SUMAR CURS ACHIZITII PUBLICE

TEMA 1
Legislație achiziții, biblioteca de spețe ANAP, utilizare Ghid Achiziții ANAP
- Legislatie europeana si nationala relevanta
- Directive, Regulamente, Decizii CJUE, Legi, Norme aplicare, Instructiuni, Ordine,
Notificari, Puncte de vedere:
- Biblioteca de spete ANAP: interogare, relevanta, obligativitate sau recomandare;
- Ghid Achizitii ANAP: platforma, interogare meniu, relevanta, obligativitate sau
recomandare Ghid achizitii publice
- Arhitectura institutiilor nationale cu atributii in sectorul achizitiilor publice: ANAP,
CNSC, Instante – Tribunal, Curtea de Apel, Curtea de Conturi, ONAC, ADR,
Autoritati de management
- Sesiune discutii, intrebari, spete
Legislatie europeana si nationala relevanta
Ultimul pachet legislativ de modernizare a normelor europene privind achiziţiile publice a fost
publicat în Jurnalul Oficial al UE nr. L.94 din 28 martie. Pachetul este compus din 3 directive,
aprobate de Parlamentul European şi Consiliu la 26 februarie 2014 respectiv:
-Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
atribuirea contractelor de concesiune;
-Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE;
-Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei,
transporturilor si serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.
Aprobarea noilor Directive Europene cu impact asupra achizițiilor publice a generat un amplu
proces de modificare a cadrului juridic național în domeniul achizițiilor publice, care s-a finalizat
prin apariția unui nou pachet legislativ cu impact atât asupra legislației primare precum și asupra
legislației secundare/terțiare, după cum urmează:
Legislație primară:
 Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii,cu modificările şi
completările ulterioare;
 Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de
achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune
de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordonanța de Urgență nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale pentru Achiziţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordonanța de Urgență nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a
contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/ acordurilor-cadru sectoriale şi
a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii
 Ordonanța de Urgență nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului
Naţional pentru Achiziţii Centralizate;
 Ordonanța de Urgență nr. 45/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu
impact asupra sistemului achiziţiilor publice;Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2017 pentru
modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice.
 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea
neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice
naționale aferente acestora.
Legislație secundară:
 Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea
nr. 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale,cu modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu
modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea de Guvern nr. 774/2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
634/2015 privind organizarea şi funcţionarea A.N.A.P.;
 Hotărârea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea A.N.A.P., cu
modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea nr. 419/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
O.U.G. nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a
contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi
a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, pentru modificarea HG nr.
34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, pentru modificarea
HG nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea A.N.A.P., precum şi pentru modificarea şi
completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale,
aprobate prin HG nr. 394/2016, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice, aprobate prin HG nr. 395/2016 şi a Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii,
aprobate prin HG nr. 867/2016;
 Hotărârea de Guvern nr. 502/2018 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional
pentru Achiziţii Centralizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
 Hotărârea nr. 866/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.
99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, precum
şi pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016
privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016;
 Hotărârea de Guvern nr. 1/2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru
anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri
publice;
Legislație terțiară:
 Ordinul nr. 314/2018 pentru aprobarea Metodologiei de control ex-post privind modul de
atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru
sectoriale, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii;
 Instrucțiunea 1 a președintelui A.N.A.P. emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art.
187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi
a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
 Instrucţiunea 2/2017 a președintelui A.N.A.P. emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art.
179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare,
respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile
sectoriale;
 ORDIN ANAP nr. 141/2017 din 14 iunie 2017 privind aprobarea Metodologiei de selecţie şi
modului de interacţiune a autorităţilor /entităţilor contractante cu Agenţia Naţională pentru
Achiziţii Publice în legătură cu intenţia de modificare a contractelor /acordurilor-cadru de
achiziţie publică, respectiv a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale, în condiţiile prevăzute la
art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 şi la art. 238 din Legea nr. 99/2016;
 Instrucțiunea 3/2017 a președintelui A.N.A.P. privind modificările contractului de achiziție
publică/contractului de achiziție sectorială/acordului-cadru și încadrarea acestor modificări ca
fiind substanțiale sau nesubstanțiale;
 Ordinul Președintelui ANAP nr. 1170/2021 privind aprobarea formularelor standard ale
proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor de
achiziție publică
Subtilități și riscuri generate de modificările succesive aduse Legii nr. 98/2016 privind
achizițiile publice și Normelor de aplicare aprobate prin HG nr. 395/2016
In mod normal, orice act normativ raspunde necesitatilor unei anumite perioade de timp
identificate pentru realizarea anumitor reguli necesare intr-un anumit domeniu de activitate, cum
este cazul eLegii nr. 98/2016 si a Normelor de aplicare aprobate prin HG nr. 395/2016.
In fapt aceste prin aceste doua acte normative s-au transpus prevederile directive europene
privind achizitiile publice.
Pe parcursul aplicarii prevederilor acestor acte normative, se constata diverse neconformitati fata
de situatiile concrete cu care se confrunta personalul implicat in aceasta activitate si rezulta o
serie de probleme in derularea activitatii respective.
In mod normal, modificarile aduse acestor acte normative, vin sa la aduca la realitate si sa
asigure eficientizarea activitatii respective.
Din pacate, vom analiza impreuna aceste modificari si, in special ultimele modificari aprobate de
Guvern in data de 18.03.2022, pe care va trebui sa le avem in vedere in activitatea noastra
viitoare.
Acte modificatoare ale Legii nr. 98/2016:
- Legea nr. 281/2021
- Ordonanţa Guvernului nr. 15/2021
- Ordonanţa Guvernului nr. 3/2021
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2021
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2020
- Decizia Curţii Constituţionale nr. 221/2020
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020*, declarată neconstituţională prin Decizia
Curţii Constituţionale nr. 221/2020 (#M5) şi abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 114/2020 (#M6)
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2019**
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2018
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2017
Acte modificatoare ale HG nr. 395/2016:
- Hotărârea Guvernului nr. 485/2020
- Hotărârea Guvernului nr. 419/2018
- Hotărârea Guvernului nr. 866/2016
Obiectivele pachetului legislativ incident
Securitate juridică
Simplificare
Celeritate
Definirea precisă a nevoilor
Facilitare acces întreprinderi mici și mijlocii
Eficiență
Utilizare strategică a resurselor
Flexibilitate
Directive, Regulamente, Decizii CJUE, Legi, Norme aplicare, Instructiuni, Ordine,
Notificari, Puncte de vedere
În anul 2004, s-au adoptat Directiva 2004/17/CE a Parlamentului și a Consiliului din 31 martie
2004 privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entităţile care operează în
sectoarele apă, energie, transport şi servicii poştale1 și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului și a
Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de
achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii.
Aceste două directive – Directiva 2004/17/CE și Directiva 2004/18/CE – au fost transpuse în
plan național de România prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii.
În contextul crizei economice și financiare la nivel mondial declanșată de falimentul uneia dintre
cele mai mari bănci americane de investiții4, Comisia Europeană a prezentat la 3 martie 2010
Comunicarea intitulată „Europa 2020 – o strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii” .
În anul 2014, s-a adoptat un pachet de acte normative menite să modernizeze materia achizițiile
publice în cadrul Uniunii Europene:
- Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
atribuirea contractelor de concesiune5 ;
- Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE6 ;
- Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind
achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei,
transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE7 .
Potrivit art. 288 din TFUE8 , directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu
privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce
privește forma și mijloacele. Directiva este un instrument aflat la dispoziția instituțiilor europene
pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene. În ceea ce privește transpunerea
acestor 3 directive în legislațiile naționale, s-a prevăzut un termen limită – 18 aprilie 2016 – până
când statele membre sunt obligate să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a
actelor administrative necesare în acest sens1. România s-a aliniat acestei cerințe imperative și a
adoptat Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015
privind Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice. Prin acest document sunt propuse
acţiuni ce definesc politicile guvernamentale cu privire la reformarea sistemului naţional de
achiziţii publice în perioada 2015-2020. Strategia națională în domeniul achiziţiilor publice este
structurată pe cinci capitole care cuprind problemele majore identificate, direcţiile de acţiune
adecvate pentru reformarea sistemului, precum şi o serie de documente-suport care
fundamentează situaţiile identificate. La nivelul fiecărui capitol se regăseşte un plan de acţiune
cu termene clare, instituţii responsabile, indicatori de performanţă şi impact preconizat. Cele 5
capitole care constituie şi direcţiile de acţiune sunt următoarele: calitatea cadrului legislativ,
inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor directive în legislaţia naţională; coerenţa
globală şi eficienţa sistemului instituţional; regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii
publice; capacitatea autorităţilor contractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de
integritate; funcţiile de monitorizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din
România.
Pentru transpunerea în plan național a celor 3 directive europene din domeniul achizițiilor
publice au fost adoptate următoarele acte normative:
- Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
- Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;
- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
Pentru a întregi pachetul de reglementară națională unitară a achizițiilor publice, s-a adoptat și
Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de
achiziție publică și a contractelor de concesiune și pentru organizarea și funcționarea Consiliului
Național de Soluționare a Contestațiilor. Această lege transpune Directiva 89/665/CEE a
Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor
administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea
contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări 1 , şi Directiva
92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi
actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de
achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele apei, energiei,
transporturilor şi telecomunicaţiilor2 . În plus, pentru transpunerea Directivei 2009/81/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor
privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii
de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare
a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE 3 a fost adoptată O.U.G. nr. 114/2011 privind
atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii.
Adoptarea în anul 2014 a celor 3 directive europene nu reprezintă o etapa finală a procesului de
modernizare a materiei achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene ci, dimpotrivă, constituie
un nou început în cadrul căruia Comisia Europeană evaluează permanent impactul noului cadru
normativ și propune o nouă paradigmă a achizițiilor publice la nivel european. Într-un document
recent – Comunicarea intitulată Transformarea achiziţiilor publice pentru ca acestea să
funcţioneze în şi pentru Europa – Comisia expune pe larg Strategia în domeniul achiziţiilor
publice care stabileşte cadrul general de politică şi priorităţi clare de a îmbunătăţi procedurile de
achiziţii publice în practică şi de a sprijini investiţiile în cadrul UE.
Comisia a identificat şase domenii prioritare clare şi măsuri concrete care pot fi adoptate în
domeniul achizițiilor publice de natură să genereze beneficii substanțiale pentru politicile
economice ale statelor membre:
-Asigurarea adoptării pe scară mai largă a achiziţiilor publice strategice
-Profesionalizarea achizitorilor publici
-Îmbunătăţirea accesului pe pieţele de achiziţii publice
-Creşterea transparenţei, a integrităţii şi a calităţii datelor
-Stimularea transformării digitale a achiziţiilor publice
-Cooperarea pentru efectuarea de achiziţii publice în comun.
Directiva este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care trebuie să îl atingă toate statele
membre. Fiecare dintre ele are însă libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a
obiectivului stabilit.
Regulament - act legislativ cu caracter obligatoriu. Trebuie aplicat în integralitatea sa, în toate
statele membre.
Decizia - act legislativ direct aplicabil și obligatoriu pentru toți cei cărora li se adresează.
Destinatarii săi pot fi statele membre sau chiar întreprinderile.
Recomandarea nu este obligatorie. Prin intermediul unei recomandări, instituțiile își fac
cunoscută opinia și sugerează direcții de acțiune, fără a le impune însă vreo obligație legală
destinatarilor recomandării.
Avizul este un instrument care le permite instituțiilor să prezinte un punct de vedere fără caracter
obligatoriu, altfel spus fără a le impune vreo obligație legală celor cărora li se adresează.
Biblioteca de spete ANAP: interogare, relevanta, obligativitate sau recomandare
https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view
Ghid Achizitii ANAP
https://achizitiipublice.gov.ro/workflows/view
Prezentarea Ghidului Online de Achizitii Publice
https://www.youtube.com/embed/i0j8nZIuaO8
Arhitectura institutiilor nationale cu atributii in sectorul achizitiilor publice: ANAP,
CNSC, Instante – Tribunal, Curtea de Apel, Curtea de Conturi, ONAC, AADR, Autoritati
de management
Implementarea ultimului pachet legislativ privind achizițiile publice se realizează prin
dezvoltarea unor măsuri integrate/comune la nivelul întregului sistem administrativ, prin
implicarea instituțiilor centrale atât în partea de reglementare și monitorizare precum și în
componenta de control respectiv de soluționare a contestațiilor.
A.N.A.P - Agenția Națională pentru Achiziții Pubice
•Implementarea strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice;
•Elaborarea, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice;
•Elaboreaza proiecte de acte normative, transpune legislatia europeana in legislatia nationala,
emite puncte de vedere legat de modul de aplicare a legislatiei in domeniu;
•Implemenarea sistemului de verificare și control a aplicării unitare a dispozițiilor legale;
•Monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții public
C.N.S.C. - Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor
•Soluționarea contestațiilor formulate pe cale administrativ-jurisdicțională in cadrul procedurilor
de atribuire
A.A.D.R - Agenția pentru Agenda Digitală a României
•Administrarea Sistemului Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.)
Sistemul judiciar
•Instanțele de judecată - Tribunal, Curtea de Apel;
•Persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim se pot adresa instanțelor
de judecată fie in prima instanta, fie pentru a depune plangeri impotriva deciziilor emise de
CNSC
A.N.I - Agenția Națională de Integritate
•Gestionarea sistemului Prevent - Sistemul informatic care are ca scop prevenirea conflictului de
interese în cadrul procedurilor de atribuire prin instituirea unui mecanism de verificare ex-ante
A.A/A.M.
•Autoritatea de audit - Efectuarea misiunilor de audit de sistem și audit al operațiunilor;
•Autoritatea de Management - Gestionarea programului operațional în conformitate cu principiul
bunei gestiuni financiare. Verificarea din punct de vedere procesual și al conformității tehnice a
achizițiilor realizate în cadrul proiectelor cu finanțare europeană.
ONAC - Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate
•Unitate de achiziții centralizate care furnizează următoarele activități în numele și pentru
utilizatori:
-încheierea de acorduri-cadru;
-administrarea de sisteme dinamice de achiziții.
