Curs Fe 29 Iunie 2023

FONDURI EUROPENE –
TRATAMENTE CONTABILE
ȘI MODALITĂȚI DE
ACCESARE
AGENDA CURSULUI
II. Etapele III. Elementele

I. Generalități; finanțării financiare
surse de nerambursabile ale
informare proiectelor
VII. Analiza
COST -
BENEFICIU
IV. Documente V. Contabilitatea VI.Fiscalitatea

specifice finanțărilor finanțărilor
nerambursabile nerambursabile
I. GENERALITĂȚI;
SURSE DE
INFORMARE
SĂ NE FAMILIARIZĂM CU
TERMINOLOGIA
III. Ce este o
I. FE structurale și
II. Ce e un program axă prioritară
de investiții?
operațional
V. Principiile VI.Unde găsesc

IV. Ce este un generale informații?
apel de proiect aplicabile
proiectelor
CE SUNT FONDURILE EUROPENE?
▪ Instrumentele de finanțare nerambursabilă alocate statelor membre ale UE

pentru a reduce decalajele de dezvoltare economică și sociale dintre state.
▪ Comisia Europeană
CINE LE GESTIONEAZĂ? ▪ Fiecare stat membru în
parte
CUM? ÎN COMUN
UE ACȚIONEAZĂ PRIN FONDURILE EUROPENE
STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII (ESI) – PRINCIPALA
SURSĂ DE FINANȚARE A PROGRAMELOR
OPERAȚIONALE.
1.Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR
2.Fondul Social European - FSE
3.Fondul de Coeziune - FC
UE ACȚIONEAZĂ PRIN FONDURILE EUROPENE
STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII (ESI) – PRINCIPALA
SURSĂ DE FINANȚARE A PROGRAMELOR
OPERAȚIONALE.
4.Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurală - FEADR
5.Fondul European pentru Pescuit și Afaceri

Maritime - FEPAM
ÎN PLUS:
Fondul European pentru Garantare Agricolă - FEGA
Fondul European de Ajutor pentru cele mai Defavorizate Persoane - FEAD

CUM SUNT GESTIONATE
FONDURILE?
▪ Toate sunt gestionate chiar de statele membre UE, prin

intermediul unor acorduri de parteneriat.
▪ Fiecare țară pregătește un acord în colaborare cu comisia

europeană, stabilind modul în care vor fi utilizate fondurile în cursul
actualei perioade de finanțare.
 Elaborat de MFE
ACORD DE PARTENERIAT  Aprobat de Comisia
Europeană
 Elaborate de MFE
PROGRAME
 Aprobate de Comisia
OPERAȚIONALE Europeană
AXA PRIORITARĂ 1 AXA PRIORITARĂ 2 AXA PRIORITARĂ n
Lansare consultare ghiduri
APEL DE PROIECT APEL DE PROIECT APEL DE PROIECT

CE ESTE UN PROGRAM
OPERAȚIONAL?
▪ Un program operațional este un document strategic multianual (7 ani) elaborat de
România, în calitate de stat membru și aprobate de către Comisia Europeană, care
definește o strategie de dezvoltare asumată prin Acordului de Parteneriat.
▪ Programele operaționale sunt planuri detaliate în care România stabilește cum vor fi
cheltuite sumele provenite din cadrul Fondurilor structurale și de investiții europene
(fondurile ESI) în cursul perioadei de programare.
▪ Cum pot fi elaborate?

pentru o regiune specifică - programe operaționale regionale;
 pentru un obiectiv tematic național (agricultură, mediu) - programe operaționale sectoriale.
PROGRAMELE OPERAȚIONALE ALE
ROMÂNIEI 2021-2027
▪ Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și
Instrumente Financiare - 2,143 miliarde euro
▪ Programul Operațional Dezvoltare Durabilă - 4,615 miliarde euro
▪ Programul Operațional Transport – 8,3 miliarde euro
▪ Programul Operațional Educație și Ocupare - 7,722 miliarde euro
▪ Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială - 2,594 miliarde
euro
▪ Programul Operațional Sănătate – 4,73 miliarde euro
▪ Programul Operațional Asistență Tehnică – 597 milioane euro
▪ Programul Operațional Tranziție Justă – 1,76 miliarde euro
CE ESTE AXA PRIORITARĂ?
▪ Axa prioritară este o componentă structurală a unui program

operațional, care poate la rândul ei conține una sau mai multe
operațiuni/acțiuni, ce urmăresc atingerea unor obiective
specifice aferente programului operațional respectiv.
CE ESTE UN APEL DE PROIECTE?
▪ Apelul este o linie de finanțare deschisă, în cadrul căreia pot fi depuse proiecte în
vederea obținerii finanțării europene, cu tipuri de beneficiari/beneficiari, alocare și durată
clar identificate, și care corespunde unei priorități de investiții stabilite la nivelul
programului operațional.
▪ Din punct de vedere al duratei, apelurile de propuneri de proiecte se clasifică în:
 Apeluri cu termen limită de depunere = invitație publică adresată de către AM unei categorii
clar definite de solicitanți în vederea transmiterii cererilor de finanțare în cadrul uneia sau mai
multor priorități de investiții din cadrul PO, până la un termen limită anunțat.
 Apeluri cu depunere continuă = invitație publică adresată de către AM unei categorii clar
definite de solicitanți în vederea transmiterii cererilor de finanțare în cadrul uneia sau mai multor
priorități de investiții din cadrul PO, prin depunere continuă, până la epuizarea bugetului alocat.
CINE GESTIONEAZĂ PROGRAMELE
OPERAȚIONALE?
AUTORITATEA DE MANAGEMENT (AM)
▪ Structură responsabilă de gestionarea și

implementarea unora sau mai multor Programe
Operaționale.
Responsabilități AM
▪ Lansează apelurile de proiecte;

▪ Primește și evaluează cererile de finanțare;
▪ Semnează contractele de finanțare;
▪ Aprobă cererile de plată/rambursare;
▪ Efectuează plăți către beneficiari;
▪ Monitorizează implementarea proiectelor;
▪ Asigură prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor.
PRINCIPIILE GENERALE APLICABILE
PROIECTELOR DE FINANȚARE
Principiul de cofinanțare
Principiul de nonprofit
Principiul de neretroactivitate
PRINCIPIILE GENERALE APLICABILE
PROIECTELOR DE FINANȚARE
Principiul de necumulare
Principiul inadmisibilității dublei finanțări

UNDE MĂ INFORMEZ LEGAT DE CALENDARUL
LANSĂRII PROGRAMELOR DE FINANȚARE
▪ http://www.adrcentru.ro/catalog-surse-finanțare/
▪ Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Centru editează un

buletin informativ lunar privind calendarul perioadelor din an în care
programele de finanțare vor fi lansate.
▪ Catalogul surselor de finanțare conține cinci secțiuni:

ADR CENTRU CATALOG
Autorități Universități
Societăți Publice
comerciale locale
Combatere
ONG COVID 19
UNDE MĂ INFORMEZ DESPRE PROGRAMELE
EUROPENE DE FINANȚARE?
1.Ministerul Fondurilor Europene - https://www.fonduri-ue.ro/
2.Ministerul Dezvoltării, lucrărilor Publice și Administrației - https://www.mdlpa.ro
3.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – coordonează fondurile europene alocate pentru pentru
două programe: PNDR și Program Operațional pentru pescuit și afaceri maritime -
https://www.madr.ro
Informații actualizate – două site-uri:
 Investițiile în agricultură din spațiul rural sunt coordonate de către Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR) - https://www.afir.info
 Investițiile realizate prin intermediul Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime -
https://www.ampeste.ro
II. ETAPELE
FINANȚĂRII
NERAMBURSABILE
ETAPELE FINANȚĂRII
NERAMBURSABILE
1.IDENTIFICARE
5.MONITORIZARE 2.PREGĂTIRE
4.IMPLEMENTARE 3.EVALUARE
1. ETAPA DE IDENTIFICARE
CE FAC? ACTIVITĂȚI
CÂND? ▪ Identific ideea de proiect; DESFĂȘURATE:
▪ Înainte de începerea ▪ Analiza punctelor tari;
▪ Identific cea mai potrivită
efectivă a proiectului; soluţie de finanţare; ▪ Analiza punctelor slabe;
IMPORTANT ▪ Analiza oportunităților;
▪ Identific factorii implicați în
▪ Cheltuiala cu viitorul proiect  obțin ▪ Analiza amenințărilor.
acordul lor pentru
consultanța este continuarea pregătirii
considerată eligibilă. documentației.
IMPORTANT:
CITIȚI CU ATENȚIE GHIDUL SOLICITANTULUI!
VERIFICAȚI ȘI ASIGURAȚI-VĂ CĂ:
▪ Ideea proiectului se încadrează în domeniile de eligibilitate ale

fondurilor: Program Operațional/ Axa Prioritară/ Apel de proiecte;
▪ Entitatea propusă ca beneficiar îndeplinește condițiile de eligibilitate

impuse prin GHIDUL SOLICITANTULUI.
CE CUPRINDE GHIDUL
SOLICITANTULUI?
Capitolul 1. Informații despre apelul de proiecte
Capitolul 2. Reguli pentru acordarea prefinanțării
Capitolul 3. Completarea cererii de finanțare

CE CUPRINDE GHIDUL
SOLICITANTULUI?
Capitolul 4. Procesul de evaluare și selecție
Capitolul 5. Contractarea proiectelor
Capitolul 6. Rambursarea cheltuielilor

CE CUPRINDE GHIDUL
SOLICITANTULUI?
Capitolul 7. Monitorizarea și controlul
Capitolul 8. Informare și publicitate

REGULI GENERALE PRIVIND
ELIGIBILITATEA SOLICITANȚILOR
Eligibil - organizație legal constituită în România, cu personalitate juridică,

conform legislației românești.
Neeligibil:
▪ Este în incapacitate de plată sau stare de insolvență;
▪ Se află în stare de faliment, lichidare sau administrare judiciară;
▪ Obligațiile de plată nete depășesc 1/12 din totalul obligațiilor datorate în
ultimele 12 luni, conform certificatului de atestare fiscală emis de ANAF;
▪ Reprezentanții legali au fost condamnați pentru fraudă, corupție;
▪ Se face vinovat de declarații false în furnizarea informațiilor către AM.
SUNT UN IMM? –COMISIA EUROPEANĂ –
MANUALUL UTILIZATORULUI PENTRU DEFINIȚIA
IMM-ului
CE MAI IAU ÎN
CONSIDERARE CÂND
CALCULEZ DATELE
SUNT O ÎNTREPRINDERII MELE?
PRAGURI?
ÎNTREPRINDERE? ▪ Sunt o întreprindere
autonomă?
▪ Sunt o întreprindere
parteneră?
▪ Sunt o întreprindere
legată?
IMPORTANT:
Calculele pentru fiecare dintre cele trei tipuri de întreprinderi sunt

diferite și vor determina în cele din urmă dacă întreprinderea
îndeplinește diferitele praguri stabilite în definiția IMM-urilor. În funcție
de situație, o întreprindere ar trebui să ia în considerare:
▪ doar propriile date;
▪ o parte din date în cazul unei întreprinderi partenere; sau
▪ toate datele oricărei întreprinderi considerate legate sau afiliate cu ea.
SUNT O ÎNTREPRINDERE?
▪ O întreprindere este orice Pot fi considerate

entitate angajată într-o activitate întreprinderi:
economică, indiferent de forma sa
legală. ▪ Factorul determinant: ▪ PFA;
activitatea economică, nu
▪ Activitate economică - orice
activitate care constă în furnizarea
forma legală! ▪ Asociațiile familiale;
de bunuri și servicii pe o piață,
dacă există şi alți operatori dispuși ▪ Parteneriatele și
și capabili să furnizeze serviciul în asociațiile angajate într-o
cauză. activitate economică.
CRITERII DE STABILIRE A DATELOR
ÎNTREPRINDERII
▪ CIFRA
DE AFACERI
▪ NUMĂRUL DE ▪ ACTIVELETOTALE
ANUALĂ NETĂ (CA)
ANGAJAȚI (NA) (AT)
CINE ESTE INCLUS ÎN NUMĂRUL
DE ANGAJAȚI?
▪ angajați;
▪ persoane care lucrează pentru întreprindere,
▪ Cei cu normă întreagă; care au fost detașate în aceasta și care sunt
considerate angajate în conformitate cu
▪ Cei cu fracțiune de normă; legislația națională (aceasta poate include, de
asemenea, angajații temporari sau interimari);
▪ Agenți temporari și sezonieri. ▪ proprietari-administratori;
▪ parteneri care desfășoară o activitate
regulată în cadrul întreprinderii și care
beneficiază de avantaje financiare din partea
întreprinderii.
CINE NU ESTE INCLUS ÎN
NUMĂRUL DE ANGAJAȚI?
▪ Ucenicii sau studenții care sunt ▪ Angajate pe perioada

implicați în activități de formare concediului de maternitate;
profesională și au contracte de
▪Angajați pe perioada
ucenicie sau de formare
concediului parental.
profesională.
MĂSURAREA NUMĂRULUI DE
ANGAJAȚI?
▪ Persoanele care au muncit cu normă întreagă în

cadrul unei întreprinderi, sau în numele acesteia pe
▪ Numărul de bază de angajați este parcursul întregului an de referință, contează ca o
singură unitate.
exprimat în unități de muncă ▪ Personalul angajat cu fracțiune de normă,
anuale (UMA). lucrătorii sezonieri și cei care nu au lucrat pe
parcursul întregului an sunt tratați ca fracțiuni ai
unei singure unități.
CE DATE FOLOSESC?
▪ FIRMĂ DEJA EXISTENTĂ? ▪ Datele conținute în ultimele

situații financiare aprobate.
CE DATE FOLOSESC?
▪ FIRMĂ NOUĂ CARE NU A DEPUS

▪ Estimare riguroasă a datelor
ÎNCĂ SITUAȚIILE FINANCIARE
relevante din exercițiul financiar
ANUALE?
în curs.
PRAGURI?
CATEGORIA
ÎNTREPRINDERII NA CA SAU AT
< sau = < sau =

MIJLOCIE < 250 salariați 50.000.000 SAU 43.000.000
euro euro
< sau = < sau =

MICĂ < 50 salariați 10.000.000 SAU 43.000.000
euro euro
< sau = < sau =

MICRO < 10 salariați 2.000.000 SAU 2.000.000
euro euro
DE REȚINUT! PRAGURI
▪ DE CE ACEASTĂ
▪ IMM poate alege ALEGERE A COMISIEI
▪ Pragul referitor la între a respecta: EUROPENE?
NA?  fie pragul referitor
 Asigură IMM-urilor
angajate în diferite tipuri
la CA dintr-un an; de activități economice
OBLIGATORIU un tratament egal.
 fie pragul referitor la
 IMM din sectorul de
AT. comerț și distribuție au
CA mai mari decât
acelea din producție.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ DEPĂȘESC UN
ANUMIT PRAG?
▪ Păstrezstatutul de ▪ Pierd statutul de ▪ Câștig statutul de

IMM cu care am IMM? IMM dacă în perioada
început anul?  DA, dacă depășesc anterioară am fost o
firmă mare?
pragurile pe
 DA, dacă depășesc
parcursul a două  DA, dacă am ajuns sub
pragurile financiare prag pe parcursul a
exerciții financiare
doar în cursul unui două exerciții financiare
anuale consecutive.
an. consecutive.
EXCEPȚIE DE LA REGULA CELOR 2
ANI CONSECUTIVI
Pragurile aferente categoriei IMM-urilor sunt depășite ca urmarea:
 unei modificări în structura acționariatului;

 unei fuziuni;
 unei achiziții de întreprinderi.
Analiza se efectuează la momentul modificării, NU la închiderea

exercițiului financiar.
SUNT O ÎNTREPRINDERE
AUTONOMĂ?
 Dețin mai puțin de 25% din capitalul

