Sunteți pe pagina 1din 60

Curs Fonduri Europene si Nationale (descriere, mecanisme, ghid practic)

Titular curs: Formator: cercetator stiint. gr. 1 dr ing. Gabriel Spiridon Coautor: ing. th pr gr 1 G. Spireanu Partener consortiu: IPA.SA

1 / 60

Curs 1 Generalitati 1.1 Scop si obiective


Scopul principal al acestui curs este de a sustine companiile, intreprinderile, de a identifica cele mai adecvate surse de finantare nationale si europene si de a gasi pasii adecvati pentru a aplica la aceste fonduri. Aceste fonduri se refera atat la posibilitati de finantare in domeniile cercetare aplicativa- dezvoltare-inovare cat si la finantari pentru dezvoltarea institutionala, a infrastructurii, dezvoltare durabila. Programele dedicate diferitelor fonduri acopera sectoare diverse de activitate, precum energie, telecomunicatii, protectia mediului, dezvoltare durabila si infrastructura, aeronautica, tehnologiile societatii informationale, sanatate si medicina, calitatea vietii si managementul resurselor umane, etc. Cursul se doreste un ghid, un instrument puternic pentru o companie care doreste sa acceseze diferite fonduri europene sau nationale. Pentru o buna receptivitate a cursului, orientarea acestuia este pentru problemenel generale de interes ale unui posibil aplicant la fonduri. Obiectivele acestui curs sunt de a oferi pentru o companie mijloace comune dar si specifice, astfel incat aceasta sa asimileze usor logistica si instrumentele principale necesare pentru a aplica cu succes la mecanisme de finantare de genul celor enumerate mai sus. Daca ne referim la fonduri europene, cvasitotalitatea acestora au atribute generale comune, precum: a) fiecare fond european are scop, obiective si prioritati clare; b) sunt fundamentate pe baza unei legislatii specifice europene; c) pentru a putea aplica la un astfel de fond este necesar de a depune o propunere de proiect, cuprinzand parti administrative, economico-financiare si tehnice; d) se bazeaza pe apeluri la termene fixe sau apeluri deschise, continand in corpul apelului(Call for Proposals) toate informatiile de baza necesare( data incepere, termen de depunere, bugetul apelului, parteneri eligibili, tipuri de proiecte, etc); suplimentar, atasate

2 / 60

apelului, sunt ghidul aferent( Guide for Proposals) si Programul de lucru( Work Programme); e) proiectele sunt evaluate dupa criterii de programului respectiv; f) multe din fondurile europene sunt administrate prin organisme nationale aferente( evaluarile intermendiare si finale, plati aferente catre parteneri, etc; g) activitatile derulate, platile aferente efectuate, sunt reglementate prin raportari si reguli economico-financiare si de implementare specifice; h) majoritatea acestor fonduri au un mecanism de co-finantare care reprezinta o parte componenta a bugetului proiectului; i) toate activitatile desfasurate in conformitate cu scopul si obiectivele proiectului trebuiesc realizate in conformitate cu principiile etice stipulate in Cartea europeana a drepturilor fundamentale ale omului( EU Fundamental Rights Chart) si cu drepturile de proprietate intelectuala ( Intelectually Property Rights). eligibilitate si de evaluare specifice

1.2 Structura curs


Structura cursului este astfel realizata incat sa incerce sa acopere toate aspectele si sa ofere un suport cat mai substantial celor ce doresc sa acceseze astfel de programe. Cursul cuprinde doua parti: Modul 1 Ghiduri practice pentru accesarea fondurilor europene ( cursuri 1-4) Modul 2 Diferite fonduri europene si nationale (cursuri 5-8) In cursul 2 sunt prezentate mecanismele financiare generale pentru diferite fonduri, structura generala a unor astfel de fonduri, scopul si obiectivele diferitelor fonduri, mecanismul financiar general pentru un proiect, incluzand reguli economico financiare. In cursul 3 sunt prezentati pasii necesari pentru a accesa un fond, pornind de la prima informatie despre fond, pana la realizarea propunerii de proiect. Sunt prezentati pasii principali necesari in constructia propunerii de proiect. Pentru a avea o buna credibilitate si a gestiona corect un proiect, cu toate etapele sale de implementare, pentru a fi persuasivi in fata evaluatorilor, in sensul ca proiectul aferent unui fond va fi dezvoltat si pus in functiune in concordanta cu regulile generale si specifice ale fondului respectiv, in cursul 4 sunt date reguli care sa genereze un bun Plan 3 / 60

de Management, care reprezinta un instrument puternic in mainile Managerului de proiect pentru adezvolta si controla evolutia proiectului. Fiecare proiect are un consortiu care contribuie la realizarea taskurilor acestuia, a scopului si obiectivelor asumate. Calitatea consortiului este esentiala pentru succesul proiectului. In acest sens, tot in cursul 4 sunt enumerate criterii de selectie ale partenerilor. In urmatoarele cursuri(din Modulul 2) au fost selectate diverse astfel de programe/fonduri care ar fi de interes pentru companiile romanesti. Aceste programe, fonduri, apartin Comisiei Europene, diverselor banci europene, destinate dezvoltarii regionale si interregionale, administrate direct de aceste organisme europene sau prin intermediul autoritatilor Nationale, fiind descrise in format standard, astfel incat o companie romana sa poata analiza, evalua, interpreta, compara intre diferite programe / fonduri pentru a decide care este cel mai potrivit pentru zona sa de propusa dezvoltare. Pentru fiecare program/ fond, indicatorii standard includ structura economico-financiara, scop si obiective

strategice, buget total si per proiect, acoperire geografica, puncte de contact, coorodnate. O parte importanta din Modulul 2 este dedicata finantarilor nationale.

4 / 60

CURS 2 MECANISMELE LOGISTICE SI FINANCIARE ALE DIFERITELOR FONDURI. 2.1 Structura generala a programelor / fondurilor
Finantarea din partea Uniunii Europene este in legatura cu diverse sectoare economice, in numar de aprox. 30, precum energie, mediu, transport, IST, cercetare, educatie, dezvoltarea resurselor umane, etc. Comisia Europeana reprezinta institutia centrala a Uniunii Europene. Finantarea europeana este asigurata de catre Uniunea Europeana si administrata de catre Comisia Europeana. In mod uzual, Pentru accesarea fondurilor europene, propunerile de proiect trebuiesc trimise direct la Comisia Europeana, Brussels. In unele cazuri, programele / finantarile UE nu sunt platite direct de catre Comisia Europeana ci prin intermediul unor organisme Nationale, care administreaza aceste programe(d.p.d.vedere logistic si financiar) din insarcinarea CE ; de exemplu, Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, etc). Programe/ fonduri precum FP7 Framework Programme 7, E!Eureka, CIP Competitivenes Innovation Programme, NATO civil components, LIFE, programe europene de dezvoltare tehnologica si inovare. Fondurile regionale europene ofera masuri suport tehnico- financiare pentru sustinerea reformei economice si dezvoltarea componentei sociale in zone geografice specifice( Balkani, tarile Mediteraneene, Europa Centrala si de Est, tarile riverane Marii Negre); Unele fonduri sunt fonduri de investitii bancare; acestea sunt destinate cu prioritate unor sectoare precum Transport si Telecomunicatii retele locale, nationale si trans europene; productia si distributia de Energie electrica; economisirea de energie, reducerea emisiilor poluante si a gazelor cu efect de sera; industrie; Joint Ventures (asociere de intreprinderi din diferite state in vederea unui anumit program comun) este un mecanism suport unor asocieri transnationale, in special dedicate IMM-urilor. sunt

5 / 60

Finantarile Nationale sunt realizate prin intermediul mai multor ministere precum MedC, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerul sanatatii, Ministerul Mediului, Ministerul Muncii, etc. Acester finantari cuprind activitati de cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii, cresterea competitivitatii economice, relansarea economica.

2.2 Scopul si obiectivele programelor / fondurilor


Obiectivul general principal al finantarilor europene si nationale este promovarea progresului economic si social, a dezvoltarii durabile, in principal prin promovarea unei arii europene de dezvoltare extinse, fara frontiere si prin promovarea coeziunii economice si sociale. Un alt obiectiv principal este de a reduce si eradica discrepanta intre tarile/ regiunile puternic dezvoltate si cele defavorizate, de a promova dezvoltarea durabila, de a asigura o coeziune economica si sociala prin reducerea disparitatilor intre regiuni sau grupuri sociale, acordarea de sanse egale tuturor cetatenilor europeni; Fondurile europene focalizate spre anumite domenii economice (energie, mediu, biotehnologii, eSanatate, eGuvernare, telecomunicatii, transport, etc) derulate in cadrul generos al Zonei Europene de Cercetare, au drept scop dezvoltarea excelentei in stiinta si tehnologie, a competitivitatii si inovarii, incurajandu-se proiecte de cercetaredezvoltare cu grad mare de risc care sa conduca spre zonele de frontiera cunoasterii. Scopul principal al fondurilor financialre bancare este de a contribui spre integrarea, dezvoltarea echilibrata, coeziunea economica si sociala, de a sustine strategii de dezvoltare credibile pe termen mediu si lung; prioritatile majore in acest sens se indreapta spre IMMuri, prin operatiuni de tip loan capital( refinantare) sau joint venture capital (asociere de intreprinderi din diferite state in vederea unui anumit program comun) si spre retele de transport si energie trans-europene.

Cu referire la fondurile nationale, scopul principal al acestora este relansarea


activitatilor economice in toate sectoparele si arderea unor etape de dezvoltare care despart economia nationala de tarile puternic dezvoltate si vestul Europei, SUA si Japonia.

6 / 60

2.3 Mecanismele financiare pt diferite fonduri


Principalele mecanisme utilizate pt a asigura sprijinul financiar al Uniunii Europene sunt finantarile nerambursabile(grants) si refinantarile ( loans ) ; finantarile nerambursabile variaza uzual de la 50% pana la 100% si de la cateva mii de euro la milioane de euro, depinzand de tipul programului si de schema de finantare; De cele mai multe ori, Comisia Europeana cere, prin programele sale, o schema de cofinantare( de ex., daca un partener intr-un proiect primeste 50% din bugetul proiectului, partenerul respectiv trebuie sa asigure o cofinantare proprie de 50%, in servicii sau in bani efectivi); Cu referire la fondurile de la Comisia Europeana( de ex. FP7, Intelligent Energy Europe, etc) schema de finantare presupune o contributie de 50-100% din bugetul proiectului, in functie de tipul de instrument utilizat( de ex. pt FP7 - proiecte STREP, IP, CSA(CA), CO, NoExcelence, etc-), modelul financiar ( costuri totale, costuri aditionale, etc) si tipurile de activitati( activitati demonstrative, pregatire, cercetare si dezvoltare tehnologica, etc) unde propunerea de proiect este incadrata; restul pana la 100% din bugetul proiectului este acoperit din bugetele nationale, partenerii si / sau alte institutii de finantare; Exista initiative Europene independente( cum ar fi programul Eureka sau AALAmbient Assisted Living) la care fiecare tara finanteaza intr-un fel sau altul o mare parte din bugetul proiectelor, partenerii contribuind cu o cota de cofinantare de 2550%; Imprumuturile europene de tip loan sunt adesea la rate prefrerentiale; in general, bancile europe3ne dau pt proiecte loans( individual loans, global loans) imprumuturi care reprezinta pana la 50 % din costurile totale; pentru a fi implicata in finantari europene, o companie trebuie sa fie pregatita sa indeplineasca obligatiile impuse in accesarea acestor fonduri, iar proiectele propuse sa se identifice cu nevoile reale si specifice fondurilor respective.

