CONSOLIDAREA ACCENTULUI PUS DE REZULTATE


În vederea îmbunătăţirii eficacităţii intervenţiilor FSE, sunt prevăzute dispoziţii
specifice pentru a asigura concentrarea resurselor. În plus, sunt stabiliţi indicatori comuni
pentru a permite o monitorizare mai atentă şi pentru a facilita evaluarea impactului
investiţiilor FSE la nivelul UE.

1.4.2.5. SIMPLIFICAREA SISTEMULUI DE ALOCARE


Pentru a facilita utilizarea FSE, în special de către operatorii de mici dimensiuni,
propunerea de regulament prezintă opţiuni mai simplificate privind costurile. În plus, se
propune ca, în cazul operaţiunilor mici, statele membre să fie obligate să utilizeze rate
forfetare sau sume forfetare. Aceasta ar putea uşura sarcina administrativă pentru până la 50
% din proiecte.

1.4.2.6. CREŞTEREA UTILIZĂRII INSTRUMENTELOR FINANCIARE


Sunt introduse dispoziţii specifice privind instrumentele financiare pentru a încuraja
statele membre şi regiunile să utilizeze FSE într-un mod mai avantajos, crescând astfel

49
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

capacitatea acestuia de a finanţa acţiuni de susţinere a ocupării forţei de muncă, a educaţiei şi


a incluziunii sociale.

1.4.3. Fondul de Coeziune


Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de
locuitor este mai mic de 90 % din media UE-27 pentru realizarea de investiţii în reţelele de
transport TEN-T şi în domeniul mediului.

1.4.3.1 SPRIJINIREA CONCENTRĂRII TEMATICE


În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini investiţiile în adaptarea la
schimbările climatice şi prevenirea riscurilor, investiţiile în sectoarele apei şi deşeurilor,
precum şi în mediul urban. În conformitate cu propunerile Comisiei privind cadrul financiar
multianual, investiţiile în energie sunt, de asemenea, eligibile pentru a beneficia de
contribuţie, cu condiţia ca acestea să aibă efecte pozitive asupra mediului. Prin urmare,
investiţiile în eficienţa energetică şi energia regenerabilă sunt, de asemenea, sprijinite. În
domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investiţiile în reţeaua
transeuropeană de transport, precum şi la cele în sisteme de transport cu emisii reduse de
dioxid de carbon şi în transportul urban.
Având în vedere riscul apariţiei de confuzii cu privire la includerea sau nu a finanţărilor
pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit în categoria finanţărilor structurale, mai ales
datorită faptului că în exerciţiul 2000-2006 ele au funcţionat ca instrumente structurale,
facem următoarea precizare: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul
European pentru Pescuit nu sunt fonduri structurale, dar ele contribuie, alături de FEDR, FSE
şi FC şi de alte surse la finanţarea ciclului 2014-2020.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este instrumentul
financiar prin care, la nivelul statelor membre ale UE, se va asigura implementarea măsurilor
privind dezvoltarea rurală durabilă.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de către Comisia Europeană drept
un instrument de programare pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii
Europene 2014 -2020. Pentru a asigura realizarea Politicii Comune de Pescuit, FEP poate
acorda un sprijin financiar pentru atingerea obiectivelor economice, de mediu şi sociale, în
vederea:

50
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

- asigurării perenităţii activităţii de pescuit şi de exploatare durabilă a resurselor


halieutice (de pescuit);
- reducerii presiunii stocurilor echilibrând capacitatea flotei comunitare în raport cu
resursele marine disponibile;
- întăririi dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit;
- favorizării conservarii şi protecţiei mediului şi a resurselor marine;
- încurajării dezvoltării durabile în zonele de coastă, maritime si lacustre;
- valorificării resurselor umane şi promovării egalităţii între bărbaţi şi femei, care îşi
desfăşoară activitatea în sectorul de pescuit.

1.5. CADRUL GENERAL AL ASISTENTEI FINANCIARE


PRIN INSTRUMENTE STRUCTURALE
Având în vedere necesitatea optimizării fluxurilor financiare din cadrul programelor
operaţionale finanţate din instrumente structurale şi asigurarea capacităţii de absorbţie a
acestor fonduri, precum şi propunerea Comisiei Document in lucru adoptat de pe 6 octombrie
2011 privind tabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul
cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 se impune elaborarea în regim de urgenţă a
unor reglementări privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea
acestora pentru obiectivul convergenţă.

1.5.1 Managementul financiar al instrumentelor structurale


Fondurile aferente instrumentelor structurale se alocă şi se derulează în baza
prevederilor regulamentelor comunitare, precum şi a prevederilor Cadrului strategic naţional
de referinţă şi ale programelor operaţionale, aprobate de Comisia Europeană, cu modificările
şi completările ulterioare.

51
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Ministerul Finanţelor Publice asigură coordonarea managementului financiar al


instrumentelor structurale, precum şi coordonarea managementului financiar al contribuţiei
publice naţionale totale.
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002, cu modificările ulterioare, se
autorizează Ministerul Finanţelor Publice să efectueze, pe parcursul întregului an,
redistribuiri de credite bugetare între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale, în funcţie de stadiul
implementării proiectelor finanţate din instrumente structurale la nivelul fiecărui ordonator de
credite, precum şi în funcţie de modificările determinate de realocările de fonduri din
instrumente structurale între programele operaţionale, efectuate în conformitate cu
procedurile comunitare.
procedurile comunitare.
Ministerul Finanţelor Publice asigură gestionarea instrumentelor structurale prin
conturi deschise la Banca Naţională a României şi/sau Trezoreria Statului.
Conturile aferente gestionării instrumentelor structurale şi a contribuţiei publice
naţionale totale se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Sumele aferente derulării proiectelor finanţate din instrumente structurale, existente în
conturile beneficiarilor, nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a
contractelor / deciziilor / ordinelor de finanţare, cu excepţia creanţelor bugetare rezultate din
aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

1.5.2 Contribuţia publică naţională totală


În bugetele beneficiarilor care sunt finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale se cuprind integral sumele
necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii.
În bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate
parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor
speciale se cuprind sumele necesare implementării proiectelor proprii finanţate din
instrumente structurale.

52
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.5.3 Prefinanţarea
Sumele acordate ca prefinanţare în cadrul proiectelor finanţate din instrumente
structurale se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise
de beneficiari, conform prevederilor contractelor / deciziilor / ordinelor de finanţare.
Beneficiarii pot avansa din prefinanţare sume partenerilor şi contractorilor, după caz,
în limita şi în condiţiile stabilite de Autoritatea de management prin contractele / deciziile /
ordinele de finanţare.
Prefinanţarea acordată se restituie de către beneficiar Autorităţii de management /
Autorităţii de certificare şi plată, dacă nicio cerere de rambursare nu a fost depusă de acesta
în termenul stabilit conform prevederilor contractelor / deciziilor / ordinelor de finanţare.

1.5.4 Păstrarea documentelor, control, audit, nereguli


Controlul financiar preventiv şi auditul intern al fondurilor derulate la nivelul programelor
operaţionale se exercită la nivelul Autorităţii de management / organismului intermediar şi
Autorităţii de certificare şi plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu normele
metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern
şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările ulterioare, controlul financiar
preventiv delegat nu se exercită asupra proiectelor de operaţiuni iniţiate la nivelul Autorităţii
de management / organismului intermediar / Autorităţii de certificare şi plată în vederea
gestionării financiare a programelor operaţionale finanţate din instrumente structurale, cu
excepţia proiectelor de operaţiuni privind proiectele pentru care Autoritatea de
management/organismul intermediar / Autoritatea de certificare şi plată are calitatea de
beneficiar.
Beneficiarul unui proiect finanţat din instrumente structurale are obligaţia îndosarierii şi
păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006, de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale
cu atribuţii de verificare, control şi audit, al serviciilor Comisiei Europene, al Curţii Europene
de Conturi, al reprezentanţilor serviciului specializat al Comisiei Europene - Oficiul
European pentru Lupta Antifraudă - OLAF, precum şi al reprezentanţilor Departamentului
pentru Lupta Antifraudă - DLAF, în limitele competenţelor care le revin, în cazul în care
aceştia efectuează verificări / controale / audit la faţa locului şi solicită declaraţii, documente,
informaţii. În cazul nerespectării acestora, beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă

53
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

primită, aferentă proiectului, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă din


instrumente structurale, cofinanţarea şi finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată
plătite din fonduri de la bugetul de stat, după caz, inclusiv dobânzile / penalizările aferente.

1.5.5 Proiecte implementate în parteneriat


Proiectele finanţate din instrumente structurale în cadrul programelor operaţionale
pentru obiectivul convergenţă pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai
multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în statele membre ale
Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al parteneriatului a unei entităţi înregistrate
fiscal în România, excepţie făcând proiectele pentru care beneficiar este o grupare europeană
de cooperare teritorială.
Pentru implementarea proiectelor autorităţile sau instituţiile finanţate din fonduri publice pot
stabili parteneriate cu entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri
transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat.
Aspectele legale, financiare şi de altă natură privind proiectele implementate în parteneriat,
finanţate în cadrul programelor operaţionale pentru obiectivul convergenţă, vor fi
reglementate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

1.6. REGLEMENTARI SPECIFICE PRIVIND AJUTORUL DE


STAT, ACHIZITIILE PUBLICE, PROTECTIA MEDIULUI
INCONJURATOR, EGALITATE DE SANSE, DURABILITATE

1.6.1. Privire generala asupra temelor orizontale la nivelul


Regulamentelor Europene

1.6.1.1 Ajutorul de stat – aspecte generale


La nivel European ajutorul de stat reprezinta o alocare financiara a statului membru
catre o entitate economica din interiorul statului avand ca scop sustinerea acesteia in
depasirea unei etape din dezvoltare. Insa datorita greutatii delimitarii dintre reala necesitate a
unui ajutor de stat si firmele care doresc sa obtina acest beneficiu fara a fi in situatia de a avea
nevoie de fonduri, au aparut anumite reglementari la nivel European care sa gestioneze aceste
alocari, in in interiorul tarilor cat si in relatiile intre tari.

54
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Obiectivul urmarit prin regulamentele europene, in ceea ce priveste ajutorul de stat, este
acela al evitarii discriminarilor si promovarii egalitatii intre operatorii economici.
Reglementările privind ajutoarele de stat se aplică doar măsurilor care îndeplinesc toate
criteriile enumerate la articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE,

(a) Transfer de resurse de stat


Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv măsuri care implică transferul de
resurse de stat (inclusiv de la autorităţi naţionale, regionale şi locale, bănci şi fundaţii publice
etc.). Mai mult, nu este necesar ca ajutorul să fie acordat de stat ca atare. Ajutorul poate fi
acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de către stat. Acest aspect
priveşte, de exemplu, cazurile în care o bancă privată are responsabilitatea de a gestiona o
schemă de ajutor pentru IMM-uri, finanţată de stat.
Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subvenţii sau
reducerea dobânzii, garanţii pentru împrumuturi, provizioane aferente metodei de amortizare
accelerată, injecţii de capital, scutiri fiscale etc.

(b) Avantaj economic


Ajutorul trebuie să se materializeze într-un avantaj economic de care întreprinderea nu
ar fi beneficiat în mod normal. Exemple mai puţin evidente de tranzacţii care îndeplinesc
această condiţie sunt date mai jos:
• O firmă achiziţionează/închiriază teren aflat în proprietate publică, la un preţ mai mic
decât nivelul pieţei;
• O societate comercială vinde statului un teren la un preţ mai mare decât nivelul pieţei;
• O societate comercială se bucură de acces privilegiat la infrastructură fără a plăti vreo
taxă;
• O întreprindere obţine capital de risc de la stat în condiţii care sunt mai avantajoase
decât cele pe care le-ar obţine de la un investitor privat.

(c) Selectivitate
Ajutorul de stat trebuie să fie selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite firme şi
competitorii acestora. „Selectivitatea” este ceea ce diferenţiază ajutorul de stat de aşa-
numitele „măsuri generale”, respectiv măsurile care se aplică tuturor firmelor din toate
sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea măsurilor fiscale
naţionale).

55
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

O schemă este considerată „selectivă” dacă autorităţile care o gestionează se bucură de


o anumită putere discreţionară. Criteriul selectivităţii este de asemenea îndeplinit dacă
schema se aplică doar unei porţiuni din teritoriul unui Stat Membru.

(d) Efectul asupra concurenţei şi al comerţului


Ajutorul trebuie să aibă un efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între Statele
Membre. Este suficient dacă se poate arăta că beneficiarul este implicat într-o activitate
economică şi că activează pe o piaţă în care există activităţi de comerţ între State Membre.
Natura beneficiarului nu este relevantă în acest context (chiar şi o organizaţie non-profit
se poate angaja în activităţi economice).
Comisia este de părere că ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu are
un efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între Statele Membre. Comisia consideră
aşadar că un asemenea ajutor nu intră sub incidenţa articolului 87 alineatul (1) din Tratat.
Regulamentele europene existente in domeniul ajutorului de stat sunt:
- Regulamentul Consiliului (CE) nr.994/98 din 7 mai 1998 privind aplicarea articolelor
92 şi 93 (în prezent 87 şi 88) ale Tratatului CE anumitor categorii de ajutoare de stat
orizontale;
- Regulamentul Comisiei (CE) nr.1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea
articolelor 87 şi 88 ale Tratatului CE privind ajutorul de minimis;
- Regulamentul Comisiei (CE) nr.800/2008 din 6 august 2008 de declarare a anumitor
categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87
și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare);
- Comunicare a Comisiei Europene nr. 2009/C 83/01 – Cadru comunitar temporar
pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în contextul actualei
crize financiare şi economice.
Măsurile de ajutor care îndeplinesc criteriile precizate la articolului 87 alineatul (1) din
Tratatul CE sunt, în principiu, incompatibile cu Piaţa comună. Cu toate acestea, principiul
incompatibilităţii nu merge până la o interzicere totală. Articolul 87 alineatele (2) şi (3) din
Tratat specifică un număr de cazuri în care ajutorul de stat poate fi considerat acceptabil (aşa-
numitele "excepţii"), respectiv ajutoarele compatibile. Existenţa acestor excepţii justifică, de
asemenea, verificarea de către Comisia Europeană a proiectelor de măsurilor de ajutor de stat,
după cum se prevede în articolul 88 din Tratat.

56
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Acest articol prevede că Statele Membre trebuie să notifice Comisia în ceea ce priveşte
orice intenţie de a acorda un ajutor de stat înainte de punerea în aplicare a acesteia. De
asemenea, articolul conferă Comisiei puterea de a decide dacă măsura de ajutor propusă este
compatibilă sau de a hotărî „suspendarea sau modificarea ajutorului de către statul în cauză”.
In exercitarea prerogativelor sale, Comisia a elaborat abordări specifice în funcţie de
mărimea firmei, amplasamentul său, industria în cauză, scopul ajutorului etc. Pentru a asigura
transparenţa, previzibilitatea şi securitatea juridică, Comisia a făcut publice criteriile pe care
le utilizează atunci când verifică compatibilitatea măsurilor de ajutor notificate.
Putem distinge trei categorii principale de ajutor compatibil conform articolului 87
alineatul (3) litera (a) şi articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratat:

(a) Ajutor regional


Scop
Să promoveze dezvoltarea regiunilor mai puţin favorizate:
 în principal prin susţinerea investiţiei iniţiale (prevăzută atât de regulament, cât şi de
orientări) sau
 în cazuri excepţionale, prin oferirea de ajutor de operare (prevăzut doar de orientări).
Domeniu de aplicare
Orientările cuprind ajutorul pentru investiţii şi ajutorul de operare pentru instituţii
localizate în regiuni eligibile pentru ajutor regional (a se vedea mai jos).
Orientările nu se aplică producţiei primare de produse agricole, producţiei, prelucrării şi
comercializării de produse din pescuit enumerate în anexa I din tratat şi nici industriei
cărbunelui. Norme speciale se aplică:
 transportului şi construcţiei navale;
 nu este permis niciun ajutor regional pentru industria oţelului sau fibrelor sintetice;
 proiectelor mari de investiţii (a se vedea „concepte”).
Concepte
Se pot distinge două categorii de regiuni eligibile:
 Regiuni prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (a): Acestea sunt regiuni unde
standardul de viaţă este extrem de scăzut sau unde şomajul este foarte grav (regiuni
NUTS II cu un PIB/locuitor mai mic de 75% din media UE).

57
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Zone prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (c): Acestea sunt zone problemă
definite pe baza indicatorilor (naţionali) propuşi de statele membre, supuse unei
acoperiri maxime a populaţiei şi unor condiţii minime de prevenire a abuzului.
Investiţie iniţială: investiţie în active corporale şi necorporale legate de înfiinţarea unei
noi instituţii, extinderea unei instituţii existente, diversificarea producţiei unei instituţii spre
noi produse adiţionale sau o modificare fundamentală a întregului proces de producţie al unei
instituţii existente;
Ajutor de operare: Ajutor destinat reducerii cheltuielilor curente ale firmei (de exemplu
costuri salariale, costuri de transport, chirii).
Proiectele mari de investiţii sunt proiecte de investiţie iniţială cu costuri de investiţii
eligibile care se ridică la cel puţin 50 milioane EUR (costurile de investiţie eligibile sunt
definite mai jos).
Echivalent subvenţie brută (ESB): valoarea nominală a ajutorului acordat decontată la
valoarea sa la data acordării ajutorului.
Intensitatea ajutorului: ESB exprimat ca procent din costul eligibil total al proiectului.
Criteriile utilizate pentru evaluarea ajutorului regional sunt prezentate în „Orientările
privind ajutorul regional naţional pentru 2007-2013”.

(b) Norme sectoriale


Comisia a adoptat de asemenea norme specifice în funcţie de industrie (norme
„sectoriale”), care definesc abordarea sa cu privire la ajutorul de stat în anumite industrii.
Cele mai importante, în acest context, sunt următoarele:
• Sectoare specifice
De-a lungul anilor, au fost adoptate norme speciale pentru o serie de sectoare
caracterizate printr-o serie de probleme sau exigenţe care trebuiau rezolvate printr-un set
specific de norme. Acestea includ, în prezent, sectoarele de producţie audiovizuală,
radiodifuziune, cărbune, electricitate (costuri irecuperabile), servicii poştale şi construcţii
navale. Există, de asemenea, restricţii specifice în ceea ce priveşte acordarea de ajutor
industriei oţelului şi industriei fibrelor sintetice.
• Agricultura, silvicultura, pescuitul şi acvacultura
Normele care se aplică acestor sectoare sunt stabilite, în principal, în Orientările
comunitare privind ajutorul de stat pentru sectorul agricol şi silvic pentru 2007-2013 şi în
Orientările comunitare privind examinarea ajutorului de stat pentru pescuit şi acvacultură.

58
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

• Transporturi
In sectorul transportului rutier, se aplică majoritatea normelor generale privind ajutorul
de stat [inclusiv Regulamentul de minimis, deşi există un număr de excepţii (de exemplu
echipamentul de transport nu este în general eligibil pentru ajutor, ajutorul pentru
achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri este exclus din Regulamentul
de minimis, iar plafonul de minimis este redus la 100 000 EUR pentru sectorul transportului
rutier)].
Normele sectoriale privind ajutorul de stat se aplică în alte sectoare din domeniul
transporturilor (transport feroviar, aerian, maritim şi fluvial).

(c) Instrumente de ajutor specifice


Comisia a publicat un număr de Comunicări pentru a oferi îndrumare pentru utilizarea
instrumentelor de ajutor specifice (garanţii, ajutor fiscal, injecţii de capital) sau pentru
calcularea cuantumului ajutorului.
Evaluarea compatibilităţii unui ajutor reprezintă, în principal, analiza efectelor pozitive
ale ajutorului (în termeni de contribuţie la realizarea unui obiectiv de interes comun bine
definit) comparativ cu efectele negative ale acestuia (în principal denaturarea concurenţei şi a
comerţului), ceea ce constituie „testul comparativ”. Pentru ca ajutorul să fie declarat
compatibil, acesta trebuie să fie necesar şi proporţional pentru realizarea unui obiectiv
specific de interes comun.
Cu toate acestea, abordarea economică mai precisă nu înseamnă că fiecare caz de ajutor
de stat face obiectul unei evaluări aprofundate specifice. Utilizând raţionamentul economic al
testului comparativ, Comisia Europeană a ţinut seama de cerinţele economice atunci când a
stabilit normele generale privind ajutoarele de stat, oferind, în acelaşi timp, posibilitatea
folosirii sistemului de control cel mai adecvat. In consecinţă, cazurile cu cele mai mici efecte
de denaturare nu sunt considerate ajutor de stat (ajutorul de minimis).
Regula de minimis nu se aplică întreprinderilor din sectoarele pescuit şi acvacultură,
sectorul cărbunelui şi producţiei primare de produse agricole enumerate în anexa I la tratat.
Aceasta se aplică, cu un anumit număr de condiţii suplimentare, întreprinderilor care
activează în prelucrarea sau comercializarea produselor agricole. În sectorul transportului,
ajutorul de minimis nu poate fi utilizat pentru achiziţionarea de vehicule pentru transportul
rutier de mărfuri. În final, acest regulament nu se referă la întreprinderile aflate în dificultate.
Concept

59
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Regula de mimimis stabileşte o cifră prag pentru ajutor sub care se poate spune că
articolul 87 alineatul (1) nu se aplică, astfel că măsura nu mai trebuie notificată în prealabil
Comisiei.
Regula se bazează pe presupunerea că, în marea majoritate a cazurilor, sume mici de
ajutor nu au efect asupra comerţului şi concurenţei între statele membre.
Criterii
Pentru a beneficia de regula de minimis, ajutorul trebuie să îndeplinească următoarele
criterii:
 Plafonul pentru ajutorul prevăzut în regula de minimis este în general 200 000 EUR
 Plafonul se va aplica la totalul ajutorului public considerat a fi ajutor de minimis.
Acesta nu va afecta posibilitatea ca beneficiarul să obţină alt ajutor de stat în cadrul
unor sisteme aprobate de Comisie, fără a se aduce atingere regulii cumulării descrise mai jos.
 Plafonul se aplică la ajutorul de orice tip, indiferent de forma pe care o ia sau de
scopul urmărit. Singurul tip de ajutor care nu beneficiază de regula de minimis este
ajutorul pentru export.
 Regulamentul se aplică doar formelor „transparente” de ajutor, însemnând ajutor
pentru care este posibil să se calculeze în prealabil echivalentul ajutorului brut fără a fi
necesar să se efectueze o evaluare a riscului. Aceasta implică un anumit număr de restricţii în
ceea ce priveşte anumite forme de ajutor, cum ar fi, de exemplu, garanţiile. Doar garanţiile
sub 1,5 milioane EUR pot fi acoperite de regulament.
Cumulare
Plafonul de mai sus (200 000 EUR de ajutor de minimis pentru o perioadă de trei ani
fiscali) se aplică sumei totale de ajutor de minimis acordat unei singure societăţi comerciale.
Suma coboară la 100 000 EUR în sectorul transportului rutier.
Atunci când acordă un ajutor de minimis unei anumite întreprinderi, statul membru în
cauză trebuie să verifice dacă noul ajutor nu va ridica suma totală de ajutor de minimis
primită de acea întreprindere în timpul perioadei relevante de trei ani peste plafonul de 200
000 EUR (sau 100 000 EUR, după caz).
Statul membru este răspunzător pentru stabilirea instrumentelor necesare pentru
asigurarea unui control eficient în ceea ce priveşte respectarea pragului de minimis cumulat.
Acest lucru poate fi realizat în două moduri:

60
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Fie statul membru creează un registru central al ajutorului de minimis care să cuprindă
informaţii complete privind toate ajutoarele de minimis acordate de către orice
autoritate din cadrul statului membru.
 Alternativ, statul membru informează explicit întreprinderea cu privire la caracterul
de minimis al ajutorului şi obţine de la întreprinderea respectivă informaţii complete
despre alte ajutoare de minimis primite în timpul celor doi ani fiscali anteriori şi în
anul fiscal curent. În orice caz, statul membru rămâne răspunzător pentru asigurarea
respectării plafonului cumulat.
In al doilea rând, cazurile pentru care se poate elabora ex ante un set de criterii de
compatibilitate uşor de aplicat sunt scutite de obligaţia de notificare (ajutoarele de stat incluse
în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare).

Achizițiile publice – aspecte generale


Pentru realizarea de achizitii publice intr-un mod unitar si echilibrat pe intreg teritoriul
UE, au fost elaborate regulamente speciale pentru fiecare program.
In mod general achizitiile publice se realizeaza in functie de legislatia existenta in tara
de referinta insa se pot urmari si anumite tipuri de instructiuni existente in ghidurile fiecarui
program operational.
Legislatia privind achizitiile publice in Romania este reglementata prin urmatoarele:
• OUG 34 / 2006 – Atribuire contracte de achizitie publica si de concesiune de lucrari;
• Legea 337 / 2006 – Aprobarea OUG 34 / 2006 de mai sus;
• Legea 128 / 2007 – Modificarea si completarea OUG nr. 34/2006;
• HG 925 / 2006 – Aprobarea normelor referitoare OUG 34 / 2006;
• HG 1337 / 2006 – Completarea HG 925 / 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG nr. 34/2006;
• HG 71 / 2007 – Aprobare Norme de aplicare prevederi referitoare la contractele de
concesiune lucrari publice si servicii prevazute de OUG nr. 34/2006;
• Ordin ANRMAP 155 / 2006 – Aprobare Ghidul de atribuire contracte de achizitie publica;
• Ordin ANRMAP 183 / 2006 – Aplicare dispozitii ale contractului de publicitate media;
• HG 1660 / 2006 – Aprobarea Normelor de aplicare prevederile de atribuire contracte de
achizitie publica prin mijloace electronice din OUG 34 / 2006;
• HG 525 / 2007 – Organizarea, functionare Autoritate Nationala pentru Reglementarea si
Monitorizarea Achizitiilor Publice;

61
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

• HG 782 / 2006 – Aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului


National de Solutionare a Contestatiilor;
• OUG 74 / 2005 – Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare Achizitii Publice
• Legea 111 / 2006 – Aprobare OUG nr. 74 / 2005;
• OUG 30 / 2006 – Verificare proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica;
• Legea nr. 228 / 2007 – Aprobare OUG 30 / 2006, functia de verificare aspecte procedurale
ale procesului de atribuirecontracte de achizitie publica;
• HG 942 / 2006 – Aprobarea Normelor de aplicare a OUG 30 / 2006;
• Ordin MFP 175 / 2007 – Aprobare Manual Operational referitor la activitatea de observare
si verificare a atribuirii contractelor de achizitie publica, de concesiune lucrari publice si
concesiune de servicii – modelul si continutul formularelor si documentelor utilizate.
• Ordin nr. 1120/15.10.2013, privind modificarea si aprobarea procedurii de atribuire
aplicabile beneficiarilor privati de proiecte finantate din instrumente structurale, obiectivul
Convergentă

Protecția mediului – aspecte generale


UE acorda o mare importanta activitatilor ce au ca obiectiv protectia mediului, motiv
pentru care in toate cererile de finantare se aloca un punctaj important activitatilor ce au ca
finalitate implementarea de masuri de protectie a mediului. In particular, masurile de
protectie a mediului pe fiecare program operational sunt diferite in functie de tipul de
activitate desfasurat aici si de impactul acesteia asupra mediului.
In Romania, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) este responsabil
pentru politica naţională din domeniul protecţiei mediului, precum şi de realizarea strategiei
şi a reglementărilor specifice privind dezvoltarea şi armonizarea acestor activităţi cu cadrul
general al politicii guvernamentale. MMGA coordonează implementarea strategiei
guvernamentale în domeniile de interes, reprezentând autoritatea de stat competentă în
domeniul protecţiei mediului. Reprezentanţii autorităţilor de mediu (MMGA, Agenţiile
Regionale de Protecţia Mediului) vor participa, unde este cazul, la comitetele de selecţie a
proiectelor care vor fi stabilite la nivel naţional şi regional, precum şi la comitetele de
monitorizare. Criteriile de selecţie a proiectelor şi indicatorii de program/proiect vor integra,
unde este posibil, aspectele privind impactul asupra mediului.

62
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.6.2. Reglementări specifice privind ajutorul de stat, achizițiile


publice si temele orizontale la nivelul Programelor Operaționale
(PO)

1.6.2.1. Caracteristici generale aplicabile tuturor PO-urilor

Ajutorul de stat – aspecte specifice


Programele Operaţionale au fost elaborate ţinând cont de prevederile Ghidului Comisiei
privind regulile pentru ajutorul de stat. Prevederile din articolele 87 şi 88 din Tratat în ceea ce
priveşte concurenţa şi ajutorul de stat sunt respectate. Orice sprijin public trebuie să respecte
regulile procedurale şi materiale in vigoare aplicabile ajutorului de stat, aplicabile la data
acordării ajutorului.
Acţionând în conformitate cu competenţele stabilite prin legislaţia naţională, Consiliul
Concurenţei, (autoritatea naţională pentru ajutorul de stat), a sprijinit Autoritatea de
Management şi Organismele Intermediare în ceea ce priveşte regulile de aplicare a ajutorul
de stat şi oferă în continuare consiliere operaţională, inclusiv în procesul de elaborare
normativă şi administrativă a domeniilor la aplicabilitate pentru ajutorul de stat.
Consiliul Concurenţei, care îndeplineşte rolul de Punct de Contact în problematici
privind ajutorul de stat între Comisia Europeană şi autorităţile române pe de-o parte, şi între
autorităţile de stat furnizoare de ajutor de stat şi beneficiar pe de altă parte, va asigura
respectarea strictă a cerinţelor de notificare. Pentru operaţiunile care întră sub incidenţa
reglementărilor privind exceptarea în bloc se vor furniza toate informaţiile necesare solicitate.
Notificarea măsurilor de ajutor de stat, respectiv informaţiile privind operaţiunile ce
intră sub incidenţa exceptărilor în bloc vor fi transmise Consiliului Concurenţei spre
consultare. În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei va transmite aceste notificări / informaţii
Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea
Europeană. Autorităţile, furnizorii de ajutor de stat, precum şi beneficiarii de ajutor de stat
sunt obligaţi să pună la dispoziţia Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate în
vederea transmiterii lor la Comisia Europeană. În cazul operaţiunilor pentru care finanţarea
publică se constituie în ajutor dar nu intră sub incidenţa categoriilor menţionate anterior (ex.
de minimis) autorităţile relevante vor asigura conformitatea cu regulile şi procedurile privind
ajutorul de stat.

63
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

În perioada de programare, schemele elaborate de instituţiile furnizoare de ajutor de stat


vor fi transmise Comisiei Europene, ori de câte ori regulile CE solicită o aprobare ex-ante a
Comisiei. Obligaţiile specifice privind notificarea individuală a schemelor de ajutor de stat
vor fi respectate. Consiliul Concurenţei cooperează cu autorităţile, alţi furnizori de ajutor de
stat şi beneficiari şi le oferă sprijin în scopul implementării adecvate a acquis-ului comunitar.
Autoritatea de Management va avea deplina responsabilitate în a asigura conformitatea
cu reglementările privind ajutorul de stat. Implementarea efectivă a Fondurilor Structurale
este în responsabilitatea Autorităţii de Management. Clarificările cerute solicitanţilor,
sprijinul acordat, precum şi prevederile contractelor de finanţare vor asigura faptul că
solicitanţii înţeleg limitările asistenţei acordate şi vor avea suficiente informaţii care să
evidenţieze problemele care pot apărea precum şi obligaţii ce decurg din acest fapt.
Procedurile elaborate vor asigura că regulamentele în domeniul ajutorului de stat vor fi
respectate în procesul de certificare şi verificare al cererilor de plată şi la efectuarea
verificărilor ad – hoc.
Rapoartele Anuale de Implementare ale Programului Operaţional vor detalia măsurile
luate pentru a asigura conformitatea tuturor operaţiunilor cu reglementările în domeniul
ajutorului de stat în ceea ce priveşte excluderilor în bloc (referitoare la: IMM-uri, ocupare,
training SGEI şi investiţii regionale transparente de ajutor de stat), regulile “de minimis”, sau
alte tipuri de ajutor de stat în conformitate cu obligaţiile de notificare (ca de exemplu:
cercetare, ajutor de stat pentru dezvoltare / inovare, ajutor de stat regional, capital de risc,
ajutorul pentru mediu). În plus, informaţiile solicitate de Comisie şi de Organizaţia Mondială
a Comerţului privind schemele de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale sau „de minimis”
vor fi furnizate in concordanţă cu regulile aplicabile.

Achiziții publice
Achiziţiile publice din toate contractele finanţate prin Fonduri Structurale şi de
Coeziune, precum şi din co-finanţarea naţională aferentă se vor realiza în conformitate cu
legislaţia UE, cea naţională primară şi secundară privind implementarea prevederilor UE
referitoare la achiziţiile publice.
Pentru asigurarea coerenţei cu reglementările UE privind achiziţiile publice, autorităţile
române au transpus directiva CE/17/2004 şi CE/18/2004 prin adoptarea Legii 337/2006
pentru aprobarea OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. A

64
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

fost adoptată, de asemenea, şi legislaţia secundară. Această legislaţie ia în considerare


prevederile Comunicării Comisiei privind concesiunile conform Legii comunitare din 29
aprilie 2000 şi a celei privind legea comunitară în domeniul contractelor care se supun
prevederilor directivei din domeniul achiziţiilor publice din data de 1 august 2006.
Pentru a întări prevederile legale, a fost înfiinţată, Autoritatea Naţională pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (A.N.R.M.A.P.). Acest organism are rol
în elaborarea strategiei de achiziţii publice, asigurarea unui cadru coerent şi armonizat cu
acquis-ul comunitar, monitorizarea, analizarea, evaluarea şi supervizarea metodelor utilizate
pentru acordarea contractelor de achiziţii publice, consilierea metodologică dezvoltării
capacităţii autorităţilor de contractare implicate în activităţile de achiziţii publice. ANRMAP
a creat cadrul pentru metodologiile de achiziţii publice şi oferirea de consiliere şi sprijin.
Toate contractele de achiziţii publice vor fi atribuite în conformitate cu legislaţia
naţională armonizată. Principiile care vor fi aplicate în toate contractele sunt:
nediscriminarea, tratament egal, recunoaştere reciprocă, transparenţă, proporţionalitate,
utilizare eficientă a fondurilor şi asumarea răspunderii.
Procedura pentru a atribuirea unui contract de achiziţii publice poate fi licitaţie deschisă
şi/sau restrânsă. Dialogul competitiv, negocierea directă sau cererea de ofertă, acordul cadru,
licitaţia electronică şi sistemul de achiziţii dinamice pot fi utilizate în atribuirea unui contract
de achiziţii publice în conformitate cu prevederile legale, doar ca excepţie. Inspectoratul
General pentru Comunicare şi Tehnologia Informaţie este operatorul pentru sistemul
electronic pentru achiziţii publice (ESPP).
Contractele sunt publicate în ESPP, in presa centrală şi, în Jurnalul Oficial al
Comunităţii Europene, in cazul în care este relevant, si în conformitate cu directivele
comunitare.
Criteriile de eligibilitate şi selecţie fac referire la situaţia personală, abilitatea de a
exercita activitatea profesională, situaţia economică şi financiară, capacitatea profesională şi /
sau tehnică, asigurarea calităţii, standarde de mediu. Criteriile de atribuire sunt: cea mai
profitabilă ofertă economică sau, în mod exclusiv, preţul cel mai mic.
ANRMAP oferă training, cursuri şi seminarii pentru principalii achizitori de la nivel
central şi local, inclusiv instituţiilor implicate în gestionarea Fondurilor Structurale şi de
Coeziune şi a beneficiarilor.
Mecanismul de control ex-ante a sistemului de achiziţii publice a devenit funcţional
prin OUG 30/2006 şi Decizia guvernamentală 942/2006 pentru aprobarea normelor

65
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

metodologice pentru OUG 30/2006. In acest sens, unitatea de Coordonare şi Verificare a


Achiziţiilor Publice (UCVAP) din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor a fost
desemnat organismul responsabil pentru asigurarea verificării ex-ante a procedurilor de
achiziţii publice, inclusiv celor derulate prin programe finanţate din Fondurile Structurale şi
de Coeziune
UCVAP lucrează împreuna cu ANRMAP, Autorităţile de Management şi cu alte
instituţii publice cu activitate în domeniul achiziţiilor publice.
În vederea îmbunătăţirii calităţii sistemului de achiziţii publice şi asigurarea corelării cu
legislaţia naţională în domeniu, MEF, prin structurile specializate de la nivel central şi
teritorial, verifică procesul de atribuire a contractelor, pe baza analizelor de risc şi pe baza
selectivă. Pentru a îndeplini activitatea de verificare UCVAP va desemna observatori în toate
stadiile procedurii de achiziţii publice. Observatorii vor întocmi rapoarte de activitate şi in
cazul in care sunt constatate nereguli în aplicarea procedurii vor emite o opinie consultativă.
Opinia va fi trimisă ANRMAP precum şi autorităţilor ierarhice superioare autorităţii
contractante. In cazul proiectelor finanţate din Fonduri Structurale şi de Coeziune opinia şi
rapoartele de activitate sunt transmise autorităţii de management în cauză.
Autoritatea contractantă are responsabilitatea deciziilor luate în timpul procesului de
atribuire a contractului de achiziţii publice. Deciziile luate de autoritatea contractantă sunt
transmise ANRMAP şi UCVAP.
Mecanismul stabilit pentru procedura de verificare ex-ante, ca parte a întregului sistem
de gestionare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune asigură eficienţa şi eficacitatea utilizării
fondurilor prin garantarea conformităţii cu procedurile de achiziţii publice cu legislaţia
naţională şi directivele europene.

1.6.2.2. Caracteristici specifice aplicabile fiecarui PO in parte

66
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


POR Dezvoltarea durabilă este urmărită în
toate acţiunile prevăzute în POR pentru
Programul Operaţional Regional,
prin toate axele prioritare de
Acţionând în conformitate cu competenţele stabilite
prin legislaţia naţională, Consiliul Concurenţei,
In vederea derularii procedurilor de achizitie publica, conform
legislatiei existente in vigoare trebuie avuti in vedere urmatorii
că protejarea mediului înconjurător dezvoltare, respectă principiul (autoritatea naţională pentru ajutorul de stat), a pasi:
reprezintă o problemă fundamentală. egalităţii de şanse şi al sprijinit Autoritatea de Management pentru POR şi - Invitaţia de participare: beneficiarul va elabora şi transmite
Acţiunile prevăzute a fi implementate nediscriminării. Astfel, Autoritatea Organismele Intermediare în ceea ce priveşte invitaţia de participare la cel puţin 3 operatori economici,
prin POR au o contribuţie semnificativă de Management pentru POR, regulile de aplicare a ajutorul de stat şi oferă în împreună cu documentaţia de atribuire.
la dezvoltarea durabilă a regiunilor. În prin “Fişele detaliate pe domenii continuare consiliere operaţională, inclusiv în În termenele prevăzute în documentaţia de atribuire, operatorii
primul rând, o infrastructură mai bună de intervenţie” şi prin Sistemul de procesul de elaborare normativă şi administrativă a economici invitaţi pot solicita clarificări, iar beneficiarul este
de transport contribuie la o Implementare al POR ia măsurile domeniilor la aplicabilitate pentru ajutorul de stat. obligat să răspundă acestor solicitări.
raţionalizare/fluidizare a traficului, necesare pentru a asigura Autoritatea de Management va avea deplina Termenul limită pentru depunerea ofertelor va fi stabilit astfel
drumurile de ocolire reducând nivelul accesibilitatea beneficiarilor, fără responsabilitate în a asigura conformitatea cu încât să permită întocmirea de oferte fundamentate tehnic şi
poluării din interiorul oraşelor. discriminare pe criteriu de sex, reglementările privind ajutorul de stat. financiar;
Un element important al dezvoltării rasă, origine etnică, religie, Implementarea efectivă a Fondurilor Structurale este - Primirea şi evaluarea ofertelor: beneficiarul trebuie să
durabile îl reprezintă asigurarea vârstă, dizabilităţi sau orientare în responsabilitatea Autorităţii de Management. înregistreze ofertele în ordinea primirii acestora.
eficienţei energetice şi utilizarea sexuală. Clarificările cerute solicitanţilor, sprijinul acordat, Beneficiarul va alege acea ofertă care permite cel mai bine
durabilă a energiei. Toate operaţiunile În ceea ce priveşte egalitatea de precum şi prevederile contractelor de finanţare vor realizarea obiectivelor proiectului propus prin cererea de
care se adresează reabilitării clădirilor şanse între femei şi bărbaţi, AM asigura faptul că solicitanţii înţeleg limitările finanţare. Dupa alegerea ofertei câştigătoare, beneficiarul
vor lua în considerare eficienţa POR urmăreşte, pe baza asistenţei acordate şi vor avea suficiente informaţii cofinanţării întocmeşte procesul verbal de adjudecare a
energetică şi, acolo unde este posibil, indicatorilor de gen şi în care să evidenţieze problemele care pot apărea contractului prin care va argumenta alegerea făcută;
utilizarea energiei durabile va fi utilizată conformitate cu Strategia precum şi obligaţii ce decurg din acest fapt. - Elaborarea şi semnarea contractului: beneficiarul va
ca un criteriu pentru selecţia naţională în domeniul egalităţii de Procedurile elaborate vor asigura că regulamentele comunica rezultatul procedurii de atribuire către toţi operatorii
proiectelor. şanse între femei şi bărbaţi : în domeniul ajutorului de stat vor fi respectate în economici invitaţi care au depus o ofertă.
 asigurarea participării procesul de certificare şi verificare al cererilor de Contractul trebuie să fie încheiat în formă scrisă în două
echilibrate a femeilor şi plată şi la efectuarea verificărilor ad – hoc. exemplare originale, semnat de ambele părţi, ştampilat şi datat.
bărbaţilor pe piaţa muncii; Conform Tratatului asupra Comunităţii Europene, Contractul trebuie să fie valabil pe o perioadă suficient de mare,
 asigurarea egalităţii de şanse ajutorul de stat acordat în scopul promovării astfel încât să se permită implementarea proiectului în
în educaţie şi formare dezvoltării economice a anumitor regiuni conformitate cu datele din contractul de finanţare, cu
profesională; dezavantajate ale Uniunii Europene poate fi documentele anexate acestuia şi cu graficul de implementare
 încurajarea femeilor considerat compatibil cu piaţa internă a UE. Acest tip tehnico-financiară a proiectului.
antreprenori; de ajutor de stat este denumit ajutor naţional Contractul trebuie să menţioneze datele de identificare a celor
 reconcilierea vieţii regional pentru investiţii (ajutor regional). două părţi semnatare, obiectul, valoarea şi durata contractului.
profesionale cu viaţa de Scopul ajutorului regional este de a promova Vor fi prevăzute în mod expres condiţii referitoare la livrare,
familie; dezvoltarea regiunilor mai puţin favorizate, în montaj, punere în funcţiune, recepţie, standarde de calitate,
 asigurarea participării principal prin susţinerea investiţiilor iniţiale şi crearea service, garanţii etc., conform prevederilor legale.
echilibrate a femeilor şi de locuri de muncă. Specificitatea geografică Dacă ofertantul câştigător nu semnează contractul în termenii
bărbaţilor în procesul distinge ajutorul regional de celelalte tipuri de ajutor stabiliţi, beneficiarul poate să încheie contractul cu ofertantul cu
decizional. de stat: ajutor pentru cercetare, dezvoltare şi punctajul imediat următor, dacă oferta corespunde, sau poate
POR acordă o atenţie specială inovare, ocupare, instruire sau mediu. relua procedura de achiziţie în aceleaşi condiţii.

67
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


grupurilor sociale defavorizate Hotărârea Guvernului nr. 946/2006 privind Dacă în contractul de achiziţii se face referire la una sau mai
(de ex. populaţia de etnie romă) intensitatea maximă a ajutorului de stat pentru multe cheltuieli neeligibile, beneficiarul finanţării prin POR
prin includerea, în cadrul axei investiţii iniţiale stabileşte procentele pentru ajutorul trebuie să suporte din surse proprii aceste cheltuieli,
prioritare “Îmbunătăţirea ce poate fi acordat întreprinderilor ce nu intră în rambursarea lor neputând fi solicitată prin cererile de
infrastructurii sociale”, a unor categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru toate rambursare.
măsuri de reabilitare şi cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. În cazul Modificarea contractelor de achiziţii prin prelungirea duratei de
modernizare a centrelor sociale ajutorului acordat întreprinderilor mici şi mijlocii execuţie a contractului trebuie făcută astfel încât implementarea
şi a celor rezidenţiale; se creează (inclusiv microîntreprinderilor), la pragurile stabilite în şi plăţile finale să fie realizate înaintea expirării contractului de
facilităţi de acces la infrastructura Hotărârea Guvernului se adaugă 20% pentru finanţare încheiat cu Autoritatea de management.
creată pentru persoanele cu microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi 10% pentru Toate documentele care derivă din procesul de achiziţie vor fi
dizabilităţi, precum şi dotări cu întreprinderi mijlocii. păstrate de către beneficiar timp de 3 ani de la închiderea POR
echipamente specifice. De În conformitate cu prevederile Recomandării CE nr. şi vor fi puse, la cerere, la dispoziţia Autorităţii de management,
asemenea, POR acordă atenţie 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor, Organismului intermediar, Autorităţii de Certificare şi Plată,
problemelor de şomaj din rândul întreprinderilor mici şi mijlocii, o întreprindere nu Autorităţii de Audit, Comisiei Europene sau oricarui alt organism
tinerilor şi se adresează nevoilor poate fi considerată IMM dacă 25% sau mai mult din abilitat să verifice sau să realizeze controlul/ auditul asupra
specifice ale acestui grup prin capitalul sau drepturile de vot ale acesteia sunt modului de implementare a proiectelor cofinanţate din
imbunătăţirea infrastructurii controlate direct sau indirect, individual sau în instrumente structurale.
preuniversitare şi pentru educaţie comun, de una sau mai multe organisme publice . Conform Ordinului 1120/15.10.2013 privind modificarea și
continuă pentru a favoriza Astfel, în vederea stabilirii intensităţii maxime a aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privați
obţinerea unor rezultate ajutorului regional, autorităţile publice locale (unităţile de proiecte finanțate din Instrumente Structurale, obiectivul
educaţionale mai bune. administrativ-teritoriale, inclusiv parteneriatele între „Convergență” beneficiarii privati pot aplica procedura
acestea) sunt încadrate în categoria întreprinderilor simplificată la capitolul VII din prezentul ordin:
mari. a) în cazul contractelor de furnizare, beneficiarii privați aplică
Ajutoarele de stat acordate nu se cumulează cu alte procedura simplificată fără să existe o limită valorică superioară
ajutoare de stat, în sensul art. 87 alin (1) din Tratatul de la care să se aplice dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006;
de Instituire a Comunităţii Europene, şi nici cu b) în cazul contractelor de servicii și lucrări beneficiarii privați
ajutoarele de minimis, acordate pentru aceleaşi aplică procedura simplificată dacă nu îndeplinesc cumulativ
costuri eligibile, în cazul în care acest cumul duce la condițiile prevăzute la art. 9 lit. c) și c1) din actul normativ citat
o intensitate a ajutorului care depăşeşte nivelul mai sus.
stabilit. Plafonul maxim al intensităţii ajutorului de Pe parcursul întregului proces de achiziţie trebuie respectate
stat stabilit trebuie respectat, indiferent dacă următoarele principii şi reguli:
finanţarea provine din surse locale, regionale,  Nediscriminarea si tratamentul egal;
naţionale sau comunitare.  recunoaşterea reciprocă;
Rapoartele Anuale de Implementare ale Programului  transparenţa;
Operaţional vor detalia măsurile luate pentru a  proporţionalitatea;
asigura conformitatea tuturor operaţiunilor cu  eficienţa utilizării fondurilor publice;
reglementările în domeniul ajutorului de stat în ceea  evitarea conflictului de interese;
ce priveşte excluderilor în bloc (referitoare la: IMM-

68
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


uri, ocupare, training SGEI şi investiţii regionale  neretroactivitatea contractului.
transparente de ajutor de stat), regulile “de minimis”, Nediscriminarea şi tratamentul egal reprezintă asigurarea
sau alte tipuri de ajutor de stat în conformitate cu condiţiilor de manifestare a concurenţei reale, prin stabilirea şi
obligaţiile de notificare (ca de exemplu: cercetare, aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli,
ajutor de stat pentru dezvoltare / inovare, ajutor de cerinţe şi criterii identice pentru toţi operatorii economici,
stat regional, capital de risc, ajutorul pentru mediu). inclusiv prin protejarea informaţiilor confidenţiale atunci când
În plus, informaţiile solicitate de Comisie şi de este cazul, pentru ca oricare dintre aceştia, indiferent de
Organizaţia Mondială a Comerţului privind schemele naţionalitate, să poată participa la procedura de atribuire şi să
de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale sau „de beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.
minimis” vor fi furnizate in concordanţă cu regulile În vederea satisfacerii acestor principii, beneficiarul trebuie să
aplicabile. se asigure că procesele de atribuire şi cerinţele contractuale nu
duc la impunerea unor restricţii nejustificate faţă de potenţialii
furnizori, respectiv contractori. Astfel, selecţia
candidaţilor/ofertanţilor trebuie să se facă pe bază de criterii
obiective, cu luarea în considerare doar a acelor certificări
permise de legislaţie, şi cu asigurarea principiului
proporţionalităţii, astfel cum acesta este definit mai jos.
Recunoaşterea reciprocă constă în acceptarea produselor,
serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise
de autorităţile competente din alte state, precum şi a
specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel
naţional.
Transparenţa înseamnă aducerea la cunoştinţa publicului a
tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de
atribuire.
Acest principiu face referire, sub condiţia respectării
confidenţialităţii datelor astfel cum aceasta este prevăzută în
legislaţia relevantă, la claritatea şi deschiderea către scrutinul
public a procesului prin care beneficiarul atribuie contractele
finanţate prin fondurile publice. În acest sens, transparenţa este
legată de procesul de atribuire în sine, şi numai în mod indirect
de ceea ce se achiziţionează sau de identitatea contractorilor.
Condiţiile minime pentru asigurarea transparenţei procesului de
atribuire se referă la:
 furnizarea tuturor informaţiilor necesare potenţialilor
candidaţi/ofertanţi pentru ca aceştia să depună candidaturi/
oferte în cadrul procedurilor de atribuire;

69
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


 identificarea clară a criteriilor de selecţie şi evaluare şi a
ordinii de importanţă a acestora;
 informarea participanţilor la procedura de atribuire cu privire la
rezultatele acesteia şi publicarea anunţului de atribuire
Proporţionalitatea reprezintă asigurarea corelaţiei între
necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziţie
publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite. În acest sens,
beneficiarul trebuie să se asigure că, în cazul în care sunt
stabilite cerinţe minime de calificare, acestea prezintă relevanţă
şi/sau sunt proporţionate în raport cu natura şi complexitatea
contractului atribuit.
Eficienţa utilizării fondurilor publice reprezintă aplicarea
procedurilor de atribuire competiţionale şi utilizarea de criterii
care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în
vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ, inclusiv
prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de
protecţie a mediului.
Evitarea conflictului de interese
În sensul art.52 din Regulamentul Financiar nr.1605/2002,
conflictul de interese reprezintă (i) situaţia în care interesele de
natură patrimonială sau nepatrimonială (familială, emoţională,
afinitate politică sau naţională) ale unei persoane fizice sau
juridice implicate în procesul de utilizare a fondurilor comunitare
afectează sau pot afecta în mod negativ capacitatea acesteia
de a-şi exercita atribuţiile în mod obiectiv şi imparţial; (ii) situaţia
care influenţează sau este de natură să influenţeze capacitatea
unui ofertant/ contractor (precum şi a angajaţilor şi sub-
contractorilor acestora) de a furniza o opinie profesională
obiectivă şi imparţială, de a-şi respecta obligaţiile asumate faţă
de autoritatea contractantă, sau care conduce sau poate
conduce la distorsionarea concurenţei în cadrul procedurii de
atribuire.
Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, Beneficiarul are
obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de
interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale. În acest
sens, Beneficiarul va ataşa o declaraţie pe proprie răspundere
prin care confirmă că nu se află în conflict de interese cu firma