▪ Sunt total independent dacă: social sau din drepturile de vot în una
NU dețin participații sau drepturi de vot sau MAI MULTE întreprinderi;
în nicio altă întreprindere;  O altă întreprindere NU deține mai
mult din 25% din capitalul social sau din
 Nicio altă întreprindere NU deține drepturile de vot în întreprinderea mea.
participații sau drepturi de vot în
întreprinderea mea; Dacă dețin și titluri de participare și
drepturi de vot?
Iau în calcul valoarea cea mai mare.
ÎNTREPRINDERI AUTONOME
ÎNTREPRINDEREA MEA
ÎNTREPRINDERI AUTONOME
ÎNTREPRINDEREA
MEA < 25%
ALTĂ
< 25% ÎNTREPRINDERE
CUM STABILESC DATELE
ÎNTREPRINDERII MELE?
▪ Folosesc doar NA și datele financiare incluse în situațiile

financiare anuale ale întreprinderii mele pentru a verifica dacă
respect plafoanele IMM.
EXEMPLU
Cum calculez NA și datele financiare
ale firmei mele?
FIRMA B
Autonomă
15%
Total = 100% A
A
FIRMA
Autonomă
10% MEA 18%
Autonomă
FIRMA C FIRMA D
EXCEPȚII: FIRMA MEA AUTONOMĂ
Societăți
publice de FIRMA MEA
investiții 25-50%
 Universități FIRMA MEA

25-50%
 Centre de
cercetare FIRMA MEA
nonprofit 25-50%
 Fonduri de
dezvoltare FIRMA MEA
regională 25-50%
SUNT O ÎNTREPRINDERE
PARTENERĂ?
 Capitalul social și/sau drepturile de vot  NU sunt LEGAT de altă întreprindere.

deținute la cealaltă firmă sunt egale sau
mai mari de 25%;
ANTICIPĂM: drepturile de vot deținute în
cealaltă întreprindere să nu fie mai mari
 Altă firmă deține mai mult sau egal de de 50% și invers.
25% din capitalurile sau drepturile de vot
ale firmei mele;
ÎNTREPRINDERI PARTENERE
ÎNTREPRINDEREA
MEA =25% - 50%
=25% - ALTĂ
50% ÎNTREPRINDERE
▪ Adaug o parte din datele financiare și cele privind NA ale

întreprinderii partenere la datele financiare ale firmei mele
când determin statutul de IMM.
EXEMPLU
ale firmei mele?
FIRMA B
Partener 25%
Total = 100% A + 25% B + 33% C +
49% D
A
FIRMA
33% MEA 49% Partener
Partener
FIRMA C FIRMA D
SUNT O ÎNTREPRINDERE LEGATĂ?
Acest tip de relație corespunde situației

 Întreprinderea mea deține mai mult
economice a întreprinderilor care
de 50% din acțiunile sau drepturile de
formează un grup.
vot la o altă întreprindere;
 O întreprindere este legată, atunci când  O altă întreprindere deține mai mult
are obligaţia, conform legislaţiei, să ţină de 50% din drepturi în întreprinderea
contabilitate consolidată sau este inclusă în mea.
contabilitatea unei alte întreprinderi prin
consolidare, care are această obligaţie.
ÎNTREPRINDERI LEGATE
ÎNTREPRINDEREA
MEA > 50%
ALTĂ
> 50% ÎNTREPRINDERE
▪ Adaug 100% din datele financiare și cele privind NA ale

întreprinderii legate la datele financiare ale firmei mele când
determin statutul de IMM.
EXEMPLU
ale firmei mele?
FIRMA B
Legat 60%
Total = 100% A + 100% B + 100% C +
100% D
A
FIRMA
51% MEA 100% Legat
Legat
FIRMA C FIRMA D
O SINTEZĂ: CARE DATE? – UN PIC MAI
COMPLICAT
▪ 1. Indiferent dacă o întreprindere întocmește conturi consolidate sau nu, datele finale care se iau în considerare
ar trebui să includă datele:
oricărei societăți partenere a întreprinderii MELE pentru a verifica încadrarea acesteia în clasa IMM-urilor – AM
TRATAT;
 oricărei societăți care are legătură cu întreprinderea MEA pentru a verifica încadrarea acesteia în clasa IMM-
urilor - AM TRATAT;
2.Partenerul meu are la rândul lui un alt partener. Relațiile PARTENER-PARTENER?
A
Firma
mea Cum calculez datele firmei mele?
30% Partenerul meu
B 100% A +30%B
Partenerul partenerului meu 35%
Relațiile PARTENER-PARTENER NU trebuie
C să fie luate în considerare.
COMPLICAT
3.Partenerul meu la rândul lui este legat de altă întreprindere?
A firma
mea
30% Partenerul meu

Cum calculez datele firmei mele?
B
100% A + 30%B + 30%C
70% Firmă legată de partenerul meu
C Trebuie utilizat procentul pe care eu îl dețin în întreprinderea PARTENERĂ.

COMPLICAT
4.Firma cu care sunt legat are la rândul său un partener?
A firma
mea
Cum calculez datele firmei mele?

70% Legat de B
B 100% A + 100% B + 30% C
Partenerul firmei cu care 30%

sunt legat
Iau în calcul procentul deținut de firma cu care sunt legat în partenerul său.
C
COMPLICAT
5.Firma cu care sunt legat este legată la rândul ei de altă firmă?
A firma
mea
Legat de B 70% Cum calculez datele firmei mele?
B 100% A + 100% B + 100% C
Firmă legată de firma cu care 80%

sunt legat
Iau în calcul procentul de 100%.
C
ALTE EXEMPLE ILUSTRATIVE – EXEMPLUL 1
Cum calculez NA și datele
financiare ale firmei mele?
FIRMA C FIRMA D
Partenerul 32% Partenerul

25%
firmei cu firmei cu
FIRMA B
care sunt care sunt
legat legat
60% Legat
A
FIRMA MEA Total = 100% A + 100% B + 32% C (r4) +25% D (r4)
FIRMA D FIRMA E
100%? PARTENERUL PARTENERULUI MEU

60% 60% LEGATĂ CU PARTENERUL 40% - STOP CALCUL – relație PARTENER
Sau PARTENERULUI MEU – PARTENER (regula 2)
38% (regula 3)
ale firmei mele?
FIRMA B FIRMA C
38% 38%
PARTENERUL PARTENERUL
MEU MEU Total = 100% A + 38% B + 38% C +
A
38% D
FIRMA
MEA
DAR FAC PARTE DIN
GRUP! ELE DEȚIN
70% 60% 60% DIN FIRMA
FIRMA B FIRMA C FIRMA D MEA
Legat
20% Legat
20% 20%
Legat Autonome la prima
A vedere!
FIRMA MEA Cum calculez NA și datele financiare ale
firmei mele?
Total = 100% A + 100% B + 100% C + 100% D

Partenerul
FIRMA C FIRMA E firmei cu care
FIRMA G
sunt legat
Partenerul Partenerul
partenerului meu – 25% 28%
30% firmei cu care
STOP CALCUL -
regula 2 sunt legat
70%
FIRMA D FIRMA F
FIRMA B Legat
25%
65% Cum calculez NA și datele
Partener Legat
A
FIRMA MEA Total = 100% A + 25% B + 100% D + 25% E +
100% F + 28% G
FIRMA E FIRMA G FIRMA F FIRMA I FIRMA J
85% 75%
80% 22%
25%
FIRMA C FIRMA B FIRMA D FIRMA H
25% 95%
55% 27%
Cum calculez NA și datele
A
FIRMA MEA Total = 100% A + 25% B + 100% C + 27% D +
25% E + 27% F + 100% H + 100% I + 25% J
2. ETAPA DE PREGĂTIRE-DOCUMENTAȚIA SPECIFICĂ
Planul de afaceri
Documentele Cererea de
justificative finanțare
PLANUL DE AFACERI VERSUS
STUDIU DE FEZABILITATE
PLANUL DE AFACERI – STUDIU DE FEZABILITATE – CE REGLEMENTEAZĂ HG
OBLIGATIVITATE OBLIGATIVITATE ȘI STRUCTURĂ 907/2016?
ȘI STRUCTURA
Obligatoriu în cazul
proiectelor complexe ce vizează  Structura devizelor pe obiect;
proiectelor ce vizează realizarea unor lucrări de
investiții simple; Se transformă construcții – montaj;  Structura devizului general;
investițiilor realizate în  Structura analizei cost
 Structura e reglementată instituțiile publice indiferent beneficiu;
prin Ghidul solicitantului. de sursa de finanțare;
 Structura e reglementată prin  Structura studiului de
HG 907/2016. prefezabilitate.
PLANUL DE AFACERI
CE ESTE? CE PERIOADE ACOPERĂ?
 Document ce prezintă evoluția

societății în perioada analizată în 1.Perioada de implementare a
scenariul obținerii finanțării proiectului;
nerambursabile;
2.Perioada de monitorizare a
 Este impus de finanțator; proiectului;
 Nu are formă standardizată;
 Este diferit în funcție de

vechimea solicitantului și
complexitatea investiției.
CE CUPRINDE PLANUL
DE AFACERI?
1.Prezentarea societății solicitante de finanțări nerambursabile;
2.Prezentarea activității propuse spre finanțare;

Umane
3.Resursele implicate în realizarea proiectului:
Financiare
Materiale
Informaționale
4.Analiza pieței; Timpul
5.Prognoze financiare
6.Justificarea necesității și oportunității investiției
DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE
(SUPORT)
CE SUNT? CE DOCUMENTE SUPORT POT FI
CERUTE?
 Documente solicitate de finanțator care vin în
sprijinul informațiilor prezentate în planul de
afaceri;  Oferte financiare;
Certificat de înmatriculare;
 Lista documentelor diferă de la un program de
finanțare la altul;  Certificat constatator emis de ONRC;
 CV-uri, diplome de studii, contracte de muncă;

 Este necesară respectarea prevederilor din Ghidul
solicitantului.  Acte de proprietate;
 Situații financiare deja încheiate.

CEREREA DE FINANȚARE
CE ESTE? STRUCTURA CADRU?

Documentul prin intermediul căruia solicit sprijin
financiar nerambursabil pentru acoperirea totală  E impusă prin Ghidul solicitantului;
sau parțială a cheltuielilor necesare implementării  Diferă de la o linie de finanțare la alta;
poriectului;
Scurt rezumat al întregului proiect; IMPORTANT: Orice modificare a acesteia va

conduce la respingerea proiectului.
 Primul document anunțat în ghidul solicitantului;
 În practică se întocmește la final când planul de

afaceri e finalizat și documentele justificative au fost
obținute  preia informații din planul de afaceri și
documentele justificative atașate proiectului în
momentul depunerii la finanțator
TIPURI DE CERERI DE FINANȚARE
SIMPLE COMPLEXE
 În cazul proiectelor finanțate din PNDR și a celor  În cazul proiectelor finanțate prin intermediul
finanțate prin intermediul programelor naționale; instrumentelor structurale;
 Structură simplă:
 Structură complexă:
prezentarea solicitantului;
prezentarea responsabilului legal de proiect; planul de activități;
valoarea investiției; proceduri de achiziție;
ajutorul financiar nerambursabil. managementul riscurilor;
Se transmit în format electronic împreună cu  Se completează direct on line în platforma

planul de afaceri și documentele justificative. Mysmis.
3. ETAPA DE EVALUARE
Evaluatorii desemnați analizează:
▪ Condițiile de eligibilitate;
▪ Coerența și calitatea planului de afaceri;
▪ Cererea de finanțare.
Posibile rezultate ale evaluării
Proiectul este respins 

Proiectul este
neconform sau neeligibil
acceptat  finanțarea
Proiectul este respins din
lipsa fondurilor
(„eligibil, fără finanțare”)
4. ETAPA DE IMPLEMENTARE
ACTIVITĂȚI
CE FAC? ACTIVITĂȚI SPECIFICE:
OBLIGATORII:
▪ Pun în practică planul de
▪ Realizarea lucrărilor de
afaceri; ▪ Organizarea procedurilor construcții;
de achiziție publică; ▪ Achiziția de dotări,
▪ Respect contractul de ▪ Comunicarea și echipamente și instalații;
finanțare semnat. publicitatea în cadrul ▪ Crearea de locuri de
proiectului; muncă;
▪ Încasarea finanțării ▪ Instruirea personalului.
nerambursabile.
Risc să fiu penalizat până la restituirea

integrală a fondurilor plus dobânzi și
5. ETAPA DE MONITORIZARE
EXEMPLE:
CE FAC? ▪ Mențin locurile de muncă ce au fost realizate
în perioada de implementare;
Mențin investiția în parametrii ▪ Nu schimb destinația investiției;

agreați prin contractul de finanțare.
▪ Nu vând bunurile achiziționate prin proiect;
▪ Nu schimb locul în care investiția

funcționează, decât cu acordul finanțatorului.
III. ELEMENTELE
FINANCIARE ALE
PROIECTELOR
ELEMENTELE FINANCIARE ALE PROIECTELOR
PLANUL DE
ACTIVITĂȚI
BUGETUL
PLANUL DE
ACHIZIȚII
PLANUL DE ACTIVITĂȚI
CUPRINDE:
▪ Activități derulate: succesiv sau paralel;

▪ Resursele necesare: personal, echipamente, Cel mai uzual – Graficul GANTT
timp; .
▪ Secvența de timp;
▪ Interfața cu celelalte activități;
▪ Responsabil activitate.
.
PLANUL DE ACHIZIȚII
▪ Prima variantă- ▪ Se definitivează-

înainte de elaborarea ▪ Se poate modifica și
după aprobarea
propunerii de buget completa
bugetului de către AM
PROCEDURA DE ACHIZIȚIE – BAZA
LEGALĂ
 Este reglementată de Ordinul Ministerului Fondurilor Europene nr. 1.284 din 8

august 2016 privind aprobarea procedurii competitive aplicabile
solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare,
servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene;
 Se aplică pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții;
 NU se aplică pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală.