•ONAC are următoarele atribuții principale:
-colectarea necesităților utilizatorilor în legătură cu produsele și serviciile achiziționate în sistem
centralizat;
-stabilirea programului anual al achizițiilor publice pentru produsele si serviciile achiziționate în
sistem centralizat;
-organizarea procedurilor de atribuire centralizate și încheierea acordurilor-cadru centralizate;
-punerea la dispoziția utilizatorilor a acordurilor-cadru centralizate;
-monitorizarea acordurilor-cadru centralizate, precum și exercitarea drepturilor și îndeplinirea
obligațiilor utilizatorilor rezultate din acestea în situațiile prevăzute de normele metodologice de
aplicare a prezentei ordonanțe de urgență;
-participarea în calitate de parte în cadrul procedurilor administrativ-jurisdicționale sau în fața
instanțelor de judecată în legătură cu actele sale emise în exercitarea atribuțiilor sale;
-furnizarea de activități de achiziție auxiliare.
Curtea de Conturi - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către
persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi a României.
Aplicarea sancţiunii cu amendă contravenţională se prescrie în termen de 36 de luni de la data
săvârşirii faptei. Realizeaza controlul expost in domeniul achizitiilor publice, dupa preluarea
acestei atributii de la ANAP.

TEMA 2
SEAP
Ce este SEAP? Cui se adreseaza? Cand este obligatoriu? Prezentare platformă
Ce este JOUE? Cui se adreseaza? Cand este obligatoriu?
Certificat digital
Principii ce stau la baza atribuirii contractelor de achizitii publice
Praguri care creaza obligatii in legatura cu publicarea in SEAP/JOUE
Proceduri ce impun initierea si derularea prin SEAP; Consultarea pietei
Catalogul electronic si achizitia directa
DUAE integrat in SEAP
Sesiune discutii, intrebari, spete
Ce este SEAP? Cui se adreseaza? Cand este obligatoriu? Prezentare platformă
S.E.A.P. - Prezentare S.E.A.P.
✓ Platoforma are o versiune română și una engleză
✓ Pagina principală
- cele 12 domenii de activitate corespund cu secțiunea CPV
- CPV se caută în funcție de un cuvând cheie similar
✓ Meniu
- Invitația de participare se folosește doar pentru achizițiile din domeniul apăririi și necesită
certificat ORNIS
Ce este JOUE? Cui se adreseaza? Cand este obligatoriu?
1. Ce este TED (Tenders Electronic Daily)?
2. Obligatiile impuse de legislatia nationala in privinta publicarii anunturilor in TED
3. Avantajele si dezavantajele TED
4. Studiu de caz
1. Ce este TED (Tenders Electronic Daily)?
TED (Tenders Electronic Daily) este versiunea on-line a suplimentului Jurnalului Oficial al
Uniunii Europene, dedicat achizițiilor publice din Europa. TED publică anual aproximativ
746.000 de anunțuri de achiziții publice, în valoare cumulata de peste 650 de miliarde euro.
În spațiul european, achizițiile publice sunt reglementate prin directive, care trebuie transpuse
la nivelul legislațiilor naționale de statele membre, in termen de maxim doi ani de la adoptare.
Procedurile de achiziții publice reglementate de directivele europene sunt in legătura cu
contracte ale căror valori monetare estimate sunt considerabile, fapt ce instituie obligații in
privința publicității, atât la nivel național, cat mai ales la nivel european. Cea din urmă
impunere este asigurata prin transmiterea si publicarea anunțurilor aferente unei procedurii
competitive de atribuire pe platforma unionala de achiziții publice, Tenders Electronic Daily
(TED).
Procedurile de achiziții publice implică multe entități interesate, precum: persoanele
responsabile din cadrul compartimentelor interne specializate din fiecare autoritate contractanta,
care proiectează, planifica, derulează și implementează proceduri de atribuire, experții externi,
fie cooptați in cadrul comisiilor de evaluare, fie prestatori de servicii auxiliare de achiziții, care
oferă consultanta in privința conținutul documentațiilor de atribuire, dar si a analizei ofertelor
depuse, și ofertanții, operatori economici care își manifesta interesul fata de procedurile inițiate.
Mai mult decât atât, procedurile de achiziții publice trebuie sa fie caracterizate de transparenta si
din rațiunea accesului cetățeanului la informațiile legate de felul in care au fost cheltuite
resursele publice pentru satisfacerea nevoilor de interes general. Astfel, conectarea datelor
privind procedurile de achiziții publice cu alte elemente, precum resursele bugetare ale
inițiatorilor, sau comportamentele de achiziție ale acestora, asigura un rezervor si mai bogat de
informații despre felul in care sunt cheltuiți banii publici.
In spiritul realizării unor cheltuieli publice eficiente si transparente, la nivel european s-au depus
eforturi considerabile legate de creșterea vizibilității achizițiilor publice in spațiul uniunii. In
acest sens, pentru ca informațiile privind achizițiile publice sa parvină tuturor actorilor interesați
din statele membre, atât intenția de inițiere, inițierea propriu-zisa, cat si atribuirea procedurilor
de atribuire sunt publicate pe un portal generic european pentru a crea o imagine completa,
transfrontalieră.
Funcțiile de dezvoltare și coordonare a achizițiilor publice au devenit importante în toate statele
membre. Un domeniu puternic susținut de dezvoltarea tehnologică este cel al e-achizițiilor și
toate statele membre au introdus platforme electronice pentru a fi utilizate de către
autoritățile/entitățile contractante, înlocuind astfel metodele clasice. Numeroase exemple de
soluții de succes e-achiziții publice sunt deja în funcțiune în Europa (Franța, Italia, Romania,
Țările de Jos, Norvegia, Portugalia etc.).
Cu toate acestea însă, statistica europeana arata ca exista încă state care nu publică informațiile
privind achizițiile publice la un nivel standardizat minim acceptabil. Multe țări cu o buna
guvernanta, cum ar fi Suedia sau Germania se rezuma la a publica in detaliu numai acele
proceduri ale căror valori estimate impun transmiterea anunțului la JOUE.
TED devine astfel cel mai de încredere si utilizat instrument de gestionare a datelor privind
achizițiile publice complexe, de valori mari. Acest lucru este în contrast cu țările est-europene,
cum ar fi România, Croația, Polonia, care au introdus praguri rezonabile (la nivel național peste
pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 cu modificările si
completările ulterioare) ce obliga inițierea in sistem electronic a procedurilor de atribuire Astfel,
se oferă garanții, chiar si in cazul contractelor mici ca valoare, ca fondurile publice sunt
cheltuite nu doar transparent, dar și competitiv.
Publicarea datelor privind achizițiile publice într-un format de date deschis precum TED,
permite accesul operatorilor economici la o gama extinsa de oportunitati. Informațiile sunt
grupate într-o maniera standardizata la nivelul formularelor de anunț de intenție, participare,
atribuire, tip erata, devenind astfel accesibile si putând fi utilizate de potențiali ofertanții. Se
deschide in acest fel competiția, asigurându-se o larga participare a celor interesați la
procedurile de atribuire, si lansându-se nu doar oportunitati de afaceri pentru privați, ci si
rezultate optime pentru autorități.
Politicile privind achizițiile publice europene sunt elaborate de Direcția Generală Piață Internă,
Industrie, Antreprenorial și IMM-uri (DG GROWTH). Directivele UE privind achizițiile
publice, stabilesc praguri valorice peste care transmiterea unui anunț de participare in
Suplimentul Jurnalului Oficial al Uniunii Europene - TED devine un imperativ. Aceste praguri
sunt stabilite astfel încât sa se poată obține o piață a achizițiilor publice competitivă, deschisă și
reglementată corespunzător, condiții esențiale pentru asigurarea unei utilizări raționale si juste a
fondurilor publice.
Astfel, toate procedurile de achiziții publice cu valori estimate peste praguri trebuie transmise și
publicate în Suplimentul Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (seria S, Jurnalul Oficial S sau
JO S). Jurnalul Oficial S este disponibil exclusiv în format electronic și este accesibil pe site-ul
TED. Accesul la TED este gratuit. Pe lângă procedurile de atribuire inițiate in timp real, actuale,
baza de date TED permite accesul la arhivele seriei S în toate limbile uniunii. O singură
interfață de căutare permite utilizatorului să selecteze sau să introducă criterii multiple de
căutare, inclusiv date geografice, tipul de document, natura contractului, cuvinte cheie precum
codul CPV, valoarea estimata, autoritatea contractanta etc.
Prin intermediul platformei TED se asigura accesul gratuit al celor interesați la oportunitățile de
afaceri pe care le oferă Spațiul Economic European, in fiecare zi fiind publicate circa 2.400 de
anunțuri de achiziții publice. Informațiile cu privire la documentele de achiziție sunt publicate în
limbile oficiale ale UE, toate anunțurile de participare ale instituțiilor publice europene fiind
publicate integral în aceste limbi.
Publicarea anunțurilor in TED reprezintă un principiu fundamental în materie de achiziții
publice. Astfel, toate contractele cu o valoare estimata peste un anumit prag valoric trebuie să
fie publicate într-un format standard în JOUE, astfel încât operatorii economici din toate
statele membre să aibă posibilitatea de a depune oferte pentru contractele pentru care consideră
că pot îndeplini cerințele impuse de autorități.
La nivel Directivei 2014/24/UE, pragurile sunt instituite la Articolul 4 - Cuantumurile pragului.
Praguri legislative:
Cuantumul revizuit al pragurilor valorice aplicabile în cadrul procedurilor de achiziție publică,
începând cu data de 1 ianuarie 2022 sunt următoarele:
pentru lucrări – 26.093.012 lei, respectiv 5.382.000 euro
pentru produse și servicii - 678.748 lei, respectiv 140.000 euro
pentru produse și servicii, autorități contractante regionale/locale – 1.042.363 lei, respectiv
215.000 euro
pentru servicii sociale și alte servicii specifice – 3.636.150 lei, respectiv 750.000 euro.
Peste aceste praguri valorice, toate anunțurile de participare ce inițiază proceduri de atribuire in
statele membre trebuie publicate in TED.
Sunt trei tipuri de anunțuri care se publica in TED si anume:
- înainte de începerea procesului formal de achiziție - o publicitate opțională, pentru a informa
piața asupra potențialelor oportunități de viitor, utilizând un Anunț de informare prealabilă -
Prior information notice - https://simap.ted.europa.eu/documents/10184/99292/RO_F01.pdf;
- la începutul procesului de achiziție a contractului specific - pentru a invita operatorii
economici să participe la procesul de achiziție, utilizând un Anunț de participare - Contract
notice https://simap.ted.europa.eu/documents/10184/99292/RO_F02.pdf;
- la sfârşitul procesului de achiziție a contractului - pentru a-i înștiința pe operatorii economici și
pe cei interesații despre faptul că procesul de achiziție publică s-a încheiat utilizând un Anunț de
atribuire a contractului - Contract award notice
https://simap.ted.europa.eu/documents/10184/99292/RO_F03.pdf
Formatele standard ale anunțurilor sunt publicate de Comisia Europeană pe
www.simap.europa.eu.
2. Obligatiile impuse de legislatia nationala in privinta publicarii anunturilor in TED
La nivel național, art. 147 alin. (1) si (2) din Legea nr. 98/2016 cu modificările si completările
ulterioare, menționează ca anunțurile de intenție, anunțurile de participare și anunțurile de
atribuire nu pot fi publicate la nivel național înainte de data publicării acestora în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Publicarea la nivel național este permisă atunci când autoritatea contractantă nu a fost notificată
cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor transmise spre
publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene.
La art. 148 al aceluiași act normativ, se menționează ca anunțurile publicate la nivel național nu
trebuie să conțină alte informații fată de cele existente în anunțurile corespunzătoare publicate în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie să menționeze data transmiterii către Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene.
3. Avantajele si dezavantajele TED
Argumente PRO TED
Cu excepția unor cazuri specifice, reglementate limitativ de actele normative in vigoare, absența
publicării in TED a unui anunț de participare cu privire la un contract de achiziție publica cu o
valoare estimata ce depășește pragurile de la art. 7 alin. (1) din lege va fi considerată o încălcare
a normelor europene si naționale în materie de achiziții publice.
Avantajele si argumentele ce susțin publicitatea in TED a anunțurilor de participare ce inițiază
procedurile de atribuire cu valori considerabile este facil de sesizat. Acestea sunt legate nu doar
de adevărate oportunități de afaceri, atât pentru privați, care astfel au acces la informații vitale
valorificării propriilor prestații, dar si pentru autoritățile publice care „dau valoare banilor” prin
deschiderea „granițelor”, stimularea competiției si transparenta achizițiilor pe care le
gestionează.
O parte din avantajele TED sunt:
• oferă transparenta si publicitate, absolut necesare dezvoltării pieței unice europene;
• acces gratuit si nerestricționat la oportunitati de afaceri;
• utilizare facila, profiluri de căutare în funcție de nevoile celor interesați;
• transmiterea de alerte electronice, pornind de la profilurile de căutare;
• utilizarea limbilor naționale, in cazul fiecărui stat membru.
Argumente CONTRA TED
Poate unul dintre cele mai mari dezavantaje ale obligației publicării anunțurilor de participare in
TED este legat de eliminarea participării exclusive a operatorilor economici naționali la
contractele finanțate din bugetele autohtone, fapt ce frânează dezvoltarea propriilor economii, in
detrimentul consolidării si preformării celor puternice, din afara spațiului național. In istoria
negocierilor textelor directivelor europene in materia achizițiilor publice, state puternic
dezvoltate precum Germania, Franța, Italia, Regatul Unit, au făcut presiuni considerabile in
legătură cu neincluderea anumitor tipuri de contracte sub incidenta prevederilor unionale in
materie. Din aceste considerente, de exemplu, pragurile de la care este obligatorie publicarea in
TED a anunțurilor de participare ce inițiază contractele de servicii sociale si specifice din Anexa
2 a directivei se doresc a fi extrem de ridicate, iar interesul transfrontalier pentru anumite
obiecte de contracte a fost dur negociat. Aceiași rațiune a menținerii contractelor in interiorul
statului inițiator al procedurii l-a avut si neincluderea contractelor de concesiune servicii sub
incidenta directivelor europene decât după anul 2014. Din păcate Romania nu a valorificat
oportunitatea gestionarii interne a unei largi categorii de contracte, grăbindu-se sa introducă
obligații de transparenta si aplicare a reglementarilor in materia achizițiilor publice prematur, cu
mult înainte ca aceste impuneri sa apară la nivel european. Acest lucru a deschis granițele pentru
investiții străine, dar a fost neproductiv pentru societățile comerciale naționale.
Fără a nega avantajul publicității in TED -JOUE a procedurilor de achiziții publice cu valori
estimate peste praguri, in sensul creării si dezvoltării adevăratelor oportunitati de afaceri, trebuie
reținut însă ca acolo unde interesul european nu o impune, trebuie pus accentul pe dezvoltarea
economiilor locale, prin implicarea operatorilor economici naționali, de mai mica anvergura, in
contractele cu statul.
