Suport de curs

EXPERT ACHIZIȚII PUBLICE

Cod C.O.R. 214946

2023
CAP. 3. AUTORITĂŢI CONTRACTANTE şi
ENTITĂŢI CONTRACTANTE
3.1. Calitatea de AUTORITĂŢI şi ENTITĂŢI CONTRACTANTE

3.1.1. Calitatea de AUTORITATE CONTRACTANTĂ

CINE ESTE AUTORITATEA CONTRACTANTĂ?

a) Autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, precum și structurile din componenta
acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe
în domeniul achizițiilor publice;
b) Organismele de drept public;
c) Asocierile care cuprind cel puțin o A.C. dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).

SAU, oricare dintre:

Autoritatea publică: așa cum este definită în Constituție, inclusiv autoritatea
judecătorească.
Instituția publică de interes local sau general: autonomă sau aflată în subordinea sau sub
controlul unei autorități publice.
Persoana juridică: alta decât cele de mai sus, și care a fost înființată pentru a desfășura
activități de interes public fără caracter comercial și care:
▪ fie, este finanțată din fonduri publice;
▪ fie, este în subordinea sau sub controlul unei autorități sau instituții publice;
▪ fie, în componenta organului de conducere sau de supervizare, mai mult de jumătate din
numărul membrilor sunt numiți de către o autoritate sau o instituție publică.

PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT: ce desfășoară activități în unul dintre sectoarele de

utilități publice - apa, energie, transporturi și telecomunicații - și care: se află, direct sau
indirect, sub influența dominantă a uneia dintre persoanele juridice de mai sus, sau beneficiază
de drepturi speciale sau exclusive pentru desfășurarea unor astfel de activități.

ORGANISME DE DREPT PUBLIC - orice entități, altele decât autoritățile și instituțiile publice
centrale sau locale, precum și structurile din componența acestora care au delegată calitatea
de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice, care
indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele
condiții:
a) sunt înființate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau
industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanțate, în majoritate, de către entitățile sus-menționate sau de către alte organisme
de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei
entități dintre cele sus-menționate, sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de
jumătate din membrii consiliului de administrație/organului de conducere sau de supraveghere
sunt numiți de către o entitate dintre cele sus-menționate, ori de către un alt organism de
drept public.

CATEGORII DE ORDONATORI DE CREDITE - Lege 273/2006 privind finanțele publice locale

Art. 21. - Jurisprudență
(1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari
și ordonatori terțiari.
(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităților administrativ-
teritoriale, primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor municipiului
București și preşedinții consiliilor județene.

2
 (3) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau
altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali
de credite vor preciza limitele și condițiile delegării.
(4) Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din
bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite,
după caz.

Rolul ordonatorilor de credite | Lege 273/2006

Art. 22. - Jurisprudență
(1) Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare
aprobate prin bugetele locale și prin bugetele instituțiilor publice, ai căror conducători
sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, și aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art.
19 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ai căror
conducători sunt ordonatori terțiari de credite, și aprobă efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.
(3) Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate
numai pentru realizarea sarcinilor unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din
bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Responsabilitățile ordonatorilor de credite | Lege 273/2006

Art. 23. - Jurisprudență, Reviste (5)
(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în
limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
(2) Ordonatorii de credite răspund de:
a) elaborarea și fundamentarea proiectului de buget propriu;
b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;
c) angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare
aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat; Jurisprudență, Reviste (1)
d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o
conduc;
e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor
financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a
programului de investiții publice;
g) organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
h) organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale;
i) alte atribuții stabilite de dispozițiile legale.

NOTĂ: Autoritatea contractantă, care dobândește calitatea de concesionar în urma unui

contract pentru concesiune de lucrări, are obligația de a aplica prevederile legii când atribuie
contracte de lucrări către terțe părți cu scopul îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul
de concesiune de lucrări.

ATENȚIE: Este posibilă asocierea între autorități contractante cu scopul atribuirii, în comun, a
unui contract de achiziție publică. Prin această asociere nu se constituie o nouă persoană
juridică.

Obligativitatea respectării cadrului legal12F privind atribuirea contractelor de achiziție,

vizează pe de o parte autoritățile contractante, așa cum sunt ele definite la art.4 din cadrul
Legii 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare dar și
beneficiarii privați care aleg să implementeze în parteneriat cu o autoritate contractantă,
proiecte cu finanțare europeană, precum și entitățile juridice fără calitatea de autoritate
contractantă care îndeplinesc condițiile prevăzute la art.6 alin(1) și (3) din Legea nr.98/2016.

Astfel :”În cazul proiectelor implementate în parteneriat constituit din una sau mai multe
autorități contractante și una sau mai multe entități juridice fără calitatea de autoritate

3
contractantă, parteneriatul respectiv este considerat autoritate contractantă în baza art. 4
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, și trebuie să
achiziționeze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor Legii nr.
98/2016, cu modificările și completările ulterioare.”1
Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare
Art.2 din Ordinul Nr. 6712/890/2017 din 7 noiembrie 2017 privind aprobarea modului de efectuare a achizițiilor în cadrul
proiectelor cu finanțare europeană implementate în parteneriat

Se consideră că nevoile de interes general, (Art.4. alin(2) lit.a) au caracter industrial sau
comercial, dacă entitatea înființată, în condițiile legii, de către o autoritate contractantă
îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiții:
funcționează în condiții normale de piață;
urmărește obținerea unui profit;
suportă pierderile care rezultă din exercitarea activității sale.
Art.4 alin.(3) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare

Lista autorităților contractante din România conform Deciziei Comisiei Europene nr. 2008/963/CE
Câteva exemple:
Academia Română — Biblioteca Națională a României — Arhivele Naționale — Institutul Diplomatic Român
— Institutul Cultural Român — Institutul European din România— Institutul de Memorie Culturală —
Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale — Centrul
European UNESCO pentru Învățământul Superior — Comisia Națională a României pentru UNESCO —
Ministerul Internelor și Reformei Administrative — Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse —
Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale — Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale — Ministerul Transporturilor — Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței
— Ministerul Educației Cercetării și Tineretului — Ministerul Sănătății Publice — Ministerul Culturii și