PROCEDURA DE ACHIZIȚIE. CINE
APLICĂ?
▪ Solicitanții privați
▪ Beneficiarii privați
 Entitate juridică care a depus o cerere
Entitate juridică care a semnat un
de finanţare devenind beneficiar privat
contract de finanţare.
ulterior semnării contractului de
finanţare.
.
PROCEDURA DE ACHIZIȚIE.
VARIANTE POSIBILE
ACHIZIȚIA DIRECTĂ – PRAGURI: PROCEDURA COMPETITIVĂ:

▪ Se aplică în cazul unor achiziții în valoare
▪ Achiziţie de produse - Valoarea estimată este mai mare decât pragurile prezentate anterior;
mai mică decât 132.519 lei, exclusiv TVA.
▪ Două tipuri de achiziţie?
▪ Achiziţie de servicii - Valoarea estimată este
mai mică decât 132.519 lei, exclusiv TVA.
▪ Obiectul principal se determină în funcţie de
▪ Achiziţie de lucrări - Valoarea estimată este mai
cea mai mare dintre valorile estimate ale
mică decât 441.730 lei, exclusiv TVA.
produselor, serviciilor sau lucrărilor respective.
.
ACHIZIȚIA DIRECTĂ
▪ Se realizează pe bază de documente

justificative (contract, dacă este cazul, DAR:
comandă, bon fiscal/ factură, ordin de plată);
▪ NU este obligatorie semnarea unui contract; ▪ Înainte de efectuarea achiziţiei directe
solicitantul/beneficiarul privat va întocmi o
▪ NU trebuie să respecte o procedură şi reguli de notă privind determinarea valorii estimate -
publicitate, respectiv nu trebuie să se publice include informaţiile rezultate din cercetarea
anunţ pe pagina ofertelor din piaţă (oferte de preţ solicitate,
https://beneficiar.fonduri-ue.ro:8080/ secţiunea cataloage de produse).
.
"Achiziţii privaţi".
DOSARUL ACHIZIȚIEI DIRECTE:
▪ Nota privind determinarea valorii estimate;

▪ Documentele justificative ale achiziţiei
(comandă, factură, bon fiscal, contract)
▪ Documentele care dovedesc realizarea
Documente obligatorii în achiziţiei, furnizarea produselor/ prestarea
serviciilor/ execuţia lucrărilor (ordine de plată,
dosarul achiziţiei directe: extrase de cont, procese-verbale de predare-
primire, procese-verbale de recepţie, procese-
verbale de punere în funcţiune, rapoarte de
activitate sau altele, după caz).
PROCEDURA COMPETITIVĂ - ETAPE
1. Prospectarea 2. Analiza ofertelor şi

pieţei elaborarea notei
justificative de
atribuire
3. Semnarea
4. Întocmirea contractului
dosarului de achiziţie
de achiziţie
1. PROSPECTAREA PIEȚEI –
PUBLICAREA ANUNȚULUI
Solicitanţi privaţi:
Beneficiari privați:
▪ Cotidian/ziar/publicaţie/gazetă naţional(ă) sau
regional(ă), format tipărit sau online, ori pe o ▪ Pagina web
pagină web dedicată serviciilor de publicitate. https://beneficiar.fonduri-ue.ro:8080/
secţiunea "Achiziţii privaţi".
▪ Anunţul trebuie însoţit de specificaţiile
tehnice.
IMPORTANT: Nepublicare anunț: atrage o corecţie de 25% din valoarea

contractului de achiziţie.
CONȚINUTUL ANUNȚULUI?
▪ Informaţii generale privind solicitantul (denumirea solicitantului, adresa, datele de

contact, mijloacele de comunicare etc.);
▪ Denumirea/obiectul şi locul de livrare a produselor/ execuţie a lucrărilor/prestare a

serviciilor, după caz;
▪ Valoarea estimată (se menţionează dacă se poate ajusta preţul contractului);
▪ Data, locul și ora-limită de depunere a ofertelor;
▪ Eventuale formalităţi care trebuie îndeplinite de operatorii economici în legătură cu

participarea la procedură.
IMPORTANT!
▪ În aceeași zi cu publicarea anunțului OBLIGATORIU se

transmite invitaţia de participare la procedura competitivă
către cel puţin doi potenţiali ofertanţi, care activează pe piaţa
relevantă însoţită de specificaţiile tehnice în cazul solicitanților
privați.
TERMENE ACORDATE - CONȚINUTUL
ANUNȚULUI
▪ Pentru contractele de furnizare:

Minimum 6 zile calendaristice de la
Prin anunț se acordă un termen pentru publicarea anunţului.
elaborarea şi prezentarea ofertei: ▪ Pentru contractele de servicii şi
lucrări:
Minimum 10 zile calendaristice de la
publicarea anunţului.
2. ANALIZA OFERTELOR
▪ Solicitantul/Beneficiarul privat ALEGE oferta

▪ Solicitantul/Beneficiarul privat COMPARĂ
care îndeplineşte cerinţele tehnice şi prezintă
ofertele primite prin raportarea lor la toate
avantaje faţă de acestea, la un raport
cerinţele publicate.
calitate/preţ competitiv.
POSIBILE CAZURI:
Nu se depune nicio ofertă: Se primeşte o singură

Se depun numai oferte care
ofertă:
nu respectă prevederile de la
subsecţiunea Specificaţii:
▪ Solicitantul/beneficiarul
▪ Procedura se va anula; privat POATE să procedeze la
▪ Procedura competitivă se
atribuirea contractului de
reia.
▪ Procedura competitivă se poate achiziţie dacă oferta respectă
relua. specificaţiile tehnice
elaborate.
ELABORAREA NOTEI JUSTIFICATIVE DE
ATRIBUIRE
▪ Detaliază avantajele şi dezavantajele ofertelor primite în raport cu

fiecare specificaţie în parte/celelalte oferte;
▪ Detaliază modalitatea în care avantajul din ofertă contribuie la

realizarea proiectului.
▪ Modelul notei justificative de atribuire (orientativ):

MODEL ORIENTATIV NOTĂ
JUSTIFICATIVĂ DE ATRIBUIRE
NOTĂ JUSTIFICATIVĂ DE ATRIBUIRE

Cerințele OFERTĂ JUSTIFICARE
solicitate
Conformitatea Avantaje Dezavantaje
ofertei cu
specificațiile
tehnice
SEMNAREA CONTRACTULUI DE
ACHIZIȚIE
 Contractul de achiziţie se semnează împreună cu operatorul economic desemnat prin
nota justificativă de atribuire;
 Cuprinde:
▪ datele de identificare ale celor două părţi semnatare;
▪ obiectul;
▪ valoarea;
▪ durata contractului;
▪ condiţii referitoare la prestarea serviciilor, execuţia lucrărilor, livrare, montaj, punere în
funcţiune, recepţie, standarde de calitate, service, garanţii, posibilitatea de acordare a unui
avans etc.;
▪ specificaţiile tehnice, clarificările şi oferta aleasă.
INFORMAREA CELORLALȚI
OFERTANȚI
Solicitanţii privaţi:
Beneficiarii privați:
▪ Trebuie să comunice în scris tuturor ▪ Trebuie să completeze informaţiile

ofertanţilor rezultatul procedurii referitoare la câştigătorul contractului
competitive. pe pagina web
https://beneficiar.fonduri-ue.ro:8080/
TERMEN? 5 zile calendaristice de la semnarea

contractului de achiziţie.
ÎNTOCMIREA DOSARULUI DE
ACHIZIȚIE
1. Specificaţiile tehnice;
2. NOTA PRIVIND DETERMINAREA VALORII ESTIMATE;
3. Dovada anunţului/invitaţiilor/clarificărilor/ comunicărilor rezultatului;
4. Nota justificativă de atribuire;
5. Declaraţii pe propria răspundere din care rezultă că ofertantul câştigător/solicitantul/
beneficiarul privat nu a încălcat prevederile referitoare la conflictul de interese;
6. Ofertele originale şi clarificările (după caz);
7. Contractul de achiziţie;
8. Contestaţiile (după caz).
BUGETUL PROIECTULII
Scop: Specific proiectelor

Formă: finanțate din fonduri
▪ Atribuie valoare financiară europene?
activităților proiectului. ▪ Deviz cadru antecalcul.
▪ Bugetul pe activități.
▪ Instrument de control al ▪ Postcalcul.
resurselor financiare.
▪ Bugetul pe categorii de
cheltuieli – eligibile-
neeligibile.
ETAPELE ÎNTOCMIRII BUGETULUI
2.Alocarea 6.Planul
1.Detaliere
resurselor financiar
activități
4.Grupare costuri
5.Încadrare pe categorii de
cheltuieli: 3.Estimare cheltuieli
eligibile – costuri
neeligibile
ETAPELE ÎNTOCMIRII BUGETULUI -
IMPORTANT
Valorile bugetului: Depășirea costurilor

Costurile estimate: estimate?
▪ Reprezintă costuri estimate
de solicitantul finanțării în ▪ Devin limitele maxime pe ▪ Determină creșterea
scopul realizării unei care finanțatorul le va valorii neeligibile a
investiții. deconta. proiectului suportată
integral din fondurile
proprii ale beneficiarului
BUGETUL PROIECTULUI – CE
CUPRINDE?
Componentele principale: Bugetul eligibil:

▪ Contribuția finanțatorului
▪ Cheltuieli eligibile (AJUTORUL FINANCIAR
NERAMBURSABIL)
▪ Cheltuieli neeligibile
▪ Contribuția proprie totală
(cofinanțarea beneficiarului)
CHELTUIELI ELIGIBILE VERSUS
NEELIGIBILE
Cheltuieli eligibile? Cheltuieli neeligibile?

▪ Costuri aferente achiziției de bunuri și servicii, ▪ Costuri necesare realizării investiției care nu
dar și prestării de lucrări de construcții, pe care îndeplinesc condițiile prevăzute de ghidul
solicitantul de fonduri nerambursabile le include solicitantului și pe care finanțatorul NU le va
în bugetul investiției sale și solicită decontarea lor deconta, revenind întotdeauna în sarcina
totală sau parțială, în conformitate cu beneficiarului.
prevederile ghidului solicitantului.
NEELIGIBILE
IMPORTANT:
 Tipul cheltuielilor eligibile diferă de la un tip de finanțare la altul.
 Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească CUMULATIV

următoarele condiții:
▪ să fie în conformitate cu prevederile programului operațional;
▪ să fie în conformitate cu contractul de finanțare;

NEELIGIBILE
▪ să respecte prevederile legislației Uniunii Europene şi naționale

aplicabile;
▪ să fie efectiv plătită între data semnării contractului de finanţare şi

sfârşitul perioadei de implementare a proiectului;
▪ să fie însoțită de facturi emise în conformitate cu prevederile legislației

naționale sau a statului în care acestea au fost emise ori de alte documente
contabile pe baza cărora se înregistrează obligația de plată;
▪ să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului.

CHELTUIELI ELIGIBILE
Cele mai des întâlnite: Restricții suplimentare:
▪ achiziția de utilaje și echipamente tehnologice; ▪ beneficiarul - obligat să își selecteze furnizorii

▪ achiziția de echipamente IT și de soluții în baza procedurilor de achiziție;
software; ▪ NU sunt admise achizițiile de bunuri second-
▪ achiziția de mobilier; hand;
▪plata serviciilor de consultanță pentru ▪ beneficiarii trebuie să se asigure de faptul că
pregătirea, dar și pentru implementarea bunurile achiziționate NU vor fi înstrăinate în
proiectului. perioada de monitorizare.
CHELTUIELI NEELIGIBILE –
SITUAȚII
▪ Au fost plătite înainte de aprobarea proiectului și semnarea contractului
de finanțare. Excepție cheltuielile cu serviciile de consultanță care sunt
decontate doar până la:
-5% din valoarea eligibilă a investiției - proiecte fără lucrări de construcție;
-10% din valoarea eligibilă a investiției - proiecte cu lucrări de construcție;
▪ Au fost plătite după finalizarea perioadei de implementare a proiectului;
▪ Nu sunt înregistrate în contabilitatea beneficiarului;
▪ Depășesc pragurile valorice pe care finanțatorul le impune anumitor categorii de

cheltuieli eligibile.
CHELTUIELI NEELIGIBILE –
EXEMPLE
▪ Taxa pe valoarea adăugată în cazul plătitorilor de TVA;

▪ Dobânda şi alte comisioane aferente creditelor;
▪ Cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing;
▪ Amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată;
CHELTUIELI NEELIGIBILE – EXEMPLE
Costuri neeligibile
Costuri neeligibile generate de
Costuri neeligibile stabilite generate de costurile nerespectarea planului de
în ghidul solicitantului: eligibile: afaceri, a contractului de
▪ transportul utilajelor la finanțare sau a
▪ achiziția de clădiri (în sediul beneficiarului; procedurilor de achiziție -
majoritatea cazurilor); anularea dreptului pe care
▪ punerea în funcțiune, beneficiarul îl are de a cere
▪ salariile și contribuțiile montajul echipamentelor decontarea costurilor
sociale (excepție program achiziționate; eligibile (exemplu –
Start-up Nation); ▪ instructajul personalului. nerespectarea procedurii
▪ achiziția de materii prime. de achiziție – costul
imobilizării = neeligibil))
AJUTORUL FINANCIAR NERAMBURSABIL (ANF)
ȘI CONTRIBUȚIA PROPRIE (CP)– CAZURI
POSIBILE
AFN < 100% din valoarea eligibilă a

AFN = 100% din valoarea eligibilă a proiectului:
proiectului:
▪ Beneficiarul va suporta integral doar ▪ Beneficiarul va suporta diferența +

valoarea neeligibilă a proiectului. valoarea neeligibilă a proiectului.
EXEMPLU: Beneficiarul solicită ajutor financiar necesar achiziției unor echipamente agricole. Beneficiarul nu este înregistrat în scop de TVA.
Cazul 1: Proiectul este depus în cadrul unei linii de finanțare ce NU permite decontarea TVA.
Denumire Valoare fără TVA Valoare TVA Valoare cu

TVA
Tractor 200.000 38.000 238.000
Semănătoare 45.000 8.550 53.550
Combină 225.000 42.750 267.750
Valoare totală 470.000 89.300 559.300
Valoare eligibilă Valoare neeligibilă

PLANUL FINANCIAR AL PROIECTULUI
ATAȘAT BUGETULUI
Ipoteza 1 Ipoteza 2
AFN = 100% din valoarea eligibilă a proiectului: AFN = 80% din valoarea eligibilă a proiectului:
Valoare totală = 559.300 Valoare totală = 559.300

Valoare eligibilă = 470.000 Valoare eligibilă = 470.000
Valoare neeligibilă = 89.300 Valoare neeligibilă = 89.300
AFN = 100% x 470.000 = 470.000 AFN = 80% x 470.000 = 376.000
Contribuția totală proprie = Valoarea Contribuția totală proprie = 20% x 470.000
neeligibilă = 89.300 + Valoarea neeligibilă 89.300 = 183.300
EXEMPLU: Beneficiarul solicită ajutor financiar necesar achiziției unor echipamente agricole. Beneficiarul nu este înregistrat în scop de TVA.
Cazul 2: Proiectul este depus în cadrul unei linii de finanțare ce permite decontarea TVA.
Denumire Valoare fără TVA Valoare TVA Valoare cu

TVA
Tractor 200.000 38.000 238.000
Semănătoare 45.000 8.550 53.550
Combină 225.000 42.750 267.750
Valoare totală 470.000 89.300 559.300
Valoare eligibilă Valoare eligibilă Valoare eligibilă

PLANUL FINANCIAR AL PROIECTULUI
ATAȘAT BUGETULUI
Ipoteza 1 Ipoteza 2
AFN = 100% din valoarea eligibilă a proiectului: AFN = 80% din valoarea eligibilă a proiectului:
Valoare totală = 559.300 Valoare totală = 559.300

Valoare eligibilă = 559.300 Valoare eligibilă = 559.300
Valoare neeligibilă = 0 Valoare neeligibilă = 0
AFN = 100% x 559.300 = 559.300 AFN = 80% x 559.300 = 447.440
Contribuția totală proprie = Valoarea Contribuția totală proprie = 559.300 -
neeligibilă = 0 447.440 = 111.860
CHELTUIELI SPECIFICE FINANȚĂRILOR
NERAMBURSABILE: Cheltuieli cu consultanța și
proiectarea
▪ 5% din valoarea eligibilă a IMPORTANT:

▪ De regulă sunt eligibile proiectului, dacă NU sunt ▪ Trebuie să fie estimate
chiar și atunci când sunt prevăzute lucrări de pe baza unor oferte (cel
efectuate înainte de construcții; puțin trei) primite din
semnarea contractului de ▪ 10% din valoarea partea firmelor de
finanțare. eligibilă a proiectului, dacă consultanță;
sunt prevăzute și lucrări de ▪ Se solicită deviz financiar
construcții.. defalcat pe orele lucrate la
elaborarea documentației.
NERAMBURSABILE - Cheltuieli cu personalul
▪ Neeligibile - Programul Național de

Dezvoltare Rurală (PNDR);
▪ Programul Operațional Capital Uman (POCU) -

Eligibile în funcție de program: permite decontarea cheltuielilor salariale în
anumite praguri valorice stabilite în cadrul
ghidului solicitantului.
IMPORTANT
Cerințe de respectat pentru locurile de muncă nou create:

▪ Locurile de muncă trebuie create pe o perioadă nedeterminată, chiar dacă
monitorizarea durează mai puțin;
▪ Decontarea cheltuielilor salariale se va determina în baza retribuției echivalente pe oră,

luând ca punct de referință ziua de lucru de 8 h și o medie de 21 de zile lucrătoare pe
lună;
▪ Salariul de încadrare NU poate fi mai mic decât salariul minim pe economie;
▪ În estimarea cheltuielilor salariale se include și contribuția asiguratorie pentru muncă;
▪ Cheltuielile de personal NU includ cheltuieli aferente transportului, cazării și diurnei.