70
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


careia îi atribuie un contract de lucrări/ furnizare/ servicii.
Neretroactivitatea contractului
Orice contract semnat în condiţiile legislaţiei naţionale în
vigoare şi/sau ale acestor instrucţiuni începe să producă efecte
din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Aceasta
înseamnă că nicio plată nu poate fi efectuată şi niciun bun,
serviciu sau lucrare nu poate fi furnizat/ prestat/ executată
anterior semnării contractului. Acelaşi principiu este aplicabil şi
actelor adiţionale la aceste contracte.
POCU Protecția mediului, promovarea echității
și coeziunii sociale, prosperitatea
Promovarea egalității de șanse,
combaterea discriminării de gen,
Pentru Implementarea sistemelor de asigurare şi
management al calității în FPC la nivel de sistem şi
În aplicarea prevederilor contractelor de finanţare, Ministerul
Fondurilor Europene emite Ordinului 1120/15.10.2013 privind
economică, precum și respectarea pe criterii de origine rasială sau de furnizor în concordantă cu Cadrul European modificarea și aprobarea procedurii de atribuire aplicabile
angajamentelor internaționale sunt etnică, religie sau credință, pentru Asigurarea Calitătii se aplica ca si cadrul legal beneficiarilor privați de proiecte finanțate din Instrumente
obiective importante ale Strategiei UE handicap, vârstă sau orientare Regulamentul (CE) nr. 1998/2006, in orice situatie în Structurale, obiectivul „Convergență”
de Dezvoltare Durabilă, și care au fost sexuală și a dificultăților de acces care se aplică regulile Ajutorului de stat, în Conform Ordinului 1120/15.10.2013, pentru derularea
transpuse în plan național prin de orice tip și asigurarea conformitate cu articolul 87.1 al Tratatului Uniunii procedurilor de achizitie publica trebuie respectate urmatoarele
adoptarea Strategiei Naționale de accesului egal la serviciile de Europene, Autoritatea de Management va respecta prevederi:
Dezvoltare Durabilă, Orizont interes general sunt teme conditiile stabilite prin regulamentele de exceptare. 1. Achiziţiile publice de produse, servicii sau lucrări necesare
2013‐2020‐2030. orizontale care contribuie la În functie de tipul proiectului, Autoritatea de pentru implementarea activităţilor proiectelor cofinanţate din
PO Capital Uman va contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Management va aplica Regulamentul (CE) nr. Fondul Social European şi bugetul de stat prin POSDRU 2007-
promovarea dezvoltării durabile, atât în Europa 2020. Pentru respectarea 68/2001 privind ajutorul de stat pentru formare 2013 pot fi realizate de Liderul de Parteneriat (Beneficiar) sau
mod direct, în contextul acțiunilor acestor principii pe parcursul profesională şi Regulamentul (CE) nr. 70/2001 de Partenerul/Partenerii acestuia, conform prevederilor
sprijinite, cât și prin implementarea implementării fondurilor ESI în pentru ajutorul de stat acordat întreprinderilor mici şi Acordului de Parteneriat;
unor măsuri orizontale conform Art. 8 al România, se vor avea în vedere mijlocii, precum si Regulamentul (CE) nr. 2204/2002 2. Achiziţiile publice de produse, servicii sau lucrări vor fi
Regulamentului privind Dispozițiile atât acțiuni specifice care privind ajutorul de stat pentru ocupare. efectuate de Liderul de parteneriat (beneficiar), partenerul
Comune. vizează promovarea Ajutorul de stat reprezintă orice măsură care naţional sau de partenerul transnaţional atunci când acesta
POCU va contribui la dezvoltarea tratamentului egal, combaterea îndeplineşte toate criteriile prevăzute la art. 87 alin.1 implementează activităţi în România, în conformitate cu
durabilă prin promovarea coeziunii discriminării, cât și abordarea de din Tratatul de instituire a Comunitătii Europene, prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile
sociale și a unei societăți inclusive, o manieră orizontală, de tip respectiv sprijinul financiar acordat de către stat publice sau, dacă este cazul, în conformitate cu prevederile
care promovează egalitatea de șanse mainstreaming a acestor (autoritate publică) tuturor activitătilor procedurii
și combate abuzurile și discriminarea principii. economice/comerciale, indiferente de forma juridică Norme de aplicare:
de orice tip. Acțiunile ce urmează a fi Grupurile expuse unui grad sau statutul de organizare pentru a sustine costuri Conform prevederilor art. 9 din O.U.G nr.34/2006, beneficiarii
finanțate în special în cadrul OT 8 (Axa ridicat de discriminare includ care trebuie acoperite în mod normal în privaţi trebuie să respecte şi să aplice prevederile acestui act
Prioritară 4 și Axa Prioritară 5) sunt copiii, persoanele vârstnice și desfăşurarea afacerilor. normativ, numai în cazul atribuirii de contracte de servicii şi
concepute astfel încât, printr‐o persoanele cu un nivel scăzut de Suportul trebuie să fie unul selectiv, fiind astfel lucrări dacă se respectă, în mod cumulativ următoarele condiţii:
abordare multi‐dimensională și investiții educație, persoanele de etnie susceptibil de a distorsiona competitia de pe piată Pentru lucrări (art. 9 lit. c):
integrate, inclusiv prin investiții în romă, persoanele cu dizabilități, sau de a afecta condițiile în care se desfăşoară • respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct,
infrastructură, comunitățile defavorizate precum și persoanele care suferă comertul între Statele Membre. în proporţie de mai mult de 50%, de către o autoritate

71
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


să poată fi create premisele pentru de dependențe, victimele De principiu, ajutorul de stat este contrar (şi contractantă;
dezvoltare pe termen lung. violenței în familie, victimele incompatibil) cu o piată comună. Cu toate acestea, • valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai
Totodată, PO CU va contribui la traficului de ființe umane și Comisia Europeană are autoritatea de a evalua în ce mare decât echivalentul în lei al sumei de 5.000.000 euro;
creșterea eficienței utilizării resurselor persoanele private de libertate conditii poate fi autorizat Ajutorul de stat în Pentru servicii (art. 9 lit. c1):
de muncă prin: sau eliberate condiționat – dat conformitate cu derogările acordate prin intermediul • respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct,
 Activarea persoanelor aflate în afara fiind nivelul ridicat de sărăcie cu Tratatului CE. în proporţie de mai mult de 50%, de către o autoritate
pieței muncii, în special cele aparținând care se confruntă aceștia, Ca regulă generală, nici un ajutor nu poate fi contractantă;
grupurilor vulnerabile și minorității precum și accesul limitat la acordat: • valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai
rome; servicii de interes general, mare decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro;
 Formarea specializată a forței de precum serviciile sociale sau de a) activitătilor legate de export, mai precis ajutor Pentru contractele de furnizare nu este prevăzută o
muncă în domeniile cu valoare ridicată sănătate, dar și accesul limitat pe direct corelat cu cantitătile exportate, cu înfiintarea şi reglementare expresă (nici directivele europene în materie nu
sporită, precum TIC și alte servicii de piața muncii. operarea unei retele de distributie sau cu alte au o reglementare în acest sens). Pentru această categorie de
înaltă tehnologie. Acțiunile specifice menite să cheltuieli operationale legate de activitatea de contracte se aplică numai prevederile Ordinului nr.1.120/2013,
 Încurajarea participării la învățământ răspundă nevoilor persoanelor export; indiferent de valoare sau sursa de finanţare.
pe tot parcursul vieții. din aceste categorii expuse unui b) dacă este legat de utilizarea preferentială a OUG 34/2006 se aplică daca se îndeplinesc cumulativ cele
Totodată, în baza potențialului risc crescut de discriminare bunurilor produse în tară în fata celor importate. două condiţii stabilite la art. 9 lit. c) şi c1), beneficiarul privat va
identificat, PO CU va susține orientarea includ măsurile specifice țintite Ajutorul acordat persoanelor apartinând grupurilor publica, pentru atribuirea contractelor de servicii şi lucrări, un
către o economie verde, prietenoasă către îmbunătățirea inserției dezavantajate şi ajutorul menit a îmbunătăti calitatea anunţ de participare în SEAP cu respectarea tuturor rigorilor
cu mediul, prin intervențiile de tip soft sociale și profesionale a şi competentele angajatilor sunt compatibile cu piata stabilite de legiuitor pentru achiziţiile publice, aplicând una din
care vizează formarea profesională și acestora, prin creșterea comună dacă respectă anumite criterii. Dacă ajutorul procedurile stabilite la art.18 din O.U.G nr.34/2006.
specializarea în aceste domenii. accesului pe piața muncii, dar și se încadrează în anumite limite, mai ales din punct Verificări efectuate de autorităţile de management/organismele
Promovarea și facilitarea utilizării TIC prin îmbunătățirea nivelului de de vedere al sumei (ca procentaj din costurile totale intermediare/operatorii de program se vor axa pe următoarele
în domeniul serviciilor sociale și de educație și competențe. eligibile, proportionale cu obiectivul urmărit şi în elemente principale ale analizei:
sănătate, dar și stimularea utilizării Totodată, în contextul măsurilor conformitate cu dimensiunea şi sectorul economic în a) Clauzele contractului de finanțare cu privire la achiziția
unor soluții tehnice moderne în aceste avute în vedere pentru care activează întreprinderea beneficiară), este respectivă;
domenii, cum ar fi telemedicina, vor promovarea incluziunii sociale și menit a facilita dezvoltarea anumitor activităti b) Valoarea estimată a procedurii;
contribui de asemenea la promovarea combaterea sărăciei, se va economice sau a anumitor domenii economice, fără c) Procedura aplicată (achiziția directă, procedura simplificată
dezvoltării durabile, atât la nivel urmări îmbunătățirea accesului a avea efecte adverse asupra comerțului şi fără a sau procedurile de achiziții publice reglementate de OUG
național, cât și în contextul intervențiilor acestor grupuri la serviciile acționa împotriva intereselor comune (articolul 87.3 nr.34/2006);
regionale și locale. sociale, medicale și de interes c) al Tratatului CE). d) Respectarea prevederilor Ordinului nr.1.050/2012/Ordinului
Acțiunile susținute în domeniul general, precum și adaptarea Conditiile de compatibilitate a ajutorului pentru nr.1.120/2013.
educației și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și crearea recrutarea persoanelor care provin din grupuri Sfera de implementare
competențelor populației și forței de unor facilități speciale pentru dezavantajate şi pentru instruirea angajatilor sunt Dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, nu depășește
muncă vor contribui de asemenea la persoanele cu dizabilități și alte stabilite prin Regulamentul General de Exceptare pragurile valorice prevăzute de art. 19 din O.U.G nr.34/2006
promovarea dezvoltării durabile prin categorii de persoane (CE) nr.800/2008. pentru fiecare achiziție, beneficiarul achiziționează direct
încurajarea utilizării TIC și integrarea dezavantajate. Măsurile specifice produse, servicii sau lucrări.
tehnologiei informațiilor la nivelul în domeniul dezvoltării sistemului Achiziție directă:
tuturor formelor de învățământ, dar și de asistență socială și de Achiziție de produse - valoarea estimată este mai mică decât

72
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


prin intervențiile care vizează sănătate vor contribui la echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv TVA;
îmbunătățirea competențelor în acest atingerea obiectivelor în ceea ce Achiziție de servicii - valoarea estimată este mai mică decât
domeniu și a celor care vizează privește tratamentul egal prin echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv TVA;
consolidarea legăturilor sistemului de îmbunătățirea accesului la acest Achiziție de lucrări - valoarea estimată este mai mică decât
educație, cu accent asupra tip de servicii pentru toate echivalentul în lei a 100.000 euro exclusiv TVA.
învățământului superior, cu sectorul categoriile de persoane și de Reguli aplicabile:
CDI. teritorii (PI 4.3). În plus, în cadrul a) Achiziția directă nu trebuie să respecte o procedură și nu
Principiul dezvoltării durabile va fi acțiunilor integrate țintite către cuprinde reguli de publicitate;
integrat de o manieră orizontală la combaterea sărăciei la nivelul b) Beneficiarul privat nu are obligația de a publica o notificare în
nivelul tuturor proiectelor. În procesul comunităților, vor fi susținute SEAP în cazul în care achiziția de lucrări/produse/servicii
de selecție, se va urmări existența unor campanii de conştientizare și depășește valoarea echivalentă în lei fără TVA a sumei de
prevederi, adaptate în funcție de acțiuni specifice pentru creșterea 5.000 euro, așa cum este specificat de prevederile art.191 din
specificul proiectului, privind responsabilității sociale și O.U.G nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare;
eficientizarea utilizării energiei și a altor promovarea inițiativelor de c) Justificarea necesității achiziției și studiul de piață necesar în
materii prime, precum și implementarea voluntariat și a incluziunii active, scopul determinării valorii estimate nu sunt elemente obligatorii
de acțiuni de reducere a costurilor prin pentru combaterea tuturor potrivit Ordinului MFE nr.1.120/2013. Aceste aspecte trebuie să
minimizarea cantității de deșeuri, formelor de discriminare și fie avute în vedere de beneficiar, în primul rând, la depunerea
promovarea colectării selective a promovarea egalității de șanse cererii de finanţare. Faptul că aceste aspecte nu sunt obligatorii
deșeurilor și managementul apei. (PI 4.1). nu înseamnă că beneficiarul privat nu are dreptul să întreprindă
Totodată, AM va promova acțiuni de Acțiunile care vizează creșterea toate măsurile pe care le consideră necesare, în vederea
creștere a gradului de conștientizare incluziunii sociale a grupurilor respectării principiului de management financiar sănătos,
privind importanța protecției mediului și vulnerabile (PI 4.1 – obiectiv pornind de la premisa că procedează de o manieră similară şi
promovării dezvoltării durabile și va specific 4.1.2), prin promovarea în organizarea activităţii proprii. Astfel, înainte de efectuarea
oferi sprijin beneficiarilor în definirea și de proiecte integrate (cuprinzând achiziţiei se verifică actualitatea valorii estimate. Modalitatea de
implementarea de acțiuni în acest servicii sociale, medicale, realizare a actualizării valorii estimate este similară cu studiul
sens. Principiul dezvoltării durabile va fi adăpost etc.) se adresează în de piață realizat la depunerea cererii de finanțare. Achiziția se
integrat în programele de formare care mod direct nevoilor specifice ale realizează pe bază de documente justificative (ex: comandă,
vor fi organizate pentru beneficiari, persoanelor din aceste grupuri, bon fiscal, factură, contract etc.);
inclusiv în legătură cu promovarea contribuind la o mai bună inserție d) Nu este obligatorie semnarea unui contract.
achizițiilor verzi. socio‐profesională a acestor Dosarul achiziției
persoane și protejarea acestora a) Nota privind determinarea valorii estimate (valoarea fiind
împotriva discriminării și a actualizată la momentul achiziţiei, dacă este cazul);
abuzurilor la care acestea sunt b) Documentele justificative ale achiziției (comandă, factură,
supuse. bon fiscal, contract după caz);
Prin acțiunile orizontale, de tip c) Documentele care dovedesc realizarea achiziției, respectiv
mainstreaming, se are în vedere efectuarea livrării de produse/prestarea serviciilor/execuția
integrarea sistematică a acestor lucrărilor (ex: procese verbale de recepție servicii şi lucrări,
principii orizontale în toate fazele livrabile, procese verbale de predare-primire etc.).

73
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


de pregătire și implementare a PROCEDURA SIMPLIFICATĂ
PO CU, la toate nivelurile de Procedura simplificată se aplică pentru orice tip de achiziție
guvernanță și management, dacă valoarea estimată depășește echivalentul în lei fără TVA,
precum și pentru toți actorii a valorilor specificate de prevederile art.19 din O.U.G
implicați. Astfel, în procesul de nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare (se
pregătire a PO CU se are în depăşeşte pragul de 30.000 euro pentru produse şi
vedere implicarea agențiilor și servicii/100.000 euro pentru lucrări).
organizațiilor cu responsabilități Pe parcursul întregului proces de achiziţie trebuie respectate
în domeniul tratamentului egal următoarele principii şi reguli:
(precum Consiliul Național pentru  Nediscriminarea si tratamentul egal;
Combaterea Discriminării) și care  recunoaşterea reciprocă;
reprezintă interesele grupurilor  transparenţa;
țintă vizate. Un rol important în  proporţionalitatea;
acest sens îl va juca procesul de  eficienţa utilizării fondurilor publice;
consultare publică, oferind  evitarea conflictului de interese;
posibilitatea diverșilor actori  neretroactivitatea contractului.
interesați să se implice în Nediscriminarea şi tratamentul egal reprezintă asigurarea
dezvoltarea PO CU, fapt care va condiţiilor de manifestare a concurenţei reale, prin stabilirea şi
conduce rafinarea intervențiilor în aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli,
scopul maximizării impactului lor. cerinţe şi criterii identice pentru toţi operatorii economici,
În aceeași direcție vor contribui și inclusiv prin protejarea informaţiilor confidenţiale atunci când
aranjamentele prevăzute la este cazul, pentru ca oricare dintre aceştia, indiferent de
nivelul Programului pentru naţionalitate, să poată participa la procedura de atribuire şi să
facilitarea accesării sprijinului beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.
disponibil, inclusiv prin În vederea satisfacerii acestor principii, beneficiarul trebuie să
îmbunătățirea accesului la se asigure că procesele de atribuire şi cerinţele contractuale nu
finanțare pentru diferitele duc la impunerea unor restricţii nejustificate faţă de potenţialii
categorii de beneficiari (în furnizori, respectiv contractori. Astfel, selecţia
contextul utilizării crescute a candidaţilor/ofertanţilor trebuie să se facă pe bază de criterii
Instrumentelor Financiare). obiective, cu luarea în considerare doar a acelor certificări
În etapa de implementare, permise de legislaţie, şi cu asigurarea principiului
atingerea obiectivelor în acest proporţionalităţii, astfel cum acesta este definit mai jos.
domeniu la nivel de program se Recunoaşterea reciprocă constă în acceptarea produselor,
va transpune prin reflectarea lor serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
la nivelul proiectelor individuale. Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise
În etapa de lansare a lansare a de autorităţile competente din alte state, precum şi a
apelurilor de proiecte se va avea specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel
în vedere oportunitatea lansării

74
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


unor apeluri dedicate pentru naţional.
populația romă. Transparenţa înseamnă aducerea la cunoştinţa publicului a
În procesul de selecție, se va tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de
urmări existența unor prevederi atribuire.
adaptate în funcție de specificul Acest principiu face referire, sub condiţia respectării
proiectului privind promovarea confidenţialităţii datelor astfel cum aceasta este prevăzută în
egalității de șanse și combaterea legislaţia relevantă, la claritatea şi deschiderea către scrutinul
discriminării, în scopul evitării public a procesului prin care beneficiarul atribuie contractele
finanțării și implementării acelor finanţate prin fondurile publice. În acest sens, transparenţa este
proiecte care au efecte adverse legată de procesul de atribuire în sine, şi numai în mod indirect
sau consecințe negative asupra de ceea ce se achiziţionează sau de identitatea contractorilor.
tratamentului și accesului egal. Condiţiile minime pentru asigurarea transparenţei procesului de
Se vor urmări, de exemplu ca: atribuire se referă la:
 fondurile să ajungă cu adevărat  furnizarea tuturor informaţiilor necesare potenţialilor
la grupul țintă, de ex. prin candidaţi/ofertanţi pentru ca aceştia să depună candidaturi/
monitorizarea/ limitarea oferte în cadrul procedurilor de atribuire;
cheltuielilor de administrare a  identificarea clară a criteriilor de selecţie şi evaluare şi a
proiectelor ordinii de importanţă a acestora;
 grupul țintă vizat de acțiunile  informarea participanţilor la procedura de atribuire cu privire la
din cadrul OT8 să fie format rezultatele acesteia şi publicarea anunţului de atribuire
dintr‐un număr semnificativ de Proporţionalitatea reprezintă asigurarea corelaţiei între
persoane de etnie romă necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziţie
 acțiunile finanțate să vizeze publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite. În acest sens,
implicarea activă a grupului beneficiarul trebuie să se asigure că, în cazul în care sunt
țintă stabilite cerinţe minime de calificare, acestea prezintă relevanţă
AM va furniza sprijin specific şi/sau sunt proporţionate în raport cu natura şi complexitatea
(potențialilor) beneficiari ai contractului atribuit.
fondurilor ESI privind modul de Eficienţa utilizării fondurilor publice reprezintă aplicarea
integrare a principiului egalității procedurilor de atribuire competiţionale şi utilizarea de criterii
de șanse și non‐discriminării în care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în
faza de elaborare a proiectelor, vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ, inclusiv
precum și cum privind modul în prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de
care pot fi stabilite obiective în protecţie a mediului.
domeniul egalității și privind Evitarea conflictului de interese
aspectele de monitorizare. În sensul art.52 din Regulamentul Financiar nr.1605/2002,
Pe parcursul implementării PO conflictul de interese reprezintă (i) situaţia în care interesele de
CU, procesul de integrare de o natură patrimonială sau nepatrimonială (familială, emoţională,
manieră orizontală a principiilor afinitate politică sau naţională) ale unei persoane fizice sau

75
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


egalității și nediscriminării va fi juridice implicate în procesul de utilizare a fondurilor comunitare
sprijinit de Grupul de Lucru afectează sau pot afecta în mod negativ capacitatea acesteia
operațional în domeniul de a-şi exercita atribuţiile în mod obiectiv şi imparţial; (ii) situaţia
principiilor orizontale, care va care influenţează sau este de natură să influenţeze capacitatea
funcționa sub coordonarea MFE, unui ofertant/ contractor (precum şi a angajaţilor şi sub-
cu participarea tuturor AM, OI, a contractorilor acestora) de a furniza o opinie profesională
altor instituții relevante, inclusiv a obiectivă şi imparţială, de a-şi respecta obligaţiile asumate faţă
partenerilor socio‐economici, de autoritatea contractantă, sau care conduce sau poate
dacă este cazul. conduce la distorsionarea concurenţei în cadrul procedurii de
Monitorizare si evaluare. atribuire.
Aranjamentele prevăzute vizează Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, Beneficiarul are
evaluarea progresului în obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
transpunerea temelor orizontale, situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de
prin dezvoltarea și monitorizarea interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale. În acest
progresului în baza unor sens, Beneficiarul va ataşa o declaraţie pe proprie răspundere
indicatori specifici, relevanți prin care confirmă că nu se află în conflict de interese cu firma
pentru acest domeniu. Astfel, careia îi atribuie un contract de lucrări/ furnizare/ servicii.
datele privind participanții vor fi Neretroactivitatea contractului
colectate și înregistrate în funcție Orice contract semnat în condiţiile legislaţiei naţionale în
de gen, nivelul de educație, vigoare şi/sau ale acestor instrucţiuni începe să producă efecte
situație actuală etc. din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Aceasta
Principalele acțiuni în domeniul înseamnă că nicio plată nu poate fi efectuată şi niciun bun,
egalității de șanse și serviciu sau lucrare nu poate fi furnizat/ prestat/ executată
non‐discriminării vor fi anterior semnării contractului. Acelaşi principiu este aplicabil şi
monitorizate pentru a fi analizate actelor adiţionale la aceste contracte.
în cadrul Comitetului de
Monitorizare și sub‐comitetelor
relevante și vor fi raportate în
RAI, conform prevederilor Art.
111(4)(e).
În procesul de evaluare, se va
urmări în mod direct aplicarea
acestor principii orizontale
POC Stimularea sectorului CDI şi TIC
reprezintă două dintre instrumentele
Având în vedere orientarea
acestui program operaţional
Se acorda ajutor de stat pentru axa prioritara 1
avand ca si baza legala Regulamentul Comisiei (CE)
În aplicarea prevederilor contractelor de finanţare, Ministerul
Fondurilor Europene emite Ordinului 1120/15.10.2013 privind
esenţiale pe care Uniunea Europeană înspre stimularea iniţiativelor de nr 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 pentru modificarea și aprobarea procedurii de atribuire aplicabile
le are la îndemână pentru a-şi atinge creşterea a competitivităţii aplicarea art. 87 şi 88 ale Tratatului privind ajutorul beneficiarilor privați de proiecte finanțate din Instrumente
obiectivele în ceea ce priveşte economice prin suportul acordat "de minimis" Structurale, obiectivul „Convergență”

76
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


dezvoltarea economică durabilă, sectorului CDI şi TIC, Iar in cazul Domeniul major de intervenţie 1.2 (DMI Conform Ordinului 1120/15.10.2013, pentru derularea
recunoscute în documentele strategice respectarea principiului egalităţii 1.2) – Accesul IMM la finanţare, pentru intermediarii procedurilor de achizitie publica trebuie respectate urmatoarele
dezvoltate la nivel european, cum ar fi de şanse, aşa cum este el definit financiari se va aplica ajutorul de stat pentru capitalul prevederi:
Strategia de dezvoltare durabilă a UE, şi susţinut la nivelul Uniunii de risc reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1. Achiziţiile publice de produse, servicii sau lucrări necesare
Strategia Lisabona revizuită și, mai Europene şi la nivel naţional prin 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare pentru implementarea activităţilor proiectelor cofinanţate din
recent, Strategia Europa 2020 care politicile strategice specifice, va fi a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața Fondul Social European şi bugetul de stat prin POSDRU 2007-
include printre priorităţi creşterea asigurată la nivel orizontal în comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat 2013 pot fi realizate de Liderul de Parteneriat (Beneficiar) sau
durabilă – Pentru o economie mai toate proiecte susţinute, aşa cum (Regulament general de exceptare pe categorii de de Partenerul/Partenerii acestuia, conform prevederilor
competitivă, mai ecologică şi mai menţionează Acordul de ajutoare) si „Community guidelines on state aid to Acordului de Parteneriat;
eficientă din punctul de vedere al parteneriat. promote risk capital investments in small and 2. Achiziţiile publice de produse, servicii sau lucrări vor fi
utilizării resurselor. Aşa cum prevede Principalele preocupări în cadrul medium-sized enterprises” din 19/07/06. efectuate de Liderul de parteneriat (beneficiar), partenerul
documentul strategic, elementele iniţiativelor promovate vor fi Axele prioritare 2-4 intra sub incidenta ajutorului de naţional sau de partenerul transnaţional atunci când acesta
esenţiale pentru asigurarea unei legate de asigurarea unor servicii stat, avand ca baza legala Regulamentul (CE) nr. implementează activităţi în România, în conformitate cu
creşteri economice durabile sunt legate publice performante pentru toţi 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile
de dezvoltarea unei economii mai cetăţenii, indiferent de sex, a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața publice sau, dacă este cazul, în conformitate cu prevederile
competitivă, cu emisii scăzute de CO2, religie, etnie prin asigurarea comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat procedurii
care să utilizeze resursele în mod accesului larg la informaţii, (Regulament general de exceptare pe categorii de Norme de aplicare:
eficient şi durabil, promovarea unor implementarea unor sisteme de ajutoare), Cadrul comunitar pentru ajutorul de stat Conform prevederilor art. 9 din O.U.G nr.34/2006, beneficiarii
politici şi mijloace de protecţie a comunicare eficiente şi rapide cu pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (2006/C privaţi trebuie să respecte şi să aplice prevederile acestui act
mediului prin reducerea emisiilor de autorităţile publice şi crearea de 323/01), Regulamentul CE nr. 1628/2006 pentru normativ, numai în cazul atribuirii de contracte de servicii şi
gaze cu efect de seră şi să stoparea locuri de muncă ca urmare a aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat ajutorului lucrări dacă se respectă, în mod cumulativ următoarele condiţii:
pierderii biodiversităţii, alături de dezvoltării economice produse naţional regional pentru investiţii Pentru lucrări (art. 9 lit. c):
dezvoltarea de noi tehnologii şi metode de operaţiunile şi politicile Ajutorul financiar nerambursabil va fi acordat • respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct,
de producţie ecologice, introducerea susţinute. solicitanţilor eligibili în conformitate cu prevederile în proporţie de mai mult de 50%, de către o autoritate
unor reţele electrice inteligente şi regulamentelor de ajutor de stat, (în baza Schemei contractantă;
eficiente. de ajutor de stat pentru investiţii aprobată prin • valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai
Aproape toate rezultatele obţinute în Ordinul MEF nr. mare decât echivalentul în lei al sumei de 5.000.000 euro;
demersurile de reducere a emisiilor de 477/2008 şi a Schemei de ajutor de minimis pentru Pentru servicii (art. 9 lit. c1):
gaze cu efect de seră sau tehnologiile consultanţă aprobată prin Ordinul MEF nr. 478/2008, • respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct,
de producere a energiei regenerabile Valoarea maximă a ajutorului reprezintă procentul în proporţie de mai mult de 50%, de către o autoritate
au fost obţinute în urma unor procese maxim calculat la valoarea eligibilă a proiectului contractantă;
intense de CDI, ale căror rezultate au (valoarea cheltuielilor eligibile) care poate fi finanţat • valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai
fost transferate în mediul economic din fonduri nerambursabile. La întocmirea bugetului, mare decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro;
privat şi implementarea lor la scară solicitantul va ţine cont atât de condiţiile în care Pentru contractele de furnizare nu este prevăzută o
largă (filtre de particule la motoarele cheltuielile prevăzute în proiect sunt reglementare expresă (nici directivele europene în materie nu
diesel, ca urmare a politicilor globale de cheltuieli eligibile (detaliile privind activităţile şi au o reglementare în acest sens). Pentru această categorie de
reducere a emisiilor de monoxid de cheltuielile eligibile sunt prezentate în Cap. III), cât şi contracte se aplică numai prevederile Ordinului nr.1.120/2013,
carbon ale autovehiculelor). de intensităţile indiferent de valoare sau sursa de finanţare.

77
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


La nivel naţional, România şi-a asumat ajutorului de stat menţionate mai jos, pentru a stabili OUG 34/2006 se aplică daca se îndeplinesc cumulativ cele
obiectivele ambiţioase ale UE în contribuţia proprie şi a determina cuantumul maxim două condiţii stabilite la art. 9 lit. c) şi c1), beneficiarul privat va
domeniul dezvoltării durabile prin al finanţării publica, pentru atribuirea contractelor de servicii şi lucrări, un
adoptarea Strategiei Naționale pentru nerambursabile pe care îl poate solicita. anunţ de participare în SEAP cu respectarea tuturor rigorilor
Dezvoltare Durabilă a României Ajutorul de stat acordat conform Regulamentului nr. stabilite de legiuitor pentru achiziţiile publice, aplicând una din
Orizonturi 2013-2020-2030, care 1628/2006 nu se va cumula cu alte ajutoare de stat procedurile stabilite la art.18 din O.U.G nr.34/2006.
stabileşte obiective strategice în conform art. 87 (1) din Tratat sau cu alte fonduri Verificări efectuate de autorităţile de management/organismele
domeniu. comunitare sau naţionale care sunt acordate în intermediare/operatorii de program se vor axa pe următoarele
De aceea, stimularea sectorului CDI raport cu aceleaşi elemente principale ale analizei:
public şi privat, transferul rezultatelor costuri eligibile sau proiecte de investiţii. a) Clauzele contractului de finanțare cu privire la achiziția
activităţilor de cercetare şi inovare în respectivă;
mediul economic, dezvoltarea b) Valoarea estimată a procedurii;
serviciilor electronice pentru firme şi c) Procedura aplicată (achiziția directă, procedura simplificată
administraţie, precum şi dezvoltarea şi sau procedurile de achiziții publice reglementate de OUG
extinderea infrastructurii de transfer de nr.34/2006);
date de mare viteză constituie în sine d) Respectarea prevederilor Ordinului nr.1.050/2012/Ordinului
garanţii privind continuarea politicilor de nr.1.120/2013.
dezvoltare durabilă stabilite la nivel Sfera de implementare
european şi naţional. Dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, nu depășește
pragurile valorice prevăzute de art. 19 din O.U.G nr.34/2006
pentru fiecare achiziție, beneficiarul achiziționează direct
produse, servicii sau lucrări.
Achiziție directă:
Achiziție de produse - valoarea estimată este mai mică decât
echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv TVA;
Achiziție de servicii - valoarea estimată este mai mică decât
echivalentul în lei a 30.000 euro exclusiv TVA;
Achiziție de lucrări - valoarea estimată este mai mică decât
echivalentul în lei a 100.000 euro exclusiv TVA.
Reguli aplicabile:
a) Achiziția directă nu trebuie să respecte o procedură și nu
cuprinde reguli de publicitate;
b) Beneficiarul privat nu are obligația de a publica o notificare în
SEAP în cazul în care achiziția de lucrări/produse/servicii
depășește valoarea echivalentă în lei fără TVA a sumei de
5.000 euro, așa cum este specificat de prevederile art.191 din
O.U.G nr.34/2006 cu modificările și completările ulterioare;
c) Justificarea necesității achiziției și studiul de piață necesar în

78
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


scopul determinării valorii estimate nu sunt elemente obligatorii
potrivit Ordinului MFE nr.1.120/2013. Aceste aspecte trebuie să
fie avute în vedere de beneficiar, în primul rând, la depunerea
cererii de finanţare. Faptul că aceste aspecte nu sunt obligatorii
nu înseamnă că beneficiarul privat nu are dreptul să întreprindă
toate măsurile pe care le consideră necesare, în vederea
respectării principiului de management financiar sănătos,
pornind de la premisa că procedează de o manieră similară şi
în organizarea activităţii proprii. Astfel, înainte de efectuarea
achiziţiei se verifică actualitatea valorii estimate. Modalitatea de
realizare a actualizării valorii estimate este similară cu studiul
de piață realizat la depunerea cererii de finanțare. Achiziția se
realizează pe bază de documente justificative (ex: comandă,
bon fiscal, factură, contract etc.);
d) Nu este obligatorie semnarea unui contract.
Dosarul achiziției
a) Nota privind determinarea valorii estimate (valoarea fiind
actualizată la momentul achiziţiei, dacă este cazul);
b) Documentele justificative ale achiziției (comandă, factură,
bon fiscal, contract după caz);
c) Documentele care dovedesc realizarea achiziției, respectiv
efectuarea livrării de produse/prestarea serviciilor/execuția
lucrărilor (ex: procese verbale de recepție servicii şi lucrări,
livrabile, procese verbale de predare-primire etc.).
PROCEDURA SIMPLIFICATĂ
Procedura simplificată se aplică pentru orice tip de achiziție
dacă valoarea estimată depășește echivalentul în lei fără TVA,
a valorilor specificate de prevederile art.19 din O.U.G
nr.34/2006, cu modificările și completările ulterioare (se
depăşeşte pragul de 30.000 euro pentru produse şi
servicii/100.000 euro pentru lucrări).
Pe parcursul întregului proces de achiziţie trebuie respectate
următoarele principii şi reguli:
 Nediscriminarea si tratamentul egal;
 recunoaşterea reciprocă;
 transparenţa;
 proporţionalitatea;
 eficienţa utilizării fondurilor publice;

79
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


 evitarea conflictului de interese;
 neretroactivitatea contractului.
Nediscriminarea şi tratamentul egal reprezintă asigurarea
condiţiilor de manifestare a concurenţei reale, prin stabilirea şi
aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli,
cerinţe şi criterii identice pentru toţi operatorii economici,
inclusiv prin protejarea informaţiilor confidenţiale atunci când
este cazul, pentru ca oricare dintre aceştia, indiferent de
naţionalitate, să poată participa la procedura de atribuire şi să
beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.
În vederea satisfacerii acestor principii, beneficiarul trebuie să
se asigure că procesele de atribuire şi cerinţele contractuale nu
duc la impunerea unor restricţii nejustificate faţă de potenţialii
furnizori, respectiv contractori. Astfel, selecţia
candidaţilor/ofertanţilor trebuie să se facă pe bază de criterii
obiective, cu luarea în considerare doar a acelor certificări
permise de legislaţie, şi cu asigurarea principiului
proporţionalităţii, astfel cum acesta este definit mai jos.
Recunoaşterea reciprocă constă în acceptarea produselor,
serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise
de autorităţile competente din alte state, precum şi a
specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel
naţional.
Transparenţa înseamnă aducerea la cunoştinţa publicului a
tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de
atribuire.
Acest principiu face referire, sub condiţia respectării
confidenţialităţii datelor astfel cum aceasta este prevăzută în
legislaţia relevantă, la claritatea şi deschiderea către scrutinul
public a procesului prin care beneficiarul atribuie contractele
finanţate prin fondurile publice. În acest sens, transparenţa este
legată de procesul de atribuire în sine, şi numai în mod indirect
de ceea ce se achiziţionează sau de identitatea contractorilor.
Condiţiile minime pentru asigurarea transparenţei procesului de
atribuire se referă la:
 furnizarea tuturor informaţiilor necesare potenţialilor
candidaţi/ofertanţi pentru ca aceştia să depună candidaturi/

80
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


oferte în cadrul procedurilor de atribuire;
 identificarea clară a criteriilor de selecţie şi evaluare şi a
ordinii de importanţă a acestora;
 informarea participanţilor la procedura de atribuire cu privire la
rezultatele acesteia şi publicarea anunţului de atribuire
Proporţionalitatea reprezintă asigurarea corelaţiei între
necesitatea beneficiarului, obiectul contractului de achiziţie
publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite. În acest sens,
beneficiarul trebuie să se asigure că, în cazul în care sunt
stabilite cerinţe minime de calificare, acestea prezintă relevanţă
şi/sau sunt proporţionate în raport cu natura şi complexitatea
contractului atribuit.
Eficienţa utilizării fondurilor publice reprezintă aplicarea
procedurilor de atribuire competiţionale şi utilizarea de criterii
care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în
vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ, inclusiv
prin luarea în considerare a obiectivelor sociale, etice şi de
protecţie a mediului.
Evitarea conflictului de interese
În sensul art.52 din Regulamentul Financiar nr.1605/2002,
conflictul de interese reprezintă (i) situaţia în care interesele de
natură patrimonială sau nepatrimonială (familială, emoţională,
afinitate politică sau naţională) ale unei persoane fizice sau
juridice implicate în procesul de utilizare a fondurilor comunitare
afectează sau pot afecta în mod negativ capacitatea acesteia
de a-şi exercita atribuţiile în mod obiectiv şi imparţial; (ii) situaţia
care influenţează sau este de natură să influenţeze capacitatea
unui ofertant/ contractor (precum şi a angajaţilor şi sub-
contractorilor acestora) de a furniza o opinie profesională
obiectivă şi imparţială, de a-şi respecta obligaţiile asumate faţă
de autoritatea contractantă, sau care conduce sau poate
conduce la distorsionarea concurenţei în cadrul procedurii de
atribuire.
Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, Beneficiarul are
obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de
interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale. În acest
sens, Beneficiarul va ataşa o declaraţie pe proprie răspundere

81
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


prin care confirmă că nu se află în conflict de interese cu firma
careia îi atribuie un contract de lucrări/ furnizare/ servicii.
Neretroactivitatea contractului
Orice contract semnat în condiţiile legislaţiei naţionale în
vigoare şi/sau ale acestor instrucţiuni începe să producă efecte
din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Aceasta
înseamnă că nicio plată nu poate fi efectuată şi niciun bun,
serviciu sau lucrare nu poate fi furnizat/ prestat/ executată
anterior semnării contractului. Acelaşi principiu este aplicabil şi
actelor adiţionale la aceste contracte.
POIM Prin Tratatul de Aderare la UE,
România şi-a asumat îndeplinirea unor
Sectorul protecţiei mediului și
transportul se conformează atât
PO IM a fost elaborat ţinându-se cont de regulile
comunitare din domeniul ajutorului de stat.
Achiziţia tuturor contractelor finanţate prin POIM se va face
conform legislaţiei primare şi secundare naţionale care
obligaţii privind implementarea acquis- cu legislaţia naţională, cât şi cu Prevederile Articolelor 87 şi 88 din Tratat privind implementează principiile Tratatului şi prevederile UE relevante
ului de mediu. Coroborat cu aceste acquis-ul comunitar în ceea ce regulile concurenţei sunt în deplină concordanţă cu în domeniul
angajamente, creşterea standardului priveşte egalitatea de şanse, prin acesta. achiziţiilor publice.
de viaţă al populaţiei şi îmbunătăţirea asigurarea că toţi cetăţenii au Notificările măsurilor privind ajutorul de stat, Sistemul de control ex-ante în domeniul achiziţiilor publice a
calităţii mediului, reprezintă, în dreptul la muncă, precum şi cu respectiv informarea privind măsurile de ajutor de devenit funcţional prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
continuare, obiectivul principal în afirmarea femeilor în condiţii stat care fac obiectul Exceptărilor în Bloc, sunt 30/2006 şi a Hotărârii Guvernului nr. 942/2006 pentru
domeniul protecţiei mediului, sociale egale cu bărbaţii, transmise Consiliului Concurenţei pentru opinie aprobarea normelor
urmărindu-se reducerea diferenţei față beneficiind, la un volum egal de consultativă. Ulterior, Consiliului Concurenţei va metodologice a OUG nr. 30/2006. În acest sens, Unitatea
de infrastructura de mediu existentă la muncă, de salarii egale, precum trimite aceste notificări / informări Comisiei pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP),
nivelul UE. şi de măsuri de protecţie Europene, prin Reprezentanţa Permanentă a din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, a fost desemnată
Cea mai mare parte a alocării speciale. României la Uniunea Europeană. Autorităţile, organismul responsabil cu asigurarea verificării ex-ante a
financiare pentru sectorul de mediu va Prin intermediul proiectelor de finanţatorii şi beneficiarii ajutorului de stat sunt procedurilor de achiziţii publice, inclusiv
fi orientată spre investiţiile care asigură protecţie a mediului sunt create obligate să furnizeze Consiliului Concurenţei toate cele întreprinse în cadrul programelor pentru Fondurile
conformarea cu prevederile acquis-ului noi locuri de muncă, atât pentru informaţiile solicitate, în vederea trasnmiterii Structurale şi de Coeziune. UCVAP lucrează împreună cu
comunitar în domeniul alimentării cu femei, cât şi pentru bărbaţi. acestora la Comisia Europeană. Pentru acele ANRMAP, Autorităţile de Management şi alte instituţii publice în
apă potabilă, al colectării și epurării Integrarea politicilor de egalitate operaţiuni unde finanţarea publică constituie ajutor domeniul achiziţiilor publice.
apelor uzate urbane și al gestionării între sexe în cadrul politicilor dar nu cade sub incidenţa categoriilor menţionate Pentru a îmbunătăţi calitatea sistemului de achiziţii publice şi a
deșeurilor. Finanţarea aferentă sectoriale, precum şi dezvoltarea (ex. ajutor „de minimis”), autorităţile relevante vor asigura conformitatea cu legislaţia naţională în domeniu,
perioadei 2014-2020 pentru cele două unei culturi a „egalităţii între asigura conformarea cu regulamentele şi procedurile Ministerul Finanţelor Publice, prin structurile sale specializate la
domenii va asigura inclusiv finalizarea sexe” vor fi promovate prin privind ajutorul de stat. nivel central şi teritorial, verifică procesul adjudecării
investiţiilor demarate în cadrul realizarea unor acţiuni comune În cadrul perioadei de programare, schemele contractului selectiv, pe baza unei analize de risc. Pentru a
perioadei 2007-2013, care se ale factorilor implicaţi în desemnate de instituţiile finanţatoare de ajutor vor fi realiza această verificare, UCVAP va desemna observatori pe
implementează pe parcursul a două sectoarele publice şi private, transmise Comisiei, de fiecare dată când regulile CE toată perioada procedurii de achiziţii publice. Observatorii vor
perioade de programare. incluzând societatea civilă, solicită o aprobare ex-ante de la Comisie. realiza rapoarte de activitate şi dacă aceştia detectează
Managementul deşeurilor. În acţiuni care vor asigura cadrul Obligaţiile specifice privind notificarea individuală de nereguli în timpul procedurii, vor emite o opinie consultativă.
conformitate cu Tratatul de Aderare şi pentru implementarea politicii ajutor acordat în cadrul schemelor vor fi respectate. Opinia va fi trimisă la ANRMAP şi autoritatea ierarhic

82
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


cu Directiva cadru privind deşeurile, privind egalitatea de şanse ca o Finanţatorii români şi Autorităţile de Management vor superioară autorităţii contractante. În cazul proiectelor finanţate
România trebuie să se conformeze cerinţă orizontală. acorda ajutor de stat în cadrul programelor din fonduri structurale şi de coeziune, opinia şi rapoartele de
următoarelor obligaţii derivate din AM va promova şi aplica operaţionale numai cu respectarea regulilor activitate sunt transmise şi la Autoritatea de Management
legislația europeană: sistarea activității principiul egalităţii între sexe în comunitare în domeniul ajutorului de stat şi a competentă.
și reabilitarea depozitelor neconforme conformitate cu Legea nr. „principiului standstill”. Consiliul Concurenţei Autoritatea contractantă are responsabilitatea luării deciziilor în
de deşeuri municipale (2017); 202/2002 privind egalitatea între cooperează cu autorităţile, alţi finanţatori de ajutor timpul procesului de adjudecare a
reducerea cantităților de deşeuri bărbaţi şi femei. În acest sens, de stat şi beneficiari şi îi sprijină în implementarea contractelor de achiziţii publice. Deciziile luate de către
biodegradabile eliminate prin toate concursurile de angajare de adecvată a acqusi-ului comunitar. autoritatea contractantă sunt trimise la ANRMAP şi UCVAP.
depozitare (2016), pregătirea pentru personal la nivelul AM şi OI s-au Autoritatea de Management va avea Acest sistem privind procedura de verificare ex-ante, ca parte a
reutilizare şi reciclare a deşeurilor realizat prin acordarea de şanse responsabilitatea totală pentru asigurarea întregului sistem de management al FSC, asigură eficienţa şi
provenite din deşeurile menajere egale bărbaţilor şi femeilor, iar conformării cu regulile ajutorului de stat în contextul eficacitatea privind utilizarea fondurilor prin garantarea
(2020). Informații detaliate privind concursurile din viitor se vor FSC. Implementarea va fi responsabilitatea conformării
obligațiile de conformare și stadiul supune aceloraşi reguli. Autorităţii de Management. procedurii de achiziţii publice cu legislaţia naţională şi cu
îndeplinirii acestora sunt prezentate în Principiul egalităţii va fi aplicat şi Întrebările solicitate de aplicanţi, îndrumarea directivele UE.
descrierea acțiunilor aferente OS 3.1. pentru minorităţile etnice. acordată, precum şi prevederile acordului de Ca parte integrantă a activităţii de elaborare a unui program de
În acest sens, cea mai mare problemă Beneficiarii/contractorii sunt finanţare vor asigura că aplicanţii înţeleg limitele investiţii suportabil, trebuie pregătit un plan de achiziţii pentru
va fi reprezentată de pregătirea obligaţi să se conformeze cu privind asistenţa acordată şi furnizează suficiente fiecare proiect. Planul de achiziţii trebuie să ţină cont de
deșeurilor pentru valorificare. Gradul de prevederile legale privind informaţii pentru a sublinia potenţialele probleme şi prevederile legale în vigoare privind achiziţiile publice, iar
reciclare redus (4,35%) are atât cauze egalitatea şi minorităţile etnice, obligaţii corespunzătoare. Procedurile privind valoarea estimată a contractelor să corespundă valorilor
de natură tehnică (inexistenţa să asigure şanse egale în cadrul verificarea şi certificarea cheltuielilor vor asigura stabilite în devizul general pentru respectivele
infrastructurii de colectare separată şi concursurilor de angajare, fără conformitatea cu regulile privin ajutorul de stat în lucrări/componente.
de sortare în cele mai multe zone ale nici un fel de discriminare. timpul verificării cererilor de plată, precum şi a Atribuirea contractelor de achiziţii necesare implementării
ţării, respectiv capacităţi insuficiente de POIM va contribui la verificărilor la faţa locului. proiectului se va realiza în conformitate cu prevederile O.U.G
reciclare pentru anumite tipuri de îmbunătăţirea standardelor de Rapoartele Anuale de Implementare vor detalia nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
materiale, cum ar fi sticla), cât şi viaţă ale cetăţenilor României, măsurile întreprinse în vederea asigurării contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de
economică (insuficiența unor inclusiv rromii şi alte grupuri concordanţei tuturor operaţiunilor cu regulile de concesiune de servicii cu modificările şi completările ulterioare
instrumente financiare care să dezavantajate. În momentul acordare a Ajutorului de Stat, prin respectarea şi se va face cu respectarea următoarelor principii:
stimuleze/oblige operatorii de dezvoltării proiectelor, o atenţie prevederilor de exceptare în bloc (referitoare la: nediscriminarea, proporţionalitatea, tratamentul egal, eficienţa
salubrizare să livreze deşeurile specială va fi acordată nevoilor şi întreprinderile mici şi mijlocii, angajarea forţei de utilizării fondurilor publice, recunoaşterea publică, asumarea
colectate către instalaţii de intereselor comunităţilor de rromi muncă, instruire, SGEI şi ajutor de stat transparent răspunderii, transparenţă.
tratare/valorificare şi nu către localizate în aria proiectului, fie în pentru investiţiile regionale), a regulii “de minimis” şi De asemenea, se va avea in vedere respectarea legislatiei in
eliminare). În plus, gradul de conectare termeni de dotare cu utilităţi a altor forme de ajutor de stat în cadrul obligaţiei de vigoare:
a populaţiei la serviciile de salubritate publice, fie în legătură cu notificare (cum ar fi: cercetare, ajutor de stat pentru  H.G. nr. 925 /2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
era de cca. 76% în 2012 (90% în urban posibilitatea utilizării acestora ca dezvoltare şi inovare, ajutorul de stat regional, prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie
şi 59% în rural) conform Raportului forţă de muncă. Astfel, POIM va capitalul de risc, ajutorul de mediu etc.). În plus, publică din O.U.G nr. 34/2007, cu modificările şi completările
privind starea mediului 2012. Prin POS sprijini îndeplinirea programelor orice informaţie cerută de Comisie şi de către ulterioare;
Mediu 2007-2013 au fost promovate cu şi strategiilor guvernamentale, Organizaţia Mondială de Comerţ cu privire la  Ordinul Presedintelui ANRMAP nr. 155/2006 privind
prioritate proiecte de management aprobate prin HG nr. 522/2006, schemele de ajutor de stat, ajutorul de stat individual aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achizitie

83
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


integrat al deşeurilor. Programele de urmărind îmbunătăţirea situaţiei sau ajutorul „de minimis”, va fi furnizată conform publica;
investiţii au vizat activităţi legate de şi integrării rromilor, în special regulilor aplicabile.  OUG nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor
ierarhia managementului deşeurilor, în prin îmbunătăţirea accesului Operatiunile incluse in acest PO nu reprezinta ajutor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de
paralel cu închiderea/reabilitarea acestora la sistemele de apă şi de stat conform prevederilor Articolului 87 (1) din achizitie publica (UCVAP), cu modificările şi completările
depozitelor de deşeuri neconforme şi canalizare. Proiectele de investiţii Tratatul CE. De asemenea, au fost luate in ulterioare;
construcţia de noi depozite conforme. efectuate în cadrul acestui PO considerare prevederile din Ghidul pentru Ajutorul  OUG nr.74 din 29 iunie 2005 privind înfiintarea Autoritatii
Din punct de vedere instituţional, vor genera noi locuri de muncă, Regional National (2005/C54/08). In baza unei Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor
proiectele sunt implementate de către în special în etapa de construcţii evaluari a sectorului de apa, autoritatile romane au Publice, cu modificările şi completările ulterioare;
Consiliul Judeţean în numele ADI – montaj a obiectivului de concluzionat ca investitiile din acest domeniul nu cad  Ordinul Nr. 2181 din 23 noiembrie 2007 privind aprobarea
constituită la nivelul judeţului, operarea investiţii. Locurile de muncă sub incidenta ajutorului de stat din urmatoarele Manualului operaţional pentru activitatea de observare şi
infrastructurii rezultate urmând a fi respective vor fi accesibile tuturor motive: verificare a atribuirii contractelor de achiziţie publică, a
transferată/delegată unui operator de categoriilor sociale, inclusive - sectorul de apa/uzata din Romania are un contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor
salubritate. grupurilor vulnerabile. Acest character de monopol natural. Sistemele inchise de concesiune de servicii.
Procesul de implementare a fost însă domeniu major de intervenţie va sunt stabilite prin cadrul legal in Romania, ce include  Toate intervenţiile PPP legate de POS Mediu se vor face
extrem de lent. În prezent, sunt promova şi aplica principiul urmatoarele prevederi: urmând o procedură transparentă şi
aprobate 31 de proiecte cu o valoarea egalităţii de şanse in conformitate √ serviciile de apa pot fi asigurate direct de catre  competitivă de adjudecare a contractului conform principiilor
totală de cca. 1,3 mld. euro, acoperind cu prevederile Legii nr. 202/2002 autoritatea publica locala, o Asociatie de Dezvoltare Tratatului şi legislaţiei europene.
126% din alocarea FEDR (692 mil. privind egalitatea între bărbaţi şi Intercomunitara detinuta in totalitate de autoritatile Infrastructura de transport
Euro) pentru aceste tipuri de investiţii. femei. De asemenea, în publice locale, ori de catre un operator regional in Pentru certificarea eligibilitatii cheltuielilor, Directia de
Din cauza întârzierilor înregistrate momentul dezvoltării proiectelor, baza unui contract de delegare semnat de ADI, in Monitorizare – DGRFE efectueaza verificarea administrative
(nivelul plăților este de 32%), o parte o atenţie deosebită va fi acordată numele sip e seama autoritatilor locale associate, si ulterioara a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie
din aceste proiecte nu se vor finaliza în nevoilor şi intereselor operatorul regional. In egala masura, ADI exercita un publica finantate prin POS-T, conform prevederilor OMTI nr.
2015, continuarea lor fiind asigurată comunităților de romi localizate în control specific asupra operatorului, aspect 565/27.04.2009 pentru modificarea si completarea Procedurii
prin POIM. Celelalte tipuri de investiţii aria proiectului, fie în termeni de mentionat atat in actele constitutive ale ADI si OR, de organizare, desfasurare, evaluare, atribuire si moitorizare
necesare pentru conformarea cu dotare cu utilităţi publice, fie în cat si in contractual de delegare; privind achizitiile publice de produse, servicii si lucrari in cadrul
prevederile noilor directive se vor legătură cu posibilitatea utilizării √ serviciile de apa sunt restrictionate la teritoriul Ministerului Transporturilor si a unitatilor aflate in subordinea,
identifica pe baza unor studii de acestora ca forţă de muncă autoritatii/autoritatilor administratiei publice locale sub autoritatea sau in coorodonarea sa, aprobata prin OMT nr.
prefezabilitate şi a unor analize pentru noile locuri de muncă respective; 563/2007. Conform legislatiei in vigoare, responsabilitatea
detaliate de opţiuni. Ținând seama de create prin proiecte. Se va - fondurile publice associate cu POS Mediu sunt pentru deciziile adoptate pe parcursul procesului de atribuire a
prevederile Directivei 1999/31/EC incerca recrutarea angajatilor din allocate pentru investitii in infrastructura apei care contractelor care intra sub incidenta legii privind atribuirea
privind depozitele de deşeuri privind randul categoriilor defavorizate. este detinuta de catre stat; contractelor de achizitie publica revine Autoritatii Contractante.
recuperarea energiei din deşeuri şi de Sistemele integrate de - sectorul apei nu prezinta interes pentru sectorul Dupa finalizarea procedurii de atribuire, dosarul achizitie
specificul regional, se are în vedere management al deseurilor vor ptivat pe termen mediu din cauza necesarului publice pentru atribuirea contractelor finantate prin POS-T, va fi
finanţarea unor soluţii moderne de deserve intreaga populatie, o investitional ridicat pentru conformarea cu acquis-ul transmis serviciului Monitorizare Fond de Coeziune si Fondul
management al deşeurilor în Bucureşti. atentie speciala acordandu-se UE intr-o perioada scurta de timp. Prin urmare, o European de DEzvoltarea regional din cadrul Directiei de
Referitor la realizarea angajamentelor spre zonele cu populatie evaluare atenta a situatiei din sectorul de apa indica Monitorizare – Directia Generala Relatii Financiare Externe,
asumate prin Tratatul de Aderare, defavorizata, in special populatie faptul ca exceptia in-house pentru selectarea pentru verificarea administrative ulterioara, in vederea
nivelul curent nu relevă abateri de etnie roma. Operatorilor Regionali, ca instrument pentru o certificarii eligibilitatii cheltuielilor, dupa cum urmeaza:

84
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


semnificative faţă de ţintele rămase de Toate proiectele finantate in implementare teritoriala si operare eficienta a 1) Situatia in care procedura de atribuire nu este supusa
îndeplinit, existând riscuri ce derivă din cadrul acestui PO, vizand axa facilitatilor in sectorul de apa, in conformitate cu controlului ex-ante UCVAP sau nu este prevazuta in planul de
întârzierile în implementarea proiectelor prioritara de asistenta tehnica, acquis-ul de mediu, este, in mod evident, lipsita de verificare ex-post ANRMAP. Dupa semnarea contractului, in
de managament integrat al deşeurilor şi vor asigura suport AM si alternative. Regruparea operatorilor si a utilitatilor din termen de 10 zile, dosarul achizitiei publice va fi transmis catre
din dificultatea de a asigura organismelor intermediare in aglomerarile mici intr-un singur operator regional serviciul Monitorizare Fond de Coeziune si Fondul European de
implementarea Directivei-cadru vederea promovarii obiectivelor functional, controlat de ADI, reprezinta in prezent, in Dezvoltare Regionala din cadrul Directiei de Monitorizare –
2008/98/CE. Conform Planului de orizontale ale POIM, respective special pentru micile aglomerari, singura posibilitate DGRFE. Dosarul achizitiei publice trebuie sa cuprinda in copie
Implementare a Directivei 1999/31/EC, egalitate de sanse si de gen, de a avea acces la servicii de apa de baza operate documentele intocmite/primate de catre Autoritatea
necesarul financiar pentru gestionarea nediscriminare si respectarea corespunzator. Stabilirea acestor Operatori Contractanta insotite de un Opis al acestora, respectiv:
deșeurilor municipale a fost estimat la diversitatii in activitatea de Regionali, ce presupune ca metoda de stimulare si - programul annual al achizitiilor publice, aprobat de
1,775 mld. Euro, din care fondurile informare si comunicare. In acest acordarea finantarii publice, este o cerinta esentiala conducatorul autoritatii contractante;
europene au acoperit cca. 1,184 mld. sens, in cadrul proiectelor vor fi pentru mobilizarea capacitatilor corespunzatoare ce - nota privind determintarea valorii estimate;
Euro (145 mil. euro prin ISPA și 1,037 dezvoltate si implementate pot furniza servicii adecvate la costuri comparabile - anuntul de participare si dovada transmiterii acestuia spre
mld. Euro prin POS Mediu, exclusiv instrumente si metodologii care unor companii bine gestionate; publicare si/sau, dupa caz, invitatia de participare;
proiectele fazate), rezultând un sa integreze aceasta tema - metoda determinarii deficitului de finantare - fisa de date a achizitiei;
necesar de acoperit de cca. 593 mil. orizontala. (financing gap) va fi folosita pentru determinarea - nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire, in
Euro. Acestei sume i se adaugă grantului UE (conform Art. 55 din Regulamentul cazul in care procedura aplicata a fost alta de cat licitatia
necesarul financiar pentru General nr. 1083/2006/EC); deschisa sau licitatia restransa;
implementarea Directivei cadru - va fi stability un system de evaluare pentru a - nota justificativa privind stabilirea factorilor de evaluare si a
2008/98/CE (estimat la 1,1 mld. euro monitoriza functionarea Operatorilor Regionali; ponderii acestora;
conform JASPERS Report “Romania - directive UE pentru serviciile din cadrul Pietei - procesul-verbal al sedintei de deschidere a ofertelor;
Detailed characterisation of future Interne – art. 17 si 18 – indica tipurile de servicii - raportul procedurii de atribuire/raportul intermediar al
waste management projects (2014 - supuse derogarilor de la liberalizarea pietei si procedurii de atribuire inclusive anexele;
2020). Din totalul de finanțare rezultat aceasta include si serviciile de apa. - dovada comunicarilor privind rezultatul procedurii;
(1,69 mld. euro), POIM va asigura între Serviciile publice finantate in cadrul acestui PO se - contractual de achizitie publica/acordul-cadru, semnate;
20% și 25% din necesarul de finanțare. supun reglementarilor privind serviciile economice - contestatiile formulate in cadrul procedurii de atribuire, daca
România trebuie să elaboreze şi să de interes general, conform Deciziei CE nr. este cazul;
aprobe Planul Naţional de Gestionare a 2005/842/CE si indeplinesc criteriile Altmark, pentru - adresa de instiintare catre UCVAP privind lansarea procedurii;
Deşeurilor şi Planul Naţional de ca: - declaratia pe proprie raspundere a conducatorului Autoritatii
Prevenire a Generării Deşeurilor - activitatile reprezinta un serviciu de interes Contractante privind modul de desfasurare a procedurii de
(PNGD), criterii aferente condiţionalităţii economic general; conform legislatiei romanesti in atribuire in conformitate cu prevederile OUG 34/2006 cu
ex-ante prevăzută prin Reg. nr. vigoare (Legea nr. 51/2006 pentru serviciile publice modificarile si completarile ulterioare;
1303/2013. Soluţiile de finanţare locale si Legea nr. 101/2006 pentru serviciile locale 2) Situatia in care procedura de atribuire a fost supusa
propuse pentru conformarea cu de salubritate), serviciile de deseuri sunt obligatii de controlului ex-ante UCVAP / este inclusa in planul de control
cerinţele directivelor europene vor fi prestari servicii publice; ANRMAP. Dupa semnarea contrctului, in termen de 10 zile,
corelate cu SNGD 2014- 2020 (HG nr. - parametrii pentru compensarea costurilor serviciilor Autoritatea Contractanta va transmite catre serviciul
850/2013) şi cu PNGD 2014-2020. publice sunt obiectivi, transparent si sunt stability in Monitorizare Fond de Coeziune si Fondul European de
Investiţiile dedicate sectorului transport avans prin contractele semnate intre autoritatile Dezvoltarea Regionala din cadrul Directiei de Monitorizare –

85
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


vor fi orientate spre continuarea locale si operatorii de servicii de deseuri; DGRFE urmatoarele documente:
investiţiilor demarate în perioada - supra-compensarile sunt excluse deoarece - contractual de achizitie publica/acorsul-cadru, semnate;
2007‐2013, având ca obiectiv principal normele metodologice de calcul a tarifelor prevazute - raport de activitate UCVAP incheiat in urma verificarii
definitivarea coridoarelor de pe reţeaua de legislatia romaneasca se aplica si operatorilor din aspectelor procedural aferente procedurii de atribuire, note
TEN‐T, prin realizarea tronsoanelor sectorul privat si celor din sectorul public (Ordinul nr. intermediare, decizia Autoritatii Contractante privind
lipsă, precum şi dezvoltarea şi 65/2007 al Agentiei Nationale pentru Reglementare neconcordantele descries in notele intermediare, adresa
modernizarea reţelei naţionale de pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala UCVAP prin care aceasta informeaza Autoritatea Contractanta
drumuri care asigură conectarea la privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare de faptul ca decizia luata a dus la remedierea neconcordantelor
reţeaua TEN‐T şi modernizarea reţelei sau modificare a preturilor/tarifelor pentru serviciile descrise in notele intermediare, aviz consultative UCVAP, daca
de căi ferate, prin electrificare şi publice de alimentare cu apa si de canalizare), in este cazul;
dotarea cu material rulant a sectoarelor timp ce autoritatea nationala de reglementare - nota de control ANRMAP, process verval de constatare a
construite/reabilitate. Investiţiile în autorizeaza tarifele; contraventiilor, daca este cazul;
sectorul de transport vizează, totodată, - beneficiarii operatiunilor din cadrul POIM sunt - declaratia pe proprie raspundere a conducatorului Autoritatii
şi dezvoltarea celorlalte moduri de autoritati locale care detin infrastructura, iar Contractante privind modul de desfasurare a procedurii de
transport (naval şi aeroportuar), operatorii activitatilor de deseuri (operatorii de atribuire in conformitate cu prevederile OUG 34/2006 cu
contribuind astfel la crearea premiselor salubritate) sunt selectati prin achiztie publica. modificarile si completarile ulterioare.
pentru dezvoltarea economică locală şi Beneficiarii proiectelor sunt autoritatile locale care
regională, precum şi măsuri cu caracter coordoneaza serviciul/operatorii de termoficare. In
orizontal, cum ar fi protecţia mediului, plus, operatorii serviciilor de incalzire urbana vor fi
siguranţa pe toate modurile de selectati pe baze transparente, cu respectarea
transport, eficientizarea serviciilor de legislatiei in domeniul achizitiilor publice.
transport şi dezvoltarea terminalelor În ceea ce privește componenta de infrastructură de
intermodale. Obiectivele în acest transport nu se aplică regula ajutorului de stat pentru
domeniu sunt corelate cu Master Planul proiectele din acest PO, deoarece infrastructura
General de Transport (MPGT), iar rutiera care urmează să se realizeze reprezintă
proiectele finanțabile sunt cele infrastructura publică de stat şi care va fi
prioritizate după testarea în cadrul administrată de CNADNR S.A., concesionara întregii
Modelului Naţional de Transport infrastructure de drumuri naţionale şi autostrăzi din
dezvoltat în MPGT. România. În cazul în care se va decide încredinţarea
operării şi întreţinerii altei companii vor fi avute în
vedere regulile naţionale şi comunitare privind
achiziţiile publice.
Nu se aplică regula ajutorului de stat pentru
proiectele care vizeaza infrastructura feroviara care
urmează să se modernizeze reprezintă infrastructura
publică de stat şi care va fi administrate de CNCF
CFR SA, concesionara întregii reţele de cale ferată
din România. Accesul tuturor operatorilor la reţeaua

86
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


de cale ferată este asigurat în mod transparent şi
deschis. Nu se aplică ajutorul de stat in cazul
proiectelor care vizeaza infrastructura maritima
construită deoarece este infrastructură publică de
stat. R.A. AFDJ asigură condiţiile de navigaţie pe
sectorul românesc al Dunării şi pe braţele
secundare. Accesul către toţi operatorii pe căile
navigabile este deschis şi non-discriminatoriu. Atât
în cazul porturilor dunărene, cât şi în cazul porturilor
maritime notificările măsurilor de ajutor de stat
(posibil a fi de tip regional) sau informările asupra
schemelor de ajutor de stat vor fi transmise pentru
consultare Consiliului Concurenţei şi Comisiei
Europene. Problemele cu referire la regula ajutorului
de stat vor fi clarificate prin consultare cu Consiliul
Concurenţei şi Comisia Europeană.
POAD Dezvoltarea durabilă din cadrul
prezentei scheme va ține cont de
Politica în privința combaterii
sărăciei este elaborată de
La momentul de față nu există prevederi privind
ajutorul de stat pentru Programul Operational
Având în vedere că Programul Operational Ajutorarea
Persoanelor Dezavantajate nu este încă aprobat de către
normele de implementare a acestui Ministerul Muncii, Familiei, Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate așteptându- Comisia Europeană putem preciză că în materie de achiziții
principiu aferente Programului Protecţiei Sociale şi Persoanelor se aprobarea programului operațional de către publice se va aplica legislația națională în vigoare.
Operational Capital Uman având în Vârstnice (MMFPSPV). În Comisia Europeană.
vedere că POAD se află sub tutela AM prezent este în curs de elaborare
POCU. Strategia Națională privind
Combaterea Sărăciei și
Promovarea incluziunii sociale –
MMFPSPV. Această strategie
este o măsură suplimentară
asumată de Guvernul României
pentru consolidarea politicilor
existente care vizează
combaterea sărăciei în România.
De asemenea, strategia va avea
un plan de acțiune operațional și
comprehensiv, inclusiv un
mecanism de monitorizare cu
indicatori. Având în vedere faptul
ca grupul ţintă al Strategiei
Naţionale pentru reducerea

87
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


sărăciei şi promovarea incluziunii
sociale 2014-2010 este
reprezentat de
persoanele/grupurile vulnerabile
şi cele afectate de sărăcie, iar
ţinta asumată de România prin
Strategia Europa 2020 este de a
reduce numărul acestora cu
580.000 de persoane până în
2020, ajutoarele constând în
produse alimentare, acordate
prin PO AD 2014-2010, au rolul
de a contribui la asigurarea unei
alimentaţii corespunzătoare
pentru categoriile de beneficiari
eligibili, ca element primordial în
procesul de incluziune socială.
În aceeaşi măsură tot MMFPSPV
are pe agenda sa actualizarea
„Strategiei Naţionale de
Incluziune Socială a Tinerilor
care părăsesc sistemul de
Protecţie a Copilului 2006-2008”.
Politica Guvernului României în
domeniul persoanelor cu
dizabilităţi este trasată prin
Strategia Naţională privind
Incluziunea Socială a
Persoanelor cu Dizabilităţi 2014-
2020 – „Politicile Sociale – de la
reabilitarea individului la
reformarea societăţii” strategie
adoptată de guvern care este
deja pusă în practică. În aceeaşi
măsură, prin adoptarea
Hotărârea de Guvern nr.
1221/2011 pentru aprobarea
Strategiei

88
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


Guvernului României de
incluziune a cetăţenilor români
aparţinând minorităţii romilor
pentru
perioada 2012-2020 s-a avut în
vedere asigurarea incluziunii
socio-economice a romilor prin
implementarea unor politici
integrate în domeniul educaţiei,
ocupării forţei de muncă,
sănătăţii,
locuirii, culturii şi infrastructurii
sociale. De asemenea, pentru o
bună coordonare și
implementare a strategiei,
autorităţile române, prin grupurile
de lucru create, au demarat
procedurile de actualizare a
Strategiei Guvernului României
de incluziune a cetăţenilor
români
aparţinând minorităţii romilor.
În contextul revizuirii strategiei,
se va avea în vedere
coordonarea la nivel
guvernamental a
finanţărilor puse la dispoziţie prin
diverse surse de finanţare (buget
de stat, fonduri europene) și
consolidarea mecanismului de
monitorizare a implementării
Strategiei, precum şi
reactualizarea
planurilor de acțiuni pentru
perioada 2014-2016 și 2017-
2020.
POCA Axele prioritare ale POCA urmăresc
dezvoltarea durabilă prin obiectivele
Reforma funcţiei publice va duce
la un serviciu public transparent,
Acest Program Operaţional s-a dezvoltat având la
bază Ghidul Comisiei privind ajutorul de stat.
Achiziţionarea tuturor contractelor finanţate prin Fondurile
Structurale şi de Coeziune, cât şi prin cofinanţare naţională se

89
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


propuse, contribuind astfel la bazat pe merit, egalitate şi Prevederile art. 87 si 88 din Tratat referitoare la va face în conformitate cu legislaţia UE, naţională primară şi
implementarea Strategiei de Dezvoltare corectitudine. Deoarece reforma regulile ajutorului de stat vor fi complet respectate. secundară, prin care se implementează prevederile UE în
Durabilă a UE. Mai mult, se va avea în funcţiei publice se ocupă şi de Finanţarea publică efectuată prin acest program materie de achiziţii publice.
vedere sinergia cu alte surse de alte domenii ale administraţiei, se trebuie să se facă în conformitate cu regulile UCVAP lucrează împreună cu ANRMAP şi Autorităţile de
cofinanţare ale CE (Fondul European presupune că principiul egalităţii procedurale şi materiale privind ajutorul de stat, Management, cât şi cu orice altă instituţie publică din domeniul
pentru Dezvoltare Regională, Fondul de şanse, în baza celor nouă aplicabile în momentul în care se acordă sprijinul achiziţiilor publice.
European Agricol pentru Dezvoltare motive de discriminare, se va financiar. Pentru a îmbunătăţi calitatea sistemului de achiziţii publice şi a
Rurală, Fondul European pentru respecta în toate domeniile Acţionând în conformitate cu atribuţiile stabilite în asigura conformitatea cu legislaţia naţională din domeniu, MEF,
Pescuit, etc.). Domeniile majore de majore de intervenţie. legislaţia naţională, Consiliul Concurenţei, ca prin structurile sale specializate de la nivel central şi local,
intervenţie au ca scop formularea de Egalitatea de şanse este autoritate naţională privind ajutorul de stat28 a verifică procesul de atribuire a contractelor printr-o analiză de
obiective, implementarea şi evaluarea fundamentală pentru dezvoltarea acordat sprijin AM pentru POCA şi a furnizat în mod risc şi în baza unui sistem selectiv. Pentru a îndeplini funcţia de
proceselor, luând în considerare toate economică şi pentru permanent asistenţă pe problemele legate de verificare, pentru acele proiecte considerate a avea un anumit
etapele ciclului de politici publice. implementarea cu succes a ajutorul de stat, inclusiv în procesul de elaborare a grad de risc, UCVAP va numi observatori pentru toate etapele
Aşteptările sunt legate de apariţia şi POCA, care va lua în actelor normative şi administrative prin care se procedurii de achiziţie publică. Observatorii vor publica rapoarte
dezvoltarea, în cadrul administraţiei considerare orice oportunitate de prevăd măsuri legate de ajutorul de stat. de activitate, iar dacă vor detecta inconsistenţe pe durata
publice, a unei culturi de management a pune în practică acest Consiliul Concurenţei, asigurând legătura între procedurii, vor da un aviz consultativ. Avizul va fi trimis la
durabile. În acelaşi timp, se aşteaptă principiu. Asfel, acţiunile care Comisia Europeană pe de o parte, şi ANRMAP, cât şi la autoritatea ierarhic superioară autorităţii
ca legăturile strânse dintre sectorul contribuie la realizarea acestui autorităţile române, furnizorii de ajutor de stat şi contractante. În cazul proiectelor finanţate prin Fondurile
public şi cetăţeni să asigure o obiectiv sunt următoarele: beneficiarii pe de altă parte, trebuie să asigure o Structurale şi de Coeziune, avizul şi rapoartele de activitate se
dezvoltare durabilă. • includerea principiului „egalităţii strictă respectare a cerinţelor în domeniu. În ceea ce trimit de asemenea la Autoritatea de Management competentă.
Activităţile programului vor urmări de şanse” în cadrul tuturor axelor priveşte regulamentele de exceptare pe categorii, se Autoritatea contractantă are responsabilitatea deciziilor luate în
principiul dezvoltării durabile, în timpul prioritare; vor furniza toate informaţiile cerute de regulamentele timpul procesului de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
diferitelor etape de implementare, • fiecare axă prioritară va relevante. Deciziile luate de autoritatea contractantă se trimit la
luând în considerare aspecte privind identifica acţiunile necesare Notificarea măsurilor privind ajutorul de stat, ANRMAP şi UCVAP.
mediul înconjurător. Mai mult, se are în pentru a integra egalitatea de respectiv a informaţiilor legate de măsurile privind Acest sistem stabilit pentru procedura de verificare ex-ante,
vedere ca fiecare modul de training să şanse în rezultatele furnizate, ajutorul de stat supuse exceptării pe categorii, sunt fiind parte a sistemului de management al FSC, asigură
acorde atenţie deosebită atât prin includerea acestui principiu înaintate spre consultare Consiliului Concurenţei. eficienţa şi eficacitatea utilizării Fondurilor prin garantarea
conştientizării în ceea ce priveşte în criteriile de selecţie; Ulterior, Consiliul Concurenţei va transmite aceste conformităţii procedurii de achiziţie publică cu legislaţia
importanţa protecţiei mediului şi • aplicanţii vor trebui să notificări/informaţii Comisiei Europene prin naţională şi cu directivele UE.
dezvoltării durabile, cât şi instruirii în demonstreze în ce mod Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă
domeniul problemelor de mediu. proiectele acestora iau în Uniunea Europeană. Autorităţile, donatorii şi
Luând în considerare importanţa considerare probleme cheie beneficiarii ajutorului de stat sunt obligaţi să
acestui domeniu, criteriile de selecţie a privind egalitatea de şanse; furnizeze Consiliului Concurenţei toate informaţiile
proiectelor vor include aspecte privind • axa prioritară de asistenţă solicitate pentru a fi trimise Comisiei Europene. În
mediul înconjurător; astfel, următorii tehnică va îmbunătăţi baza de cazul acelor operaţiuni în care finanţarea publică nu
indicatori vor fi măsuraţi în ceea ce date necesară monitorizării intră în categoriile menţionate anterior (ex. „ajutor de
priveşte dezvoltarea durabilă şi aplicării principiului egalităţii de minimis”), autorităţile în domeniu vor asigura
protecţia mediului în timpul şanse în rezultatele furnizate; conformitatea cu regulamentele şi procedurile

90
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


implementării POCA: • se vor face referiri specifice la privitoare la ajutorul de stat.
Pentru a respecta cerintele legislatiei principiul egalităţii de şanse în Schemele elaborate de instituţiile ce acordă ajutorul
comunitare si pentru a contribui la rapoartele periodice ale POCA; de stat şi /sau ajutorul ad-hoc vor fi înaintate
realizarea unei economii europene • promovarea corectitudinii şi Comisiei în cadrul acestei perioade de programare,
echilibrate, durabile si innovative, echilibrului în cadrul Comitetului atunci când regulile CE prevăd o aprobare ex-ante
conceptual dezvoltarii durabile trebuie de monitorizare al POCA. din partea Comisiei. Vor fi respectate obligaţiile
abordat in cadrul tuturor proiectelor Egalitatea de sanse reprezinta specifice referitoare la notificarea individuală a
finantate din fondurile structurale. un drept fundamental, o valoare ajutorului acordat prin scheme de ajutor de stat.
Prin urmare, operatiunile finantate in comuna si un obiectiv cheie al Statul membru va fi responsabil de armonizarea cu
cadrul acestui PO vor urmari Uniunii Europene, fiind in acelasi regulile ajutorului de stat în contextul fondurilor
respectarea principiilor dezvoltarii timp o piesa centrala a strategiei structurale si de coeziune. Implementarea va fi în
durabile pe parcursul diferitelor etape nediscriminatorii si o conditie responsabilitatea Autorităţii de Management.
de implementare, luand in considerare absolut necesara pentru Răspunsurile date aplicanţilor, asistenţa oferită,
aspect privind mediul inconjurator (de indeplinirea obiectivelor de precum şi prevederile acordului financiar vor asigura
ex. diminuarea impactului negative crestere, ocupare a fortei de întelegerea de către aplicanţi a limitării asistenţei
asupra mediului). Proiectele trebuie sa munca si coeziune sociala la oferite şi vor furniza suficiente informaţii pentru a
abordeze toate cele trei dimensiuni ale nivelul UE. Astfel solicitantii vor evidenţia problemele potenţiale şi obligaţiile
conceptului dezvoltarii durabile si respecta prevederile legislatiei in corespunzatoare.
anume dimensiunea ecologica, vigoare cu privire la egalitatea de Procedurile vor garanta verificarea conformităţii
economica si sociala. sanse si de tratament intre femei documentelor pe perioada depunerii cererilor de
si barbati in domeniul muncii, plată şi verificărilor în teritoriu, precum şi certificarea
egalitatii de sanse si acestora. Rapoartele Anuale de Implementare vor
nediscriminare. In implementarea detalia măsurile luate pentru a asigura conformitatea
proiectelor vor fi avute in vedere tuturor operaţiunilor cu regulile ajutorului de stat în
toate politicile si practicile prin ceea ce priveşte prevederile exceptării pe categorii
care sa nu se realizeze nici o (ajutorul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii,
deosebire, excludere, restrictie ajutorul pentru ocuparea forţei de muncă şi
sau preferinta, indiferente de: perfecţionare, pentru servicii de interes economic
rasa, nationalitate, etine, limba, general şi investiţii regionale
religie, categorie sociala, transparente), ajutorul “de minimis”, alte tipuri de
convingeri, gen, orientare ajutor supuse obligaţiei de notificare (cum ar fi
sexuala, vârstă, handicap, boală ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare şi
cronică necontagioasă, infectare inovare, ajutorul de stat regional, capitalul de risc,
HIV, apartenenţă la o categorie ajutorul de stat pentru mediu, etc.) în funcţie de caz.
defavorizată, precum şi orice alt De asemenea, orice informaţii solicitate de Comisie
criteriu care are ca scop sau şi de Organizaţia Mondială a Comerţului cu privire la
efect restrângerea, înlăturarea schemele de ajutor de stat, ajutoarele de stat
recunoaşterii, folosinţei sau individuale sau ajutorul „de minimis” vor fi furnizate

91
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


exercitării, în condiţii de egalitate, conform regulilor aplicabile.
a drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege,
în domeniul politic, economic,
social şi cultural sau în orice alte
domenii ale vieţii publice.
PO AT Introducerea dezvoltării durabile
implică recunoașterea și luarea în
Egalitatea de şanse este
fundamentală în dezvoltarea
Toate operaţiunile financiare din cadrul PO AT vor
respecta legislaţia europeană şi politicile în materie
Pentru asigurarea coerenţei cu politicile Uniunii Europene
privind achiziţiile, autorităţile române au transpus Directiva nr.
considerare a principiului sub toate economică şi implementarea cu de concurenţă, şi în special articolele 87-89 din 17/2004/CE şi Directiva nr. 18/2004/CE, prin adoptarea Legii nr.
aspectele și în toate fazele ciclului de succes a PO AT. Pentru Tratatul Comunităţii Europene. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a
viață al programelor operaționale. realizarea acestui obiectiv se vor Este de aşteptat ca regulile referitoare la ajutoarele Guvernului nr. 34/2006 privind acordarea contractelor de
Conform Acordului de Parteneriat, întreprinde următoarele acţiuni: de stat să nu fie relevante pentru cheltuielile ce vor fi achiziţii publice, contractelor de concesiune pentru lucrări
”toate Programele Operaționale, cu • Respectarea principiului făcute în cadrul acestui PO. România a încorporat publice şi contractelor de concesiune pentru servicii. Această
excepția celui de Asistență Tehnică, egalităţii de şanse în cadrul deja în legislaţia română legislaţia legislaţie are în vedere, totodată, prevederile Comunicării
vor include o descriere a acțiunilor tuturor axelor prioritare europeană în materie de ajutoare de stat. Programul interpretative a Comisiei privind concesiunile în conformitate cu
specifice care vor ține cont de cerințele • Fiecare axă prioritară va Operaţional va fi implementat luând în considerare legislaţia comunitară din 29 aprilie 2000 şi a Comunicării
privind protecția mediului, eficiența identifica acţiunile necesare regulile incluse în Liniile Directoare ale Comisiei cu interpretative a Comisiei privind legislaţia comunitară care se
energetică, adaptarea și atenuarea pentru integrarea egalităţii de privire la ajutoarele de stat. aplică în cazul atribuirii de contracte care constituie în întregime
schimbărilor climatice, rezistența la şanse în rezultatele ce trebuie Autoritatea de Management va avea întreaga sau parţial, subiectul prevederilor directivelor privind
dezastre, precum și managementul și atinse prin includerea egalităţii de responsabilitate de a asigura conformitatea cu achiziţiile publice din 1 august 2006. Regulile financiare ce se
prevenirea riscurilor”. şanse în criteriile de selecţie. regulile ajutorului de stat în contextul Fondurilor vor aplica PO AT sunt conforme atât cu reglementările
Având în vedere specificitatea POAT, • Aplicanţii vor fi nevoiţi să Structurale şi de Coeziune. Implementarea efectivă europene în domeniu cât şi cu legislaţia naţională. Instituţia
se apreciează că activităţile întreprinse demonstreze în ce fel proiectul va fi în responsabilă cu reglementarea şi supravegherea achiziţiilor
vor avea o influenţă neutră asupra lor răspunde aspectelor esenţiale responsabilitatea Autorităţii de Management. publice este A.N.R.M.A.P. Autoritatea de Management şi
acestei teme orizontale. Proiectele legate de egalitatea de şanse. Întrebările adresate solicitanţilor, îndrumarea oferită, organismele sale de implementare vor fi responsabile de
derulate în cadrul POAT nu vor cauza • În rapoartele periodice pentru precum şi prevederile acordului de finanţare vor aplicarea corectă a procedurilor cu privire la achiziţiile publice
prejudicii mediului înconjurător, ci, din PO AT se vor face menţiuni asigura faptul că solicitanţii înţeleg limitele asistenţei pentru proiectele co-finanţate din instrumentele structurale.
contră, vor căuta să-l îmbunătăţească. specifice cu privire la egalitatea oferite şi că se furnizează informaţii suficiente pentru Comitetul de Monitorizare are dreptul de a solicita efectuarea
Se va avea în vedere ca proiectele de şanse. identificarea oricăror potenţiale probleme şi a unui audit la întâmplare al procesului de licitaţii publice.
finanțate prin POAT să respecte • Promovarea egalităţii şi obligaţiilor corespunzătoare ce derivă din acestea.
politicile orizontale ale UE cu privire la echilibrului în cadrul Comitetului Procedurile vor asigura verificarea conformităţii în
dezvoltarea durabilă. Se va avea în de Monitorizare pentru PO AT. cadrul verificării cererilor de plată şi verificărilor pe
vedere: AM pentru POAT va promova şi teren, în cadrul operaţiunilor de verificare şi
 Instruire pe teme orizontale de aplica principiul egalităţii de certificare a plăţilor. Rapoartele anuale de
dezvoltare durabilă pentru beneficiarii şanse, în conformitate cu Legea implementare a POAT vor detalia măsurile
POAT 2014- 2020, în special nr. 202/2002 şi cu prevederile întreprinse pentru asigurarea
persoanele implicate în evaluare de comunitare în domeniul egalităţii conformităţii tuturor operaţiunilor cu regulile

92
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Dezvoltarea durabilă Egalitatea de şanse Ajutorul de Stat Achiziţii publice


proiecte și monitorizare de şanse între bărbaţi şi femei. În ajutorului de stat, în ceea ce priveşte prevederile
 Instruire pe teme orizontale ale acest sens, toate proiectele din exceptărilor în bloc (referitoare la: întreprinderi mici
dezvoltării durabile pentru solicitanții și cadrul acestui domeniu major de şi mijlocii, ocuparea forţei de muncă, pregătire
promotorii de proiecte; intervenţie vor fi realizate profesională, serviciile economice de interes general
 Crearea de oportunități pentru respectându-se egalitatea de şi ajutor de stat transparent pentru investiţii
discuții și schimb de experiență în şanse între femei şi bărbaţi. regionale), ajutor „de minimis” şi alte tipuri de ajutor
domeniul dezvoltării durabile - prin Principiul egalităţii de şanse se de stat, pentru care există obligaţia notificării (cum ar
conferințe, platforme de discuții, grupuri va aplica şi minorităţilor etnice. fi: cercetare, ajutor de stat pentru inovare şi
de lucru, rețele tematice; Beneficiarii/contractorii vor fi dezvoltare, ajutor de stat regional, capital de risc,
 Elaborarea de studii sau evaluări în obligaţi să se conformeze ajutor de stat pentru mediu etc.). Totodată, în
acest domeniu. prevederilor legale cu privire la conformitate cu prevederile legale, vor fi
Prin intervenţiile sale, POAT va egalitatea de gen şi furnizate orice fel de informaţii solicitate de Comisia
promova principiul de dezvoltare nediscriminarea minorităţilor Europeană şi de Organizaţia Mondială a Comerţului,
durabilă ca unul din criteriile în selecţia etnice, asigurând oportunităţi privind schemele de ajutor de stat, ajutoarele de stat
proiectelor, va utiliza o serie de egale de acces la locurile de individuale sau „ajutorul de minimis”.
proceduri pentru a se asigura că muncă.
portofoliul de proiecte respectă
principiul sustenabilității. Deasemenea,
se va avea în vedere ca raportările și
arhivarea documentației să se facă pe
suport electronic.

93
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA II
INSTRUMENTELE STRUCTURALE DE
FINANTARE IN ROMANIA

94
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Scurt istoric al instrumentelor structurale in Romania:


Instrumentele structurale au inregistrat 2 etape de evolutie in Romania antemergătoare
perioadei actuale de programe 2014-2020:
1. Etapa fonduriloe de pre-aderare: 1991-2006;
2. Etapa fondurilor structurale si de coeziune;
In etapa de pre-aderare, intre anii 1991 si 2006, Romania si-a exprimat intentia de a
adera la Uniunea Europeana. Decalajele de dezvoltare economica intre noi si tarile deja
membre ale Uniunii faceau imposibila integrarea tarii intrucat ar fi creat decalaje mari si
ar fi destabilizat intreg sistemul economic European. Pentru eliminarea acestei deficiente,
au fost necesare si proiecte europene de eliminare a decalajelor, proiecte ce erau finantate
prin urmatoarele fonduri:

Denumire Descriere Domenii de interventie


-PHARE -Poland and Hungary Aid for -minoritati;
Reconstruction of the Economy -reforma administratiei publice;
Ajutorul Ploniei si Ungariei pentru -justitie;
Reconstructia economiei -finante publice;
-agricultura si dezvoltare;
-protectia mediului;
-managementul frontierelor;
-coeziune economica si sociala;
-cooperare transfrontaliera si
programe de vecinatate
-ISPA -Instrument for Structural Policies for -proiecte de investitii pentru
Pre-Accession transport si mediu
Instrument pentru politicile structurale
pentru pre-aderare
-SAPARD -Special pre-Accession Programme for -investitii in agricultura si
Agriculture and Rural Development dezvoltare rurala
Programul special de pre-aderare pentru
agricultura si dezvoltare rurala

95
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Conform Delegaţiei Comisiei Europene în România din 2000 alocările anuale


pentru cele 3 instrumente reprezintă echivalentul a peste 25% din investiţiile făcute din
bugetul naţional
Ultimele proiecte finanţate din fondurile de preaderare implementate până în 2010
Memorandumul de finanţare pentru Programul Phare Naţional 2006 a fost semnat în luna
decembrie 2006. Acesta prevede că finanţarea disponibilă este de 515,85 milioane de
Euro, din care 408,63 Euro constituie finanţarea Uniunii Europene, iar 107,22 milioane
Euro cofinanţarea provenind de la bugetul naţional al României.
Dupa 01.01.2007, o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europena, instrumentele
structurale au trecut intr-o a doua etapa, cea a fondurilor structurale si de coeziune.
In decembrie 2005 Guvernul Romaniei fotaraste adoptarea Planului Naţional de
Dezvoltare (PND). PND cuprinde priorităţile de dezvoltare a României în perioada 2007-
2013, inclusiv Fondurile Structurale şi de Coeziune, precum şi alte surse de finanţare
(fondurile pentru agricultură şi pescuit, împrumuturi externe etc.). Din 2006 autorităţile
române responsabile au negociat cu reprezentanţii Comisiei Europene priorităţile şi
alocările financiare pentru perioada 2007-2013 . Priorităţile eligibile pentru finanţare au
fost stabilite prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) si detaliate în cadrul
programelor operaţionale (PO).

2.1 PLANUL NATIONAL DE REFORMĂ ȘI ACORDUL


DE PARTENERIAT

2.1.1. Planul National de Reformă

Programul Naţional de Reformă 2014 (PNR 2014) constituie platforma-cadru


pentru definirea reformelor şi a priorităţilor de dezvoltare economică a României pe
parcursul unei perioade de 12 luni (iulie 2014 - iunie 2015), în concordanţă cu Strategia
Europa 2020 şi cu documentele rezultate din Semestrul European 2014.
În ansamblul său, Programul Naţional de Reformă al României stimulează
competitivitatea, productivitatea şi potenţialul de creştere, coeziunea socială, teritorială şi
convergenţa economică, toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce priveşte
dezvoltarea economică faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Asumarea

96
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

reformelor necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 permite


concertarea demersurilor naţionale pentru modernizarea economiei şi societăţii româneşti
şi susţine convergenţa economico-socială cu celelalte state membre ale UE.
Pe parcursul perioadei 2011 – 2013, România a beneficiat de statutul special al
statelor membre care au programe de asistenţă financiară acordată de instituţiile
financiare internaţionale (IFI). Sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii, aceste state nu
sunt obligate să prezinte anual un Program Naţional de Reformă şi un Program de
stabilitate/convergenţă, având în vedere că rapoartele prezentate periodic în cadrul
programului de asistenţă răspund cerinţelor de raportare relevante.
Începând cu anul 2014, România este considerată stat membru cu regim normal şi
în consecinţă transmite Comisiei Europene actualizări ale Programului Naţional de
Reformă şi ale Programului de Convergenţă.
România şi-a stabilit încă din anul 2010, prin Programul Naţional de Reformă,
priorităţile şi obiectivele proprii, care fixează cadrul general şi principalele direcţii de
dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare,
dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi constituie factori
determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale. De
aceea, PNR 2014 este ancorat în Programul de Guvernare 2013-2016 şi este concordant
cu Al treilea Program privind Balanţa de Plăţi pentru România 2013-2015, cu Programul
de Convergenţă şi cu Acordul de Parteneriat 2014-2020.
Elaborarea şi aplicarea PNR 2014 coincide cu revenirea economică, actuala
perioadă fiind văzută ca o oportunitate majoră de a implementa măsurile de reformă
bugetară şi structurală, care să crească capacitatea economiei româneşti de a face faţă pe
termen lung presiunilor competitive globale, de a atrage investiţii străine directe şi de a
crea locuri de muncă.
În mod natural, PNR 2014 continuă reformele asumate în PNR 2011-2013 şi
propune reforme noi, derivate din specificul obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi al
documentelor aferente (iniţiative emblematice, Analiza anuală a creşterii 2014,
Recomandările Specifice de Ţară 2013). În acest context, PNR 2014 include, pe lângă
acţiunile nou identificate, şi o parte dintre acţiunile aflate deja în curs de implementare
(de exemplu, cele referitoare la condiţionalităţile ce trebuie respectate de România în
relaţia cu IFI şi condiţionalităţile ex ante pentru exerciţiul financiar 2014-2020).

97
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Pe termen scurt, priorităţile guvernului rămân în continuare legate de relansarea


economică, crearea de locuri de muncă şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice. În
acest sens, creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, alături de
îmbunătăţirea mediului de afaceri, se înscriu în categoria priorităţilor strategice pe termen
scurt, menite să contribuie, în mod direct, la asigurarea condiţiilor pentru atingerea
ţintelor asumate în contextul Strategiei Europa 2020.

2.1.1.1. Corelarea obiectivelor naţionale EUROPA 2020 cu priorităţile


de finanţare pentru perioada 2014-2020
Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014‐2020 (AP) constituie documentul prin
care Guvernul României a stabilit priorităţile de finanţare pentru utilizarea fondurilor
europene structurale şi de investiţii (FESI), având ca obiectiv global reducerea
disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între România şi statele membre ale UE.
La 31 martie 2014, România a transmis Comisiei Europene prima versiune oficială a
Acordului de Parteneriat 2014-2020 .
Cadrul financiar multianual pentru 2014-2020 defineşte priorităţile în materie de
cheltuieli care sunt orientate către creştere economică durabilă, locuri de muncă şi
competitivitate, în conformitate cu strategia UE de creştere economică, Europa 2020.
Având în vedere faptul că AP a fost elaborat în acord cu prevederile PNR, programarea
FEŞI alocate României pentru perioada 2014-2020 se bazează pe implementarea unei
abordări integrate în sistemul de management al acestor fonduri, abordare de natură să
asigure concentrarea intervenţiilor în vederea unei creşteri inteligente, sustenabile şi
favorabile incluziunii. Astfel, acţiunile întreprinse în direcţia provocărilor identificate în
AP85 vor avea un rol important în atingerea obiectivelor asumate de România în
contextul strategiei Europa 2020.
În acest context, prezentăm mai jos corelarea dintre obiectivele naţionale Europa
2020, asumate prin PNR şi priorităţile de finanţare din fonduri europene86, definite în
AP.

98
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Ocuparea forţei de muncă


În conformitate cu PNR, asigurarea condiţiilor adecvate pentru (re)integrarea
tinerilor pe piaţa muncii, inclusiv a tinerilor NEETs reprezintă una dintre priorităţile
României pentru perioada 2014 – 2020, aşa cum este reflectată şi în AP.
În vederea îmbunătăţirii participării la piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă, din FSE urmează a fi finanţate măsuri active de ocupare, cu accent pe
şomerii de lungă durată, persoanele inactive lucrătorii în vârstă (55+), persoanele de etnie
romă, persoanele cu dizabilităţi şi alte grupuri vulnerabile, persoanele care au părăsit
timpuriu sistemul de educaţie sau cu nivel scăzut de calificare, inclusiv populaţia din
mediul rural.
Creşterea şanselor de ocupare a persoanelor/ lucrătorilor afectaţi de restructurarea
industrială constituie, de asemenea, una dintre priorităţile pentru perioada 2014 – 2020.
Din FSE se alocă fonduri pentru dezvoltarea unei forţe de muncă pregătite/adaptate
schimbărilor pieţei muncii, precum şi pentru susţinerea antreprenoriatului şi a ocupării pe
cont propriu.
În vederea diversificării economiei din zonele rurale către sectoarele non-agricole şi
pentru crearea/ menţinerea locurilor de muncă, în perioada 2014 - 2020, din FEADR
urmează a se finanţa înfiinţarea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici non-
agricole şi dezvoltarea activităţii celor existente, precum şi dezvoltarea şi înfiinţarea
unităţilor de procesare, comercializare şi marketing a produselor agricole. Pentru a
îmbunătăţi şansele de ocupare a persoanelor din comunităţile pescăreşti afectate de
restructurarea industrială, din FEPAM se vor finanţa crearea de noi întreprinderi mici în
afara sectorului de pescuit şi dezvoltarea antreprenoriatului în domeniul acvaculturii,
precum şi dobândirea de noi competenţe corelate cu cerinţele pieţei muncii.
O altă prioritate a României pentru perioada 2014-2020 o reprezintă modernizarea
Serviciului Public de Ocupare, inclusiv la nivel local. Pentru aceasta, se are în vedere
dezvoltarea de instrumente de analiză şi prognoza spre a asigura o cunoaştere cât mai
aprofundată a nevoilor în continuă schimbare ale pieţei muncii, formarea personalului din
instituţiile de ocupare a forței de muncă, elaborarea de mecanisme eficiente de cãutare a
unui loc de muncă, inclusiv prin noile soluţii digitale/media, parteneriate cu mediul de
afaceri, instituţii de învăţământ sau furnizorii privaţi de servicii de ocupare, măsuri care se
regăsesc printre principalele angajamente asumate atât în PNR 2014, cât şi în AP.

99
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Cercetare, dezvoltare, inovare


În conformitate cu PNR, precum şi cu Strategia naţională pentru CDI 2014-2020,
care constituie şi cadrul prin care se îndeplinesc condiţionalităţile ex-ante pentru utilizarea
fondurilor europene, în vederea încadrării pe traiectoria de atingere a ţintei naţionale
Europa 2020, consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării reprezintă o
prioritate a României pentru perioada 2014-2020. În acest scop, România are în vedere
stimularea investiţiilor private în CDI, dezvoltarea infrastructurii de CDI şi deblocarea
potenţialului de excelenţă în cercetare şi inovare.
Pentru stimularea investiţiilor private în CDI vor fi promovate activităţile de CDI
din sectoarele economice cu potenţial de creştere. În acest scop, FEDR sprijină
colaborarea dintre întreprinderi şi organizaţii de CD, încurajând transferul de cunoştinţe,
tehnologie şi personal cu competenţe avansate în CDI, în vederea inovării de procese şi
produse în domeniile de specializare inteligentă.
Prin FEDR se vor finanţa proiectele derulate de întreprinderi, individual sau în
parteneriat cu institute de CD/universităţi, de start-up-uri şi spin-off-uri inovative,
proiectele destinate dezvoltării entităţilor de transfer tehnologic, precum şi cele pentru
dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare şi inovare (inclusiv instruirea cercetătorilor
în problematica drepturilor industriale şi a proprietăţii intelectuale şi asigurarea, în cadrul
universităţilor, de personal specializat în transfer tehnologic şi în comercializarea
rezultatelor cercetării).
În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de cercetare, atât ca parte a unor
clustere existente/emergente sau centre de excelenţă, cât şi în domeniile cu avantaje
competitive şi potenţial de creştere, din FEDR, vor fi finanţate proiectele pentru crearea şi
modernizarea marilor infrastructuri de CD, precum şi a unor reţele de centre de CD,
coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de profil. De
asemenea, vor fi susţinute investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii de transfer
tehnologic, la nivel regional.

100
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Pentru deblocarea potenţialului de excelenţă în cercetare şi inovare, din FEDR se va


finanţa participarea cercetătorilor români la programul Orizont 2020, precum şi la alte
programe europene şi internaţionale (iniţiative de programare comună, iniţiative
tehnologice comune, parteneriate europene pentru inovare, CERN, ESA etc.). România
sprijină cercetarea fundamentală şi exploratorie de frontieră, precum şi internaţionalizarea
cercetării româneşti şi are în vedere atragerea de personal cu competenţe avansate din
străinătate pentru consolidarea capacităţii româneşti de cercetare şi o mai bună integrare
în Spaţiul European de Cercetare.

Combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile

Una dintre priorităţile prevăzute în PNR, dar şi în AP o reprezintă trecerea la o


economie bazată pe emisii reduse de CO2. În acest scop, deosebit de importantă este
elaborarea Planului naţional de acţiune privind schimbările climatice, document ce face
obiectul unui proiect de asistenţă tehnică a Băncii Mondiale, cofinanţat din FEDR, prin
POAT. Acest plan este necesar pentru punerea în aplicare a Strategiei naţionale privind
schimbările climatice 2014-2020. Dintre condiţionalităţile ex-ante referitoare la
elaborarea şi implementarea politicilor din domeniul mediului, pentru domeniul deşeuri,
România îşi asumă elaborarea, până în trimestrul II/2015, a Planului naţional de
gestionare a deşeurilor, care va conţine şi Planul naţional de prevenire a generării
deşeurilor. Definitivarea și aprobarea prin HG nr. 870/2013 a Strategiei naţionale de
gestionare a deşeurilor 2014-2020 a constituit fundamentul pentru îndeplinirea
condiţionalităţii ex-ante specifice sectorului deşeuri. O serie de priorităţi avute în vedere
atât în AP, cât şi în PNR 2014 pun accentul pe îmbunătăţirea managementului resurselor
de apă prin existența unei politici tarifare privind apa și prin recuperarea costurilor
serviciilor legate de utilizarea apei. Astfel, în cadrul procesului de implementare a
Directivei Cadru Apă 2000/60/CE, până la sfârşitul lui 2015, România va elabora al 2-lea
Plan de Management al Bazinelor Hidrografice, prilej cu care va fi realizată o analiză
internă privind identificarea externalităţilor ca parte componenta a costurilor de mediu
precum şi a eventualului impact asupra resursei de apă. De asemenea, în AP sunt
prevăzute o serie de priorități pentru reducerea emisiilor de carbon în sectoare cum ar fi
sectorul agriculturii și sectorul pescuitului.

101
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Surse regenerabile de energie


În conformitate cu PNR 2014, principala prioritate pentru atingerea obiectivului
naţional Europa 2020 în domeniul SRE vizează valorificarea surselor regenerabile de
energie mai puţin utilizate în comparaţie cu potenţialul de dezvoltare identificat prin
PNAER. Măsurile subsumate acestei priorităţi vor fi susţinute financiar de intervenţiile
prin FESI prevăzute în AP sub Obiectivul Tematic 4 Sprijinirea trecerii la economie cu
emisii scăzute de carbon în toate sectoarele.
Prin accesarea FEDR şi FC, vor fi finanţate în cadrul PO Infrastructura Mare
măsuri referitoare, în principal, la producerea şi distribuţia energiei electrice şi termice
din surse regenerabile de energie.

Eficienţa energetică

Pentru atingerea obiectivului naţional Europa 2020 în domeniul eficienţei


energetice, conform PNR, eforturile se vor îndrepta în direcţia implementării reţelelor
inteligente de distribuţie a energiei, promovării cogenerării de înaltă eficienţă, promovării
unui transport eficient al energiei electrice şi a gazului, precum şi îmbunătăţirii eficienţei
energetice a clădirilor publice şi rezidenţiale.

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii


Finalizarea Strategiei Naţionale de Reducere a Părăsirii Timpurii a Şcolii reprezintă
atât principalacondiţionalitate ex-ante pentru încheierea AP care vizează ţinta de reducere
a ratei părăsirii timpurii a şcolii, cât şi principala prevedere de ordin strategic prevăzută în
PNR 2014 pentru atingerea acestei ţinte. Atât proiectul de strategie, cât şi proiectul de
AP, dar şi măsurile avute în vedere în PNR 2014 pun accentul pe priorităţile de
intervenţie comune şi considerate esenţiale pentru atingerea obiectivului, în speţă:
consolidarea calităţii sistemului de educaţie şi îngrijire timpurie; acţiuni de prevenire şi
intervenţie vizând părăsirea timpurie a şcolii, prin proiecte de tipul Şcoala după şcoală sau
destinate grupurilor cu nevoi particulare; îmbunătăţirea atractivităţii, calităţii şi relevanţei
învăţământului profesional şi tehnic; dezvoltarea programelor educaţionale de remediere
şi de sprijin de tipul A doua şansă, mai ales în zonele rurale şi în cele cu populaţie de
etnie romă. Toate acestea vor fi susţinute prin FSE.

102
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară


Finalizarea Strategiei naţionale pentru învăţământul terţiar reprezintă
condiţionalitatea ex-ante care vizează ţinta de creştere a ponderii de absolvenţi de
învăţământ superior, dar şi principalele măsuri de ordin strategic prevăzute în PNR 2014
pentru atingerea acestei ţinte. Finalizarea acestei strategii a fost decalată pentru sfârşitul
lunii mai 2014, astfel încât direcţiile sale de acţiune să fie corelate cu AP. Printre
priorităţile de intervenţie comune regăsite la nivelul PNR 2014, al strategiei, dar şi în AP,
amintim: creşterea relevanţei programelor de învăţământ superior în acord cu nevoile
pieţei muncii; sprijinirea studenţilor din mediul rural şi din grupurile dezavantajate pentru
a participa la învăţământul terţiar; încurajarea mobilităţilor studenţeşti; întărirea
parteneriatelor între universităţi - mediul privat şi actorii din domeniul cercetării şi
inovării, instruirea personalului din învăţământul superior în ceea ce priveşte conţinutul
educaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile etc. Toate acestea vor fi
susţinute prin FSE.
Acţiunile aferente priorităţilor de investiţii din acest domeniu vor fi corelate cu
investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii sistemului de educaţie, finanţate prin FEDR.