Un alt inconvenient al transmiterii anunțului de participare in TED-JOUE îl aduce chiar textul
de lege național, care se raportează in stabilirea datei limita de depunere a
ofertelor/candidaturilor la momentul publicării anunțului in TED-JOUE si nu la cel al
transmiterii spre publicare. Or, o astfel de abordare aduce dezavantaje autorităților contractante,
care trebuie sa urmărească, pe cont propriu, publicarea anunțului. Deci, daca peste praguri,
anunțul este transmis automat spre publicare in JOUE de către SEAP, deblocarea unor situații
problematice ce pot sa apară, revine exclusiv autorităților contractante. Astfel, acestea au
obligația urmăririi publicării anunțului de participare in TED- JOUE si de a întreprinde masurile
ce se impun in cazul in care acesta publicare întârzie, sau mai grav, este omisa.
De asemenea, in cazul anularii unei proceduri de atribuire in SEAP, pentru care s-a publicat in
JOUE un anunț de participare, trebuie întotdeauna transmis si un anunț de tip erata. In lipsa
acestuia, JOUE va respinge de la publicare noul anunț de participare, in cazul reluării procedurii
de atribuire.
In acest context, o sarcina suplimentara revine autorităților contractante, in a completa si
transmite in sistem anunțuri de tip erata, care modifica informațiile publicate deja in anunțul de
participare. Astfel, chiar daca informațiile ce aduc modificări sunt publicate la nivel național
prin clarificări din oficiu, transparenta fiind deplina, pentru publicarea lor in TED-JOUE
informațiile publicate in sistem național trebuie dublate prin completarea unui anunț de tip erata,
singurul care se transmite si la nivel european.
Dezavantaje TED
• birocrație;
• decalarea termenelor ca urmare a publicărilor întârziate;
• publicarea exclusiva a anunțului de participare, fără preluarea documentației de atribuire
aferenta acestuia.
4. Studiu de caz
In cazul în care, în locul unei proceduri transparente și competitive, autoritatea contractantă, ca
urmare a divizării artificiale a contractelor, aplica o procedură inferioara, fără publicarea anunțul
la JOUE, această încălcare poate fi remediată numai prin anularea procedurii de achiziție.
In exemplul propus, autoritatea contractantă a atribuit patru contracte distincte de lucrări
aferente aceluiași obiectiv de investiții, respectiv pentru construcția unui sistem de canalizare,
fara a cumula valorile acestora. Valorile contractelor respective au fost:
1) 1.525.649 euro;
2) 1.000.368 euro;
3) 1.400.502 euro, și
4) 1.490.807 euro.
Valoarea cumulata a tuturor loturilor se ridica la 5.417.326 euro. În conformitate cu normele UE
toate loturile ar fi trebuit anuntate si publicate în JOUE-TED, chiar dacă s-a optat pentru
atribuirea separata, a patru contracte (ca in speta propusa), deoarece valoarea cumulată a
achizitiei a depășit pragul valoric de 5.382.000 euro. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a
încălcat regulile de cumulare si s-a raportat la aplicarea normelor legale corespunzatoare
valorilor estimate ale fiecarui lot in parte, tratandu-le total distinct si, omitand astfel să publice
un anunț de participare în TED-JOUE.
Intr-o astfel de situatie, chiar daca se atribuie contracte separate si SEAP nu transmite automat
anuntul la JOUE, avand in vedere pragurile individuale ale achizitiilor care nu necesita
publicarea anuntului la nivel european, in strategia de contractare ar trebui mentionata valoarea
cumulata a achizitiilor, iar autoritatea contractanta ar trebui sa transmita in mod voluntar anuntul
de participare spre publicare in TED- JOUE in cazul fiecarui contract initiat.
Astfel, in planificarea unei achizitii este importat sa se tina cont de parcurgerea a trei pasi, dupa
cum urmeaza:
-primul pas constă in stabilirea exacta a obiectului contractului;
-al doilea pas consta in analiza posibilitatii, dar si a oportunitatii impartirii in loturi a obiectului
contractului– a se vedea cauzele C-16/98, Comisia/Franța, C-574/10, Comisia/Germania, T-
358/08, Spania/Comisia și T-384/10, Spania/Comisia.
-al treilea pas consta in raportatrea valoarii totale a achizitiei la pragurile valorice pentru care
exista obligatii de publicare în TED- JOUE.
In acest context, autoritatea contractanta trebuie să evite divizarea artificiala a obiectului
contractului, in unități mai mici pentru a eluda prevederile legale si pragurile de transmitere la
TED- JOUE a anuntului de participare. În privinta contractelor de lucrări, stabilirea valorii
estimate si alegerea procedurii de atribuire trebuie să tina cont de insumarea tuturor costurilor
platibile pe care le presupune. În general, în cazul în care contractele vizeaza același obiectiv de
investitie, amplasament, valorile aferente acestora trebuie cumulate, iar in masura in care
valoarea estimata totala depășeste pragurile, trebuie să fie asigurata publicitatea achizitiei în
TED- JOUE. Proiectele care presupun cooperare intre parteneri multipli trebuie să ia în
considerare cerințele privind achizițiile publice la nivel de proiect, nu la nivelul fiecărui
partener.
Certificatul digital
Sediul materiei:
Art. 123 alin. (2) si (3) din H.G. nr. 395/2016 cu modificarile si completarile ulterioare:
operatorul economic depune oferta, DUAE, documentele de calificare, răspunsurile la
solicitările de clarificări numai prin mijloace electronice. Documentele se semnează cu
semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii
de certificare acreditat.
Art. 125 din H.G. nr. 395/2016 cu modificarile si completarile ulterioare: riscurile transmiterii
ofertei, inclusiv forţa majoră sau cazul fortuit, cad în sarcina operatorului economic care
transmite respectiva ofertă.
Art. 137 alin. (2) lit. j) din H.G. nr. 395/2016 cu modificarile si completarile ulterioare: oferta
este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii oferta şi documentele care o însoţesc nu
sunt semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat.
Art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică: înscrisul în formă electronică,
căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe
un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul
unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește
condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Art. 4 alin. (4) din Legea nr. 455/2001: semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură
electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
• este legată în mod unic de semnatar;
• asigură identificarea semnatarului;
• este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
• este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare
ulterioară a acestora este identificabilă.
Art. 4 alin. (11) din Legea nr. 455/2001: certificat reprezintă o colecție de date în formă
electronică ce atestă legătura dintre datele de verificare a semnăturii electronice și o persoană,
confirmând identitatea acelei persoane.
Materiale analizate:
Punct de vedere ANAP Speta nr. 958/27.05.2020
Decizie CNSC la contestația nr. 7231/07.02.2018 înregistrată la Consiliul Național de
Soluționare a Contestațiilor cu nr. 5364/08.02.2018
http://portal.cnsc.ro/sivadoc/download.aspx?
docUID=ZmY3NzM4MjItZDViMS00NDdlLThiNjgtYjhkMGVhN2Q4NmE3&pdfa1=ZmFsc2
U=&filename=Qk8yMDE4XzY1NjkucGRm&action=aW5saW5l
Decizie CNSC la contestatia nr. 69/19.03.2018
http://portal.cnsc.ro/sivadoc/download.aspx?
docUID=Y2RjODA2ZTEtZDkyNy00ZWFjLWIzNDItZTlmNzViNmM4MWVk&pdfa1=ZmFs
c2U=&filename=Qk8yMDE4XzcwMTgucGRm&action=aW5saW5l
Am supus analizei doua decizii CNSC privind admiterea incadrarii ofertelor in randul celor
inacceptabile, urmare a utilizarii unor semnaturi electronice extinse bazate pe certificate digitale
expirate (in afara perioadei de valabilitate)
I. In prima decizie CNSC situatia de fapt este urmatoarea:
Contestatoarea a depus oferta în cadrul procedurii de atribuire, în termenul stabilit prin
documentația de atribuire, respectând prevederile acesteia cu privire la modalitatea de
prezentare, în concret, formularele, declarațiile și celelalte documente ale ofertei fiind semnate
cu semnătură electronică extinsă, potrivit prevederilor fișei de date a achiziției:
Contestatorul arata ca a fost în imposibilitatea obiectivă de a semna și DUAE aferent
subcontractantului, din moment ce acest document trebuia asumat personal de către acesta.
Contestatorul precizează că autoritatea contractantă i-a adus la cunoștință că a identificat o
eroare cu privire la certificatul digital aferent semnăturii atașate DUAE al subcontractantului,
solicitând clarificarea situației acestui certificat la data depunerii ofertei.
Prin adresa de raspuns, contestatorul a arătat autorității contractante că:
- DUAE aferent subcontractantului a fost completat, semnat și implicit asumat de către
reprezentantul legal al acestui operator economic.
- dintr-o eroare, documentul a fost semnat digital cu o semnatura bazata pe un certificat expirat.
- eroarea a fost remediată, subcontractantul a resemnat digital formularul DUAE cu același
conținut și si l-a retransmis, odată cu răspunsul la solicitarea de clarificări (documentul DUAE a
fost resemnat cu o semnătură electronica extinsă bazata pe un certificat digital valabil).
Contestatorul invoca un viciu de forma si mentioneaza ca in speta se constata ca este vorba
despre:
- un singur document, iar acest document a fost emis de către un subcontractant;
- documentul este susținut de toate celelalte documente din ofertă, semnate și asumate în mod
corespunzător de ofertant, iar corectarea acestuia are doar rol de confirmare, nemodificând
oferta;
- viciul a fost remediat imediat ce a fost sesizat, fiind practic reconfirmată semnătura electronică
a subcontractantului;
- toate documentele emise de ofertant au fost semnate în mod valid, astfel încât oferta și toate
documentele aferente ofertantului au fost asumate de către acesta (prin urmare, oferta și toate
documentele acesteia au fost asumate de către ofertant).
In urma analizei raspunsului la solicitarea de clarificari, autoritatea contractantă a adus la
cunoștința contestatorului decizia de a-i respinge oferta ca inacceptabilă, susținând că acceptarea
rectificării unei erori formale referitoare la certificatul digital aferent semnăturii electronice a
DUAE aferent subcontractantului ar presupune încălcarea principiului tratamentului egal și nu
ar fi admisă de lege.
In consecinta, ofertantul depune contestatie impotriva deciziei autoritatii contractante aratand ca
aceasta este netemeinică și nelegală, fiind rezultatul unei interpretări excesiv de formaliste a
prevederilor legale aplicabile acestei situații de fapt, precum și a unei neînțelegeri a practicii
unitare a C.N.S.C. în spețe similare, motiv pentru care solicită anularea acestei decizii.
In motivarea deciziei CNSC arata următoarele:
Consiliul a analizat motivele pe care le-a avut în vedere autoritatea contractantă în decizia luată,
motive consemnate în comunicarea rezultatului:
„DUAE-ul subcontractantului încărcat în SEAP la termenul limită pentru primirea ofertelor
(04.12.2017) este semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat
expirat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, și nu un certificat calificat,
valabil, așa cum impun prevederile art. 67 alin. (4) din HG nr. 394/2016”.
Raportat la motivele care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei prezentate, Consiliul
reține că s-au solicitat clarificări cu privire la faptul că DUAE transmis de către subcontractant
este semnat cu semnătură electronică extinsă, însă certificatul aferent semnăturii este invalid,
întrucât valabilitatea acestuia a încetat la data de 18 AUGUST 2017.
În soluționare, prezintă relevanță și faptul că în conținutul adresei de solicitare clarificari,
comisia de evaluare a furnizat informații ofertantului legate de seria certificatului utilizat de
subcontractant, precum și de valabilitatea acestuia-de la 18 august 2016 până la 18 august 2017,
precizându-i totodată că „în Registrul Electronic de Certificate Digitale al furnizorului
(DIGISIGN) de servicii de certificate care a eliberat certificatul calificat în baza căruia este
semnat fișierul (DUAE), s-a găsit înscris că acesta a expirat” și că „folosirea unei semnături
bazate pe un certificat a cărui perioadă de valabilitate a expirat, nu asigura cerințele prevăzute
de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică (republicată) pentru validarea semnăturii
electronice extinse.”
De asemenea, este importantă sublinierea faptului că prin solicitarea ce i-a fost adresată,
autoritatea contractantă i-a solicitat ofertantului „să clarifice, prin intermediul SEAP, dacă
certificatul digital calificat era valabil în data de 04.12.2017, când a fost semnat fișierul in
cauza”.
Așadar, prin adresa de clarificări, autoritatea contractantă nu a solicitat ofertantului transmiterea
unui nou DUAE al subcontractantului, semnat corespunzător, ci clarificarea aspectului
semnalat.
Consiliul are în vedere că în speță sunt incidente prevederile art. 67 alin. (1) și alin. (4) din H.G.
nr. 394/2016 potrivit cărora ”Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi DUAE
în format electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în
anunţul de participare”, respectiv ”Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu
semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii
de certificare acreditat în condiţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile
în sistemul informatic şi numai de către operatorii economici înregistraţi”.
Astfel, Consiliul constată că prevederile legale menționate stabilesc obligația ofertanților de a
prezenta oferta și DUAE în format electronic, semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată
pe un certificat calificat, aflat în perioada de valabilitate. Sub acest aspect, relevante în
soluționare sunt prevederile art. 27 și art. 44 din H.G. nr. 1251/2001 privind aprobarea
Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura
electronică potrivit cărora ”Durata valabilității unui certificat este de maximum 1 an de la data
comunicării către client”, respectiv ”în cazul reînnoirii unui certificat calificat se emite un nou
certificat cu aceleași date de identificare și de verificare a semnăturii electronice, dar cu alte date
de valabilitate”. Raportat la prevederile legale anterior menționate, din documentele aflate în
cuprinsul dosarului achiziției, Consiliul constată că subcontractantul ofertantului a prezentat
DUAE în format electronic, semnat cu semnătura electronică, însă certificatul calificat utilizat
pentru semnătura electronică nu era valabil la data depunerii ofertelor, termenul de valabilitate
al acestuia fiind expirat din data de 18.08.2017. Ulterior solicitărilor de clarificări, înaintate de
entitatea contractantă, ofertantul a depus pentru subcontractant un nou DUAE semnat cu
semnătura electronică, cu certificat calificat utilizat pentru semnătura electronică valabil.