2.4 Mecanismul financiar general pentru un proiect

7 / 60

Fiecare participant trebuie sa aiba- bazat pe un Apel cu termene de depunere- o propunere de proiect, construita in concordanta cu Ghidul aferent Apelului; Fiecare proiect are un buget, care trebuie sa acopere cheltuielile eligibile, directe si indirecte(regia); Suma bugetelor proiectelor propuse la finantare, constituie bugetul fondului pentru perioada data; Bugetul proiectului este constituit din doua parti: i) contributia financiara a fondului si ii) cofinantarea sau autofinantarea, care complementeaza prima parte; In general, contributia financiara a fondului este platita in concordanta cu urmatoarele principii:

- un avans de aprox 30-40% vor fi transferate coordonatorului intr-un interval de 30-60 zile de la semnarea contractului; coorodonatorul va transmite spre parteneri avansul alocat, in conformitate cu prevederile unui Acord de parteneriat sau direct a contractului; - platile periodice vor fi primite de catre coordonator de la fond, dupa aprobarea rapoartelor periodice de progres; coordonatorul va transmite conform contract, sumele cuvenite fiecarui partener; - plata finala va fi realizata dupa aprobarea Raportului final si atunci cand toate livrarile proiectului ( Deliverables), scopul si obiectivele acestuia vor fi indeplinite; Bugetul proiectului cuprinde cheltuieli directe si cheltuieli indirecte, acoperind cheltuieli pentru costurile de personal,echipamente, deplasari si diurna, tehnica de calcul, consumabile, regii( acestea intra la cheltuieli indirecte); aceste cheltuieli sunt impartite in sume fixe penteru fiecare categorie; in general este permis de a realiza transfer intre diferite categorii de cheltuieli, dar in limita de 10-15% si cu o aprobare din partea Programului respectiv; de la fond la fond, de la Program la Program, mecanismele financiare generale descrise mai sus pt un proiect variaza, in conformitate cu reglementarile specifice fiecarui fond.

8 / 60

Curs 3 Pasii necesari pt accesarea fondurilor europene a) Alegerea celui mai adecvat fond pt proiectul propus si pt competentele si posibilitatile propuneatorului
In general, munca pt a aplica la un Program/fond printr-un proiect, inseamna o activitate de aproximativ 3- 4 luni; o greseala in selectarea fondului / programului, chiar daca proiectul este in esenta foarte bun, inseamna rejectarea solicitarii financiare; Pt aceasta este necesar a avea o imagine de ansamblu a tuturor programelor posibile a fi abordate in legatura cu profilul de activitate al companiei, cu tema propusa, pt a

avea posibilitatea de a analiza, evalua, de a compara diferite fonduri, utilizand criterii de evaluare adecvati, pt a decide care este cel mai potrivit program pt aplicatia propusa; In acest scop, cel putin urmatoarele aspecte de comparabilitate( intre propunerea de proiect si Program/fond) trebuie sa fie luate in considerare: - tarile eligibile pentru Program; pt fiecare Program este specificat grupul de tari care indeplinesc conditiile de a participa la fond; - entitati eligibile; pt fiecare Program sunt specificate entitatile eligibile ( ex. IMMuri, societati comerciale, institutii publice, Universitati, institute de cercetare, ONGuri, etc) care au voie sa participe la Programul lansat; - capabilitatea financiara a aplicantului; daca compania indeplineste criteriile de eligibilitate financiara: balanta financiara corespunzatoare pt ultimul(ultimii) an(i) financiar(i); regie cheltuieli indirecte-corespunzatoare; putere de co-finantare, etc; - capacitate tehnico-stiintifica demonstrata in concordanta cu cerintele Programului; Cerintele de mai sus reprezinta conditii minime necesare dar nu suficiente pentru o companie de a fi eligibila pentru participare.

b) Aspecte logistice in legatura cu aplicarea la un fond


Principalele aspecte logistice curind: - constructia consortiului proiectului, in concordanta cu cerintele proiectului si cu regulile cerute; desemnarea directorului de proiect;

9 / 60

- constructia in interiorul fiecarui partener, a echipei de specialisti si desemnarea coordonatorului echipei pt fiecare partener; - echipa de lucru trebuie sa aiba urmatoarele atribute: sa lucreze in folosul proiectului, in paralel cu rezolvarea unor alte sarcini curente( proiecte in lucru, etc); o buna cunoastere a limbii engleze; Cvuri corespunzatoare, care sa demonstreze capabilitatea de a realiza taskurile proiectului; cunostinte avansate de utilizare PC; - punerea in functiune a unui sistem computerizat puternic, care va face posibil o dezvoltare adecvata a proiectului: LAN PCs, pachete software corespunzatoare( MS Windows, MS Office- Word, Excel, Power Point) Acrobat Reader&Writer, software specializat pt dezvoltari grafice, antivirus performant, Skype, Forum de discutii, etc., preferabile in cea mai noua versiune, facilitati internet puternic; - stabilirea unei legaturi permanente cu autoritatile nationale ( Puncte Nationale de Contact sau similar) care vor superviza Programul in tara unde se aplica; in acest mod, partenerul respectiv este conectat permanent cu particularitatile de aplicare ale programului in tara sa( componenta nationala); de asemenea, utilizand sistemul Punctelor Nationale de Contact aferente tuturor tarilor europene, se poate obtine asistenta, suport in constructia si dezvoltarea proiectului.

c) Pasii principali in constructia proiectului


c1) Ideea de proiect Trebuie sa aiba urmatoarele atribute specifice:

- sa fie elaborata in cateva versiuni, pornind de la acceasi idee principala, pt. a avea posibilitatea de a o alege pe cea mai buna; - sa aiba valoare adaugata europeana; - sa fie suficient de noua; - sa fie puternic conectata la prioritatile Nationale ; - sa fie in deplina concordanta cu scopurile si obiectivele fondului ; - sa fie apta de a fi dezvoltata de catre consortiul partwenerilor; - piata produsului/metodei, sa fie suficient de generoasa pt a oferi o buna dezvoltare economica si un mare grad de repetabilitate la a produsului rezultat; 10 / 60

c2) Alegerea fondului / programului Urmatoarele criterii pt alegerea fondului / programului trebuiesc luate in considerare: - concordanta ideii de proiect cu scopul si obiectivele fondului; - eligibilitatea fondului in tarile partenerilor; - teremenele de lansare Apel si termenele de depunere; - nivelul financiar al fondului / programului; - procentul de cofinantare necesar; - posibilitatea indeplinirii criteriilor de eligibilitate cerute de catre Program.

c3) Titlu proiect si acronim Titlul nu poate cuprinde tot ceea ce se vrea in proiect! Pt aceasta, exista suficient spatiu in rezumatul proiectului si in dezvoltarea propunerii; Dar titlul si acronimul trebuie sa fie sugestive si atractive.

c4) Scopul si obiectivele proiectului Este foarte important de a stipula extrem de clar scopul si obiectivele in concordanta cu scopul si obiectivele Programului

c5) Constructia propunerii de proiect Consortiul proiectului va diviza responsabilitatile, taskurile si livrarile acestuia; Pentru acest motiv, structura consortiului are o mare importanta in dezvoltarea normala a acestuia; In acelasi timp. trebuie respectate criteriile de eligibilitate ale Programului referitoare la structura consortiului si expertiza necesara a partenerilor; c6) Divizarea sarcinilor intre parteneri Avand ca baza Programul de lucru(Work Programme) lista pachetelor de lucru( Work Packages), taskurile si livrarile (Deliverables) aferente precum si Planul de Managementconstruite in concordanta cu scopul si obiectivele proiectului, Comitetul de Proiect va

11 / 60

diviza munca intre parteneri, pe baza complementaritatii tehnico-financiare si expertiza fiecarui partener.

c7) Bugetul fiecarui partener Doua parti constituiente: - grantul, care reprezinta contributia Programului, care variaza de la 100% pana la aprox. 50%; - componenta de cofinantare, care complementeaza punctul a) astfel incat sa complerteze pana la 100% bugetul; Bugetul proiectului va fi construit astfel incat sa acopere numai

costurile eligibile ale acestuia; Pentru aceasta, costurile vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie necesare pentru proiect; - sa fie inregistrate in gestiunea economico-financiara a proiectului; - sa fie realizate in timpul executiei proiectului; - sa fie incluse in lista cheltuielilor eligibile ale Programului Cheltuielile se divid in costuri directe si indirecte

- Cheltuielile directe includ: cheltuieli de personal; subcontractare; echipamente; cheltuieli de deplasare; computing si consumabile; alte costuri coordonarea administrativa si financiara( numai managerul de proiect al consortiului) Costurile indirecte in general includ costuri de regie: administrare si management, electricitate, incalzire, apa, comunicatii( fax, telefon, corespondenta, internet, etc).