NERAMBURSABILE :
Cheltuieli cu auditul proiectului
▪ PNDR - auditul e efectuat IMPORTANT:

de către evaluatori ▪ Auditul va fi efectuat
personal angajat al întotdeauna de către
finanțatorului -NU se auditori acreditați
▪ Eligibile în funcție de solicită prezentarea selectați în urma
program cheltuielilor de audit în procedurii de achiziție
cadrul bugetului estimat al publică;
proiectului. ▪ Cheltuiala cu auditul NU
▪ POCU - bugetul estimat al poate fi mai mare decât
proiectului va include și valoarea estimată în
cheltuiala cu auditul. buget.
NERAMBURSABILE:
Cheltuieli cu publicitatea și informarea
▪ Cerințele explicite
privind formatul și
▪ Sunt OBLIGATORII; conținutul anunțurilor de
▪ Sunt ELIGIBILE;
presă sunt cuprinse în
Manualul de identitate
vizuală pentru
instrumentele structurale
GREȘELI FRECVENTE ÎN ELABORAREA
BUGETULUI?
▪ Încadrarea greșită a cheltuielilor în eligibile și neeligibile;
▪ Nerespectarea plafoanelor pentru anumite tipuri de cheltuieli;
▪ Lipsa bugetării unor cheltuieli necesare implementării proiectului;
▪ Supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli;
▪ Erori în calcularea liniilor de buget.
▪ Depășirea limitelor de buget;

EXEMPLU BUGETUL
PROIECTULUI
EXEMPLU - ÎNTOCMIREA BUGETULUI
▪ O societate comercială intenționează să realizeze o investiție care constă în: construcția unei hale de producție
inclusiv lucrările de instalații necesare; achiziția de mașini, utilaje și instalații de lucru și montajul acestora în hala de
producție; achiziția de softuri și licențe de fabricație.
▪ Presupunem că în urma solicitărilor de oferte s-au primit următoarele valori:
 Pentru serviciile de consultanță: întocmirea cererii de finanțare: 500 de euro; întocmirea studiului de fezabilitate:
4.500 de euro; asistență pentru implementarea proiectului, dacă se va obține finanțarea solicitată: 8.000 de euro.
 Pentru realizarea lucrărilor de construcții: arhitectură: 80.000 de euro; rezistență: 40.000 de euro; instalații
electrice: 10.000 de euro; instalații sanitare: 15.000 de euro; instalații de încălzire și ventilație: 20.000 de euro.
 Pentru achiziția de mașini, utilaje și instalații de lucru: utilaj 1: 20.000 de euro; utilaj 2: 25.000 de euro; utilaj 3:
30.000 de euro. Montajul acestor utilaje implică o cheltuială suplimentară estimate la 10% din costul de achiziție al
utilajelor.
 Pentru achiziția activelor necorporale: softuri: 10.000 de euro; licențe de fabricație: 5.000 de euro.
▪ Deoarece firma nu are resurse financiare suficiente, intenționează să contracteze un credit bancar pentru
implementarea proiectului, după semnarea contractului de finanțare. Pe baza ofertelor primite din partea băncii
partenere, estimează costuri cu comisioanele și dobânzile în perioada de implementare în valoare de 20.000 de
euro.
▪ Procentul ajutorului financiar nerambursabil este de 90%.
▪ Procentul maxim admis pentru consultanță este de 5% din valoarea eligibilă a proiectului.
INVESTITIE
Nr. Crt. CONSULTANȚĂ ȘI PROIECTARE Valoare fara TVA Valoare TVA Valoare cu TVA
1 Cerere de finanțare 500,00 95,00 595,00
2 Studiu de fezabilitate 4.500,00 855,00 5.355,00
3 Asistență pentru implementarea proiectului 8.000,00 1.520,00 9.520,00
Total cheltuieli consultanță și proiectare 13.000,00 2.470,00 15.470,00
Nr. Crt. LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII Valoare fara TVA Valoare TVA Valoare cu TVA
1 Arhitectură 80.000,00 15.200,00 95.200,00
2 Rezistență 40.000,00 7.600,00 47.600,00
Total cheltuieli lucrări de construcții 120.000,00 22.800,00 142.800,00
Nr. Crt. LUCRĂRI DE INSTALAȚII Valoare fara TVA Valoare TVA Valoare cu TVA
1 Instalații electrice 10.000,00 1.900,00 11.900,00
2 Instalații sanitare 15.000,00 2.850,00 17.850,00
3 Instalații de climatizare și ventilație 20.000,00 3.800,00 23.800,00
Total cheltuieli lucrări de instalații 45.000,00 8.550,00 53.550,00
Nr. Crt. ECHIPAMENTELE, INSTALAȚIILE, UTILAJELE, MIJLOACELE DE TRANSPORT Valoare fara TVA Valoare TVA Valoare cu TVA
1 Utilaj 1 20.000,00 3.800,00 23.800,00
2 Utilaj 2 25.000,00 4.750,00 29.750,00
3 Utilaj 3 30.000,00 5.700,00 35.700,00
Total cheltuieli cu echipamente, instalații, utilaje și mijloace de transport 75.000,00 14.250,00 89.250,00
Nr. Crt. MONTAJ Valoare fara TVA Valoare TVA Valoare cu TVA
1 Montaj echipamente 7.500,00 1.425,00 8.925,00
Total cheltuieli cu montajul 7.500,00 1.425,00 8.925,00
Nr. Crt. ACTIVE NECORPORALE Valoare fara TVA Valoare TVA Valoare cu TVA
1 Software 10.000,00 1.900,00 11.900,00
2 Licențe de fabricație 5.000,00 950,00 5.950,00
Total cheltuieli cu activele necorporale 15.000,00 2.850,00 17.850,00
Procentul ajutorului financiar nerambursabil (AFN) 90,00%

Procentul maxim admis pentru consultanță 5,00%
Cheltuieli
Nr. crt. Denumirea capitolului de investiții Cheltuieli eligibile neeligibile Valoare totală
III Cheltuieli pentru consultanță, din care: 13.000,00 0,00 13.000,00
a Studii de teren 0,00
b Avize, acorduri și autorizații 0,00
c Consultanța tehnică și financiară 13.000,00 13.000,00
d Auditul proiectului 0,00
IV Cheltuieli pentru investiția de bază, din care: 262.500,00 0,00 262.500,00
a Construcții 120.000,00 120.000,00
b Instalații 45.000,00 45.000,00
c Montaj utilaj 7.500,00 7.500,00
d Echipamente, instalații 75.000,00 75.000,00
e Dotări 0,00
f Active necorporale 15.000,00 15.000,00
V Alte cheltuieli 0,00 20.000,00 20.000,00
a Comisioane, taxe, costul creditului 20.000,00 20.000,00
b Cheltuieli diverse și neprevăzute 0,00
c Instruirea personalului de exploatare 0,00
VI TOTAL GENERAL FĂRĂ TVA 275.500,00 20.000,00 295.500,00
a Valoarea TVA 52.345,00 52.345,00
VII TOTAL GENERAL CU TVA 275.500,00 72.345,00 347.845,00
Planul financiar al proiectului

Valoarea totală a proiectului, din care: 347.845,00
Valoarea eligibilă a proiectului 275.500,00
Valoarea neeligibilă a proiectului 72.345,00
Ajutorul financiar nerambursabil 90% x 275.500 = 247.950,00
Contribuția proprie a beneficiarului la valoarea eligibilă 10% x 275.500 = 27.550,00
27.550,00 + 72.345 = 99.895,00
Contribuția totală a beneficiarului la proiect
IV. DOCUMENTE
SPECIFICE
FINANȚĂRILOR
NERAMBURSABILE
DOCUMENTE SPECIFICE FINANȚĂRILOR NERAMBURSABILE
Documente ce
Documente de
atestă sursele
plată/rambursare
de cofinanțare
Contractul de a cheltuielilor
finanțare eligibile
nerambursabilă și
anexele sale
DOCUMENTE CE ATESTĂ SURSELE DE
COFINANȚARE
Cofinanţare prin linie de credit:

▪ Extrasul liniei de credit datat cu cel mult 5
Cofinanțare din surse proprii: zile lucrătoare faţă de data depunerii cererii
de finanţare;
▪ Extras de cont bancar vizat şi datat de
▪ Contractul de credit vizat de bancă cu o
bancă cu cel mult 5 zile lucrătoare înainte
valabilitate de un an faţă de data lansării
de data depunerii cererii de finanțare; licitaţiei de proiecte.
CONTRACTUL DE FINANȚARE
NERAMBURSABILĂ
Ce este? Durata? Model?

▪ Document juridic care ▪ Acoperă atât perioada ▪ Fiecare finanțator folosește
reglementează drepturile și de implementare cât și un model propriu al
obligațiile finanțatorului și contractului de finanțare care
beneficiarului unei finanțări
de monitorizare a
poate să difere ca formă,
nerambursabile. investiției.
structură sau conținut.
OBLIGAȚII BENEFICIAR – CONTRACTUL
DE FINANȚARE
▪ Implementarea în întregime a planului de afaceri până la data limită prevăzută în

ghidul solicitantului;
▪ Respectarea procedurilor impuse de finanțator în ceea ce privește desfășurarea

achizițiilor, a plăților și a decontării cheltuielilor efectuate;
▪ Păstrarea documentelor proiectului;
▪ Permiterea accesului finanțatorului la locul de implementare dar și la documentele

contabile;
▪ Raportarea periodică a efectelor implementării proiectului;
▪ Asigurarea menținerii anumitor indicatori (cifra de afaceri, numărul de salariați, profitul

înregistrat).
.
OBLIGAȚII BENEFICIAR – PLANUL DE
AFACERI
▪ Crearea de noi locuri de muncă și păstrarea lor pe toată perioada monitorizării;
▪ Achiziția de bunuri și echipamente, în numărul și valoarea aprobate;
▪ Încheierea unei polițe de asigurare pentru bunurile achiziționate pentru întreaga

perioadă de monitorizare.
.
ANEXELE CONTRACTULUI : ANEXA MĂSURI DE
MONITORIZARE ȘI CONTROL
AM monitorizează progresul implementării Misiuni de control:

proiectului prin:
▪ Pe durata contractului de finanțare;
▪ Îndeplinirea indicatorilor din cererea de
finanțare; ▪ Pe perioada implementării proiectului;
▪ Verificarea rapoartelor de progres și a cererilor
de rambursare; ▪ 3-5 ani de la data încheierii oficiale a
▪ Realizarea de vizite la fața locului: măsurarea programului operațional.
atingerii rezultatelor și măsurarea obiectivelor
proiectului.
ANEXELE CONTRACTULUI: ANEXA MĂSURI DE MANUALUL DE
INFORMARE ȘI PUBLICITATE (COMUNICARE) IDENTITATE VIZUALĂ
CE ESTE? OBLIGAȚII PRIVIND COMUNICAREA
 Un document prin intermediul căruia se  Emiterea unor comunicate de presă la

stabilesc elementele de grafică, textele și începerea și încheierea proiectului;
materialele suport pentru realizarea
comunicării;  Amplasarea unui panou informativ la locul
IMPORTANT: de implementare al proiectului;
 Organizarea unor conferințe de presă;
Respectarea prevederilor este OBLIGATORIE
de la data semnării contractului de
finanțare  Aplicarea de autocolante pe bunurile
achiziționate prin proiect;
NEÎNDEPLINIREA?  Materiale distribuite beneficiarilor
proiectului ce au fost subvenționate de
Aplicarea de sancțiuni până la pierderea
finanțator;
fondurilor
ANEXELE CONTRACTULUI: ANEXA MĂSURI DE
INFORMARE ȘI PUBLICITATE (COMUNICARE)
Date publicate? Elemente grafice?

▪ Denumirea beneficiarului;
▪ Sigla Uniunii Europene – stânga sus;
▪ Denumirea proiectului;
▪ Sigla României – mijloc sus;
▪ Valoarea totală a finanțării;
▪ Sigla Instrumentelor Structurale –dreapta sus;
▪ Data începerii și finalizării;
▪ Sigla Programului Operațional.
▪ Locul implementare.
ANEXELE CONTRACTULUI: NOTIFICARE PRIVIND MODUL DE
PĂSTRARE ȘI ARHIVARE AL DOCUMENTELOR ŞI AL EVIDENŢEI
CONTABILE LEGATE DE PROIECT
OBLIGAȚII BENEFICIAR:
▪ De a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile privind activităţile şi

cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele
comunitare şi naţionale.
▪ Toate documentele vor fi păstrate inclusiv pe o perioadă de 3-5 ani de la închiderea oficială a
programului de finanţare.
▪ De a informa Autoritatea de Management cu privire la locul păstrării și arhivării documentelor, a

modalității de păstrare și arhivare, precum și o scurtă descriere a modului în care se realizează
evidenţa contabilă distinctă privind proiectul.
ANEXELE CONTRACTULUI DE FINANȚARE: ALTE ANEXE
▪ Modelul cererii de rambursare
▪ Modelul raportului de progres
▪ Modelul raportului final
▪ Cererea de finanţare
▪ Modelul cererii de prefinanţare
▪ Lista contractelor de achiziţii
▪ Lista cu specimenele de semnături
▪ Lista achiziţiilor preconizate a fi efectuate în cadrul proiectului
▪ Calendarul actualizat al activităţilor
▪ Graficul cererilor de rambursare

DOCUMENTE DE PLATĂ/RAMBURSARE A
CHELTUIELILOR ELIGIBILE
2.Cerere de OUG 40/2015 privind gestionarea financiara a

1. Cerere de rambursare fondurilor europene pentru perioada de
prefinanțare aferentă programare 2014-2020
prefinanțării
4.Cerere de
rambursare
5.Cerere de 3.Cerere de aferentă
rambursare plată plății
PREFINANȚAREA
CUM POATE FI ACORDATĂ?

CE REPREZINTĂ? ▪ Anual: 30% - 35% - 40% din bugetul anului
respectiv;
▪ Sume transferate de finanțator către beneficiari, ▪ Global: 30% – 35 - 40% din total buget;
la cererea acestora, la începerea proiectului
pentru susţinerea începerii derulării proiectelor
▪ În tranșe: Exemplu: 10% din bugetul proiectului
şi/sau pe parcursul implementării acestora, în
inițial și ulterior, după ce jumătate din 10% e
condiţiile prevăzute în contractul de finanţare.
consumat.
MECANISMUL CERERII DE PREFINANȚARE
2. Depunere la AM 3. Încasare prima

1. Deschidere cont dosarul cererii de tranșă – încep să
prefinanțare cheltui
5. Încasare tranșe
4. Depunere la AM
ulterioare – după
cererea de rambursare
autorizarea sumelor
aferentă prefinanțării –
din cererea de
justific prima tranșă
rambursare
CE CUPRINDE DOSARUL
CERERII DE PREFINANȚARE?
▪ Cererea de prefinanţare;
▪ Contracte de furnizare bunuri/prestare de servicii dintre beneficiar şi

unul sau mai mulţi operatori economici;
▪ Dosarul procedurii de achiziţie publică (dacă e cazul);
▪ Identificarea financiară (pentru contul de prefinanţare);
▪ Repartizarea între parteneri a bugetului (dacă e cazul);

CEREREA DE PREFINANȚARE
CUPRINDE pentru fiecare tranșă:

▪ Suma solicitată, cu încadrarea în valoarea
SE TRANSMITE: maximă de % din valoarea eligibilă a
proiectului;
▪ Suma defalcată la nivelul liderului și al
▪ Conform Graficului de depunere a
partenerilor;
cererilor de prefinanțare ▪ Recomandare AM: înaintea depunerii
partenerii să transmită liderului o cerere de
prefinanțare individuală acoperind cheltuielile
necesare derulării activităților aprobate.
PRIMA TRANȘĂ DE
PREFINANȚARE
▪ Valoarea primei tranșe de prefinanțare:
Prefinanţare T1 = VEL x max % + VEP1x max % + ...VEPn x max %
VEL - valoare eligibilă lider
VEP - valoare eligibilă parteneri
▪ Se justifică prin cereri de rambursare aferente cererii de prefinanțare  cerere depusă

de un beneficiar/lider prin care se justifică utilizarea prefinanțării.
REGULI DE JUSTIFICARE
NU reprezintă justificarea Reprezintă justificarea prefinanțării:

prefinanțării: ▪ Cheltuielile solicitate și validate la CR anterioară;
▪ Cofinanțarea proiectului;
▪ Cheltuieli pentru implementarea activităților
▪ Cheltuielile neautorizate la CR anterioară. realizate din resurse financiare proprii până la
data primirii prefinanțării și cuprinse în CR.
CEREREA DE RAMBURSARE AFERENTĂ
PREFINANȚĂRII
Termen depunere prima Ce cuprinde? Nedepunere?