Incluziunea socială / reducerea sărăciei


În conformitate cu PNR, pentru realizarea unui sistem de asistenţă socială echitabil
şi de calitate, în perioada 2014-2020, România are în vedere realizarea unei abordări
bazate pe parteneriat.
Accentul vă fi pus pe întărirea capacităţii furnizorilor publici şi privaţi pentru a oferi
servicii de calitate, asigurându-se tranziţia de la modelul instituţional către serviciile
sociale oferite la nivelul comunităţii, inclusiv dezvoltarea infrastructurii centrelor de
îngrijire. O atenţie deosebită se acordă îmbunătăţirii competenţelor specialiştilor din
domeniul asistenţei sociale, precum şi dezvoltării sistemului de monitorizare, evaluare şi
colectare a datelor - sistemul informatic SAFIR88 şi registrul electronic al furnizorilor de
servicii sociale (publici şi privaţi), aceste măsuri regăsindu-se printre principalele
angajamente asumate atât în PNR 2014, cât şi în AP.
În scopul reducerii incidenţei şi a concentrării spaţiale a sărăciei, în perioada 2014 -
2020 urmează a fi alocate fonduri pentru integrarea socio-economică a persoanelor din
comunităţile marginalizate, inclusiv a persoanelor de etnie romă, sau din zonele
sărace/defavorizate de la nivel urban. Se vor finanţa construirea/îmbunătăţirea

103
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

infrastructurii de locuire pentru persoanele din comunităţile urbane defavorizate89, a


infrastructurii sociale (educaţie, sănătate, servicii sociale), a infrastructurilor de economie
socială, precum şi construirea/reabilitarea centrelor integrate de intervenţie medico-
socială. O atenţie deosebită va fi acordată proiectelor integrate care vor avea în vedere
intervenţii din domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei, incluziunii sociale şi
sănătăţii.
În vederea reducerii disparităţilor şi a dezechilibrelor economico-sociale între
zonele urbane şi rurale, din FEADR va fi sprijinită financiar crearea grupurilor de acţiune
locală în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare locală la nivelul comunităţilor din
zonele rurale şi din oraşele mici (sub 20.000 locuitori). Din FEPAM se alocă fonduri
pentru crearea grupurilor de acţiune locală în domeniul pescuitului, în regiunile situate
de-a lungul coridorului Dunării şi în comunităţile pescăreşti afectate de restructurarea
industrială, precum şi pentru implementarea măsurilor definite conform acestor strategii
şi a proiectelor de cooperare. Pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă pentru
populaţia rurală, în perioada 2014 - 2020, din FEADR se finanţează investiţiile în crearea,
extinderea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică din spaţiul rural90,
accentul fiind pus pe îndeplinirea angajamentelor de ţară.
România are în vedere dezvoltarea economiei sociale, pentru crearea de noi locuri
de muncă şi incluziunea socială a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, precum
şi pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite la nivel local.
Conform PNR, dar şi AP, un sector important pentru dezvoltarea României în
perioada 2014-2020 îl reprezintă şi sănătatea, astfel că propunerile de finanţare din FEŞI
vizează priorităţile Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020, realizarea acestora
conducând la îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate, inclusiv la asigurarea unor servicii
de calitate, precum şi la creşterea accesului la aceste servicii pentru întreaga populaţie, în
special pentru cele mai vulnerabile segmente, prin dezvoltarea îngrijirii primare, a
serviciilor acordate în ambulatoriu şi a serviciilor de urgență, precum şi a spitalelor de
urgență regionale şi județene.

104
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2.1.2. Acordul de partenerniat cu România 2014-2020

Informații generale
Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale și de investiții
europene (fonduri ESI): Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de
coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).
AP vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:
 promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării
sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
 dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a
numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru
provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul
comunităților defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
 dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul
transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a
atractivității acestora pentru investitori;
 încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției
mediului și a adaptării la schimbările climatice;
 consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul
unei reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de
guvernanță.
Aceste fonduri sunt cruciale pentru capacitatea României de a face față
provocărilor în materie de dezvoltare pe termen mediu și lung. Acestea vor mobiliza
finanțări publice și private suplimentare destinate creșterii și creării de locuri de muncă și
vor reduce decalajele regionale și sociale existente în România. Investițiile vor fi
direcționate către stimularea activităților de inovare și a competitivității întreprinderilor
pentru sporirea valorii adăugate a acestora, stimularea creșterii și creării de locuri de
muncă și îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a calității
învățământului superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a investițiilor private. Una
dintre provocările cheie ale României este aceea de a-și dezvolta și spori semnificativul
potențial agricol, în prezent extrem de concentrat pe activități cu valoare adăugată mică,

105
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

în paralel cu sprijinirea procesului de restructurare a exploatațiilor agricole și cu


asigurarea forței de muncă necesare din alte sectoare competitive.
Investițiile în capitalul uman și susținerea accesului populației pe piața muncii,
precum și a îmbunătățirii competențelor acesteia va reprezenta una din principalele
priorități ale României, cu accent pe aspectele evidențiate în recomandările specifice țării.
Un accent puternic este plasat pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Fondurile vor
finanța inițiative destinate îmbunătățirii sistemelor de educație și formare, în scopul
asigurării unei mai bune corespondențe între competențele forței de muncă și necesitățile
pieței, în special în ceea ce privește învățământul terțiar și cel vocațional, punând totodată
accentul pe educația și îngrijirea copiilor de vârstă fragedă, pe învățământul primar și
secundar, mai ales la nivelul comunităților defavorizate, printre care minoritatea romă.
Sectorul sănătății va beneficia la rândul său de un sprijin puternic, fiind vizate
comunitățile defavorizate și promovându-se o alternativă la spitale, printre care unitățile
de îngrijire medicală primară și ambulatorie sau serviciile de e-sănătate. Totodată, vor
beneficia de sprijin din fondurile ESI eforturile României de a trece de la structuri
instituționalizate la soluții plasate sub responsabilitatea comunității pentru copii, persoane
vârstnice și persoane cu dizabilități. FSE va sprijini, de asemenea, eforturile României de
a îmbunătăți calitatea administrației publice naționale prin reforme structurale, asigurând
totodată sprijin adaptat instituțiilor publice cheie, plecând de la planurile de acțiune
elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale.
Investițiile în aceste domenii vor fi esențiale pentru sprijinirea României în sensul ca
aceasta să răspundă priorităților strategiei Europa 2020 și recomandărilor specifice țării,
precum și reformelor de politică aferente din sectoarele educației, ocupării forței de
muncă, incluziunii sociale și administrației publice.
O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării
infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va
creiona rețeaua existentă până în anul 2030. În paralel, vor fi continuate investițiile în
sectorul deșeurilor, al apei și al apei uzate, în sensul conformării la cerințele de mediu.
În ceea ce privește zonele rurale ale României, finanțările din FEADR vor promova
creșterea gradului de inovare și a competitivității în sectorul agroalimentar, precum a
valorii adăugate a produselor. Agricultorii vor beneficia de asistență pentru dezvoltarea
sau restructurarea propriilor întreprinderi, iar diversificarea activităților economice va
reduce dependența excesivă de agricultură existentă în prezent și va îmbunătăți

106
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

perspectivele creării de locuri de muncă în zonele rurale. Aceasta va fi corelată cu o


gestionare atentă a resurselor naturale, centrată pe conservarea bogatei biodiversități
naturale a României și pe promovarea gestionării durabile a terenurilor agricole și
forestiere. Sărăcia din mediul rural va fi combătută prin investiții destinate modernizării
infrastructurii de bază și ameliorării accesului la servicii, în vederea îmbunătățirii calității
vieții în comunitățile rurale și creării precondițiilor pentru dezvoltare locală.
În ceea ce privește sectorul pescuitului și acvaculturii din România, EMFF va
contribui la sprijinirea obiectivelor în materie de dezvoltare durabilă din cadrul politicii
comune în domeniul pescuitului. În vederea atingerii acestor obiective, investițiile vor fi
direcționate către proiecte care limitează impactul pescuitului asupra mediului marin,
alături de noi forme de venit, și care diversifică și conferă valoare adăugată produselor din
sectorul pescuitului și acvaculturii.
Totodată, provocările și discrepanțele teritoriale vor fi combătute prin
instrumentele locale de dezvoltare. Dezvoltarea plasată sub responsabilitatea comunității
(CLLD) va fi implementată în zonele rurale (LEADER), în zonele defavorizate din
centrele urbane și din regiunile de pescuit și de coastă, unde există activități de pescuit și
exploatații de acvacultură, în timp ce investițiile teritoriale integrate (ITI) vor sprijini
Delta Dunării. Totodată, polii metropolitani de creștere și centrele urbane vor beneficia de
sprijin prin intermediul unor strategii integrate, iar România va continua să sprijine în
mod activ dezvoltarea strategiei pentru regiunea Dunării.

Rezultate preconizate selectate


Sprijinul din fondurile ESI va contribui în mod substanțial la promovarea
capacității României de a realiza obiectivele prioritare cheie de dezvoltare de la nivel
național și comunitar, printre care:
Obiectivele Europa 2020:
 peste 1 miliard € alocați pentru cercetare și dezvoltare (C&D) și pentru
inovare (OT1), în sprijinul atingerii obiectivului național de 2 % din PIB
investiți în C&D (în comparație cu 0,49 % în anul 2012);
 economie mai eficientă din punct de vedere energetic, 3,9 miliarde € urmând să fie
investite pentru sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon
(OT4), inclusiv extinderea la scară mai largă a energiilor din surse regenerabile
(ținta de 24 % din ce? );

107
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 un efort substanțial în materie de incluziune socială (OT9), fiind alocate 3,4


miliarde € pentru combaterea provocărilor severe de ordin social cu care se
confruntă România, precum și pentru sprijinirea obiectivului de reducere cu 580
000 a numărului de persoane amenințate de sărăcie sau de excluziune (în
comparație cu anul 2008);
 creșterea gradului de participare pe piața muncii (OT8), punându-se un accent
deosebit pe populația tânără, în scopul atingerii țintei de ocupare a forței de muncă
la nivel național de 70 % (beneficiind de 2,2 miliarde €);
 contribuirea la reducerea ratei abandonului școlar timpuriu până la 11,3 % și
creșterea gradului de participare din învățământul terțiar până la 26,7 % (OT10),
printr-o investiție de 1,65 mld. EUR.
Obligații care decurg din Tratatul de aderare
 continuarea dezvoltării serviciilor de apă și apă uzată, în acest sens fiind
alocate peste 3 miliarde € în cadrul OT6, asigurându-se conformitatea cu
standardele a aglomerațiilor cu peste 10 000 de locuitori și contribuindu-se
în mod substanțial la modernizarea aglomerațiilor mai mari de 2 000 de
locuitori;
Stimularea competitivității naționale:
 continuarea dezvoltării rețelei naționale de servicii în bandă largă și a
accesului de generație viitoare (NGA), prin intermediul OT2 și a
LEADER, cu o viteză de minimum 30 Mbps, în special în zonele rurale,
abordând în paralel problema ratei scăzute de abonare prin măsuri
corespunzătoare (formare, e-servicii, e-guvernare) la nivelul tuturor
priorităților;
 creșterea productivității și a valorii adăugate din sectoarele agriculturii,
pescuitului și acvaculturii, stimulând participarea tinerilor fermieri și
pescari;
 creșterea competitivității operatorilor economici și a ratelor de
supraviețuire a IMM-urilor tinere, prin sprijin direct și scheme de inginerie
financiară, în cadrul OT3;

108
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 continuarea consolidării dotărilor și a fiabilității rețelei de transport, fiind


alocate în acest sens 20 % din fondurile ESI în cadrul OT7, în scopul
măririi accesibilității regiunilor și a atractivității investițiilor industriale;
 soluționarea deficiențelor administrative prin reforme sistemice la nivelul
guvernanței și administrației, în acest sens fiind alocate 800 milioane €.
În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4
miliarde € în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se
adaugă încă 106 milioane € din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile alocate pentru dezvoltarea
sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde € din Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Alocarea pentru Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) se ridică la aproximativ 168 milioane €.
Având în vedere sfera largă a provocărilor cu care se confruntă România, toate
obiectivele tematice vor beneficia de sprijin. Totuși, România va direcționa 51,2 % din
fondurile FEDR către C&D (OT1), TIC (OT2), competitivitate (OT3) și economia cu
emisii reduse de carbon (OT4), cu 5,5 miliarde € peste pragul minim impus. În mod
similar, resurse semnificative sunt direcționate către OT4, în acest sens fiind rezervate
3,25 miliarde € reprezentând 30 % din alocarea FEDR și mult peste pragul minim impus,
provenind în mare parte din sprijinul preconizat pentru reabilitarea termică a clădirilor.
Cota FSE din fondurile structurale (FEDR și FSE) se ridică la 30,8 %, adică
aproximativ 4,8 miliarde €, potrivit cotei minime impuse, o cotă de 23 % fiind alocată
pentru incluziune socială și combaterea sărăciei, peste pragul minim impus de 20 %.
Resursele FEADR (39 % din totalul alocărilor) sunt direcționate într-o măsură
semnificativă către biodiversitate, gestionarea durabilă a terenurilor și către atenuarea
schimbărilor climatice în sectorul agricol și forestier și adaptarea la acestea (în cadrul OT
4, 5 și 6), precum și către competitivitate în sectorul agricol și în cel al procesării
alimentelor (29 % în cadrul OT3).
Întregul teritoriu al României, cu excepția regiunii capitalei București-Ilfov, intră
în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate. Având în vedere nevoile puternice de
dezvoltare ale Bucureștiului și, în special, importanța acestei regiuni mai ales în ceea ce
privește activitățile de cercetare și dezvoltare, România a decis să majoreze alocarea
pentru București-Ilfov a 839 milioane € prin transferul cotei maxime de 3 % dinspre
regiunile mai puțin dezvoltate.

109
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Arhitectura programelor
Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 8 programe
operaționale (OP), deci cu 1 program mai puțin în comparație cu perioada 2007-2013:
 Programul pentru competitivitate (FEDR), vizând obiectivele tematice 1 și
2;
 Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și
energie), finanțat din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul
obiectivelor tematice 6 și 7;
 Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale
(în cadrul obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9);
 Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea
fondurilor ESI;
 Programul privind capitalul uman (FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8,
9 și 10, care abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă,
al educației și al incluziunii sociale;
 Programul privind capacitatea administrativă (FSE), în cadrul obiectivului
tematic 11, care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru
instituțiile publice;
În ceea ce privește perioada 2014-2020, la nivel național va exista un singur
program de dezvoltare rurală (finanțat din FEADR) și un program pentru pescuit și
afaceri maritime (finanțat din EMFF).

2.2 LEGISLATIA NATIONALA PRIVIND


IMPLEMENTAREA FONDURILOR STRUCTURALE SI DE
COEZIUNE
Cadrul legislative romanesc a fost construit pe baza reglementarilor normative europene
insa adaptat specificului Romaniei, astfel incat implementarea prevederilor Fondurilor
Structurale sa se realizeze cat mai lejer.
Legislaţie generală privind gestionarea asistenţei comunitare nerambursabile
1. Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările
ulterioare

110
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2. O.G. nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile şi


a contribuţiei naţionale în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea şi utilizarea
acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, cu modificările
ulterioare
3. H.G. nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului National de
Dezvoltare, cu modificările ulterioare
4. H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările
ulterioare
5. H.G. nr. 764/2007 pentru aprobarea constituirii comitetelor regionale de evaluare
strategică și corelare și a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a
acestora
6. H.G. nr. 1.485/2007 privind constituirea secretariatelor tehnice comune şi a
punctelor de informare în vederea implementării programelor operaţionale de
cooperare teritorială europeană – component transfrontalieră
7. H.G. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi gestionare a
instrumentelor structurale
8. H.G. nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor
Publice
9. Ordin nr. 1338/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind
procedura de emitere a avizului Natura 2000
10. Memorandum pentru aprobarea Strategiei naţionale de comunicare a
Instrumentelor Structurale 2007- 2013
Legislaţie privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei comunitare
nerambursabile allocate României:
1. O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a
prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul
naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea
instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, cu
modificările ulterioare
2. Ordin nr. 911/2007 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a

111
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de


dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor
structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările ulterioare
Legislaţie privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare:
1. O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi
a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările
ulterioare
2. H.G. nr. 1.306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor
comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate
necorespunzător
Legislaţie în domeniul finanţelor publice
1. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare
2. Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările ulterioare
3. H.G. nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private
4. H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii
5. H.G. nr. 406/2009 pentru modificarea limitelor valorice privind competenţele de
aprobare a documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi
6. Ordin nr. 1.917/2005 al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice,
Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia,
cu modificările ulterioare

112
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2.3 CADRUL INSTITUTIONAL (ROL AM-URI, ROL OI-


URI, ROLUL CELORLATE INSTITUTII (ACP, DLAF)

Cadrul institutional:
-reprezintă sistemul de comitete de monitorizare, coordonare şi evaluare şi autorităţi de
management, certificare, plată şi audit. Cadrul instituţional creionează mecanismul care
va gestiona şi distribui fondurile către beneficiari.
Cadrul Instituţional reprezintă sistemul de instituţii guvernamentale (comitete de
coordonare, monitorizare şi evaluare şi autorităţi de management, audit, certificare şi
plată) care gestionează Fondurile Structurale şi distribuie aceste fonduri către beneficiari.
Cadrul instituţional naţional este unul relativ complex şi greoi, construit pe două nivele de
management (Strategic si Operaţional) suprapuse peste două nivele teritoriale (Naţional
si Regional) şi peste două nivele tematice (General şi Sectorial):
Nivelul Strategic este constituit din instituţii cu atribuţii de coordonare si monitorizare
denumite Comitete de Monitorizare.
Nivelul Operaţional este compus dintr-o serie de Autorităţi de management, Audit,
Evaluare ex-ante şi Plata.

Pentru fiecare program operational au fost stabilite una sau mai multe autoritati de
management. În perioada de finanțare 2014-2020 Ministerul Fondurilor Europene - MFE
va prelua coordonarea directă a 5 programe operaționale. Repartizarea lor respecta
descrierea din tabelul anexat:
5 programe tematice (sectoriale) 1 Asistenţa
program tehnică
regional
POC POIM POAPD POCU POCA POR POAT
AUTORITĂŢILE DE MANAGEMENT
MFE MDLPL MFE
FONDURI
FEDR FEDR+FC FSE FSE FSE FEDR FEDR
MFE - Ministerul Fondurilor Europene;
MDLPL - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei.

113
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Potrivit actelor normative în vigoare, cadrul instituţional pentru gestionarea Fondurilor


Structurale şi de Coeziune cuprinde următoarele autorităţi şi instituţii:
 Comitetul Naţional de Coordonare
 Comitetele de monitorizare
 Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
 Autorităţile de management pentru Programele Operaţionale
 Organismele intermediare
 Autoritatea de certificare/plată
 Autoritatea de audit
În afara acestora, mai pot interveni în procesul de gestionarea a Fondurilor Structurale şi
de Coeziune:
 Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
 Departamentul pentru Luptă Anti-fraudă
 Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală

Modul in care institutiile colaboreaza pentru implementarea unui program operational


este reliefat in figura urmatoare:

Descriei si atributii ale institutiilor:

1.Comitetul Naţional de Coordonare a procesului de pregătire pentru


gestionarea instrumentelor structural
Caracteristici:

114
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

-organismul care asigură coordonarea la nivel naţional a procesului de pregătire a cadrului


legislativ,
instituţional şi procedural pentru implementarea instrumentelor structural. In concordanţă
cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor la Capitolul 21 – Politica
regională şi coordonarea instrumentelor structurale
-CNC îşi desfăşoară activitatea în baza Hotărârii de Guvern nr. 1200/2004, conform
regulamentului propriu
de organizare şi funcţionare

Atribuţii:
-defineşte strategia şi planifică acţiunile necesare pregătirii cadrului instituţional pentru
derularea instrumentelor
structurale
-monitorizează procesul de pregătire a cadrului instituţional, legislativ şi procedural
necesar
implementării instrumentelor structurale
-coordonează relaţiile inter-instituţionale între structurile implicate în derularea
instrumentelor
structurale
-evaluează procesul de pregătire şi funcţionare a cadrului instituţional, legislativ şi
procedural necesar
implementării instrumentelor structurale
- raportează Guvernului României şi propune acţiunile prioritare necesare pregătirii şi
funcţionării cadrului
instituţional în ceea ce priveşte derularea instrumentelor structurale
-cuprinde reprezentanţi la nivel de decizie ai structurilor implicate în gestionarea
instrumentelor structurale
(autorităţi de management pentru programe operaţionale)
-coordonat de către Ministerul Finanţelor Publice, care asigură şi secretariatul
Comitetului
-se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, în plen sau în grupuri de lucru

115
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2. Comitetele de monitorizare
Caracteristici:
-un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar
- câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional
Atributii:
- asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum şi urmărirea eficacităţii şi
calităţii implementării
asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor
comunitare în materie.

3. Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structural:


Caracteristici:
-constituită în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sub denumirea de Autoritatea de
Management
pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC) în baza H.G. nr. 403/2004 pentru
modificarea H.G. nr.
1574/2003 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a
Agenţiei Naţionale
pentru Administraţia Fiscală
- AMCSC devine Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), în
baza
H.G. nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi
Finanţelor
-prin H.G. nr. 34/2009 este organizată la nivel de direcţie generală, în cadrul Ministerului
Finanţelor Publice si in patru direcţii şi un serviciu:
Atributii:
- coordonator naţional al asistenţei în relaţia cu UE
-atribuţii şi responsabilităţi privind asistenţa financiară de pre-aderare si coordonarea
gestionării fondurilor structurale şi de coeziune.
-coordonează pregătirea şi funcţionarea cadrului legislativ, instituţional şi procedural
pentru gestionarea
instrumentelor structurale

116
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

-programează, coordonează, monitorizează şi evaluează utilizarea asistenţei financiare


nerambursabile
-coordonează: asistenţa nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană prin
Programul Phare, asistenţa nerambursabilă acordată României, pe bază bilaterală, de către
Statele Membre UE cat si elaborarea şi implementarea Planului Naţional de Dezvoltare,
document strategic ce fundamentează accesul României la Fondurile Structurale
-elaborarea, monitorizarea şi evaluarea cadrului strategic naţional de referinţă, a
programelor operaţionale şi a documentelor cadru de implementare corespunzătoare
-dezvoltarea capacităţii administrative, elaborarea şi actualizarea procedurilor structurilor
implicate în gestionarea instrumentelor structurale
-activitatea de informare şi comunicare în domeniul instrumentelor structurale
-programul de asistenţă tehnică JASPERS – Asistenţă comună pentru promovarea
proiectelor în regiunile europene

4.Autoritatile de management
Caracteristici:
-sunt instituţii publice la nivel naţional care asigură gestionarea asistenţei financiare din
Fondurile Structurale
-se constituie o Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar şi câte o
Autoritate de Management pentru fiecare Program Operaţional.
Atribuţii:
-Urmăresc dezvoltarea capacităţii administrative a structurilor implicate în derularea PO,
precum şi consolidarea şi extinderea parteneriatelor în toate etapele de implementare
-Management, gestionare şi implementare a asistenţei financiare alocate prin fondurile
structurale
-Asigură implementarea PO în concordanţă cu recomandările CM, cu reglementările şi
politicile UE referitoare la concurenţă, achiziţii publice, protecţia mediului, egalitatea de
şanse
-Asigură şi răspund pentru corectitudinea operaţiunilor finanţate prin PO, pentru
implementarea măsurilor de control intern
-Elaborează criterii de selecţie şi evaluare a proiectelor şi aprobă proiectele selectate de
Organismele Intermediare

117
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

-Confirmă că solicitările de plată se referă la cheltuieli efectuate conform criteriilor


stabilite
-Efectuează controale la faţa locului
-Depune solicitările de plată la Autoritatea de Certificare şi Plată
-Transmite Autorităţii de Plată raportări cu privire la sume necuvenite/neutilizate
-Dezvoltă şi promovează principiul parteneriatului la nivel central, regional şi local.
-Elaborează şi asigură un sistem de colectare şi management al informaţiei privind
implementarea PO, precum şi evaluarea şi monitorizarea asistenţei financiare
-Elaborează şi prezintă Comitetului de Monitorizare spre aprobare rapoartele de
implementare către CE.
-Elaborează manuale de implementare a PO
-Răspunde de utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor structurale precum
şi de îndeplinirea atribuţiilor delegate Organismelor Intermediare
-Răspunde de furnizarea informaţiilor legate de absorbţia fondurilor structurale, asigură
informarea cetăţenilor şi mass-media cu privire la rolul UE în derularea programelor şi
conştientizarea beneficiarilor cu privire la oportunităţile legate de aceste fonduri
-Organizează evaluarea intermediară a PO şi informează CM asupra rezultatelor şi asupra
modalităţilor propuse pentru implementarea recomandărilor CE ca urmare a evaluării
intermediare
-Constituie Comitetele de Monitorizare pentru PO pe baza principiului parteneriatului,
reprezentativităţii, egalităţii de şanse, asigură preşedinţia şi secretariatul CM al PO.

5.Organismele intermediare
Caracteristici:
-Sunt instituţiile desemnate la nivel central, regional sau local de către autorităţile de
management sau autoritatea de plată şi care, prin delegare de atribuţii de la aceste
autorităţi, implementează măsurile din programele operaţionale şi acţionează în relaţia cu
beneficiarii finali.
-Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor de
coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe baza
contractuală. Autorităţile de management sau Autoritatea de plată rămân responsabile
pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate precum şi a operaţiunilor
finanţate prin instrumentele structurale. Aici se vor depune cererile de finanţare,

118
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

rapoartele intermediare de progres şi cele finale, cererile de plată, notificările şi tot de aici
veţi primi informaţii, pachetul de formulare etc. Este interfaţa ta de lucru cu autorităţile.
Plata o vei primi de la Autoritatea de plată sau, în cazul plăţilor indirecte, tot de la
Organismul intermediar.
Atributii:
-Au contactul direct cu solicitantii de finantare prin PO
-Îndrumă potenţialii beneficiari în elaborarea proiectelor
-Lansează procesul de depunere de către solicitanţi a cererilor de finaţare
-Primesc şi înregistrează solicitările de finaţare, sprijină procesul de selecţie, notifică
solicitanţii cu privire la rezultatele procesului de evaluare şi urmăresc întregul proces de
implementare.
-Raportează AM în mod regulat cu privire la procesul de evaluare (Evaluarea eligibilităţii
– verificarea tehnică şi financiară + evaluarea proiectelor → raportare către AM,
responsabilă pentru evaluarea finală)
-Efectuează verificările la faţa locului (anunţate sau neanunţate) la niveluri inferioare;
monitorizarea implementarea proiectelor aprobate
-Primeşte rapoartele de progres de la beneficiar
-Depune solicitările de plată la AM

6.Autoritatea de certificare si plata - MFP


Caracteristici:
-Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice este
responsabilă de asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor externe
nerambursabile primite de la Uniunea Europeană, precum şi de la alte organisme
internaţionale donatoare. În această calitate, ACP are atribuţii în ceea ce priveşte
fondurile de preaderare, fondurile structurale şi de coeziune, fondul European pentru
pescuit, cât şi fondurile primite în cadrul Mecanismului Financiar Spaţiul Economic
European.
Atributii:
-asigură certificarea cheltuielilor efectuate în cadrul programelor/proiectelor cu finanţare
din fondurile menţionate anterior;
-în scopul certificării cheltuielilor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli care se transmit
Comisiei Europene / organismelor internaţionale / donatorilor, efectuează misiuni de

119
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

verificare la faţa locului la nivelul agenţiilor de implementare, autorităţilor de


management, organismelor intermediare şi, dacă este cazul, la beneficiari;
-asigură primirea şi transferul fondurilor nerambursabile primite de România de la
Uniunea Europeană şi de la alte organisme internaţionale donatoare, către agenţiile de
implementare / autorităţile de implementare / autorităţile de management / beneficiari, în
conformitate cu regulile aplicabile fiecărui tip de instrument financiar;
-ţine evidenţa tuturor sumelor primite de la Uniunea Europeană, precum şi de la alte
organisme internaţionale donatoare şi a celor transferate;
-asigură respectarea procedurilor de raportare şi pregăteşte rapoarte financiare
consolidate;
-asigură existenţa unui sistem de raportare şi gestionare a neregulilor*; ţine evidenţa
tuturor sumelor recuperate sau de recuperat în urma existenţei unor nereguli sau ca
urmare a anulării deciziei de acordare a asistenţei financiare şi restituie Comisiei
Europene / organismelor internaţionale / donatorilor sumele neutilizate sau plătite în mod
eronat din fondurile comunitare sau fondurile primite de la organismele
internaţionale/donatori;

7.Autoritatea de audit
Caracterstici:
-Este un organism fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operaţional
faţă de Curtea de Conturi şi are sediul în municipiul Bucureşti.
-In conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale aplicabile programelor
ISPA şi SAPARD, precum şi fondurilor aferente asistenţei financiare acordate de
Uniunea Europeană României în perioada postaderare, atribuţiile Autorităţii de audit sunt,
în principal, următoarele: audit de sistem, verificarea cheltuielilor eligibile declarate.

Alte institutii implicate:

1.Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor


Publice
-organism de specialitate al administraţiei publice central
-instituţie publică aflată sub coordonarea Primului Ministru
-atribuţii: monitorizarea, evaluarea şi controlul modului de acordare a contractelor de
achiziţii publice, inclusive a achiziţiilor realizate din Fonduri Structurale şi de Coeziune

120
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2.Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală


-respectarea legalităţii şi regularităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor comunitare
şi de cofinanţare vor fi verificate prin două forme de control: control intern si misiuni de
control preventive
-structurile şi organele de control sesizează în scris organele de executare din cadrul
organelor teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau ale
celorlalţi creditori bugetari

3.Departamentul de lupta antifrauda


Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF asigură protecţia intereselor financiare
ale Uniunii Europene în România. Departamentul are atribuţia de control al fondurilor
comunitare, fiind coordonatorul naţional al luptei antifraudă.
Înfiinţarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă – DLAF, la 1 iunie 2005, la cel
mai înalt nivel administrativ – în cadrul Cancelariei Primului-Ministru – a fost punctul de
pornire în crearea sistemului românesc antifraudă.
DLAF deţine calitatea de instituţie de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă
(OLAF) şi este Serviciul de Coordonare al Luptei Antifraudă (AFCOS) în România.
Atribuţiile DLAF pot fi structurate pe trei categorii principale:
 controale la faţa locului ale proiectelor finanţate din fonduri europene;
 coordonarea tuturor instituţiilor naţionale implicate în lupta antifraudă;
 cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF şi cu structurile
corespondente din Statele Membre ale Uniunii Europene.
Prevenirea şi combaterea eficientă a faptelor ilicite care aduc atingere intereselor
financiare ale UE au la bază activitatea operaţională a Departamentului şi sistemul de
coordonare antifraudă, pus în practică de DLAF, în calitatea sa de coordonator naţional al
luptei antifraudă.
Organele de control financiar-fiscale, precum şi poliţia şi jandarmeria au obligaţia să
acorde suport operaţional echipei de control DLAF pentru exercitarea atribuţiilor.
DLAF are calitatea de organ de constatare în privinţa posibilelor fraude ce afectează
interesele financiare ale UE, procesele-verbale încheiate de echipa de control constituind
mijloace de probă în procesele penale.

121
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Departamentul pentru Lupta Antifraudă este instituţia responsabilă pentru coordonarea


implementării Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă pentru Protecţia Intereselor
Financiare ale Uniunii Europene în România şi a Planului de acţiune aferent.
Cooperarea cu OLAF
În calitate de instituţie de contact cu OLAF, Departamentul pentru Lupta Antifraudă
desfăşoară controale comune la faţa locului în echipe mixte, solicită asistenţă tehnică
experţilor OLAF şi facilitează solicitările de asistenţă tehnică adresate OLAF de către
instituţiile naţionale.
România, ca actor al luptei antifraud la nivel European poate fi caracterizata prin
urmatoarele:
 prima dintre ţările candidate, în curs de aderare şi Statele Membre UE care a creat
o instituţie cu competenţe exclusiv în domeniul PIF;
 prima dintre ţările candidate, în curs de aderare şi Statele Membre UE care a
efectuat controale comune la faţa locului, în echipe mixte, cu OLAF;
 a doua dintre ţările candidate, în curs de aderare şi Statele Membre UE care a
elaborat şi implementat o Strategie Naţională de Luptă Antifraudă.

2.4. PROGRAMELE OPERATIONALE SI DOMENIILE


MAJORE DE INTERVENTIE AFERENTE
Programul operational este un document strategic de programare elaborat de Statul
Membru si aprobat de Comisia Europeana, prin care este stabilita o strategie de
dezvoltare sectoriala sau regionala printr-un set de prioritați Axe prioritare care au rolul
de a eficientiza utilizarea fondurilor, distribuindu-le catre directii precise, pe fiecare
directive gasindu-se ma multe DMI-uri (domenii majore de intervenite). DMI-urile arata
modul in care pot fi utilizate fondurile structural cat mai specific, la nivelul la care se
gasesc solciitantii, detaliind prevederile in asa grad incat sa poata sa fie intelese si aplicate
de catre toti aplicantii.
Pentru Romania exista urmatoarele PO-uri cu DMI-urile aferente:

122
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CAPITAL UMAN


(POCU)
PO Capital Uman susține creșterea economică incluzivă, prin investiții în:
 Încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și
a persoanelor situate în afara pieței muncii;
 Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
 Susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot
parcursul vieții.

-AXA PRIORITARĂ 1 - Inițiativa locuri de muncă pentru tineri

Prioritate de investiții:
PI 1.1 Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au
un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care
se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate,
inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri;

-AXA PRIORITARA 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs


(not in education, employment or training)
Prioritate de investiții:
PI 2.1 Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, în special a celor care nu au
un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care
se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a tinerilor din comunitățile marginalizate,
inclusiv prin implementarea garanției pentru tineri;

-AXA PRIORITARA 3 - Locuri de muncă pentru toți

Prioritate de investiții:
PI 3.1 Acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și
pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu
șanse mici de angajare, inclusiv prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru
mobilitatea forței de muncă;

123
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PI 3.2 Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor


microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare ;
PI 3.3 Adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor;
PI 3.4 Modernizarea instituțiilor pieței forțelor de muncă, precum serviciile publice și
private de ocupare a forței de muncă și îmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forțelor
de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilității transnaționale a lucrătorilor și prin
programe de mobilitate și printr‐o mai bună cooperare între instituții și părțile interesate
relevante;
PI 3.5 Creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de
vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a
competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare
flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite;

-AXA PRIORITARA 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Prioritate de investiții:
PI 4.1 Integrarea socio‐economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii;
PI 4.2 Promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în întreprinderile
sociale și promovarea economiei sociale și solidare pentru a facilita accesul la locuri de
muncă;
PI 4.3 Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv
asistență medicală și servicii sociale de interes general;

-AXA PRIORITARA 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea


comunităţii

Prioritate de investiții:
PI 5.1 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii;

-AXA PRIORITARA 6 – Educație și competențe

Prioritate de investiții:
PI 6.1 Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal
la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare
formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare;

124
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PI 6.2 Imbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent și a


accesului la acestea, în vederea creșterii participării și a nivelului de educație, în special
pentru grupurile defavorizate;
PI 6.3 Creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele de
vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cunoștințelor, a
competențelor și a aptitudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de învățare
flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelor dobândite;
PI 6.4 Sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă a educației și a sistemelor de
formare, facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea
formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin
mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și
instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor
sisteme de învățare duală și programe de ucenicie;

-AXA PRIORITARA 7- Asistenţa tehnică

2. PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL


COMPETITIVITATE (POC)

PO Competitivitate susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de


nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește (a) sprijinul
insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și (b) infrastructura subdezvoltată
de TIC și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de
intervenții orizontale în economie și societate, de natură să antreneze creștere și
sustenabilitate.

-AXA PRIORITARĂ 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în


sprijinul competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor
OS 1.1.A. Creșterea investiţiilor private în CDI și încurajarea cererii pentru CDI:
1.1.1: Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de
întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul
inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de
creștere;
1.1.2: Măsuri de capital de risc în favoarea IMM‐urilor inovative;

125
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1.1.3: Credite şi garanţii în favoarea IMM‐urilor inovatoare şi a organizaţiilor de cercetare


care răspund cererilor de piaţă;
1.1.4: Sprijinirea spin –off‐urilor şi start –up‐urilor inovatoare.
OS 1.1.B. Creșterea transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe
CDI prin parteneriate între mediul privat și cel de cercetare
1.1.5: Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe (Knowledge Transfer Partnerships);
OS 1.2.A. Creșterea excelenței bazei științifice ca motor al inovării prin dezvoltarea
infrastructurii CD
1.2.1: Mari infrastructuri de CD;
1.2.2: Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la
reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la
publicații științifice și baze de date europene și internaționale;
OS 1.2.B. Creșterea implicării în cercetarea la nivelul UE, prin deblocarea
potențialului pentru excelență în CDI ca de exemplu în programul cadru Orizont
20202 și prin atragerea de talente și competențe avansate în sistemul național de
CDI
1.2.3: Crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programului‐cadru ORIZONT 2020 al
Uniunii Europene şi alte programe CDI internaţionale;
1.2.4: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea
capacității CD.
-AXA PRIORITARA 2 - Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) pentru
o economie digitală competitivă
OS 2.1.A Creșterea eficienței activităților publice prin dezvoltarea serviciilor de
e‐guvernare, asigurarea interoperabilității și securității informatice și utilizarea
tehnologiilor cloud și a instrumentelor media sociale:
2.1.1 Dezvoltarea, consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice
dedicate serviciilor de e‐guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața cetățenilor și
întreprinderilor;
2.1.2 Asigurarea securității cibernetice a sistemelor TIC și a rețelelor informatice;
2.1.3 Asigurarea utilizării tehnologiilor cloud computing și a tehnologiilor de colaborare
media sociale;
2.1.4 Promovarea conceptelor de date deschise (Open Data) și utilizarea tehnologiilor de
tip “Big Data” pentru analiza datelor și raportarea lor la nivel național;

126
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

OS 2.1.B. Dezvoltarea infrastructurii și sistemelor TIC, precum și a competențelor


digitale pentru susținerea e‐educației, e‐sănătății, a culturii on‐line și a incluziunii
digitale
2.1.5 Îmbunătățirea competențelor digitale și sporirea conținutului digital și a
infrastructurii TIC sistemice în domeniul e‐educație, e‐incluziune, esănătate și e‐cultură.
OS Creșterea integrării pe verticală a soluțiilor TIC în economie și susținerea
antreprenoriatului și inovării pentru dezvoltarea de produse și servicii TIC
2.2.1 Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în
domeniu dezvoltarea produselor și prin dezvoltarea de clustere/poli de competitivitate;
2.2.2 Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de
derulare a comerțului electronic.
OS Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare
viteză
2.3.1 Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet.

3.PROGRAMUL OPERATIONAL INFRASTRUCTURA


MARE (POIM)
Obiectivul global al POIM este dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi
prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creșteri
economice sustenabile, în condiţii de protecţie şi utilizare eficientă a resurselor naturale

-AXA PRIORITARĂ 1 - Dezvoltarea reţelei TEN‐T pe teritoriul României


OS 1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua TEN‐T:
 Construcţia/modernizarea de autostrăzi/drumuri expres/drumuri naţionale pe
TEN‐T (conform clasificaţiei tronsonului aferent);
OS 1.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare pe reţeaua TEN‐T
inclusiv prin realizarea coridorului de cale ferată de mare viteză şi prin acţiuni de
creştere a calităţii serviciilor
 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN‐T, prin
finalizarea secţiunilor lipsă aferente coridoarelor pe TEN‐T centrală;
 Realizarea de studii şi proiecte tehnice pentru linia de cale ferată de mare viteză;
OS 1.3 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport naval pe reţeaua
TEN‐T

127
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, pe canalele navigabile ale


Dunării, în interiorul porturilor situate pe TEN‐T, inclusiv achiziţia de
echipamente și nave specializate pentru asigurarea navigabilității în porturi;
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale situate
pe TEN‐T, inclusiv achiziţia de instalații portuare și alte echipamente;

-AXA PRIORITARA 2 - Creşterea mobilităţii regionale prin conectarea la


TEN‐T
OS 2.1. Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea la infrastructura rutieră a
TEN‐T a întregului teritoriu:
 Modernizarea şi dezvoltarea reţelei rutiere, inclusiv prin construcţia de variante de
ocolire şi autostrăzi/drumuri expres care asigură legătura zonelor deficitare cu
conexiuni adecvate;
OS 2.2. Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea la infrastructura feroviară
a TEN‐T
 Modernizarea infrastructurii de transport feroviar, electrificarea liniilor şi
conectarea la TEN‐T, inclusiv prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport
feroviar şi achiziţia/ modernizare de material rulant;
OS 2.3 Stimularea mobilităţii regionale prin modernizarea porturilor
 Investiţii în infrastructura portuară situată în afara TEN‐T;
OS 2.4 Stimularea mobilităţii prin modernizarea aeroporturilor
 Investiţii în infrastructura aeroportuară;

-AXA PRIORITARA 3 - Dezvoltarea unui sistem de transport sigur şi prietenos


cu mediul
OS 3.1. Creșterea capacității transportului intermodal pentru stimularea utilizării
modurilor de transport sustenabil:
 Dezvoltarea infrastructurii în terminalele intermodale şi modernizarea instalațiilor
echipamentelor de transfer intermodal pentru reducerea blocajelor la transferul
intermodal;
OS 3.2. Creșterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport
şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului

128
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului şi securităţii transporturilor pentru


toate modurile de transport, inclusiv în localităţile de tip liniar;
 Achiziţionarea de echipamente pentru deszăpezire, echipamente de pe şenale ‐
canal navigabil şi alte tipuri de echipamente cu rol în asigurarea siguranţei şi
securităţii transporturilor indiferent de modul de transport;
 Lucrări de infrastructură destinate protecţiei mediului, la nivelul tuturor modurilor
de transport.
OS 3.3. Fluidizarea traficului la nivelul birourilor vamale și în punctele de trecere
a frontierei
 Acțiuni integrate de dezvoltare a infrastructurii aferente punctelor de trecere a
frontierei.
OS 3.4 Creșterea eficienței sistemelor de transport
 Sprijin pentru autorităţile responsabile de implementarea măsurilor de reformă în
sectorul transport în vederea eficientizării managementului în sistem, inclsuiv în
ceea ce priveşte pregătirea, implementarea şi managementul proiectelor de
investiţii;
 Echiparea cu sisteme de management al traficului (ERTMS, RIS, ITS, etc.);
 Informatizarea fluxurilor de date în interiorul terminalelor intermodale și
conectarea la sistemele de monitorizare a traficului de mărfuri și pasageri
 Identificarea şi sprijinirea dezvoltării unor portofolii de proiecte majore şi
strategice pentru perioada de programare 2014‐2020 şi post 2020, inclusiv studii,
planuri şi strategii pentru fundamentarea acestora;

-AXA PRIORITARA 4 - Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a


resurselor
OS 4.1. Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane şi creşterea
gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei:
 Proiecte integrate regionale de management al apei și apei uzate;
 Modernizarea laboratorului pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor
deversate în ape;
OS 4.2. Creşterea capacităţii sistemelor de management integrat al deşeurilor și a
gradului de reutilizare, reciclare a acestora

129
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu


respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, colectare selectivă, pregătirea pentru
reutilizare, reciclare, recuperare, tratare, depozitare);
 Consolidarea capacităţii instituţionale a ADI şi a Consiliilor Judeţene în domeniul
sistemelor integrate de management al deşeurilor;
 Implementarea unor soluţii specifice de management al deşeurilor la nivelul
municipiului Bucureşti.

AXA PRIORITARA 5 - Protejarea şi conservarea biodiversităţii,


decontaminarea solurilor poluate şi monitorizarea calității aerului
OS 5.1. Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă
comunitară, fie la nivel naţional, fie la nivel de sit
 Elaborarea seturilor de măsuri/planurilor de management şi de acţiune pentru
conservarea habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară şi a activităţilor
necesare elaborării acestora;
 Implementarea seturilor de măsurui/planurilor de management şi de acţiune
elaborate şi aprobate.
OS 5.2. Creșterea capacității de evaluare a calităţii aerului la nivel naţional, inclusiv
pentru monitorizarea calităţii aerului
 Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului;
 Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului;
 Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în
aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei
INSPIRE.
OS 5.3. Reducerea suprafețelor poluate istoric
 Măsuri de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclsuiv
refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea protejării
sănătăţii umane;

AXA PRIORITARA 6 - Promovarea adaptării la schimbările climatice,


prevenirea şi gestionarea riscurilor
OS 6.1. Reducerea daunelor economice cauzate de riscurile exacerbate de
schimbările climatice

130
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Măsuri non‐structurale
 Realizarea de măsuri structurale de protecţie, constând în construirea ori
reabilitarea infrastructurii de reducere a riscului de inundaţii. Acestea vor include
cu prioritate investiţii pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundaţii,
dar şi construirea de îndiguiri/baraje, regularizări de albii şi consolidări de maluri;
 Alte tipuri de acţiuni specifice gestiunii riscului la inundaţii, conform celor
prevăzute în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen
lung mediu şi lung sau în planurile de management al riscului la inundaţii;
 Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra
plajelor, și activități de reabilitarea şi protecţia plajelor incluzând înnisipări
artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de
stabilizare a plajelor; lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin; ș.a.
OS 6.2. Reducerea timpului de răspuns la urgenţe, prin întărirea capacităţii de
intervenție la dezastre a autorităţilor implicate în managementul situațiilor de criză
 Dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului de pregătire a personalului ce încadrează
serviciile de urgenţă profesioniste şi voluntare prin dezvoltarea bazelor şi
poligoanelor specializate de pregătire în domeniile CBRN, căutarea‐salvarea din
medii ostile şi asanarea de muniţie;
 Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT asociate, în
vederea asigurării interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domenul gestionării
situaţiilor de urgenţă;
 Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor
hidro‐meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor
materiale;
 Constituirea şi dotarea unor centre regionale de intervenţie multirisc în vederea
asigurării unui răspuns oportun şi eficient la nivel regional şi completarea şi
dotarea centrelor rapide de intervenţie;
 Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică,
mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de
intervenţie în caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia
personalului de intervenţie, creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului;

131
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Măsuri non‐structurale specifice pentru prevenirea şi combaterea riscurilor


specifice, ierarhizate în conformitate cu evaluarea naţională.

AXA PRIORITARA 7 - Energie curate și eficiență energetică


OS 7.1. Creșterea capacității instalate bazate pe resurse regenerabile pentru
producerea energiei electrice şi termice
 Realizarea și modernizarea capacităţilor de producţie;
 Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a
energiei electrice, în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile în
condiţii de siguranţă a funcţionării SEN.
OS 7.2. Creșterea eficienţei energetice la întreprinderi prin sisteme de cogenerare
de înaltă eficienţă
 Realizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă.
OS 7.3. Creşterea eficienţei energetice prin implementarea distribuţiei inteligente de
energie electrică la joasă tensiune
 Implementarea distribuției inteligentă într‐o zonă omogenă de consumatori
rezidențiali de energie electrică (8 proiecte demonstrative).
OS 7.4. Creşterea eficienţei energetice prin monitorizarea distribuţiei energiei la
nivelul unor zone industriale
 Implementarea unui număr de sisteme de monitorizare a consumurilor de energie
la consumatorii industriali.

AXA PRIORITARA 8 - Sisteme inteligente și sustenabile de transport al


energiei electrice și gazelor naturale
OS 8.1. Extinderea şi consolidarea rețelei electrice de transport pentru asigurarea
stabilităţii Sistemului Energetic Național
 Realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport.
OS 8.2 Creşterea flexibilităţii Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale
din România în vederea eficientizării serviciilor furnizate
 Realizarea de noi reţele de transport a gazelor naturale în vederea eficientizării
interconectării cu sistemele de transport ale statelor vecine.

132
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

AXA PRIORITARA 9 - Modernizarea sistemului centralizat energiei termice în


Municipiul București
OS 9.1. Creșterea eficienței energetice prin modernizarea sistemului centralizat
de furnizare a energiei termice în Municipiul București
 Modernizarea sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul
București.

OS 9.2. Creşterea mobilităţii urbane şi îmbunătățirea calității a serviciilor pentru


călători prin dezvoltarea transportului urban cu metroul în Regiunea Bucureşti ‐
Ilfov
 Investiţii în infrastructură, constând în construirea de noi tronsoane, inclusiv
staţiile aferente, conform strategiei de dezvoltare a transportului urban subteran în
Municipiului Bucureşti;
 Investiţii în mijloace de transport public de mare capacitate şi viteză (material
rulant), moderne şi modernizarea instalaţiilor pe reţeaua de metrou existentă,
pentru creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător şi
reducerea duratelor de călătorie;
 Investiţii în echipamente pentru accesul călătorilor în staţiile de metrou şi în
sisteme moderne de siguranţă a circulaţiei.

133
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

4.PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPACITATE


ADMINISTRATIVĂ (POCA)

Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 (PO CA) își propune să
consolideze capacitatea administrativă a autorităților și instituțiilor publice de a susţine o
economie modernă și competitivă, abordând provocarea 5 ”Administrația și guvernarea”
și provocarea 2 ”Oamenii și societatea” din Acordul de Parteneriat al României1.
Programul este finanțat din Fondul Social European, în cadrul obiectivului tematic nr. 11
”Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și
eficiența administrației publice”.

-AXA PRIORITARĂ 1 Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor


administrative și judiciare
OS 1.1 - Dezvoltarea planificării strategice, a bugetării pe programe și a practicilor
de coordonare/cooperare/consultare în administrația publică centrală:
 Dezvoltarea și implementarea de politici, strategii și de mecanisme de
monitorizare și evaluare a acestora;
 Dezvoltarea de sisteme și instrumente de management (al calităţii, al
performanţei, al bugetării pe programe, al riscului etc.);
 Dezvoltarea de mecanisme de consultare și participare a părţilor interesate în
procesul decizional.
OS 1.2 - Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente moderne de
management al resurselor umane
 Identificarea şi/sau crearea de metode inovative de asigurare a managementului
resurselor umane;
 Simplificarea proceselor de recrutare, selecţie, evaluare, formare, perfecţionare,
evidenţă în sistemul administraţiei publice;
 Dezvoltarea sistemului de monitorizare şi control al politicilor de resurse umane
în mod unitar şi coerent;
 Elaborarea şi implementarea de standarde ocupaţionale/de competenţă.
OS 1.3 - Îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar

134
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Dezvoltarea/realizarea de analize/ evaluări/ strategii/ instrumente/ mecanisme/


proceduri etc., precum şi formarea profesională a personalului din cadrul
instituţiilor din sistemul judiciar;
 Formarea profesională a personalului de la nivelul sistemului judiciar;
 Elaborarea de ghiduri, manuale, diverse materiale documentare etc.

-AXA PRIORITARA 2 - Administrație publică și sistem judiciar eficace și


transparente
OS 2.1 - Oferirea de servicii publice de calitate pentru cetăţeni și mediul de afaceri
la nivel local
 Identificarea şi implementarea de măsuri de îmbunătăţire a proceselor interne și a
procedurilor de lucru pentru eficientizarea gestionării furnizării serviciilor publice;
 Aplicarea standardelor de cost și de calitate pentru toate serviciile publice;
 Dezvoltarea și promovarea implementării sistemelor de ghișeu unic;
 Promovarea bunelor practici în administraţia publică şi încurajarea schimbului de
experienţă, a networking-ului între entităţile publice cu privire la gestionarea
furnizării serviciilor publice;

OS 2.2 - Creșterea transparenţei, integrităţii și responsabilităţii la nivelul


autorităţilor și instituţiilor publice
 Îmbunătăţirea cadrului legal și operaţional care reglementează regimul
incompatibilităţilor, conflictul de interese și a normelor deontologice pentru
personalul din autorităţile și instituţiile publice;
 Creșterea transparenţei privind atât obligaţiile și drepturile instituţiilor publice, cât
și drepturile și obligaţiile beneficiarilor privind serviciile publice (ex. carta
serviciilor publice, ghiduri pentru beneficiarii serviciilor publice);
 Dezvoltarea și implementarea de măsuri privind reducerea corupţiei (ex.
organizarea de campanii de educaţie publică, realizarea de sondaje privind
percepţia publică în materie de corupţie, analize, studii etc.).

135
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

OS 2.3 - Îmbunătăţirea accesului și a calităţii serviciilor furnizate de sistemul


judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparenţe și integrităţi sporite la nivelul
acestuia
 Îmbunătăţirea sistemului de asistenţă juridică prin dezvoltarea şi aplicarea de
politici îmbunătăţite de acordare a asistenţei judiciare şi de evaluare a calităţii
asistenţei;
 Îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă în mediul on-line, îmbunătăţirea
accesului la dosarele de judecată (e-file), îmbunătăţirea continuă a aplicaţiilor
informatice existente;
 Organizarea de campanii de informare, educaţie juridică şi conştientizare a
justiţiabililor, elaborarea de ghiduri/materiale informative cu privire la prevederile
noilor coduri, drepturile justiţiabililor etc.;

-AXA PRIORITARA 3 - Asistență tehnică


 Asigurarea suportului necesar Autorităţii de Management pentru implementarea
diferitelor etape ale PO CA;
 Activităţi de publicitate și informare specifice PO CA;

5.PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL (POR)

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii


strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea
direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și
implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Această
abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-
ante POR 2007–2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de
dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de
dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013.