Concluzia CNSC:
Divergența între părți constă în modul de interpretare a dispozițiilor legale incidente în cauză,
referitoare la DUAE, semnat cu semnătura electronică dar cu certificat calificat utilizat pentru
semnătura electronică expirat la data depunerii ofertelor (aspect tratat de entitatea contractantă
ca motiv de inacceptabilitate a ofertei) și posibilitatea de acceptare a depunerii unui nou DUAE,
după depunerea ofertelor, semnat cu semnătura electronică, cu un alt certificat calificat utilizat
pentru semnătura electronică, aflat în termen de valabilitate (aspect considerat de contestator ca
fiind un aspect pur formal).
Consiliul constată că susținerile contestatorului sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
- oferta și DUAE se depun în SEAP numai până la data și ora limită de depunere a ofertelor
prevăzute în anunțul de participare și vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe
un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii.
- subcontractantul ofertantului contestator a depus în SEAP un DUAE, semnat cu semnătură
electronică, bazată pe un certificat calificat expirat. Contestatorul nu-și poate invoca propria
culpă atunci când susține că a fost în imposibilitate obiectivă de a semna și DUAE aferent
subcontractantului, din moment ce acest document trebuie asumat personal de către ofertant,
având în vedere faptul că întocmirea deficitară a ofertei este imputabilă ofertantului care a
prezentat-o, iar nu subcontractantului.
- retransmiterea unui nou DUAE semnat corespunzător nu putea fi acceptată de către entitatea
contractantă, deoarece ar fi condus la încălcarea principiului tratamentului egal și al
nediscriminării, prin crearea unui avantaj evident în favoarea ofertantului contestator față de
ceilalți ofertanți care, prin depunerea ofertei și a documentelor de calificare semnate cu
semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat valid, au respectat cerințele legale
și ale documentației de atribuire.
- solicitarea entității contractante nu viza transmiterea unui nou DUAE al subcontractantului,
semnat corespunzător, ci clarificarea aspectului constatat de comisia de evaluare cu privire la
expirarea certificatului, aspect ce nu a fost contestat de ofertant la acel moment al procedurii de
atribuire, respectiv in momentul transmiterii solicitării de clarificare, ci abia cu ocazia
contestației.
Prin urmare, Consiliul apreciază că, în mod corect, entitatea contractantă a constatat că
certificatul utilizat de subcontractant. pentru depunerea DUAE era expirat la data depunerii
ofertei, semnătura electronică neavând astfel la bază un certificat calificat, valabil, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii, așa cum impun prevederile art. 67
alin. (4) din H.G. nr. 394/2016, astfel că decizia comisiei de evaluare, de respingere a ofertei se
dovedește a fi întemeiată.
II. In cea de-a doua decizie CNSC situatia de fapt este urmatoarea:
In cadrul unei proceduri simplificate intr-o singura etapa, cu obiectul „Modernizare și reabilitare
rețea de străzi”, contestatoarea a depus ofertă conform documentației de atribuire, iar în etapa de
evaluare, autoritatea contractantă i-a solicitat o succesiune de clarificări cu privire la semnătura
electronică prezentă pe o serie de documente încărcate în SEAP.
Autoritatea contractantă a comunicat rezultatul evaluarii si a incadrat oferta contestatorului in
randul celor inacceptabile, deoarece a încărcat în SEAP mai multe fișiere semnate cu semnătură
electronică extinsă bazată pe un certificat expirat la data semnării documentelor și anume
22.01.2018 (o parte din documentele incarcate au fost semnate cu semnatura electronica extinsa
bazata pe un certificat calificat expirat, emisa de un furnizor autorizat - Certsign , alta parte din
documente cu semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat valabil emisa de un
alt furnizor acreditat - CertDigital).
Contestatoarea susține că certificatul calificat emis de Certsign a fost valabil de la data de
18.01.2017 până la data de 18.01.2018, iar prestatorul, conform clauzei din contract, nu și-a
executat obligația de a informa societatea cu 30 de zile înainte de expirarea certificatului, astfel
că demersurile pentru obținerea noului certificat au fost efectuate în data de 17.01.2018 prin
lansarea comenzii. Contestatoarea precizează că, urmare a acestei comenzi, a fost eliberat noul
certificat calificat emis de CertDigital. Contestatoarea precizeaza că, la momentul depunerii
ofertei, existând două certificate cu același nume, pe același calculator, și fiind folosite ambele
dispozitive token pentru semnătură electronică, respectiv cel aferent certificatului vechi, cât și
cel aferent noului certificat, dintr-o eroare a încărcat în SEAP propunerea tehnică semnată cu
vechiul certificat.
Contestatoarea invocă aplicabilitatea prevederilor art. 135 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016,
respectiv o eroare ce poate fi catalogată ca un viciu de formă.
Autoritatea contractantă subliniază că la data depunerii ofertelor contestatorul avea două
certificate calificate emise de doi furnizori de servicii de certificare acreditați diferiți, și anume:
un certificat calificat emis de Certsign, valabil pentru perioada: 18.01.2017 - 18.01.2018 și un
certificat emis de CertDigital, valabil pentru perioada 22.01.2018 - 22.01.2019. Fișierele
încărcate inițial în SEAP de contestator la data de 22.01.2018 au fost semnate cu o semnătură
electronică extinsă bazată pe un certificat expirat, chiar dacă ofertantul avea, la data depunerii
ofertelor și o semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat valabil, dar care nu a
fost folosit la semnarea fișierelor.
In motivarea deciziei CNSC arata următoarele:
Consiliul reține că societatea contestatoare nu a îndeplinit cerința impusă prin fișa de date a
achiziției – Modul de prezentare a ofertei, respectiv de a semna documentele incarcate in SEAP
cu semnatura electronica extinsa, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de
servicii de certificare acreditat în condiţiile legii, a reprezentantului legal/imputernicit al
ofertantului, deoarece documentele postate pe SEAP au fost semnate cu semnătură electronică
bazată pe un certificat calificat expirat la data de depunere a ofertelor, respectiv: 22.01.2018.
CNSC arata ca verificarea valabilității certificatului calificat cade în sarcina beneficiarului lui,
în cazul de față contestatoarea, astfel că demersurile efectuate către furnizorul semnaturii
electronice puteau fi facute in timp util astfel incat sa existe continuitate in valabilitatea
cerificatului. Prin urmare, invocarea lipsei de diligenta a furnizorului acreditat in anuntarea
expirarii valabilitatii certificatului cu 30 de zile inainte, conform contractului dintre parti, nu are
nicio relevanta in speta.
Consiliul arata ca este evident că documentele incarcate in SEAP au fost semnate cu o
semnătură electronică bazata pe un certificat digital expirat, astfel că nu se poate face vorbire de
existența unei erori sau viciu de formă în sensul celor susținute de contestatoare.
Consiliul nu va reține ca întemeiată afirmația contestatoarei referitoare la faptul că „programul
nu a atenționat cum că semnătura și certificatul nu ar mai fi fost valide”, întrucât
sistemul/programul de accesare a certificatelor calificate funcționează astfel încât să atenționeze
utilizatorul în cazul în care respectivul certificat mai este valabil sau nu, respectiv dacă perioada
de valabilitate a lui a expirat. Sistemul nu blochează prin urmare operațiunile următoare, astfel
că, în condițiile în care utilizatorul ignoră această atenționare, se pot efectua următorii pași astfel
încât documentele semnate pe baza unui certificat calificat expirat sa poata fi postate in SEAP.
Relevante în susținerea celor evocate sunt prevederile:
- art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, potrivit cărora: „inscrisul în formă
electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică,
recunoscut de către cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic între cei care l-au
subscris şi între cei care le reprezintă drepturile”,
- art. 18 alin. (1) lit. f) din același act normativ, respectiv: „indicarea începutului şi sfârşitului
perioadei de valabilitate a certificatului calificat”.
Concluzia CNSC:
Consiliul constată că societatea contestatoare nu a respectat următoarele norme legale din HG
nr. 395/2016,
Art. 60
- alin. (1) „Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi DUAE numai în format
electronic şi numai până la data şi ora limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunţul de
participare”,
- alin. (4) „Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă,
bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în
condiţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi
numai de către operatorii economici înregistraţi”;
Art. 123
- alin. (1) „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de
atribuire”,
- alin. (3) „Documentele prevăzute la alin. (2) se semnează cu semnătură electronică extinsă,
bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat,
reprezentând documente originale.”
Prin urmare, Consiliul stabilește că autoritatea contractantă a respins, în mod corect, oferta
contestatoarei ca fiind inacceptabilă, în temeiul art. 137 alin. (2) lit. j) din HG nr. 395/2016,
apreciind că aceasta nu s-a asigurat că toate documentele pe care le-a încărcat în SEAP poartă o
semnatură electronică bazată pe un certificat calificat valid or, „riscurile transmiterii ofertei,
inclusiv forţa majoră sau cazul fortuit, cad în sarcina operatorului economic care transmite
respectiva ofertă”, așa cum impun dispozițiilor art. 125 din HG nr. 395/2016.
CONCLUZII FINALE:
Referitor la motivările CNSC prezentate in deciziile mai sus menționate, precum si la punctul de
vedere ANAP (Speța nr. 958/2020 - coroborând art. 4 si art. 5 din Legea nr. 455/2001, ANAP
concluzionează că semnătura electronică extinsă nu se încadrează în condițiile legale și nu poate
fi utilizată pentru semnarea documentelor în format electronic ale autorității contractante dacă
îndeplinește cel puțin una din condițiile următoare: este bazată pe un certificat calificat
suspendat; este bazată pe un certificat calificat revocat; este bazată pe un certificat calificat
expirat (care nu se află în interiorul perioadei sale de valabilitate), apreciem ca:
- nu reprezintă o atribuție a comisiei de evaluare a ofertelor analiza valabilității certificatului
digital pe care se bazează o semnătură electronica, ci doar a verificării aplicării semnăturii
electronice extinse pe documentele încărcate in SEAP de către operatorii economici. In acest
sens, la art. 123 alin. (2) si (3) din H.G. nr. 395/2016 cu modificările si completările ulterioare,
se menționează ca operatorul economic depune oferta numai prin mijloace electronice, iar
aceasta se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat
de un furnizor de servicii acreditat in condițiile legii. Din analiza textului de act normativ se
constata, fără putință de tăgadă, ca legiuitorul face referire la un certificat calificat si nu la unul
valabil. Astfel, din perspectiva achizițiilor publice si a evaluării ofertelor, apreciem ca furnizorul
acreditat in condițiile legii este singurul in măsura sa verifice si eventual sa suspende sau sa
retragă o semnătură electronica bazata pe un certificat calificat expirat, in măsura in care o
pierdere a valabilității certificatului nu mai asigura securitatea necesara documentelor semnate.
Un argument suplimentar il constituie insusi textul Procesului – Verbal standard privind
evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc -
ANEXA Nr.1 la Ordinul Președintelui ANAP nr. 1170/2021. Astfel, ANAP impune urmatorul
text in cadrul procesului verbal de evaluare:„Ca răspuns la anunțul de
participare/simplificat/invitație de participare, următorii Ofertanți au depus ofertă semnată cu
semnatură electronică, bazată pe un certificat digital emis de un furnizor acreditat, respectând
termenul limită de depunere a ofertelor (...)”.
Dupa cum se poate constata, in formularul standard al procesului verbal mai sus mentionat,
ANAP nu face referire la valabilitatea certificatului calificat, in consecinta verificarea acestuia
nu reprezinta un imperativ in procesul de evaluare.
- in Legea nr. 455/2001, art. 18 alin. (1) lit. f) menționează ca certificatul calificat va cuprinde
printre mențiuni si indicarea începutului și sfârșitului perioadei de valabilitate, nefacandu-se
însă niciun fel de condiționări intre valabilitatea certificatului si legalitatea semnării electronice.
- interpretarea CNSC conform căreia semnătura electronică care nu are la bază un certificat
calificat valabil, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii, nu
respecta cerințele impuse de prevederile art. 67 alin. (4) din H.G. nr. 394/2016 este nesusținuta
de textele legale. Astfel, abordarea devine excesiva din considerentul ca in articolul invocat de
Consiliu, identic cu corespondentul sau de la nivelul HG nr. 395/2016, nu este menționata
sintagma „certificat valabil”, ci doar „certificat calificat”.
- in masura in care, unei oferte i se poate aplica o semnatura electronica extinsa, chiar si in
conditiile unui certificat expirat, dar acea semnatura asigura toate caracteristicile indicate la art.
4 alin. (4) din Legea nr. 455/2001, respectiv: este legată în mod unic de semnatar; asigură
identificarea semnatarului; este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; orice
modificare ulterioară este identificabilă, oferta nu poate fi considerata inacceptabila.
In concluzie, din considerentele enuntate, fără a pune in discuție importanta tehnica a
valabilitatii unui certificat calificat, aspect asupra caruia se poate pronunta doar furnizorul
acredidat in conditiile legii, autoritatii contractante, prin comisia de evaluare, nu-i revine sarcina
de a verifica aceasta valabilitate, incadrarea unei oferte in randul celor inacceptabile din motivul
expirarii certificatului digital fiind, in opinia nostra, abuziva.
Consultarea pietei
La nivel european, consultarea pieței a fost reglementată pentru prima dată de Directiva
2014/24/UE.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 40 teza întâi din Directiva nr. 2014/24/UE, înainte de a lansa o
procedură de achiziţie, autorităţile contractante pot realiza consultări ale pieţei în vederea
pregătirii achiziţiei, inclusiv informare a pieţei cu privire la proiectele şi aşteptările lor.
Posibilitatea de a iniţia consultări este foarte largă: se poate discuta cu cei care au experienţă în
domeniul achiziţiilor publice (alte autorităţi, experţi) sau chiar cu operatori economici activi pe
piaţa produselor/serviciilor/lucrărilor care sunt de interes pentru autoritatea contractantă.
Ideea centrală a celor două articole - 40 şi 41 din directivă este ca autorităţile contractante se pot
baza pe o consultare temeinică a pieţei înainte de a derula procedura de atribuire, iar consultanţii
care ajută la definirea parametrilor pot participa în principiu la procedura de atribuire, cu
condiţia să nu fie încălcat principiul tratamentului egal şi să nu fie distorsionată competiţia.
Cu alte cuvinte, dacă specificaţiile au fost realizate în mod obiectiv şi nu avantajează pe
consultantul care a participat la redactarea lor, acesta din urmă poate fi şi ofertant în cadrul
procedurii. Evident că dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, consultantul poate fi exclus din
procedură, însă excluderea sa nu este automată ci implică o analiză temeinică.
Ea este menită a facilita procesul de definirea parametrilor achiziţiei publice, estimarea preţului,
estimarea interesului pieţei pentru procedură, reducerea numărului cererilor de clarificări şi a
contestaţiilor cu privire la documentaţia de atribuire după publicarea acesteia. Nevoia
consultărilor de piaţă derivă şi din faptul că autorităţile contractante nu au capacitatea necesară
să pregătească documentaţia de atribuire în anumite cazuri care implică achiziţii complexe.