CR:
▪ Toate cheltuielile
▪ 90 zile de la data primirii ▪ Restituire prefinanțare.
efectuate.
prefinanțării.
URMĂTOARELE TRANȘE DE
PREFINANȚARE
▪ Pot fi solicitate DOAR de beneficiarii care au justificat prin CR cel puțin 50% din tranșa
anterioară de prefinanțare;
▪ Se calculează prin deducerea sumelor rămase necheltuite sau nejustificate din tranșa
anterioară:
Prefinanțarea 2 = (VEL x max % - Prefinanțare Nerecuperată) + (VEP 1 x max % - Pref inanțare

Nerecuperată) + … (VEP n x max % - Prefinanțarea Nerecuperată)
VEL - valoare eligibilă lider

VEP - valoare eligibilă parteneri
▪ Se plătește DOAR după autorizarea sumelor cuprinse în CR;

URMĂTOARELE TRANȘE DE
PREFINANȚARE
IMPORTANT:
▪ Valoarea maximă a tranșelor de prefinanțare ulterioare NU poate fi mai mare decât

diferența dintre valoarea maximă a tranșei de prefinanțare (% din valoarea eligibilă a
proiectului, fără depășirea valorii totale eligibile a contractului de finanțare) și
prefinanțarea acordată anterior și nerecuperată (nejustificată prin cereri de rambursare).
▪ Suma reprezentând dobânda netă, respectiv diferenţa dintre dobânda brută acumulată
în conturile deschise la bănci comerciale, corespunzătoare sumelor de prefinanţare
rămase disponibile în conturi, şi valoarea cumulată a impozitelor aferente dobânzii şi a
comisioanelor aferente conturilor respective, se raportează AM şi se virează în contul
indicat de aceasta în notificarea privind acordarea prefinanţării, cel mai târziu înainte de
depunerea ultimei cereri de rambursare.
EXEMPLU
MECANISMUL
CERERII DE
PREFINANȚARE
EXEMPLU MECANISMUL CERERII DE PREFINANȚARE
▪ PROIECT: Valoare eligibilă a proiectului: 3.000.000 lei, din care Lider 1.600.000 lei, P1 400.000 lei și P2 1.000.000
lei. Conform contractului de finanțare nerambursabilă valoarea maximă aferentă cererii de prefinanțare este de
10% din valoarea eligibilă a proiectului.
▪ Cererea de prefinanțare Nr.1: Solicitare tranșa 1: Lider 7%, P1 6 % și P2 8%.
▪ Cu respectarea termenului de 90 zile de la primirea primei tranșe de prefinanțare, se depune și se autorizează

cererea de rambursare nr. 1, (CRC 1) astfel: Lider 40.000 lei, P1 20.000 lei și P2 35.000 lei.
▪ Cererea de prefinanțare Nr. 2: Partenerul 1 decide și solicită suma maximă care i se cuvine.
▪ Cererea de rambursare nr.2 (CRC 2) se depune și se autorizează astfel: Lider 20.000 lei, P1 10.000 lei și P2 40.000
lei.
▪ Ne propunem să calculăm și să justificăm cum poate fi depusă și justificată Cererea de prefinanțare Nr.3 .
Parteneri Valoare Suma maximă pe Cât cer și Cât justific Nejustificat? Procent Pot cere
eligibilă care o pot cere – primesc în în CR1? Justificat/ tranșa 2?
10% tranșa 1? Primit
10% x 1.600.000 7% x 1.600.000 = 40.000 112.000 – 40.000/112.000
Leader 1.600.000 = 160.000 112.000 40.000 = 72.000 = 35,71% NU
10% x 400.000 = 6% x 400.000 = 20.000 24.000 – 20.000 20.000/24.000
40.000 24.000 =4.000 = 83,33%
P1 400.000 DA
10% x 1.000.000 8% x 1.000.000 = 35.000 80.000 – 35.000 35.000/80.000
= 100.000 80.000 = 45.000 = 43,75% NU
P2 1.000.000
Cum calculează P1 suma maximă pe care o poate solicita în tranșa 2?

Valoare maximă prefinanțare 40.000 – Valoare nejustificată 4.000 = 36.000 – Cere și primește în T2
Parteneri Cât justific Cât am justificat Total Am cerut și am Nejustificat? Procent justificat Pot cere
în CR2? Anterior în CR1? justificat primit din CR1 Tranșa 3?
Leader 20.000 40.000 20.000 + 112.000 112.000 – 60.000/112.000
40.000 = 60.000 = 53,57% DA
60.000 = 52.000 Suma max?
P1 10.000 36.000 4.000 10.000/40.000 NU

= 25%
P2 40.000 35.000 40.000 + 80.000 80.000 75.000/80.000
35.000 = - 75.000 =93,75% DA
75.000 = 5.000 Suma max?
L: Valoare maximă prefinanțare 160.000 – Valoare nejustificată 52.000 = 108.000
P2: Valoare maximă prefinanțare 100.000 – Valoare nejustificată 5.000 = 95.000
CEREREA DE PLATĂ
CE ESTE? CONDIȚIE:
▪ Cererea depusă de către beneficiar prin care se
solicită AM virarea sumelor necesare pentru ▪ Pentru a aplica acest mecanism
plata cheltuielilor eligibile, în baza facturilor, beneficiarii au obligația de a achita
facturilor de avans, statelor privind plata integral contribuția proprie aferentă
salariilor, etc cheltuielilor eligibile incluse în documentele
▪ Mecanismul mai este cunoscut și sub anexate cererii de plată și TVA-ul, dacă
denumirea de decontare directă sau plată la este cazul
factură.
MECANISMUL CERERII DE PLATĂ
2. AM:
1. Depun la AM cererea ▪ Verifică în maxim 20 zile
de plată însoțită de lucrătoare de la data
3. Încasare sume –
facturile NEPLĂTITE depunerii;
▪ Virează în 3 lucrătoare de plată facturi
când dispune de sume;
▪ Transmite notificare.
4. Depun cererea de
rambursare aferentă cererii
de plată:
▪ În 10 zile lucrătoare de la
încasare;
▪ Cuprinde sumele
decontate.
MECANISMUL CERERII DE PLATĂ-
DEZAVANTAJE
DEZAVANTAJE:
▪ În vederea solicitării plății la AM este necesar procesul verbal de recepție al

echipamentelor;
▪ Furnizorul trebuie să fie de acord cu livrarea bunurilor înainte de a fi făcută plata

integrală a acestora;
▪ La achiziția unor bunuri și servicii/lucrări de pe piața externă;
▪ Sumele încasate NU pot fi utilizate pentru o altă destinație decât cea pentru care au
fost acordate.
CEREREA DE RAMBURSARE
▪ Scop - solicitarea de către Beneficiar a contravalorii cheltuielilor efectuate și PLĂTITE;
▪ Este însoțită de toate documentele justificative care probează o cheltuială efectuată;

▪ Cuprinde doar cheltuieli eligibile, verificate de către auditor;
▪ În contractul de finanțare se poate prevedea:
 un număr minim de CR care să fie elaborate și un grafic estimativ de depunere a CR;
 un număr maxim de luni de la începerea contractului în care să se depună prima CR;
 valoarea minimă a unei CR.

MECANISMUL CERERII DE RAMBURSARE
1. Efectuez și plătesc 3. AM:

▪ Verifică în maxim 20 zile
cheltuieli eligibile,
2. Depun cererea de lucrătoare de la data
sumele nefiind încasate depunerii;
rambursare
prin mecanismele ▪ Virează în 3 lucrătoare de
anterioare când dispune de sume;
▪ Transmite notificare.
DEZAVANTAJE:
▪ Mecanismul presupune
3. Constat încasarea existența surselor de
sumelor finanțare proprii pentru
realizarea cheltuielilor
eligibile și neeligibile inclusiv
TVA, dacă este cazul.
V.CONTABILITATEA
FINANȚĂRILOR
NERAMBURSABILE
CE TRATĂM?
6.Particularități
1.Generalități 2.Recunoașterea specifice
specifice contractelor Contabilității
contabilității de finanțare Fondurilor
fondurilor nerambursabile Nerambursabile –
nerambursabile contracte în
parteneriat
4.Restituirea
5.Prezentarea 3.Recunoașterea subvențiilor
subvențiilor subvențiilor-
în situațiile OMFP 1802/2014
financiare OMFP 2844/2016
OMFP 3103/2017
GENERALITĂȚI SPECIFICE CONTABILITĂȚII
FONDURILOR NERAMBURSABILE
▪ Documentele originale pe baza cărora se înregistrează în contabilitatea beneficiarului

cheltuielile efectuate în cadrul proiectului vor avea menţionat codul proiectului şi
sintagma „Proiect finanţat din ..."
▪ Documentele suport ale cererilor de plată trebuie să fie în copie pe care beneficiarul va
aplica menţiunea „Conform cu originalul", va semna şi ştampila copiile documentelor
suport/justificative ce însoţesc fiecare cerere.
▪ La implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene se solicită o evidenţă

contabilă distinctă, folosind conturi analitice distincte pentru proiect.
▪ Conturile analitice utilizate în contabilitatea proiectului trebuie să conţină următoarele

elemente: număr cont, denumire furnizor, abrevierea programului operaţional, numărul
şi data contractului pentru finanţarea proiectului.
EXEMPLU: Contul 404, cu codificarea solicitată va apărea în Balanţa de verificare, Fişa

de cont şi Nota contabilă după cum urmează:
„404 ALFA POCU 1/29.06.2023”:

ALFA - denumirea furnizorului;
POCU - denumirea Programului Operaţional (CAPITAL UMAN)
1/29.06.2023 - numărul şi data contractului de finanţare încheiat între AM şi beneficiar.
▪ Beneficiarul mai multor proiecte finanţate din fonduri europene trebuie să țină o
evidenţă contabilă distinctă pentru fiecare proiect.
▪ Înregistrările contabile aferente proiectului vor fi realizate de către un expert

contabil/contabil autorizat în condițiile legii, care va semna şi data documentele
contabile aferente operațiunilor din cadrul proiectului. Pe toată durata implementării
proiectului expertul contabil trebuie să aibă calitatea de membru activ CECCAR. În cazul
în care i se retrage această calitate sau o pierde din orice motiv expertul contabil trebuie
înlocuit.
▪ În cazul proiectelor care implică mai mulţi parteneri toate operaţiunile efectuate, atât
de către liderul de proiect cât şi de parteneri, trebuie să fie reflectate în evidenţa
contabilă a fiecăruia dintre ei şi susţinute de documente justificative.
▪ Contabilitatea unui proiect trebuie să reflecte atât cheltuielile eligibile cât și cheltuielile
neeligibile.
▪ Toate plăţile se vor face prin bancă / trezorerie (majoritatea AM solicită acest lucru
expres prin contractele de finanţare).
▪ Pentru bunurile achiziţionate din finanţări nerambursabile inventarierea trebuie să se

facă pe lista de inventariere separată, acesta constituind inventarul asupra activelor
dobândite prin finanţări nerambursabile (obligaţie prevăzută în contractele de finanţare
nerambursabile).
RECUNOAȘTEREA FONDURILOR EUROPENE
RERAMBURSABILE
CUM? TIPURI?
CÂND?
▪ Subvenţii aferente
▪ Ca subvenții. ▪ La semnarea activelor
contractului de
finanțare ▪ Subvenții aferente
veniturilor
REGULI PRIVIND RECUNOAȘTEREA
SUBVENȚIILOR – OMFP 1802/2014
▪Subvențiile guvernamentale, inclusiv

subvențiile nemonetare la valoarea justă, NU
trebuie recunoscute până când nu există ▪ Doar primirea unei subvenții NU furnizează
suficientă siguranță că: ea însăși dovezi concludente că toate
condițiile atașate acordării subvenției au fost
a) entitatea va respecta condițiile impuse de sau vor fi îndeplinite. (pct. 396 (2))
acordarea lor; și
b) subvențiile vor fi primite. (pct. 396 (1))
Subvenţia se va recunoaște numai dacă, în

EXEMPLU: Societatea Alfa primeşte o subvenţie final, toate condiţiile ataşate ei vor fi
de 10.000 lei, în numerar, cu condiţia să repare respectate:
construcţia în care îşi are sediul, deteriorată în ▪ Condiţia de acordare, respectiv repararea
urma unei calamităţi naturale. Factura privind construcţiei, este îndeplinită, întrucât a fost
reparaţia construcţiei a fost primită în data de 17 primită factura, plata urmând a fi realizată
mai, iar subvenţia a fost încasată în data de 20 după încasarea subvenţiei.
iulie. ▪ Odată cu încasarea subvenţiei, la data de 20
iulie, este îndeplinită şi condiţia de primire a
subvenţiei.
▪ Odată cu încasarea subvenţiei, la data de

20.07.N, este îndeplinită condiţia de primire
a subvenţiei.
EXEMPLU: Societatea Alfa primeşte o subvenţie ▪ Condiţia de acordare, respectiv repararea
de 10.000 lei, în numerar, cu condiţia să repare clădirii, se extinde pe parcursul a două
construcţia în care îşi are sediul, deteriorată în exerciţii financiare.
urma unei calamităţi naturale. Subvenţia a fost
încasată la 20.07.N. Reparaţia clădirii, conform ▪ Prin urmare, recunoaşterea subvenţiei se
contractului încheiat cu constructorul, începe la va realiza înaintea îndeplinirii condiţiei
data de 01.08.N şi se finalizează la 31.12.N+1. solicitate, deci subvenţia va putea deveni
rambursabilă în cazul în care societatea NU
va finaliza reparaţia construcţiei la data de
31.12.N+1.
REGULI PRIVIND RECUNOAȘTEREA SUBVENȚIILOR –
OMFP 1802/2014
▪ Ca regulă generală, ▪ În cazul în care într-o

subvențiile se recunosc, pe o perioadă se încasează ▪ Problema principală?
bază sistematică, drept subvenții aferente unor
venituri ale perioadelor cheltuieli care NU au fost Momentul recunoașterii
încă efectuate, venitului în contul de
corespunzătoare
subvențiile primite NU profit și pierdere - depinde
cheltuielilor aferente pe care de scopul pentru care a
aceste subvenții urmează să reprezintă venituri ale
fost acordată subvenția.
le compenseze (pct. 398 (1)) acelei perioade curente.
(pct. 398 (2))
▪ Nu există recunoscute în contabilitate

cheltuieli pe care subvenția trebuie să le
acopere.
Subvenții aferente activelor și subvenții sub ▪ Inițial subvenția se recunoaște drept creanță
în contrapartidă cu un venit amânat (445 =
forma activelor nemonetare evaluate la 4752).
valoarea justă: ▪ Venitul amânat se virează la venituri curente
în contul de profit și pierdere (4752 = 7584) pe
măsura recunoașterii cheltuielilor cu
amortizarea sau cu scoaterea din evidență.
▪ Cazul în care s-au recunoscut în contabilitate

până a data primirii subvenției cheltuielile pe
care aceasta trebuie să le acopere:
Subvenții aferente veniturilor:
În acest caz subvenția se reunoaște la
venituri direct în contul de profit și
pierdere (445 = 741)
▪ Cazul în care NU s-au recunoscut în

contabilitate până a data primirii subvenției
cheltuielile pe care aceasta trebuie să le
acopere:
▪ Inițial subvenția se recunoaște drept creanță în
Subvenții aferente veniturilor: contrapartidă cu un venit amânat (445 = 472
analitic distinct).
▪ Venitul amânat se virează la venituri curente în
contul de profit și pierdere (472 = 741) pe
măsura recunoașterii cheltuielilor pe care
subvenția trebuie să le acopere, după natura lor.
RESTITUIREA SUBVENȚIILOR
Subvenții aferente activelor:

Subvenții aferente veniturilor:
▪ Se înregistrează prin reducerea soldului venitului ▪ Se efectuează prin reducerea veniturilor
amânat cu suma rambursabilă. (475=512) amânate - dacă există. (472 = 512)
▪ Dacă suma rambursată depăşeşte venitul ▪ Pe seama cheltuielilor – dacă NU există

amânat surplusul se recunoaşte ca o cheltuială. venituri amânate. (658 = 512)
(658=512)
EXEMPLUL 1 privind subvențiile AFERENTE UNUI ACTIV amortizabil utilizat până la sfârșitul duratei lui de viață
În luna decembrie N-1 Alfa primește și încasează o subvenție pentru finanțarea achiziției unui echipament de
extracție a petrolului în sumă de 15.000 lei. În aceeași lună Alfa achiziționează echipamentul costul de achiziție
fiind 45.000 lei, TVA 19%. Se estimează o durată de viață utilă de 5 ani, metoda de amortizare fiind cea liniară.
Presupunem că echipamentul este utilizat până la sfârșitul duratei sale de viață.
a) Recunoașterea subvenției ca venit amânat în decembrie N-1:

15.000 4451 = 4751 15.000
b) Încasarea subvenției în decembrie N-1 :

15.000 5121 = 4451 15.000
c) Achiziția imobilizării în decembrie N-1:

45.000 2131 = 404 53.550
8.550 4426
d) Lunar amortizarea = 45.000 lei/60 luni = 750 lei
750 6811 = 2813 750
e)Lunar, transferul venitului în avans la venituri curente = 15.000 lei/60 luni = 250 lei – la sfârșitul celor 5 ani
contul 4751 se închide.
250 4751 = 7584 250
EXEMPLUL 2 privind subvențiile AFERENTE UNUI ACTIV amortizabil vândut înainte de sfârșitul duratei lui de viață
În luna decembrie N-1 Alfa primește și încasează o subvenție pentru finanțarea achiziției unui echipament de
extracție a petrolului în sumă de 15.000 lei. În aceeași lună Alfa achiziționează echipamentul costul de achziție fiind
45.000 lei, TVA 19%.Se estimează o durată de viață utilă de 5 ani, metoda de amortizare fiind cea liniară.
Presupunem că echipamentul este vândut la sfârșitul anului N+1 la prețul de vânzare de 28.000 lei, TVA 19%.
a) Recunoașterea subvenției ca venit amânat în decembrie N-1:
15.000 4451 = 4751 15.000
b) Încasarea subvenției în decembrie N-1 :
15.000 5121 = 4451 15.000
c) Achiziția imobilizării în decembrie N-1:

45.000 2131 = 404 53.550
8.550 4426
d) Lunar amortizarea = 45.000 lei/60 luni = 750 lei x 24 luni = 18.000
18.000 6811 = 2813 18.000
e) Lunar, transferul venitului în avans la venituri curente = 15.000 lei/60 luni = 250 lei x 24 luni =6.000
6.000 4751 = 7584 6.000
f) Ce înregistrez odată cu vânzarea?
15.000 – 6.000 4751 = 7584 9.000
EXEMPLUL 3 privind SUBVENȚIILE AFERENTE UNUI TEREN condiționate de construirea unei clădiri pe terenul
respectiv
Alfa primește în luna ianuarie N-2 un teren cu titlu de subvenție de la autoritățile locale în vederea construcției unei
case de copii. Acordarea terenului drept subvenție este condiționată de construcția clădirii și menținerea destinației
acesteia. Valoarea justă a terenului stabilită de un expert evaluator este de 4.000.000 lei. În luna decembrie N-1
construcția este inaugurată, cheltuielile aferente construcției fiind 8.500.000 lei. Clădirea se amortizează liniar în 40
de ani.
a) Recunoașterea subvenției ca venit amânat în luna ianuarie N-2:
4.000.000 2111 = 4751 4.000.000
b) Când voi recunoaște subvenția la venit curent având în vedere că terenul NU se amortizează?
Concomitent cu amortizarea clădirii, deci din luna IANUARIE N:
c) Lunar amortizarea = 8.500.000 lei/480 luni = 17.708
17.708 6811 = 2812 17.708
d) Lunar, transferul venitului în avans la venituri curente = 4.000.000 lei/480 luni = 8.333 lei
8.333 4751 = 7584 8.333
EXEMPLUL 4 privind SUBVENȚIILE AFERENTE UNUI TEREN vândut ulterior
Alfa primește în anul N un teren cu titlu de subvenție de la autoritățile locale. Acordarea terenului drept subvenție
este condiționată de crearea și menținerea a 100 locuri de muncă timp de 3 ani. Valoarea justă a terenului stabilită
de un expert evaluator este de 4.000.000 lei. După 10 ani terenul este vândut la prețul de vânzare de 4.500.000 lei,
TVA 19%.
a) Recunoașterea subvenției ca venit amânat în luna anul N:
4.000.000 2111 = 4751 4.000.000
b) Când voi recunoaște subvenția la venit curent având în vedere că terenul NU se amortizează?
Subvenția înregistrată în contul de venit amânat va fi transferată la venituri în contul de profit și pierdere în
momentul vânzării terenului, explicația fiind aceea că terenul fiind un activ neamortizabil va genera o cheltuială
în momentul scoaterii lui din evidență. Prin urmare, după 10 ani în momentul vânzării:
4.000.000 4751 = 7584 4.000.000
EXEMPLUL 5 privind SUBVENȚIILE AFERENTE VENITURILOR primite ANTERIOR înregistrării în contabilitate a
cheltuielilor pe care acestea urmează a le acoperi
Alfa primește și încasează în luna ianuarie anul N o subvenție în valoare de 4.000.000 lei pentru a compensa o parte
din cheltuielile cu salariile personalului aferente anului N. Cheltuielile lunare cu salariile personalului sunt în valoare
de 750.000 lei.
Cum recunosc în luna ianuarie subvenția primită ca venit în avans sau ca venit curent?
a) La începutul anului N se înregistrează primirea subvenției pentru plata personalului ca venit amânat
deoarece ea se primește anterior înregistrării cheltuielilor cu salariile:
4.000.000 4451 = 472 4.000.000
b) Lunar vom înregistra cheltuielile cu salariile:

750.000 641 = 421 750.000
c) Lunar, transferul venitului în avans la venituri curente: 4.000.000 lei/12 luni = 333.333 lei
333.333 472 = 7414 333.333
EXEMPLUL 6 privind SUBVENȚIILE AFERENTE VENITURILOR primite ÎN ACEEAȘI PERIOADĂ cu înregistrarea în
contabilitate a cheltuielilor pe care acestea urmează a le acoperi
În cursul anului N Alfa primește lunar o subvenție în sumă de 333.333 lei pentru a compensa o parte din cheltuielile
cu salariile personalului aferente lunii în cauză care se ridică la 750.000 lei.
Cum recunosc în luna ianuarie subvenția primită ca venit în avans sau ca venit curent?
În acest caz subvenția se recunoaște direct la venituri întrucât ea acoperă cheltuiala cu salariile aferentă lunii în
cauză.
Ca atare, în fiecare lună a anului N se va înregistra:
750.000 641 = 421 750.000
333.333 4451 = 7414 333.333

EXEMPLUL 7 privind RAMBURSAREA SUBVENȚIILOR aferente ACTIVELOR
La data de 31.12.N, o entitate a achiziţionat o linie de producţie la costul de 100.000 lei, subvenţia
guvernamentală primită și încasată la aceeași dată fiind de 60.000 lei. Durata de viaţă utilă a activului este
estimată la 5 ani, iar metoda de amortizare aleasă este cea liniară. La data de 31.12.N+2, ca urmare a
nerespectării clauzelor impuse, societatea se vede nevoită să ramburseze 90% din valoarea subvenţiei primite.
a) Ce înregistrare am făcut la 31.12.N când am recunoscut subvenția?

60.000 4451 = 4751 60.000
b) Cât am reluat la venituri curente în cei 2 ani, N+1 și N+2? – 60.000 lei/5 ani x 2 ani = 24.000 lei
24.000 4751 = 7584 24.000
c) Cât trebuie să rambursez? – 60.000 lei x 90% = 54.000 lei
d) Cum contabilizez?
Sold: 60.000 – 24.000 = 36.000 4751 = 512 54.000
Rest: 54.000 – 36.000 = 18.000 6588
EXEMPLUL 8 privind RAMBURSAREA SUBVENȚIILOR AFERENTE VENITURILOR când nu există un sold de venit în
avans
Alfa a primit și încasat în anul N o subvenție pentru plata salariilor în sumă de 1.000.000 lei. În luna ianuarie N+1 în
urma unui control se constată o serie de nereguli și Alfa este obligată să restituie subvenția.
În acest caz în anul N pe măsura recunoașterii cheltuielilor cu salariile Alfa a recunoscut subvenția direct în contul
7414. Prin urmare la data restituirii subvenției nu există un sold de venit amânat.
Cum recunosc în acest caz rambursarea subvenției?
Direct pe seama cheltuielilor:

1.000.000 117 = 5121 1.000.000
EXEMPLUL 9 privind RAMBURSAREA SUBVENȚIILOR AFERENTE VENITURILOR când există un sold de venit în
avans
Alfa a primit la începutul anului N o subvenție pentru plata salariilor aferente întregului an N în sumă de 2.400.000
lei. La începutul lunii august N, în urma unui control se constată o serie de nereguli și Alfa este obligată să restituie
integral subvenția.
 În acest caz la momentul primirii subvenției aceasta a fost recunoscută ca venit în avans pentru toată suma de
2.400.000 lei.
 Lunar, pe măsura înregistrării cheltuielilor cu salariile, Alfa a reluat la venituri suma de 2.400.000 lei/12 luni =
200.000 lei.
 Prin urmare, până la începutul lunii august s-a reluat 7 luni x 200.000 lei/lună = 1.400.000 lei.
 Soldul contului de venit în avans la începutul lunii august va fi de 2.400.000 lei – 1.400.000 lei = 1.000.000 lei
Sold: 1.000.000 472 = 512 2.400.000

Rest: 2.400.000 – 1.000.000 = 6588
1.400.000
PREZENTAREA SUBVENȚIILOR ÎN
SITUAȚIILE FINANCIARE
Contul de profit și pierdere: Note la situațiile financiare:

▪ Subvenţii de exploatare aferente cifrei de ▪ subvențiile primite;
afaceri nete - parte a cifrei de afaceri nete; ▪ destinația acestora; și
▪ elementele care justifică îndeplinirea
▪ Celelalte venituri din subvenţii: corecţie a condițiilor necesare pentru acordarea
cheltuielilor pentru care au fost acordate; sau subvențiilor. (art. 400).
elemente de venituri, potrivit structurii ▪ condițiile care NU au fost îndeplinite;
prevăzute în acest sens. (art. 402(3)). ▪ obligațiile ce derivă din neîndeplinirea
condițiilor. (art. 404(4)).
REFERENȚIALUL INTERNAȚIONAL: IAS 20 ȘI OMFP
2844/2016 – RECUNOAȘTEREA SUBVENȚIILOR
Cealaltă metodă
Subvenţiile guvernamentale Una dintre metode presupune deducerea
privind activele …trebuie recunoaşte subvenţia subvenţiei din calcularea
prezentate în situaţia poziţiei drept venit amânat care valorii contabile a
financiare fie prin este recunoscut în profit activului. Subvenţia este
înregistrarea subvenţiei ca sau pierdere pe o bază recunoscută în profit sau
venit amânat, fie prin sistematică, pe parcursul pierdere de-a lungul
deducerea subvenţiei perioadei de viaţă utilă a ciclului de viaţă al activului
pentru obţinerea valorii activului (IAS 20, par 26) – amortizabil ca reducere a
contabile nete a activului. IDEM 1802/2014 cheltuielii cu amortizarea.
(IAS 20, par 24)
(IAS 20, par 27)
EXEMPLU: Alfa primește și încasează în luna decembrie anul N o subvenție în sumă de 30.000 lei pentru
achiziția unui utilaj al cărui cost de achiziție este 100.000 lei. Amortizarea utilajului este liniară, durata 5 ani.
VENIT ÎN AVANS DEDUCERE DIN COST
a) Recunoaștere subvenție: a) Recunoaștere subvenție:

30.000 4451 = 2131 30.000
30.000 4451 = 4751 30.000
b) Amortizare anuală = (100.000 - 30.000)/5 ani =
b) Amortizare anuală = 100.000 /5 ani = 20.000 14.000
20.000 6811 = 2813 20.000 14.000 6811 = 2813 14.000
c) Transfer anual subvenție la venit curent =

30.000 / 5 ani = 6.000/an:
6.000 4751 = 7584 6.000
CPP: BILANȚ: CPP: BILANȚ:

6811 = 20.000 2131 = 80.000 6811 = 14.000 2131 = 56.000
7584 = 6.000 4751 = 24.000 PIERDERE = 14.000
PIERDERE = 14.000
REFERENȚIALUL INTERNAȚIONAL: IAS 20 ȘI
OMFP 2844/2016 – RAMBURSAREA
SUBVENȚIILOR
Rambursarea unei subvenţii referitoare la un RECALCULAREA AMORTIZĂRII!!!:

activ trebuie recunoscută prin creşterea valorii
contabile a activului sau prin reducerea soldului Efectul modificării unei estimări contabile
venitului amânat cu suma rambursabilă. trebuie recunoscut prospectiv prin includerea
Amortizarea suplimentară cumulată, care ar fi ei în profitul sau pierderea:
fost recunoscută la zi în profit sau pierdere în (a) perioadei modificării, dacă modificarea
absenţa subvenţiei, trebuie recunoscută iemdiat afectează doar acea perioadă; sau
în profit sau pierdere. (IAS 20, par 32) (b) perioadei modificării şi perioadelor
viitoare, dacă modificarea le afectează pe
amândouă. (IAS 8, par 36)
EXEMPLU: Alfa primește și încasează în luna decembrie anul N o subvenție în sumă de 30.000 lei pentru
achiziția unui utilaj al cărui cost de achiziție este 100.000 lei. Amortizarea utilajului este liniară, durata 5 ani.
La sfârșitul anului N+2 Alfa rambursează 90% din subvenție.
DEDUCERE DIN COST
VENIT ÎN AVANS – IDEM 1802 a) Adăugarea subvenției rambursate la costul
activului!
 4751 recunoscut în decembrie N = 30.000 27.000 2131 = 5121 27.000
 Reluat la venituri în N+1 și N+2 = 30.000 /5 ani x
b) Recalcularea amortizării inclusiv pentru
2 ani = 12.000
anul N+2!!!
 Sold cont 4751 = 30.000 – 12.000 = 18.000
 Valoare netă contabilă utilaj la sfârșit de N+1
 De rambursat = 30.000 x 90% = 27.000
= 100.000 (cost) – 30.000 (subvenție) – 14.000
 Cheltuială = 27.000 – 18.000 = 9.000
(amortizare) = 56.000
18.000 4751 = 5121 27.000
 Valoare utilaj în urma adăugării subvenției =
9.000 6588 56.000 + 27.000 = 83.000
 Durată rămasă = 5-1 = 4 ani
 Amortizare recalculată = 83.000 lei/4 ani =
20.750
 În N+2 se va recunoaște diferența de
amortizare = 20.750 – 14.000 = 6.750
(6811=2813)
ONG? – OMFP 3103/2017
▪ OMFP 3103/2017 SE COMPLETEAZĂ CU: prevederile Reglementărilor contabile privind

situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate
prin ORDINUL MINISTRULUI FINANŢELOR PUBLICE NR. 1.802/2014, cu modificările şi
completările ulterioare, în cazul entităţilor care DESFĂŞOARĂ ŞI ACTIVITĂŢI ECONOMICE
▪ Contul 475 „Subvenții pentru investiții” trebuie urmărit distinct pentru activitățile fără
scop patrimonial și activitățile economice. Corespunzător celor două activități, și reluarea
veniturilor în avans la venituri curente pe măsura amortizării imobilizărilor se va face în două
conturi distincte, respectiv 7382 „Venituri din subvenţii pentru investiţii” pentru activitățile
fără scop patrimonial și 7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii” pentru activitățile
economice – IDEM 1802.
▪ Persoanele juridice fără scop patrimonial amortizează imobilizările corporale privind

activităţile fără scop patrimonial utilizând ca metodă de amortizare NUMAI AMORTIZAREA
LINIARĂ.
ALTE PARTICULARITĂȚI
SPECIFICE FONDURILOR NERAMBURSABILE –
CONTRACTE ÎN PARTENERIAT
▪ Sumele de primit în contul partenerilor (ce vor fi virate de către AM

beneficiarului fondului) vor fi evidenţiate în contul 458 „Decontări din operaţii în
participaţie", analitic distinct pentru partenerul respectiv.
▪ Prefinanţarea încasată în contul subvenţiilor se va înregistra ca o datorie în contul 462

„Creditori diverşi"; În cazul în care beneficiarul subvenţiei are un partener, prefinanţarea
acordată în contul său şi virată către el partenerului se va evidenţia în contul 461
„Debitori diverși", analitic distinct pentru partenerul respectiv. Prefinanţarea se închide
prin contul 445 „Subvenţii" la încasarea efectivă a fondului cu caracter nerambursabil.
▪ RECOMANDARE: În cazul în care beneficiarul sau partenerul este neplătitor de TVA şi,
conform contractului, va primi suma reprezentând TVA de la AM, aceasta se va evidenţia
în contabilitatea proprie în contul 461 „Debitori diverşi".
EXEMPLU: Alfa este o societate neînregistrată în scop de TVA și va recupera TVA
de la AM. Alfa cumpără imobilizări în valoare de 10.000 lei, TVA 19% și stocuri în
valoare de 1.000 lei, TVA 19%.
PARTICULARITĂȚI SPECIFICE CONTABILITĂȚII
Varianta 2 – Înregistrare TVA în 461:

Varianta 1 – Includere TVA în cost:
1.Achiziție imobilizări:
1.Achiziție imobilizări: 10.000 lei 2xx = 404 11.900 lei
2xx = 404 11.900 lei 1.900 lei 461/TVA
2.Achiziție stocuri: 2.Achiziție stocuri:
3xx = 404 1.190 lei 1.000 lei 3xx = 404 1.190 lei
Dezavantaj contabilizare:
190 lei 461/TVA
▪ Recalcularea amortizării după recuperarea TVA; Avantaj contabilizare:
▪ Efort suplimentar pentru calculul TVA cerut la ▪ Nerecalcularea amortizării după recuperarea TVA;
rambursare ▪ TVA cerut la rambursare = Sold cont 461/TVA
AMBELE VARIANTE SUNT CORECTE

ALTE PARTICULARITĂȚI
SPECIFICE FONDURILOR NERAMBURSABILE –
CONTRACTE ÎN PARTENERIAT
▪ Corectarea sumelor solicitate AM ca urmare a autorizării/certificării parţiale a

cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile pentru anul curent se face prin
stornarea în roşu a înregistrării subvenţiei de primit.
▪ Corectarea sumelor solicitate AM ca urmare a autorizăni/certificării parţiale a

cheltuielilor aferente fondurilor externe nerambursabile pentru anii precedenţi se face
prin stornarea în roşu a înregistrării subvenţiei de primit, în măsura în care aceasta a
afectat un cont de venit în avans sau de subvenţie, şi prin utilizarea contului 117 în
măsura în care înregistrarea iniţială s-a făcut pe seama unui cont de venit.
CORECȚII FINANCIARE REZULTATE DIN ERORI,
NEREGULI ȘI/SAU FRAUDE
CE SUNT? SCOPUL?
▪ De a îndepărta o situaţie,
▪ Sume de recuperat de către astfel încât 100% din
AM de la bugetele din care CUM POT FI APLICATE?
costurile declarate pentru
fondurile au fost avansate, ca cofinanţare din fondurile
urmare a utilizării ▪ În procente curpinse
europene să fie utilizate în
necorespunzătoare a între 5 % şi 100 % din
conformitate cu
fondurilor. cheltuielile declarate.
reglementările aplicabile la
nivel naţional şi al Uniunii
Europene.
ERORI - NEREGULI - FRAUDE
ERORI: NEREGULI:
FRAUDE:
▪ În realizarea proceselor de
▪ Completarea incorectă a ▪ Completarea cu date
achiziții publice;
cererii de rambursare; false a cererilor de
▪ Contracte încheiate cu
▪ Documente semnate de alte finanțare;
beneficiari care nu ar fi
persoane decât cele ▪ Decontarea unor
trebuit să aibă calitatea de
împuternicite; cheltuieli pentru activități
contractant;
▪ Nerespectarea cerințelor fictive;
▪ Echipamente ori softuri
legate de informare și ▪ Falsificarea CV-urilor
neutilizate sau
publicitate. profesionale.
nefuncționale.
VI. FISCALITATEA
FINANȚĂRILOR
NERAMBURSABILE
SĂ REȚINEM!
▪ Din punct de vedere fiscal,

finanţările nerambursabile ▪ Cheltuielile eligibile ▪ Cheltuielile neeligibile
NU au reglementări specifice aferente contractelor de aferente contractelor de
faţă de prevederile codului finanțare NU se identifică finanțare NU se identifică
fiscal şi a normelor de neapărat cu cheltuielile neapărat cu cheltuielile
aplicare a acestuia. deductibile! nedeductibile!
PREVEDERILE CODULUI FISCAL
REFERITOARE LA SUBVENȚII
SĂ NI LE REAMINTIM!
▪ Concomitent cu amortizarea se înregistrează

Subvenții reluate la venituri: cont 7584 și 741? cota-parte din subvenţie recunoscută la
venituri (7584).
Plătitori de impozit pe profit: ▪ Aceste venituri sunt IMPOZABILE, nefiind
menţionate la art. 23 Venituri neimpozabile din
Codul fiscal.
Subvenții reluate la venituri: cont 7584 și ▪ Conform prevederilor art. 53 din Codul fiscal,
baza impozabilă a impozitului pe veniturile
741?
microîntreprinderilor o constituie veniturile din
orice sursă, din care se scad:
Plătitori de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor: .....veniturile din subvenţii (conturile 741 si
7584) – NU intră în baza de impozitare.
▪ COD FISCAL:
Art 15 (2): În cazul organizațiilor nonprofit,
Subvenții reluate la venituri: cont 7382? organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale,
la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri
ONG: de venituri sunt venituri neimpozabile:
i) resursele obținute din fonduri publice sau
din finanțări nerambursabile.
▪ În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din

Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la
calculul rezultatului fiscal și cheltuielile
reglementate prin acte normative în vigoare.
Rambursarea subvențiilor plătitori de De exemplu:
impozit pe profit: cont 6588?
c) cheltuielile înregistrate ca urmare a
restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de
la Guvern, agenții guvernamentale și alte
instituții naționale și internaționale.
DA!
Norme metodologice Cod fiscal: În aplicarea

Facilitatea privind scutirea impozitului prevederilor art. 22 alin. (2) din Codul fiscal,
profitului reinvestit în cazul plătitorilor profitul contabil brut cumulat de la începutul
de impozit pe profit se aplică în cazul anului este profitul contabil la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat
finanțărilor nerambursabile? până în trimestrul punerii în funcțiune a
activelor ...., fără a lua în considerare sursele
proprii sau atrase de finanțare ale acestora.
LIMITE ȘI CONDIȚII
▪ Activele achiziționate trebuie să se încadreze în

subgrupa 2.1, clasa 2.2.9 din Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a
▪ Activele trebuie să fie noi
mijloacelor fixe, aprobat prin HG 2139/2004 sau să
reprezinte un program informatic
▪ Societatea trebuie să înregistreze profit contabil ▪ Pentru activele respective NU se poate alege
brut în perioada în care pune în funcțiune metoda de amortizare accelerate
investiția
▪ Societatea trebuie să obțină profit impozabil ▪ Pentru activele luate în folosință în baza
▪ Contribuabilii au obligația de a păstra în contractelor de leasing financiar, scutirea de
patrimoniu activele respective cel puțin o impozit pe profit se aplică de către utilizator
perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare
(locatar).
economică, stabilită potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În
cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele
respective se recalculează impozitul pe profit
RECUPERAREA TVA DE LA AM ÎN CAZUL
NEPLĂTITORILOR DE TVA
▪ Pentru demonstrarea eligibilităţii TVA, beneficiarii trebuie să respecte prevederile

OMFP 33/2012 pentru aprobarea Procedurii de certificare a declaraţiei privind
nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, precum şi
a modelului şi conţinutul formularului „Certificat privind nedeductibilitatea TVA aferente
cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare".
▪ Care sunt pașii de urmat?

PAȘI DE URMAT RECUPERARE TVA
2. ANAF verifică în termen

1. Depun la ANAF Declarația de 3 zile lucrătoare de la 3. Primesc de la ANAF
pe proprie răspundere privind data depunerii dacă AM sau Certificatul privind
nedeductibilitatea TVA NU calitatea de persoană nedeductibilitatea TVA
juridică înregistrată în scop
de TVA
4. Depun la AM certificatul ca
anexă la fiecare cerere de
rambursare și încasez TVA
EXEMPLE
CONTABILIZARE
EXEMPLIL 1 CONTABILIZAREA FONDURILOR EUROPENE
▪ O societate primeşte aprobare pentru finanţarea unui proiect care constă în realizarea unei expoziții, derulat
în 2 luni, în bugetul de cheltuieli al proiectului sunt prevăzute următoarele cheltuieli eligibile:
 închiriere spaţiu expoziţie cărți: 20.000 lei;
 amenajare spaţiu: 4.000 lei plus TVA;
 realizare stand prezentare: 2.000 lei plus TVA;
 realizarea unor materiale publicitare: 6.000 lei plus TVA;
 achiziţie laptopuri: 4 x 11.000 lei = 44.000 lei plus TVA aferentă. Durata de viaţă determinată este de 3 ani;
 combustibil: 10.000 lei + TVA (2.000 luna 1)
 servicii audit proiect: 20.000 lei + TVA
Total buget = 106.000 lei. Suma totală aprobată a fondurilor aferente proiectului este de 90.000 lei.
▪ În prima lună se înregistrează următoarele cheltuieli: realizare materiale publicitare, achiziție laptopuri, achiziţie
combustibil şi consum 2.000 lei. Totodată se încasează fonduri în sumă de 50.000 lei.
Prima problemă care se ridică?
90.000 lei 4452 = 4752 ???
472 ???
PASUL 1 – TOTAL
BUGET DEPUS ȘI 106.000 lei
APROBAT
PASUL 2 – PROCENT
SUBVENȚIONARE P = 90.000 lei subvenție de primit/106.000 lei Total buget = 85%.
PASUL 3 SUBVENȚII Sunt fondurile pentru achiziţia laptopurilor: 44.000 lei (cost achiziție)
AFERENTE ACTIVELOR x 85% = 37.400 lei
PASUL 4 SUBVENȚII
AFERENTE Diferența = 90.000 lei – 37.400 lei = 52.600 lei
VENITURILOR
90.000 lei 4452 = 4752 37.400 lei
472 52.600 lei
A doua problema care se ridică?
Când reluăm veniturile în avans la venituri curente?
Lunar, pe măsura amortizării

Subvenții aferente activelor?
laptopurilor
Amortizare lunară = 44.000

lei cost achiziție/36 luni = 6811 = 2814 1.222 lei
1.222 lei
Reluarea veniturilor în avans
la venituri curente = 1.222 4752 = 7584 1.038 lei
lei amortizare x 85% procent
subvenționare = 1.038 lei
SAU
37.400 lei sold 4752 /36 luni =

1.038 lei
Subvenții aferente veniturilor? Lunar, pe măsura efectuării
cheltuielilor
Sold 472 – subvenție

recunoscută = 52.600 lei Cum împart în cele două luni?
LUNA 1 1.Total cheltuieli luna 1 =

6.000 lei (publicitate) + 2.000 Subvenție de reluat = 12,9% x
lei (combustibil)= 8.000 lei 52.600 lei = 6.785 lei:
2.Procent = 8.000 lei/(106.000 lei
total buget – 44.000 lei 472 = 741 6.785 lei
imobilizări) = 12,9 %
 Reluarea subvențiilor la
ATENȚIE – venituri NU are legătură cu
RELUAREA/ÎNCASAREA încasarea lor.
SUBVENȚIILOR  Subvențiile se reiau lunar
chiar dacă nu sunt încasate.
EXEMPLU PRIVIND C
ONTRACTELE ÎN PAR
TENERIAT
VII. ANALIZA COST –
BENEFICIU (ACB)
ANALIZA COST BENEFICIU
CINE ÎL ELABOREAZĂ?
CE ESTE? PROIECTE
▪ Un instrument analitic,
MAJORE?
▪ Persoanele implicate în
utilizat pentru a estima (din pregătirea, compararea şi
punct de vedere al selectarea proiectelor de ▪ 25 milioane EUR pentru
beneficiilor şi costurilor) investiţii care urmează să proiectele din sectorul
impactul socio-economic fie cofinanţate din FC şi mediu;
datorat IMPLEMENTĂRII FEDR în România.
anumitor proiectelor. ▪ 50 milioane EUR -
proiecte din alte sectoare.
▪ Proiecte majore.
DE CE SOLICITĂ COMISIA EUROPEANĂ
ANALIZA COST BENEFICIU?
Pentru a stabili dacă PROIECTUL MERITĂ să fie Pentru a verifica dacă un PROIECT AR TREBUI
cofinanţat: să fie cofinanţat:
▪ Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor ▪ Când proiectul poate fi cofinanțat?

politicii regionale a Uniunii Europene?
Venituri proiect – (Costuri proiect –AFN) < 0.
▪ Când societatea este avantajată de proiect? ▪ Valoarea financiară a investiţiei - analiză

financiară a analizei cost-beneficiu
▪ Beneficii - Costuri > 0
▪ Beneficii /Costuri > 1
ETAPE ACB:
1.ANALIZA OPŢIUNILOR ŞI ALEGEREA ALTERNATIVEI
OPTIME
În ce constă? VARIANTE?
REZULTAT?
(H.G. 28/2008)
▪ Identificarea
diferitelor alternative ▪ Varianta zero (variantă fără
investiţie);
▪Identificarea
de atingere a alternativei care asigură
obiectivelor specifice (şi ▪ Varianta medie (variantă cu atingerea obiectivelor
a standardelor, după investiţie minimă); stabilite la un cost total
finalizare) ale minim pentru societate.
proiectului. ▪ Varianta maximă (variantă
cu investiţie maximă).
EXEMPLU:
ARCOR este un dezvoltator imobiliar care are în vedere mai multe opțiuni de investiții diferite. Ipotezele pentru
investiții sunt:
OPȚIUNEA 1 OPȚIUNEA 2
▪ Construcția a 300 de case; ▪ ARCOR ar putea construi 200 de case;