-AXA PRIORITARĂ 1 - Promovarea transferului tehnologic


OS 1.1 Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer
tehnologic:
 Promovarea investițiilor de afaceri în inovare și cercetare, dezvoltarea legăturilor
și a sinergiilor între întreprinderi, centre de cercetare-dezvoltare și de educație, în

136
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

special dezvoltarea produselor și serviciilor, transfer tehnologic, inovare socială,


networking, clustereA. Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea
serviciilor urbane, inclusiv transportul urban

-AXA PRIORITARA 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi


mijlocii
OS 2.1 Consolidarea poziției pe piață a microintreprinderilor
 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării
economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv
prin incubatoare de afaceri.
OS 2.2 Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității
muncii în IMM-uri
 Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea
serviciilor.

-AXA PRIORITARA 3 - Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile


publice
OS 3.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile publice, îndeosebi a celor care
înregistrează consumuri energetice mari
 Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile în infrastructura
publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor;

-AXA PRIORITARA 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile


OS 4.1.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și sistemele de
iluminat public din zonele urbane
 Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile în infrastructura
publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor.
OS 4.2.1 Reducerea emisiilor de carbon în municipii prin investiții bazate pe
planurile de mobilitate urbană durabilă
OS 4.2.2 Reducerea emisiilor de carbon în orașele de dimensiuni medii și mici, în
special prin investiții în infrastructura destinată deplasărilor nemotorizate și
traficului de tranzit
 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate
tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor

137
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea


adaptărilor;

OS 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane


 Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și
decontaminarea siturilor poluate și promovarea masurilor pentru reducerea
zgomotului

-AXA PRIORITARA 5 - Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a


patrimoniului cultural
OS 5.1.1 Conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural în vederea
consolidării identității culturale și utilizării eficiente ale acestuia
 Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și
cultural;

-AXA PRIORITARA 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță


regională și locală
OS 6.1.1 : Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în
proximitatea retelei TEN-T prin reabilitarea și modernizarea drumurilor judetene
 Stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale
la infrastructura TEN-T.

AXA PRIORITARA 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea


durabilă a turismului
OS 7.1.1 Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin turism și domenii
conexe acestuia
 Sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea
potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone
precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale
specifice.

138
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

AXA PRIORITARA 8 Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale


OS 8.1 Creşterea speranţei de viaţă sănătoasă prin sporirea accesibilităţii serviciilor
medicale şi sociale acordate şi îmbunătăţirea calităţii acestora
 Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la
nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de
sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile
sociale.

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților


defavorizate din mediul urban
OS 9.1 Reducerea concentrării spaţiale a sărăciei, prin măsuri integrate
 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale


OS 10.1 Creșterea gradului de participare în sistemul educațional
 Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a


proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
OS 11.1 Creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a
proprietăților în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară
 Consolidarea capacității instituționale și o administrației publică eficientă

Axa prioritară 12: Asistență tehnică


OS 12.1 Implementarea transparentă și eficientă a Programului Operațional
Regional
 Asistență tehnică

6.PROGRAMUL OPERATIONAL AJUTORAREA


PERSOANELOR DEZAVANTAJATE (PO AD)
Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, numit în continuare PO
AD este programul operaţional care sprijină distribuirea de alimente şi asistenţă materială
de bază pentru persoanele cele mai defavorizate (menţionat şi ca OP I), la care se face
referire în art.2(5) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al

139
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Consiliului din 11 Martie 2014 privind Fondul European de Ajutor Destinat celor mai
Defavorizate Persoane.
Implementarea PO AD se bazează pe trei operaţiuni de bază:

Operațiunea I Achiziţia alimentelor și rechizitelor şcolare


 Scopul acestei operaţiuni va fi de achiziţie a produselor alimentare de către MFE
care are calitatea atât de Autoritatea de Management cât şi de beneficiar.

Operațiunea II Distribuirea alimentelor și rechizitelor şcolare


 Scopul acestei operaţiuni va fi de distribuire a produselor alimentare și a
rechizitelor şcolare.

Operațiunea III Activităţi în domeniul asistenţei tehnice


 Scopul va fi sprijinirea procesului şi activităţilor care au un impact important în
implementarea şi derularea activităţilor PO AD.

7.PROGRAMUL OPERAŢIONAL ASISTENŢĂ TEHNICĂ


(PO AT)

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2014-2020 are drept scop asigurarea
unui proces de implementare eficientă şi eficace a fondurilor ESI în România în
conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare,
management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe baza
responsabilităţilor împărţite între Statele Membre şi Comisia Europeană.

-AXA PRIORITARĂ 1 – Întărirera capacității beneficiarilor de a pregăti și


implementa proiecte din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste
fonduri
OS 1.1 Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a
pregăti şi de a implementa proiecte mature
 Instruire orizontală pentru potențialii beneficiari și beneficiarii FESI și instruire
specifică pentru beneficiarii POAT, POIM ȘI POC;
 Asistență orizontală pentru beneficiarii FESI și asistență specifică pentru
beneficiarii POAT, POIM ȘI POC.

140
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

OS 1.2 Asigurarea transparenței și a eficacității comunicării privind FESI și rolul


Politicii de Coeziune a UE
 Activități de diseminare a informaţiilor şi de informare şi publicitate cu privire la
FESI și la POAT, POIM și POC;
 Activități destinate dezvoltării culturii parteneriale pentru coordonarea și
gestionarea FESI.

-AXA PRIORITARA 2 – Sprijin pentru coordonarea, gestionarea și controlul


fondurilor ESI
OS 2.1 Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru
coordonarea și implementarea FESI
 Activități pentru îmbunătățirea cadrului și condițiilor pentru coordonarea și
controlul FESI și pentru gestionarea POAT, POIM ȘI POC;
 Evaluare la nivelul AP și al POAT, POIM ȘI POC și activități destinate creșterii
culturii de evaluare pentru FESI.
OS 2.2 Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient în
vederea îmbunătățirii managementului corect al informației necesare coordonării și
controlului FESI
 Activități pentru dezvoltarea, îmbunătățirea şi mentenanţa SMIS 2014+, MYSMIS
2014 și a altor aplicații conexe acestora, precum şi a reţelei digitale si pentru
sprijinirea unităţii centrale SMIS 2014+, a reţelei de coordonatori și instruirea
utilizatorilor acestor sisteme informatice

-AXA PRIORITARA 3 – Creșterea eficienței resurselor umane implicate în


sistemul de coordonare, gestionare și control al FESI
OS 3.1 Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane
care să asigure stabilitatea, calificarea și motivarea adecvată a personalului care
lucrează în cadrul sistemului de coordonare, gestionare și control al FESI
 Implementarea unei politici orizontale de resurse umane şi a dezvoltării capacităţii
manageriale pentru sistemul de coordonare, gestionare și control al FESI;
 Asigurarea resurselor financiare pentru remunerarea personalului din sistemul de
coordonare și control al FESI și din sistemul de management al POAT, POIM,
POC, POR și POCTE.

141
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

142
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2.5. PRINCIPALELE SURSE DE INFORMATII


Pentru noul ciclu de finanțare 2014-2020 principalul minister care va coodona eforturile
României în ceea ce privește absorbția fondurilor ESI este Ministerul Fondurilor
Europene. Subordonatate acestuia sunt Autoritatile de Management specifice Programului
Operational pe care s-a aplicat și pentru o implementare de succes, urmarirea constanta a
noilor instructiuni publicate de acestea.
Cea mai eficiente cale de informare este reprezentata de urmarirea site-urilor cu
informatii ale fiecarui program operational.
Exista urmatoarele surse de informare:
Nr. Denumire Adresa
crt
1 Minsterul Fondurilor Europene www.fonduri-ue.ro
1 AM pentru Programul Operational Regional www.inforegio.ro
2 AM pentru Programul Operational Sectorial www.fonduri-ue.ro/posdru
Dezvoltarea Resurselor Umane
3 AM pentru Programul Operational Sectorial www.fonduri-ue.ro/poscce
Cresterea Competitivitatii Economice
4 AM pentru Programul Operational Sectorial www.fonduriadministratie
Dezvoltarea Capacitatii Administrative .ro
5 AM pentru Programul Operational Sectorial Mediu www.posmediu.ro

6 AM pentru Programul Operational Sectorial www.ampost.ro


Transport
7 AM pentru Programul National de Dezvoltare www.apdrp.ro
Rurala
8 Programele de Cooperare Teritoriala Europeana www.infocooperare.ro
9 Planul National de Reformă 2014-2015 www.fonduri-structurale.ro
Acordul de parteneriat 2014-2020
Strategia nationala de ocupare a fortei de
munca 2014-2020
Strategia Europa 2020

143
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA III
CICLUL DE VIATA AL UNUI PROIECT

144
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Ciclul de viata reprezinta perioada de timp in care un proiect parcurge toate


etapele de la stadiul de idee pana la cel de finalizare. In interiorul acestui interval se
implementeaza activitati acestuia, se monitorizeaza in permanenta rezultatele obtinute iar
la final se compara asteptarile cu efectele proiectului determinandu-se gradul de
indeplinire.
Activitatea curentă = setul de activităţi desfăşurate în mod curent, cu o anumită
regularitate, de către o persoană / o organizaţie / o instituţie /o firmă în vederea
îndeplinirii misiunii entităţii respective.
Proiectul = setul de activităţi specifice desfăşurate pe o perioadă bine definită, în baza
unor resurse materiale şi umane (buget) limitate, în vederea obţinerii unui set unic de
rezultate ce duce la îndeplinirea scopului proiectului
Exista o diferente intre un proiect si un program, care se poate explica astfel:
 PROGRAMUL este elaborat de Finanţator, gestionat de o Autoritate de
Management, are o linie bugetară proprie şi include axele şi domeniile de
intervenţie pentru un sector al vieţii economice şi sociale;
 PROPUNEREA DE PROIECT este elaborată de aplicant/solicitant, se încadrează
în PROGRAMUL finanţatorului şi răspunde unui domeniu de intervenţie din acest
program;
 Pentru un PROGRAM vor fi depuse o multitudine de PROPUNERI DE
PROIECT, iar dintre acestea vor fi aprobate şi implementate PROIECTE de
finanţare.
Cele mai importante etape din viata unui proiect sunt descrise in figura de mai jos (pe
fond gri):

145
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

3.1. ETAPA DE PROGRAMARE


Este etapa in care se elaboreaza programul de finantare, ghidurile solicitantului, alocarea
financiara si in care se programeaza activitatile la nivelul conducerii centrale europene si
nationale.

Aceasta etapa are ca actori principali organisemele europene (Comisia europeana) cat si
cele nationale in special cele implicate direct in activitatile de gestiune a fondurilor
structurale (Autoritatile de management, Comitetul National de Coordonare, Curtea de
Conturi) cointeresand in aceeasi masura si publicul.
Impreuna cu Comisia Europeana, forurile nationale abilitate, stabilesc prin consultari
intense, prioritatile ce trebuie finantate si aloca o anumita cantitate de fonduri pentru
eliminarea disparitatilor dintre Romania si celelalte tari ale UE in acel domeniu.

3.2. ETAPA DE IDENTIFICARE


Identificarea este prima etapă din ciclul de viaţă al unui proiect, la nivelul căreia are loc
reliefarea nevoii pentru un astfel de proiect la nivelul aplicantului, al regiunii sau al zonei,
precum şi în contextul priorităţilor stabilite de finanţator la nivelul programului de
finanţare.

146
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Dacă din etapa de identificare a reieşit faptul că un astfel de proiect este necesar pe
nivelurile antemenţionate, se trece în etapa următoare, respectiv elaborarea şi depunerea
propunerii de proiect.
Identificarea se face, aşadar, pe mai multe niveluri şi, corespunzător fiecăruia dintre
acestea, se folosesc instrumente specifice de analiză, după cum urmează:
(a) analiza ce permite încadrarea proiectului în contextul intern şi extern al aplicantului –
pe baza matricei SWOT şi a documentelor de programare existente la nivel naţional şi
regional;
(b) analiza problemei sau a nevoii care poate fi rezolvată prin intermediul unui proiect -
Diagrama Ishikawa;
(c) identificarea grupului ţintă şi a nevoilor acestuia – pe baza sondajelor, chestionarelor
şi a interviurilor;
(d) analiza actorilor-cheie sau a factorilor interesaţi (stakeholders).
Rezultatele activităţii de identificare vor deveni părţi componente ale cererii de finanţare,
respectiv:
 analiza de nevoi;
 relevanţa proiectului la nivel naţional, regional, local şi în raport cu
priorităţile programului;
 definirea grupului ţintă;
 relevanţa proiectului pentru nevoile grupului ţintă;
 implicarea actorilor-cheie în proiect.
Analiza SWOT este un instrument de analiză care indică pentru un potenţial beneficiar
de finanţare nerambursabilă punctele tari (care trebuie deci exploatate), precum şi
oportunităţile cele mai profitabile (care trebuie urmărite). Totodată, relevă punctele
vulnerabile ale acestuia (care trebuie protejate şi pentru care trebuie iniţiate acţiuni de
remediere), precum şi ameninţările (care trebuie evitate, pe cât posibil) la care este supus.
De aceea, analiza SWOT este utilă în elaborarea strategiilor care să exploateze potenţialul
oferit de punctele tari ale organizaţiei şi oportunităţile existente şi care, în acelaşi timp să
minimizeze influenţele slăbiciunilor organizaţiei şi a riscurilor. Acronimul SWOT
provine de la iniţialele cuvintelor din limba engleză: Strengths (puncte forte, elemente
puternice), Weaknesses (slăbiciuni, puncte vulnerabile), Opportunities (oportunităţi, şanse
favorabile) şi Threats (ameninţări, riscuri).

147
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Ariile de analiză pot fi grupate, într-o matrice, după următoarele criterii: influenţe interne
/ influenţe externe şi elemente pozitive / elemente negative, aşa cum se poate observa din
figura următoare:
Diagrama Ishikawa este un instrument grafic folosit pentru a explora şi prezenta păreri
în legătură cu cauzele de variaţie pentru un proces sau în legătură cu cauzele şi sub-
cauzele care generează o anumită problemă/nevoie. Mai poartă denumirea de diagramă
cauză-efect.
Scopul Diagramei Ishikawa: Identificarea principalelor cauze şi a subcauzele care
contribuie la existenţa unei probleme identificate. Aceste cauze şi subcauze sunt apoi
analizate pentru a fi îndepărtate. Diagrama conduce la îmbunătăţirea gradului de
înţelegere a problemelor complexe.
De regulă se realizează pe hârtie sau pe tablă, dar există şi soft-uri specializate care pot fi
folosite în acest sens.

Principalele etape în elaborarea prin brainstorming a diagramei

1. Identificarea problemei (efectului) şi formularea acesteia în termeni clari


2. Problema devine “capul peştelui”; se desenează coloana vertebrală.
3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei
4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi
5. Stabilirea cauzelor secundare ale fiecărei cauze principale
6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.
7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit
8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor
9. Adoptarea de decizii

Atunci când se defineste grupul ţintă al unui proiect trebuie să se aiba în vedere 3 reguli:
- cuantificarea – specificarea numărului membrilor grupului ţintă; atunci când nu
există un grad ridicat de certitudine cu privire la acest număr, se poate face o aproximare,
cu folosirea formulării „cel puţin…”;
- descrierea şi clasificarea – trebuie asigurată o segmentare cât mai clară a
grupului ţintă, prin precizarea unor elemente precum: vârsta, sexul, nivelul de studii,
ocupaţia, venitul etc; cu cât sunt precizate mai multe aspecte relevante care descriu grupul
ţintă, cu atât acesta este mai bine definit. La descrierea grupului ţintă trebuie avută în
vedere şi includerea aspectelor numite „orizontale”, în special egalitatea de şanse, legată
de gen (proporţii similare în grupul ţintă pentru femei şi bărbaţi), etnie (aspecte de

148
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

incluziune socială a etniei roma), mediul de provenienţă (acces egal în grupul ţintă pentru
persoanele din mediul rural şi cele din mediul urban);
- localizarea – specificaţi regiunea şi localităţile de provenienţă a grupurilor ţintă.
Pe lângă noţiunea de grup ţintă, în proiecte se lucrează şi cu aceea de beneficiari finali.
Aceştia sunt reprezentaţi de indivizii, grupurile de indivisi sau entităţile cărora proiectul
nu li se adresează în mod direct, dare care beneficiază în mod direct de pe urma
implementării proiectului.
Exemplu
Grup ţintă: 30 de şomeri cu studii medii, din care 15 femei şi 15 bărbaţi, înscrişi în evidenţa
AJOFM, din judeţul Cluj sau la un furnizor privat de servicii de ocupare, care vor beneficia de
servicii de orientare în carieră, consiliere şi medierea muncii;
Beneficiarii finali:
- familiile celor 30 de şomeri ale căror şanse de angajare sporesc ca urmare a serviciilor de
care vor beneficia aceştia prin proiect;
- anagajatorii din judeţ, care au nevoie de forţă de muncă;
- comunitatea locală în ansamblu.

În vederea identificării nevoilor grupului ţintă se pot folosi mai multe metode de culegere
a informaţiilor:
- statistici existente privind grupul ţintă, din care sunt preluaţi şi interpretaţi indicatorii
relevanţi pentru tema proiectului;
- studii specifice pe tema proiectului, din care sunt preluaţi şi interpretaţi indicatorii
relevanţi pentru grupul ţintă al proiectului;
- analize proprii la nivelul echipei care dezvoltă proiectul, înainte de elaborarea cererii de
finanţare, în special pe bază de chestionare şi interviuri.
Factorii interesaţi/actorii-cheie (stakeholders) includ orice indivizi, grupuri de
persoane, instituţii sau companii care ar putea avea interese semnificative în succesul sau
eşecul unui proiect (fie că implementează, facilitează proiectul, fie că sunt beneficiari sau
adversari). O premisă de bază a analizei factorilor interesaţi este că grupurile diferite au
preocupări, capacităţi şi interese diferite şi că acestea trebuie să fie înţelese şi recunoscute
în mod explicit în procesul identificării problemelor, al stabilirii obiectivelor şi al selecţiei
strategiei.
Întrebările principale în analiza factorilor interesaţi sunt, în consecinţă:
Problemele şi oportunităţile căror persoane sunt analizate? şi Cine va beneficia sau va

149
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

pierde şi în ce mod, de pe urma interevenţiei unui proiect propus?. Scopul final este
facilitarea maximizării beneficiilor sociale, economice şi instituţionale aduse de proiect
grupurilor ţintă şi beneficiarilor finali şi minimizarea impactului negativ potenţial
(inclusiv conflictele între factorii interesaţi).
Etapele principale în analiza factorilor interesaţi sunt:
(a) Identificarea tuturor acelor grupuri cu interese semnificative în proiect);
(b) Investigarea rolurilor, intereselor diferite, a puterii relative şi a capacităţii de a
participa;
(c) Identificarea gradului de cooperare sau conflict în relaţiile dintre factorii interesaţi;
(d) Interpretarea rezultatelor analizei şi încorporarea informaţiei relevante în designul
proiectului pentru a se asigura că:
- resursele sunt direcţionate adecvat pentru a atinge obiectivele de distribuire/echitate şi
necesităţile grupurilor prioritare;
- managementul şi măsurile de coordonare sunt adecvate în promovarea participării
factorilor interesaţi;
- conflictele de interese ale factorilor interesaţi sunt cunoscute şi abordate în mod explicit
în designul proiectului.
Instrumentul utilizat pentru realizarea analizei factorilor implicaţi este matricea
factorilor interesaţi.
Tot în etapa de identificare este foarte importantă studierea cu mare atenţie a ghidului de
finanţare pentru clarificarea următoarelor aspecte:
- tipurile de solicitanţi eligibili;
- criteriile de eligibilitate pentru parteneri
- valoarea minimă şi valoarea maximă a finanţării nerambursabile;
- tipurile de cheltuieli eligibile;
- mecanismele de decontare din bugetul proiectului;
- durata minimă şi durata maximă a proiectului.

150
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

3.3. ETAPA DE ELABORARE A DOCUMENTATIEI DE


FINANTARE
Elaborarea propunerii de proiect constă, în linii generale, în completarea unui formular
predefinit, ale cărui format, structură şi reguli de completare sunt definite de finanţator,
alături de colectarea unor documente anexă, solicitate tot de acesta din urmă.
Completarea cererii de finanţare nu poate fi realizată decât după studierea cu atenţie a
ghidului aferent programului şi apelului la proiecte, care se face public de către finanţator
în timp util. Cea mai facilă modalitate de a intra în posesia ghidului de finanţare şi a
documentaţiei care trebuie completată pentru depunerea unei propuneri de proiect este
internetul, accesând adresa web a finanţatorului.
La elaborarea oricărei propuneri de proiect vor fi punctate, pe formatul impus de
finanţator, cu diferenţieri de la un tip de cerere de finanţare la altul, cel puţin următoarele
rubrici:
1. Titlul proiectului
2. Informaţii legate de aplicant/solicitant
3. Informaţii legate de parteneri
4. Obiectivele proiectului
5. Grupul ţintă. Beneficiarii finali
6. Justificarea şi relevanţa proiectului
7. Activităţile proiectului
8. Graficul Gantt
9. Rezultate şi indicatori
10. Valoare adăugată, sustenabilitate şi efecte multiplicatoare
11. Bugetul proiectului

Greselile frecvente ce pot aparea sunt reprezentate de urmatoarele:


De eligibilitate
-Nerespectarea Ghidului solicitantului
-Proiect neeligibil
-Activitati neeligibile
-Solicitant si/sau partener neeligibil
-Grupuri tinta neeligibile
De Buget
-Includerea unor cheltuieli neeligibile ca eligibile
-Greseli de aritmetica in cadrul elaborarii bugetului

151
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

-Incompatibilitate intre buget si metodologie


-Bugetul solicitat nu se incadreaza in limitele finantarii
-Lipsa unei analize a modului de obtinere a resurselor
-Supraestimarea costurilor eligibile
Legate de cererea de finantare
-Neconformitate administrativa
-Durata incorecta a proiectului
-Cereri scrise de mana
-Documentatie insotitoare incompleta
-Analiza superficiala a grilei de evaluare
-Obiective SMART eronate
-Atentie redusa pentru: achizitii publice, ajutor de stat, informare si publicitate

3.4. ETAPA DE FINANTARE SI SEMNARE A


CONTRACTULUI
Pentru semnarea contractului si obtinerea finantarii trebuie sa se parcurga etapele:
A. Transmiterea electronică a cererii de finanţare
B. Inregistrarea/actualizarea documentelor şi datelor în Registrul Potenţialilor Contractori
(RPC)
C. Depunerea documentelor însoţitoare
D. Evaluarea proiectului – Eventale solicitari de clarificari;
E. Semanrea contracului, si obtinerea finantarii.
Parcursul cererii de finantare respecta succesiunea etapelor din urmatoarea figura:

152
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Semnarea contractului de finanţare


Reprezentantul finanţatorului (de regulă, organismul intermediar) va transmite
fiecărui Solicitant de pe lista de proiecte aprobate pentru finanţare o „scrisoare de
acceptare” prin care este invitat la contractare.
Scrisoarea de acceptare conţine concluziile asupra evaluării proiectului şi
propuneriile de modificare a cererii de finanţare (dacă este cazul).
În cazul în care solicitantul acceptă aceste condiţii, acesta va transmite la
organismul intermediar contractul semnat de către reprezentantul său legal, până la un
termen stabilit, în vederea semnării de către Autoritatea contractantă.
În condiţiile în care solicitantul nu respectă termenul stabilit sau nu transmite toate
documentele solicitate, semnate şi cu număr de inregistrare (de iesire), decizia cu privire
la acordarea finanţării nerambursabile işi va pierde validitatea.
În cazul fondurilor structurale, contractul de finanţare se încheie între
beneficiar/solicitant şi Organismul Intermediar şi se avizează de către Autoritatea de
Management a programului operaţional. În cazul proiectelor strategice este posibil ca
încheierea contractului să se facă direct între beneficiar/solicitant şi autoritatea de
management.
Prin semnarea contractului de finanţare, beneficiarul acceptă termenii şi condiţiile
în care va primi finanţarea nerambursabilă şi se angajează să implementeze pe propria
răspundere proiectul pentru care primeşte finanţare, cu respectarea legislaţiei naţionale şi
comunitare.
Beneficiarul are obligaţia de a implementa proiectul pentru care s-a semnat un
contract de finanţare în conformitate cu prevederile din Cererea de finanţare anexă la
contract. Dacă beneficiarul nu reuşeşte să pună în aplicare proiectul în condiţiile asumate
şi stipulate în contractul de finanţare, acesta trebuie să îşi asume eşecul parţial sau total.
În acest caz, contribuţia din fondurile publice (naţionale şi comunitare) poate fi redusă
şi/sau Autoritatea de Management prin Organismul Intermediar poate cere înapoierea, în
totalitate sau parţial, a sumelor deja plătite, dacă beneficiarul nu respectă termenii
contractuali.
Dacă pe perioada de valabilitate a contractului intervine o modificare substanţială,
de la data apariţiei acesteia are loc sistarea finanţării, iar sumele acordate până în acel
moment se vor recupera în conformitate cu legislaţia naţională.

153
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Modificările substanţiale la un proiect sunt acelea care afectează major natura şi


condiţiile de implementare sau oferă unui terţ un avantaj necuvenit sau rezultă dintr-o
schimbare a naturii proprietăţii unui articol de infrastructură, respectiv, o încetare sau
schimbare în localizarea investiţiei.
Finanţarea nerambursabilă contractată va fi recuperată proporţional şi în cazul în
care obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat, precum şi în cazul în
care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea
Proiectului (data ultimei plăţi), în conformitate cu Art. 57, alin. (1) din Regulamentul
Comisiei Europene (EC) No 1083/2006.

3.5. ETAPA DE IMPLEMENTARE SI MONITORIZARE

Implementarea proiectului
Aşa cum am menţionat la nivelul capitolelor anterioare, o propunere de proiect
depusă şi aprobată devine, ca urmare a semnării contractului de finanţare, un proiect care
trebuie să fie implementat conform prevederilor contractuale.
În cadrul implementării proiectelor reţin atenţia următoarele capitole majore:
A. Implementarea activităţilor şi managementul riscurilor;
B. Managementul financiar al proiectelor;
C. Managementul comunicării în proiecte.
Exemple de la proiectul SUCCESS:
-Implementarea activitatii A2: conferinta de presa pentru lansarea proiectului SAU
-Implementara activitatii A4: Selectarea grupului tinta
Monitorizarea internă constă în verificarea progreselor înregistrate în implementarea
proiectului, în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor, atingerea rezultatelor stabilite
iniţial, utilizarea resurselor sau managementul riscurilor.
Procesul de monitorizare al stadiului implementării activităţilor şi al proiectului în
ansamblu trebuie să fie unul permanent, care să aibă loc pe întreaga perioadă de
implementare a proiectului.
Prin monitorizarea derulării activităţilor se determină modul în care progresează
activităţile, locul în care se află şi direcţia spre care se îndreaptă proiectul. Această
activitate presupune 3 niveluri de control:
 la nivelul fiecărui membru al echipei proiectului;

154
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 prin întâlniri ale membrilor echipei, pe tipuri de activităţi derulate şi domenii de


interes;
 prin întâlniri între managerul proiectului şi ceilalţi membri ai echipei.
În cadrul acestor întâlniri trebuie:
 analizat stadiul activităţilor faţă de planificarea existentă;
 evaluat rezultatelor activităţilor;
 evaluate jaloanele de etapă;
 luate decizii cu privire la eventuale adaptări/modificări ale planificării iniţiale, pentru
întreg proiectul sau pentru una sau mai multe activităţi.
Activitatea de monitorizare a proiectului presupune evaluarea periodică de ansamblu
deoarece îndeplinirea fiecărei activităţi în parte nu presupune în mod obligatoriu
îndeplinirea obiectivelor proiectului. Această activitate se concretizează prin organizarea
de întâlniri între managerul proiectului şi ceilalţi membri ai echipei, între echipa de
conducere a proiectului şi cu toţi factorii interesaţi.
În cadrul acestor întâlniri trebuie:
 determinată starea de fapt din cadrul proiectului;
 determinaţi factorii potenţiali de risc;
 evaluate activităţile de control şi eficienţa acestora;
 determinate problemele, de dorit în stadiu incipient;
 determinată eficienţa utilizării resurselor umane şi materiale.
De asemenea, în paralel, vor avea loc activităţi de control, care urmăresc:
 dacă setul de indicatori calculaţi mid-term şi ex-post concordă cu ţintele propuse;
 dacă au fost respectate procedurilor financiare, contabile şi de achiziţii;
 încadrarea activităţilor în termenele propuse (alocarea resurselor de timp);
 încadrarea cheltuielilor în prevederile de buget, pe total şi pe capitole de cheltuieli
(alocarea resurselor financiare);
 alocarea resurselor umane implicate în procesul de control.
Managerul de proiect va avea rolul de a coordona întreaga echipă de proiect prin trasarea
de sarcini şi prin verificări de natură să evalueze dacă resursele şi termenele stabilite,
conform graficului Gantt, pentru fiecare activitate în parte au fost respectate precum şi
măsura în care acestea au fost aduse la bun sfârşit atât din punct de vedere cantitativ, cât
şi calitativ.

155
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Monitorizarea internă a proiectului face parte integrantă din activitatea zilnică de


management. Ea furnizează informaţii prin care echipa de management a proiectului
poate să identifice şi să rezolve probleme de implementare şi să evalueze progresul
proiectului.
Următoarele aspecte de bază sunt monitorizate cu regularitate:
 activităţile care se derulează şi progresele înregistrate la intervale cu dimensiune
variabilă, alese în funcţie de specificul proiectului;
 nivelul la care sunt utilizate resursele şi costurile care au survenit pe parcursul
implementării;
 măsura în care s-au atins rezultatele dorite;
 măsura în care rezultatele conduc la realizarea scopului proiectului;
 eventualele modificări care au survenit în mediul proiectului;
 veridicitatea şi realismul ipotezelor asumate în etapa de scriere a proiectului.
Procesul de monitorizare se realizează pe mai multe planuri

a) Monitorizarea activităţilor
Monitorizarea activităţilor compară timpul planificat pentru îndeplinirea unei activităţi
individuale cu timpul utilizat în realitate. Termenele limită stabilite în propunerea de
proiect şi incluse ulterior în contractul de finanţare stau la baza monitorizării şi a
managementului implementării proiectului. De fiecare dată când activităţile individuale
deviază de la agenda planificată, trebuie avute în vedere consecinţele asupra altor
activităţi şi resurse. Dacă termenele limită pentru diverse activităţi sunt de importanţă
critică sau dacă influenţează timpul începerii altor activităţi, echipa de management a
proiectului trebuie să reacţioneze adaptând planul de activităţi, redistribuind resursele etc.

b) Monitorizarea rezultatelor
Monitorizarea rezultatelor se bazează pe indicatorii de rezultate. Aceşti indicatori reflectă
situaţia dorită la un anumit moment specific sau la finalul perioadei planificate pentru
implementarea proiectului. De regulă, rezultatele trebuie fragmentate în rezultate
intermediare, descrise prin indicatori adiţionali care acoperă perioada relevantă
planificată. Compararea situaţiei dorite cu cea reală poate scoate în evidenţă disparităţi,
pentru a căror remediere echipa de proiect pune în aplicare măsuri corective, cu condiţia

156
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

ca acestea să nu denatureze evoluţia proiectului şi să fie conforme cu prevederile


contractului de finanţare.

c) Monitorizarea ipotezelor
În timp ce activităţile şi rezultatele sunt monitorizate cu regularitate, monitorizarea
ipotezelor asumate iniţial şi a riscurilor nu se face decât foarte rar. Echipa de management
a proiectului trebuie să reacţioneze imediat atunci când ipotezele nu se adeveresc şi riscă
să pericliteze succesul proiectului, de exemplu prin ajustarea planificării, întâlniri cu
partenerii şi cu alte părţi implicate.
Monitorizarea externă - se face de către organismele intermediare şi/ sau autorităţile de
management, având ca scop urmărirea atingerii obiectivelor de către beneficiar.
Procesul de monitorizare va începe din momentul semnării contractului de finanţare şi se
termină la 5 ani după finalizarea proiectului, activităţile de monitorizare fiind detaliate în
contractul de finanţare.
Procesul de monitorizare constă în urmărirea progresului fizic şi procedural înregistrat în
implementarea proiectului şi în colectarea şi introducerea în SMIS (Sistemul unic de
management a informaţiilor) a tuturor informaţiilor legate de proiect.
Beneficiarul va transmite OI/ AM pe toată durata de implementare a proiectului rapoarte
periodice de progres tehnic.
Monitorizarea progresului implementării proiectului se va realiza prin:
• verificarea de către OI/ AM a conţinutului rapoartelor de progres şi a cererilor de
rambursare elaborate şi transmise de către beneficiari;
• vizite de monitorizare care îşi propun verificarea stadiului fizic al implementării
proiectului la faţa locului/ sediul beneficiarului.

Verificarea documentelor
Verificările documentelor vor asigura că rapoartele depuse de beneficiar sunt complete şi
corecte şi respectă modelul convenit în Contractul de finanţare, că proiectul este
implementat în conformitate cu legile comunitare şi naţionale şi se va urmări evoluţia în
timp a indicatorilor stabiliţi prin Cererea de finanţare şi realizările faţă de ţintele propuse.
De asemenea, va fi controlată respectarea legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice
efectuate de beneficiar şi vor fi verificate informaţiile din cererile de rambursare.

157
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Vizitele de monitorizare
Scopul vizitelor de monitorizare este de a verifica la fata locului realizarea fizică a unui
proiect, ca şi sistemul de management al proiectului şi de a permite colectarea unor date
suplimentare fata de cele cuprinse în rapoartele de progres, în vederea aprecierii valorii
indicatorilor faţă de ţintele propuse şi a acurateţei informaţiei furnizate de beneficiar.
Scopul vizitei de monitorizare este:
- să asigure faptul că proiectul progresează sub aspect de realizare fizica in conformitate
cu calendarul activitatilor inclus in cererea de finanţare;
- să identifice posibile probleme cât mai curând cu putinţă şi să emită sugestii de
îmbunătăţire a implementării;
- să identifice elementele de succes ale proiectului;
- să asigure o comunicare stransa între beneficiari şi OI care să conducă la o bună
conlucrare in vederea implementarii cu succes a proiectului (realizarea tuturor
indicatorilor prevazuti in contract in perioada de timp prevazuta).
Compartimentul de monitorizare din cadrul OI/ AM va face vizite de monitorizare
obligatorii pentru fiecare proiect, la intervale stabilite prin Contractul de finanţare. Pot fi
efectuate şi verificări la faţa locului, diferite de cele obligatorii, prin sondaj, pe baza unei
analize de risc stabilite la nivelul AM. Informaţiile legate de vizita de monitorizare se
comunică în scris beneficiarului înainte de efectuarea vizitei: data, ora, locul, componenţa
echipei de verificare, cine trebuie să participe din partea beneficiarului, ce documente
trebuie să fie disponibile pentru verificare. Beneficiarul are obligaţia de a participa la
vizită prin persoanele numite în scrisoare şi de a pune la dispoziţia echipei de verificare
toate documentele solicitate. În cazul unor neclarităţi legate de implementarea proiectului,
rezultate in urma transmiterii rapoartelor de progres, OI/ AM poate demara şi vizite de
monitorizare neanunţate (ad-hoc).

3.6. EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTELOR


Evaluarea impactului proiectelor urmareste gradul in care proiectul isi atinge obiectivele
si indicatorii de imapact, efectele pe care le are atat in randul grupului tinta cat si in
societate. Se realizeaza in doua moduri:
-pe parcurs – prin monitorizare;
-la final – prin evaluare

158
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Monitorizarea impactului
Monitorizarea impactului se concentrează asupra evaluării eficacităţii proiectului, a
efectelor pe termen mediu şi lung şi a eventualelor efecte secundare sau negative care au
fost omise la nivelul estimărilor iniţiale. Monitorizare impactului diferă de celelalte tipuri
de monitorizare, date fiind:
 perioada lungă de observare - poate exista un decalaj de timp considerabil între
obţinerea rezultatelor şi apariţia beneficiilor şi a impactului;
 dificultatea separării schimbărilor datorate în mod direct proiectului de modificările
intervenite în mediul sau contextul acestuia. Este adesea dificil să distingi între
schimbările care apar direct ca urmare a implementării proiectului şi schimbările care
ar fi apărut şi în absenţa proiectului respectiv (beneficii incrementale).

Evaluarea impactului
-se realizeaza la incheierea proiectului prin compararea situatiei de fapt de
dinaintea lansarii acestuia cu efectele produse in societate in locul de implementare;
-impactul proiectului trebuie sa se imprastie catre multe categorii, nu doar asupra
grupului tinta pentru ca proiectul sa primeasca un punctaj mai mare in etapa de evaluare si
sa aiba astfel sanse mai mare la obtinerea finantarii.

159
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA IV
IDENTIFICAREA - ETAPA
IMPORTANTA IN SCRIEREA UNUI
PROIECT

160
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

4.1 CORELAREA CU PRIORITATILE PROGRAMULUI DE


FINANTARE

Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati -


importante pentru anumite segmente ale societatii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a
organismului economic si social - din domenii pentru care, din cauza situatiei
conjuncturale, nu exista resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de
exemplu, reabilitarea infrastructurii in regiuni sarace, recalificare profesionala, sprijinirea
dezvoltarii sectorului ONG in calitate de partener al autoritatilor publice) sau din domenii
in care exista in mod traditional o nevoie de resurse financiare mai mare decat
disponibilitatile (de exemplu, activitatile cu caracter social).
Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate Romaniei de alte state sau institutii
internationale.
Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele
mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el avand caracterul unui
ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale in care statul
beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si materiale necesare
pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu. Din acest motiv, resursele
financiare propriu-zise sunt insotite de o intreaga metodologie specifica care trebuie
respectata in procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste implementarea
unor elemente de filosofie sociala care si-au dovedit validitatea in situatii similare
intalnite in alte state.
Pentru a putea intelege cum demareaza si se deruleaza un program de finantare
nerambursabila va prezentam etapele de "viata" ale acestuia:
 In prima etapa, finantatorul stabileste - inclusiv prin colaborare cu autoritati ale
statului care va beneficia de respectivele finantari (in cazul unor programe masive de
finantare, de exemplu cele ale Uniunii Europene sau cele ale Bancii Mondiale) -
domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze,
activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din resursele
sale. In aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie

161
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura indeplinirea in


conditii cat mai bune a obiectivelor finantatorului;
 Etapa a doua este reprezentata de licitatia de proiecte. Finantatorul lanseaza in mod
public programul de finantare respectiv, oferind tuturor celor interesati un pachet
informativ care contine un ghid al programului (explicand mai detaliat ce
intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa indeplineasca cei care
vor sa incerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa, in particular data limita
pana la care pot fi depuse proiecte in vederea participarii la licitatie, limitele minime
si maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect, intervalul de timp
pentru care se asigura finantarea pentru proiectele castigatoare (de exemplu, durata
activitatii trebuie sa nu depaseasca 6, 12, sau 18 luni sau/si activitatile pot fi finantate
numai pana la o anumita data calendaristica) si o cerere de finantare (de regula sub
forma unui formular standardizat); in cazul anumitor programe de finantare, pachetul
informativ include si alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de
finantator, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de natura diurnelor etc.).
Solicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile
realizate in conformitate cu conditiile prezentate in ghidul programului;
 Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele (etapa trei), acestea
sunt evaluate de catre comisia de evaluare constituita in etapa intai, fiecarui proiect
fiindu-i acordat un anumit punctaj, functie de lista de criterii utilizata de comisie
(criterii prezentate solicitantilor, de regula, in cadrul pachetului informativ). Proiectele
sunt apoi ierarhizate descrescator in functie de punctajul obtinut, fiind declarate
castigatoare proiectele care au obtinut punctajele cele mai mari si care solicita, in
total, o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de finantator pentru programul
de finantare respectiv;
 Cea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor
pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila;
 Etapa finala este cea de evaluare.
Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt: Uniunea Europeana,
Guvernul Romaniei, guvernele sau ambasadele unor state straine, bancile si institutii
financiare internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala), bancile active in Romania,
fundatii sau alte organizatii internationale cu statut asemanator (de ex.: Fundatia "Soros"),
mari corporatii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola).

162
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Ce doresc finantatorii?
Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale)
prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme, ONG, institutii publice
etc.) sau persoane.
Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte
bine cunoscute de catre solicitantul de finantare.

Cum aleg un program de finantari?


În vederea adoptării soluției optime trebuie parcurse mai multe etape:
 stabiliti o lista de idei generale de proiect legate de activitatea organizatiei
dumneavoastra pentru care doriti sa solicitati finantare. Puteti incepe sa discutati
ideile cu oamenii politici, functionarii si alte personalitati-cheie din zona
dumneavoastra. Asemenea persoane vor fi in mod particular dispuse sa sustina un
eventual proiect daca obiectivele lui au o legatura cu interesele acestor persoane si
daca proiectul pare bine conceput si susceptibil de reusita. Chiar daca aveti destule
resurse financiare pentru a va conduce proiectul spre realizare, un sprijin local este
binevenit; uneori se poate dovedi chiar vital. Veti avea nevoie de bunavointa si
influenta altor persoane daca lucrurile merg rau sau daca doriti sa lansati un alt
proiect in aceeasi zona;
 consultati sursele de informatii privitoare la programele de finantari
nerambursabile aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare;
 analizati obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, criteriile de
eligibilitate, criteriile de evaluare a proiectelor; evitati sa interpretati nejustificat
de favorabil aceste criterii, pentru ca analiza comisiei de evaluare - singura care
conteaza, in cele din urma - este neutra;
 analizati tipurile de proiecte finantate anterior in cadrul programelor de finantare
(atentie: de multe ori, finantatorul modifica unele caracteristici ale licitatiei
curente de proiecte fata de licitatiile anterioare organizate in cadrul aceluiasi
program de finantare);
 analizati conditiile financiare: suma minima si maxima care poate fi solicitata,
nivelul si structura contributiei cofinantarii care trebuie asigurata de solicitant;
 identificati termenul limita de depunere a proiectelor de finantare.

163
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Pentru o eficienta maxima a procesului de cautare de finantari, se recomanda dezvoltarea


unui dialog cu finantatorii inainte de a incepe realizarea propriu-zisa a proiectului de
finantare. Utilizati adresele la care pot fi solicitate informatii suplimentare (de obicei, prin
intermediul email-ului sau fax-ului) pentru a clarifica nelamuririle care apar pe parcursul
procesului de realizare a proiectului de finantare.
Se pot avea in vedere mai multi finantatori pentru acelasi proiect, modificand partial
proiectul pentru a raspunde solicitarilor specifice ale fiecaruia dintre ei.
In plus, unii finantatori doresc sa finanteze proiecte in colaborare cu alti finantatori.
Este indicat sa aveti permanent in vedere data limita de depunere a proiectelor.
Realizarea unui proiect de calitate presupune o coordonare destul de complexa; in plus, de
foarte multe ori apar diverse situatii neprevazute care pot prelungi foarte mult finalizarea
proiectului.
Calitatea proiectului depinde esential de calitatea persoanelor si resurselor utilizate, iar
identificarea si atragerea in proiect a persoanelor cele mai potrivite pentru atingerea
obiectivelor vizate poate necesita un timp destul de mare.
In alegerea programului de finantare trebuie sa tineti cont de planificarea interna a
dezvoltarii organizatiei, adica activitatile pentru care solicitati finantare, tinand cont de
faptul ca procesul de evaluare a proiectelor de finantare dureaza, de regula, cel putin 1
luna (pentru unele programe de finantare acest interval de timp putand fi chiar de mai
multe luni).
In plus, in cazul castigarii licitatiei de proiecte, formalitatile legate de semnarea
contractelor specifice necesare pentru inceperea efectiva a finantarii pot dura o perioada
de cel putin inca 1 luna.

Diferenta dintre un program de finantare si un proiect finantat

Din punct de vedere teoretic, există o distincție clară între noțiunile de proiect și
program4, deși de cele mai multe ori aceste se folosesc cu întelesuri echivalente. În

4
R. B. Chase, N. J. Aquilano, F. R. Jacobs, Production and Management, 8th edition, Boston, 2000.

164
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

managementul proiectelor, un program include mai multe proiecte; un proiec se poate


descompune mai departe în subproiecte, grupuri de activități și acțiuni5.
Programele de finanțare, ca și proiectele, au o conducere clar definită. Există un
director/manager de program care coordonează o echipă alcătuită din specialiștin în
domeniu. Din multe puncte de vedere diferențele dintre programe și proiecte sunt
notabile. Câteva dintre aceste sunt prezentate în cele ce urmează6:

Carcteristica Program Proiect


1. Anvergura Componente de politică Inițiative locale sau sub-
națională sau regională programe
2. Durata Durată nedefinită sau de Luni (cel mai adesea) sau
ordinul anilor ani
3. Bugetul Buget alocat (planificare, Buget fix, alocat cu
coordonare, control) destinație precisă
4. Rolul echipei Management (planificare, Implementare
coordonare, control)
5. Orientarea evaluării Asupra impactului și Asupra performanței
performanței

Cum construiesc schema unui proiect?

Schema proiectului ofera atat o imagine clara a componentelor proiectului, cat si baza
pentru constituirea unui sistem de monitorizare.
Obiectivele proiectului sunt descrise intr-o coloana care prezinta resursele consumate de
proiect pentru a fi transformate in rezultate, resurse care contribuie la realizarea scopului
proiectului si, in cele din urma, la realizarea misiunii proiectului. Aceasta coloana, numita
rezumat, este legata de a doua coloana, care defineste principalele ipoteze pe care se
bazeaza conexiunile dintre resurse, rezultate, scopuri si misiune. A treia coloana identifica

5
Pentru diferite subdiviziuni ale proiectelor, în literatura de specialitate se întâlnesc denumiri consacrate ale
acestor noțiuni: task (sarcină), sub-task, work-package (grup de activități omogene care pot fi conduse și
executate în mod distinct).
6
C. Scarlat și H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM), București,
2002, p. 6

165
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

indicatorii calitativi care masoara gradul de realizare a obiectivelor proiectului la diferite


nivele.
In contextul rezumatului, principalele elemente ale proiectului sunt definite ca misiuni,
scopuri, rezultate si resurse.
Trebuie mentionate, insa, si cateva dintre limitele utilizarii schemei proiectului. Ea nu
poate inlocui procesele riguroase de formulare si apreciere a proiectului. Proiectele sunt
intreprinderi dinamice, iar schema proiectului descrie situatia la un moment dat. Pericolul
poate fi evitat, desigur, prin actualizarea schemei ori de cate ori situatia se schimba
suficient de mult.

Cum justificam proiectul?

In cadrul fiecarui proiect trebuie sa convingeti finantatorul de urmatoarele aspecte:


 problema abordata in cadrul proiectului este una reala, iar amanarea rezolvarii ei
are repercusiuni asupra unui grup semnificativ de cetateni; trebuie sa explicati
intr-un mod cat mai convingator ce ar urma sa se intample daca problema
respectiva ar fi lasata nerezolvata;
 atingerea scopului si, implicit, rezolvarea problemei, va aduce o serie de avantaje
comunitatii, societatii sau anumitor grupuri sociale, avantaje pe care trebuie sa le
mentionati;
 organizatia dvs. este in masura sa abordeze problema respectiva si sa duca
proiectul la bun sfarsit; explicati cat mai clar argumentele care sustin aceasta
afirmatie.
Cum demonstram durabilitatea proiectului?
Cei mai multi finantatori doresc ca finantarea lor sa contribuie capital la cresterea
gradului de cunoastere intr-un domeniu important; cu alte cuvinte "le place sa-si cumpere
un mic loc in posteritate" prin contributia lor financiara. Vor sa vada ca proiectul pe care-l
finanteaza traieste mai departe de limita propusa in cererea de finantare pentru ca ei (pe
langa celelalte grupuri tinta) sa se poata bucura de beneficii. Mai pe scurt vor sa vada ca
investitia lor este pe termen lung.
Cei mai multi cautatori de finantare insa, nu au forta sa gandeasca sau sa descrie proiectul
pe care-l propun decat pe durata derularii trecuta in cererea de finantare.

166
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Nu procedati ca ei! Aratati finantatorului ca v-ati gandit la derularea in continuare a


proiectului, ca aveti contractele necesare pentru a sustine financiar proiectul respectiv,
dupa ce s-a incheiat respectiva finantare.
Potentialele surse de finantare viitoare pot include:
 granturi ale altor finantatori;
 taxe pe servicii prestate sau incasari din vanzarea produselor rezultate din
proiectul respectiv;
 programe de dotare (sau autodotare);
 granturi ale aceluiasi finantator (la o finantare ulterioara);
 alte surse de finantare.
Puteti include costul acestor activitati in proiectul dvs. si le puteti bugeta in cadrul
finantarii pe care o solicitati. Nu va faceti probleme ca ati putea fi considerat ingrat de
catre finantator.
Faptul ca va ganditi si la alte surse de finantare decat ale lui va va creste valoarea de
manager de proiect. Este de dorit sa includeti in aceasta sectiune un buget prospectiv,
detaliat, care sa scoata in evidenta echilibrul financiar ulterior. Daca aveti in vedere sa
obtineti o alta transa de finantare, este bine sa-l instiintati pe finantator inca de la inceput
despre acest lucru si sa motivati temeinic nevoia de asistenta ulterioara. Multi solicitanti
de finantare sunt atat de concentrati pe prezent incat uita ca finantatorul acorda o mai
mare atentie proiectelor care ii solicita o "finantare sustinuta".

4.2 IDENTIFICAREA PROBLEMEI/NEVOII


În accepţiunea instrumentală, nevoia semnifică ceea ce este necesar, ceea ce lipseşte,
pentru a se realiza o stare-obiectiv de către un actor. Identificarea unei asemenea nevoi nu
motivează acţiunea dar o sugerează. În schimb, îngrijorarea morală orientează sau
determină acţiunea.
Nevoile trebuie, însă, să fie deosebite de dorinţe şi preferinţe. Doar pentru că cineva are
nevoie de ceva, şi este dispus să cheltuiască resurse pentru a-şi realiza dorinţa, nu
înseamnă că are nevoie de acel lucru. Prin urmare, stările-obiectiv ale actorilor care
presupun anumite nevoi trebuie să fie restrânse la anumite clase care determină nevoi
legitime.

167
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Identificarea nevoilor presupune culegerea de date despre cei aflaţi în nevoie, mediul
lor, problemele cu care se confruntă şi soluţiile la aceste probleme.
Evaluarea nevoilor implică sintetizarea informaţiilor obţinute în etapa de identificare a
nevoilor, stabilind priorităţi pentru decident.
În consecinţă, o definiţie acceptabilă ar stipula că nevoia este o judecată de valoare
potrivit căreia membri unui grup au o problemă care poate fi soluţionată.
În identificarea nevoilor intervine un observator care judecă situaţia beneficiarilor în
raport cu o un anumit sistem de valori. Judecata lui poate fi independentă de consideraţii
de utilitate sau greu verificabilă empiric.
Nevoia este a unui grup de persoane, denumit grup ţintă, care poate fi identificat prin
anumite caracteristici. Descrierea grupului ţintă este o etapă importantă a analizei
nevoilor. Este posibil ca membri grupului ţintă să nu fie de acord cu judecata
observatorului, perspectiva acestora fiind ea însăşi contextuală.
Pentru identificarea nevoii de finanţare printr-un proiect, este necesară identificarea
principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme. Aceste cauze sunt apoi
analizate pentru a fi îndepărtate cu ajutorul finanţării prin proiecte. Identificarea cauzelor
şi a sub-cauzelor unei probleme se poate face cu ajutorul unei diagrame, pe baza căreia se
adoptă mai apoi decizii.