12 / 60

Curs 4 - Cum se construieste un Plan de Management de proiect; selectia partenerilor

4.1 Planul de Management


Planul de Management(PM) este un instrument puternic in mainile coordonatorului de proiect, ajutandu-l pe acesta sa organizeze derularea proiectului, coordonarea consortiului, raportarile proiectului si legatura cu Autoritatea Contractanta, implementarea proiectului, livrarile aferente. PM asigura o mai buna comunicare si coordonare intre parteneri. Cand PM contine si o parte de Asigurarea Calitatii(AC) proiectului, aceasta parte asigura o mai buna dezvoltare a acestuia intrucat toate activitatile proiectului vor fi realizate pe baza de Proceduri operationale. Managementul proiectului este bazat pe trei componente principale: - Managerul de proiect; - Comitetul de Management de proiect(CMP); - Comitetul de conducere al proiectului(CCP); Directorul de proiect este seful executiv al proiectului si coordonatorul CMP; El este responsabil pt strategia generala a proiectului, pt strategia de comunicare, pt rezolvarea conflictelor CMP este compus din responsabilii de proiect ai partenerilor. Atributiile PCM sunt urmatoarele:

- aprobarea fazelor proiectului, a rapoartelor periodice, a costurilor; - aprobarea reorganizarii proiectului si a replanificarii taskurilor acestuia, daca este cazul; - rezolvarea conflictelor intre parteneri, daca este cazul. CCP cuprinde reprezentantii legali autorizati ai fiecarui partener si Managerul de Proiect; CCP se intruneste la cererea CMP pt a rezolva probleme importante care afecteaza dezvoltarea normala a proiectului si care nu au putut fi rezolvate de catre CMP 13 / 60

Rolul CCP:

- ia decizii importante referitoare la schimbari in evolutia proiectului; - rezolva conflicte majore intre partenerii consortiului Asigurarea calitatii(AC) proiectului Fiecare partener va desemna o persoana care va fi responsabila cu AC in interiorul echipei partenerului respectiv; Consortiul proiectului va implementa cateva proceduri operationale in legatura directa cu scopul si obiectivele proiectului si care vor fi aplicate in timpul dezvoltarii proiectului; Exemple de proceduri ce pot fi implementate:

- Procedura de comunicatie intre partenerii consortiului; - Procedura pt structura livrarilor si a rapoartelor periodice; - Procedura pt verificarea pe parcurs si verificarea finala a documentelor realizate de catre parteneri in folosul proiectului, etc.

4.2 Selectia partenerilor


Consortiul reprezinta un grup de parteneri muncind intr-o complementaritate tehnicofinanciara, care impart bugetul, taskurile, responsabilitatile si riscurile. Calitatea consortiului este esentiala pentru succesul proiectului. 4.2.1 Mai jos enumeram principalele criterii pentru alegerea partenerilor Nu alegeti parteneri de alibi

De multe ori promotorul proiectului alege parteneri in mod formal, numai pt a satisface cerintele minime de eligibilitate( nr de parteneri, nr de tari din cele elgibile. Aceasta este o greseala, consecinta fiind, daca proiectul iese castigator, la disfunctionalitati tehnice, manageriale si financiare in executia proiectului. Complementaritate in scopul si obiectivele proiectului.

14 / 60

O distributie echilibrata a taskurilor, pachetelor de lucru, livrarilor intre partenrii proiectului, bazata pe competenta tehnico-stiintifica, in paralel cu o distributie financiara similara, va asigura o evolutie normala a acestuia. - Partenerii care coopereaza intr-un mod complementar in proiect vor asigura o echipa mai puternica decat partenerii care au aceleasi sarcini; - Partenerii care au o expertiza complementara realizeaza un consortiu mai puternic decat partenerii care au expertize similare sau identice. Concluzia este: -complementari in scope si obiective; - complementari in expertiza Distributia geografica

O distributie geografica echilibrata a partenerilor ore foarte multe avantaje, printre care: o imagine buna a evaluatorilor, un potential de diseminare puternic, potential de implementare a proiectului puternic dupa finalizarea teoretica a proiectului, etc Puternic motivati si competenta dovedita Egalitate de sanse si de gen

Acest ultim aspect este stipulat in articolele 2 si 3 ale Tratatului Uniunii Europene; pt acest motiv, in aproape toate domeniile de activitate ale Comisiei Europene, incluzand cercetarea si dezvoltarea tehnologica, egalitatea de sanse si gen sunt promovate si garantate. Ca paradigma, aceste doua cerinte sunt incluse in critetriile de evaluare ale programelor Nationale de CDI precum si in toate programele similare (FP7, EUREKA, CIP, NATO, LLL, etc) ale Comisiei Europene. 4.2.2 Proceduri pentru cautarea partenerilor Contact direct utilizand cooperari anterioare Diferite evenimente( brokerage events, conferinte, seminarii, workshops); Reteaua Punctelor Nationale de Contact, existenta in fiecare tara Europeana; Diferite baze de date;

15 / 60

EOI- procedura Expression of Interes( in special pentru FP7, propuneri aferente IST dar nu numai); In mod indirect( parteneri recomandati de alti parteneri)

4.2.3 Baze de date pentru cautarea partenerilor CORDIS Community Research Developing Information Service

https://cordis.europa.eu/partners/web/guest/home CORDIS - Community Research Developing Information Service /Expression of Interest http://www.ideal-ist.eu/ http://www.ideal-ist.eu/partner-search/pssearch http://www.ideal-ist.eu/node/add/ps

Network of National Contact Points (NCPs) in Member States and Associated States

http://cordis.europa.eu/fp7/ncp_en.html CORDIS - Community Research Developing Information Service / Fiind a project

http://cordis.europa.eu/projects/home_en.html E! EUREKA

http://www.eurekanetwork.org/ http://www.eureka.be LLL Life Long Learning

http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm Energy

http://portal.enterprise-europe-network.ec.europa.eu/about/sector-groups/intelligentenergy ANCS, UEFISCDI, NCP Romania

http://ancs.ro/ro/categorie/1565/programe-internationale-cost http://ancs.ro/ro/categorie/1628/programe-internationale-fundatia-europeana-de-cercetare http://ancs.ro/ro/categorie/1580/programe-internationale-esa

16 / 60

http://ancs.ro/ro/categorie/1549/programe-internationale-cooperari-bilaterale http://ancs.ro/ro/categorie/1126/programe-nationale-planul-national-de-cercetaredezvoltare-si-inovare-2007-2013 http://fonduristructurale.ancs.ro/ http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/593/PARTENERIATE.html

17 / 60

Curs 5 Fonduri ale Comisiei Europene si alte fonduri europene

5.1 Programul Cadru 7 (FP7 Framework Programme Seven) a) Descriere succinta FP7
Programul Cadru 7 al Comisiei Europene (2007-20130 este principalul instrument al Uniunii Europene pentru finantarea cercetarii in Europa, avand un rol determinant in Cercetare, Dezvoltare, Inovare pentru comunitatea tehnico-stiintifca si tehnologica europeana. Acest mega program este in stransa cooperare si complementare cu alte program eprecummCIP- Competitiveness and Innovation Framework Programme, porgramele de pregatire profesionala(LLL) si educatie, fondurile structurale si de coeziune. Acest program este divizat in mai multe programe specifice, avand drept scop promovarea si incurajarea polilor europeni de excelenta tehnico-stiintifica.

b) Componenta programului
Programul Cadru 7 este divizat in cinci programe specifice: i) Cooperare ii) Idei iii) Oameni iii) Capacitati iiii) Cercetarea nucleara

c) Reguli specifice FP7


Programul Cadru 7 permite participarea unor largi categorii de participanti: IMM-uri, universitati, autoritati publice, cercetatori individuali. Organizatii publice: autoritati regionale, universitati publice, etc; Companii private: institute de cercetare private, IMM-uri, participanti industriali;

18 / 60

Organizatii si cercetatori din afara UE, precum tari candidate, tari asociate, Canada,

SUA, Japonia, China, etc.; Cercetatori individuali, atat din companii private cat si din organizatii publice.

Ca reguli minime generale de participare: Cel putin trei parteneri din cel putin 3 tari membre UE sau asociate; Fiecare din cei 3 participanti trebuie sa fie independent fata de ceilalti doi, in

sensul ca nu este in mod direct sau indirect controlat de acestia, si reciproc- mai mult de 50% sau putere de decizie-. O organizatie european de tip JRC Joint Research Center poatge fi asimilat ca

fiind un partener dintr-o tara UE;

d) Tipuri de proiecte
i) Proiecte colaborative(CP) - STREP, activitati de cercetare dezvoltare de anvergura medie sau mica, cu o

finalizare rapida de 2-3 ani; - IP, proiecte de integrare, cu un buget mult mai mare si o derulare in timp semnificativa, tintind obiective multiple, un set coerent de activitati bine definite. ii) Coordonare si Actiuni Specifice( CSA), cuprinzand schimburi de buna practica, retele, workshopuri, studii, conferinta, divizate in Actiuni de coordonare(CA) si Actiuni Suport Specifice(SSA) iii) Retele de Excelenta ( NoE), cuprinzand teme de cercetare in comun, realizate de echipe multiple de cercetatori europeni, lucrand prin complementaritate tehnico-stiintifica si financiara. Toate cele de mai sus se mai numesc si scheme de finantare FP7

e) Buget program, cerinte economico- financiare


Bugetul programului este de 53,272 miliarde euro, din care 2,751 miliarde euro pentru Euroatom(cercetare nucleara) Divizarea bugetului pe programe specifice si subprograme este prezentata aperox in tabelul de mai jos.

19 / 60

Budget(Meuro) Health 6100 Food, Agriculture and Fisheries, and Biotechnology 1935 Information and Communication Technologies 9050 Nanosciences, Nanotechnologies, Materials 3475 and new Production Technologies COOPERATION Energy 2350 Environment (including Climate Change) 1890 Transport (including Aeronautics) 4160 Socio-economic Sciences and the Humanities 623 Space 1430 Security and Space Security 1400 Total COOPERATION 32413 IDEAS European Research Council 7510 PEOPLE Marie Curie Actions 4750 Research Infrastructures 1715 Research for the benefit of SMEs 1336 Regions of Knowledge 126 CAPACITIES Research Potential 340 Science in Society 330 Coherent development of research policies 70 Activities of International Co-operation 180 Total CAPACITIES 4097 Non-nuclear actions of the Joint Research Centre 1751 Total EC 50521 Euratom for nuclear research and training activities 2751 Total 53272 Themes Din punct de vedere al regulilor de finantare, grantul CE merge de la 50% ( uzual dar nu neaparat) din bugetul proiectului pt proiecte colaborative de tip CP, pana la 100% pentru NoE si CSA

f) Cum se aplica pentru FP7


- Definire propunere de proiect; - Alegere Apel de participare ( Call for Porposals); 20 / 60

- Alegere schema de finantare; - Definire consortiu proiect si coordonator proiect; - Buget proiect; - Inscriere proeict in Baza de date a programului; - Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice; - Verificare pe parcurs si finala proiect; - Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare specifice programului - Transmitere proiect prin sistemul de transmitere electronica EPSS ( Electronic Proposal Submission System)

g) Baza de date FP7, bibliografie


http://cordis.europa.eu/fp7 http://cordis.europa.eu/fp7/understand_en.html http://cordis.europa.eu/fp7/participate_en.html http://cordis.europa.eu/fp7/pp_en.html http://ec.europa.eu/research/participants/portal/page/fp7_calls http://cordis.europa.eu/fp7/get-support_en.html https://cordis.europa.eu/partners/web/guest/home http://cordis.europa.eu/fp7/projects_en.html http://cordis.europa.eu/fp7/find-doc_en.html https://cordis.europa.eu/emmfp7/index.cfm http://ec.europa.eu/dgs/jrc/index.cfm

5.2 Initiativa europeana Eureka(E!) a) Descriere succinta


Intiativa europeana Eureka a luat fiinta in 1985, ca suport pentru dezvoltarea cercetarii aplicative orientate spre piata, a inovarii industriale europeane. In prezent E! are 39 tari membre iar UE este cel de-al 40lea membru.