4
Cultelor — Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației — Ministerul Mediului și Dezvoltării
Durabile — Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului — Autoritatea Națională pentru
Persoanele cu Handicap — Autoritatea Națională pentru Turism — Autoritatea Națională pentru Tineret
— Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică — Autoritatea Națională pentru Reglementare în
Comunicații și Tehnologia Informației — Autoritatea Națională pentru Serviciile Societății Informaționale
— Agenția Națională a Medicamentului — Agenția Națională pentru Sport — Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă — Aeroporturile aflate în subordinea Consiliilor locale — Societatea Națională
a Cărbunelui – SA Ploiești — Societatea Comercială Minieră „Banat-Anina” SA, Autoritățile competente
ale următoarelor instituții: — școli publice sau școli private finanțate din fonduri publice pentru
învățământ primar (Legea privind învățământul primar); — școli publice sau școli private finanțate din
fonduri publice pentru învățământ primar special; — școli și instituții publice sau școli și instituții private
finanțate din fonduri publice pentru învățământ special și; — școli și instituții publice sau școli și instituții
private finanțate din fonduri publice pentru învățământ gimnazial; — școli și instituții publice sau școli
și instituții private finanțate din fonduri publice (Legea privind învățământul și învățământul
profesional); — Universități și instituții de învățământ superior finanțate din fonduri publice,
Universitatea deschisă și spitalele universitare (Legea privind învățământul superior și cercetarea
științifică); — Servicii de consiliere școlară (Legea privind învățământul primar); — Centre naționale ale
cadrelor didactice (Legea privind subvențiile pentru activități naționale de susținere a cadrelor
didactice); — Organisme de radiodifuziune (Legea privind mass-media), în măsura în care aceste
organisme sunt finanțate în proporție de peste 50 % de către Ministerul Învățământului, Culturii și
Științei; — Servicii (Legea privind privatizarea serviciilor naționale); — Alte organisme și instituții din
domeniul învățământului, culturii și științei care primesc fonduri în proporție de peste 50 % de la
Ministerul Învățământului, Culturii și Științei, etc.

Bine de știut!
Se preia jurisprudența Curții de Justiție a UE pe cooperarea orizontală între autoritățile
contractante și atribuirile „in-house”.
Sunt încurajate asocierile de autorități contractante pentru a derula proceduri de atribuire
a contractelor de achiziții publice în comun (chiar și pentru a depune spre finanțare și a realiza
în comun proiecte de interes local/regional).

3.1.2. Calitatea de ENTITATE CONTRACTANTĂ

1. Entităţi contractante ( Entităţi contractante | Lege 99/2016 privind achizițiile sectoriale )

entităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa
acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite
competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
organismele de drept public;
asocierile care cuprind cel puţin o entitate contractantă dintre cele prevăzute de mai
sus.
2. Întreprinderile publice
Persoana juridică ce desfășoară activități economice și asupra căreia se exercită direct sau
indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participațiilor financiare sau a regulilor
specifice prevăzute în actul de înființare a întreprinderii respective, influența dominantă a unei
entități contractante.

Prezumția de exercitare a influenței dominante:

Una sau mai multe entități sau instituții publice centrale sau locale, precum și structuri din
componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite
competențe în domeniul achizițiilor publice

se află, direct ori indirect, în cel puțin unul dintre următoarele cazuri:
dețin majoritatea capitalului subscris al întreprinderii; sau
dețin controlul majorității voturilor asociate acțiunilor emise de întreprindere; sau
pot numi în componența consiliului de administrație, a organului de conducere sau de
supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;

5
3. Oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la punctele 1 și 2, care funcționează
în baza unor drepturi exclusive sau speciale, acordate de o entitate competentă;
4. Oricare asociere, inclusiv temporară, formată de una sau mai multe entități
prevăzute la punctele 1, 2 sau 3.

Drepturi exclusive sau speciale - drepturi acordate de o entitate competentă prin

orice act legislativ sau act administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei
activități relevante la una sau mai multe entități și care afectează substanțial capacitatea altor
entități de a desfășura o astfel de activitate.

Lege 99/2016 privind achizițiile sectoriale

(1) Au calitatea de entitate contractantă în sensul prezentei legi orice entitate care desfășoară una dintre
activitățile relevante prevăzute la art. 5-11 şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii:
a) entități contractante în sensul art. 3 alin. (1) lit. e);
b) întreprinderile publice în sensul art. 3 alin. (1) lit. b);
c) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) și b) care funcționează în baza unor
drepturi exclusive sau speciale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (1) lit. t), acordate de o
entitate competentă;Derogări (1)
d) oricare asociere, inclusiv temporară, formată de una sau mai multe entităţi prevăzute la lit. a)-c
).
(2) Prin excepţie de la alin. (1) lit. c), nu constituie drepturi exclusive sau speciale în sensul art. 3 alin.
(1) lit. t), drepturile acordate prin proceduri în care s-a asigurat o publicitate adecvată şi în care
acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective, cum ar fi:
a) proceduri de atribuire cu publicarea unui anunţ de participare/anunţ de concesionare, prevăzute de
legea privind achiziţiile publice, legea privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii sau
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii
publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
195/2012, sau de prezenta lege;
b) proceduri prin care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă pentru acordarea de
autorizaţii pe baza unor criterii obiective, prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor
naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
187/2013, Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau Regulamentul
(CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile
publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.
1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului;
c) orice alte proceduri organizate pe baza unor criterii obiective prin care se asigură un nivel adecvat
de transparență prealabilă și pentru care s-a asigurat publicitatea corespunzătoare.

Au calitatea de entitate contractantă în materia achizițiilor sectoriale orice entitate care desfăşoară una
dintre activităţile relevante prevăzute la art. 5-11 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi
care se încadrează într-una dintre următoarele categorii:
Gaze şi energie termică, energie electrică, apă, servicii de transport, porturi şi aeroporturi, servicii
poştale, extracţia de petrol şi gaze naturale, prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili
solizi.

Drept administrativ, Vol II, ediția 4

„Este partener public oricare dintre entitățile care sunt autorități contractante sau entități
contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare,
al art. 4 din Legea nr. 99/2016, precum și al art. 9 și 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de
lucrări și concesiunile de servicii” potrivit art. 7, iar „investitorul privat desemnat câștigător al procedurii
de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândește calitatea de partener
privat” potrivit art. 9 al legii.

6
3.2. Principalele instituții care fac parte din sistemul de achiziții publice

Entitățile centrale ale sistemului de achiziții publice sunt:

autoritățile contractante
operatorii economici

Între cei doi actori se stabilesc relații de piață prin întâlnirea cererii de produse/servicii/lucrări
lansată de autoritatea contractantă și a ofertei puse pe piață în mod licit de operatorii
economici. Prin urmare, autoritățile contractante achiziționează ceea ce au nevoie în limita
fondurilor disponibile și în limitele capacității pieței de la operatorii economici, încercând să
maximizeze beneficiile obținute și să minimizeze resursele consumate.