Procesul de analiză a problemelor și listarea acelor situații care necesită o posibilă


soluționare prin intermediul relizării unui proiect, trebuie să conducă la prioritizarea
problemelor și selectarea acelei probleme cheie a cărei rezolvare este percepută ca fiind
cea mai stringentă și a cărei rezolvare va avea cel mai înalt impact favorabil asupra
beneficiarului. În analiza acestei probleme cheie vor fi identificate cauzele, dimensiunile
și efectele acesteia precum și corelările ei cu alte posibile probleme ale beneficiarului.
Odată problema cheie identificată și analizată, se va trece la identificarea acelor părți
interesate de soluționarea acestei probleme, realizându-se o listă a actorilor relevanți care
ar obține un beneficiu direct sau indirect din soluționarea acestei probleme. Acești actori

168
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

vor fi contactați în vederea implicării lor în soluționarea problemei și se va încerca


construirea de parteneriate cu aceștia în vederea realizării și implementãrii proiectului.
A treia fază a procesului de identificare a nevoii proiectului constă în stabilirea
obiectivelor ce trebuie atinse pentru soluționarea problemei. Acest proces necesită o
reîntoarcere la analiza problemei cheie, pe marginea acesteia generându-se ipoteze,
alternative de soluționare și stabilindu-se rezultatele ce se doresc a fi atinse, toate acestea
fiind sintetizate ulterior într-un set de obiective a căror atingere va conduce la
soluționarea problemei.
Ultimul pas al acestui proces de identificare constă în analiza compatibilității proiectului
cu strategia generală de acțiune a beneficiarului și generarea de soluții strategice și
metodologice de atingere a obiectivelor proiectului, ca parte a strategiei generale a
beneficiarului.
În parcurgerea acestor pași se poate apela la o serie de metode și instrumente de
structurare a gândirii și viziunii în ceea ce privește proiectul, dintre ele, cele mai
importante două fiind Arborele problemelor și Matricea Cadru Logic.

Cum se construieste un proiect?

In cazul unora dintre finantatori, inainte de realizarea propriu-zisa a proiectului de


finantare, este necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr-o prezentare
generala a proiectului care trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vizate si a
solutiei propuse, perioada de desfasurare si costul estimativ.
Aceasta scrisoare are rolul de evita situatiile in care solicitantii consuma resurse
importante pentru realizarea unor proiecte de finantare care insa au de la inceput sanse
reduse de a fi aprobate (lipsa de interes a finantatorului pentru problema vizata prin
proiect, credibilitate sau experienta insuficienta a solicitantului etc.). Un raspuns pozitiv
inseamna, practic, ca proiectul are sanse importante de succes, daca proiectul este realizat
in conditii bune.
Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in pachetul
informativ. Activitatea trebuie concentrata in doua directii:
A. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica,
plan de afaceri etc.);

169
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

B. Colectarea informatiilor anexa necesare (statut juridic al solicitantului si alte


documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi
utilizate in argumentarea proiectului).
Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea optima
pentru evaluarea sa. Completarea cererii, insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila
in acest sens fiind matricea logica a proiectului (daca aceasta exista).
O modalitate de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi urmatoarea:
 definirea problemei care trebuie rezolvata. In acest scop trebuie identificate
problemele majore existente, dintre care trebuie selectata o singura problema care
va fi vizata de proiectul dumneavoastra;
 stabilirea scopului proiectului: de regula, reprezinta rezolvarea problemei sau
stadiul la care dorim sa ajunga ea in urma derularii proiectului. Scopul trebuie sa
fie unic si sa aiba o formulare concisa;
 stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape care trebuie atinse pentru
atingerea scopului (Atentie! Obiectivele reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu
ceea ce faceti pentru a obtine ceea ce doriti). Astfel, daca exista numai un singur
mod de indeplinire a unui obiectiv pe care l-ati stabilit, este probabil sa fi stabilit
de fapt o activitate;
 stabilirea activitatilor. In aceasta etapa trebuie sa determinati ce anume trebuie
facut pentru atingerea fiecarui obiectiv (stabilirea actiunilor), sarcinile care trebuie
indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (informatii esentiale in evaluarea necesarului
de resurse si planificarea in timp), personalul necesar. Resursele utilizate in aceste
activitati se vor regasi in buget.
Aveti in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii riscurilor
acestor activitati, demonstrand ca ati studiat si alte solutii posibile (eventual
aplicate in alte situatii similare) atunci cand ati ales solutiile propuse in proiectul
dumneavoastra;
 stabilirea planului de evaluare. Evaluarea este necesara pentru a putea stabili in
fiecare moment in ce conditii de calitate organizatia face ceea ce si-a propus.
Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte majore: resurse investite in proiect,
activitati desfasurate, rezultate obtinute, beneficii realizate. Pentru a putea fi
realizata, ea necesita, de regula, informatii sistematice, ceea ce face necesara

170
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

organizarea unei monitorizari a proiectului. Costurile monitorizarii si evaluarii


trebuie incluse in bugetul proiectului;
 edificarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se refera la resurse
umane, echipamente si bunuri, transport, cheltuieli administrative, alte costuri si
servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor (uneori), rezerve pentru situatii
neprevazute (uneori), fiecare categorie de cheltuieli trebuind sa fie detaliata in
buget.
Cheltuielile trebuie, de regula, grupate si functie de sursa din care vor fi acoperite:
contributia solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila.
De retinut este faptul ca realizarea bugetului dureaza destul de mult timp, iar in
acest sens este importanta planificarea corespunzatoare a activitatii de realizare a
proiectului.
Uneori finantatorul nu ofera intreaga suma solicitata prin bugetul proiectului
dumneavoastra, pentru ca nu a inteles argumentele privind necesitatea anumitor
cheltuieli sau pentru ca a considerat suma nejustificat de mare. Daca acesta decizie
va afecta calitatea rezultatelor proiectului, este important sa comunicati
consecintele finantatorului;
 justificarea proiectului: argumentati importanta si urgenta problemei vizate in
proiect, avantajele pe care solutia de rezolvare propuse de proiect le are fata de
alte alternative, dar si capacitatea solicitantului si a partenerilor de a desfasura
proiectul;
 durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate activitatile din proiect
dupa incheierea finantarii nerambursabile). Finantatorii sunt interesati, cel mai
adesea, ca proiectele pe care le finanteaza sa traiasca cat mai mult timp, vor sa
faca investitii pe termen lung.
Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantator sau
acordat de alt finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de
finantare.
Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta transa de
finantare, este indicat sa informati de la inceput finantatorul si sa argumentati
foarte bine aceasta solicitare;

171
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze rezultatele si


avantajele proiectului, sa fie clar si concis, evitand acronimele si termenii tehnici
sau de jargon;
 realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda expunerea problemei
vizate, prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a
obiectivelor, a activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al
proiectului, a contributiei solicitantului si a cofinantarii solicitate, durabilitatea
proiectului. Rezumatul este ultima componenta redactat

4.3 IDENTIFICAREA GRUPULUI ŢINTĂ


De obicei, pentru proiectele finanţate, elementele care ar trebui să fie avute în
vedere pentru identificarea grupurilor-ţintă si a beneficiarilor direcţi sunt stabilite de către
finanţator, sub forma unor categorii bine definite de persoane sau de comunităţi, asupra
cărora proiectul trebuie să-şi concentreze atenţia. La scrierea proiectului trebuie
prezentate caracteristicile beneficiarilor direcţi si ale grupurilor-ţintă care vor fi vizate de
către proiect. Gruprile-ţintă şi beneficiarii direcţi ai proiectului trebuie să fie descrişi din
perspectiva necesităţilor lor reale, a modalităţilor în care proiectul poate veni în sprijinul
lor, a relevanţei pentru scopul proiectului, a criteriilor care au stat sau vor sta la baza
selectării lor. În cazul anumitor proiecte, se poate constata că numărul beneficiarilor
direcţi este foarte mare, iar din raţiuni de timp si de buget nu este posibil să fie acoperite
nevoile tuturor. Din acest motiv, se apelează la stabilirea unor criterii de selecţie şi a unui
număr limitat de persoane care poate fi ajutat prin intermediul proiectului, acţiune care
înseamnă selectarea grupurilor ţintă. Cu alte cuvinte, din rândul beneficiarilor direcţi se
selectează cei asupra cărora se vor concentra toate eforturile si resursele proiectului.
Există şi situaţia în care din categoria beneficiarilor direcţi să nu fie selectate
grupuri ţintă, pentru că numărul lor este relativ mic si prin proiect este posibil ca nevoile
lor să fie rezolvate în timpul si bugetul existent. În acest caz, nu mai vorbim de cele două
categorii: beneficiari direcţi si grupuri ţintă, ci numai de beneficiari direcţi.
Pentru proiectele care fac parte din interiorul unei organizaţii, grupurile-ţintă sunt stabilite
de către cel care solicită sau propune proiectul, prin scopul acestuia.
Alături de grupuri-ţintă si beneficiari direcţi, se mai conturează o categorie, cea a
beneficiarilor indirecţi, adică cei care nu sunt în atenţia directă a proiectului, pe perioada

172
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

implementării lui, dar care pot să se bucure de avantaje sau rezultate ale proiectului. În
acest caz, de rezultatele unui proiect poate sa beneficieze întreaga comunitate; de ex in
cazul unui proiect cofinantat prin POSDRU: prin avantajele creării unui Centru de
mediere si plasare pe piaţa forţei de muncă, ca şi a unui sistem informaţional pe piaţa
forţei de muncă; precum şi firmele care au angajat persoane din grupul-ţintă, instituţiile
care au format consorţiul local, prin instituţionalizarea sub forma unei fundaţii ş.a.
Exemple de grupuri-ţintă, beneficiari direcţi si indirecţi:
1. Informatizare administraţie locală
Beneficiari direcţi
Funcţionarii din Primăria Oraşului X, care vor beneficia de activitatea îmbunătăţită a
compartimentelor Buget-prognoze Financiar-contabil, Audit Intern si Venituri, Impozite
şi Taxe – 28 persoane;
Grup-ţintă
Funcţionarii publici din cadrul Primăriei orasului X, care fac parte din compartimentele
Bugetprognoze, Financiar-contabil, Audit Intern si Venituri, Impozite si Taxe – 15
persoane;
Beneficiari indirecţi
• Consiliul Local al oraşului X;
• Consiliul Judeţean;
• Societăţile comerciale care vor interacţiona cu administraţia publică locală;
• Întreaga comunitate din orasul X, care va beneficia pe termen lung de capacităţile
îmbunătăţite ale administraţiei publice locale – peste 20.000 locuitori (conform datelor
ultimului recensământ);
2. Centru de consiliere a cetățenilor
Beneficiari direcţi
– persoanele cărora le-au fost încălcate drepturile prevăzute în legislaţia drepturilor
omului, aproximativ 100 din orasul X;
– studenţi în an terminal de la facultatea de drept, aproximativ 300 zi şi ID;
Grup-ţintă
– 30 de persoane care au fost selectate din numărul total al celor cărora li s-au încălcat
drepturile, selectate plecând de la venitul minim pe membru de familie;
– 10 studenţi de la facultatea de drept selectaţi în funcţie de lucrările de licenţă care
urmăresc drepturile omului;

173
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Beneficiari indirecţi
– organizaţii non-guvernamentale implicate în combaterea încălcării drepturilor omului;
– instituţiile publice ce au obligaţii în privinţa respectării modului de aplicare a legislaţiei
drepturilor omului.

4.4 IDENTIFICAREA FACTORILOR INTERESAŢI


Identificarea proiectului reprezintă punctul de plecare al oricărui proiect şi constă în
parcurgerea a 4 etape iniţiale: analiza problemelor, analiza părţilor interesate, analiza
obiectivelor şi analiza strategiilor; etape ce vor furniza baza necesară fundamentării
proiectului. Odată problema cheie identificată şi analizată, se va trece la identificarea
acelor părţi interesate de soluţionarea acestei probleme, realizându-se o listă a actorilor
relevanţi care ar obţine un beneficiu direct sau indirect din soluţionarea acestei probleme.
Aceşti actori vor fi contactaţi în vederea implicării lor în soluţionarea problemei şi se va
încerca construirea de parteneriate cu aceştia în vederea realizãrii şi implementãrii
proiectului.
Factorii interesaţi sunt definiti ca persoane, grupuri de persoane, institutii,
organizaţii profesionale, companii etc, care pot avea o legatura, directă sau indirectă, cu
proiectul sau programul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale şi instituţionale
ale proiectului sau programului şi minimiza impactul negativ, în cadrul analizei factorilor
interesaţi se identifică toţi acei factori care ar putea influenţa implementarea acestuia, fie
pozitiv, fie negativ. Se impune ca analiza factorilor interesaţi să aiba loc într-un stadiu
incipient, respectiv în fazele de identificare şi formulare ale proiectului.
Analiza factorilor interesaţi implică identificarea tuturor acestor grupuri de factori
interesaţi, precum şi identificarea şi analiza intereselor, problemelor şi a potenţialului
specific.
Analiza părţilor interesate o reprezintă:
 idealul proiectului ar trebui să fie eliberat în cadrul unui seminar
interactiv, cu participarea reprezentanţilor principalilor factori
interesaţi (ex. administraţia publică locală sau centrală, sectorul ONG,
mediul de afaceri/sectorul IMM, organizaţii sindicale, patronale, etc);
 analiza factorilor interesaţi şi analiza problemelor sunt strâns legate
între ele, fără a avea opinia oamenilor asupra unei probleme, nu vor fi

174
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

clare nici cauzele problemei, nici nevoile oamenilor şi nici soluţiile de


rezolvare;
 ori de câte ori cadrul logic este revizuit, pe durata vieţii unui proiect,
analiza iniţială a factorilor interesaţi trebuie şi ea revizuită;
 se poate utiliza un tabel de analiză sau o diagramă.
Matricea analizei părţilor interesate
Părţile Interese Capacitatea şi Acţiuni
interesate şi cheie şi motivaţia de a posibile
principalele lor modul în acţiona pentru pentru a ne
caracteristici care sunt schimbare/împotriva adresa
afectate de schimbării părţilor
probleme interesate
Grupul 1
Grupul 2
Grupul 3
...........

Identificarea obstacolelor potenţiale, definirea limitelor şi a constrângerilor.


Identificarea obstacolelor potenţiale se realizează prin:
 abordarea metodologică folosită pentru a:
 descrie situaţia în viitor, odată ce problemele s-au rezolvat cu
participarea părţilor reprezentative, exprimă:
 scopul urmărit de proiect.
 verifică ierarhizarea obiectivelor;
 ilustra grafic relaţiile cauză-efect între obiective;
 situaţia negativă ilustrată în arborele problemelor este convertită în
situaţia îmbunătăţită viitoare exprimată prin rezultate pozitive.

175
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Identificarea cerinţelor proiectului

Cauza care trebuie eliminată Cerinţe


Insatisfacţia cerinţelor Se determină competenţe îmbunătăţite ale
persoanelor de specialitate (traineri şi
consultanţi).
Nevoi existente Se oferă o modalitate adecvată de
identificare a necesităţilor reale, exprimate
şi implicite ale clienţilor.
Comunicare insuficientă Se determină un contact permanent cu
clientul (actual, fost sau potenţial).
Oferta neadecvată de servicii Se asigură un grad sporit de adaptabilitate
noi şi flexibilitate a seviciilor de formare şi
consultanţă oferite.

4.5 SELECTAREA ŞI PLANIFICAREA IMPLICARII


PARTENERILOR
Implementarea unui proiect poate fi realizata fie doar de catre aplicant, care se va
ocupa de toate activitatile proiectului, fie de catre aplicant impreuna cu unul sau mai multi
parteneri.
Scopul implementarii proiectelor in parteneriat este acela al sporirii eficientei
rezultatelor scontate. Cu cat exista mai multe entitati cu expertiza in domeniu cu atat
proiectul isi va indeplini mai usor si mai complet obiectivele, impactul acestuia fiind mai
ridicat.
Pentru a putea crea un parteneriat, trebuie sa se treaca prin 2 etape: selectarea partenerilor
si planificarea implicarii acestora.

Selectarea partenerilor
-Tipul de parteneri
Beneficiarul si partenerii, pe langa motivatia de a duce la bun sfarsit activitatile
proiectului trebuie sa mai indeplineasca anumite conditii pentru a putea solicita si obtine
finantarea nerambursabila:

176
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

-beneficiarul, în calitate de solicitant trebuie să fie o organizaţie legal constituită în


România, respectiv persoană juridică de drept public sau privat, cu sau fără scop
patrimonial, cu sediul social în România.
-partenerii pot fi nationali sau transnationali si trebuie sa indeplineasca conditiile de
eligibilitate specifice fiecarui domeniu in care se depune cererea de finantare. Partenerii
trebuie să fie organizaţii legal constituite în ţara de origine. Partenerii transnaţionali
trebuie să fie organizaţii din Statele Membre ale Uniunii Europene. Totodată, partenerii
trebuie să fie organizaţii similare categoriilor de beneficiari eligibili pentru respectivele
cereri de propuneri de proiecte sau să demonstreze că în obiectul de activitate al instituţiei
pe care o reprezintă se află şi activitatea/activităţile din cadrul proiectului pentru care au
rol de parteneri.
-Acordul de parteneriat
În cazul depunerii unei cereri de finanţare nerambursabilă în parteneriat este obligatorie
completarea şi semnarea unui acord de parteneriat ce trebuie sa respecte condiţii de
validitate minime şi să cuprindă anumite elemente.
În cazul semnării Acordului de parteneriat, următoarele principii trebuie respectate:
Durata Acordului de parteneriat trebuie să acopere cel puţin perioada de implementare a
proiectului;
Acordul de Parteneriat trebuie completat în limba română, semnat atât de către
reprezentantul mandatat de solicitant/beneficiar cât şi de reprezentanţii mandataţi ai
partenerilor şi stampilat atât de solicitant/beneficiar cât şi de către parteneri. Indiferent de
numărul partenerilor implicaţi în implementarea unui proiect, va fi semnat un singur
Acord de parteneriat, în mai multe exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru
AM POSDRU / OIPOSDRU delegat;
Legea aplicabilă Acordului de parteneriat este legea română;
Acordul de parteneriat constitutie Anexa obligatorie a Cererii de finanţare şi
trebuie transmis prin poştă sau servicii de curierat către AMPOSDRU împreuna cu
declaraţiile finale, cerute conform Ghidului Solicitantului;
Acordul de parteneriat însoţeşte Cererea de finanţare, detaliile acesteia fiind legate în mod
direct de obiectul parteneriatului. Astfel, partenerii vor trebui să implementeze proiectul
în conformitate cu metodologia, termenele şi alte specificaţii prevăzute în cererea de
finanţare;

177
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Urmare semnării unui contract de finanţare între Beneficiar şi


AMPOSDRU/OIPOSDRU delegat, clauzele acestuia vor fi aplicabile mutatis mutandis şi
partenerilor. Drept consecinţă, partenerilor li se vor aplica atât prevederile contractului de
finanţare, cât şi cele ale Acordului de Parteneriat, unde este aplicabil;
Contribuţia proprie a organizatiilor partenere se realizează sub forma financiară
(contribuţia în natură nu este eligibilă);
Achiziţiile în cadrul proiectului pot fi făcute de către beneficiar sau partenerul/partenerii
acestuia conform acordului părţilor;
Partenerii participă în realizarea şi implementarea operaţiunii, iar respectivele
costuri sunt eligibile în aceeaşi masură cu cele ale beneficiarului grantului;
Beneficiarul sau partenerul/partenerii acestuia au opţiunea de a subcontracta.
Subcontractorii nu sunt consideraţi nici parteneri, nici asociaţi, aplicându-li-se dispoziţiile
achiziţiilor publice conform instrucţiunilor AMPOSDRU; indiferent de repartizarea între
beneficiar şi partener/parteneri a cuantumului subcontractării, pe ansamblu proiectului
trebuie să se respecte procentul maxim de subcontractare stabilit de AMPOSDRU;
Aplicantul va acţiona în calitate de lider de consorţiu şi, dacă va fi selectat, ca parte
contractantă (“Beneficiarul”).
Planificarea implicarii partenerilor
Planificarea implicarii in implementarea proiectului a partenerilor se face pornind
de la prevederile acordului de parteneriat si are ca obiectiv colaborarea pentru
indeplinirea indicatorilor proictului
Partenerii trebuie să fie implicati în cel putin două din următoarele aspecte ale
proiectului:
Pregătirea proiectului (partenerii au fost implicaţi în dezvoltarea proiectului;
proiectul este elaborat în comun);
Implementarea proiectului (partenerii implicaţi în această etapă sunt responsabili
de coordonarea anumitor activităţi din proiect şi/sau implementarea anumitor activităţi
din proiect pentru atingerea rezultatelor corespondente, asigurând totodată soluţionarea
eventualelor probleme apărute în implementarea proiectului; mai mulţi parteneri pot
contribui la realizarea aceluiaşi set de activităţi);
Expertiză şi resurse umane pentru implementarea proiectului (partenerii pot contribui la
activităţile referitoare la managementul proiectului, cum ar fi activităţile legate de

178
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

managementul general al proiectului, achiziţii publice, informare şi publicitate, controlul


implementării proiectului, etc.);
Finanţarea proiectului (partenerii pot contribui financiar la realizarea proiectului -
asigurarea contribuţiei minime la total cheltuieli eligibile).
Implicarea partenerilor trebuie realizata in acele activitati in implementarea carora
acestia pot oferi asistenta specializata si rezultate mult mai bune fata de Beneficiar sau de
un subcontractant. Implicarea acestora se bazeaza pe o colaborare stransa, astfel incat sa
existe o corelare cat mai eficienta intre activitatile intreprinse de acestia si cele realizate
de partener.
Înlocuirea unuia din partenerii din proiect se poate face numai cu un alt partener cu
o capacitate operaţională şi financiară cel puţin similară, care îndeplineşte condiţiile
reglementate de Ghidul Solicitantului şi instrucţiunile AMPOSDRU şi care îşi
asumă cel puţin ducerea la îndeplinire a obligaţiilor asumate de partenerul înlocuit;
(Decizia AMPOSDRU nr.53/2010)
-Nu se admite retragerea unui partener din parteneriat, fără înlocuirea acestuia cu un alt
partener, diferit de membrii parteneriatului iniţial. Nu se admite introducerea unui
partener suplimentar în parteneriat (creşterea numărului de parteneri), în raport de
numărul de parteneri iniţial, deoarece ar pune în discuţie parteneriatul depus iniţial şi
evaluat. (Instrucţiunea AMPOSDRU nr.31/2010)
-Nu se admite înlocuirea beneficiarului finanţării nerambursabile (liderul de parteneriat),
semnatar al contractului de finanţare, cu unul din parteneri sau cu altă entitate cu
personalitate juridică. Fac excepţie situaţiile în care entitatea cu personalitate juridică
semnatară a contractului (beneficiarul) este preluată, indiferent de modalitatea juridică a
preluării (exemple – restructurare, comasare, absorbţie, desfiinţare cu preluarea
atribuţiilor de către o altă structură publică cu personalitate juridică, etc.) de altă entitate
juridică, succesoare în drepturi şi obligaţii, cu condiţia precizării explicite a acestui aspect
şi asigurarea/ dovedirea eligibilităţii succesorului conform prevederilor Ghidului
Solicitantului aplicabil. (Instrucţiunea AMPOSDRU nr.31/2010)
-Cu caracter excepţional, se poate admite înlocuirea beneficiarului finanţării
nerambursabile şi în situaţiile în care beneficiari/ parteneri principali sunt instituţii/
structuri cu statut internaţional confirmat de Ministerul de Externe (exemple – Programul
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Crucea roşie, Semiluna Roşie, OIM, etc.) în cazul
modificării statutului internaţionalal acestor organizaţii, care ar afecta statutul

179
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

reprezentanţei cu personalitate juridică din România sau al existenţei unor necorelări între
statutul reglementat al acestor organizaţii şi legislaţia naţională aplicabilă. (Instrucţiunea
AMPOSDRU nr.37/2010)
Cu caracter excepţional, se poate admite înlocuirea beneficiarului finanţării
nerambursabile sau partenerilor din proiect şi modificarea acordurilor de
parteneriat depuse în situaţiile în care beneficiar/ partener principal este Primăria,
Consiliul Local sau Judeţean cu Unitatea Adminsitrativ-Teritorială aferentă
acestora, respectiv comuna, oraşul, municipiul sau judeţul, după caz, în
conformitate cu prevedrile art.20 şi 21 din Legea 215/2011 cu modificările şi
completările ulterioare. (Instrucţiunea AMPOSDRU nr.37/2010)
Am nevoie de parteneri?
Foarte adesea, finanţatorii doresc sa sprijine intr-o măsură mai mare activităţi realizate în
cadrul unor parteneriate, organizate pe criterii de eficienta economica si sociala pornind
de la complementaritatea care exista sau poate fi dezvoltata intre activitatea diversilor
actori cheie existenti.
Ca un indiciu in acest sens, puteti observa printre criteriile de evaluare a proiectelor din
cadrul multor programe de finantare existenta unui punctaj acordat special pentru
realizarea si modul de functionare a eventualului parteneriat organizat in cadrul
proiectului, chiar daca nu se solicita in mod obligatoriu acest lucru.
In anumite cazuri, organizarea unui parteneriat este solicitata în mod expres celor care
doresc sa acceadă la finantarea nerambursabila oferita.
In toate situatiile insa, calitatea parteneriatului - si nu doar simpla existenta a unei
organizatii partenere - este determinanta in obtinerea unor punctaje maxime.
Partenerii externi organizatiei care se vor implica in proiect trebuie specificati clar,
inclusiv cu precizarea zonelor de activitate, a gradului de implicare si a modului de
colaborare cu organizatia care realizeaza proiectul.
Un proiect este, de fapt, un sistem complex pe care numai cu dificultate o organizatie il
poate pune singura in miscare astfel incat sa-si atinga scopul.
In situatia in care exista alti finantatori, acestia constituie nu numai o garantie a
posibilitatilor de functionare si extindere a proiectului, dar chiar a viabilitatii sale,
deoarece intereseaza mai multe categorii de persoane. Finantatorii care sunt solicitati sa
cofinanteze un proiect vor trebui selectati in asa fel incat politicile lor sa coincida, pe cat
posibil, cu cele ale finantatorului principal.

180
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Relatii de parteneriat
Potrivit regulilor generale privind completarea si transmiterea unei cereri de finantare, in
cea mai mare parte, in cadrul cererilor de propuneri de proiecte lansate pentru diferitele
PO-uri exista posibilitatea Solicitantului/Beneficiarului de a transmite cererea de finantare
in parteneriat, avand parteneri nationali si/sau transnationali.
In cazul depunerii un proiect in parteneriat, Partenerii trebuie sa fie organizatii relevante
pentru domeniul proiectului propus, nationale sau transnationale.
Partenerii trebuie:
a) sa fie organizatii similare categoriilor de Solicitanti/Beneficiari eligibili pentru
respectiva cerere de propuneri de proiecte;
b) sa demonstreze ca obiectul de activitate al institutiei pe care o reprezinta cuprinde si
activitatea/activitatile din cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri.
Implicarea Partenerilor in proiect trebuie sa fie activa in cel putin 2 (doua) din
urmatoarele faze: pregatirea proiectului, implementarea proiectului, expertiza si resurse
umane pentru implementarea proiectului si finantarea proiectului.
In cazul depunerii unei cereri de finantare in parteneriat, raporturile dintre
solicitant/beneficiar
si parteneri vor fi guvernate de contractul incheiat intre acestia care va cuprinde totalitatea
drepturilor si obligatiilor partilor in implementarea proiectului.
Cum arata un contract de parteneriat?
Va prezentam in continuare un model de declaratie de parteneriat (acord de parteneriat)
intalnit in programele de finantare derulate de Uniunea Europeana. Bineinteles, in cazul
in care pachetul informativ oferit de finantatorul care va intereseaza cuprinde un alt
model, este obligatorie utilizarea acestuia din urma.

DECLARATIE DE PARTENERIAT

Un parteneriat este o relaţie între două sau mai multe organizaţii, ce presupune
împărţirea responsabilităţilor în derularea proiectului finanţat de către Autoritatea
Contractantă. Pentru a facilita derularea liniară a proiectului, Autoritatea Contractantă
solicită tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semnează contractul)
să recunoască aceasta, consimţind la principiile de bună practică a parteneriatului,
stipulate mai jos:

181
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Principiile de bună practică a parteneriatului:


 toţi partenerii trebuie să fi studiat formularul de cerere şi să fi înţeles care va fi
rolul lor în derularea proiectului;
 solicitantul trebuie să se consulte regulat cu partenerii săi şi să-i informeze
detaliat asupra evoluţiei proiectului;
 toţi partenerii trebuie să primească copii ale rapoartelor - narative şi financiare -
înaintate Autorităţii Contractante;
 modificările esenţiale aduse proiectului (ex. activităţi, parteneri) trebuie să fie
consimţite de parteneri înainte de înaintarea propunerilor către Autoritatea
Contractantă. În cazurile în care acest consimţământ nu poate fi atins, solicitantul
trebuie să informeze Autoritatea Contractantă cu privire la aceasta, atunci când
înaintează spre aprobare propunerea de modificare.
 înainte de terminarea proiectului, partenerii trebuie să consimtă asupra unei
distribuţii echitabile în cadrul proiectului a echipamentelor şi bunurilor
cumpărate cu finanţarea UE între partenerii locali situaţi în ţările vizate. Copii
ale titlurilor de transfer trebuie ataşate raportului final.
Am citit şi aprobat conţinutul proiectului înaintat Autorităţii Contractante. Ne angajăm
să respectăm principiile practicii unui bun parteneriat.

Nume:

Organizaţie:

Funcţie:

Semnătură:

Data şi Locul:

Cum pot construi un parteneriat viabil?


Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila ar trebui sa aveti in vedere urmatoarele
aspecte:
 alegeti activitati care raspund cat mai bine obiectivelor programului de finantare
asa cum sunt ele prezentate in cadrul ghidului programului;

182
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 acordati timp suficient analizei activitatii/activitatilor pentru care doriti sa


organizati un parteneriat, pentru a putea identifica punctele tari si punctele slabe,
avantajele si dezavantajele pe care le inregistreaza organizatia solicitanta in
desfasurarea acestor activitati, tinand cont de contextul economic si social de
ansamblu in care functioneaza ea.
Partenerul/partenerii trebuie sa compenseze punctele slabe si dezavantajele
solicitantului, astfel incat sa se raspunda si unor necesitati manifestate in mediul
social in care va functiona activitatea (crearea de noi locuri de munca, atragerea
unor categorii sociale defavorizate, difuzarea mai larga a informatiilor despre
proiect etc. dupa caz);
 selectati cu atentie organizatiile care pot indeplini aceste conditii si care raspund
criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.)
alegand, in masura posibilului, parteneri cu care ati avut colaborari anterioare cat
mai reusite - pe care va trebui sa le prezentati pe scurt in proiect - si cu care sunteti
cat mai siguri ca puteti colabora si in activitatile pentru care solicitati finantare.

4.6 IDENTIFICAREA RISCURILOR

În cadrul oricărui proiect trebuie luate în calcul acele probleme ce pot apãrea în realizarea
sau implementarea proiectului. Aceste potențiale riscuri trebuie analizate în raport cu
efectul pe care se preconizeazã cã îl vor avea asupra derulãrii proiectului. De asemenea
vor fi generate posibile soluţii pentru diminuarea sau evitarea acestor riscuri, precum şi
pentru soluţionarea lor în cazul în care acestea nu pot fi prevenite.
Riscurile reprezintă unul din factorii de care ar trebui să se ţină cont la stabilirea
activităţilor de monitorizare si control, tocmai pentru elimina cât mai mult posibil
probabilitatea de apariţie a riscurilor sau de diminuare a efectelor lor. Pentru asigurarea
unui management eficient al riscurilor, se va urmări identificarea celor critice pentru
proiect, influenţa pe care o au asupra lui, modalităţile de contracarare a apariţiei sau de
diminuare a efectelor lor.
În faza de identificare a riscului se evaluează pericolele potenţiale, efectele şi
probabilităţile de apariţie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite.

183
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Totodată, se elimină riscurile neconcordante, adică acele elemente de risc cu probabilităţi


reduse de apariţie sau cu un efect nesemnificativ.
Identificarea riscurilor trebuie realizată în mod regulat. Aceasta trebuie să ia în
considerare atât riscurile interne cât şi pe cele externe. Riscurile interne sunt riscuri pe
care echipa managerială le poate controla sau influenţa, în timp ce riscurile externe nu se
află sub controlul acesteia.
Riscul poate fi identificat folosind diferite metode:
 întocmirea unor liste de control care cuprind surse potenţiale de risc,
cum ar fi: condiţii de mediu, rezultatele aşteptate, personalul,
modificări ale obiectivelor, erorile şi omisiunile de proiectare şi
execuţie, estimările costurilor şi a termenelor de execuţie etc.;
 analiza documentelor disponibile în arhiva firmei, pentru identificarea
problemelor care au apărut în situaţii similare celor curente;
 utilizarea experienţei personalului direct productiv (şefi de secţii şi de
echipe) prin invitarea acestora la o şedinţă formala de identificare a
riscurilor. De multe ori oamenii de pe teren sunt conştienţi de riscuri şi
probleme pe care cei din birouri nu le sesizează. O comunicare
eficientă teren - birouri este una dintre cele mai bune surse de
identificare şi diminuare a riscurilor;
 identificarea riscurilor impuse din exterior (prin legislaţie, schimbări în
economie, tehnologie, relaţii cu sindicatele) prin desemnarea unei
persoane care să participe la întrunirile asociaţiilor profesionale, la
conferinţe şi care să parcurgă publicaţiile de specialitate.
Faza de analiză a riscului ia în considerare riscurile identificate în prima fază şi realizează
o cuantificare aprofundată a acestora. Pentru analiza riscului se foloseşte un instrumentar
matematic divers, mergând de la analiza probabilistică la analiza Monte Carlo. Alegerea
instrumentarului matematic trebuie să fie adaptată necesităţilor analizei şi să ţină seama
de acurateţea datelor disponibile.

184
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA V
DOCUMENTAȚIA DE PROIECT

185
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Proiectul reprezintă o sumă de activități care conduc la realizarea unui scop


comun și necesarului unui consum important de resurse (umane, materiale, financiare,
echipamente, informații documentare și timp). Punerea în practică a unui proiect
presupune un moment inițial și un moment final al proiectului, deci o durată de realizare.
Momentul inițial este considerat cel în care se ia decizia de a se trece la conceperea unui
proiect, iar cel final este cel în care se închie ultima activitate prevăzută de proiect.
Începând cu data de 1 Ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană,
țara noastră a făcut un pas semnificativ pe traseul dezvoltării sale socio-economice, a
dobândit accesul la importante resurse financiare ce sunt și vor fi puse la dispoziția
potențialilor beneficiari sub denumirea de Fonduri Structurale, în cadrul ciclului de
programare financiară multianuală 2007-2013. Începând din 2014 țara nostră intră sub
incidența noului cilclu de finanțare 2014-2020 iar resursele finanțare puse la dispoziție se
vor numi Fonduri Europene Structurale de Investiții – FESI.
Din această perspectivă este imperativ necesar ca potențialii beneficiari din toate
categoriile (autorități publice, societăți comerciale și ONG) să fie capabili să folosească
acest sprijin financiar într-un mod care să garanteze un impact maxim asupra
disparităților regionale și intra-regionale. Absența aptitudinilor necesare reprezintă un
impediment pentru folosirea eficientă și eficace a acestor fonduri și conduce la eșecul
promovării dezvoltării socio-economice în România.
Ca definiție, un proiect reprezintă o intervenție orientatã spre un obiectiv larg (de
exemplu: dezvoltarea economiei unei anumite zone) prin: implementarea unui scop (de
exemplu, mărirea contribuției activității turistice la economia acelei zone); rezultatele
obținute (în acest caz, un număr mărit de turiști care stau peste noapte și implicit
cheltuieli turistice mai mari în zona respectivă); dezvoltarea de noi activități (investiții în
zonele turistice ale regiunii, cu scopul de a-i spori atractivitatea); implicarea folosirii de
resurse monetare și non-monetare.
Indiferent de tipul proiectelor, de programele din care fac parte (dacă este cazul), cei care
participă la scrierea lor trebuie să aibă în vedere o serie de aspecte care se regăsesc în
conținutul lor. Plasarea acestor aspecte sau gradul de importanță diferă de la un tip de
proiect la altul, de termenii de referință specifici proiectului, de cerințele finanțatorului.
În general, un proiect este conceput având în vedere următoarele elemente de bază:

186
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 ideea proiectului, reprezentând o problema ce se dorește a fi rezolvată sau o


oportunitate de exploatat prin proiect;
 justificarea ideii proiectului (de ce se dorește realizarea proiectului și ce vine în
sprijinul realizării lui);
 scopul proiectului, în sensul delimitării clare a părții din problemă ce poate fi
rezolvată prin proiect sau a componentei ce poate asigura exploatarea oportunității
identificate;
 grupul-țintă al proiectului și/sau cine beneficiază de rezultatele implementării lui
(cui îi este adresat), care, de cele mai multe ori, poate să rezulte din scop sau
obiective si/sau trebuie definit distinct;
 obiectivele proiectului, care trebuie văzute atât pe termen scurt, cele care pot fi
atinse în timpul proiectului, cât și pe termen lung, cele care vor asigura
continuitatea proiectului;
 jaloanele sau rezultatele intermediare ale proiectului, care se stabilesc pentru
fiecare obiectiv pe termen scurt sau la nivelul întregului proiect, plecând de la
scopul definit;
 activitățile care concură la obținerea jaloanelor, descrierea lor, stabilirea întinderii
în timp si a dependențelor dintre ele;
 stabilirea echipei de implementare a proiectului, identificarea abilităților și
pregătirilor profesionale pe care trebuie să le aibă fiecare membru al echipei (apar
în conținutul proiectului dacă sunt solicitate sau doar pentru o mai ușoară atribuire
a responsabilităților lor);
 resursele solicitate de fiecare activitate în parte;
 evaluarea monetară a resurselor, indiferent dacă ele există și sunt puse la
dispoziția echipei proiectului (contribuția proprie a celor care propun proiectul)
sau urmează să fie finanțate prin proiect (partea care se dorește să fie finanțată).
De fapt, se întocmeste bugetul proiectului, care poate fi defalcat pe fiecare
activitate și pe fiecare resursă în parte, pe perioade de realizare a proiectului si, în
final, pentru întregul proiect;
 identificarea riscurilor la care ar putea fi expus proiectul;
 stabilirea indicatorilor prin care rezultatele pot fi urmărite.

187
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

5.1 CEREREA DE FINANŢARE


Condiţia de bazã a transformãrii documentului rezultat în urma parcurgerii
procesului de pregãtire a proiectului într-o cerere de finanţare concretã o constituie
identificarea sursei financiare relevante din cadrul Programului Operaţional (PO)
relevant, aceste PO constituind metoda de canalizare a fondurilor structurale în domenii
de finanţare specifice.
Fiecare PO are propria Autoritate de Management, propriile Organisme Intermediare,
propriile prioritãţi, obiective, criterii de eligibilitate şi propriile programe de finanţare.
Dupã studierea programelor operaţionale şi identificarea Programului Operațional, Axei
prioritare, Domeniului de intervenţie şi Programului de finanţare care finanţeazã
proiectele din domeniul de interes al iniţiatorului proiectului se va trece la transpunerea
idei de proiect pe formularul cererii de finanţare, în concordanţã cu cerinţele şi
specificaţiile din Ghidul solicitantului.
O cerere de finanţare conţine în general trei pãrţi ce trebuie completate de cãtre
beneficiari:
 Informaţii despre solicitant;
 Prezentarea proiectului;
 Bugetul proiectului:
 contribuţia proprie (în numerar şi în naturã);
 co-finanţare din Fondurile Structurale;
La aceste tipuri de date ce trebuie completate în cadrul formularului tip al cererii de
finanþare vor fi anexate, la solicitarea Autoritãții de management sau a Organismului
Intermediar, alte documente suport ca de exemplu: Studiul de fezabilitate, Proiectul
tehnic, Analiza cost-beneficiu, Analiza de impact asupra mediului, detalii despre
contribuţia în numerar şi în naturã, acorduri, permise, CV-urile persoanelor implicate în
proiect sau alte tipuri de documente, conform Ghidului solicitantului. Este recomandat ca
în procesul de completarea a cererii de finanţare şi a anexelor sale sã fie consultate
Autoritatea de management sau Organismul intermediar relevant. Cererea de finanţare
completã va fi depusã la centrul de colectare a cererilor de finanţare precizat în ghidul
solicitantului pânã la data limitã de depunere a cererilor de finanțare.
Primirea Cererii de Finanţare este asigurată de către Secretariatul/Registratura instituţiei
nominalizate în Ghidul Solicitantului.

188
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Indiferent de modalitatea de depunere a Cererii de Finanţare (prin curier/poştă, depunere


personală sau în format electronic), Cererea este înregistrată în Registrul special de
înregistrare a Cererilor de Finanţare şi în sistemul SMIS. Înregistrarea în SMIS va
respecta procedura specifică.
La înregistrarea Cererilor de Finanţare în cadrul licitaţiilor cu termen limită, depuse în
ziua termenului limită, se va menţiona în Registrul special şi ora primirii coletului (în
format „hh:mm”). Coletele Cererilor de Finanţare vor fi depozitate într-un loc sigur şi vor
ramâne sigilate până la data începerii procesului de evaluare şi selecţie.
Documentatia aferenta procesului de evaluare şi selecţie a fiecărei Cereri de Finanţare
(inclusiv dosarul Cererii de Finanţare) va fi îndosariată şi arhivată (conform procedurii de
arhivare) individual asigurându-seposibilitatea ca documentaţia completă aferentă oricarei
Cereri de Finanţare să poată fi identificată cu uşurinţă şi pusă la dispoziţie, după caz, în
orice moment.
O confirmare de primire cu numărul de înregistrare al Cererii de Finanţare în Registrul
special de înregistrare a Cererilor de Finanţare va fi înmanata persoanei care depune
Cererea de Finanţare, pentru Cererile de Finanţare depuse personal.
Formularul pentru confirmarea de primire va conţine cel puţin următoarele elemente:
denumirea solicitantului, titlul proiectului, numărul de înregistrare al Cererii de Finanţare
şi data înregistrarii acesteia. Odată cu comunicarea rezultatului etapei de verificare a
conformităţii administrative, se va comunica solicitantului şi codul de înregistrare în
SMIS.
În cazul în care Cererea de Finanţare a fost transmisă prin poştă, după repartizarea Cererii
de Finanţare, solicitantul va fi notificat prin fax (documentul transmis prin fax va fi
îndosariat în dosarul administrativ al Cererii de Finanţare) şi/sau prin poştă, după caz, în
termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data înregistrării Cererii, despre numărul de
înregistrare în Registrul special de înregistrare a Cererilor de Finanţare, şi despre codul de
înregistrare SMIS, precum şi asupra datelor de contact pentru informaţii suplimentare.
Formularul pentru notificarea înregistrarii Cererii de Finanţare va conţine cel puţin
următoarele elemente: denumirea solicitantului, titlul proiectului, numărul de înregistrare
a Cererii de Finanţare, date de contact din cadrul OI/AM.
Formatul de Registru special de înregistrare a Cererilor de Finanţare va conţine
obligatoriu următoarele elemente: numărul de înregistrare în registru, denumirea
solicitantului, adresa, titlul proiectului, axa prioritară, domeniul de

189
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

intervenţie/operaţiunea, numele expertului din cadrul OI/AM căruia i-a fost repartizată
Cererea de Finanţare.

Verificarea conformității administrative


Verificarea conformităţii administrative se va face într-un termen stabilit (maxim
2 zile lucrătoare) de la data înregistrarii Cererii de Finanţare în Registrul special de
înregistrare a Cererilor de Finanţare.
Persoana (nominalizată prin ordin intern) cu atribuţii specifice din cadrul OI/AM
va verifica dacă fiecare exemplar din Cererea de Finanţare (inclusiv documentele anexate)
a fost legat, paginat şi opisat, cu toate paginile numerotate manual şi fiecare pagina
semnată şi ştampilată cu ştampila solicitantului.
Verificarea conformităţii va consta în parcurgerea atentă a Cererii de Finanţare şi
a anexelor tehnice şi administrative, pentru a verifica dacă Cererea şi documentele suport
ataşate Cererii de Finanţare, respectă formatele standard prevăzute în Ghidul
Solicitantului şi/sau cerinţele din legislaţia naţionala specifică (e.g. dacă sunt în termen de
valabilitate). Verificarea conformităţii se va concretiza în completarea grilei de verificare
a conformităţii administrative prin bifarea căsuţei corespunzătoare situaţiei rezultate în
urma verificării.
Modelul grilei pentru verificarea conformităţii administrative a Cererilor de
Finanţare este cel prezentat în Ghidul Solicitantului.
În plus, grila va conţine numele şi funcţia expertului care a efectuat verificarea
conformităţii, şi va purta semnătura acestuia şi data finalizării verificării conformităţii
administrative.
Aceleaşi informaţii de identificare vor fi menţionate şi pentru persoana
responsabilă cu verificarea procesului, conform procedurii „celor 4 ochi”.
În cazul în care, după parcurgerea grilei de verificare a conformităţii administrative se
constată că sunt necesare clarificări/completări, expertul desemnat va întocmi o scrisoare
de clarificări pe care o va transmite prin fax solicitantului în ziua lucrătoare imediat
următoare datei finalizării parcurgerii grilei.
Scrisoarea va conţine obligatoriu termenul limită de răspuns la clarificări.
Solicitantul trebuie să transmită răspunsul la clarificări personal, prin fax şi/sau poştă,
după caz. În cazul în care, solicitantul nu a răspuns în termenul stabilit la clarificări,
acesta va fi notificat din nou asupra transmiterii clarificărilor/completărilor solicitate.

190
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

De la data primirii clarificării, expertul va reanaliza Cererea de Finanţare într-un


termen maxim (perioadă care include şi întocmirea unei noi scrisori de clarificare, dacă
este cazul).
Numarul maxim de clarificări ce se pot solicita pentru o Cerere de Finanţare de
către expertul responsabil cu verificarea conformităţii administrative este de 2 (cerere de
clarificare şi o revenire la cererea de clarificare şi/sau noi clarificări).
În urma finalizării grilei de verificare, semnată şi datată de persoanele responsabile,
Cererea de Finanţare poate fi declarată:
 Conformă administrativ - în termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data la care
grila de verificare a fost semnată şi datată de responsabilul cu verificarea grilei
conform procedurii „celor 4 ochi”, expertul va întocmi scrisoarea de notificare
către solicitant prin care acesta este informat că Cererea sa a trecut în următoarea
etapă de evaluare şi selecţie, respectiv verificarea eligibilităţii;
 Neconforma administrativ – în termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data la
care grila de verificare a fost semnată şi datată de responsabilul cu verificarea
grilei conform procedurii „celor 4 ochi”, expertul va întocmi scrisoarea de
notificare către solicitant prin care acesta este informat ca Cererea sa a fost
respinsă, ca neconformă administrativ. Scrisoarea va conţine obligatoriu
criteriul/criteriile de conformitate pe care respectiva Cerere de Finanţare nu le-a
îndeplinit.
În termen de 2 zile lucrătoare de la completarea şi semnarea grilei de verificare a
conformităţii administrative, expertul introduce în SMIS datele cu privire la Cererea de
Finanţare verificată.
Validarea datelor introduse se va efectua de către persoana desemnată (persoana
care a verificat grila) în termen de 2 zile lucrătoare de la verificarea şi semnarea grilei de
verificare a conformităţii administrative.
În urma încheierii procesului de verificare administrativă se va elabora un raport
în care vor fi consemnate situaţiile aferente fiecărei Cereri de Finanţare.
Pentru Cererile de Finanţare neconforme administrativ, ca urmare a lipsei unor
documente cerute prin Ghidul Solicitantului, situaţie în care nu se pot solicita clarificări,
procesul de verificare se considera încheiat, după verificarea conformităţii conform
principiului „celor 4 ochi”, nefiind necesara verificarea eligibilităţii.

191
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Cererea de Finanţare va fi declarată ca respinsă pe motiv de neconformitate


administrativa.

Verificarea eligibilității
După finalizarea procesului de verificare a conformităţii administrative, Cererea
de Finanţare conformă trece în etapa de verificare a eligibilităţii.
Verificarea eligibilităţii se va face într-un termen fixat (în funcţie de complexitate
- maxim 3 zile lucrătoare) de la data finalizării procesului de verificare a conformităţii
administrative (data la care persoana responsabilă cu procedura „celor 4 ochi” a semnat
grila de verificare a conformităţii administrative).
Verificarea eligibilităţii se realizeaza în baza Cererii de Finanţare şi a anexelor
tehnice şi administrative, conform Ghidului solicitantului.
Expertul desemnat să realizeze verificarea eligibilităţii va parcurge atent Cererea
de Finanţare şi va verifica fiecare dintre anexele administrative şi tehnice ale Cererii de
Finanţare depuse de către solicitant, care sunt menţionate în Ghidul solicitantului şi fac
referire la eligibilitatea solicitantului şi eligibilitatea proiectului.
Expertul va analiza conţinutul, valabilitatea şi legalitatea anexelor administrative
şi tehnice pentru a se asigura că acestea certifică informaţiile oferite de către solicitant.
Expertul va verifica dacă solicitantul este eligibil în conformitate cu Programul
Operaţional şi Ghidul solicitantului, respectiv dacă sunt respectate condiţiile de
eligibilitate pentru solicitant, partenerul acestuia (dacă este cazul), condiţiile privind
proprietatea asupra infrastructurii şi/sau a terenului (dacă e cazul), condiţiile privind
contribuţia proprie la finanţarea proiectului şi acoperirea cheltuielilor neeligibile,
condiţiile privind finanţarea în ultimii 3/5 ani, a unor activităţi similare din fonduri
publice, condiţii specifice solicitanţilor în cazul în care Cererea de Finanţare intra sub
incidenţa regulilor privind ajutorului de stat.
Expertul va analiza fiecare activitate propusă pentru a fi realizată în cadrul
proiectului şi menţionată în Cererea de Finanţare şi va verifica dacă tipul de activitate se
poate realiza în cadrul axei prioritare (a domeniului major de intervenţie/operaţiei) pentru
care solicitantul a depus proiectul şi dacă se încadrează între activităţile eligibile în cadrul
schemei de ajutor de stat, prin confruntarea cu Ghidul solicitantului şi Programul
Operaţional.

192
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

De asemenea, expertul va verifica încadrarea valorii proiectului între limitele


specifice domeniului major de intervenţie.
Verificarea eligibilităţii Cererii de Finanţare se va concretiza în completarea grilei de
verificare a
eligibilităţii prin bifarea căsuţei corespunzătoare situaţiei rezultate în urma verificării.
Formatul grilei pentru verificarea eligibilităţii Cererilor de Finanţare este în
conformitatea cu cea din Ghidul Solicitantului. În plus, grila va conţine numele şi functia
expertului care a efectuat verificarea eligibilităţii, şi va purta semnătura acestuia şi data
finalizării verificării eligibilităţii. Aceleaşi informaţii de identificare vor fi menţionate şi
pentru persoana responsabilă cu verificarea procesului, conform procedurii „celor 4 ochi”.
În cazul în care, după parcurgerea grilei de verificare a eligibilităţii se constată că sunt
necesare clarificări şi/sau completări, expertul va întocmi o scrisoare de clarificări pe care
o va transmite prin fax solicitantului în ziua lucrătoare următoare finalizării parcurgerii
grilei. În cererea de clarificări expertul va preciza aspectele care necesită completări şi/sau
clarificări precum şi termenul limita de răspuns la clarificări, respectiv maxim 3 zile
lucrătoare de la data transmiterii solicitării de clarificări, conform numărului de
înregistrare al solicitării de clarificări.
Întrucât clarificările şi/sau completările sunt solicitate după ce întreaga grilă de
verificare a eligibilităţii a fost parcursă de către expert, o cerere de clarificări poate
conţine/face referire la una sau mai multe informaţii şi/sau documente suport din Cererea
de Finanţare.
Numărul maxim de clarificări ce se pot solicita pentru o Cerere de Finanţare de
către expertul responsabil cu verificarea eligibilităţii este de 2 (o cerere de clarificare şi o
revenire la cererea de clarificare şi/sau noi clarificări).
Dacă solicitantul nu răspunde la cererile de clarificări, Cererea de Finanţare va fi
exclusa din procesul de evaluare şi selecţie pe motiv de neeligibilitate.
Este important ca toată corespondenţa legată de cererile de clarificări să fie îndosariată
corespunzator de către persoana cu atribuţii specifice nominalizată, în dosarul
administrativ al Cererii de Finanţare, în ordine cronologică.
La finalul procesului de verificare a eligibilităţii, în urma finalizării grilei de
verificare, semnată şi datată de persoanele responsabile, o Cerere de Finanţare poate fi
declarată:

193
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

■ eligibilă (toate criteriile de eligibilitate au fost îndeplinite) şi automat acceptată pentru


etapa de evaluare tehnică şi financiară. În termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data la
care grila de verificare a fost semnată şi datată de responsabilul cu verificarea grilei
conform procedurii ”celor 4 ochi”, expertul desemnat persoană de contact pentru o Cerere
de Finanţare va întocmi scrisoarea de notificare către solicitant prin care acesta este
informat că Cererea sa de Finanţare va fi introdusă în pachetul de Cereri de Finanţare care
vor intra în evaluarea tehnică şi financiară;
■ neeligibilă (unul sau mai multe dintre criteriile de eligibilitate nu a(u) fost îndeplinit(e))
şi automat Cererea de Finanţare a fost exclusă din procesul de evaluare tehnică şi
financiară. În termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data la care grila de verificare a fost
semnată şi datată de responsabilul cu verificarea grilei conform procedurii ”celor 4 ochi”,
expertul desemnat persoană de contact va întocmi scrisoarea de notificare către solicitant
prin care acesta este informat că Cererea sa de Finanţare a fost respinsă ca neeligibilă.
Scrisoarea va conţine obligatoriu criteriul/criteriile de eligibilitate pe care respectiva
Cerere de Finanţare nu le-a îndeplinit în conformitate cu Ghidul Solicitantului.
În termen de 2 zile de la completarea şi semnarea grilei de verificare a eligibilităţii,
expertul desemnat va introduce în SMIS datele cu privire la Cererea de Finanţare
verificată.
Validarea datelor introduse se va efectua de către persoana desemnată (persoana
care a verificat grila) în termen de 2 zile lucrătoare de la verificarea şi semnarea grilei de
verificare a eligibilităţii.
În urma încheierii procesului de verificare a eligibilităţii se va elabora un raport în care
vor fi consemnate situaţiile aferente fiecărei Cereri de Finanţare.
Cererile de Finanţare declarate eligibile vor intra în etapa de evaluare tehnică şi
financiară.