21 / 60

Adresabilitatea

este

pentru

IMM-uri,

Institute

de

Cercetare-Dezvoltare,

Universitati publice si particulare, industrie. Obiectivul principal al Programului este spre o dezvoltare durabila europeana, prin

promovarea de noi servicii, produse, procese, cu mare impact asupra dezvoltarii calitative a pietei in domeniu. Domeniile din cadrul EUREKA sunt urmatoarele:

(http://www.eureka.be/home.do): a. ELECTRONICA SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATII , b. PRELUCRAREA INDUSTRIALA A MATERIALELOR, c. ALTE TEHNOLOGII INDUSTRIALE, d. ENERGIE, e. CHIMIE FIZICA STIINTE f. STIINTE BIOLOGICE, g. AGRICULTURA SI RESURSE MARINE, h. TEHNOLOGII ALIMENTARE, i. MASURATORI SI STANDARDE, j. TEHNOLOGII PENTRU SANATATE SI PROTECTIA MEDIULUI

b) Componenta programului
b1) Proiecte individuale Acest tip de proiecte sunt preponderente in cadrul Eureka, reprezentand in general proiecte de cercetare aplicativa, de nivel european, orientate spre piata b2) Eureka Clusters Un cluster E! reprezinta dezvoltari cu o componenta industriala predominanta, pe termen lung, avand in consortiu un numar f. mare de parteneri si dezvoltand tehnologii de varf, cu preponderenta pentru domeniile ICT, energie, biotehnologii. Partenerii proiectului sunt de la IMM-uri, pana la companii foarte mari, universitati, institute de cercetare, catalizatori, etc. Un cluster contine mai multe proiecte specifice

b3) Eureka Umbrellas

22 / 60

O Umbrella reprezinta o retea tematica care permite in interiorul acesteia, dezvoltarea de propuneri de proiecte( individuale) in domeniul tematicii specificate( de ex. medicina, sanatate, biotehnologii, robotica, etc). Logistica si activitatile acestei retele sunt coordonate de experti si decidenti recunoscuti in domeniu. b4) Eurekas Eurostars Programmes Programul Eurostars are drept scop stimularea IMM-urilor europene-cu specific inovativ!prin activitati colaborative de cercetare dezvoltare de nivel european, pentru dezvoltarea de noi produse, tehnologii, servicii cu aplicabilitate imediata pe piata europeana. Programul este finantat si monitorizat printr-o initiativa comuna EC si 33 de membri E!. Cel putin 50% din activitatile proiectului trebuie realizate de catre IMM-uri. Nici un participant sau tara nu poate investi mai mult de 75% din costurile intregului proiect.

c) Reguli specifice
Riscurile si beneficiile cerectarii se asuma de catre toti partenerii Bottom- up principle Cel putin 2 parteneri din cel putin 2 tari membre Eureka. Fiecare partener(prin fonduri nationale aferente) participa proportional la bugetul

proiectului si beneficiaza in final de rezultatele intregului proiect. De asemenea, partenerii trebuie sa completeze prin cofinantare o parte din bugetul

proiectului.

d) Buget program, cerinte economico- financiare


Toate proiectele Eureka cu participanti romani se desfasoara in cadrul PN II Inovare, prin Modulul 5 Cooperare europeana, pt dezvoltarea de proiecte in cadrul Initiativei EUREKA pt. cresterea competitivitatii economiei romnesti, in special a industriei, prin obtinerea de produse, tehnologii si servicii noi. Pentru perioada 2007-2013, bugetul alocat INOVARE este de 2.025

milioane lei. Nivelul de finantare de la buget 23 / 60

Grantul acordat pentru un proiect de tip E! reprezinta maxim 50% din bugetul partii romnesti din proiect (cheltuieli eligibile), limitele maxime fiind : - 300.000 lei / an pentru proiecte traditionale EUREKA, in baza Acordului european de parteneriat si obtinerii statutului de proiect EUREKA; - 500.000 lei / an pentru proiectele CLUSTER, in baza Acordului european de parteneriat si a adresei oficiale din partea proiectului CLUSTER, care face dovada selectarii proiectului in urma competitiei internationale; - 800.000 lei / an pentru proiectele EUROSTARS, in limita numarului de proiecte selectate pentru finantare ( citat din Pachetul de Informatii Inovare)

e) Cum se aplica pentru Eureka, legislatie


Se va realiza Descrierea propunerii de proiect in limba engleza ( Anexa 2B-5) si Acordul de parteneriat european. Acordul de parteneriat trebuie sa contina cel putin informatiile ref la:

- scop, obiective, sarcini parteneri, etape, activitati, diagrame de realizare; - livrari pe parcurs; - rezultate estimate, responsabilitati, mod de raportare; - stipularea drepturilor de proprietate intelectuala; - semnat si insusit de catre toti reprezentantii legali ai partenerilor - O. G. nr. 5 din 1998, privind participarea Romniei la initiativa europeana EUREKA, in conditiile Declaratiei de la Hanovra si ale Memorandumului de intelegere dintre membrii EUREKA, din 6 noiembrie 1985; - Legea nr. 174 din 1998 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 5 din 1998; - H. G. nr. 164 din 1997, privind sprijinirea participarii Romniei la initiativa europeana EUREKA; - H. G. nr. 631 din 1998, privind sprijinirea participarii Romniei la initiativa europeana EUREKA.

f) Baza de date Eureka, bibliografie


http://www.eurekanetwork.org/

24 / 60

http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/Inovare%20Modul%205%20EUREKA/PachetMa rtie2008.pdf www.amcsit.ro http://ancs.ro/ http://www.ancs.ro/ro/articol/1021/despre-ancs-legislatie

5.3 Programul CIP Competitiveness and Innovation Framework Programme a) Descriere succinta
ICT; Promoveaza cresterea utilizarii energiilor regenerabile si a eficientei energetice; Este un program european complementar lui FP7; Se adreseaza cu preponderenta IMM-urilor; Promoveaza actiuni de eco-inovare, incurajand in special utilizarea adecavata a

b) Componenta programului
CIP este compus din 3 programe operationale, fiecare cu obiective generale si specifice, avand drept obiectiv general cresterea competitivitatii si a capacitatii inovative a intreprinderilor Cele 3 programe operationale sunt: The Entrepreneurship and Innovation Programme (EIP)

Programul EIP este focalizat pe activitatidestinate promovarii culturii a Aceasta este realizata prin studii, analize destinate politicilor de inovare, focalizate pe diferite sectoare industriale, activitati specifice de promovare a culturii antreprenoriale, conferinte, Erasmus pt tinerii antreprenori, Saptamana IMM-urilor europene. Sunt promovate actiuni pt a incuraja infiintarea de intreprinderi (start-up) conduse de femei: The European Network to Promote Women's Entrepreneurship (WES) and Female Entrepreneurship Ambassadorsntreprenoriale si optimizarea cadrului de functionare in UE ale IMM-urilor PSP) 25 / 60 The Information Communication Technologies Policy Support Programme (ICT-

ICT- PSP urmareste promovarea pe scara larga a serviciilor ICT de ultima generatie, inovative, aplicarea acestora in tot spatiul european, de catre mediul de afaceri, cetateni, servicii publice, guvernamentale. Orientarea ICT-PSP cuprinde zonele de interes public, spre realizarea unor schimbari esentiale pt societate, precum low carbon economy sau imbatranirea activa a cetatenilor europeni. Ca si activitati de baza: -Biblioteci digitale; - ICT dedicate sanatatii, incluziunii sociale, imbatranirii active; - ICT dedicate cresterii eficientei energetice, mobilitatii inteligente; -Cele dedicate imbunatatirii serviciilor publice; - Perfectionarea si evolutia internetului, web multicultural Se sustin de asemenea activitati( prin networking) pe scara larga pt diseminarea experientelor dobandite, a solutiilor inovative ICT, activitati de monitorizare a Societatii Informationale prin benchmarking, analize si campanii de informare.

The Intelligent Energy Europe Programme (IEE)

With about 730 million of funds available between 2007 and 2013, the Intelligent Energy Europe Programme (IEE) will help deliver on the ambitious climate change and energy targets that the EU has set for itself. The programme supports concrete projects, initiatives and best practices via annual calls for proposals. Examples of projects funded under this programme include:

Training on new construction techniques that can lead to 50 percent or more energy savings compared with traditional buildings; Improving the effectiveness of support schemes for electricity generation from renewable energy sources across Europe; Helping Europe's cities to develop more energy-efficient and cleaner transport.

c) Reguli specifice CIP

26 / 60

In concordanta cu Programele de lucru si masurile suport specifice celor trei Programe operationale

d) Tipuri de proiecte / suport specific


Asistenta companiilor europene prin EEN - Enterprise Europe Network; Un acces optimizat la finantare prin instrumente specifice CIP; Suport financiar nerambursabil pt proiecte pilot din domeniul ICT sau Eco

inovare; Suport financiar nerambursabil pt retele si schimburi de buna practica; Suport financiar pt elaborarea de studii si analize pt generarea evolutiilor viitoare

in diferite sectoare de activitate la nivel european, global;

e) Buget program, cerinte economico- financiare


Programul actual este pe perioada 2007-2013. Bugetul CIP este de 3621 MEuro Implementarea financiara a CIP este realizata de catre CE prin Fondul de Investitii

European

f) Baza de date. Bibliografie


http://ec.europa.eu/energy/intelligent/contact/national-contact/index_en.htm http://ec.europa.eu/cip/ http://www.access2finance.eu/ http://ec.europa.eu/energy/intelligent/contact/national-contact/index_en.htm http://www.iprhelpdesk.eu/ http://ec.europa.eu/energy/intelligent/in-action/local-and-regional-energyagencies/index_en.htm http://ec.europa.eu/cip/faq/index_en.htm#0901262484312759

27 / 60

CURS 6, 7 ALTE FONDURI( Regionale, Europene)

I. Fondul european de coeziune (2007-2013)


a) Descriere succinta Fondul de coeziune este destinat suportului in domeniile protectiei mediului si al retelelor transeuropene de transport in cele zece noi state membre ale UE, precum si in Spania, Grecia si Portugalia. Fondul se inscrie in obiectivul Convergenta al politicii de coeziune reformate pentru perioada 2007-2013. Pentru perioada 2007-2013, dispozitiile generale privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european si Fondul de coeziune prevad ca Fondul de coeziune sprijina actiunile din cadrul obiectivului Convergenta. Acest obiectiv vizeaza accelerarea convergentei statelor membre si a regiunilor mai slab dezvoltate, prin imbunatatirea conditiilor de crestere si de ocupare a fortei de munca.

b) Componenta program / fond Domeniile de interventie ale Fondului de coeziune sunt: mediul (in cadrul prioritatilor politicii comunitare de protectie a mediului, astfel

cum au fost definite in programul de politici si de actiune in domeniul mediului. In acest context, Fondul poate interveni, de asemenea, in domenii care tin de dezvoltarea durabila si de transport, in afara retelelor transeuropene; retelele transeuropene de transport, indeosebi proiectele prioritare de interes

european.