Întrucât banii pe care îi cheltuiește autoritatea contractantă pentru a-și satisface nevoile
obiective de produse/servicii/lucrări sunt bani publici (colectați de stat din taxele și impozitele
plătite de persoanele fizice și juridice rezidente în statul respectiv), modul în care cele două
entități interacționează și condițiile în care această interacțiune are loc, sunt foarte strict
reglementate și supravegheate de o serie de alte instituții.

Sistemul achizițiilor publice, ca orice sistem, reprezintă un complex de entități care

acționează în virtutea unor reguli, se influențează reciproc și sunt coordonate între ele în
vederea îndeplinirii unui scop comun, respectiv acela de a satisface nevoile sectorului public
în termeni de eficiență, eficacitate și economicitate.

Scopul general al sistemului de achiziții publice este dedicat satisfacerii interesului public.

7
3.3. Principiile care guvernează achizițiile publice
3.3.1. Principiile aplicabile în atribuirea contractelor de achiziție

La baza proiectarii cadrului legal a achizitiilor publice din Romania s-au avut în vedere
principiile general acceptate în Europa în acest domeniu.

Baza legală
Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și
completările ulterioare.

Unul dintre principalele obiectivele ale Uniunii Europene este acela de a crea o piață comună
unde sunt eliminate barierele în calea comerțului între statele membre ale Uniunii. Tratatul
pentru înființarea Comunității Economice Europene, încheiat la 25 martie 1957, instituie cele
patru libertăți europene, respectiv: libera circulație a mărfurilor, libera circulație a
serviciilor, libera circulație a persoanelor, libera circulație a capitalurilor. Aceste patru
libertăți nu au rămas la nivel de concept, ci au fost transpuse în practică sub formă de principii.

Aceste principii reprezintă atât baza directivelor Uniunii Europene, cât și cadrul în care s-a
dezvoltat legislația achizițiilor publice din România. Atunci când o autoritate contractantă nu
regăsește în lege norma pe care să o aplice situației concrete cu care se confruntă, poate face
recurs la principii. Dacă nici unul din aceste principii nu este încălcat, se poate spune ca
acțiunile întreprinse de autoritatea contractantă sunt corecte.

În vederea derulării proceselor și procedurilor de achiziții publice, autoritățile

contractante/entitățile contractante precum și beneficiarii privați ai fondurilor europene, sunt
obligați să respecte o serie de principii ce derivă din cadrul legal.

Importanța cunoașterii principiilor precum și modalitatea de aplicare a acestora în timpul

derulării procedurilor de atribuire este consemnată și la nivelul prevederilor legale, care
stabilesc faptul că : “în procesul de realizare a achizițiilor publice orice situație pentru care
nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, denumită în continuare Lege”.

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării

concursurilor de soluții de către autoritățile contractante/entitățile contractante precum și
cele aplicabile beneficiarilor privați ai fondurilor europene, atunci când nu sunt obligați să
respecte prevederile Legii 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările și modificările
ulterioare sunt:

Principii aplicabile autorităților contractante Principii aplicabile beneficiarilor privați

Principiul - Nediscriminării Principiul – transparenței

Principiul - Tratamentului egal
Principiul - Recunoașterii reciproce Principiul – economicității
Principiul - Transparenței Principiul – eficienței
Principiul - Proporționalității
Principiul - Asumării răspunderii Principiul – eficacității

1) Principiul Nediscriminării - Prin nediscriminare se înțelege asigurarea condițiilor de

manifestare a concurenței reale pentru ca orice operator economic, indiferent de
naționalitate să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șansa de a deveni
contractant.
Mod de aplicare - Autoritățile contractante nu trebuie să discrimineze potențialii
ofertanți pe baza unor motive nejustificate (de exemplu naționalitatea) și nu trebuie
să includă specificații tehnice care ar putea favoriza întreprinderile naționale.
Efecte obținute:

8
 Deschiderea și dezvoltarea pieței de achiziții publice. Crearea unui cadru competitiv
pentru obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna
considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesitățile.
2) Principiul tratamentului egal - Respectarea principiului tratamentului egal presupune ca
oricând, pe parcursul procedurii de atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe,
criterii identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse
egale de a deveni contractanţi.
Mod de aplicare - Eliminarea elementelor de natură subiectivă care pot influența
deciziile în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică. Furnizarea,
concomitent, către toți operatorii economici implicați într-o procedură de achiziție, a
informațiilor aferente procedurii.
Efecte obținute - Toți participanții vor dispune de aceleași șanse în pregătirea
documentelor asociate procedurii în cauză.
3) Principiul Recunoașterii reciproce - Respectarea principiului recunoașterii reciproce
presupune acceptarea de către autoritatea contractantă a: produselor, serviciilor, lucrărilor
oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene; diplomelor, certificatelor și a oricăror
documente emise de autoritățile competente din alte state, specificațiilor tehnice,
echivalente cu cele solicitate la nivel național.
Mod de aplicare - Acceptarea documentelor și a certificatelor emise de autoritățile în
drept situate pe teritoriul altui stat.
Efecte obținute - Crearea pieței comune prin eliminarea barierelor în calea comerțului,
existente între statele membre.
4) Principiul Transparenței - Principiul transparenței presupune aducerea la cunoștința
publicului a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire în scopul
garantării eliminării riscului de favoritism și de comportament arbitrar din partea autorității
contractante.
Mod de aplicare - Toate informațiile cu privire la procedura de achiziție trebuie să fie
formulate clar, precis, univoc în anunțul/invitația de participare și în documentația
de atribuire oferind operatorilor economici o poziție de egalitate atât în momentul în
care își pregătesc ofertele cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către
autoritatea contractantă.
Efecte obținute - Claritatea documentelor elaborate pe parcursul procesului de
achiziție; înțelegerea de către potențialii candidați/ofertanți a necesităților obiective
ale autorității contractante și a modului în care aceste necesități se reflectă în
documentația de atribuire.
5) Principiul proporționalității – Presupune corelarea dintre: necesitatea autorității
contractante, obiectul contractului, cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru
satisfacerea necesităților.
Mod de aplicare - Actele autorităților contractante nu trebuie să depășească limitele a
ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-
se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate,
trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele
cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite.
Efecte obținute – Dezvoltarea în cadrul documentației de atribuire a unor cerințe care
să fie direct proporționale cu complexitatea obiectului contractului ce urmează a fi
atribuit.
6) Principiul asumării răspunderii - presupune determinarea clară a sarcinilor și
responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, asigurându-se
profesionalismul, imparțialitatea și independența deciziilor adoptate pe parcursul acestui
proces.
Mod de aplicare - precizarea în documentația de atribuire a “numelor persoanelor cu
funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de
achiziție implicat în procedura de atribuire.
Efectele obținute sunt: - reducerea fraudei și a corupției.