În conformitate cu normele de aplicare a legii, consultarea este plasată în prima etapă, de
planificare a achiziţiei
- art. 8 alin. (2) lit. a) „etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei”
Conform Ghidului online al ANAP, consultarea pieţei poate fi iniţiată prin publicarea în SEAP a
unui anunţ de consultare a pieţei, care descrie nevoia de achiziţie a autorităţii contractante,
aspectele supuse consultării şi modul concret în care operatorii economici interesaţi vor
interacţiona cu autoritatea contractantă.
În opinia ANAP, având în vedere prevederile art. 18 alin. (1) din H.G. nr.395/2016, derularea
unui proces de consultare a pieţei ar trebui realizată doar în cazul în care Autoritatea
Contractantă intenţionează să achiziţioneze produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de
complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres
tehnologic.
Consultarea face parte din analiza pieţei, din pregătirea documentaţiei de atribuire şi are ca rol
să informeze atât autoritatea contractantă cât şi operatorii economici cu privire la o iminenta
procedură de atribuire. De asemenea, ANAP face distincţia între consultarea şi
analiza/cercetarea pieţei.
Consultarea pieţei presupune intrarea într-un dialog formal cu piaţa ce trebuie realizat numai în
condiţiile stabilite prin lege, în timp ce analiza şi cercetarea pieţei nu presupun un dialog formal
cu piaţa. Publicarea Vor fi păstrate, prin urmare, minutele întâlnirilor cu cei consultaţi,
înregistrările video/audio ale întâlnirilor pentru consultări de piaţă, procese verbale de negocieri
în cadrul diferitelor proceduri, contracte etc.
Termenele vor fi, prin urmare, prelungite, pentru a da posibilitatea ofertanţilor să analizeze
impactul consultărilor asupra documentaţiei, iar în acele situaţii în care lipsa de timp constituie
un element care defavorizează anumiţi ofertanţi, prin prelungirea termenelor se neutralizează
avantajul competitiv al consultantului.
În contextul excluderii trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 167 alin. (1) lit. f) din Legea nr.
98/2016, care menţionează motivul de excludere, dar şi limitarea în timp a excluderii ca
sancţiune la 3 ani din art. 171 alin. (5) lit. b). Prin urmare, sancţiunea excluderii pentru motivul
participării la pregătirea procedurii de atribuire poate fi aplicată numai în termen de 3 ani de la
acest eveniment
Simplul fapt că unul din ofertanţi este cel care a prestat până atunci serviciul respectiv sau care a
mai executat lucrări sau furnizat bunuri, nu conduce la un avantaj competitiv de natură să ducă
la excluderea acelui ofertant, chiar dacă autoritatea publică a construit documentaţia de atribuire
pe structura contractului anterior.
Jurisprudenţă CJUE a statuat în această materie că nu este posibilă excluderea de plano a
persoanelor care au fost implicate în elaborarea documentaţiei de atribuire fără a i se acorda
persoanei respective posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în elaborarea documentaţiei
de atribuire nu a dus la denaturarea concurenţei între operatorii economici(19). În speţa
respectivă, legea belgiană prevedea excluderea automată a consultantului, care nu putea astfel să
fie şi ofertant în procedură. Curtea a precizat că excluderea acestui operator ar trebui să
intervină doar în situaţia în care participarea acestui la procedură i-ar oferi un avantaj faţă de
ceilalţi operatori economici. O prevedere care îl exclude automat este disproporţionată faţă de
scopul urmărit - tratamentul egal al operatorilor în procedură. O atare situaţie poate fi
contracarată prin acordarea unui termen lung de depunere a ofertelor. Pentru a evita astfel de
situaţii este important ca toate informaţiile relevante, care au fost transmise în contextul
participării la consultări, să fie transmise către ceilalţi operatori neparticipanţi la consultări, iar
termenele de depunere a ofertelor să fie stabilite în mod corespunzător.(19) A se vedea punctele
35-36 din Cauza C-21/03, Fabricom [2005] ECR I-01559.
În evaluarea influenţei consultantului asupra documentaţiei de atribuire trebuie avute în vedere
mai multe aspecte, cum ar fi: în ce măsură se regăseşte opinia consultantului în documentaţia
finală, cât din opinia consultantului fost făcută publică de către autoritatea contractantă, astfel
încât şi alţi posibili operatori să aibă cunoştinţă de ea sau dacă specificaţiile tehnice sunt
similare unui produs pe care-l comercializează consultantul.
Principii ce stau la baza atribuirii contractelor de achizitii publice
Sediul materiei: art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării
concursurilor de soluţii sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) asumarea răspunder
La nivel european scopul principal urmărit este acela de a consolida piața unică prin aplicarea
unor norme uniforme de contractare în domeniul achizițiilor publice, orice situație în care statele
membre acționează într-o manieră restrictivă sau mai permisivă în raport cu textul de lege
european, este sancționată de Curtea Europeană de Justiție. În vederea realizării unui cadru
legislativ cât mai uniform prin raportare la dispozițiile europene, au fost adoptate următoarele
principii care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organizării concursului
de soluții, prevăzute în mod expres în cuprinsul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016:
a. Principiul nediscriminării – vizează asigurarea condițiilor pentru o concurență reală între
operatorii economici în așa fel încât aceștia să poată avea șansa de a participa la procedura de
achiziție publică și de a încheia un contract.
b. Principiul egalității de tratament – vizează utilizarea de către autoritatea contractantă a
aceluiași set de reguli, cerințe, criterii, valabil pentru toți operatorii economici care participă la o
procedură de achiziție publică. Acest tratament egal trebuie aplicat tuturor ofertanților,
indiferent de naționalitatea acestora.
c. Principiul recunoașterii reciproce – reprezintă principiul care face posibilă libera circulație
a bunurilor și a serviciilor la nivelul întregii Uniuni Europene, fără a mai fi necesară
armonizarea legislației naționale. La nivel de achiziție publică acest principiu se traduce prin
aceea că autoritățile contractante sunt obligate să accepte produsele, serviciile, lucrările oferite
în mod licit pe piața UE, a diplomelor, certificatelor, a altor documente emise de autoritățile
competente din alte state, a specificațiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel național.
d. Principiul transparenței – presupune pe de o parte introducerea unui sistem deschis al
achizițiilor publice la nivelul statelor membre și, pe de altă parte, asigurarea unui sistem de bune
practici atât pentru autoritățile contractante cât și pentru ofertați.
e. Principiul proporționalității – presupune faptul că achizițiile publice trebuie să fie efectuate
prin asigurarea respectării selecției, a determinării și a utilizării condițiilor și criteriilor care
trebuie asociate cu obiectul achiziției publice, fiind necesară ”asigurarea unei relații de
corespondență cantitativă și calitativă între necesitatea autorității contractante, obiectul
contractului de achiziție publică și cerințele de îndeplinit pentru atribuirea acestuia”.
f. Principiul asumării răspunderii – reglementează faptul că toți participanții la procedurile de
achiziție publică vor răspunde pentru deciziile asumate și acțiunile întreprinse, fiind astfel
instituit un mecanism de control.
Praguri care creaza obligatii in legatura cu publicarea in SEAP/JOUE
Sediul materiei
Art. 7 alin. (1) si alin. (5) din Legea nr. 98/2016
Autoritatea contractantă are obligaţia publicării unui anunţ de participare şi/sau de atribuire în
Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene în cazul achiziţiilor a căror valoare estimată, fără TVA, este egală
sau mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 26 093 012 lei, pentru contractele de achiziţie publică/ acordurile-cadru de lucrări;
b) 678 748 lei, pentru contractele de achiziţie publică/ acordurile-cadru de produse şi de servicii;
c) 1 042 363 lei, pentru contractele de achiziţii publice/ acordurile-cadru de produse şi de
servicii atribuite de consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestora;
d) 3 636 150 lei, pentru contractele de achiziţie publică/ acordurile-cadru de servicii care au ca
obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2.
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care
valoarea
estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care
valoarea estimata a achizitiei este mai mica de 450.200 lei.
Catalogul electronic si achizitia directa
Sediul materiei art. 43-46 din HG nr. 395/2016
Astfel, art. 43 din Normele Metodologice prevede următoarele:
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în
măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice
prevăzute la art. 7 alin. (5) din Lege.
În cazul achiziţiei directe, autoritatea contractantă are obligaţia de a utiliza catalogul electronic
pus la dispoziţie de SEAP sau de a publica un anunţ într-o secţiune dedicată a website-ului
propriu/ANAP sau a SEAP, însoţit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care
urmează a fi achiziţionate.
Prin excepţie de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de:
a) 100.000 lei pentru produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări, autoritatea
contractantă poate achiziţiona direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunţul prealabil,
prin consultarea a minimum trei candidaţi;
b) 70.000 de lei, autoritatea contractantă poate achiziţiona direct pe baza unei singure oferte;
c) 4.500 lei, autoritatea contractantă are dreptul de a plăti direct, pe baza angajamentului legal,
fără acceptarea prealabilă a unei oferte.
Dacă în urma consultării prevăzute la alin. (3) lit. a), autoritatea contractantă primeşte doar o
ofertă valabilă din punct de vedere al cerinţelor solicitate, achiziţia poate fi realizată.
Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe poate lua forma
unui contract de achiziţie publică sau al unei comenzi ori a altui tip de document încheiat în
condiţiile legii, inclusiv în cazul achiziţiilor iniţiate prin intermediul instrumentelor de plată ce
permit posesorului să le utilizeze în relaţia cu comercianţii în vederea efectuării de plăţi, fără
numerar, pentru achiziţionarea de produse, servicii şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal,
cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată şi/sau portofele electronice.
Principiile de la art. 2 alin. (2) se aplică și achizițiilor directe. Achiziţia directă nu este una din
procedurile de atribuire expres reglementată la art. 68 din Legea nr. 98/2016, astfel că regulile
de desfăşurare a acestora nu-i sunt aplicabile.
Prin achiziţie directă, autoritatea contractantă achiziţionează direct de pe piaţă produse, servicii
şi lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală decât pragurile prevăzute la art. 7 al.
(5) din Legea 98/2016, cu respectarea prevederilor art. 43 din Legea nr. 98/2016:
SEAP pune la dispoziţia autorităţilor contractante posibilitatea tehnică de a achiziţiona direct,
prin intermediul catalogului electronic publicat în SEAP, produse, servicii sau lucrări.
Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe poate lua forma
unui contract de achiziţie publică sau, după caz, a unui document fiscal ori a unei comenzi,
inclusiv în cazul achiziţiilor iniţiate prin intermediul instrumentelor de plată ce permit
posesorului să le utilizeze în relaţia cu comercianţii în vederea efectuării de plăţi, fără numerar,
pentru achiziţionarea de produse, servicii şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi,
dar fără a se limita la, cardurile de plată şi/sau portofele electronice.
Curtea Europeană de Justiţie a statuat explicit că ”deşi numite contracte sunt excluse de la
aplicarea directivelor comunitare în domeniul achiziţiilor publice, autorităţile contractante care
încheie aceste contracte nu sunt mai puţin obligate să respecte regulile fundamentale ale
Tratatului”.
Având în vedere aceste argumente, Comisia Europeană a stabilit următoarele reguli aplicabile
achiziţiilor directe: publicitatea, atribuirea contractului, protecţia judiciară.
Atribuirea contractului trebuie să respecte principiile din Tratatul CE, aşa cum au fost ele
statuate de Curtea Europeană de Justiţie prin numeroasele decizii pronunţate, devenind astfel
puternice garanţii pentru asigurarea unei competiţii reale, într-un mediu concurenţial natural,
transparent şi nediscriminatoriu. Autorităţile contractante nu au voie să impună condiţii
potenţialilor operatori economici interesaţi, care să conducă la discriminări directe sau indirecte.
Atribuirea contractului trebuie, de asemenea, să respecte principiile nediscriminării şi
tratamentului egal, precum şi excluderea oricăror avantaje injuste conferite unor anumiţi
participanţi.
Estimarea achiziției trebuie să corespundă și scopului principal al contractului conform art. 16
alin.2 din H.G. 395/2016. În măsura în care nu este îndeplinit și scopul principal, nu avem
divizarea obiectului contractului prin achiziție directă. A se vedea Decizie nr. 3736/2021 din 02-
iun-2021 Tribunalul – Bucuresti
In speta s-au achiziţionat distinct, prin proceduri de achiziţie diferite, materiale consumabile,
respectiv hârtie A4, caiete A4, capse, plicuri, dosare şi altele asemenea, pentru activitate expert
grup ţintă – monitorizare şi înregistrare, precum şi alocate pentru diferite alte activităţi în cadrul
proiectului, şi rechizite ce reprezintă cheltuieli cu subvenţii sub foră de burse şi premii în cadrul
subcategoriei de cheltuială eligibilă 91 pentru ajutoare copii din grupul ţintă constând în
rechizite şcolare.
Aplicând criteriile mai sus enunţate pentru a determina similaritatea bunurilor, astfel cum
acestea rezultă din dispoziţiile art. 16 alin. 2 din HG 395/2016 şi art. 18 alin. 3 din Legea nr.
98/2016, tribunalul reţine că materialele consumabile achiziţionate pentru derularea proiectului
şi rechizitele ce urmau să fie oferite cu titlu de burse şi premii copiilor din grupul ţintă, deşi în
materialitatea lor pot avea în parte aceeaşi natură, nu erau destinate unor utilizări identice sau
similare, iar condiţiile prevăzute de art. 18 alin. 3 din Legea nr. 98/2016 trebuie să fie întrunite
cumulativ. Astfel, scopul materialelor consumabile de papetărie achiziţionate în cadrul
proiectului şi scopul rechizitelor şcolare era complet diferit, primele fiind utilizate pentru
derularea uzuală, normală a proiectului, iar cele din urmă în vederea atingerii obiectivului
propus în raport de copiii din grupul ţintă, respectiv de a le acorda subvenţii sub formă de burse
şi premii.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul reţine că reclamanta nu a divizat artificial contractul
de achiziţie publică în privinţa acestor bunuri întrucât acestea nu erau destinate unor utilizări
identice ori similare şi nici nu aveau acelaşi scop în cadrul proiectului.
Motivele de anulare prevăzute la art. 212 din lege nu se aplică și achizițiilor directe. A se
vedea
Decizia nr. 1760/2021 din 27-sept-2021 Curtea de Apel - Bucuresti, Sectia VIII contencios
administrativ si fiscal.