Evaluarea tehnica si financiara


Evaluarea Cererilor de Finanţare se va realiza în conformitate cu criteriile de evaluare
prevăzute în Ghidul Solicitantului aprobat pentru fiecare axă prioritară/domeniu major de
intervenţie/ operaţiune pentru care s-a lansat o licitaţie de proiecte.
Pentru evaluarea Cererilor de Finanţare se va înfiinţa un Comitet de Evaluare.
Componenţa acesuia va fi stabilită de către AM/OI.
Acesta va trebui să funcţioneze pe baza:

194
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

■ desemnării membrilor şi semnarea Declaraţiilor de imparţialitate, confidenţialitate şi


disponibilitate şi Declaraţiilor de de conflict de interese;
■ metodologiei de evaluare utilizată de Comitetele de Evaluare;
În cazul în care evaluatorii care au semnat cele două declaraţii sunt găsiti în timpul
procesului de evaluare în una din situaţiile de incompatibilitate prevăzute în cele două
declaraţii aceştia vor fi excluşi din procesul de evaluare (pe o perioadă de 2 - 5 ani)
urmând a fi înlocuiti cu evaluatorii aflaţi în Lista de rezerve pentru respectivul proces de
evaluare.
Comitetul de Evaluare este format de obicei din minim trei membrii: minim doi
membrii cu drept de vot (Evaluatori Externi „contractaţi” denumiţi aşa deoarece ei nu
sunt angajaţi ai OI/AM, sau Evaluatori Interni în cazul în care acest lucru este posibil) şi
un membru fără drept de vot, care de regula este angajatul OI/AM şi care va activa ca
Secretar al Comitetului de Evaluare. Secretarul Comitetului de Evaluare va fi nominalizat
dintre ofiterii de proiect de la nivelul fiecărui OI/AM.
Autoritatea de Management poate trimite Observatori la întâlnirile Comitetelor de
Evaluare. Aceştia vor semna la rândul lor cele două declaraţii.
Membrii cu drept de vot ai Comitetului de Evaluare (numiţi Evaluatori) sunt persoane
calificatate profesional având capacitatea tehnică de a realiza evaluarea cerută.
Ei pot fi angajaţii OI/AM sau pot fi contractaţi în cadrul Asistenţei Tehnice pentru
a realiza evaluarea tehnică şi financiară a Cererilor de Finanţare încredinţate.
Activitatea lor constă în analiza documentelor (Cererea de Finanţare şi Anexe) şi
dacă este cazul efectuarea unei vizite la locaţia proiectului şi/sau sediul potenţialului
beneficiar.
În timpul procesului de evaluare evaluatorii pot solicita clarificări potenţialilor
beneficiari prin intermediul Secretarului Comitetului de Evaluare.
În baza propriilor analize precum şi a unei discuţii comune, Evaluatorii
completează şi semnează Grilele de Evaluare Individuală iar mai târziu Raportul de
Evaluare Comun întocmit de Secretarul Comitetului de Evaluare.
Observatorii pot citi orice document primit sau realizat de Comitetul de Evaluare.
Ei vor realiza un raport asupra activităţii derulate concentrându-se pe conformitatea cu
Metodologia de Evaluare. Acest raport va fi trimis Autoritatii de Management şi nu va fi
ataşat la Rapoartele de Evaluare.

195
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Procesul de evaluare va începe imediat ce au fost finalizate etapele de conformitate


administrativă şi eligibilitate şi se va axa pe evaluare tehnică şi financiară a Cererilor de
Finanţare care au trecut de primele două etape.
Sesiunile de evaluare tehnică şi financiară vor fi organizate şi vor avea loc la
sediul OI/AM.
Pentru o sesiune de evaluare tehnică şi financiară se pot forma mai multe
Comitete de Evaluare în funcţie de numarul şi complexitatea cererilor de Finanţare
eligibile.
În funcţie de situaţiile concrete este posibil să se stabilească aceiaşi evaluatori pentru două
sau mai multe Comitete de Evaluare a caror activitate se suprapune în timp.
Evaluatorii sunt responsabili în mod colectiv pentru hotărârile luate de Comitetul
de Evaluare din care fac parte.
În timpul întregului proces de evaluare, numarul evaluatorilor nu poate fi
modificat.
Pentru evaluarea Cererilor de Finanţare care necesită expertiza suplimentara, Comitetul
de Evaluare poate avea în componenta şi evaluatori cu expertiza specifica, pentru a
acoperi aspectul respectiv. Nominalizarea acestor evaluatori se va face la solicitarea
comună a evaluatorilor desemnaţi iniţial (care nu deţin expertiza necesară pentru aspectul
vizat) înaintată Secretarului Comitetului de Evaluare. Acesta la rândul lui va solicita
OI/AM desemnarea unui expert pe domeniul vizat.
În procesul de evaluare, Evaluatorii se vor concentra şi pe următorii parametrii ai Cererii
de Finanţare:
■ calitatea materialelor pe care potenţialul beneficiar s-a bazat;
■ complexitatea şi credibilitatea informaţiilor;
■ realitatea planului de timp şi a planului financiar;
■ riscuri;
■ fezabilitatea proiectului;
Dacă pe parcursul procesului de evaluare tehnică şi financiară Evaluatorii
considera că pentru a evalua corect Cererea de Finanţare sunt necesare unele clarificări cu
privire la Cererea de Finanţare, vor solicita în scris informaţiile necesare prin nota internă
adresată Secretarului. Solicitarea de clarificări poate veni din partea oricărui Evaluator,
după parcurgerea completă a Cererii de Finanţare. Solicitările de clarificări vor fi
cumulate de la toţi Evaluatori. O cerere de clarificări poate conţine/face referire la una sau

196
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

mai multe informaţii şi/sau documente suport din Cererea de Finanţare şi anexele la
aceasta.
Cererea de clarificări se va transmite potenţialului beneficiar cel mai târziu în ziua
imediat următoare formularii solicitarilor de clarificări de către toţi Evaluatorii.
Numărul maxim de cereri de clarificări este 2 indiferent de subiectul conţinut în cele două
solicitări de clarificări (acelaşi subiect sau subiecte diferite).
Dupa primirea clarificărilor, acestea vor fi analizate de către Evaluatori în
contextul Cererii de Finanţare, inclusiv a documentelor suport existente ca anexe la
Cererea de Finanţare.
Dacă potenţialul beneficiar nu răspunde la cererile de clarificări în termenele şi condiţiile
stabilite, Cererea de Finanţare va fi evaluată doar în baza informaţiilor disponibile, iar
Grila de evaluare tehnică şi financiară va fi completată corespunzator, iar în Raportul de
Evaluare Comun se va specifica acest aspect.
Răspunsurile la clarificările solicitate vor fi înregistrate de Secretarul Comitetului
de Evaluare într-un Registru Special.
Până la data transmiterii de către aplicant a clarificărilor solicitate, Evaluatorii pot trece la
analiza următoarei Cereri de Finanţare.
Fiecare Cerere de Finanţare (inclusiv anexele) va fi analizată în întregime de către
fiecare dintre Evaluatorii şi fiecare va completa în întregime Grila de Evaluare
Individuală. Pentru fiecare subcriteriu, se acorda punctaje între 0 şi punctajul maxim
prevăzut, în funcţie de reperele prezentate în grila de evaluare tehnică şi financiară
specifică fiecărui domeniu major de intervenţie şi/sau operaţiune. Evaluatorii vor nota cu
0 puncte orice subcriteriu pentru care proiectul supus evaluării nu întruneşte condiţiile
minime pentru acordarea unui punctaj superior. Fiecare Evaluator va argumenta punctajul
acordat, menţionând atît subcriteriile la care proiectul a fost depunctat şi motivele
depunctarii cat şi argumente pentru fiecare punctaj acordat atât în cazul proiectelor care
nu întrunesc punctajul minim pentru a trece în etapa de selecţie cât şi în cazul celorlalte
proiecte evaluate.
De asemenea Evaluatorii vor evidenţia elementele de risc pe care le ridică
implementarea proiectului respectiv, şi dacă se recomandă sau nu efectuarea unei vizite la
faţa locului dacă acest lucru este prevazut în Ghidul Solicitantului. Vizita se va efectua
după întocmirea Grilei de Evaluare Individuală.

197
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

În baza Grilelor de Evaluare Individuale primite, Secretarul Comitetului de


Evaluare va calcula media aritmetica a punctajelor acordate pe fiecare linie componenta a
unui criteriu, respectiv pe fiecare subcriteriu de către cei doi Evaluatori şi va completa
Raportul de Evaluare Comun. În baza rapoartelor de evaluare comune realizate de toate
Comitetele de Evaluare din cadrul aceleiaşi licitatii, Secretarul Comitetului de Evaluare
desemnat va întocmi Raportului de Evaluare Consolidat. Raportul va furniza informaţii
cuprinzatoare referitoare la toate etapele procesului de evaluare, incluzand verificarea
conformităţii administrative, verificarea eligibilităţii şi eventual contestaţii ale
potenţialilor beneficiari asupra rezultatelor acestor verificări.

Selecția cererilor de finanțare

În cazul în care acest lucru este prevăzut în Ghidul solicitantului etapa de selecţie a
proiectelor are loc după finalizarea etapelor de verificare a conformităţii administrative,
de verificare a eligibilităţii şi după evaluarea tehnică şi financiară pentru Cererile de
Finanţare declarate „acceptate” ca urmare a finalizării procesului de evaluare tehnico-
financiară.
Selecţia are drept scop stabilirea gradului în care proiectele depuse de aplicanţi pot
contribui la atingerea obiectivelor prevăzute în PO. Comitetul de Selecţie va fi constituit
în conformitate cu Procedura de constituire a Comitetului de Selecţie (de ex: din
reprezentanti ai ministerelor vizate şi ai autorităţilor, instituţiilor publice şi/sau
reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale profesionale, etc. şi un reprezentant al
Organismului Intermediar/Autoritate de Management în calitate de Secretar al
Comitetului de Selecţie, membru fără drept de vot).
Comitetul de Selecţie poate avea între 3 şi 7 membri cu drept de vot şi un membru fără
drept de vot în persoana Secretarului Comitetului de Selecţie. Numarul total de membri
cu drept de vot trebuie sa fie un numar impar.
Deciziile în cadrul Comitetului de Selecţie se iau prin votul membrilor, cu condiţia ca toţi
membrii cu drept de vot sa fie prezenţi la respectiva şedinţă în care se iau deciziile.
Pentru ca o propunere facută de unul sau mai mulţi membrii ai Comitetului de Selecţie să
fie aprobată ea trebuie să primească votul majorităţii simple (50% + 1) din numărul
voturilor exprimate (toţi membrii trebuie să fie prezenţi şi să voteze).

198
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Soluționarea contestațiilor
Un solicitant de finanţare nerambursabilă care se consideră nedreptăţit de rezultatele
procesului de evaluare şi selecţie pentru Cererea de Finanţare depusă de acesta în vederea
finanţări, poate formula în scris o contestaţie care va fi trimisă spre soluţionare instituţiei
responsabile de procesul de evaluare şi selecţie (OI/AM).
Contestatia se formuleaza în scris şi va trebui sa cuprinda:
■ datele de identificare ale contestatarului;
■ numărul de înregistrare al Cererii de Finanţare şi titlul proiectului;
■ obiectul contestaţiei;
■ motivele de fapt şi de drept;
■ dovezile pe care se întemeiaza;
■ semnătura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila. Dovada
calităţii de împuternicit a contestatarului se va face potrivit legii;
■ copia scrisorii OI/AM de înştiinţare cu privire la rezultatul etapei de evaluare şi selecţie
care face obiectul contestaţiei.
■ motivele care pot face obiectul unei contestatii, pot fi:
■ cererea de Finanţare a fost respinsă pe motive neîntemeiate.
■ un motiv de forţă majoră adus la cunoştinţa OI/AM în timp util şi neconsiderat în
procesul de evaluare şi selecţie a condus la un rezultat viciat al procesului.
■ erori administrative în sistemul de evaluare şi selecţie imputabile OI/AM
■ alte motive.

Contestatia va fi soluţionată prin:


■ aprobarea punctului de vedere al expertului desemnat să analizeze contestaţia, în cazul
în care contestaţia nu vizează neaprobarea finanţării;
■ decizia Comisiei de Solutionare a Contestatiei, dacă contestaţia vizează neaprobarea
acordării finanţării;
■ prin decizia Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor, contestaţia va putea fi admisă, în
totalitate sau în parte, ori respinsă.
■ în cazul admiterii contestatiei se comunică persoanelor implicate reluarea procesului de
evaluare şi selecţie de la etapa a cărui rezultat a constituit obiectul contestaţiei.
■ în cazul respingerii contestaţiei, se va comunica contestatarului decizia luată.

199
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

În situaţia în care Contestatarul este nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei de


către OI/AM se poate adresa instanţelor de judecată abilitate în acest sens.
Contestaţia poate fi retrasă de contestatar înainte de soluţionarea acesteia, prin solicitarea
în scris de retragere a contestaţiei la OI/AM. Prin retragerea contestaţiei se pierde dreptul
de a se înainta o noua contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia.

5.2 STUDIUL DE FEZABILITATE


Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de
marketing, comerciale, tehnice, de management si financiare a unui obiectiv de investiţii,
privit ca un sistem dinamic şi deschis de producţie si comercializare de bunuri si servicii,
precum şi a factorilor angajaţi (resurse umane, capital, resurse materiale şi energetice
etc.), cu menţionarea aspectelor juridice definitorii, desfăşurată pe un anumit orizont de
timp, luând în consideratie inclusiv factorii de risc şi incertitudine.
al studiului de fezabilitate

Conţinutul-Cadru al studiului de fezabilitate


A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.
Informaţii generale privind proiectul
1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea
proiectului;
2. descrierea investiţiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen
lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi
oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse
(în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de

200
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):


- scenarii propuse (minimum două);
- scenariul recomandat de către elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;
3. date tehnice ale investiţiei:
a) zona şi amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan;
d) studii de teren:
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu
repere în sistem de referinţă naţional;
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări;
- alte studii de specialitate necesare, după caz;
e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,
specifice
domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu
recomandarea
variantei optime pentru aprobare;
f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;
g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;
4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.
Costurile estimative ale investiţiei
1. valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;
2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei
Analiza cost-beneficiu:
1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de
referinţă;

201
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2. analiza opţiunilor 1;
3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4. analiza economică 2, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică:
valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.
Sursele de finanţare a investiţiei
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în
vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile şi alte surse legal constituite.
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;
2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care:
- construcţii-montaj (C+M);
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II
.................;
3. durata de realizare (luni);
4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după
caz.
Avize şi acorduri de principiu
1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan,
apă-canal, telecomunicaţii etc.);

202
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

4. acordul de mediu;
5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000);
2. plan general (1: 2000 - 1:500);
3. planuri şi secţiuni generale de arhitectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialităţilor ce concură la realizarea proiectului;
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.

5.3 ANALIZA COST-BENEFICIU


Analiza Cost - Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de
vedere al beneficiilor şi costurilor) impactul socio-economic datorat implementării
anumitor acţiuni şi/sau proiecte. Impactul trebuie să fie evaluat în comparaţie cu obiective
predeterminate, analiza realizându-se în mod uzual prin luarea în considerare a tuturor
indivizilor afectaţi de acţiune, în mod direct sau indirect.
În general, ACB trebuie să stabilească dacă analiza se realizează adoptând o perspectivă
locală, regională, naţională, la nivelul UE sau globală. Nivelul de analiză potrivit trebuie
determinat în relaţie cu mărimea şi scopul proiectului, adică în relaţie cu grupul/zona în
care proiectul are un impact relevant.
Obiectivul Analizei Cost - Beneficiu este de a identifica şi cuantifica (respectiv de a da o
valoare monetară) toate impacturile posibile ale acţiunii sau proiectului luat în discuţie, în
vederea determinării costurilor şi beneficiilor corespunzătoare. În principiu, toate
impacturile ar trebui evaluate: financiare, economice, sociale, de mediu, etc. În mod
tradiţional, costurile şi beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenţei dintre scenariul
„cu proiect” şi alternativa acestui scenariu: scenariul „fără proiect” (aşa numită “abordare
incrementală”). În continuare, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile
nete şi a stabili dacă proiectul este oportun şi merită să fie implementat. Astfel, ACB
poate fi utilizată ca instrument de decizie pentru evaluarea utilităţii investiţiilor ce
urmează a fi finanţate din resurse publice.

203
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Când se realizează Analiza Cost – Beneficiu


Atunci când se elaborează şi se transmite o cerere pentru obţinerea finanţării din FC şi
FEDR, sunt solicitate rezultatele tuturor etapelor analizei cost - beneficiu numai pentru
proiectele majore. Proiectele majore se definesc ca operaţiuni ce îndeplinesc sarcini
precise şi indivizibile şi ale căror costuri totale depăşesc următoarele valori:
- 25 milioane EUR pentru proiectele din sectorul mediu
- 50 milioane EUR pentru proiectele din alte sectoare
Pentru proiectele care nu depăşesc valorile prezentate mai sus, în conformitate cu
prevederile HG 28/2008, analiza economică, ca etapă a analizei cost – beneficiu, nu este
obligatorie. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte proiectele „mici” care nu fac subiectul
aprobării Comisiei Europene, autoritatea de management relevantă ar putea decide ca
rezultatele analizei economice să fie evaluate în procesul de selecţie a proiectelor.

Etape în realizarea Analizei Cost – Beneficiu


Având în vedere cadrul general prezentat în capitolele precedente, etapele propuse pentru
realizarea analizei cost – beneficiu, în contextul pregătirii proiectelor de investiţii, sunt
următoarele:
- Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor;
- Analiza opţiunilor;
- Analiza financiară;
- Analiza economică;
- Analiza senzitivităţii;
- Analiza riscului;
- Prezentarea rezultatelor.
A. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor - Documentele strategice
de bază pentru implementarea acţiunilor care vor cofinanţate din FC şi FEDR sunt
Acordul de parteneriat şi Programele Operaţionale relevante. La fel ca toate statele
membre, România a pregătit Cadrul Strategic Naţional de Referinţă în concordanţă cu
Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea4, care prezintă dimensiunea
strategică a fondurilor în acord cu priorităţile Uniunii Europene. Acordul de parteneriat
aeste documentul care defineşte strategia aleasă de România pentru a contribui la
îndeplinirea acestor priorităţi, precum şi lista programelor operaţionale care asigură
implementarea acestuia.

204
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Programele Operaţionale cuprind priorităţile României, precum şi modul în care se vor


îndeplini aceste priorităţi. În concordanţă cu acordul dintre Guvernul României şi
Comisia Europeană, au fost elaborate următoarele programe operaţionale:
Program Operaţional (PO) Autoritate de Management
1. Competitivitate (PO) Ministerul Fondurilor Europene
2. Infrastructura Mare (PO) Ministerul Fondurilor Europene
3. Capital Uman (PO) Ministerul Fondurilor Europene
4 Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (PO) Ministerul Fondurilor Europene
5. Dezvoltare Regională (POR) Ministerul Dezvoltării, Regionale și Administrației
Publice
6. Capacitate Administrativă (PO) Ministerul Dezvoltării, Regionale și Administrației
Publice
7. Asistenţa Tehnică (PO) Ministerul Fondurilor Europene
Fiecare program operaţional cuprinde obiectivele generale şi ţintele aşteptate la nivel de
sector. Acesta de asemenea identifică domeniile de intervenţie prioritare (axe prioritare),
care la rândul lor includ obiective specifice.
După ce s-a identificat o acţiune sau o problemă ce trebuie rezolvată, obiectivele acţiunii
propuse şi proiectele vor fi definite în mod coerent cu obiectivele generale şi axele
prioritare ale programelor operaţionale relevante, inclusiv determinarea măsurii în care
proiectele propuse vor contribui la atingerea rezultatelor aşteptate ale programului
operaţional.
B. Analiza opţiunilor şi alegerea alternativei optime - Pentru transmiterea
unei propuneri de proiect pentru obţinerea cofinanţării din FC şi FDER se solicită
pregătirea unui studiu de fezabilitate complet care să justifice dacă proiectul cuprinde
seria de lucrări, activităţi şi servicii menite să asigure realizarea
obiectivelor menţionate anterior. Rezultatele studiilor de fezabilitate vor fi prezentate ca
parte a cererilor de finanţare în temeiul articolului 40(c) al Regulamentului 1083/2006 şi
HG 28/ 2008.
În timp ce studiile menţionate nu fac parte din structura standard a ACB,
rezultatele studiilor de fezabilitate reprezintă baza de realizare a Analizei Cost -
Beneficiu.

205
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

În particular, după cum este menţionat în Documentul de Lucru nr. 4 “Trebuie puse la
dispoziţie dovezi conform cărora proiectul selectat este alternativa cea mai potrivită dintre
variantele luate în considerare”.
Identificarea opţiunilor urmăreşte găsirea diferitelor alternative de atingere a
obiectivelor specifice (şi a standardelor, după finalizare) ale proiectului, care au fost
stabilite în secţiunea precedentă. În mod obişnuit această identificare este cuprinsă în
partea tehnică a studiului de fezabilitate. În cazul în care această identificare este corect
realizată, nu este necesară reluarea ei în ACB.
În HG 28/2008 se prevede ca cel puţin trei opţiuni să fie luate în considerare:
- Varianta zero (variantă fără investiţie), reprezintă alternativa de continuare a activităţii
fără nicio intervenţie;
- Varianta medie (variantă cu investiţie minimă), care include toate costurile realiste
necesare pentru întreţinere/mentenanţă plus o valoare minimă a costurilor de investiţie
sau de îmbunătăţiri necesare evitării sau întârzierii deteriorării sau atingerii unui nivel
minim în respectarea conformităţii cu standardele de securitate.
- Varianta maximă (variantă cu investiţie maximă), implică implementarea integrală a
investiţiei propuse în vederea atingerii obiectivelor aşteptate;
Pot exista cazuri în care analiza să ia în considerare mai multe opţiuni, în funcţie
de caracteristicile proiectului.
În vederea selectării alternativei optime, analiza opţiunilor se va realiza după cum
urmează:
a) Opţiunile strategice identificate vor fi analizate in funcţie de o serie de criterii
obligatorii, stabilite pe baza consideraţiilor tehnice şi/ sau a politicilor naţionale (motivul
alegerii acestor criterii va fi bine justificat în analiza opţiunilor) şi se va stabili o listă
scurtă de alternative optime şi fezabile (prin eliminarea alternativelor nepotrivite);
b) Ierarhizarea alternativelor optime se va face utilizând o analiză economică (cu scopul
de a identifica alternativa care asigură atingerea obiectivelor aşteptate la costul cel mai
scăzut pe termen lung) sau, în funcţie de caracteristicile unui sector specific sau ale
proiectului, o analiză a celui mai scăzut cost
În cazul în care va fi utilizată pentru selectarea alternativei optime, metoda simplă a celui
mai scăzut cost, se vor realiza, în continuare, următorii paşi:
c) Analizarea faptului dacă alternativele diferă între ele în ceea ce priveşte impacturile
externe posibile asupra societăţii, impacturi care nu au fost luate în considerare în analiza

206
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

prin metoda celui mai scăzut cost (de exemplu, perturbarea traficului la reabilitarea
drumurilor) dacă impactul aşteptat al fiecărei dintre alternativele avute în vedere poate fi
demonstrat ca fiind similar, atunci va fi reţinută ca opţiune preferată alternativa care are
cel mai scăzut cost;
dacă sunt observate diferenţe ale impactului extern al alternativelor, se va ajusta
metodologia celui mai scăzut cost pentru a încorpora externalităţile identificate. Pentru a
stabili o ierarhie finală a alternativelor, va fi necesară monetizarea impactului extern
identificat.
Analiza opţiunilor astfel realizată va conduce la identificarea alternativei care asigură
atingerea obiectivelor stabilite la un cost total minim pentru societate. Aceasta este
alternativa care va fi evaluată în cadrul ACB.

C. Analiza financiară
Obiectivele şi scopul analizei - Obiectivul analizei financiare este de a calcula
performanţa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinţă, cu scopul
de a stabili cel mai potrivit sistem de finanţare pentru acesta. Această analiză se referă la
susţinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanţă
financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenţei UE necesare.
Mai precis, analiza financiară trebuie să parcurgă următoarele etape:
(i) estimarea veniturilor şi costurilor proiectului şi implicaţiile lor din punct de vedere al
fluxului de numerar: Proiectele generează propriile lor venituri din vânzarea de bunuri şi
servicii; de exemplu, tarife pentru alimentarea cu apă, taxa pentru lucrări publice sau
acces pe autostradă. Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantităţilor de
produse/ servicii furnizate şi a preţurilor lor (analiza cererii). În general, transferurile sau
subvenţiile, TVA sau alte taxe indirecte percepute de la consumator nu sunt incluse în
determinarea veniturilor viitoare.
Costurile de operare cuprind toate plăţile prevăzute pentru achiziţionarea de bunuri şi
servicii care nu sunt de natură investiţională, întrucât acestea sunt realizate în fiecare
exerciţiu financiar. Aceste costuri pot să includă: cheltuielile directe de producţie
(consumul de materiale şi servicii, personal, întreţinere, costuri generale de producţie),
cheltuieli administrative şi generale, cheltuieli de vânzare şi distribuţie. În calculul
costurilor de operare, vor fi excluse toate elementele care nu generează o cheltuială

207
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

monetară efectivă, chiar dacă acestea sunt elemente incluse în mod normal în contabilitate
(amortizarea, orice rezerve pentru costurile de înlocuire viitoare, fonduri de rulment).
Determinarea diferenţei de finanţat pentru opţiunea selectată şi calcularea în
consecinţă a cheltuielilor eligibile ce pot fi cofinanţate din Fonduri .Definirea sistemului
de finanţare a proiectului şi profitabilitatea sa financiară: acest lucru este realizat prin
luarea în considerare a nivelului de finanţare care poate fi obţinut din FC/FEDR, precum
şi din orice alte surse de finanţare (surse naţionale, obligaţiuni, împrumuturi).Verificarea
capacităţii fluxului de numerar previzionat pentru a se asigura funcţionarea adecvată a
proiectului şi îndeplinirea obligaţiilor investiţiei şi serviciului datoriei: un proiect este
considerat sustenabil din punct de vedere financiar, atunci când acesta nu prezintă riscul
de a rămâne fără numerar în viitor. Un element important îl reprezintă planificarea
intrărilor şi ieşirilor de numerar. Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi
plăţile an de an prin sursele de finanţare (inclusiv veniturile, precum şi orice fel de
transferuri de numerar), pentru întreaga perioadă de referinţă a proiectului.
Sustenabilitatea are loc în cazul în care fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru
toţi anii de analiză.
Calcularea fluxurilor financiare - Analiza este formată dintr-o serie de tabele care
ilustrează fluxurile financiare ale proiectului, detaliate pe total investiţie, costuri de
operare şi venituri, sursele de finanţare şi analiza fluxului de numerar pentru
sustenabilitatea financiară.
Metodologia ce va fi utilizată este analiza fluxului de numerar actualizat (FNA) 6, care
utilizează o metodă incrementală care compară scenariul “cu proiect” cu alternativa
scenariului “fără proiect”.
netă actualizată a tuturor costurilor, sau, alternativ, pentru un cost dat, maximizează
nivelul rezultatului. Rezultatele ACE sunt folositoare pentru acele proiecte ale căror
beneficii sunt dificil, dacă nu imposibil, să fie evaluate, în timp ce costurile pot fi
determinate cu mai multă certitudine. 6 metoda FNA are următoarele caracteristici:
1. se pregătesc proiecţii ale fluxului de numerar al operaţiunii (din punct de vedere al
veniturilor aşteptate şi costurilor, precum şi alte investiţii planificate sau necesare, pentru
fiecare an de funcţionare) în absenţa proiectului propus (scenariul “fără proiect”). În
cazul în care proiectul propus este complet nou, scenariul “fără proiect” este un scenariu
“fără operaţiuni”.

208
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2. proiecţii similare ale fluxului de numerar sunt pregătite având în vedere proiectul
propus şi impactul acestuia din punct de vedere al operaţiunilor (scenariul “cu proiect”).
Beneficiarul proiectului trebuie să ia în considerare întregul plan de investiţie, să ţină
seama de modificările în costurile de operare şi întreţinere şi să ajusteze tarifele (dacă este
relevant), luând în considerare disponibilitatea de a plăti pentru servicii.
3. fluxul de numerar pentru investiţie reprezintă diferenţa dintre fluxul de numerar în
scenariul “cu proiect” şi “scenariul fără proiect”. Dacă proiectul propus este complet
nou, scenariul “fără proiect” este baza pentru fluxul de numerar incremental.
Rezultatul procesului prezentat mai sus reprezintă impactul adiţional al proiectului propus
din punct de vedere al fluxului de numerar financiar pentru toţi anii de operare. Fluxul de
numerar identificat este utilizat pentru calcularea indicatorilor de performanţă financiară a
proiectului (adică valoarea financiară netă actualizată VFNA/C şi rata de rentabilitate
financiară a investiţiei RRF/C) în absenţa cofinanţării din Fonduri.
Aşa cum s-a menţionat, în afară de proiectele care se supun normelor de ajutor de stat,
cofinanţarea se solicită numai dacă proiectul propus nu este profitabil financiar. Astfel, un
proiect va fi eligibil pentru cofinanţare numai dacă, înainte de intervenţiile UE, VNAF/C
este mai mica decât zero, şi RRF/C este mai mică decât rata de actualizare aleasă.
Principii pentru realizarea proiecţiilor financiare - Proiecţiile financiare ale
proiectului se vor pregăti pe baza unui model financiar ce urmează principiile:
Perioada de referinţă reprezintă numărul maxim de ani pentru care se furnizează
previziuni. Previziunile referitoare la viitorul proiectului trebuie să fie făcute pentru o
perioadă apropiată de durata vieţii economice a acestuia şi destul de îndelungată pentru a
cuprinde impactul pe termen mediu şi lung. În timp ce aceste limite se aşteptată să fie
relevante în majoritatea cazurilor, se pot utiliza orizonturi de timp specific determinate în
funcţie de caracteristicile particulare ale proiectului. În astfel de cazuri, analiza trebuie să
justifice în mod corespunzător alegerea unei perioade de referinţă diferite.
Rata financiară de actualizare este utilizată pentru calcularea valorii actualizate a
fluxului de numerar obţinut în analiză, în fiecare an, pentru a lua în calcul valoarea în
timp a banilor. Aceasta urmăreşte să reflecte costul de oportunitate al capitalului, care
poate fi considerat ca venitul ce s-ar fi obţinut din cea mai bună alternativă pentru proiect.
Pentru perioada de programare 2007-2013, CE recomandă în Documentul de
Lucru nr. 4 o rată de actualizare de 5% în termeni reali ca parametru de referinţă pentru
costul de oportunitate al capitalului pe termen lung. Este recomandată utilizarea unei rate

209
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

de 5% în termeni reali pentru toate proiectele, mai puţin în cazul în care se poate justifica
temeinic că în anumite situaţii specifice, rentabilitatea medie aşteptată în termeni reali
trebuie să fie mai mare decât valoarea de referinţă recomandată, datorită naturii
investitorului (pentru a se asigura rentabilitatea corespunzătoare a capitalului privat, de
ex. în proiecte PPP) sau datorită rentabilităţii medii obţinute în sectorul/ sub-sectoarele
specifice. Oricum, în acest din urmă caz, va fi utilizată aceeaşi valoare a ratei de
actualizare pentru toate proiectele din sectorul/sub-sectorul avut în vedere.
Nu în cele din urmă, când rata de actualizare este exprimată în termeni reali, analiza va fi
realizată în preţuri constante, atunci când analiza este realizată în preţuri curente (care se
observă la un moment dat şi includ efectele inflaţiei generale), atunci va fi utilizată rata de
actualizare nominală (care include inflaţia).
Determinarea subvenţiei UE (calcularea diferenţei de finanţat) - Pentru
proiectele care se consideră că sunt generatoare de venituri, in conformitate cu articolul
55.1 al Regulamentului
1083/2006, se va determina nivelului maxim al cofinanţării UE, pe baza conceptului
„diferenţei de finanţat”. Metoda „diferenţei de finanţat” nu se aplică în cazul în care:
- proiectele nu generează venituri;
- veniturile nete sunt negative, de exemplu când costurile de operare nu sunt acoperite de
veniturile generate de operaţiune. În astfel de cazuri, analiza sustenabilităţii financiare se
va realiza pentru a determina dacă există fonduri disponibile suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor în timpul perioadei de analiză;
- De asemenea, metoda „diferenţei de finanţat” nu se va aplica proiectelor care se supun
normelor ajutorului de stat
(Articolul 55.6 al Regulamentului 1083/2006). Pentru proiectele care se nu se încadrează
în categoria celor generatoare de venituri, nivelul maxim de cofinanţare UE este cel
stabilit în cadrul axei prioritare relevante a programului operaţional de la care se solicită
finanţarea.
Prin “diferenţa de finanţat” se înţelege partea din costul investiţiei propuse (eligibil) care
nu poate fi acoperită de veniturile nete rezultate din respectiva investiţie, ambele
exprimate din punct de vedere al valorii lor curente (prezente). Diferenţa între cele două
valori este considerată Cheltuială Eligibilă când se aplică ratele de cofinanţare specificate
în programele operaţionale relevante.

210
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Utilizând fluxurile de numerar calculate după cum a fost prezentat în secţiunea anterioară,
iniţiatorii proiectelor trebuie să determine valoarea maxima a subvenţiei UE. DL4
prezintă instrucţiuni clare, care sunt prezentate în caseta de mai jos.
Pentru calcularea diferenţei de finanţat, se vor lua în considerare următoarele:
Cheltuieli eligibile: prevederi referitoare la eligibilitatea costurilor de investiţie pot fi
găsite în articolul 56 al Regulamentului (CE) 1083/2006 (Regulamentul General pentru
instrumente structurale); în articolul 7 al Regulamentului 1080/2006 al Consiliului
European (FEDR); şi în articolul 3 al Regulamentului Consiliului 1084/2006 (Fondul de
Coeziune). Ca regulă generală, numai cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei de
programare 2007-2013 sunt eligibile pentru finanţare. De asemenea, constrângerile de
eligibilitate sunt prevăzute la nivel naţional prin ordinele ministeriale privind eligibilitatea
cheltuielilor.
Venituri care trebuie luate in considerare: doar veniturile definite ca intrări de
numerar plătite direct de utilizatori sau alte
furnizări de servicii contra cost (inclusiv vânzarea sau închirierea de teren) vor fi luate în
considerare la determinarea diferenţei de finanţat aşa cum este definită în articolul 55(2)
al Regulamentului 1083/2006; alte intrări de numerar pot fi considerate în analiza
profitabilităţii capitalului naţional, dar acestea nu vor fi incluse la determinarea
„diferenţei de finanţat”.
Economii la costurile de operare. Economiile la costurile de operare realizate de proiecte
trebuie să fie luate în considerare la „determinarea diferenţei de finanţare” (deoarece
acestea sunt echivalente cu veniturile nete). Economiile la costurile de operare pot fi
ignorate dacă se poate demonstra că acestea sunt compensate de o reducere egală a
subvenţiilor de operare (se va explica în mod corespunzător şi se va susţine cu dovezi).
Tarife şi capacitatea de plată a utilizatorilor - Dacă este cazul, autorităţile de
management trebuie să ia în considerare aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” pe
parcurs. Acest lucru este relevant pentru stabilirea tarifelor pentru utilizatorii direcţi ai
investiţiilor de infrastructură specifice.
În acelaşi timp, atunci când este cazul, articolul 55 al Regulamentului 1083/2006 permite
“considerarea echităţii legată de prosperitatea relativă a statului membru”, care pentru
toate aspectele practice înseamnă că taxele totale plătite de utilizatorii serviciilor nu
trebuie să depăşească anumite limite acceptate din punct de vedere al capacităţii de plată a
acestora.

211
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Analiza profitabilităţii - În cazul proiectelor ce vor fi subvenţionate, analiza


profitabilităţii este realizată pentru a se stabili dacă subvenţia a fost determinată
corespunzător şi nu sunt transferate către beneficiarul proiectului fonduri nejustificate.
Astfel, analiza va evalua prin calcularea următorilor indicatori financiari, dacă rata
identificată a contribuţiei UE nu este prea generoasă:
• RRF/C şi VFNA/C
• RRF/K şi VFNA/K
RRF/C măsoară capacitatea proiectului de a genera fonduri care să asigure o rentabilitate
adecvată a tuturor surselor utilizate pentru finanţare (de exemplu capitalul propriu sau
împrumuturi). După cum a fost prezentat anterior, RRF/C se calculează
pornind de la proiecţia fluxului de numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi
include investiţia iniţială, costurile de înlocuire, costuri de operare şi întreţinere, taxele -
ca ieşiri, iar încasările din veniturile proiectelor şi valoarea reziduală a proiectului la
sfârşitul vieţii economice - ca intrări.
Rata de rentabilitate financiară a capitalului propriu (RRF/K) măsoară capacitatea
proiectului de a asigura o rentabilitate adecvată a capitalului naţional investit şi a
contribuţiei capitalului privat, dacă este relevant. (RRF/K) se calculează pornind de
la acelaşi flux de numerar dar prin deducerea din costurile de investiţie ale proiectului, a
împrumuturilor externe şi contribuţia UE11.
RRF/K după subvenţie nu trebuie să depăşească o anumită limită (CE recomandă 8%)
pentru a evita o rentabilitate excesivă pentru beneficiarului proiectului pe cheltuiala
contribuabilului european. Această limită trebuie să fie justificată, ţinând cont de
profitabilitatea aşteptată în mod normal de la proiectele de investiţii similare în sectorul
avut în vedere pentru proiect.
Sustenabilitatea financiară - Capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona
implementarea investiţiei propuse este critică pentru succesul intervenţiei şi, în final,
pentru garantarea atingerii obiectivelor stabilite. Din această perspectivă, beneficiarul
proiectului trebuie să demonstreze că intervenţia propusă este sustenabilă din punct de
vedere financiar şi nu va pune în pericol capacitatea sa de a îndeplini toate obligaţiile
financiare pe parcursul perioadei de referinţă.
Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv
pentru fiecare an al proiecţiilor (mai simplu, suficient numerar pentru desfăşurarea fără
probleme a operaţiunilor în fiecare an). Deficitele temporare pot fi acoperite eventual

212
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

printr-un credit revolving (care apoi va fi luat în considerare la determinarea fluxului de


numerar), având în vedere că ipotezele referitoare la acest credit revolving sunt rezonabile
în relaţie cu pieţele financiare locale. De asemenea, când în structura financiară a
proiectului este cuprins un împrumut pe termen lung ce va fi achitat din venituri în scopul
realizării proiecţiilor financiare, se va solicita o rată de acoperire a serviciului datoriei de
cel puţin 1,2 pentru fiecare an al perioadei de rambursare a împrumutului.
Dacă din motive specifice sustenabilitatea financiară nu poate fi justificată în relaţie cu
liniile analizei propuse (de ex. în cazul activităţilor care nu sunt generatoare de venituri,
fără taxe de drum), o indicaţie clară asupra surselor potenţiale care vor acoperi necesarul
de subvenţii trebuie inclusă ca parte a analizei. Se aşteaptă ca autorităţile finanţatoare sa
solicite o confirmare formală a surselor identificate în acest sens.

D. Analiza economică
Obiectivele şi scopul analizei - Obiectivul analizei economice este de a
demonstra că proiectul are o contribuţie pozitivă netă pentru societate şi, în consecinţă,
merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE. Pentru alternativa selectată beneficiile
proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi, mai specific, valoarea actualizată
a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească valoarea actualizată a
costurilor economice ale proiectului.
În practică, acesta se exprimă ca VNAE pozitivă, un raport Beneficii/Costuri (B/C) mai
mare ca 1 şi o RRE a proiectului care depăşească rata de actualizare utilizată pentru
calcularea VNAE.
În scopul prezentului Ghid, se recomandă utilizarea unei rate de actualizare socială de
5.5%, aşa cum este propus de Comisia Europeană în Documentul de Lucru nr. 4.
Costurile proiectului economic (faţă de cel financiar) sunt măsurate din punct de vedere al
costurilor lor de ‘resursă’ sau ‘oportunitate’; acesta reprezintă beneficiul care poate fi
predeterminat (pierderea de oportunitate) de societate prin utilizarea în proiect a
resurselor economice limitate comparativ cu o utilizare alternativă a fondurilor în alte
scopuri.
În mod similar, beneficiile economice ale proiectului pot fi măsurate din punct de vedere
al costurilor evitate ca rezultat al implementării proiectului, sau din punct de vedere al
beneficiilor externe care rezultă din implementarea proiectului şi care nu sunt incluse în
analiza financiară.

213
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Punctul de start în analiza economică este fluxul de numerar calculat pentru analiza
financiară la care, sunt introduse două tipuri de corecţii. Aceste corecţii se reflectă în
fluxurile economice de numerar: corecţia fiscală şi conversia preţurilor monetizarea
externalităţilor.
Corecţii fiscale şi conversia preţurilor - Corecţiile fiscale sunt necesare pentru
acele elemente ale preţurilor financiare care nu sunt legate de conţinutul costurilor de
oportunitate a resurselor implicate. Din acest punct de vedere, corecţiile vor include
deducerea taxelor indirecte (de exemplu TVA), a subvenţiilor şi transferurilor simple (de
ex. plata la contribuţiei la asigurările sociale). În particular, costurile investiţiei pentru
beneficiarii care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA (şi pentru care TVA-ul nu este
recuperabil) trebuie să includă TVA-ul în analiza financiară. Aceasta, oricum, va fi
exclusă din analiza economică.
Odată ce corecţiile fiscale sunt luate în considerare, este necesar să se asigure utilizarea în
analiza economică a preţurilor care reflectă în mod corespunzător valoarea economică a
resurselor avute în vedere. Conversia costurilor proiectului din preţuri de piaţă în preţuri
de contabilitate implică detalierea costurilor proiectului pe diferite categorii după cum
este prezentat mai jos, aplicând un tratament specific pentru fiecare caz:
a. Bunuri/servicii care se pot comercializa: Această categorie cuprinde toate bunurile şi
serviciile incluse în costurile proiectului care pot fi cuantificate pe baza preţurilor
internaţionale. Pentru o economie deschisă cu ofertanţi internaţionali pentru furnizarea de
echipamente, materiale şi servicii, această categorie va cuprinde în mod normal
majoritatea costurile proiectului. Nu este solicitată o conversie specifică dacă se crede că
preţurile de piaţă reflectă preţurile economice (adică costurile de oportunitate).
b. Articole/produse care nu se pot exporta: în această categorie sunt cuprinse toate
bunurile şi serviciile care trebuie achiziţionate intern, aşa cum sunt transportul intern şi
construcţiile, unele materii prime, şi consumul de apă şi energie. Conversia preţurilor
financiare în preţuri economice este făcută în mod uzual cu Factorul de Conversie
Standard (FCS). FCS se calculează pe baza mediei diferenţelor între preţurile interne şi
cele internaţionale (de ex.: preţurile în frontieră FOB şi CIF) datorită tarifelor comerciale
şi barierelor. Oricum, dacă se consideră costurile din această categorie normal de scăzute
în relaţie cu totalul costurilor proiectului şi că aproximativ 70% din comerţul României se
desfăşoară în interiorul UE şi prin definiţie nu fac subiectul tarifelor comerciale , FCS va
fi 1, dacă nu se justifică altfel.

214
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

c. Forţa de muncă calificată: această categorie include ca principală componentă forţa de


muncă a costului proiectului care este considerată insuficientă şi exprimată adecvat din
punct de vedere al costurilor de oportunitate. Nu este solicitată o conversie dacă preţuri de
piaţă se presupune că reflectă preţuri economice.
d. Forţa de muncă necalificată: aici este cuprinsă componenta de forţa de muncă a
costului proiectului care este considerată în surplus (adică în contextul şomajului) şi nu
este exprimată adecvat din punct de vedere economic.
Corecţia care reflectă costul de oportunitate al forţei de muncă se poate realiza prin
multiplicarea costului financiar al forţei de muncă necalificate aşa numitul rata
factorului salariului umbră (RFSM), care poate fi calculat după formula (1-u)*(1-t),
unde u este rata regională a şomajului şi t este rata contribuţiilor la asigurări sociale şi
taxele relevante incluse in costurile forţei de muncă15.
e. Achiziţia de teren: în această categorie este inclus terenul utilizat implicit în proiect,
chiar şi când nici un cost financiar nu este inclus în costul proiectului (de ex. dacă terenul
a fost pus la dispoziţie fără costuri de către beneficiarul proiectului). Corecţia costurilor
terenului urmăreşte ajustarea produsului net care ar fi fost obţinut pe terenul respectiv
dacă nu ar fi fost utilizat pentru proiect. În acele cazuri în care terenul a fost achiziţionat
la valoarea de piaţă, factorul de conversie aplicabil este 1 dacă se consideră că valoarea de
piaţă reflectă valoarea actualizată a realizărilor viitoare. Altfel, ajustările care să reflecte
costurile economice vor fi calculate de la caz cu caz.
f. Transferuri financiare: Aceasta categorie cuprinde taxele indirecte (spre exemplu
TVA), subvenţii şi transferuri financiare simple incluse în preţurile de piaţă utilizate la
estimarea costurilor proiectului. Toate aceste costuri vor fi eliminate pentru scopul
analizei economice.
Integrarea externalităţilor - Beneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor
pentru societate care nu sunt considerate în mod corespunzător în analiza financiară, chiar
dacă sunt un rezultat aşteptat al proiectului, deoarece nu sunt integral cuprinse în preţurile
financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şi/sau datorită distorsionărilor pieţelor).
Un exemplu tipic este îmbunătăţirea calităţii vieţii a persoanelor care locuiesc în zona
care beneficiază de un proiect de mediu. Calitatea vieţii poate fi îmbunătăţită ca rezultat,
spre exemplu, al schimbărilor aşteptate în starea de sănătate a populaţiei din

215
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

zonă (urmare a reducerii poluării), sau creşterea atractivităţii zonei care face subiectul
intervenţiei (datorită îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, spre exemplu cursuri de apă mai
curate, râuri şi lacuri).
Dacă ne uităm la proiectele din domeniul transportului, beneficiile care nu sunt
cuprinse în analizafinanciară pot fi identificate ca timp economisit pentru
transfer/transport (datorită unui drum nou sau îmbunătăţirii condiţiilor existente) sau
reducerea riscului şi a numărului de accidente. Printre beneficiile care pot fi atribuite
proiectelor din sectorul energie se numără reducerea emisiilor nocive de gaze (inclusiv
CO2 şi SO2), şi particule fine.
Este de reţinut faptul că proiectul poate avea şi externalităţi negative care nu se
reflectă în costurile de oportunitate şi care este necesar să fie luate în considerare în
analiza economică. Externalităţile negative pot avea forma unor posibile impacturi asupra
mediului (distrugerea peisajului, impactul natural, pierderea din suprafaţa şi valoarea
imobiliară a terenului datorită unor efecte negative asupra ambientului, cum ar fi
zgomotul sau mirosul), impact negativ datorită deschiderii zonelor de construcţie (efect
temporar) sau creşterea emisiilor datorită intensificării activităţilor de transport induse de
proiect (de ex. ca rezultat al stabilirii staţiilor de transfer pentru transportarea deşeurilor la
zona de depozitare) Externalităţile (pozitive şi negative) sunt prezente în toate acţiunile
propuse şi depind de caracteristicile specifice proiectelor. În acest sens, se recomandă
identificarea externalităţile caz cu caz atunci când se pregăteşte analiza economică.
Se anticipează că, o dată identificate externalităţile potenţiale, partea dificilă este
cuprinderea acestora în analiza economică, având în vedere că asta va însemna
transformarea lor în termeni economici prin atribuirea unui “preţ” (sau cost). Acest pas se
poate dovedi a fi complicat deoarece, prin definiţie, externalităţile nu au un preţ stabilit de
piaţă, de aceea este necesară utilizarea aproximărilor pentru conversia lor în termeni
economici.
Recomandarea generală este de a limita analiza externalităţilor în analiza
economică la cele pentru care un argument economic solid poate fi prezentat şi pentru
care o monetizare sau estimare este realist posibilă. În astfel de cazuri când monetizarea
este dificil de justificat, externalităţile identificate pot fi introduse ca parte a analizei
multicriteriale, spre exemplu în cadrul selectării opţiunilor.

216
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Până la un anumit punct, externalităţile sunt similare/comune în cazul proiectelor


sau acţiunilor ce privesc un sector specific,datorită caracteristicilor şi elementelor
acţiunilor avute în vedere în mod tradiţional.

E. Analiza de risc şi senzitivitate


În conformitate cu articolul 40 (e) Regulamentul 1083/2006, o “analiza riscului” va fi
inclusă în ACB. Scopul este de a determina incertitudinea în cea ce priveşte
implementarea proiectelor de investiţie, care se realizează printr-o analiză de risc şi de
senzitivitate.
Obiectivul analizei de risc şi senzitivitate este de a evalua performanţa indicatorilor de
profitabilitate a proiectului. În acest sens, prima parte a analizei (analiza de sensitivitate)
urmăreşte identificarea variabilele critice şi impactul lor potenţial asupra
modificării indicatorii de profitabilitate, cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop
estimarea probabilităţii acestor modificări care au avut loc, rezultatele acestei analize
exprimându-se ca medie estimată şi deviaţie standard ale indicatori menţionaţi.
Indicatori de performanţă relevanţi care se vor considera pentru analiza de risc şi
sensitivitate sunt RRF/C şi VNAF pentru analiza financiară, RRE şi VNAE pentru analiza
economică, care se vor calcula în toate cazurile după contribuţia UE.
Analiza de senzitivitate şi risc se realizează în trei paşi, rezultatul fiecăruia urmând
a fi reflectat în cererea de finanţare:
1. identificarea variabilelor critice: stabilirea acelor variabile care sunt considerate critice
pentru indicatorii de
performanţă ai proiectului. Acest lucru se realizează prin modificarea procentuală de +/-
1% a unui set de variabile ale proiectului şi apoi calcularea valorii indicatorilor de
profitabilitate. Orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1% va produce o
modificare cu mai mult de 5% în valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată o
variabilă critică;
2. Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice: luând în considerare rezultatele
obţinute la primul pas, orice variabilă a proiectului pentru care variaţia cu 1% va produce
o modificare cu mai mult de 5% în valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi considerată
o variabilă critică. Pentru variabile critice se solicită calcularea aşa numitei valorii de
comutare, care reprezintă variaţia (în procente) a variabilei critice care face ca indicatorul
de performanţă analizat (VNAF sau VNAE) să treacă prin zero.