În vederea derulării procedurii competitive, beneficiarii privați ai fondurilor europene, trebuie

să aibă în vederea respectarea pe parcursul întregului proces de achiziție prin procedură
competitivă, respectarea următoarelor principii:

9
7) Principiul transparenței (Conform Ord.1284/2016) – presupune aducerea la cunoșțința
publicului, a informațiilor referitoare la procedura competitivă, astfel încât operatorii
economici care operează pe piața să poată participa la competiție, asigurându-se prin acesta
promovarea concurenței.
8) Principiul economicității – Prevede minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea
rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare acestor
rezultate.
9) Principiul eficienței – Presupune asigurarea unui raport optim între resursele utilizate și
rezultatele obținute.
10) Principiul eficacității - Vizează gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice stabilite
pentru fiecare activitate planificată, în sensul obținerii rezultatelor scontate.

Pe lângă principiile enumerate mai sus, achizitorul public trebuie să aibe în vedere și
principiul bunei gestiuni financiare, al eficienței și eficacității, al confidențialității, al
sustenabilității sociale și de mediu.

Legislația în domeniul achizițiilor publice confirmă rolul strategic al achizițiilor publice, nu

numai pentru a se asigura faptul că fondurile publice sunt cheltuite într-un mod eficient din
punct de vedere economic ci și garantarea celui mai bun raport calitate-preț pentru achizitorul
public. Acestea confirmă, de asemenea, rolul strategic al acestora în realizarea obiectivele
politicilor, în special în ceea ce privește inovarea, mediul și incluziunea socială. Acest lucru se
realizează în diferite moduri:
Documentele achiziției trebuie să impună în mod explicit operatorilor economici să
respecte normele sociale și de muncă, inclusiv obligațiile și convenții internaționale;
Autoritățile contractante sunt încurajate să aleagă cea mai bună variantă strategică a
achizițiilor publice pentru a stimula inovarea. Cumpărarea de produse inovatoare, lucrări
și servicii inovatoare joacă un rol esențial în îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor
publice, în timp ce abordează provocările societale majore.
Autoritățile contractante au dreptul de a rezerva atribuirea anumitor contracte unor
întreprinderi sociale.
Autoritățile contractante pot solicita etichete, certificări sau alte forme echivalente de
confirmare a caracteristicilor sociale și/sau de mediu.
Autoritățile contractante au dreptul de a lua în considerare factorii de mediu sau sociali la
stabilirea criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului.

Autoritățile contractante sunt încurajate să ia în considerare costul pe toată durata de viață a

produsului atunci când atribuie contracte de achiziție publică. Acest lucru poate încuraja o mai
mare sustenabilitate și primirea de oferte mai avantajoase, ceea ce ar putea economisi bani
pe termen lung, în ciuda faptului că inițial par a fi mai costisitoare.

3.3.2. Consecințe rezultate în urma neaplicării principiilor

Neaplicarea principiilor care guvernează achizițiile publice constituie contravenție, concluzie

ce rezultă din analiza prevederile art. 224 alin (1) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice
în cadrul căruia se precizează că: “următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost
săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni”
coroborat cu art.224 alin.(1) lit. b, în cadrul căruia se precizează faptul că: “orice încălcare a
prevederilor prezentei legi sau a actelor normative emise în aplicarea acesteia, având ca efect
încălcarea dispozițiilor art.2”. Identificarea unei contravenții ca urmare a încălcării principiilor
prevăzute la art.2 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice se sancționează cu: ”amendă
între 5.000 de lei și 30.000 de lei”.

10
CAP. 4. Domeniu de aplicare al legislației privind
achizițiile publice
4.1. Domeniu de aplicare
4.1.1. Domeniu de aplicare - Legea nr. 98/2016 – achiziții „clasice”

Tuturor autorităților contractante care atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-

cadru și organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice a căror valoare este
mai mare sau egală decât pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
Entităților juridice, fără calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de lucrări, în
cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% din
valoarea acestuia, de către o A.C.;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât pragul prevăzut
la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016;
c) contractul include una dintre activităţile: - lucrări de geniu civil; - lucrări de construcție
pentru spitale, facilități destinate activităților sportive, recreative și de agrement, clădiri
ale instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar și clădiri de uz administrativ.
Entităților juridice, fără calitate de A.C., pentru atribuirea unui contract de servicii, în
cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% din
valoarea acestuia, de către o A.C.;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât pragul prevăzut
la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări care face obiectul art. 6 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016.

4.1.2. Excepții de la aplicarea Legii nr. 98/2016 – achiziții „clasice”

Contracte din sectoarele de apă, energie, transporturi şi servicii poştale;

Exceptări specifice în domeniul comunicaţiilor electronice: nu se aplică contractelor de
achiziţie publică, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii care au ca scop principal
să permită autorităţilor contractante să furnizeze sau să exploateze reţele publice
de comunicaţii electronice ori să furnizeze către public unul sau mai multe servicii de
comunicaţii electronice;
Contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru atribuite şi concursuri de soluţii
organizate conform unor norme internaţionale;
Exceptări specifice pentru contractele de servicii:
▪ cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri
existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
▪ cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru programe
destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori
contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite
furnizorilor de servicii media;
▪ servicii de arbitraj, mediere şi alte forme de soluţionare alternativă a disputelor;
▪ oricare dintre serviciile juridice prevăzute la alin. (3);
▪ servicii financiare în legătură cuemisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul
valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin. (1) din
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie
2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii
şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale băncilor centrale şi
operaţiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate Financiară şi cu Mecanismul
European de Stabilitate;
▪ împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea,
cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;

11
 ▪ contracte de muncă;
▪ servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor, prestate de
persoane fără scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-
0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 şi
85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul pacienţilor;
▪ servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul.
Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv;
Contracte de achiziţii publice/acorduri-cadru încheiate între entităţi din sectorul public;
Alte excepţii: 1. nu se aplică actelor juridice altele decât contractele de achiziţie
publică/acordurile-cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate
contractantă potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finanţări rambursabile sau
nerambursabile persoanelor fizice ori juridice în condiţiile legislaţiei speciale ori
constituirea împreună cu persoane fizice ori juridice de societăţi sau asocieri fără
personalitate juridică în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare;2. nu se aplică pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publică pentru structurile autorităţilor contractante care funcţionează pe
teritoriul altor state atunci când valoarea contractului este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute la art. 7.