In decizie se arata ca „modalitatea de încheiere a contractului la distanţă, prin intermediul
platformei SEAP, detaliată în art. 43-46 din Normele Metodologice de punere în aplicare a Legii
nr. 98/2016 corespunde cu dispoziţiile generale din Codul Civil, art. 1186 alin. (1): Contractul
se încheie în momentul şi în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dacă acesta nu
ia cunoştinţă de ea din motive care nu îi sunt imputabile.”
Cu alte cuvinte, in momentul in care oferta postata din SEAP a operatorului economic este
acceptatata de autoritatea contractanta se apreciaza ca achizitia directa a fost atribuita, aceasta
nemaiputandu-se ulterior anula. Astfel ca, un contract valabil încheiat produce toate efectele
juridice întocmai ca legea (art. 1270 alin. 1 Cod civil). În plus, în materia achiziţiilor publice,
pârâta este obligată să-l execute, potrivit principiului asumării răspunderii reglementat de art. 2
alin. 2 lit. f) din Legea nr. 98/2016. Dispoziţiile art. 211 lit. b) şi art. 212 alin. 1 lit. c) din Legea
nr. 98/2016 nu sunt aplicabile achiziţiei directe deoarece acesta nu face parte din tipurile de
proceduri de atribuire reglementate de art. 68 din Legea nr. 98/2016.
In cazul directe, obiectul contractului trebuie să respecte prevederile caietului de sarcini. A se
vedea Sentinta nr. 9093/2019 din 14-oct-2019 Judecatoria BRASOV Brasov, Sectia civila.
In decizie se arata ca: „consecinta necorespunderii cu prevederile caietului de sarcini este
lipsita de orice echivoc: respingerea achizitiei”.
Ca urmare a formei scrise a contractului de achiziție publică, nu se admit modificările verbale
ale contractului de achiziție publică nici în cazul achizițiilor directe.
DUAE integrat in SEAP
DUAE (Document Unic de Achiziție European) reprezintă un instrument care facilitează
participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție
publică/sectoriale și reduce sarcinile administrative pentru autoritățile/entitățile contractante,
fiind instituit la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul C.E. nr. 7/20161.
Conform legislației naționale (Legea nr. 98/2016 și Legea nr. 99/2016), acesta este obligatoriu a
fi utilizat atât de către autoritățile contractante/entitățile contractante, cât și de către operatorii
economici participanți la procedurile de atribuire (în funcție de calitatea pe care aceștia o au în
respectiva procedură de atribuire – candidat, ofertant, terț susținător, subcontractant).
Din 2019, D.U.A.E. este integrat în SEAP.
Criteriile DUAE sunt împărțite în 2 module:
1. Motive de excludere:
Motive referitoare la condamnări penale,
Motive legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale
Motive legate de insolvență, conflicte de interese sau abateri profesionale
2. Criterii de selecție:
Capacitatea de a corespunde cerințelor Capacitatea economică și financiară Capacitatea tehnică
și profesională
Sisteme de asigurare a calității și standard de management de mediu Autoritățile/entităţile
contractante trebuie să indice care vor fi criteriile de selecție aplicate, bifând căsuța care se
găsește înainte de criteriul relevant.

TEMA 3
Plan de achiziții – planificare + pregătire proiecte
- Ce este PAAP?
- Cine si cand il elaboreaza? Reactualizare PAAP
- Formular standard PAAP – Ordinul nr. 281/2016 din 22 iunie 2016
- Publicarea PAAP in SEAP
- Anexa PAAP si achizitia directa
- Estimarea contractelor de achizitii publice in raport cu elaborarea PAAP
- Sesiune discutii, intrebari, spete
PAAP - Programul anual al achizitiilor publice
Planul anual de achizitii publice (PAAP) reprezinta o planificare a nevoilor de achizitii ale unei
autoritati contractante pentru un anumit an. PAAP-ul se intocmeste de regula in ultimul
trimestru al anului anterior celui pentru care se realizeaza si reprezinta o prima forma a acestuia.
Modificările aduse de ultimul pachet legislativ in vigoare nu sunt de substanţă, însă este
interesant de menţionat un anumit detaliu referitor la acest aspect. Concret, la art. 2 alin. (3) lit.
b) din H.G. nr. 395/2016 cu modificarile si completarile ulterioare se precizează că una dintre
atribuţiile autorităţii contractante este „elabor(area) şi, după caz, actualiz(area), pe baza
necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, programul anual
al achiziţiilor publice şi, dacă este cazul, (a)strategi(ei) anual(e) de achiziţii”.
Astel, programului anual al achiziţiilor publice i se confera rolul real de instrument de
planificare al procedurilor de atribuire. În ultimii ani s-a evidenţiat o tendinţă care determină
întârzieri/perturbări importante, în special la început de an, prin conectarea strictă a programului
anual al achiziţiilor publice de bugetul de cheltuieli al fiecărei autorităţi contractante.
În realitate, programul anual al achiziţiilor publice se elaborează într-o primă fază (sfârşitul
ultimului trimestru al anului în curs) în primul rând pe baza necesităţilor obiective ale autorităţii
contractante şi a gradului de prioritate a acestor necesităţi, urmând ca doar în final să fie luate în
considerare anticipările cu privire la fondurile ce urmează să fie alocate. După aprobarea
bugetului propriu, autoritatea contractantă îşi definitivează programul anual al achiziţiilor
publice în funcţie de fondurile aprobate dar şi de posibilităţile de atragere a altor fonduri.
În concluzie, se pune întrebarea: de ce trebuie să fie pus semnul de egalitate între programul
anual al achiziţiilor şi bugetul aprobat? În practică, probabil că ar fi mai util ca acest program să
reflecte în integralitate intenţiile autorităţii contractante de achiziţiona produsele, serviciile sau
lucrările necesare. În funcţie de fondurile de care autoritatea contractantă va dispune în mod
efectiv, vor fi iniţiate şi procedurile de atribuire a respectivelor contracte.
Dacă autoritatea contractantă are o nevoie reală de 30 de computere a căror valoare estimată
este stabilită, să presupunem, la nivelul de 37.000 euro, atunci o planificare corectă ar trebui să
conducă la concluzia că, pentru achiziţia de computere, va fi necesară iniţierea unei proceduri
simplificate. Ce se întâmplă dacă bugetul alocat în acest scop este de numai 29.500 euro? O
abordare simplistă ne-ar îndemna să utilizăm cumpărarea directă, ceea ce este corect numai dacă
pe parcursul următoarelor 12 luni se consideră totuşi suficiente cele 24 – 25 computere care
teoretic pot fi achiziţionate cu această sumă. În cazul în care numărul de computere nu este
considerat suficient şi, totodată, este destul de probabil ca, pe parcursul anului, să fie identificate
alte surse de finanţare (inclusiv prin rectificare bugetară) este util să se iniţieze încă de început o
procedură simplificata. În acest mod se conservă posibilitatea legală de a iniţia o nouă procedură
simplificata pentru achiziţionarea diferenţei de 5 – 6 computere necesare activităţii autorităţii
contractante, la momentul în care suplimentul de fonduri va fi alocat efectiv.
Luând în considerare exemplul de mai sus, devine evident faptul că programul anual al
achiziţiilor publice trebuie să fie un instrument care să permită astfel de abordări, extrem de
utile în procesul de planificare a achiziţiilor publice.
In concluzie, PAAP-ul se va elabora prin includerea necesitatilor reale, obiective ale autoritatii
contractante, in ansamblul lor.
A se vedea ORDINUL ANAP nr. 281/2016 din 22 iunie 2016 privind stabilirea formularelor
standard ale Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al achiziţiilor
sectoriale
Sediul materiei: art. 12- art. 15 din H.G. nr. 395/2016
Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora programul anual al achiziţiilor publice, ca
instrument managerial utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese de
achiziţie la nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare derulării
proceselor şi pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/naţională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil.
Programul anual al achiziţiilor publice se elaborează, în forma iniţială, în trimestrul IV al anului
anterior, pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele autorităţilor
contractante, şi cuprinde totalitatea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru pe care
autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în decursul anului următor.
Atunci când stabileşte forma iniţială a programului anual al achiziţiilor publice, autoritatea
contractantă are obligaţia de a ţine cont de:
a) necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări;
b) gradul de prioritate a necesităţilor prevăzute la lit. a);
c) anticipările cu privire la sursele de finanţare ce urmează a fi identificate.
După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza
programul anual al achiziţiilor publice în funcţie de fondurile aprobate. Programul anual al
achiziţiilor publice trebuie să cuprindă cel puţin informaţii referitoare la:
a) obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
b) codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV);
c) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat al
derulării unui proces de achiziţie, exprimată în lei, fără TVA;
d) sursa de finanţare;
e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziţie;
f) data estimată pentru iniţierea procedurii;
g) data estimată pentru atribuirea contractului;
h) modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline.
i) codul unic de identificare a fiecărui obiect de contract pentru care se derulează o procedură de
atribuire inclusă în programul anual al achiziţiilor publice.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica semestrial în SEAP extrase din programul
anual al achiziţiilor publice, precum şi orice modificare asupra acestora, în termen de 5 zile
lucrătoare, extrase care se referă la:
a) contractele/acordurile-cadru de produse şi/sau servicii a căror valoare estimată este mai mare
sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Lege;
b) contractele/acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare sau egală cu
pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din Lege.
Prin excepţie, în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din
fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligaţia de a elabora distinct
pentru fiecare proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv,
după semnarea contractului de finanţare/cofinanţare aferent.
Autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor, are
obligaţia de a ţine evidenţa achiziţiilor directe de produse, servicii şi lucrări, ca anexă la
programul anual al achiziţiilor publice. Autoritatea contractantă are dreptul de a opera
modificări sau completări ulterioare în cadrul programului anual al achiziţiilor publice, cu
condiţia identificării surselor de finanţare.
PAAP-ul este elaborat de compartimentul specializat in domeniul achizitiilor publice din
autoritatea contractanta.
FORMULAR STANDARD PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIȚIILOR PUBLICE
Conf. ORDINUL ANAP nr. 281/2016 din 22 iunie 2016
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Procedura stabilită/instrumente specifice pentru derularea procesului de achiziţie
B - Data (luna) estimată pentru iniţierea procedurii
C - Data (luna) estimată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru
Nr. Tipul și COD Valoarea estimată a Sursa de A B C Modalitatea Persoana
crt. obiectul CPV contractului finanțare de derulare a responsabilă cu
contractului /acordului - cadru procedurii de aplicarea
de achiziție atribuire procedurii de
publică / atribuire
acordului -
LEI, fără TVA online/offline
cadru

Anexă privind achizițiile directe

Nr. Obiectul COD Valoarea estimată Sursa de Data estimată Data estimată a finalizării
crt. achiziției CPV LEI, fără TVA finanțare pentru achiziției
directe inițiere
…

Estimarea contractelor de achizitii publice in raport cu elaborarea PAAP

La stabilirea valorii estimate a unui contract de achiziții publice, în vederea alegerii modalității
de achiziție, autoritatea contractantă nu va avea în vedere codurile CPV, aspectele avute în
vedere fiind cele reglementate de art. 17 din H.G. nr. 395/2016. Astfel, pentru calculul valorii
estimate se va lua în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care
urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an calendaristic, urmând ca, în
functie de valoarea estimată, autoritatea contractantă să determine procedura de atribuire a
contractului de achiziție publică corespunzătoare prin comparare cu pragurile valorice prevăzute
la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care este necesară achiziționarea mai
multor produse care au același cod CPV sau cod CPV diferit, dar necesitatea acestora răspunde
aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al contractului, valoarea estimată a
contractului se va stabili prin cumularea valorilor tuturor acestor produse. Pe de altă parte, în
situația în care produsele având același cod CPV sau cod CPV diferit ce urmează a fi
achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea valorii contractelor se va realiza separat,
în funcție de necesitățile ce au impus includerea achiziției în cauză în programul anual al
achizițiilor publice, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de
proceduri pentru achiziționarea acestor produse, în funcție de valoarea estimată. 
Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se
stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, așa
cum am arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din
Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra, ca fiind similare, produsele
pe care este necesar a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate
utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte
din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu
activitate constantă în sectorul respectiv. Totodată, conform art. 18 alin. (1) din Legea nr.
98/2016, în vederea determinării procedurii aplicabile pentru achiziția de produse ce îndeplinesc
cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, în situația în care atribuirea contractelor
poate fi realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze valoarea
estimată a tuturor loturilor. Referitor la achiziționarea de la un singur operator economic a mai
multor articole, deși acestea sunt similare în sensul achizițiilor publice, apreciem că o astfel de
situație se depășește prin lotizare, de altfel autoritatea contractantă având obligația de a împărți
pe loturi, acolo unde este posibil, și de a justifica în strategia de contractare decizia de a nu
lotiza, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016. Prin art. 19 din Legea nr. 98/2016,
legiuitorul a instituit un drept al autorității contractante de a atribui contracte pentru loturi
individuale, de valori și cu perioade de achiziționare mai mici, aferente unor  proceduri cu
perioade de derulare mai mari (licitație deschisă). Legea nu impune anumite motive pentru care
autoritatea contractantă decide să uzeze de dreptul acordat prin art.19, ci doar să respecte cele
doua condiții stabilite la acest articol. Astfel, dacă valoarea estimată a lotului/loturilor pentru
care se aplică prevederile art. 19 este sub pragurile de la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016
achiziția produselor/serviciilor/lucrărilor respective se poate realiza prin cumpărare direct în loc
de licitație deschisă. În cazul în care valorile estimate ale lotului/loturilor depasesc pragurile
achizitiei directe, dar se situeaza sub cele ce impun transmiterea anuntului la JOUE se
organizează procedura simplificată în loc de licitație deschisă. În orice caz din cele mai sus
menționate, valoarea cumulată a loturilor care au fost, sunt sau vor fi atribuite în anul bugetar
respectiv, in temeiul art. 19 din Legea nr. 98/2016, nu trebuie să depășească 20% din valoarea
globală a tuturor loturilor în care a fost împărțită construcția avută în vedere, achiziția de
produse similare ori serviciile avute în vedere.