In 2007-2013, fondul de Coeziune nu mai functioneaza independent, ci face parte din obiectivul convergenta. Aceleasi reguli de derulare a programelor si de gestionare se aplica celor trei Fonduri enumerate mai sus. Cele trei obiective noi integreaza misiunile vechilor precum si pe cele ale vechilor initiative comunitare.

28 / 60

Obiectiv convergenta Obiectivul convergenta vizeaza sa stimuleze cresterea si ocuparea fortei de munca in regiunile mai putin dezvoltate. Pune accentul in special pe inovatie si societatea cunoasterii, pe adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale si pe calitatea mediului si eficacitatea administrativa. Este finantat de FEDER si FSE, dar si de Fondul de Coeziune si vizeaza statele membre si regiunile mai putin dezvoltate. Obiectiv competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca Obiectivul competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca acopera toate zonele Uniunii Europene care nu sunt eligibile pentru obiectivul convergenta. Este menit sa contribuie la consolidarea competitivitatii si atractivitatii regiunilor, precum si a ocuparii fortei de munca, anticipnd schimbarile economice si sociale. Este finantat de FEDER si FSE. Obiectiv cooperare teritoriala europeana Obiectivul cooperare teritoriala europeana vizeaza consolidarea cooperarii la nivelurile transfrontalier, transnational si inter-regional. Actioneaza in completarea celorlalte doua obiective, intruct regiunile eligibile sunt aceleasi ca pentru convergenta sau competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca. Este finantat de FEDER. Vizeaza promovarea unor solutii comune pentru autoritatile din diferite tari, in domeniile dezvoltarii urbane, rurale si de coasta, dezvoltarea relatiilor economice si inter-relationarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM). Cooperarea este axata pe cercetare, dezvoltare, societatea informatiei, mediu, prevenirea riscurilor si gestionarea integrata a apei.

In cadrul celor trei obiective, principiile de interventie sunt aceleasi ca pentru perioada 2000-2006, si anume: complementaritate, coerenta, coordonare, conformitate si aditionalitate. Sunt introduse principii noi: proportionalitatea, egalitatea intre barbati si femei si nediscriminarea, dezvoltarea durabila si concentrarea Fondurilor asupra prioritatilor de la Lisabona. Aceste principii sunt comune celor trei obiective.

c) Reguli specifice

29 / 60

Asistenta financiara din partea Fondului este conditionata, in masura in care Consiliul: decide ca exista un deficit public excesiv intr-un stat membru beneficiar; constata ca statul membru in cauza nu a intreprins nicio actiune efectiva in urma

unei recomandari a Consiliului. Consiliul poate decide suspendarea totala sau partiala a angajamentelor Fondului de care beneficiaza statul membru in cauza. Procentele de cofinantare: Exista plafoane pentru procentele de cofinantare, dar acestea nu mai depind de prioritati (ca mediul, de exemplu). Procentul maxim de cofinantare : Convergenta: intre 75% si 85%; Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca: intre 50 si 85%; Cooperare teritoriala europeana: intre 75% si 85%; Fondul de Coeziune: 85%; d) Tipuri de proiecte In cele doua domenii de actiune prevazute in tratat, fondul poate sprijini: proiectele de mediu care contribuie la indeplinirea obiectivelor mentionate la articolul 174 din tratat in urmatoarele domenii: calitatea mediului, sanatatea oamenilor, utilizarea resurselor naturale, probleme ecologice de anvergura regionala si planetara. Printre aceste proiecte se numara cele care rezulta din masurile adoptate in conformitate cu articolul 175 si care se inscriu in special in cadrul prioritatilor atribuite politicii comunitare de protectie a mediului prin cel de al cincilea program de politica si actiune in domeniul mediului si al dezvoltarii durabile; proiectele in domeniul infrastructurii de transport de interes comun finantate de statele membre si care se inscriu in cadrul orientarilor vizate la articolul 155 din tratat; totusi, proiectele care contribuie la realizarea obiectivelor mentionate la articolul 154 cu privire la retelele transeuropene pot fi finantate pna ce liniile directoare corespunzatoare vor fi adoptate de Consiliu . studii pregatitoare cu privire la proiectele eligibile; masuri de sprijin tehnic si studiile care se raporteaza la acestea.

30 / 60

e) Buget program, cerinte economico- financiare Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de 347 de miliarde de euro (exprimat in preturile actuale), adica peste o treime din intregul buget european. Dar ea nu se rezuma la un simplu ajutor financiar. Miza este ameliorarea competitivitatii si potentialului de crestere la nivel local, regional si national. Competitivitatea economiilor este de folos tuturor teritoriilor Uniunii, inclusiv regiunilor convergentei. Repartizarea bugetului pe obiective: Resursele disponibile se ridica la 308,041 miliarde de euro (exprimate in preturile din 2004) sau 347,410 miliarde de euro (exprimate in preturile actuale): 81,5% pentru obiectivul convergenta; 16% pentru obiectivul competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca; 2,5% pentru obiectivul cooperare transfrontaliera europeana. Repartizarea pe state membre: Comisia procedeaza la repartizari indicative anuale pe stat membru, in functie mai ales de urmatoarele criterii: populatie eligibila, prosperitate nationala si regionala, precum si rata somajului.

f) Cum se aplica pentru program / fond Un program operational nu priveste dect unul dintre cele trei obiective si nu beneficiaza dect de finantare dintr-un singur Fond. Exista o exceptie la aceasta ultima regula: FEDER si Fondul de Coeziune intervin impreuna pentru programe de infrastructura si mediu. Comisia evalueaza fiecare program propus, pentru a determina daca acesta contribuie la obiectivele si la prioritatile: orientarilor strategice ale Uniunii in privinta coeziunii; cadrului de referinta strategic national. Punctele principale pe care trebuie sa le cuprinda programele operationale: o analiza a zonei eligibile (puncte forte si puncte slabe);

31 / 60

justificarea prioritatilor retinute (in functie de orientarile comunitare si de cadrul national); obiectivele specifice ale axelor prioritare; planurile de finantare; punerea in practica a programelor (desemnarea autoritatilor de gestionare, de audit si de certificare; descrierea sistemului de evaluare si de supraveghere); lista indicativa a proiectelor mari (adica a proiectelor care depasesc 25 milioane de euro pentru mediu si 50 milioane de euro pentru celelalte proiecte).

g) Baza de date program / fond, bibliografie http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/g24233_en.htm http://eufinantare.info/politica-coeziune.html http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/regionalcohesion/article_726 0_ro.htm

II). Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala


a) Descriere succinta Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala contribuie la promovarea unei dezvoltari rurale durabile in intreaga Comunitate, venind in completarea politicilor de piata si de sustinere a veniturilor aplicate in cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune si al politicii comune in domeniul pescuitului. b) Componenta program / fond Regulamentul stabileste normele generale pentru sprijinul comunitar in favoarea dezvoltarii rurale finantat prin FEADR. Regulamentul defineste, de asemenea, obiectivele politicii de dezvoltare rurala si cadrul in care se inscrie aceasta politica. Fondul contribuie la: imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;

32 / 60

rurale.

imbunatatirea mediului si a peisajului; imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii economiei

FEADR intervine in completarea actiunilor nationale, regionale si locale care contribuie la realizarea prioritatilor Comunitatii. Comisia si statele membre asigura, de asemenea, coerenta si compatibilitatea FEADR cu celelalte masuri comunitare de sprijin.

Exista sase orientari strategice : 1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; 2. imbunatatirea mediului si a regiunilor rurale; 3. cresterea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii; 4. construirea capacitatii locale de ocupare a fortei de munca si de diversificare; 5. transpunerea prioritatilor in programe; 6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare. c) Reguli specifice Micro-intreprinderile, att cele existente ct si cele nou infiintate trebuie sa fie inregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural (att sediul social, ct si punctul de lucru trebuie sa fie amplasate in mediul rural). Toti beneficiarii acestei masuri trebuie sa fie inregistrati si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect in spatiul rural. In cazul investitiilor in agroturism, beneficiarul/ membrul gospodariei agricole Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei; Micro-intreprinderea sa nu fie in dificultate Structurile de primire turistice rurale vor fi in conformitate cu normele de

trebuie sa desfasoare o activitate agricola in momentul aplicarii;

clasificare prevazute in legislatia nationala in vigoare (Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 1296/ 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. Pentru investitii noi, modernizare si extindere in cazul structurilor de primire turistice

33 / 60

rurale, altele dect cele agroturistice, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga standardul de calitate de minim 3 margarete/ stele; Pentru investitii in structuri de primire agro-turistice se va respecta definitia

agroturismului data in cadrul acestei fise, iar nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga standardul de calitate de minim o margareta; PUG; Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/ pastreze Pentru investitiile noi in structurile de primire turistice, suprafata de teren aferenta In cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte prevederile

modernizarea si extinderea structurilor de primire turistice

arhitectura specifica locala

structurii de primire turistice (inclusiv in structuri de primire agroturistice) trebuie sa fie de cel putin 1000 mp4; in vederea evitarii supraaglomerarii si a fragmentarii excesive a peisajului natural; Angajament din partea beneficiarului ca va introduce obiectivul investitional in Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect sa faca dovada detinerii de

circuitul turistic;

aptitudini manageriale / marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta / cursuri de formare profesionala absolvite cel putin nivel de initiere, cursuri de calificare, etc.) sau sa le dobndeasca pna la efectuarea ultimei plati

Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei

respective; Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/ autorizatiile de mediu5 necesare

investitiei, sa respecte dupa caz cerintele de mediu specifice investitiilor in perimetrul ariilor protejate; Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani; 34 / 60

Beneficiarul trebuie sa declare pe propria raspundere ca va asigura cofinantarea proiectului

d) Tipuri de proiecte Investitii in active corporale, eligibile pentru produsele agricole: Constructii noi si/ sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de

productie, inclusiv constructii destinate protectiei mediului, infrastructura interna si utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor; Constructii noi si/ sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite

frigorifice en-gross; Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi utilaje, instalatii, echipamente,

aparate si costuri de instalare; Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime,

semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing; Investitii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport

specializate necesare activitatii de productie si, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Investitii in active necorporale: Organizarea si implementarea sistemelor de management a calitatii si de siguranta

alimentara, daca sunt in legatura cu investitiile corporale ale proiectului; Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru

pregatirea implementarii proiectului; Costurile generale ale proiectului cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si

consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, pentru pregatirea implementarii proiectului (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor); 35 / 60

Achizitionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau

memoriul justificativ.

e) Buget program, cerinte economico- financiare EADR dispune de un buget alocat de 96 319 miliarde de EUR (in preturi actuale) pentru perioada 2007-2013, reprezentnd 20 % din fondurile aferente PAC. La initiativa statelor membre, FEADR poate finanta, in limita a 4 % din suma totala aferenta fiecarui program, activitati de pregatire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare si control al interventiilor programelor. Cuantumul sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurala, defalcarea anuala a acestuia si cuantumul minim care urmeaza sa fie alocat regiunilor ce pot beneficia de obiectivul convergenta sunt stabilite de Consiliu. Acesta se pronunta cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei si in conformitate cu perspectivele financiare pentru perioada 20072013 si cu Acordul interinstitutional privind disciplina bugetara si imbunatatirea procedurii bugetare. Statele membre iau in considerare, in scopul programarii, si cuantumurile rezultate din modulare . In plus, Comisia se asigura ca totalul alocarilor anuale din FEADR si din alte fonduri comunitare, cum sunt Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european si Fondul de coeziune, se incadreaza in anumiti parametri economici. In cadrul gestiunii partajate intre Comisie si statele membre, acestea din urma trebuie sa desemneze, pentru fiecare program de dezvoltare rurala: o autoritate de gestionare, un organism platitor si un organism de certificare. De asemenea, acestea sunt responsabile cu informarea si publicitatea privind operatiunile cofinantate. Fiecare stat membru trebuie sa constituie si un comitet de monitorizare care se asigura de eficienta punerii in aplicare a programului de dezvoltare rurala. In plus, autoritatea de gestionare a fiecarui program trebuie sa transmita Comisiei un raport anual privind executia programului.

f) Cum se aplica pentru program / fond

-Definire propunere de proiect; 36 / 60

- Alegere Apel de participare ; - Alegere schema de finantare; - Definire consortiu proiect si coordonator proiect; - Buget proiect; - Inscriere proiect in Baza de date a programului; - Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice; - Verificare pe parcurs si finala proiect; - Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare specifice programului.

g) Baza de date program / fond, bibliografie http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l60032_en.htm http://eufinantare.info/Agricultura/feadr.html

http://creativconsult.com.ro/?p=382

III). Fondul European de Dezvoltare Regionala


a) Descriere succinta Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este un fond special al comunitatii europene, creat in anul 1975 in vederea reducerii decalajelor dintre gradul de dezvoltare a regiunilor Comunitatii. Odata cu crearea FEDR a fost definita o politica regionala la nivel comunitar si a devenit in scurt timp cea mai importanta componenta a sprijinului structural. b) Componenta program / fond FEDR finanteaza: ajutoare directe pentru investitiile in intreprinderi (in special, IMM-uri) in vederea

crearii de locuri de munca durabile;

37 / 60

infrastructuri legate, in special, de cercetare si inovare, telecomunicatii, mediu,

energie si transporturi; instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regionala etc.)

destinate sa sprijine dezvoltarea regionala si locala si sa favorizeze cooperarea intre orase si regiuni; masuri de asistenta tehnica.

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) poate interveni in sprijinul a trei noi obiective de politica regionala: convergenta; competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca; cooperare teritoriala europeana.

c) Reguli specifice Dispozitiile generale privind FEDER, FSE si Fondul de coeziune prevad ca statele membre transmit Comisiei o descriere a sistemelor de gestionare si de control si un raport care prezinta rezultatele unei evaluari a punerii in aplicare a acestor sisteme. Comisia se bazeaza pe aceste documente pentru a se asigura ca statele membre folosesc ajutorul financiar respectiv in conformitate cu normele si principiile aplicabile necesare pentru protejarea intereselor financiare ale UE. In acest sens, regulamentul prezentat aici indica informatiile pe care trebuie sa le contina documentele mentionate.

De asemenea, regulamentul stabileste dispozitii specifice privind: organismele intermediare, autoritatile de gestionare si autoritatile de certificare; controlul operatiunilor; descrierea si evaluarea sistemelor de gestionare si de control; conditiile care trebuie respectate cu ocazia realizarii verificarilor la fata locului prin

esantionare; elementele care trebuie incluse in inregistrarile contabile si in pistele de audit.

Neregularitati

38 / 60

Statele membre prezinta Comisiei o situatie a neregularitatilor care au facut obiectul unui prim act de constatare administrativa sau judiciara. Acestea notifica ulterior Comisiei procedurile initiate in legatura cu toate neregularitatile comunicate anterior, precum si modificarile semnificative care rezulta din aceste proceduri. Fiecare stat membru comunica Comisiei si celorlalte state membre vizate neregularitatile constatate sau presupuse, cu privire la care exista temeri ca vor avea repercusiuni imediate in afara teritoriului sau sau care denota recurgerea la o noua practica ilegala. Corectii financiare In cazul in care un stat membru nu mentine nivelul-tinta convenit al cheltuielilor structurale publice in decursul unei perioade de programare, nu se aplica nicio corectie financiara daca diferenta intre nivelul-tinta convenit si nivelul atins este mai mica sau egala cu 3 % din nivelul-tinta convenit (prag de minimis).

d) Tipuri de proiecte FEDER finanteaza investitii in dezvoltarea IMM-urilor, in unitati de productie, in infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si sustine dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local pe zone aflate in dificultate. FEDR este destinat divesificarii structurilor economice in domenii precum inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica; antreprenoriat; intreprinderi mici si mijlocii; servicii de sprijin pentru afaceri si crearea de fonduri de garantare, investitii, energie, turism, mediu-protectia mediului si prevenirea accidentelor ecologice, infrastructura, educatie, societatea informationala, asistenta tehnica.

e) Buget program, cerinte economico- financiare Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) beneficiaza de 201 miliarde EURO pentru finantarea proiectelor.

f) Cum se aplica pentru program / fond 39 / 60

-Definire propunere de proiect; - Alegere Apel de participare ; - Alegere schema de finantare; - Definire consortiu proiect si coordonator proiect; - Buget proiect; - Inscriere proiect in Baza de date a programului; - Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice; - Verificare pe parcurs si finala proiect; - Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare specifice programului.

g) Baza de date program / fond, bibliografie http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/g24234_en.htm

IV) Fondul European pentru Pescuit(2007-2013)


a)Descriere succinta Fondul European pentru Pescuit (FEP) este propus de catre Comisia Europeana drept un instrument nou de programare pentru pescuit, in cadrul perspectivei financiare a Uniunii Europene 2007 -2013. Fondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit(PCP) care se refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum si dezvoltarea si imbunatatirea vietii marine, a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura. b) Componenta program / fond FEP va ajuta implementarea schimbarilor majore ale reformei PCP pe 5 axe prioritare: 1) Masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare

40 / 60

2) Acvacultura, procesare si comercializarea produselor din pescuit si acvacultura 3) Masuri de interes colectiv 4) Dezvoltarea durabila a zonelor costiere de pescuit 5) Asistenta tehnica 1) Masuri pentru ajustarea flotei de pescuit comunitare Ajutorul financiar va fi acordat proprietarilor de nave si echipajelor navelor afectate de planurile de refacere a stocurilor pescaresti, sistarea temporara a activitatii datorita masurilor de urgenta, nereinoirea acordurilor de pescuit sau alte dezastre naturale. Fondurile vor fi disponibile pentru compensari socio-economice in vederea sprijinirii gestionarii flotei (incluznd pregatire profesionala), finantarea investitiilor la bordul navelor carora li se cere schimbarea tehnicilor de pescuit. Ajutorul pentru reinoirea navelor va inceta.

2) Acvacultura FEP poate sprijini investitiile in acvacultura. Asemenea investitii pot fi facute in vederea dezvoltarii si aplicarii de metode si practici care sa reduca impactul negativ al acvaculturii asupra mediului si sa imbunatateasca conditiile privind igiena, sanatatea animala, siguranta alimentara si calitatea produselor.

3) Masuri de interes colectiv Ajutorul va fi acordat organizatiilor din sectorul pescaresc sau de acvacultura in vederea sprijinirii actiunilor colective care contribuie la gestionarea durabila sau conservarea resurselor si la transparenta pietelor produselor de pescuit si acvacultura si pentru promovarea parteneriatului intre cercetare si operatorii din sector.

4) Dezvoltare durabila a zonelor costiere pescaresti Ajutorul financiar va fi indreptat catre zonele afectate de masurile luate pe baza planurilor multi anuale in vederea reducerii dependentei fata de acest sector. Va fi acordat sprijin 41 / 60

financiar pentru promovarea "turismului verde", protectia mediului marin, costier si lacustru, diversificarea economiilor locale si refacerea potentialului productiv dupa dezastre naturale sau industriale.

5) Asistenta tehnica FEP va putea finanta masurile de evaluare, audit si control necesare implementarii legislatiei propuse c) Reguli specifice Inainte de a putea face cereri de plata, fiecare stat membru trebuie sa desemneze: o autoritate de gestionare a programului care sa selecteze si sa monitorizeze

operatiunile finantate; o autoritate de certificare care sa verifice masura in care cheltuielile indeplinesc

normele comunitare; o autoritate de audit care sa verifice buna functionare a autoritatilor de gestionare si

de certificare; un comitet de monitorizare la care participa cu titlu consultativ un reprezentant al