4.1.3. Domeniu de aplicare - Legea nr. 99/2016 – achiziții sectoriale

Tuturor entităților contractante care atribuie contracte/acorduri-cadru și organizează

concursuri de soluții care privesc achiziții sectoriale a căror valoare este mai mare sau
egală decât pragurile prevăzute la art. 12alin. (1) din Legea nr. 99/2016;
Entităţile contractante prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) care atribuie contractele
sectoriale, acordurile-cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii
sectoriale a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), prin aplicarea procedurii simplificate;
Entităţile contractante, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b), care
pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru
şi concursurilor de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată este
mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (2) cu respectarea
principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege.

4.1.4. Excepţii de la aplicarea Legii nr. 99/2016 – achiziții sectoriale

Contracte încheiate între entităţi contractante;

Contracte atribuite unei întreprinderi afiliate;
Contracte sectoriale atribuite unei asocieri de mai multe entităţi contractante sau unei
entităţi contractante care face parte dintr-o astfel de asociere;
Servicii de cercetare şi dezvoltare;
Activităţi expuse direct concurenţei;
Activităţi de achiziţie centralizată;
Achiziţii realizate ocazional în comun;
Achiziţii care implică entităţi contractante din alte state membre.
Gaze și energie termică;
Energie electrică;
Apă;
Servicii de transport;
Porturi și aeroporturi;
Servicii poștale(față de O.U.G.nr.34/2006, sunt excluse serviciile de poștă electronică,
serviciile financiar-poștale, serviciile filatelice și serviciile logistice);
Extracția de petrol și gaze naturale.
Prospectarea şi extracția de cărbune sau alți combustibili solizi (față de
O.U.G.nr.34/2006, nu este inclusă explorarea petrolului și a gazelor naturale. Totodată,
sunt excluse din domeniul de aplicare a legii contractele pe care entitățile contractante
le atribuie pentru desfășurarea altor activități decât pentru desfășurarea activităților lor
relevante).

12
4.2. Normele privind procedurile de achiziții publice

Contractele de achiziții publice sunt atribuite de utilizatori ai fondurilor publice și de entități

care funcționează în condiții specifice neconcurențiale (de exemplu, sectoarele energiei, apei,
transportului public, serviciilor poștale) pentru achiziționarea de servicii, bunuri sau lucrări de
construcții civile.
În mod normal, contractele cu valoare medie și ridicată trebuie să fie atribuite prin proceduri
competitive (de ofertare). Există însă și o serie de excluderi și excepții, precum:
achiziționarea de bunuri imobile;
cazurile de extremă urgență;
situațiile în care nu poate exista decât un singur furnizor.

4.3. Tipuri de proceduri de achiziții publice

Modalitatea standard de atribuire a contractelor este procedura de ofertare.
Există mai multe tipuri de proceduri de ofertare.

Cele 4 proceduri competitive principale

Procedura Procedura negociată
Procedură deschisă Procedură restrânsă dialogului competitiv competitivă cu
anunț prealabil

13
Să reținem:

Procedura deschisă
În procedura deschisă, oricine poate depune o ofertă completă. Aceasta este procedura cea
mai frecventă. Procedura deschisă este un proces care constă dintr-o singură etapă. O
autoritate contractantă anunță posibilitatea de atribuire a contractului și apoi emite
documentele complete referitoare la licitație, inclusiv caietul de sarcini și contractul, pentru
toți operatorii economici care cer să participe. Operatorii economici prezintă atât informații
privind selecția (calificarea) cât și ofertele în același timp, ca răspuns la cerințele prezentate
de autoritatea contractantă în anunțul de participare. Autoritatea contractantă poate primi un
număr mare de oferte; ea nu poate controla numărul de oferte pe care le primește, dar nu
toate aceste oferte vor fi în mod necesar luate în considerare. Numai ofertele de la operatorii
economici calificați corespunzător, care au prezentat documentele necesare și care îndeplinesc
criteriile de selecție sunt luate în considerare. Ofertele pot fi evaluate fie în funcție de cel mai
mic preț, fie în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Nu sunt
permise negocieri cu operatorii economici, cu toate că autoritățile contractante pot clarifica
unele aspecte din ofertă cu ofertanții.

Procedura restrânsă
Oricine poate solicita participarea la o procedură restrânsă, dar numai cei care
sunt preselectați pot depune o ofertă. Procedura de licitație restrânsă este un proces în două
etape. Autoritatea contractantă anunță oportunitatea de contract și operatorii economici
depun cereri de participare și apoi oferă informații pentru etapa de selecție (de pre-calificare),
care este utilizată de către autoritatea contractantă pentru a stabili dacă operatorii economici
sunt calificați să execute contractul și pentru a selecta operatorii economici care urmează să
fie invitați la ofertare. Autoritatea contractantă este autorizată să limiteze numărul de
operatori economici pe care îi invită la ofertare și să întocmească o listă restrânsă de operatori
economici. Acest lucru înseamnă că nu toți operatorii economici care îndeplinesc condițiile
trebuie să fie invitați la ofertare. Autoritatea contractantă trimite invitația cu documentele
complete de licitație, inclusiv caietul de sarcini și contractul, operatorilor economici care au
fost selectați sau preselectați. Acest lucru înseamnă că, spre deosebire de procedura de
licitație deschisă, licitația restrânsă permite autorității contractante să limiteze numărul de
oferte pe care le primește. Ofertele pot fi evaluate fie în funcție de cel mai mic preț, fie în
funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Nu sunt permise negocieri
cu operatorii economici, cu toate că autoritățile contractante pot clarifica unele aspecte din
ofertă cu ofertanții.

Procedura negociată competitivă

Oricine poate solicita participarea la o procedură negociată competitivă,
dar numai cei preselectați vor fi invitați să depună oferte inițiale și să negocieze. Entitățile
contractante pot utiliza această procedură numai când negocierile sunt necesare din cauza
naturii specifice sau complicate a achiziției. Totuși, entitățile contractante din sectoarele
apărării și securității, apei, energiei, transportului și serviciilor poștale o pot utiliza ca
procedură standard. Procedura negociată cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare
este un proces în două etape. Autoritatea contractantă anunță oportunitatea de contract și,
după depunerea cererilor de participare, operatorii economici prezintă mai întâi informațiile
de la etapa de pre-calificare și selecție, care sunt utilizate de către autoritatea contractantă
pentru a stabili dacă operatorii economici se califică pentru a executa contractul și pentru a
selecta operatorii economici care urmează să fie invitați la ofertare. Autoritatea contractantă
este autorizată să limiteze numărul de operatori economici care sunt invitați la ofertare și să
întocmească o listă restrânsă de operatori economici. Autoritatea contractantă trimite invitația
de a participa numai operatorilor economici incluși în lista restrânsă și apoi începe negocierea
cu ofertanții preselectați cu privire la aceste propuneri. Ofertele pot fi evaluate fie în funcție
de cel mai mic preț, fie în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Dialogul competitiv
Această procedură poate fi utilizată de o autoritate contractantă cu scopul de a propune o
metodă de a acoperi o nevoie definită de autoritatea respectivă. Procedura dialogului
competitiv este un proces care constă din două etape. Autoritatea contractantă anunță