Având în vedere că legiuitorul a înțeles să definească în mod expres doar produsele similare
prin dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 precizăm că această definiție nu poate fi
extinsă și la serviciile similare. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din
H.G. nr. 395/2016, atunci când alege modalitatea de achiziție, autoritatea contractantă trebuie să
țină cont de următoarele aspecte: – „valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același
obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici
ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar; – complexitatea contractului/acordului-
cadru ce urmează a fi atribuit; – îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor
modalități de atribuire.” Totodată, conform dispozițiilor alineatului (2) al aceluiași articol,
autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de
atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a
produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit.
a) sus-enunțat. Astfel, la alegerea procedurii, autoritatea contractantă, în funcție de scopul și
obiectul achiziției: fie va cumula achizițiile cu același obiect, fie va cumula achizițiile destinate
utilizării identice sau similare, fie va cumula achizițiile care se adresează unei pieței de profil
relevante. Există situații în care o autoritate contractantă necesită anumite achiziții care, în cazul
ei, servesc unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare și, prin urmare,
trebuie cumulate, chiar dacă nu se adresează aceleiași piețe de profil relevante. Este de
menționat că legiuitorul a separat cele trei posibilități, întrucât există situații în care fiecare
posibilitate le exclude pe celelalte două. Cu toate acestea, alegerea procedurii luând în
considerare oricare dintre cele trei posibilități, trebuie corelată întotdeauna cu scopul achiziției.
Având în vedere cele menționate mai sus și luând în considerare că, scopul este realizarea
campaniei de publicitate, apreciem că toate achizițiile necesare realizării acestei campanii se vor
cumula în vederea determinării modalității de achiziție, respectiv procedurii aplicabile, relevantă
în această situație fiind varianta a doua de la art. 17 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, cumulându-
se astfel toate achizițiile care sunt destinate utilizării identice ori similare.
Legislația actuală în domeniul achizițiilor publice pune un accent crescut pe planificare,
autoritățile contractante având obligația de a anticipa, pe cât posibil, achizițiile pe care le vor
realiza în decursul unui an bugetar și de a întocmi, în ultimul trimestru al anului curent, pentru
anul următor, strategia anuală de achiziții publice. În ceea ce privește achiziția directă,
subliniem că aceasta depinde în mod direct de valoarea estimată, utilizarea acestei modalități
simple de a cumpăra produse, servicii sau lucrări fiind permisă numai pentru valori, fără
TVA, estimate la nivelul unui an bugetar, care nu depășesc un anumit prag valoric, respectiv
135.060 lei pentru fiecare achiziție de produse ori servicii, respectiv 450.200 lei pentru fiecare
achiziție de lucrări (conform art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016). Pe de altă parte, codurile
CPV nu au legătură directă cu estimarea valorii unei achiziții, acestea fiind utilizate pentru o
descriere cât mai exactă a obiectului contractului. Avantajul principal al utilizării codurilor CPV
rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce
urmează a fi atribuit să fie accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul
Uniunii Europene. Subliniem că,  în vederea alegerii modalității de achiziție, estimarea valorii
unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu Cap. I,
Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din  Legea nr. 98/2016 și în conformitate cu art. 16 și 17 din H.G.
nr. 395/2016. Amintim de asemenea prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016, care interzic
autorității contractante să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a
valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de
atribuire. În continuare, este de menționat că legislația în domeniul achizițiilor publice
reglementează în mod expres modul de calcul al valorii estimate în cazul obiectivelor de
investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, în vederea alegerii
modalităților de atribuire (art. 17 alin. (4)  din H.G. nr. 395/2016).

TEMA 4
o   Modele documentații de atribuire
- Documentatia standard furnizare - Ordin ANAP privind aprobarea structurii,
conținutului și modului de utilizare a Documentației standard de atribuire a contractului
de achiziție publică/sectorială de produse, precum și a modalității de completare a
anunțului de participare/de participare simplificat nr. 1017/20.02.2019
- Modele documentatii de atribuire ANAP: prezentare, obligativitate sau optiune,
argumente PRO si CONTRA
 - Sesiune discutii, intrebari, spete
Documentatia standard furnizare - Ordin ANAP privind aprobarea structurii, conținutului
și modului de utilizare a Documentației standard de atribuire a contractului de achiziție
publică/sectorială de produse, precum și a modalității de completare a anunțului de
participare/de participare simplificat nr. 1017/20.02.2019
Pentru achizitia de produse Agentia Nationala pentru Achizitii Publice a emis Ordinul nr.
1017/2021 prin care s-a aprobat structura, conținutul și modul de utilizare a Documentației
standard de atribuire a contractului de achiziție publică/sectorială de produse, precum și a
modalitatea de completare a anunțului de participare/de participare simplificat.
De la acest moment, toate achizitiile de produse vor avea la baza o documentatie de atribuire cat
si DUAE intocmite cu respectarea prevederilor acestui ordin, care contine prevederi referitoare
la Documentaţia standard de atribuire a contractului de achiziţie publică/sectorială de produse.
Documentatia standardizata este structurată astfel:
a) secţiunea I - Document unic de achiziţii european (DUAE);
b) secţiunea II - Instrucţiuni pentru candidaţi/ofertanţi;
c) secţiunea III - Caiet de sarcini pentru achiziţie de produse;
d) secţiunea IV - Contract de achiziţie publică/sectorială de produse;
e) secţiunea V - Formulare şi modele de documente.
Precizam faptul ca la intocmirea documentatiei de atribuire, evaluatorii ANAP, daca procedura
intra in cadrul procentului de 10% pe care le evalueaza ex-ante, solicita sa se respecte integral
continutul documentelor anexe cu precizarea nu este cazul, acolo unde anumite precizari nu se
aplica.
Avand in vedere ca aceste documente se regasesc in ordin, nu este cazul sa le preluam la aceasta
parte a materialului, acestea putand fi consultate direct atat pe site-ul ANAP, cat si in e-monitor.
Modele documentatii de atribuire ANAP: prezentare, obligativitate sau optiune,
argumente PRO si CONTRA
Documentatiile de atribuire standard au inceput sa fie publicate de catre ANAP pe site-ul www.
achizitiipublice.gov.ro, la interactivitate incepand cu data de 31.08.2018, moment la care au fost
respinse toate documentatiile cu valori estimate peste pragurile europene, pentru a fi refacute cu
respectarea prevederilor documentatiilor standard postate pe site-ul respectiv.
In continuare, aceste documentatii standard se precizeaza ca vor fi utilizate obligatoriu la
documentatiile aferente procedurilor de licitatii cu valori estimate egale sau mai mari decat
pragurile prevazute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 si la art. 12 alin. (1) din Legea nr.
99/2016.
ANAP recomanda respectarea continutului documentelor care compun documentatia de
atribuire standard, pentru achizitiile pentru care se regasesc astfel de documentatii standard,
binentelor cu precizarea Nu este cazul, daca precizarile punctelor respective nu se aplica la
achizitia care face obiectul procedurii de atribuire.
In Strategia Nationala penntru Achizitii Publice, aprobata prin HG nr. 905/2015, ANAP s-a
angajat sa intocmeasca documentatii standard pentru diferite tipuri de achizitii, documentatii
care sa fie utilizate ca modele de autoritatile contractante. Demersul nu era nou, anterior
adoptarii strategiei nationale in domeniu, ANRMAP testand aceste abordari ale standardizarii
prin emiterea unor serii de documentatii standard impuse la acel moment autoritatilor
contractante, care trebuiau sa le respecte in totalitate.
Standardizarea este discutabila, chiar daca anumite documente permit ajustari/customizari, in
functie de obiectul contractului de achiztie publica. Informatiile impuse in prezent in
documentatia standardizata sunt excedentare si redundante, incarcand nejustificat documentatia
de atribuire si facand dificila parcurgerea acesteia de catre oeratorii economici. In acest context,
preluarea textelor de lege in Instrictiunile pentru ofertanti nu isi gaseste o justificare obiectiva,
textele normative fiind accesibile tuturor celor interesati, redarea acestora in fiecare
documentatie de atribuire fiind inutila. Mai mult decat atat, marea majoritate a contractelor de
furnizare sunt catalogate ca fiind de complexitate mica spre medie, spre deosebire de cele de
servicii sau lucrari, context in care o asemenea documentatie standardizata, riguroasa si
voluminoasa, nefiind justificata in toate cazurile.
Cu toate acestea insa, in prezent este imperativa respectarea continutul standardizat al
documentatiei de produse si eventual, daca nu se aplica precizarile respective, introducerea
sintagmei „Nu este cazul”. Celelalte modele din Ghidul ANAP sunt prezentate ca modele a
caror preluare este obtionala de catre autoritatile contractante.
Apreciem ca nu este utila preluarea in prezentul material a respectivelor documentatii standard,
acestea avand sute de pagini, fapt pentru care vom recomanda accesarea site-ul aferent pentru
discutii detaliate, daca va fi cazul.
TEMA 5
Cerințe obligatoriu de introdus în documentația de atribuire pentru evitarea aplicării de
corecții financiare
- Documentatia de atribuire: continut, cine si cand o elaboreaza?
- Cerinte calificare, criterii de atribuire, factori de evaluare
- Erori comune inregistrate la elaborarea documentatiei de atribuire
- Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire in
cadrul controlul exante ANAP
- Sesiune discutii, intrebari, spete
Documentatia de atribuire: continut, cine si cand o elaboreaza?
Documentaţia de atribuire - documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi
alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi
explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul contractului şi modul de
desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv,
condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către
candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile;
Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate
informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi
precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a
procedurii de atribuire.
Documentaţia de atribuire este alcătuită din următoarele:
a) DUAE şi instrucţiunile către ofertanţi/candidaţi.
b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul
procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare;
c) proiectul de contract conţinând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare şi modele de
documente.
Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru
a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul
de aplicare a procedurii de atribuire.
Documentatia de atribuire este elaborata de compartimentul intern specializat in domeniul
achizitiilor publice, cu concursul departamentelor de specialitate din institutie, a expertilor
cooptati, respectiv al operatorilor economici – consultarea pietei, dupa caz. Este aprobata de
conducatorul institutiei si se publica in SEAP in vederea initierii procedurii de atribuire.
In acest context, rolul compartimentului intern specializat în achiziții publice nu este de a se
substitui în atribuții altor compartimente din cadrul autorității contractante și nici de a dubla
activitatea acestora, cum ar fi întocmirea specificațiilor tehnice din caietul de sarcini. Scopul
acestui compartiment este de a realiza procesul de achiziție publică în condiții optime, având la
baza și centralizând toate informațiile transmise de către celelalte compartimente interne ale
autorității contractante.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 2 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, specialiștii
acestui compartiment intern specializat în achiziții au atribuții din punct de vedere procedural
vizavi de realizarea achizițiilor publice, respectiv responsabilitatea asigurării respectării
prevederilor legislației privind achizițiile publice în derularea procesului de achiziție publică.
Prin urmare, compartimentul intern specializat în achiziții va fi sprijinit de către compartimentul
beneficiar al achiziției, în baza art. 2 alin. (3) lit. c) și alin. (5) lit. a) și b) din Anexa la H.G. nr.
395/2016, prin transmiterea și asumarea, prin semnătură, a specificațiilor tehnice pe baza cărora
se întocmește caietul de sarcini.
Sediul materiei: art. 154 din Legea nr. 98/2016, art. 20 din H.G. nr. 395/2016
Cerinte calificare, criterii de atribuire, factori de evaluare
Criteriile de calificare şi selecţie se referă numai la:
-situaţia personală a candidatului sau ofertantului;
-capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
-situaţia economică şi financiară;
-capacitatea tehnică şi/sau profesională.
Autoritatea contractantă:
-are obligaţia de a preciza în cadrul anunţului de participare și a documentației de atribuire
cerinţele minime de calificare
-nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime ce ar conduce la restrictionarea
participării la procedura de atribuire.
-are obligaţia de a respecta principiul proportionalitatii
Este interzis a se restricţiona participarea la procedura prin stabilirea unor cerinţe minime de
calificare care nu prezintă relevanţă şi sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea
contractului de achiziţie publică.
Criterii de atribuire; factori de evaluare
Sediul materiei: Art. 187-192 din Legea 98/2016.
Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritatea
contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire:
a) preţul cel mai scăzut;
b) costul cel mai scăzut;
c) cel mai bun raport calitate-preţ;
d) cel mai bun raport calitate-cost
Ghidul A.N.A.P. privind factorii de evaluare la produse.
A se vedea:
http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/10/final_Catalog_factori_produse_DCMS.pdf
Factorii de evaluare aferenți celui mai bun raport calitate-preț:
Preț/cost
Preț fix
Costul pe ciclu de viata alprodusului/serviciului/lucrarii respective
Calitate
Valoare tehnică (de ex. performanță energetică sau consum redus de energie)
Caracteristici estetice și funcționale (garanție în timp sau garanție extinsă, durată de viață
prelungită)
Accesibilitate și proiectare pentru toți utilizatorii
Condiții sociale, de mediu și inovatoare
Servicii Organizare - Controlul calității
Personalul implicat în execuția contractului - Prevederi Instrucțiunea nr.1/2017 Personalul-cheie.
Instrucțiunea 1/2017 prevede în mod expres cazurile în care factorii de evaluare referitoare la
organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pot fi folosiți:
➢ în cazul contractelor ce au ca obiect realizarea unor prestaţii intelectuale care presupun o
complexitate ridicată, respectiv care includ activităţi cu caracter intelectual ce au ca rezultat
identificarea, elaborarea şi dezvoltarea soluţiei tehnice ce stă la baza implementării respectivelor
contracte cum sunt - contractele de servicii ce au ca obiect consultanţă/ asistenţă tehnică,
elaborare studii, proiectare, supervizare sau altele asemenea;
➢ contractele de lucrări ce includ, deopotrivă, proiectarea soluţiei tehnice şi execuţia lucrărilor
aferente implementării acesteia;
➢ contractele de servicii ce au ca obiect dezvoltarea unor sisteme informatice;
➢ contractele de servicii de natura/tipul celor de consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii,
proiectare, supervizare şi altele asemenea aferente unor proiecte/obiective de investiţii de
complexitate ridicată.
Exemple:
- numărul de analize sau de proiecte realizate pentru proiecte similare cu cel ce face obiectul
viitorului contract aferent personalului-cheie;
- experienţa similară în domeniul specific aferent activităţilor din cadrul viitorului contract,
cuantificată în ani;
- experienţa generală în ceea ce priveşte domeniul studiilor, cuantificată în ani
Se recomandă stabilirea unor clase în funcţie de care să fie acordat punctajul, fiecare clasă
reprezentând un interval (peste nivelul minim) în care se încadrează experienţa expertului-cheie
ce face obiectul factorului de evaluare, măsurată prin numărul de proiecte comparabile la care a
participat, realizând activităţi similare cu cele ce urmează a le implementa în cadrul viitorului
contract (de exemplu: între 2 şi 4 proiecte - 3 puncte; între 5 şi 7 proiecte - 5 puncte; peste 8
proiecte -10 puncte).