217
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

3. Estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate: acest pas


implică o evaluarea calitativă a factorilor relevanţi care pot afecta valorile variabilelor
critice, precum şi măsurile incluse deja în proiect pentru a reduce impactul acestor factori.
În consecinţă, sunt două opţiuni pentru cuantificarea nivelului de siguranţă valorilor
calculate pentru indicatorii profitabilitate:
a. Dacă există informaţie rezonabilă pentru stabilirea distribuţiei probabilităţii variabilelor
critice18, atunci este posibilă
utilizarea metodei statistice Monte Carlo sau similar, care atribuie simultan valori
întâmplătoare variabilelor critice (în cadrul distribuţiei aşteptate) pentru un număr sau
repetiţii suficient de mari pentru a obţine o probabilitate a distribuţiei pentru fiecare din
indicatorii de profitabilitate. Astfel fiecare indicator de profitabilitate se va exprima ca
medie şi deviaţie standard a variabilelor obţinute după toate repetiţiile.
b. Dacă nu există informaţie rezonabilă pentru stabilirea distribuţiei probabilităţii
variabilelor critice, atunci analiza riscului se va realiza prin definirea scenariul optimist şi
pesimist care va include toate variabilele critice şi calcularea a două valori extreme pentru
indicatorii de profitabilitate pe baza celor două scenarii.
Prezentarea rezultatelor Analizei Cost – Beneficiu
1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor
Se va prezenta legătura obiectivului proiectului cu obiectivele Programului Operaţional
relevant, aşa cum s-a agreat cu Comisia Europeană (CE). De asemenea, se vor sublinia
caracteristicile principale ale acţiunii şi/ sau proiectului propus şi vor fi prezentate
rezultatele analizei cererii (studii de piaţă, previziuni de trafic, etc.).
2. Analiza opţiunilor
În baza cererii identificate anterior, se va sublinia şi compara alternativele studiate şi se
completează comparaţia tehnică prin analiza economică şi financiară care conduce în
mod logic către opţiunea recomandată.
3. Analiza financiară
Se vor furniza detalii asupra proiecţiilor financiare şi concluziile analizei în ceea ce
priveşte aplicarea principiul “poluatorul plăteşte”, disponibilitatea, sustenabilitatea
financiară, precum şi indicatorii de profitabilitate (RRF/C, VNAF, RRF/K şi VNAF), care
se vor considera în toate cazurile, înainte şi după contribuţia UE.
4. Determinarea ratei de cofinanţare

218
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Se vor prezenta succesiv diferenţa de finanţat R, valoarea de decizie VD, şi subvenţia


UE recomandată.
8. Tarife şi capacitatea de plată a consumatorilor
Dacă este relevant, se va face prezentarea tarifelor propuse şi documentarea
disponibilităţii pentru beneficiarii proiectului, în special pentru gospodăriile cu venituri
medii şi mici.
9. Analiza economică
Se vor identifica şi cuantifica în termeni monetari beneficiile proiectului, corecţia
costului proiectului cu preţuri economice şi se vor calcula VNAE, raportul B/C şi RRE
(numai pentru proiecte majore de investiţii)
10. Analiza riscului şi a senzitivităţii
Va cuprinde informaţii asupra variabilelor critice, valoarea de comutare în fiecare caz,
factorii relevanţi şi măsurile legate de schimbările în aceste variabile critice, precum şi
estimarea distribuţiei probabilităţii pentru indicatorii de profitabilitate financiară sau,
dacă nu este posibil, simpla lor valoare în cadrul scenariilor optimist şi pesimist.

5.4 PLANUL DE AFACERI


Cum se realizează un plan de afaceri. Mai jos vă prezentam un model de plan de
afaceri ce vă poate ajuta sa va organizaţi propriul dumneavoastra plan de afaceri.
Planul de afaceri este strâns legat de mediul de afaceri si de evoluţia acestuia, primele
planuri de afaceri au apărut cu mult inainte de apariţia computerului şi a tehnologiei
informatice dar rolul şi importanta unui plan de afaceri bine făcut, a rămas aceeasi până în
zilele noastre. De fapt principiile de baza ale banilor şi ale afacerilor de succes, rămân
mereu neschimbate.
Un plan de afaceri sau business plan poate avea ca utilitate atât prezentarea firmei
sau a ideii/proiectului/afacerii dvstra. dar mai ales poate avea o utilitate de uz intern,
conferirea unei mai mari clarităţi asupra targhetului afacerii, marketingului şi gestionarii
întregii activităţi. Un plan de afaceri clar si realist va ajuta să vedeţi daca afacerea dvstra.
se îndreaptă sau nu spre ţelurile pentru care a fost demarată, dacă nu, care sunt cauzele,
unde este gresala, cum se poate îndrepta şi aşa mai departe. Pe scurt putem spune ca un
plan de afaceri reprezintă pentru o firma ceea ce reprezinta un sistem GPS pentru un şofer
de cursă lungă.

219
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

În primul rand un plan de afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii, de


mediul in care se va desfasura activitatea, de obiectivele afacerii si de telul urmarit prin
realizarea acestora.
Atunci cand un plan de afaceri este bine realizat, acesta va contribui la realizarea
de prezentari de succes catre parteneri de afaceri, finantatori si nu in ultimul rand va va
ajuta la organizarea si cunoastere propriei afaceri.
Iată acum principalele capitole ale unui plan de afaceri:
1.Titlul
2.Cuprins
3.Introducere
4.Descriere afirmei/afacerii
5.Echipa şi managementul companiei
6.Prezentare produse si/sau servicii
7. Analiza pieţei
8.Obiective
9.Strategia firmei/afacerii şi implementarea ei
10.Informaţii financiare
11. Anexe şi alte documente
În funcţie de targetul afacerii, planul poate conţine elemente specifice, afară de cele
prezentate mai sus. Importanţa fiecarui capitol este determinată de scopul urmărit şi de
specificul afacerii dvstra.
De asemenea ar trebui să verificaţi la partenerul/firma/instituţia unde se va prezenta
planul de afaceri, cu privire la eventualele cerinţe specifice sau suplimentare de realizare
a planului de afaceri.
Iată o scurta detaliere a capitolelor unui plan de afaceri profesionist:
1.Titlul
Cât mai sugestiv, de exemplu "Plan de afaceri al S. C.... cu privire la noua linie de
producţie cutare" sau "Plan de afaceri al S.C.... pe anul cutare", etc. Titlul se trece pe
prima pagina sau pe coperta si tot pe prima pagina trebuiesc trecute si datele de contact si
identificare a firmei, logo-ul.
2.Cuprinsul planului de afaceri

220
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Un index cu capitolele planului de afaceri şi cu numarul paginilor la care se regasesc


acestea.
3.Introducere
Aici veţi rezuma pe scurt obiectivele planului de afaceri şi structura lui. Nu vă pierdeţi
prea mult în detalii
4.Descrierea firmei/afacerii
Informaţii cu priviere la firma, fondatori, parteneri, eventuali investitori, sedii, active,
pasive, etc.
Daca nu aveti o firma si prezentati planul de afaceri pentru investitori, in acest capitol veti
descrie afacerea.
5.Echipa si managementul.
Cum spune si titlul acestui capitol, aici veti descrie colectivul echipei dumneavoastra si
rolul pe care il detine fiecare membru in managementul afacerii.
6.Prezentarea produselor si/sau serviciilor.
Descrierea calitatilor si neajunsurilor produselor/serviciilor dvstra. Imbunatatirile pe care
doriti sa le aduceti pe viitor sau noile linii de productie pe care doriti sa le realizati.
7.Analiza pietei
Prezentarea pieţei de desfacere a produselor şi serviciilor firmei:
* numărul clientilor existenţi si potenţiali
* mărimea pieţei de desfacere
* concurenţa existentă la acestă ora pe piaţă
* tendinţele de evoluţie a pieţei
În fine, tot ce se poate spune despre piaţa căreia i se adresează produsele şi serviciile
afacerii.
8.Obiective
O estimare realistă a targhetului (obiectivelor) afacerii pe termen scurt şi pe termen lung.
Pot fi estimate comparativ atât în variantă oprimistă cât şi în cea pesimistă.
9.Strategia firmei/afacerii şi implementarea ei
Strategia de introducere a produselor/serviciilor pe piaţa sau de menţinere a vânzărilor la
un nivel optim, dacă produsele si serviciile afacerii/firmei sunt deja pe piaţă. De asemeni
puteţi vorbi despre strategia de marketing şi modul in care vă gândiţi să o implementaţi.
10.Informaţii financiare

221
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

De multe ori acesta este cel mai important capitol al unui plan de afaceri, mai ales în
cazul atragerii de fonduri sau atragerii de investitori. De multe ori chiar investitorii sau
companiile de credit, cărora le prezentaţi planul de afaceri, vă pot oferi modele pentru
acest capitol de informaţii financiare.
De regulă aceste informarii financiare cuprind, dar nu se limiteaza la:
* informaţii si raporturi contabile
* fluxuri monetare peridocie (trimestriale, lunare, anuale, etc.)
* estimări ale vânzărilor, veniturilor sau cheltuielilor trimestriale, lunare sau anuale ale
afacerii şi aşa mai departe, în functie de cerintele investitorilor sau societatilor creditoare
carora le prezentati respectivul
plan de afaceri.
11.Anexe si alte documente
Uneori investitorii sau instituţiile pentru care întocmiti respectivul plan de afaceri au
cerinţe specifice cu privire la informaţii şi documente pe care le vor atasate la palnul de
afaceri. În aceste conditii vor numi ei anexele si documentele de care sunt interesati.
Indiferent daca aveti sau nu nevoie de investitori, parteneri sau finanţări, de un plan de
afaceri tot veţi avea nevoie fie şi numai pentru uzul propriu. Un plan de afaceri vă ajută sa
vă cunoaşteţi mai bine propria afacere şi să vedeţi cu mai multă claritate oportunităţile şi
strategiile pe care trebuie să le puneţi în aplicare. Daca nu aveţi deja un plan de afaceri
pentru firma dumneavoastră ar fi cazul să va faceţi unul urmând modelul de mai sus.

5.5 ALTE DOCUMENTE


Memoriul justificativ este folosit pentru a certifica şi motiva o anumită acţiune săvârşită
ca urmare a unei dispoziţii sau reieşind din sarcinile de serviciu ale titularului. Fără să fie
o cerere propriu-zisă, sensul memoriului justificativ este fundamentarea (subînţeleasă) a
unei cereri de a primi aprobarea forului ierarhic superior sau a altui for pentru o anumită
acţiune (folosirea unor materiale, cheltuirea unor sume de bani, repararea unor fonduri
fixe etc). Pentru aceasta se întocmeşte un deviz, care se prezintă conducerii însoţit de
schiţa de plan şi de memoriul justificativ care demonstrează utilitatea construcţiei,
eficienţa economică, fundamentarea amplasării construcţiei întru-un anumit loc, termenul
de execuţie etc. şi, în final, se cere aprobarea pentru executarea construcţiei.
Conţinutul cadru al memoriului justificativ pentru beneficiarii privaţi

222
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

1. Date generale secţiune care cuprinde:


 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
 Scurt istoric al solicitantului
 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate
constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara
respectivele activitati)
 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.
2. Descrierea proiectului este secţiunea care ne oferă o perspectivă asupra tipului de
investiţie, plasament, ea cuprinde următoarele:
 Denumirea investiţiei
 Elaborator (coordonate de identificare)
 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)
 Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv investiţii în
infrastructura de primire turistică; investiţii în activităţi recreaţionale; dezvoltarea
şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural; investiţii în
infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc. (pentru modernizari se va descrie succint si situatia existenta).
(În cazul proiectelor integrate care combina actiuni din componentele a, b, c, sau d,se va
descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect pentru fiecare componenta)
În cazul investiţiilor în agro-turism se va descrie succint activitatea din cadrul fermei
pornind de la definitia agroturismului In cazul investitiilor care au in componenta si
investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate in scopul desfasurarii
activitatii turistice se va descrie investitia de producere a energiei din surse regenerabile si
se va prezenta devizul estimativ aferent acestor cheltuileli.
Pentru proiectele care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii
tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de
marcă, în vederea amenajării structurilor de primire turistice se vor descrie obiectele
respective.
Pentru proiectele care prevad prin activitatea propusa promovarea traditiilor culturale se
va descrie modalitatea de promovare si informare cu privire la traditiile culturale,
facilitarea accesului turistilor la evenimente, festivaluri culturale traditionale, serbari
pastorale, etc si a altor activitati din cadrul componentelor c si d.

223
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Fundamentarea necesitatii si oportunităţii investiţiei;


 Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata
pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea
proiectului;
3. Date privind forţa de muncă si managementul proiectului este secţiunea care
cuprinde următoarele: total personal existent, estimări privind forţa de muncă,
responsabilul legal cu funcţiile deţinute relevante pentru proiect;
4. Descrierea achizitiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numarul,
valoarea si caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor,
mijloace de transport ce urmează a fi achiziţionate prin proiect;
5. Durata de realizare (luni) şi etape principale, grafic de eşalonare a investiţiei
exprimat valoric pe luni şi activităţi;
6. Devizele investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general, insotit de
devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare ((HG 28/09.01.2008).
Detaliati cheltuielile eligibile si neeligibile pe elemente. In estimarea costurilor
investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de
preturi pe de site-ul APDRP si se vor printa si atasa la cererea de finanţare
paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate în bază;
7. Finanţarea investiţiei
 Procentul de finanţare publica se va stabili in functie de conditiile impuse
de fisa tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant.
 Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea
eligibila, se va motiva solicitarea procentului;
8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
 Valoarea totală (euro , Valoare eligibila (euro )
 Durata de realizare (luni) insotita de graficul de esalonare a investitiei
exprimat valoric pe luni si activitati
 Capacităţi de productie rezultate ca urmare a investitie (în unităţi fizice);
9. Pentru demonstrarea criteriului de eligibilitate vizand viabilitatea investitiei
se vor completa proiectiile financiare si indicatori financiari Anexele B
(pentru persoane juridice) sau Anexele C (pentru persoane fizice autorizate,
persoane fizice, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale). Proiectii
financiare persoane juridice:

224
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Prognoza veniturilor;
 Prognoza cheltuielilor;
 Proiectia contului de profit si pierdere;
 Bilant sintetic previzionat;
 Flux de numerar;
 Indicatori financiari.

225
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA VI
COMPLETAREA UNOR SECTIUNI
IMPORTANTE ALE CERERII DE
FINANTARE

226
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

6.1 DEFINIREA OBIECTIVELOR


Propunerea de proiect trebuie să facă distincţie între obiectivele programului de finanţare
şi obiectivele proiectului.
(A) Obiectivul general - Propunerea de proiect trebuie să puncteze modul în care
acesta contribuie la atingerea obiectivelor specifice aferente axei prioritare şi domeniului
major de intervenţie, precum şi la realizarea obiectivului general al unui anumit program
operaţional.
(B) Obiectivul specific, propriu proiectului -Propunerea de proiect trebuie să
definească obiectivul propriu proiectului, subordonat atingerii obiectivului general.
Atenţie!
Obiectivele generale fac legătura dintre proiect şi program (arată la care din obiectivele
programului va răspunde proiectul). Prin urmare proiectul nostru nu va putea realiza
singur obiectivele generale, ci numai va contribui la realizarea acestora împreună cu
alte proiecte.
Obiectivul specific trebuie să fie rezolvarea unei probleme centrale (aceea pe care aţi
analizat-o prin diagrama Ishikawa), a unei cauze sau sub-cauze a acesteia,rezolvare care
trebuie definită în termeni de beneficii sustenabile pentru grupurile ţintă.

 Ele definesc ceea ce dorim sa realizăm prin proiectul nostru pentru a rezolva
nevoile grupului ţintă.

227
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Cum se defineşte obiectivul specific al unui proiect


I. Se transpune în termeni pozitivi cauza/sub-cauza din diagrama Ishikawa pe
care vrem să o remediem prin proiect;
II. Se include grupul ţintă
III. Se defineşte orizontul de timp

Exemplu
I. Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe în utilizarea calculatorului şi
internetului pentru…
II. 100 de elevi din clasele I-IV de la şcolile generale din mediul rural din
judeţul Dolj…
III. până la sfârşitul anului 2008.

 Ele definesc ceea ce dorim sa realizăm prin proiectul nostru pentru a rezolva
nevoile
6.2. grupului ţintă. GRUPURILOR TINTA SI A
DEFINIREA
BENEFICIARILOR

Grupul ţintă al proiectului şi beneficiarii finali au fost deja definiţi în etapa de


identificare din ciclul de viaţă al proiectului.
În această rubrică se vor prelua aceste definiţii, cu respectarea criteriilor de
cuantificare, clasificare şi localizare geografică.
Grupul ţintă: entitatea care va fi afectată în mod pozitiv de implementarea proiectului,
pentru şi cu care
se lucrează îndeaproape în cadrul proiectului. Grupul ţintă trebuie:

228
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

» Cuantificat
» Localizat
» Definit ca structură
» Identificat după nevoile comune

6.3. DEFINIREA ACTIVITATILOR


Propunerea de proiect va oferi o listă a activităţilor care sunt preconizate a se derula de
la data semnării contractului de finanţare, pe toată durata de implementare a proiectului,
precum şi o descriere a acestora.

Atenţie!
Nu se vor include în lista de activităţi cele care se derulează în etapa de elaborare a
propunerii de proiect, depunerea acesteia, evaluarea, semnarea contractului de finanţare, ci
doar activităţile care vor începe de la data semnării contractului de finanţare şi se vor finaliza
la data expirării acestui contract (respectiv activităţile care acoperă durata propriu-zisă a
proiectului).

Se vor avea în vedere atât activităţile specifice temei proiectului, cât şi


activităţile-suport (de ex. achiziţii de echipamente, monitorizare, evaluare, control,
promovare, raportare etc.).
Există câteva categorii de activităţi, numite activităţi „orizontale”, care se
regăsesc în aproape orice proiect de finanţare şi care se vor desfăşura pe toată durata
implementării proiectului: promovare, evaluare, monitorizare şi control.
Denumirea fiecărei activităţi este dată de un substantiv provenit dintr-un verb (de
exemplu Selectarea grupului ţintă, Desfăşurarea cursurilor de instruire, Evaluarea
cursanţilor etc.).
La descrierea activităţilor vor fi precizate elemente precum:
- durata;
- resursele implicate în desfăşurare;
- rezultatele aşteptate;
- metodologia, instrumentele şi tehnicile folosite pentru implementare.
Graficul Gantt este un instrument care:

229
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

- vă ajută să planificaţi sarcinile de lucru pentru atingerea obiectivului specific al


proiectului;
- vă ajută să planificaţi alocarea resurselor pentru ca aceste sarcini să fie îndeplinite;
- vă ajută să vă consolidaţi poziţia de leader la nivelul unei echipe de proiect (ştiţi şi
spuneţi celorlalţi ce şi când trebuie făcut în proiect);
- vă ajută să monitorizaţi implementarea proiectului şi să adoptaţi acţiuni remediative
atunci când implementarea nu respectă ceea ce s-a planificat prin graficul Gantt.
Pentru elaborarea graficului Gantt, este necesar să facem distincţia între două
categorii de activităţi:
(a) Activităţile dependente (condiţionate/secvenţiale): sunt acele activităţi care
nu pot începe decât dacă altele dinaintea lor au fost realizate;
(b) Activităţile independente (paralele): pot fi realizate în orice moment,
nedepinzând de realizarea altor activităţi din proiect.
Principalele etape parcurse pentru realizarea unui grafic Gantt includ:

6.3.1. Preluarea listei de activităţi


Pentru fiecare dintre ele, estimaţi durata, data de începere, data de terminare şi
caracteristica (secvenţială sau paralelă). Dacă este secvenţială, arătaţi de ce activitate
anterioară depinde.

6.3.2. Definirea orizontului de timp


Depinde de momentul începerii primei activităţi şi cel al finalizării ultimei
activităţi şi coincide cu durata proiectului. Se divide în zile, săptămâni, luni, ani, după
caz, în modul cel mai convenabil pentru vizualizarea ulterioară (de exemplu, pentru un
proiect a cărui durată totală este de 1 an, cea mai convenabilă diviziune este în luni;
pentru un proiect a cărui durată totală este de 3 ani, se va apela la divizarea intervalului
în trimestre).
Orizontul de timp astfel delimitat şi divizat va deveni capul de tabel pentru
Graficul Gantt.

6.3.3. Schiţarea graficului Gantt


Se creionează tabelul de Grafic Gantt, în care:
- primul rând arată orizontul de timp şi diviziunea acestuia;
- prima coloană arată lista de activităţi;
- fiecare din rândurile următoare are haşurată durata de desfăşurare.

230
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

La schiţarea graficului Gantt se ţine cont de relaţiile de condiţionare şi de


posibilele paralelisme. Activităţile paralele pot fi plasate pe graficul Gantt cu mai mare
uşurinţă şi flexibilitate, încât să asigurăm o utilizare optimă a resurselor şi să nu
supraîncărcăm consumul de resurse la un moment dat în proiect.

Atenţie la activităţile care ar putea să întârzie din cauze independente de Dvs.! (de
exemplu activitatea de achiziţii).

6.3.4. Definirea expertizei şi alocarea sarcinilor


Este o bună oportunitate pentru a verifica dacă planul de acţiuni este fezabil din
punct de vedere al alocării resurselor umane şi financiare
Alocarea resurselor trebuie să ţină cont de abilităţile şi experienţa fiecărui
membru al echipei de proiect şi al organizaţiilor partenere.

6.3.5. Prezentarea formei finale a Graficului Gantt


Versiunea finală trebuie să combine prima schiţă cu programarea activităţilor şi
cu necesarul de resurse pentru fiecare activitate, inclusiv persoana sau instituţia
responsabilă.

Atenţie!
Cele mai frecvente greşeli pe care le puteţi face la elaborarea unui grafic Gantt
231
 Subestimarea duratelor unor activităţi;
 Omiterea unor activităţi sau sub-activităţi esenţiale;
 Stabilirea incorectă a unor dependenţe între activităţi;
 Alocarea greşită a resurselor (ex. o persoană sau un echipament sunt
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

6.4. DEFINIREA REZULTATELOR SI A INDICATORILOR


Rezultatele proiectului sunt “produse” obţinute ca urmare a desfăşurarii
activităţilor, a căror combinaţie va conduce la realizarea scopului proiectului.
Dacă activităţile reprezintă ceea ce se face în cadrul proiectului, rezultatele
reprezintă realizările (ieşirile) acestor activităţi, adică ale întregului proiect.
Rezultatele proiectului, luate împreună, trebuie să permită proiectului să realizeze
scopul propus.

6.4.1 Exemplu de stabilire a rezultatelor


Conştientizarea persoanelor de etnie romă în vederea combaterii discriminării şi
inegalităţii pe piaţa muncii prin desfăşurarea unei campanii complexe de informare,
orientare, consiliere şi mediere în rândul a 90 de persoane de etnie roma din 9
comunităţi roma din municipiul Craiova.

6.4.2. Rezultate
În cadrul proiectelor, descrierea operaţională a obiectivelor şi rezultatelor se
face prin intermediul indicatorilor verificabili în mod obiectiv, aceştia permiţând astfel
verificarea şi măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor/ rezultatelor.
Pentru a fi valabili şi folositori în monitorizarea şi evaluarea proiectului,
indicatorii trebuie să îndeplinească următoarele calităţi:
 Claritate în definirea criteriilor de măsurare a succesului proiectului;

232
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

 Importanţă sau relevanţă pentru scopurile proiectului;


 Plauzibilitate – să existe o legătură între ceea ce se doreşte a fi măsurat şi
mijlocul de ilustrare;
 Independenţă – un singur indicator nu poate semnala realizarea obiectivelor
pe două niveluri din ierarhia obiectivelor, iar un indicator nu trebuie să fie doar un mod
diferit de exprimare a conţinutului altui indicator;
 Grad mediu de detaliere – trebuie să existe un număr suficient de indicatori,
cei agregaţi ar trebui defalcaţi şi ar trebui specificate caracteristicile semnificative, ca de
exemplu:
o Cantitatea
o Calitatea
o Grupul ţintă
o Locul măsurării
o Momentul şi intervalul măsurării
 Posibilitatea de verificare obiectivă – doi observatori independenţti ar ajunge
la aceeaşi concluzie folosind logica descrisă şi indicatorii specificaţi.

6.4.3 Exemple de indicatori


• Număr de persoane instruite ( sau %din);
• Număr de persoane angajate ( sau % din)
• Număr de noi locuri de muncă identificate;
• Rata şomajului;
• Rata ocupării; etc.
După tipul lor, indicatorii pot fi cantitativi, calitativi sau de impact.
Indicatorii cantitativi (sau cuantificabili) sunt utilizaţi în special pentru
cuantificarea rezultatelor concrete ale proiectului, dar şi a scopului proiectului,
măsurând astfel gradul de realizare a activităţilor propuse. Un indicator cantitativ
răspunde la întrebările: câţi, câte, cât de mult s-a cheltuit.
Indicatorii calitativi măsoară nivelul de atingere a obiectivului specific al
proiectului şi se exprimă sub forma ratelor sau a îmbunătăţirii unei situaţii.
Indicatorii de impact măsoară contribuţia proiectului la atingerea obiectivelor
generale ale programului şi exprimă efectele pe termen lung ale proiectului la nivelul
beneficiarilor (direcţi sau indirecţi).

233
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Pentru a putea fi folosiţi pentru verificare şi măsurare, indicatorii trebuie să fie SMART:
- Specific / specifici - sunt foarte clar exprimaţi, nu produc confuzii;
- Measurable / măsurabili – pot fi cuantificaţi;
- Available / disponibili – pot fi estimaţi din sursele de date existente;
- Relevant / relevanţi – pentru ceea ce intenţionează să măsoare şi corespunzator cu
nivelul obiectivelor din intervenţia logică;
- Timely / la timp - produşi în momentul când sunt necesari, pentru a putea fi utili
managementului de proiect.

6.4.4 Exemple de indicatori SMART


• 50 de persoane recalificate într-o nouă meserie până la sfârşitul proiectului;
• numărul de şomeri femei peste 45 de ani din Craiova redus cu 15% într-un an;
• 25% din şomerii asistaţi în cadrul proiectului angajaţi până la sfârşitul
proiectuluietc.
Asigurarea faptului că indicatorii sunt realişti, pot fi măsuraţi şi verificaţi obiectiv
se face prin identificarea mijloacelor de verificare a acestora. Acest lucru facilitează
procesul de monitorizare şi evaluare, stabilind clar cum vor fi verificate criteriile de
succes ale proiectului.

234
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Astfel, fiecărui indicator trebuie să îi fie asociată o sursă de verificare. Este


necesar să stabilim tipurile de date care trebuie colectate, sursele de informaţii
consultate şi tehnicile de colectare a datelor. În funcţie de toate acestea, complexitatea şi
costurile corespunzătoare monitorizării sunt diferite.
Acest proces se poate efectua prin intermediul unui tabel, care să reflecte
indicatorii, precum şi surse posibile de date şi mijloacele de verificare:

Nivelul Indicatori verificabili Mijloace de verificare


intervenţiei obiectiv Surse de informaţii Metode folosite
Obiective Măsurarea gradului de Rapoarte, statistici oficiale, Analiza
generale influenţă a proiectului beneficiariiproiectului documentelor,
observaţii, studii
Obiectiv(e) Măsurarea efectelor Beneficiarii proiectului Observaţii, studii
specific(e) produse de proiect
Rezultate Măsurarea cantităţii Documentele şi beneficiarii Analiza
şi calităţii rezultatelor proiectului documentelor,
obţinute observaţii, studii

6.5. ELABORAREA BUGETULUI


Bugetul unui proiect reprezintă oglinda financiară a activităţilor şi a rezultatelor.
Bugetul proiectului face obiectul unui formular distinct din documentaţia de
proiect, alături de sursele de finanţare a costurilor eligibile calculate. Prin însumarea
tuturor categoriilor de cheltuieli generate de activităţile prevăzute în proiect, care
întrunesc un caracter eligibil, conform cu regulile schemei de finanţare avute în vedere,
se obţine totalul cheltuielilor eligibile, care va fi acoperit din grant şi sursele proprii puse
la dispoziţia proiectului.

6.5.1 Definiţia cheltuielilor eligibile pentru instrumentele structurale


Cheltuieli eligibile = cheltuieli realizate de către un Beneficiar, aferente
proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din
instrumente structurale, cât şi din bugetul de stat şi/sau contribuţia proprie a
Beneficiarului (a se vedea, în acest sens, HG nr. 759 din 11/07/2007privind regulile de

235
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele


operaţionale, care este inclusă în anexă la prezentul manual).
Există unele categorii de cheltuieli care, pe diferite programe de finanţare, sunt
considerate neeligibile. Aceasta nu înseamnă că ele nu există, deoarece de multe ori
implementarea proiectului nu se poate realiza fără ele, însă ele nu vor putea fi incluse în
bugetul proiectului, nici sub formă de finanţare nerambursabilă, nici sub forma co-
finanţării.

6.5.2 Definiţia cheltuielilor neeligibile pentru instrumentele structurale


Cheltuieli neeligibile = Cheltuieli inerente realizării proiectelor finanţate din
instrumentele structurale în cadrul programelor operaţionale, care nu pot fi finanţate din
instrumentele structurale, conform reglementărilor comunitare şi naţionale
Ca regulă generală, sunt considerate costuri eligibile numai acele cheltuieli care:

6.6. ASPECTELE ORIZONTALE

6.6.1 Egalitatea de șanse și de gen între femei și bărbați – aspecte


generale
O alta prioritate existenta in regulamentele europene este reprezentata de egalitatea de
sanse intre persoane, indiferent de sex, rasa, religie, convingeri politice sau orice alt
criteriu. Pentru asigurarea acestui obiectiv, Comisia europeana a introdus un sistem de
punctaj al cererilor de finantare pentru proiectele ce vizeaza obtinerea de fonduri
structurale in care respectarea acestor cerinte este foarte atent punctata.
Se urmareste ca prin introducerea acestor activitati in grila de punctaj beneficiarii de
finantare sa acorde atentie in implementare aspectelor legate de egalitatea persoanelor si
astfel sa se promoveze la nivel macroeconomic o societate bazata pe respect si buna
convieturie.
Articolul 16 al Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 face
referire la faptul ca Statele Membre si Comisia vor lua măsuri adecvate pentru prevenirea
oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri,
dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală în timpul diferitelor etape ale implementării
Fondurilor si, în special, în ceea ce priveste accesul la Fonduri. În special, accesibilitatea
persoanelor cu dizabilităti va fi unul dintre criteriile respectate în definirea operatiunilor

236
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

cofinantate din Fonduri si de care trebuie să se tină seama în fiecare dintre diferitele etape
ale implementării.
In Romania, instituţia responsabilă pentru coordonarea politicilor naţionale referitoare la
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este Agenţia Naţională pentru Egalitatea de
Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES). Reprezentanţii ANES vor participa, unde este
cazul, la comitetele de selecţie a proiectelor care vor fi stabilite la nivel naţional si
regional, precum şi la comitetele de monitorizare. Criteriile de selecţie a proiectelor şi
indicatorii de program/proiect vor integra, unde este posibil, aspectele privind egalitatea
de şanse.
Statele Membre si Comisia vor asigura promovarea egalitătii între bărbati si femei si
integrarea perspectivei de gen în domeniul respectiv, în fiecare dintre diferitele etape ale
implementării Fondurilor.

6.6.2. Dezvoltare durabilă – aspecte generale


Pentru ca si in viitor Europa sa ofere cel putin aceleasi sanse cetatenilor sai, prin
Regulamentele europene, se incurajaza o politica de dezvoltare durabila, de crestere in
conditiile protejarii si extinderii resurselor, sanselor, elementelor existente in prezent,
astfel incat generatiile viitoare se se poata folosi cel putin in acelasi mod in care ele sunt
utilizate pentru activiatile economice prezente.
In Romania, dezvoltarea ţării trebuie să aibă un caracter durabil din punct de
vedere economic, social şi al protecţiei mediului. România va utiliza într-un mod eficient
şi responsabil resursele sale naturale şi va întreprinde acţiuni în vederea eficientizării
consumului energetic, reducerii cantităţii de deşeuri produse şi dezvoltării
managementului acestora, îmbunătăţirii prevenirii şi controlului poluării, precum şi
pentru dezvoltarea proceselor şi sistemelor în domeniul agriculturii şi pisciculturii.
Totodată, România va continua să promoveze egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi şi pentru toate grupurile sociale, creând astfel condiţiile ca un segment cât mai
extins al societăţii şi economiei româneşti să contribuie la dezvoltare şi inovare. Servicii
precum educaţia şi sănătatea vor fi dezvoltate în vederea asigurării unui acces egal şi al
promovării oportunităţilor atât la nivel individual, cât şi la nivelul comunităţilor, în plan
personal, social dar şi economic. Se vor promova complementaritatea şi echilibrarea 240
atractivităţii regiunilor, în vederea maximizării accesului la oportunităţi şi evitării
dezvoltării excesive a anumitor zone, cu efecte negative asupra mediului, utilizării

237
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

resurselor sau în domeniul social. Promovarea unei societăţi informaţionale accesibile


tuturor poate „democratiza” accesul la oportunităţile de dezvoltare. De asemenea, va
permite indivizilor şi comunităţilor efectuarea unui salt tehnologic şi o participare mai
bună la activităţile de inovare şi înalt productive.
Articolul 17 din Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006
precizeaza ca Obiectivele Fondurilor vor fi urmărite în cadrul dezvoltării durabile si al
promovării, de către Comunitate, a obiectivului de protejare si ameliorare a mediului, în
conformitate cu Articolul 6 din Tratat.

6.6.3 Inovare şi TIC


In implementarea obiectivelor şi priorităţilor specifice, se va acorda sprijini
promovarea şi abordarea integrată a activităţilor inovatoare întreprinse în cadrul
proiectelor. În programele operationale, provocarea tehnologică este abordată atât ca o
acţiune specifică, cât şi ca o prioritate orizontală privind accesul tuturor, indiferent de
categoria socială, la societatea informaţională. Astfel, proiectele finanţate vor urmări
promovarea unui factor important pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi pentru crearea
de noi locuri de muncă şi pentru întărirea potenţialului de îmbunătăţire a calităţii vieţii. In
general se finanţează proiecte care contribuie la dezvoltarea societăţii informaţionale, o
societate în care informaţia şi TIC se utilizează la scară largă şi la costuri reduse,
dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere, pentru a sublinia faptul că cea mai valoroasă
achiziţie este investiţia în capitalul intangibil uman şi social şi că factorii cheie sunt
cunoaşterea şi creativitatea. Această nouă societate prezintă mari oportunităţi: poate
însemna noi oportunităţi ocupaţionale, mai multe locuri de muncă menite să împlinească
fiinţa umană, noi instrumente în educaţie şi formare, acces mai uşor la serviciile publice,
creşterea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate.

6.6.4 Îmbătrânire activă


Având în vedere creşterea numărului persoanelor vârstnice şi rolul lor în societate,
necesitatea promovării unor iniţiative eficiente de promovare a „îmbătrânirii active” şi
asigurarea de oportunităţi pentru forţa de muncă vârstnică devine din ce în ce mai
relevantă. În acest context, se va finanţa proiecte care contribuie la promovarea
îmbătrânirii active. Promovarea şi susţinerea acestui obiectiv orizontal prezintă beneficii
şi pentru angajatori, prin: implicarea în echipe mixte a persoanelor cu vârste diferite, care

238
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

combină avantajele competenţelor diferitelor grupe de vârstă, având în vedere studiile de


caz care indică o creştere a bunăstării, atitudini mai pozitive privind munca şi creşterea
capacităţii de ocupare a persoanelor vârstnice. În plus, există un impact pozitiv asupra
tuturor angajaţilor în ceea ce priveşte relaţiile dintre generaţii, şi asupra cunoaşterii şi
atitudinilor faţă de colegii mai vârstnici.

6.6.5 Abordare transnaţională şi interregională


Se vor sprijini iniţiative transnaţionale şi interregionale, în special prin schimbul
de informaţii, experienţă, rezultate şi bune practici şi prin dezvoltarea abordărilor
complementare şi acţiunilor coordonate sau comune. Finanţarea acţiunilor transnaţionale
şi interregionale contribuie la promovarea şi susţinerea inovării prin schimbul de
experienţe privind activităţile inovatoare în ceea ce priveşte ocuparea, identificarea şi
implementarea celor mai bune practici privind crearea unor locuri de muncă mai multe şi
mai bune, consolidarea politicilor şi practicilor în ceea ce priveşte ocuparea şi dezvoltarea
reţelelor la nivel european, precum şi consolidarea capacităţii organizaţiilor de a se
implica activ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale.
Prin programele operationale sunt finanţate proiecte privind sprijinirea
iniţiativelor transnaţionale şi a parteneriatelor la nivel european, urmărindu-se astfel
dezvoltarea resurselor umane şi crearea unei pieţe a muncii inclusive, dezvoltarea
programelor comune pentru promovarea ocupării, dezvoltarea de noi metode pentru
combaterea discriminării şi a inegalităţilor pe piaţa muncii, înfiinţarea de parteneriate
pentru schimbul de experienţă în ceea ce priveşte adaptarea formării profesionale la noile
tehnologii, promovarea transferului de expertiză privind incluziunea şi ocuparea
şomerilor de lungă durată şi dezvoltarea studiilor transnaţionale comparative.

6.7. SUSTENABILITATEA
Sustenabilitatea proiectului arată că acesta este capabil să furnizeze o sumă acceptabilă
de beneficii grupurilor ţintă, pe o perioadă suficient de lungă după încheierea asistenţei
tehnice şi financiare primite prin proiect. Cu alte cuvinte, un proiect sustenabil va fi
capabil să implementeze activităţi şi să genereze rezultate şi după sistarea asistenţei
financiare nerambursabile.
Sustenabilitatea unui proiect poate fi analizată din mai multe puncte de vedere:

239
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

(a) financiar – propunerea de proiect trebuie să demonstreze că a identificat surse


alternative pentru finanţarea activităţilor după epuizarea finanţării din proiect;
(b) instituţional – propunerea de proiect trebuie să arate că structurile care
implementează proiectul vor funcţiona şi după încheierea acestuia;
(c) la nivel de politici – este de dorit ca activităţile întreprinse în cadrul unui
proiect să se concretizeze în iniţiative de îmbunătăţire a practicilor, procedurilor şi
politicilor practicate în mod curent.

UN PROIECT VA REUŞI SĂ FIE


SUSTENABIL NUMAI DACĂ ESTE
CAPABIL SĂ ÎNDEPLINEASCĂ
PARAMETRII DE IMPACT,
EFICACITATE, EFICIENŢĂ ŞI
RELEVANŢĂ ŞI DUPĂ SISTAREA
AJUTORULUI FINANCIAR
NERAMBURSABIL.

240
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA VII
EVALUAREA PROIECTULUI

241
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Evaluare proiectului reprezinta un proces prin intermediul caruia se decide daca


proiectul indeplineste conditiile necesare pentru a putea obtine finatare nerambursabila.
De calitatea evaluarii depinde in mare masura si calitatea proiectelor care vor fi
implementate. Este de dorit ca prin filtrul evaluarii sa treaca in principal proiecte atat care
vizeaza obiective cu un important impact asupra societatii dar si care prezinta modalitati
eficente de implementare.
Evaluarea este realizata de catre: Autoritatea de Management si/sau Organismul
Intermediar al Programului Operational(PO)
 Autoritatea de Management (AM) functioneaza in cadrul Ministerului de resort
(nivel central) sub incidenta caruia cade fiecare PO si are responsabilitatea
managementului, administrarii si implementarii PO, conform principiului unui
management financiar sanatos. Ea lanseaza sesiunile de depunere, prin publicarea
ghidurilor finale.
 Organismul Intermediar (OI, nivel regional) = colectarea si transmiterea datelor
privind implementarea PO in numele Autoritatii de Management; verificarea
corectitudinii cererilor de plata; selectarea proiectelor privind domeniile majore de
interventie din aria sa de responsabilitate.

7.1 ETAPELE EVALUARII


Evaluarea respecta aceleasi etape generale, insa continutul lor este diferit pe fiecare
program in parte, intrucat si obiectivele ce se doresc a fi atinse prin acestea sunt diferite.
Principalele etape ale evaluarii sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Nr. Etapa Descriere


crt.
1 Stabilirea La sfarsitul perioadei de depunere, pentru PO ale caror sesiuni
momentului sunt cu termen limita de depunere.
evaluarii Inca din perioada de depunere a proiectelor, pentru PO cu
sesiuni de depunere continua, in conformitate cu principiul
„primul venit – primul servit”

242
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

2 Ealuarea -Respectarea termenului de depunere


conformitatii -Prezentarea tuturor documentelor solicitate în cererea de
administrative propuneri de proiecte;
-Respectarea formatului corespunzator al documentelor
solicitate; Cererile care nu sunt conforme se resping si
solicitantul este informat despre aceasta si despre motivele
respingerii.
-Cererile care sunt conforme sunt acceptate mai departe pentru
verificarea eligibilitatii, iar solicitantul este informat despre
aceasta.
3 Evaluarea -Se verifica eligibilitatea pe baza criteriilor 243pecific de
eligibilitatii eligibilitate pentru fiecare operatiune. Se verifica eligibilitatea
solicitantului si a solicitantului, eligibilitatea activitatilor, eligibilitatea
proiectului proiectului si eligibilitatea cheltuielilor, conform Ghidul
solicitantului;
-OI/AM poate solicita clarificari suplimentare;
-Cererile care nu sunt conforme se resping si solicitantul este
informat despre aceasta si despre motivele respingerii;
-Cererile conforme sunt acceptate pentru evaluarea tehnica,
financiara si economica, cu informarea solicitantului.
4 Evaluare tehnica -Criteriile sunt detaliate in grila de evaluare tehnico-economica,
financiara si specifica fiecarui Ghid al PO. In principiu, acestea sunt:
economica -Relevanta proiectului
-Calitatea si coerenta proiectului
-Maturitatea proiectului
-Sustenabilitatea proiectului
-Capacitatea institutionala a solicitantului sau, dupa caz,
capacitatea solicitantului de implementare a proiectului
- Criteriilor le corespund sectiuni specifice din C.F si anexe
(S.F, D.A.L.I, etc)
5 Selectia -In ordinea descrescatoare a punctajelor obtinute si in limita
alocarii bugetare pe fiecare sesiune de depunere.

243
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

-Rezultatele se afiseaza pe site-ul AM, iar solicitantii primesc


notificari.
-Rezultatul evaluarii poate fi contestat in 5/10 zile de la
primirea notificarii.
-Solicitantul pregateste pentru contractare documentele
solicitate in Ghidul solicitantului.

7.2. GRESELI FRECVENTE


In fiecare faza a procesului de contractare pot sa apara greseli generate de o
diversitate de cauze. Cele mai frecvente greseli care pot aparea sunt urmatoarele:
De eligibilitate
-Nerespectarea Ghidului solicitantului
-Proiect neeligibil
-Activitati neeligibile
-Solicitant si/sau partener neeligibil
-Grupuri tinta neeligibile
De Buget
-Includerea unor cheltuieli neeligibile ca eligibile
-Greseli de aritmetica in cadrul elaborarii bugetului
-Incompatibilitate intre buget si metodologie
-Bugetul solicitat nu se incadreaza in limitele finantarii
-Lipsa unei analize a modului de obtinere a resurselor
-Supraestimarea costurilor eligibile
Legate de cererea de finantare
-Neconformitate administrativa
-Durata incorecta a proiectului
-Cereri scrise de mana
-Documentatie insotitoare incompleta
-Analiza superficiala a grilei de evaluare
-Obiective SMART eronate
-Atentie redusa pentru: achizitii publice, ajutor de stat, informare si publicitate

244
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

PARTEA VIII
ETAPA DE CONTRACTARE

245
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

Contractul de finantare este actul juridic cu titlu oneros, încheiat între Autoritatea
Contractantă sau Organismul Intermediar delegat şi Beneficiar, prin care se aprobă spre
finanţare un proiect, în cadrul unui Program Operaţional. Totodata, el reprezintă
documentul juridic prin care se acordă asistenţă financiară nerambursabilă aferentă unei
operaţiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare dintr-un program operaţional şi
care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor.

8.1 SECTIUNILE PRINCIPALE ALE CONTRACTELOR DE


FINANTARE
Contractul de finantare contine parti generale, ca orice contract de finantare, dar si
parti specifice tipului de activitate pentru care a fost realizat. Principalele sectiuni ale unui
contract de finantare sunt urmatoarele:

Nr Sectiune Descriere
.cr
t.
1 Parti -AUTORITATEA CONTRACTANTĂ (de exemplu MINISTERUL
FONDURILOR EUROPENE pentru Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013) sau ORGANISMUL
INTERMEDIAR DELEGAT (OIPOSDRU delegat).
-BENEFICIARUL este un operator, un organism sau o întreprindere,
din domeniile public sau privat, responsabil pentru iniţierea, sau
iniţierea şi implementarea operaţiunilor. În cadrul schemelor de ajutor
de stat, în baza articolului 87 din Regulamentul CE nr.1083/2006,
beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private care realizează un
proiect individual şi primesc ajutor public.
2 Obiectul; Arata pentru ce a fost realizat contractul
3 Durata Perioada de timp pentru care contractul produce efecte
4 Finantarea Arata nivelul de finantare nerambursabila obtinut de proiect
5 Eligibilitatea Precizeaza tipul de cheltuieli eligibile
cheltuielilor
6 Prefinantarea Reflecta modul de acordare si de rambursare a prefinantarii
7 Rambursarea Explica procesul de rambursare a cheltuielilor efectuate
cheltuielilor;
8 Informarea si Precizeaza toate masurile ce trebuie luate pentru a asigura vizibilitatea
publicitatea proiectului
proiectului;
9 Obligatiile Prezinta detaliat toate obligatiile celor 2 parti intre care se incheie
partilor contractul de finantare

246
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

10 Neregului Arata masurile ce se vor adopta in cazul aparitiei unor nereguli


11 Modificari la Contine tipurile de modificari si modul in care se pot realiza
contract
12 Forta majora Descrie cazurile de forta majora in care preverile contractului se intrerup
13 Incheierea Totalitatea modalitatilor in care se poate incheia contractul
14 Legile aplicabile Expune legile pe baza carora s-a tinut cont la incheierea contractului
15 Anexele Contine documentele alese sa constituie anexe la contractul de finantare

Se mai pot adauga/elimina sectiuni in functie de specificul fiecarui contract in parte

8.2 ANEXELE CONTRACTELOR DE FINANTARE


La contractul de finantare pot fi anexate urmatoarele documente:
 cererea de finantare;
 bugetul proiectului;
 acordul de parteneriat;
 CV-urile echipei de management;

In functie de fiecare program pe care se depun proiecte se mai pot adauga/elimina anexe,
acest lucru stabilindu-se si in functie de necesitatile fiecarui domeniu finantat din fonduri
nerambursabile.

8.3. CLAUZE TEHNICE


Clauzele tehnice pe care le cuprinde un contract de finantare pot sa varieze in
functie de domeniul pentru care se acorda finantarea nerambursabila, astfel incat acesta sa
vina cat mai bine in intampinarea nevoilor individuale ale fiecarui proiect.
Printre clauzele tehnice cu caracter general se numara urmatoarele:
- asigurarea managementul şi implementarea proiectului în concordanţă cu
prevederile contractului de finanţare, ale legislaţiei comunitare şi naţionale şi cu
instrucţiunile emise de Autoritatea contractantă, cu profesionalism, eficienţă şi în
conformitate cu cele mai bune practici în domeniu.
- raportarea stadiul implementării proiectului prin transmiterea de rapoarte tehnice
şi financiare.
- respectarea prevederile cuprinse în cererea de finanţare referitoare la asigurarea
conformităţii cu politicile Uniunii Europene şi naţionale, în special cele privind achiziţiile

247
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

publice, egalitatea de şanse şi nediscriminarea, informarea şi publicitatea, dezvoltarea


durabilă şi ajutorul de stat, acolo unde este cazul.
- Contractul de finanţare intră în vigoare la data semnării de către reprezentantul
legal al Autorităţii Contractante sau Autoritatea de Management a Programului
Operaţional / Organismului Intermediar delegat, după ce contractul a fost semnat, în
prealabil, de către reprezentantul legal al beneficiarului şi încetează la data executării
integrale a oricăreia şi a tuturor obligaţiilor pe care contractul şi/ sau legislaţia aplicabilă
le stabilesc în sarcina părţilor contractante, în legătură cu sau decurgând din
implementarea proiectului şi/sau decurgând din acordarea finanţării nerambursabile.
- Contractul îşi va produce efecte şi după implementarea proiectului, Beneficiarul
având obligaţia de a păstra documentele aferente proiectului pâna la data stabilită prin
documentele programului.
- Perioada de implementare a proiectului este exprimată în luni calendaristice şi
specificată în Contractul de finanţare nerambursabilă. Ca regulă generală, perioada de
implementare a proiectelor este cea definită în cadrul cererii de finanţare, asa cum a fost
ea aprobată în urma selectării proiectului. Ulterior semnării contractului de finanţare,
perioada de implementare poate fi redusă sau extinsă, în acest ultim caz fară însă a depăşi
perioada maximă prevăzută în cadrul Ghidului solicitantului.
- Pentru monitorizarea corectă a perioadei de implementare a proiectului, trebuie
avută in vedere data de începere a proiectului. Data de începere a implementării
proiectelor este cea stabilită conform contractului de finanţare semnat de părţi, cu
modificările ulterioare.
- Perioada de implementare a proiectului va fi considerată începând cu data de
începere a derularii proiectului.
- Data finalizării proiectului poate fi ultima zi de implementare a proiectului, ţinând
cont de data de începere a demarării proiectului sau o dată anteriară acesteia, dacă
activităţile sunt implementate mai rapid. Ca o regulă de bază a implementarii proiectelor,
toate activităţile proiectului trebuie să fie efectuate şi finalizate, nu mai târziu de ultima
lună din perioada de implementare

248
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

8.4. CLAUZE FINANCIARE


Clauzele financiare pe care le cuprinde un contract de finantare se refera in principal la
modalitatea de cheltuire a fondurilor alocate cu titlu nerambursabil si la modul de
inregistrare a acestora, astfel incat sa se permita un control cat mai lejer pentru
autoritatea de management.
Printre cele mai importante clauze financiare se numara:
- Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă contabilă analitică a proiectului, utilizând
conturi analitice distincte pentru reflectarea tuturor operaţiunilor referitoare la
implementarea proiectului, în conformitate cu dispoziţiile legale.
- Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă contabilă analitică a proiectului, utilizând
conturi analitice distincte pentru reflectarea tuturor operaţiunilor referitoare la
implementarea proiectului, în conformitate cu dispoziţiile legale.
- Sunt eligibile doar cheltuielile angajate şi plătite în perioada de implementare a
proiectului. Orice activitate efectuată înainte sau după perioada de implementare a
proiectului nu va fi luată în considerare ca fiind relevantă pentru succesul proiectului. De
asemenea, costurile implicate pentru aceste activităţi vor fi declarate neeligibile. Valoarea
totală eligibilă a Proiectului este stabilită conform contractului de finanţare semnat de
părţi, cu modificările ulterioare. Autoritatea contractantă acordă o finanţare
nerambursabilă stabilită contractului de finanţare semnat între părţi, cu modificările
ulterioare.
- Valoarea cheltuielilor generale de administraţie (cheltuieli indirecte) va fi acordată
în procent maxim stabilit conform contractului de finanţare semnat de părţi.
- La finalizarea perioadei de implementare a proiectului, finanţarea nerambursabilă
acordată de autoritatea contractantă va fi limitată la valoarea obţinută prin aplicarea
procentului, prevăzut în contractul de finanţare, cheltuielilor totale eligibile validate.
- Beneficiarul are obligaţia de a pune la dispoziţia Autorităţii contractante şi / sau
Organismului Intermediar delegat, Autorităţii de Certificare şi Plată, Autorităţii de Audit,
Departamentului de Luptă Antifraudă, Comisiei Europene, Curţii Europene de Conturi
şi/sau oricărui alt organism abilitat să verifice modul de utilizare a finanţării
nerambursabile, la cerere şi în termen, documentele şi/sau informaţiile solicitate şi să
asigure toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor la faţa loculu

249
SUPORT DE CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE
EUROPENE

- Beneficiarul are obligaţia să declare pe propria răspundere şi să se asigure în


permanenţă că finanţarea obţinută pentru implementareaproiectului nu se suprapune cu
alte finanţări primite din bugetul de stat sau din alte bugete ale Comunităţii Europene,
conform prevederilor Ghidului Solicitantului.
- Beneficiarul are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv
documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării
unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale.

8.5. MODIFICAREA PREVEDERILOR CONTRACTUALE:


NOTIFICARI SI ACTE ADITIONALE

Dacă circumstanţele care afectează implementarea proiectului s-au modificat


substanţial de la data semnării contractului, atunci contractul şi anexele acestuia pot fi
modificate în conformitate cu Articolul “Modificări şi completări la contract”, cu acordul
ambelor părţi, prin aprobarea unei notificări sau prin încheierea unui act adiţional.
Fiecare contract de finantare prevede explicit situatiile in care se aplica:
 Necesitatea notificarii;
 Necesitatea intocmirii unui act aditional.
 Fac excepţie modificările determinate de schimbări în legislaţia naţională şi
europeană care vor fi efectuate de Autoritatea contractantă, fără a fi necesar în
prealabil acordul beneficiarului. În acest caz modificările vor intra în vigoare la
data menţionată de actul respectiv. În situaţia modificărilor determinate de
schimbări în legislaţia naţională, Autoritatea contractantă sau Organismul
Intermediar delegat va notifica beneficiarul în acest sens.
 Orice altă situatie care nu a fost menţionată distinct în cadrul Contractului de
Finanţare, şi care ar putea duce la modificarea clauzelor contractuale, beneficiarul
are obligaţia de a solicita Autorităţii contractante /Organismului Intermediar
delegat un punct de vedere oficial.
 Modificarea contractului prin act adiţional este o activitate care consumă timp. De
aceea este bine ca actul adiţional să fie iniţiat cu cel puţin 30 de zile înainte de
data la care modificarea pe care o solicitaţi trebuie să îşi producă efectele.
Aprobarea notificarilor se face, de regula, tacit.

250