14
oportunitatea de contract și, după depunerea cererilor de participare, operatorii economici
prezintă mai întâi informațiile de la etapa de pre-calificare și selecție, care sunt utilizate de
către autoritatea contractantă pentru a stabili dacă operatorii economici se califică pentru a
executa contractul și pentru a selecta operatorii economici care urmează să fie invitați la
ofertare. Autoritatea contractantă este autorizată să limiteze numărul de operatori economici
care sunt invitați la ofertare și să întocmească o listă restrânsă de operatori economici.
Autoritatea contractantă trimite invitația de a participa numai operatorilor economici incluși
în lista restrânsă și apoi intră într-o fază de dialog competitiv cu acei operatori economici. Pe
parcursul etapei de dialog competitiv, toate aspectele proiectului pot fi discutate cu operatorii
economici și numărul de soluții pot fi reduse ca parte a procesului. Odată ce autoritatea
contractantă este satisfăcută că va primi propuneri care vor îndeplini cerințele sale, aceasta
declară faza de dialog competitiv închisă și invită la depunerea ofertelor. În cadrul acestei
proceduri, ofertele pot fi evaluate doar în funcție de cea mai avantajoasă ofertă din punct de
vedere economic.

Parteneriatul pentru inovare

Această procedură poate fi utilizată când există o nevoie de a achiziționa un bun sau un
serviciu care nu este disponibil pe piață. La acest proces pot lua parte mai multe companii.

Concursul de proiecte
Această procedură este utilizată pentru a identifica o idee pentru un proiect.

Alte tehnici de licitație

În funcție de circumstanțe și nevoi, o autoritate contractantă poate:
▪ să semneze un acord-cadru cu una sau mai multe companii pentru oferte care necesită
achiziții recurente;
▪ să autorizeze utilizarea sistemului electronic dinamic de achiziții pentru a face
achiziții recurente, în cazul în care utilizează procedura restrânsă;
▪ să decidă că, pentru a obține cea mai bună ofertă, alegerea finală a câștigătorului se
va face prin licitație electronică.

Când și cum se aplică normele UE?

Toate procedurile de achiziții publice din UE se desfășoară pe baza normelor naționale. Pentru
contractele cu valoare ridicată, aceste norme se bazează pe normele UE în materie de achiziții
publice.
Limitele de valoare (pragurile) care determină când se aplică normele UE depind de obiectul
achiziției și de entitatea care face achiziția. Aceste praguri sunt revizuite în mod periodic, iar
sumele sunt ajustate ușor.

Când poate fi folosită fiecare dintre principalele proceduri competitive ?

Procedurile deschise și restrânse: O autoritate contractantă este liberă să aleagă între
procedura deschisă și procedura restrânsă. Nu există condiții legale care se aplică pentru
circumstanțele în care oricare dintre aceste două proceduri pot fi utilizate și o autoritate
contractantă nu este obligată să folosească o procedură în defavoarea celeilalte și, prin urmare,
are o libertate completă de alegere.

Procedură deschisă sau restrânsă? Alegerea procedurii care să fie utilizată ca parte a
procesului de planificare a achizițiilor, autoritatea contractantă ar trebui să analizeze cu
atenție care dintre proceduri este cea mai potrivită pentru anumite achiziții. În majoritatea
cazurilor, va fi o alegere între procedura deschisă și procedura restrânsă. Pentru achizițiile mai
complexe, autoritatea contractantă ar putea avea nevoie să ia în considerare posibilitatea
utilizării procedurii de dialog competitiv sau a procedurii negociate cu publicarea prealabilă a
unui anunț de participare. Pentru achizițiile specializate, celelalte proceduri descrise mai
târziu în această secțiune pot fi potrivite. Avantajele procedurii deschise: Procedura deschisă
asigură un nivel maxim posibil al concurenței. Acesta este, de asemenea, cea mai transparentă
procedură, deoarece nu există discreție în selectarea furnizorilor. Potențialul de corupție, cu
favorizarea unui anumit operator economic, este mai mic. În general, înțelegerile secrete între
operatorii economici sunt mai puțin probabile.

15
Limitele legale de timp sunt, de asemenea, mai scurte decât în cazul procedurii restrânse.
Dezavantajele procedurii deschise: Costurile generale suportate de către autoritatea
contractantă atunci când utilizează procedura deschisă pot fi ridicate, deoarece autoritatea
contractantă trebuie să trimită documentele de licitație complete tuturor părților (deși aceste
costuri pot fi reduse în mod semnificativ în cazul în care documentele sunt disponibile în format
electronic). Autoritatea contractantă s-ar putea să trebuiască să evalueze multe dosare în cazul
în care există un număr mare de operatori economici interesați, lucru care poate fi costisitor
și să consume mult timp. În plus, operatorii economici pot fi mai puțin dornici de a participa la
o procedură deschisă, în cazul în care contractul este mult mai complex și, ca rezultat,
documentele de licitație nu sunt pregătite în mod curent și necesită un nivel ridicat de efort.
Costul pregătirii unei oferte complete poate fi un factor de descurajare a participării în cazul
în care probabilitatea de succes este mai scăzută datorită nivelului ridicat al concurenței.
Avantajele procedurii restrânse: Prin limitarea numărului de operatori economici care participă
la etapa de licitație, costurile autorității contractante pot fi mai mici și timpul petrecut pentru
evaluare poate fi mai redus decât în cazul procedurii deschise. Restricția în privința numărului
de ofertanți poate ajuta la evitarea costurilor inutile legate de operatorii economici care nu
sunt potriviți. Aceasta poate duce, de asemenea, la situația în care mai mulți operatori
economici sunt interesați să depună oferte calitativ mai bune, facilitând astfel o concurență
mai eficientă. Dezavantajele procedurii restrânse: Există un potențial mai mare pentru corupție
în cazul acestei proceduri datorită exercitării mai mari a discreției, precum și posibilitatea de
înțelegeri secrete care poate fi mai mare. Limitele legale de timp sunt, de asemenea, mai mari
decât pentru procedura de licitație deschisă. Bune practici: Procedura deschisă este, în
general, potrivită pentru a fi utilizată în cazul achizițiilor de rutină, simple și comode.
Procedura restrânsă poate fi, de asemenea, utilizată pentru achiziții de rutină, simple și
comode dacă autoritatea contractantă este de părere că vor exista beneficii derivate din
limitarea numărului de ofertanți. Procedura restrânsă este deosebit de potrivită pentru achiziții
mai complexe și care nu sunt de rutină. La stabilirea procedurii care să fie utilizată, autoritatea
contractantă trebuie să analizeze o serie de factori, inclusiv costurile legate de derularea
procedurii, beneficiile concurenței complete, deschise, avantajele restrângerii concurenței și
riscul probabil al corupției și/sau al înțelegerilor secrete.