Comisiei si care evalueaza progresele inregistrate in vederea atingerii obiectivelor programului operational. In fiecare an, autoritatile de gestionare trebuie sa prezinte Comisiei un raport anual; Comisia va raspunde cu propriile observatii cu privire la acest raport. Comisia face o sinteza a acestor rapoarte in raportul sau anual pe care il transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic si Social European si Comitetului Regiunilor. Pna la 31 martie 2017, statele membre trebuie, de asemenea, sa prezinte un raport final privind punerea in aplicare a programului operational d) Tipuri de proiecte Se pot finanta proiecte pentru pescuitul marin,pescuitul in apele

interioare,acvacultura,pentru anumite zone pescaresti si anumite activitati pescaresti. e) Buget program, cerinte economico- financiare FEP este dotat cu 4 304 milioane de euro pentru perioada de programare 2007-2013. In aceasta perioada, Comisia propune sa se aloce in medie 615 milioane de euro pe an 42 / 60

statelor membre care au decis sa beneficieze de ajutoarele acordate de FEP (toate statele membre cu exceptia Luxemburgului). Sumele sunt repartizate statelor membre tinnd cont de importanta sectorului pescuitului, de numarul de persoane care activeaza in sector si de ajustarile considerate necesare pentru pescuit si pentru continuitatea masurilor actuale. Cu exceptia unor cheltuieli efectuate de Comisie si suportate de FEP in proportie de 100 %, contributia maxima a FEP se calculeaza intotdeauna ca procent din totalitatea cheltuielilor publice. Contributia variaza in functie de axa prioritara si este mai importanta in regiunile dezavantajate si in noile state membre, adica in zonele care intra sub incidenta noului obiectiv Convergenta din cadrul Fondurilor structurale. In plus, intensitatea ajutorului public autorizat pentru fiecare operatiune finantata variaza in functie de aceiasi parametri (a se vedea anexa II la prezentul regulament). Regulamentul stabileste regulile de eligibilitate a cheltuielilor (articolul 55), de gestiune financiara, corectii financiare, angajamente bugetare si rambursare. Regulamentul instituie un Comitet al Fondului european pentru pescuit, care sa asiste Comisia in gestionarea FEP. f) Cum se aplica pentru program / fond Unul dintre obiectivele principale ale FEP este simplificarea modului de alocare si de gestionare a fondurilor. Pentru a beneficia de un ajutor din partea Fondului european pentru pescuit, statele membre trebuie sa prezinte Comisiei un plan strategic si un program operational. Planurile strategice nationale trebuie sa indice obiectivele si prioritatile nationale pentru punerea in aplicare a PCP. Pna la 31 decembrie 2011, Comisia va organiza o dezbatere cu statele membre pentru a analiza, pe baza concluziilor evaluarilor intermediare, progresele inregistrate cu privire la punerea in aplicare a planurilor strategice. Planurile strategice servesc drept baza pentru elaborarea programelor operationale viznd punerea in aplicare a politicilor si prioritatilor care urmeaza sa fie cofinantate din FEP. Dupa ce verifica conformitatea acestor programe operationale cu obiectivele FEP, Comisia le aproba printr-o decizie. Daca este necesar, Comisia poate solicita adaptarea programelor operationale in cauza. 43 / 60

Programele operationale sunt supuse la trei evaluari. Statele membre sunt responsabile cu evaluarile previzionale si intermediare, iar Comisia realizeaza evaluarea finala. Partea din buget rezervata asistentei tehnice poate fi utilizata pentru finantarea acestor evaluari. gentii economici trebuie sa parcurga urmatoarele etape : 1. Intrarea in posesie si studierea actelor normative - OUG 120 / 25.09.2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 727 / 04.10.2002; - HG 1557 / 18.12.2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 19 / 15.01.2003; - OG 74/2004 , privind modificarea si completarea OUG 120 / 2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 774/24.08.2004 - HG 2206/2004, privind modificarea si completarea HG 1557 / 2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1234/21.12.2004; - Ordinul ministrului agriculturii 158 / 03.03.2003, privind componenta, organizarea si functionarea Comisiei, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 159 / 12.03.2003; - Ordinul ministrului agriculturii 751 / 15.10.2004, privind modificarea si completarea ordinului 158 privind componenta, organizarea si functionarea Comisiei, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 988 / 27.10.2004; - Ordinul ministrului agriculturii 508 / 27.06.2005, privind componenta, organizarea si functionarea Comisiei, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 578 / 05.07.2005; - Legea 245 din 18.07.2005, pentru modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 120/2002, privind aprobarea Sistemului de sustinere si promovare a exportului cu finantare de la bugetul de stat, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 632/19.07.2005. - HG 108 din 26.01.2006 privind modificarea si completarea HG 1557 / 2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 106/03.02.2006; 2. Intocmirea documentatiei care va cuprinde urmatoarele : 2.1 Cerere tip conform HG 1557 / 2002; 2.2 Documente pentru indeplinirea conditiilor de eligibilitate pentru agentul economic : - statutul societatii; - certificatul de inregistrare la registrul comertului; - ultimul bilant contabil anual; - certificatul fiscal privind impozitele si taxele locale 44 / 60

- certificatul de atestare fiscala de la directia finantelor publice; - declaratia pe propria raspundere privind corectitudinea datelor; - declaratia pe propria raspundere privind existenta resurselor financiare pentru cofinantare; - declaratia pe propria raspundere privind faptul ca suma solicitata de la buget, impreuna cu celelalte sume primite de la buget ca sprijin in ultimii trei ani nu depasesc valoarea de 400.000 lei RON; - organigrama societatii - decizia de numire a comisiei pentru intocmirea si implementarea proiectului; - licente de fabricatie conform OG 42 / 1995, privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 2.3 Proiectul va cuprinde urmatoarele parti : - denumirea cu precizarea tipului de proiect; -situatia existenta a societatii si apoi a laboratorului; -justificarea propunerii din proiect; -oportunitati de export; -specificatia tehnica a echipamentelor sau masurilor propuse; -deviz estimativ si grafic de esalonare a platilor; -elemente care fundamenteaza rezultatele estimate; -elemente care asigura sustenabilitatea rezultatelor estimate ( proiectii ale principalilor indicatori financiari pe urmatorii trei ani). Un agent economic poate beneficia de un singur proiect in cursul unui an. Solicitantii vor depune documentatiile la registratura Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, din Bd. Carol I, nr.24, Sector 3 Bucuresti si vor tine legatura cu secretariatul Comisiei , la telefoanele : 021 / 3078678 si 021 / 3072482.

Precizari stabilite in sedinta din 27.10.2006 de catre Comisia de examinare a documentatiilor: 1) Proiectele depuse dupa 01.11.2006 vor avea documentatia in ordinea stricta a documentelor solicitate in Ghid. 45 / 60

2) In documentatie se va numerota, semna si stampila fiecare pagina. g) Baza de date program / fond, bibliografie http://europa.eu/legislation_summaries/maritime_affairs_and_fisheries/fisheries_sector_or ganisation_and_financing/l66004_en.htm

V) Fondul Social European(2007-2013)


a) Descriere succinta Fondul Social European (FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene care finanteaza ocuparea fortei de munca din statele membre si promoveaza coeziunea economica si sociala. Cheltuielile FSE se ridica la aproximativ 10% din bugetul total al UE. FSE este unul dintre fondurile structurale ale UE dedicate imbunatatirii coeziunii sociale si a bunastarii economice in regiunile Uniunii. Fondurile structurale sunt instrumente financiare redistributive care finanteaza coeziunea in Europa prin concentrarea cheltuielilor in regiunile mai putin dezvoltate. Obiectivul special al cheltuielilor FSE este de a sustine crearea de locuri de munca mai multe si mai bune in UE prin cofinantarea proiectelor locale, nationale si regionale care imbunatatesc ratele de ocupare a fortei de munca, incluziunea pe piata muncii si calitatea locurilor de munca in statele membre si in regiunile acestora. b) Componenta program / fond Finantarile sunt acordate pentru sase domenii prioritare specifice: Imbunatatirea capitalului uman (34% din finantarea totala); Imbunatatirea accesului la ocupare si durabilitatea (30%); Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si a antreprenorilor (18%); Imbunatatirea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate (14%); Consolidarea capacitatii institutionale la nivel national, regional si local (3%); Mobilizarea pentru reforme in domeniul ocuparii si al incluziunii (1%). In orice regiune, distribuirea reala a fondurilor va fi diferita, in functie de prioritatile locale si regionale. Toate cele sase prioritati sunt aplicabile att pentru

46 / 60

obiectivul Convergenta, ct si pentru obiectivul Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca; cu toate acestea, regiunile aflate sub incidenta obiectivului Convergenta se vor concentra, in mod normal, pe prioritatea imbunatatirea capitalului uman.

c) Reguli specifice Nivelul finantarii FSE difera de la o regiune la alta, in functie de bogatia sa relativa. Regiunile UE sunt impartite in patru categorii de regiuni eligibile, in functie de PIB-ul lor regional per cap de locuitor in comparatie cu media UE (UE cu 25 sau cu 15 state membre), si atribuite celor doua obiective. Obiectivul Convergenta include: regiunile aflate sub incidenta obiectivului Convergenta: cu un PIB per cap de

locuitor mai mic de 75% din media UE-25; regiunile aflate in faza de eliminare progresiva a sprijinului financiar: cu un PIB

per cap de locuitor mai mare de 75% din media UE-25, dar mai mic de 75% din media UE-15. Obiectivul Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca include: regiunile aflate in faza de introducere progresiva a sprijinului financiar: cu un PIB

per cap de locuitor mai mic de 75% din media UE-15 (pentru perioada 2000-2006), dar mai mare de 75% din media UE-15 (pentru perioada 2007-2013); regiunile aflate sub incidenta obiectivului Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca: se aplica pentru toate celelalte regiuni UE. In regiunile aflate sub incidenta obiectivului Convergenta, cofinantarea FSE pentru proiecte poate ajunge pna la 85% din costurile finale. In regiunile aflate sub incidenta obiectivului Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca, se intlneste mai des un nivel de 50% al cofinantarii. Pentru regiunile si statele membre mai bogate, finantarea FSE completeaza initiativele nationale existente privind ocuparea; in statele membre mai putin bogate, finantarea FSE poate constitui principala sursa de fonduri pentru initiativele privind ocuparea fortei de munca.

47 / 60

d) Tipuri de proiecte Implementarea FSE la fata locului se realizeaza prin intermediul proiectelor pentru care se solicita finantarea si care sunt puse in aplicare de o varietate cuprinzatoare de organizatii, att din sectorul public, ct si din cel privat. Acestea includ: autoritati locale, regionale si nationale, institutii de invatamnt si de formare, organizatii neguvernamentale (ONG-uri) si sectorul de voluntariat, precum si parteneri sociali, de exemplu, sindicate si comitete de intreprinderi, asociatii industriale si profesionale si companii individuale. Beneficiarii proiectelor FSE sunt diferiti, de exemplu: lucratori individuali, grupuri de persoane, sectoare industriale, sindicate, administratii publice sau companii individuale. Grupurile de persoane vulnerabile, care intmpina o dificultate specifica in gasirea unui loc de munca sau in promovarea la un loc de munca, precum somerii pe termen lung sau femeile, reprezinta un grup tinta specific. Ca un indicator, se estimeaza ca peste 9 milioane de persoane din aceste grupuri vulnerabile primesc anual ajutor prin participarea la proiecte FSE consultati tabelul 1.

e) Buget program, cerinte economico- financiare Actualul ciclu de programare al FSE acopera perioada 2007-2013 si se desfasoara sub mottoul Investitii in oameni. In aceasta perioada, FSE investeste aproximativ 75 miliarde euro, aproape 10% din bugetul UE, in proiecte care vizeaza stimularea ocuparii fortei de munca. f) Cum se aplica pentru program / fonde -Definire propunere de proiect; - Alegere Apel de participare ; - Alegere schema de finantare; - Definire consortiu proiect si coordonator proiect; - Buget proiect; - Inscriere proiect in Baza de date a programului; - Scriere formulare administrative, economico-financiare si tehnico-stiintifice; - Verificare pe parcurs si finala proiect;