▪ Se vor închiria 50 de case timp de 10 ani la prețul de ▪ Se vor închiria 25 de case timp de 5 ani la prețul de
3.000 um/an. 3.500 um/an.
▪ Cele 50 de case închiriate inițial vor fi vândute după 10 ▪ Cele 25 de case închiriate inițial ar putea fi vândute
ani pentru 60.000 um fiecare. după 5 ani pentru 70.000 um fiecare.
▪ Costurile de construcție sunt de 80.000 um pentru o ▪ Costurile de construcție sunt de 70.000 um pentru o
casă. casă;
▪ Restul caselor neînchiriate s-ar vinde cu 100.000 um ▪ Restul caselor neînchiriate s-ar vinde cu 110.000 um
fiecare. fiecare.
▪ Costul organizării unui birou de vânzări ar fi de ▪ Costul biroului de vânzări ar fi de 2.000.000 um.
1.000.000 um. ▪ Salariile personalului de vânzări ar fi de 150.000
▪ Salariile personalului de vânzări ar fi de 200.000 um/an.
um/an. ▪ Proiectul va dura 1 an, cu un cost de finanțare de
▪ Proiectul va dura 2 ani, cu un cost de finanțare de 1.500.000 um/ an.
2.000.000 um/an.
Opțiunea 1 - Proiect 2 ani
COSTURI BENEFICII
Costul construcției = 24.000.000 um Venituri din închirieri = 1.500.000 um

(300 case x 80.000 um/casă) (50 case x 10 anI x 3.000 um/an)
Costul biroului de vânzări = 1.000.000 um Venituri din vânzări = 25.000.000 um

(250 case x 100.000 um)
Costul personalului de vânzări = 400.000 um Venituri din vânzări după închiriere = 3.000.000 um
(200.000 um/an x 2 ani) (50 case x 60.000 um)
Costul de finanțare = 4.000.000 um

(2.000.000 um/an x 2 ani)
TOTAL COSTURI = 29.400.000 um TOTAL BENEFICII = 29.500.000 um
B/C = 29.500.000 u.m. / 29.400.000 u.m. =1,004.

Opțiunea 2- Proiect 1 an
COSTURI BENEFICII
Costul construcției = 14.000.000 um Venituri din închirieri = 437.500 um
(200 case x 70.000 um/casă)
(25 case x 5 ani x 3.500 um/an)
Costul biroului de vânzări = 2.000.000 um Venituri din vânzări = 19.250.000 um
(175 case x 110.000 um)
Costul personalului de vânzări = 150.000 um Venituri din vânzări după închiriere = 1.750.000 um
(25 case x 70.000 um)

Costul de finanțare = 1.500.000 um
TOTAL COSTURI = 17.650.000 um TOTAL BENEFICII = 21.437.500 um
B/C = 21.437.500 um/ 17.650.000 um =1,215.

CE VARIANTĂ ALEGEM?
OPȚIUNI B/C COSTURI CE VARIANTĂ
ALEG?
OPȚIUNEA 1 1,004 29.400.000 um
OPȚIUNEA 2 1,215 17.650.000 um 
▪ Dezavantaje în aplicarea ACB în anumite circumstanțe.

 Pentru decizii majore, cu un orizont de timp mai lung, ACB-urile nu reușesc uneori să ia în
considerare o serie de factori care ar putea să nu fie semnificativi pe termen scurt, dar care ar
putea să aibă un impact pe termen lung, cum ar fi inflația, ratele dobânzii etc.
 Pentru aceste calcule, valoarea actualizată netă (VAN) sau rata internă de rentabilitate
(RIR) sunt adesea metode care trebuie integrate în ACB – ANALIZA FINANCIARĂ.
ETAPA 2 - STRUCTURA ANALIZEI FINANCIARE
RENTABILITATEA FINANCIARĂ A
COSTUL TOTAL AL INVESTIȚIEI
INVESTIȚIEI (FNPV (C))
COSTURILE DE EXPLOATARE ȘI
SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ
VENITURI
SURSE DE FINANȚARE RENTABILITATEA FINANCIARĂ A

CAPITALULUI (FNPV (K))
ANALIZA FINANCIARĂ - ETAPE
1. Estimarea veniturilor şi costurilor proiectului şi implicaţiile lor din punct de vedere

al fluxului de numerar;
CALCULAREA FLUXURILOR FINANCIARE: METODA
DIFERENŢIALĂ- ETAPE
1. Proiecţii ale fluxului de

numerar al operaţiunii (din 3. Fluxul de numerar
2. Proiecţii similare ale pentru investiţie = fluxul
punct de vedere al fluxului de numerar sunt
veniturilor aşteptate şi de numerar în scenariul
pregătite având în vedere “cu proiect” - “scenariul
costurilor, precum şi alte proiectul propus şi
investiţii planificate sau fără proiect”.
impactul acestuia din punct
necesare, pentru fiecare an de vedere al operaţiunilor
de funcţionare) în absenţa ▪ Dacă proiectul propus
(scenariul “cu proiect”). este complet nou,
proiectului propus
(scenariul “fără proiect”). scenariul “fără proiect”
este baza pentru fluxul de
numerar incremental.
ESTIMAREA COSTURILOR ŞI
VENITURILOR INVESTIŢIEI
COSTUL INVESTIȚIEI: COSTURILE DE ÎNLOCUIRE:

VALOAREA REZIDUALĂ:
▪ Costurile de capital ale ▪ Costurile care apar în
tuturor activelor fixe timpul perioadei de ▪ Capacitatea activului
(instalații, utilaje etc.) și referință pentru a înlocui realizat prin investiție de a
active fixe necorporale (de mașini și echipamente cu fi utilizată în continuare,
exemplu, inițierea și viață scurtă, de exemplu, considerând că viață
costurile tehnice, cum ar fi instrumente, vehicule, economică a acesteia nu
proiectarea / planificarea, mobilier, echipamente de este încă complete.
managementul de proiect și birou și IT, etc.
asistența tehnică,
supervizarea lucrărilor,
publicitate etc.
CALCULUL COSTURILOR DE
EXPLOATARE TOTALE A
VENITURILOR REALIZATE
COSTURILE DE EXPLOATARE: VENITURILE PROIECTULUI:
▪ Includ toate costurile pentru exploatarea și ▪ Sunt definite ca intrări de numerar plătite
întreținerea serviciului modernizat; direct de către utilizatori;
▪ Au la bază costuri și consumuri istorice (fixe și ▪ Sunt determinate în funcție de previziunile
variabile). cantităților de produse/servicii estimate și de
prețurile estimate ale acestora.
PRINCIPII PENTRU REALIZAREA
PROIECŢIILOR FINANCIARE
▪ Perioada de ▪ Rata financiară

▪ Previziuni
referinţă de actualizare
macroeconomice
Rata de actualizare : tehnici de determinare
2. Rata fără risc plus o primă

1. Pe baza costului de de risc: 3. Pe baza costului mediu
oportunitate ponderat al capitalului
(CMPC):
i = rata fără risc (rata
Prin compararea dobânzii în obligațiuni de
stat) + prima de risc (site
investiţiei cu alte i = CMPC=
analize financiare)
oportunităţi de pe piaţă
xi – ponderea sursei de
care ar aduce un anumit investitorii de pe piaţă, caracterizaţi
finanţare i în total capital
prin aversiune faţă de risc, vor
câştig. (rata fructificare considera că rata de rentabilitate investit;
depozit bancar). e minimă acceptabilă este rata fără ki – costul aferent sursei de
risc, iar pe măsura creşterii riscului,
finanţare i.
vor solicita o rentabilitate din ce în
ce mai mare
ANALIZA FINANCIARĂ - ETAPE
2.Determinarea diferenţei de finanţat pentru opţiunea selectată şi calcularea în

consecinţă a cheltuielilor eligibile ce pot fi cofinanţate din Fonduri (funding gap):
FUNDING GUP = COST TOTAL ACTUALIZAT INVESTIȚIEI – VENIT NET ACTUALIZAT
VENITUL NET ACTUALIZAT = VENITURI DIN EXPLOATARE + VALOAREA REZIDUALĂ –

COSTURILE DE EXPLOATARE
3. Definirea sistemului de finanţare a proiectului şi profitabilitatea sa financiară:

INDICATORI DE ANALIZĂ FINANCIARĂ. INDICATORI
EVALUARE PERFORMANȚĂ FINANCIAREĂ ȘI
SUSTENABILITATE PROIECTUL
1.Valoarea financiară netă actualizată a investiţiei (VFNA/C) - > 0 – SUSTENABILITATE FINANCIARĂ.

SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ – Flux numerar pozitiv în fiecare an al investiției și în etapa
operațională.
2.Rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei (RIRF/C) – Arată RANDAMENTUL INVESTIȚIEI

și stabilește dacă proiectul necesită sau NU sprijin financiar din partea UE:
▪ MAI MICĂ decât RATA ACTUALIZARE
▪ IAR:
ANALIZA PROFITABILITĂȚII
RRF/C? – RENTABILITATEA INVESTIȚIEI PROIECT RRF/K? – RENTABILITATEA CAPITALULUI

INVESTIT ȘI CONTRIBUȚII CAPITAL PRIVAT
▪ Măsoară capacitatea proiectului de a genera
fonduri care să asigure o rentabilitate adecvată a ▪ Măsoară capacitatea proiectului de a
tuturor surselor utilizate pentru finanţare; asigura o rentabilitate adecvată a capitalului
naţional investit şi a contribuţiei capitalului
▪ Se calculează pornind de la proiecţia fluxului de
privat;
numerar care acoperă viaţa economică a proiectului şi
include investiţia iniţială, costurile de înlocuire, costuri
de operare şi întreţinere, taxele - ca IEŞIRI, iar ▪ Se calculează pornind de la acelaşi flux de
încasările din veniturile proiectelor şi valoarea numerar dar prin deducerea din costurile de
reziduală a proiectului la sfârşitul vieţii economice - investiţie ale proiectului, a împrumuturilor
CA INTRĂRI. externe şi contribuţia UE.
ANALIZA ECONIMICĂ
▪ Conceptul cheie este ▪ Sunt retratate datele

financiare din modelul
utilizarea preţurilor
financiar, astfel încât
▪ Evaluează contribuţia bazate pe costul de intrările proiectului vor fi
proiectului la oportunitate social evaluate la costul lor de
bunăstarea economică (BENEFICII ȘI COSTURI oportunitate, iar ieşirile, la
a regiunii sau a ţării; NECUANTIFICABILE) disponibilitatea
consumatorilor de a plăti.
.
ANALIZA ECONOMICĂ - ETAPE.
▪ E1 – Corecţii fiscale – SCAD IMPOZITELE și SUBVENȚIILE
▪ E2 – Evaluări aferente externalităţilor – CUANTIFIC POLUAREA
▪ E3 – Conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile pentru a include şi costurile şi

beneficiile sociale (respectiv determinarea factorilor de conversie).
ANALIZA DE SENZITIVITATE ŞI RISC
ETAPE?
▪ Identificarea variabilelor critice: stabilirea

variabilelor critice pentru indicatorii de
SCOP? performanţă ai proiectului:
▪ Calcularea valorilor de comutare a

▪ De a determina incertitudinea în cea variabilelor critice: luând în considerare
ce priveşte implementarea proiectelor rezultatele obţinute la primul pas, orice
variabilă a proiectului pentru care variaţia cu
de investiţie; 1% va produce o modificare cu mai mult de
5% în valoarea de bază a VNAF sau VNAE va fi
considerată o variabilă critică - RISC
Exemplu:
Sursa: https://www.adrnordest.ro/user/file/library%20reference/Ghid%20pentru%20analiza%20Cost%20-%20Beneficiu.pdf
Exemplu:
Structura de finanțare

Curs Fe 29 Iunie 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Fe 29 Iunie 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FONDURI EUROPENE –

II. Etapele III. Elementele

IV. Documente V. Contabilitatea VI.Fiscalitatea

V. Principiile VI.Unde găsesc

▪ Instrumentele de finanțare nerambursabilă alocate statelor membre ale UE

1.Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR

2.Fondul Social European - FSE

4.Fondul European Agricol pentru

5.Fondul European pentru Pescuit și Afaceri

Fondul European pentru Garantare Agricolă - FEGA

Fondul European de Ajutor pentru cele mai Defavorizate Persoane - FEAD

▪ Toate sunt gestionate chiar de statele membre UE, prin

▪ Fiecare țară pregătește un acord în colaborare cu comisia

AXA PRIORITARĂ 1 AXA PRIORITARĂ 2 AXA PRIORITARĂ n

Lansare consultare ghiduri

APEL DE PROIECT APEL DE PROIECT APEL DE PROIECT

▪ Cum pot fi elaborate?

▪ Axa prioritară este o componentă structurală a unui program

AUTORITATEA DE MANAGEMENT (AM)

▪ Structură responsabilă de gestionarea și

▪ Lansează apelurile de proiecte;

Principiul inadmisibilității dublei finanțări

▪ Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Centru editează un

▪ Catalogul surselor de finanțare conține cinci secțiuni:

1.Ministerul Fondurilor Europene - https://www.fonduri-ue.ro/

2.Ministerul Dezvoltării, lucrărilor Publice și Administrației - https://www.mdlpa.ro

CITIȚI CU ATENȚIE GHIDUL SOLICITANTULUI!

VERIFICAȚI ȘI ASIGURAȚI-VĂ CĂ:

▪ Ideea proiectului se încadrează în domeniile de eligibilitate ale

▪ Entitatea propusă ca beneficiar îndeplinește condițiile de eligibilitate

Capitolul 1. Informații despre apelul de proiecte

Capitolul 2. Reguli pentru acordarea prefinanțării

Capitolul 3. Completarea cererii de finanțare

Capitolul 4. Procesul de evaluare și selecție

Capitolul 5. Contractarea proiectelor

Capitolul 6. Rambursarea cheltuielilor

Capitolul 7. Monitorizarea și controlul

Capitolul 8. Informare și publicitate

Eligibil - organizație legal constituită în România, cu personalitate juridică,

Calculele pentru fiecare dintre cele trei tipuri de întreprinderi sunt

▪ O întreprindere este orice Pot fi considerate

▪ Ucenicii sau studenții care sunt ▪ Angajate pe perioada

▪ Persoanele care au muncit cu normă întreagă în

▪ FIRMĂ DEJA EXISTENTĂ? ▪ Datele conținute în ultimele

▪ FIRMĂ NOUĂ CARE NU A DEPUS

< sau = < sau =

< sau = < sau =

< sau = < sau =

▪ Păstrezstatutul de ▪ Pierd statutul de ▪ Câștig statutul de

Pragurile aferente categoriei IMM-urilor sunt depășite ca urmarea:

 unei modificări în structura acționariatului;

Analiza se efectuează la momentul modificării, NU la închiderea

 Dețin mai puțin de 25% din capitalul

▪ Folosesc doar NA și datele financiare incluse în situațiile

 Universități FIRMA MEA

 Capitalul social și/sau drepturile de vot  NU sunt LEGAT de altă întreprindere.

▪ Adaug o parte din datele financiare și cele privind NA ale

Acest tip de relație corespunde situației

▪ Adaug 100% din datele financiare și cele privind NA ale

3.Partenerul meu la rândul lui este legat de altă întreprindere?

30% Partenerul meu

C Trebuie utilizat procentul pe care eu îl dețin în întreprinderea PARTENERĂ.

4.Firma cu care sunt legat are la rândul său un partener?

Cum calculez datele firmei mele?