Dialogul competitiv și procedura negociată cu publicarea prealabilă a anunțului de participare:

Dialogul competitiv și procedura negociată cu publicarea prealabilă a anunțului privind
contractul pot fi utilizate numai în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții. Nu există
prevederi legale în Directivă care să ceară unei autorități contractante să utilizeze una dintre
aceste proceduri în defavoarea alteia. Când poate fi folosită procedura dialogului competitiv?
Pentru a utiliza procedura de dialog competitiv, există două condiții prevăzute în Directivă,
ambele trebuind să fie îndeplinite: (1) Contractul care urmează să fie atribuit trebuie să se
încadreze în definiția unui "contract deosebit de complex" și (2) autoritatea contractantă
trebuie să ia în considerare faptul că utilizarea fie a procedurii deschise, fie a celei restrânse
nu ar permite atribuirea contractului. Când poate fi folosită procedura negociată cu publicarea
prealabilă a anunțului de participare? Directiva stabilește circumstanțele limitate în care
această procedură poate fi utilizată și condițiile care se aplică. Circumstanțele pot fi împărțite
în cele când (1) a existat o procedură competitivă prealabilă care a eșuat, și (2) nu a existat
nicio procedură competitivă prealabilă. Circumstanțele și condițiile pot fi rezumate după cum
urmează: • A existat o procedură competitivă prealabilă și sunt primite oferte neconforme și
inacceptabile. Aceasta se aplică contractelor privind lucrările, aprovizionarea cu bunuri și
serviciile în cazul în care sunt primite oferte neconforme sau inacceptabile ca urmare a unei
proceduri deschise, restrânse sau dialog competitiv și atunci când procedura ulterioară nu
modifică în mod substanțial condițiile inițiale ale contractului.

Exemplu 1:
O autoritate contractantă în sectorul sănătății derulează o procedură restrânsă pentru un
contract pentru un aparat cu raze X. Sunt prezentate și evaluate patru oferte, dar toate cele
patru oferte includ modificări minore, care nu sunt permise. Autoritatea contractantă decide
să anunțe o procedură negociată, invitând cei patru operatori economici care au depus ofertele
originale să depună oferte noi, dar folosind în continuare condițiile inițiale ale contractului.

16
Nu a existat o procedură competitivă, iar estimarea generală prealabilă a prețurilor nu este
posibilă. Acest lucru se aplică pentru contracte de lucrări, aprovizionare cu bunuri și servicii în
cazul în care estimarea generală prealabilă a prețurilor nu este posibilă din cauza naturii
lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor sau a riscurilor aferente. Această procedură poate fi
utilizată numai "în cazuri excepționale".

Exemplu 2:
O autoritate locală dorește să atribuie un contract pentru construirea unei noi clădiri de birouri
în centrul orașului unde se știe că există probabilitatea să fie amplasate vestigii arheologice
care vor trebui să fie protejate în timpul procesului de construcție. Autoritatea locală nu știe
cât de mult sunt pregătiți să riște operatorii economici cu privire la impactul de protecție a
vestigiilor arheologice privind costurile și calendarul de construcție. Acest aspect va necesita
negocieri cu operatorii economici.

Caietul de sarcini privind contractul de servicii nu poate fi elaborat cu suficientă precizie.

Acest lucru se aplică contractelor de servicii numai în cazul în care caietul de sarcini privind
contractul de servicii nu poate fi elaborat cu suficientă precizie, astfel încât să permită
atribuirea unui contract folosind procedura deschisă sau restrânsă.

Procedura negociată fără publicarea unui anunț de participare. Autoritățile contractante ar

trebui să pornească de la premiza că o procedură competitivă, cu publicarea prealabilă a unui
anunț de participare în Monitorul Oficial al Uniunii Europene, este obligatorie. Există doar
circumstanțe foarte limitate în care un contract, care este de un anumit tip și de o anumită
valoare, ceea ce înseamnă că acesta este supus dispozițiilor complete ale Directivei, poate fi
atribuit fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare și fără utilizarea unui proces
competitiv.

Limitele principale sunt:

140 000 EUR pentru majoritatea tipurilor de servicii și bunuri achiziționate de către
autoritățile guvernamentale centrale;
5 382 000 EUR pentru contractele de construcții.

Consultați pragurile detaliate în materie de achiziții publice sau verificați limitele prevăzute
de normele din țara dumneavoastră.

Pentru oferte cu valoare mai mică, se aplică doar normele naționale în materie de achiziții
publice, dar trebuie respectat totuși principiul european al transparenței și egalității de
tratament.

Participarea la procedurile de achiziții publice – drepturile dumneavoastră

Procedurile transfrontaliere
Dacă organizația, compania sau instituția dumneavoastră este stabilită în UE, puteți participa
la proceduri de achiziții publice în orice țară din UE. Aveți următoarele drepturi:
să participați la o procedură de achiziții publice în altă țară din UE, fără discriminare;
să utilizați documente justificative (certificate, diplome etc.) emise în țara
dumneavoastră;
să accesați în condiții de egalitate toate informațiile referitoare la proceduri, indiferent
în ce țară din UE sunteți stabilit;
să beneficiați de acces la procedurile de contestare din țara respectivă.

Când puteți fi exclus

Nu aveți dreptul de a participa la o procedură dacă dumneavoastră sau compania pe care o
dețineți nu prezentați încredere:
veți fi exclus dacă nu plătiți taxele sau contribuțiile sociale, dacă participați la acte
de corupție sau dacă aveți legături cu organizații infracționale;

17
 puteți fi exclus dacă sunteți în faliment sau dacă vă faceți vinovat de abateri
profesionale grave.

Găsiți o descriere detaliată a motivelor de excludere în directive, în secțiunea dedicată

legislației UE (link în partea de jos a paginii), în legislația națională privind achizițiile publice
și în documentele furnizate de achizitor.