48 / 60

- Verificarea propunerii pe baza criteriilor de eligibiltate si a celor de evaluare specifice programului.

g) Baza de date program / fond, bibliografie http://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Social_European http://en.wikipedia.org/wiki/European_Social_Fund

49 / 60

CURS 8 - Fonduri Nationale Planul National II a) Descriere succinta


Prin acest plan ce se deruleaza in perioada 2007-2013, se implementeaza de catre ANCS strategia nationala de cercetare-dezvoltare-inovare, cu 3 componente principale: cresterea competitivitatii economiei romanesti, imbunatatirea componentei sociale, largirea orizontului de cunoastere); Principiile PN II:

- transformare cheltuieli publice aferente in investitii CDEI; - prin cercetari de varf la frontiera cunoasterii, sustinerea inovarii reale, investitii in resurse umane; - sustinerea puternica a sectorului privat; - evaluare corecta si acces larg al tuturor categoriilor de cercetatori;

b) Componenta programului
Programe componente: - Resurse umane(coordonator program UEFISCDI); - Capacitati(coordonator program UEFISCDI); - Idei(coordonator program UEFISCDI); - Parteneriate in domeniile prioritare(coordonator program UEFISCDI); - Inovare(coordonator program UEFISCDI); - Sustinerea performantei institutionale(coordonator program UEFISCDI);

c) Reguli specifice
Regulile se aplica in conformitate cu Pachetul de informatii aferent fiecarui program de la punctul b)

d) Tipuri de proiecte / suport specific


i) Proiecte de CDI, structurate astfel: - Proiecte complexe;

50 / 60

- Proiecte de cercetare exploratorie. - Proiecte de tip era career, pt excelenta performantei individuale in CDI; - Proiecte de CDI orientate ii) Proiecte de mobilitati; iii) Proiecte suport; iiii) Proiecte de investitii; iiiii) Proiecte suport pt cofinantarea participarii la diverse programe europene( FP7, etc), si altele.

e) Buget program, cerinte economico- financiare(*) (*) preluare mai jos din documentul ANCS: Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2007 2013
Finantarea Planului National II de la bugetul de stat Total Plan National II 15 000 milioane lei de la bugetul de stat, din care: I. Resurse umane 1350 milioane lei; II . Capacitati 2025 milioane lei; III . Idei 2700 milioane lei; IV . Parteneriate in domeniile prioritare 5400 milioane lei, din care: 1) Tehnologia Informatiei si Comunicatii ............................................10% 2) Energie ...................................................................................10% 3) Mediu .....................................................................................14% 4) Sanatate .................................................................................14% 5) Agricultura, siguranta si securitate alimentara ..............................12% 6) Biotehnologii ..............................................................................7% 7) Materiale, procese si produse inovative .......................................15% 8) Spatiu si securitate .....................................................................8% 9) Cercetare socio-economica si umanista ......................................10 % V. Inovare 2025 milioane lei;

51 / 60

VI . Sustinerea performantei institutionale 1500 milioane lei; Cerintele economico-financiare( procent grant-cofinantare, etc) sunt specifice fiecarui program de la pct b) si sunt mentionate in Pachetul de informatii aferent.

f) Baza de date. Bibliografie


http://ancs.ro/uploads/imported/1188313421PN2%20ro.pdf http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/452/IDEI.html http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/451/RESURSE-UMANE.html http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/593/PARTENERIATE.html http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/594/INOVARE.html http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/739/CAPACITATI.html

52 / 60

6. Fonduri structurale a) Descriere succinta


Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de catre Comisia Europeana, al caror scop este sa acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, in principal, regiunilor mai putin dezvoltate, in scopul de a consolida coeziunea economica si sociala in Uniunea Europeana. Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene: Convergenta sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele pot

solicita finantare pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeana. Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca. Statele pot solicita

finantare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta. Cooperarea teritoriala europeana. Obiectiv tematic care sprijina adaptarea si

modernizarea politicilor si sistemelor de educatie, instruire si angajare a fortei de munca.

b) Componenta programului
1. Programul Operational Regional - POR Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. Obiective specifice: Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei

abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a Regiunilor Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor

urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor

53 / 60

Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor

2. CCE

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS

Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de

productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. Obiective specifice: Consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv; Crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor; Cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii intre

institutii de cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si intreprinderi, precum si cresterea accesului intreprinderilor la CDI; Valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea

acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni); Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin

promovarea surselor regenerabile de energie Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU

3.

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Obiectivele specifice: Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si

continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;

54 / 60

rurale;

Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii

muncii; Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii; Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive; Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele

Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare; Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.

4.

Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu

Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste. Obiectivele specifice Imbunatarirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor , prin imbunatatirea

managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015. Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai

poluate localitati pana in 2015. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei,

prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

55 / 60

5.

Programul Operational Sectorial de Transport - POS Transport

Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, in Romania, a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romaniei. Obiective specifice: modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea masurilor

necesare pentru protectia mediului inconjurator modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu

principiile dezvoltarii durabile promovarea transportului feroviar, naval si intermodal sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale

transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.

6.

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti. Obiective specifice: Obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului de

politici publice. Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe

procesul de descentralizare

7.

Programul Operational Asistenta Tehnica - POAT

Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a asigura sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta, eficace si transparenta a instrumentelor structurale in Romania. Obiective specifice:

56 / 60

Asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate in vederea unei coordonari si

implementari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 si pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare a instrumentele structurale. Asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a mesajelor generale cu

privire la instrumentele structurale si implementarea Planului de Actiuni al ACIS pentru comunicare in linie cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

8.

Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finantare creat de uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea Politicii Agricole Comune. Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementeaza producerea, procesarea si comercializarea produselor agricole in Uniunea Europeana si care acorda o mare atentie dezvoltarii rurale. FEADR reprezinta o oportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. FEADR se bazeaza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private. Fondurile europene pentru agricultura pot fi accesate in baza documentului-cheie Programul National pentru Dezvoltare Rurala(PNDR).

9.

Programul Operational pentru Pescuit - POP

Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP) contribuie la realizarea viziunii strategice exprimate in Planul National Strategic pentru Pescuit, si anume: Un sector piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica". Obiective generale: Dezvoltarea competitivitatii si a durabilitatii sectorului piscicol primar; Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol; 57 / 60

Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si imbunatatirea calitatii vietii

in aceste zone; Sustinerea unei implementari adecvate a PO in cadrul Politicii Comune pentru

Pescuit.

10.

Programe de Cooperare Teritorala Cooperare Teritoriala Transfrontaliera

Programele de cooperare transfrontaliera sunt acele programe care finanteaza proiecte de accesibilitate, mediu si prevenirea riscurilor, dezvoltarea economica si sociala si actiuni people to people la granitele interne si externe ale UE. Cooperare Teritoriala Transnationala

Programele de cooperarea transnationala au ca obiectiv principal finantarea de actiuni si dezvoltarea de retele care sa duca la dezvoltare teritoriala integrata in domenii precum: mediu, dezvoltare urbana, inovatie si accesibilitate. Cooperare Teritoriala Interregionala

Programele de cooperarea interregionala sprijina cooperarea intre autoritatile publice pe probleme de interes comun, prin transferul de experienta si bune practici intre regiunile Uniunii Europene, prin constituirea de retele intre orasele UE, precum si intre cercetatorii UE.

c) Reguli specifice
Regulile se aplica in conformitate cu Ghidul Solicitantului Conditii Specifice aferent fiecarui program de la punctul b) si fiecarei axe prioritare aferente programelor respective.

d) Tipuri de proiecte / suport specific


Tipurile de proiecte care pot fi finantate sunt detaliate in Ghidul Solicitantului Conditii Specifice aferent fiecarei cereri de propuneri de proiecte. In majoritate proiectele finantate prin fonduri structurale sunt de 2 tipuri:

58 / 60

Proiecte strategice - proiectele implementate la nivel national, multi-regional sau

sectorial, punndu-se accent pe promovarea proiectelor in parteneriat, inclusiv prin cooperare transnationala. Proiectele strategice multi-regionale sunt proiecte implementate in cel putin doua regiuni de dezvoltare. Proiecte de grant - proiectele implementate la nivel multi-regional, regional sau local, punndu-se accent pe promovarea proiectelor in parteneriat, inclusiv prin cooperare transnationala.

e) Buget program, cerinte economico- financiare


Total buget Romania peste 28 (30) miliarde de Euro: - Agricultura si dezvoltare rurala - peste 11 miliarde Euro - Instrumente Structurale- peste 17 miliarde Euro Valoarea totala a proiectului (bugetul cererii de finantare) va fi exprimata in lei. Cursul de schimb care va fi utilizat pentru stabilirea acestei valori este cursul Inforeuro aferent lunii calendaristice in care se lanseaza cererea de propuneri de proiecte si va fi publicat in Ghidul solicitantului - Conditii specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte. Cursul de schimb Inforeuro este disponibil pe pagina web: http://ec.europa.eu/budget/inforeuro/index.cfm?fuseaction=dsp_html_monthly_rates&Lan guage=en Alocarea financiara orientativa pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte este prevazuta in Ghidul Solicitantului - Conditiile Specifice corespunzator cererii respective de propuneri. In cazul in care valoarea cererilor de finantare primite si selectate depaseste alocarea financiara pentru o anumita cerere de propuneri de proiecte, autoritatea de management poate utiliza, in limita fondurilor disponibile, fonduri suplimentare din alocarea financiara corespunzatoare domeniului major de interventie respectiv. In general, pentru un proiect strategic conditiile financiare sunt: Valoarea totala a unui proiect strategic poate fi cuprinsa intre:

59 / 60

Echivalentul in lei a minimum 500.000 euro si maximum 5.000.000 euro (respectiv

intre minimum 2.094.150 lei si maximum 20.941.500 lei). Durata de implementare a unui proiect strategic trebuie sa fie cuprinsa intre: Minimum 6 (sase) luni si maximum 3 (trei) ani.

iar pentru un proiect de grant: Valoarea totala a unui proiect de grant poate fi cuprinsa intre: Minim 185.000 lei si maxim 1.849.999 lei.

Durata de implementare a unui proiect de grant este de minim 6 (sase) luni si maxim 2 (doi) ani.

f) Baza de date. Bibliografie


1. 2. 3. 4. 2013 5. 6. http://amposcce.minind.ro/ http://www.mmediu.ro/beta/programe/finantate-din-fonduri-externehttp://www.fonduri-structurale.ro/ http://www.fseromania.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale http://www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional-2007-

nerambursabile/pos-mediu/ 7. http://www.ampost.ro/main.php?module=home

60 / 60