Când se publică un anunț de participare pe TED

Ca regulă generală, anunțurile de participare pentru contractele care fac obiectul
normelor UE trebuie să fie publicate în versiunea electronică a Jurnalului Oficial al
Uniunii Europene – portalul Tenders Electronic Daily (TED) - Licitații electronice zilnice.
Autoritățile pot publica anunțuri pe TED și în cazul contractelor cu valoare mai mică.
Pe TED, informațiile de bază despre procedurile de ofertare sunt disponibile în toate
limbile oficiale ale UE.

Anunțul de intenție pentru procedurile viitoare

O autoritate contractantă poate publica pe TED și un anunț de intenție;
Scopul acestuia este să ofere detalii în avans despre o procedură viitoare;
În mod normal, anunțul de intenție este publicat cu cel puțin 35 de zile și cel mult 12 luni
înainte de publicarea anunțului de participare;
Dacă o procedură de ofertare este publicată în urma unui anunț de intenție, termenul
pentru depunerea ofertelor ar putea fi redus.

Erata în procedurile de achiziţii publice

După publicarea documentaţiei de atribuire, în anunţul/ invitația de participare se transferă
doar o parte de informații (în mod obligatoriu cele impuse de Regulamentul Comisiei Europene
nr. 1.564/2005). Ulterior, la o analiză atentă a datelor, e posibil a fi sesizate unele
inadvertențe, ori încălcări ale legislației în materia achizițiilor publice.

Operatorii economici interesați sau chiar autoritatea contractantă pot semnala necesitatea
remedierii abaterilor existente în anunțurile/ invitațiilor de participare.

Evaluarea
Ofertele sunt evaluate prin acordarea de puncte pe baza unor criterii publicate anterior,
fiecărei categorii revenindu-i o parte din aceste puncte; de exemplu, prețul poate
reprezenta 40 %, caracteristicile tehnice 50 % și impactul asupra mediului 10 %.
Evaluarea ofertelor poate începe doar după expirarea termenului-limită pentru
depunerea acestora.

Atribuirea contractului
Trebuie să fiți informat cât mai repede posibil dacă ați obținut sau nu contractul.
Participanții ale căror oferte au fost respinse au dreptul la o explicație detaliată cu privire
la motivele care au stat la baza acestei decizii.
Considerați că ați fost discriminat sau ați identificat nereguli la nivelul procedurii? Puteți să
o contestați sau să trimiteți o plângere.

Facturarea electronică
Dacă vi s-a atribuit un contract de achiziții publice sau un contract de concesiune,
aveți dreptul de a-i trimite autorității care a atribuit contractul facturi electronice care
respectă standardul european pentru facturare electronică.
Toate administrațiile naționale centrale din UE sunt obligate să vă accepte facturile. În
unele țări, și autoritățile publice de la nivel subcentral vor fi obligate să accepte facturile
electronice începând din aprilie 2020. Aflați care este situația în țara dumneavoastră.

18
4.4. Achiziţii centralizate

Baza legală
Art. 40-43 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările
ulterioare

4.1.1. Unități de achiziții centralizate (UAC)

UAC= o autoritate contractantă care furnizează:

Activități de achiziție publică centralizată – achiziții pentru alte AC;
Activități de achiziție auxiliare - consultanță, asistență și consiliere pentru structurarea și
pregătirea procedurilor de achiziție complexe, dar si pentru administrarea acestora.

Strategia națională în achiziții publice abordează înființarea:

Unei UAC pentru administrația publică centrală;
Mai multor UAC la nivel regional, conform studiilor de impact ce vor fi realizate.

UAC realizează achiziții publice conform prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice.
AC nu are obligaţia de a aplica procedurile de atribuire reglementate atunci când atribuie unei
UAC un contract de achiziţie publică de servicii având ca obiect furnizarea de activităţi de
achiziţie centralizate (inclusiv activități de achiziție auxiliare).
Înfiinţarea de UAC se stabilește prin hotărârea Guvernului.

Efectele înființării UAC:

Economii de scară din fonduri publice, ca urmare a creșterii cantităților achiziționate;
Standardizarea produselor din dotarea AC și a serviciilor aferente;
Eficiență și reducerea costurilor procesului, ca urmare a standardizării achizițiilor;
Rezolvarea unor constrângeri legate de lipsa de cunoștințe de specialitate și resurse
neadecvate la unele AC mici;
Creșterea calității documentațiilor de atribuire;
Scăderea incidenței conflictului de interese, prin reducerea implicării directe a personalului
AC în procedurile de atribuire.

Tradițional, statele membre ale UE au considerat descentralizarea drept soluția optimă pentru
organizarea sistemului achizițiilor publice, această opțiune având la bază considerente legate
de obținerea unei eficiențe economice sporite, dar și rațiuni ce țin de necesitatea sprijinirii
IMM, în calitate de furnizori de bunuri, servicii și lucrări pe piața achizițiilor publice. Cu toate
acestea, datorită beneficiilor care se preconizează a fi obținute prin centralizarea achizițiilor
publice, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea la nivel guvernamental a dezideratelor și
totodată necesităților legate de sustenabilitate (vizând toți cei trei piloni ai unei dezvoltări
durabile: economic, de mediu și social), în ultimii ani s-au constatat preocupări intense de
centralizare a achizițiilor la nivelul Uniunii Europene.

Directiva 2014/241 promovează explicit extinderea tehnicilor de centralizare în achiziții

publice. Prin transpunerea în legislația națională, Legea 98/2016 stabilește cadrul legal pentru
operaționalizarea Unităților Centralizate de Achiziție (UCA) în România.

4.5. Achiziţii comune ocazionale

Baza legală
Art. 44 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările
ulterioare

19
Două sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze în comun anumite
achiziții specifice. Procedurile de achiziție pot fi organizate:
în comun, în numele și pe seama tuturor autorităților contractante (resposabilitate
solidară);
de către o singură AC care organizează procedura de atribuire, acționând atât în nume
propriu, cât și în numele și pe seama celorlalte AC (atât responsabilitate proprie cât și
solidară, după caz).

4.6. Achiziţii care implică autorităţi contractante din alte State Membre

Baza legală
Art. 45-48 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările
ulterioare

Autoritățile contractante naționale:

pot acționa în comun cu autorități contractante din alte State Membre (SM) pentru
atribuirea contractelor de achiziție publică;
au dreptul de a utiliza activitățile de achiziție centralizate furnizate de o unitate de
achiziții centralizate dintr-un alt SM.

Autoritățile contractante naționale pot, împreună cu autorități contractante din alte SM

(State Membre):
să atribuie în comun un contract de achiziție publică;
să încheie un acord-cadru;
să administreze un sistem dinamic de achiziții;
să încheie contracte în executarea acordului-cadru sau în cadrul sistemului dinamic de
achiziții, dacă identitatea autorității contractante a fost prevăzută în cuprinsul anunțului
de participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru.

20