Factorii de evaluare referitori la modul de organizare a activităţilor necesare a fi desfăşurate
pentru implementarea contractului sunt corelaţi cu complexitatea acestuia şi se raportează la
modalităţile pe care prestatorul le are în vedere pentru executarea contractului în cauză, având
asociată o metodologie de punctare obiectivă, care urmăreşte aceste elemente calitative descrise
în propunerea tehnică, toate acestea fiind descrise prin strategia de contractare, Exemple: -
metodologia de prestare, cu descrierea activităţilor şi sub-activităţilor necesare implementării
contractului; - alocarea corespunzătoare a resurselor pentru îndeplinirea subactivităţilor raportat
la complexitatea acestora; - încadrarea corespunzătoare a activităţilor în procesul de
implementare a contractului, respectând o succesiune logică şi corelată cu o durată adecvată
asociată fiecărei activităţi.
Erori comune inregistrate la elaborarea documentatiei de atribuire
Erorile în domeniul achizițiilor publice sunt înțelese ca fiind încălcări ale normelor (principiilor)
privind achizițiile publice, indiferent de stadiul procedurii sau de consecințele acestora pentru
bugetul public.
Erorile în achizițiile publice pot fi săvârșite:
- înainte de inițierea unei proceduri de achiziție publică (în faza de planificare a achizițiilor
specifice: de exemplu în timpul procesului de estimare a valorii de achizițiesau de luare a
deciziei cu privire la aplicarea unei proceduri specifice) - deciziile luate în afara procedurii
formale de achiziție publică (înainte) au fără îndoială un impact asupra cursului acțiunilor
întreprinse de autoritatea contractantă;
- în cursul unei proceduri de achiziție publică (de exemplu în timpul evaluării incorecte a
capacităților operatorului economic, aplicarea greșită a normelor privind selectarea operatorilor
economici, sau evaluarea greșită a ofertelor );
- după ce procedura a fost finalizată și contractul atribuit (de exemplu eșecul de a publica un
anunț de atribuire a contractului, modificarea ilegală a unui contract deja încheiat, atribuirea unor
lucrări sau servicii suplimentare fără ca să fie îndeplinite condițiile privind nesubstantialitatea
modificarii).
În funcție de criteriile aplicate, pot fi identificate diferite tipuri de erori în procesul de achiziție
publică. Distincția dintre erori se bazeaza pe criteriul impactului erorii asupra rezultatelor
procedurii de achiziție. Erorile pot fi astfel clasificate ca:
- Erori substanțiale (grave); sau
- Erori nesubstanțiale (minore).
Care sunt cele mai comune erori în domeniul achizițiilor publice?
1. Erori privind planificarea, pregătirea și lansarea procedurii
- Neaplicarea normelor privind achizițiile publice
- Alegerea incorectă a procedurii de achiziție publică
- Aplicarea incorectă a regulilor de estimare a valorii achiziției
- Descrierea incorectă a obiectului achiziției
- Cerințe de participare, care nu sunt în conformitate cu principiile egalității de tratament,
proporționalității și ale concurenței reale
2. Erorile comise în timpul desfășurării procedurii
- Nerespectarea termenelor prevăzute în normele privind achizițiile publice
- Evaluarea incorectă a calificărilor operatorilor economici, care are ca rezultat descalificarea lor
- Evaluarea incorectă a ofertelor, care are ca rezultat respingerea unei oferte conforme sau eșecul
de a respinge o ofertă neconformă
- Modificarea criteriilor de atribuire în cursul procesului de achiziție publică
- Anularea procedurii fără un motiv valabil
- Eșuarea în a respecta termenul suspensiv
- Eșuarea în a informa participanții despre rezultatele procedurii
- Eșuarea în a publica un anunț de atribuire a contractului
3. Erori comise dupa incheierea contractului de achizitie publica
- Modificarea unui contract în timpul execuției sale, contrar normelor care permit o astfel de
modificare
Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire in
cadrul controlul exante ANAP
Din analiza materialelor ANAP se constata ca cele mai multe „abateri”/neconformitati au fost
identificate in cuprinsul Caietului de sarcini.
A se vedea:
http://anap.gov.ro/web/neconformitati-frecvente-identificate-in-activitatea-de-control-ex-ante-
precum-si-masuri-de-remediere

TEMA 6
o   Caiet de sarcini /Documentație de atribuire, derulare procedura de atribuire
- Caietul de sarcini. Noțiune și clasificare
- Cine si cand il elaboreaza? Ce contine?
- Specificatii tehnice restrictive, mentiunea “sau echivalent”, Specificațiile tehnice
identice cu ale unui producător
- Specificații tehnice funcționale, Specificații tehnice de performanță, Specificații tehnice
obligatorii
- Standarde, Mijloace adecvate de respectare a specificațiilor: rapoarte de încercare,
Utilizarea etichetelor
- Caietul de sarcini – parte a documentatiei de atribuire
 - Comisia de evaluare, experti externi cooptati, evaluarea ofertelor, stabilirea ofertei
castigatoare/anularea procedurii, solicitarea documentelor de confirmare DUAE cu
respectarea prevederiloor Ordin ANAP nr. 1170/2021
- Sesiune discutii, intrebari, spete
Caietul de sarcini. Noțiune și clasificare
Caietul de sarcini sau documentul descriptiv face parte din Documentatia de atribuire. (art. 20
alin. (1) lit.b) din HG nr. 395/2016)
Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe,
prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie
descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. (art.20
alin. (10) din HG nr. 395/2016)
Caietul de sarcini poate fi intocmit de catre compartimentul intern specializat in domeniul
achizitiilor publice, ca document integrator al ansamblului cerintelor/specificatiilor tehnice
elaborate insa de specialisti, sau de compartimentul la nivelul caruia a fost identificata nevoia ce
face obiectul respectivului Caiet de sarcini.
Specificații tehnice (specificații de performanță, specificații funcționale, sintagma “sau
echivalent”, standarde, etichetă, rapoarte de încercare)
Specificații tehnice. Noțiune și clasificare
Specificațiile tehnice
Temei legal. Temeiul legal este art. 3 alin. 1 pct. 26 lit. Z, pct. 44 și 45, art. 70, art. 156-159 din
Legea 98/2016, art. 20 din H.G. 395/2016, art. 3 alin. 1 pct. 19 s), 44 rr) și 46 tt) din Legea
99/2016 privind achizițiile sectoriale, art. 165-169 din Legea 99/2016 privind achizițiile
sectoriale, pct. 74, 75, 77 din preambulul Directivei 2014/24/UE, art. 42 din Directiva
2014/24/UE, respectiv pct.83, 84, 86, art. 60 din Directiva 2014/25/UE.
La aceste texte se adaugă prevederile TFUE care interzic discriminarea în achizițiile publice, în
special art. 34 și art. 56 precum și jurisprudența unională aplicabilă de la caz la caz.
Definiție. Legea 98/2016 definește specificațiile tehnice astfel:
“rr) specificaţii tehnice - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui
produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare
îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante.”
Specificațiile tehnice trebuie să nu aibă ca efect restrângerea concurenței dintre operatorii
economici prin copierea specificațiilor pe care un operator economic le oferă în mod obișnuit
spre comercializare. Specificațiile tehnice au influență covârșitoare și asupra alegerii procedurii
de atribuire întrucât în cazul unor produse, servicii sau lucrări complexe dacă specificațiile nu
pot fi definite cu precizie se pot utiliza proceduri specifice cum ar fi negocierea competitivă sau
dialogul competitiv.
Regim juridic. Specificațiile tehnice sunt cerințe de natură tehnică care permit descrierea
obiectivă a unui produs într-o manieră corespunzătoare astfel încât să corespundă necesităților
acestei autorități/entități contractante.
În esență, o specificație tehnică care impune unui produs să îndeplinească standarde naționale
facultative contravine, ca regulă, respectării principiului nediscriminării din cadrul pieței unice a
Uniunii Europene.
În cauzele Dundalk1 și Vestergaard2, C.J.U.E. a stabilit că există discriminare în situația în care
se face referire la un standard național care nu este obligatoriu fără a se utiliza sintagma “sau
echivalent” sau în situația în care se impune un producător fără a se utiliza această sintagmă.
Pentru exemple cu privire la specificațiile tehnice din domeniul medical, se poate vedea și
Ordinul
2376/2020 privind conţinutul, modalitatea de completare şi modul de utilizare a documentelor
standard ''Instrucţiuni pentru ofertanţi/candidaţi'' şi ''Caiet de sarcini'' la atribuirea acordului-
cadru/contractului de achiziţie publică/sectorial având ca obiect măşti de protecţie de uz sanitar
de tip II, II R, FFP2, FFP3 publicat în M.Of. 1222 bis din 2020.12.14.
Ca regulă, conform art. 155 alin. (6) din Legea 98/2016, specificațiile tehnice trebuie să permită
accesul egal și să nu creeze obstacole nejustificate.
Evaluarea unor specificații tehnice care împiedică accesul egal se va face de la caz la caz însă, ca
regulă, specificații tehnice care nu pot fi justificate în mod obiectiv, cum ar fi anumite
specificații de calitate, pot fi considerate restrictive.
Caracterul justificat sau nu al unui obstacol se va stabili în funcție de proporționalitatea care
există între caracterul unei specificații anume și natura obstacolului respectiv. Cu alte cuvinte, ar
trebui să se răspundă la întrebarea dacă specificația este justificată sau nu prin raportare la un
obstacol, sau cât poate fi de justificată.
Specificații tehnice funcționale
Specificațiile tehnice trebuie să fie suficient de precise încât să permită ofertanților să determine
obiectul contractului de achiziție publică. Caracteristicile privind lucrarea, serviciul sau
produsele pot viza și următoarele: procesul sau metoda specifică de execuție, fabricație sau
prestație cu condiția să aibă legătura cu obiectul contractului de achiziție și să fie proporționale
prin rapoartare la valoarea și obiectivele achiziției.
Întrebare practică nr. 1: se poate folosi sintagma “de cea mai înaltă calitate?” O asemenea
specificație poate fi considerată neclară.
Cu titlu de exemplu, specificațiile funcționale se pot referi la: umiditate, tensiune de alimentare,
greutate, dimensiuni, respectarea marcajului CE, tipul de material utilizat (de exemplu,
hipoalergenic, ), eficiență filtare, cerințe de calitate.
Specificațiile tehnice trebuie să fie specifice și destul de ușor de evaluat astfel încât să
corespundă
nevoilor utilizatorilor finali.
Întrebare practică nr. 2: poate fi obligată autoritatea contractantă să achiziționeze cele mai noi
tehnologii? Autoritatea contractantă își stabilește specificațiile în funcțiile de nevoi. În principiu,
dacă nu sunt luate în considerare alte elemente, o autoritate nu poate fi obligată să utilizeze cele
mai noi tehnologii.
Specificații tehnice de performanță
Speficațiile tehnice permit definirea rezultatului (cu titlu de exemplu, un anumit volum, o
anumită
acuratețe și acceptarea unui număr redus de erori, accesul într-o perioadă de timp) în loc de a
descrie anume caracteristici detaliate. Aceste specificații permit obținerea unor soluții inovatoare,
colaborative sau care pot adăuga plus-valoare.
Principalul avantaj al utilizării specificațiilor de performanță este acela că poate încuraja
participarea mai multor operatori economici.
Cu titlu de exemplu, o autoritate poate solicita obținerea unui anumit grad al anume caracteristici
(grad de rezistență la o anumită temperatură) în loc să solicite în mod expres un material anume.
Un alt avantaj al specificațiilor de performanță este acela că poate reduce nevoia de cunoștințe
foarte tehnice într-un anume domeniu cum ar fi acele domenii în care tehnologia se modifică
rapid.
Întrebare practică nr. 3: pot fi incluse atât specificații funcționale cât și specificații de
performanță? În funcție de caracteristicile produsului, serviciilor sau lucrării, aceste tipuri de
specificații se pot completa reciproc. Nu există o ierarhie anume.
Art. 156 nu implică o ierarhie a specificațiilor tehnice ci acordă o marjă de apreciere autorităților
contractante, în funcție de nevoile proprii. Importanța clasificării specificațiilor tehnice în cele
două categorii, respectiv specificații funcționale și de performanță este subliniată și de
posibilitatea utilizării procedurii negocierii fără publicare în cazul existenței unor drepturi
exclusive conform art. 104 alin. 1 lit. b) din Legea 98/2016 doar în situația în care în care există
un singur operator economic care poate îndeplini respectivele specificații funcționale, fără a
include specificațiile de performanță. Ca regulă, specificațiile de performanță ar trebui însoțite și
de o toleranță acceptată.
Utilizarea combinată a celor două tipuri de specificații nu ar trebui să ducă la interpretare
inconsecventă.
Specificații tehnice obligatorii
Pot exista și specificații tehnice impuse de reglementări specifice cum ar fi de exemplu
reglementările din domeniul medical.
Sintagma sau echivalent
A se vedea: art. 156 alin. 2 și 3 din legea 98/2016.
Rațiunea utilizării sintagmei este de a nu descuraja operatorii economici să participe la o
procedură de atribuire anume așa cum a explicat și CJUE în C-413/17 - Roche Lietuva,
ECLI:EU:C:2018:865
”39. Astfel, potrivit jurisprudenței în domeniul contractelor de achiziții publice de bunuri, faptul
de a nu adăuga mențiunea „sau echivalent” după desemnarea, în caietul de sarcini, a unui
produs determinat poate nu numai să descurajeze operatorii economici care utilizează sisteme
similare acestui produs să participe la cererea de ofertă, ci și să împiedice fluxul de importuri în
comerțul transfrontalier în Uniune, rezervând piața doar acelor furnizori care își propun să
utilizeze produsul indicat în mod specific” (a se vedea în acest sens Ordonanța din 3 decembrie
2001, Vestergaard, C-59/00, EU:C:2001:654, punctul 22 și jurisprudența citată).
De altfel, in SEAP este predefinita sintagma, iar la incarcarea documentatiei de atribuire acesta
se adauga automat documentelor achizitiei.
Utilizarea fără sintagma sau echivalent intervine, cu titlu excepțional când nu pot fi utilizate
specificațiile funcționale sau de performanță sau nu sunt suficiente. Utilizarea acestei sintagme
poate crea anumite dificultăți privind identificarea specificațiilor solicitate din perspectiva
necesității clarificării specificațiilor care ar fi echivalente. Prin urmare, este posibilă atât o
interpretare largă cât și una restrânsă astfel că ar fi de dorit o clarificare a elementelor de
comparat.
Decizia nr. 416/2021 din 07-sept-2021 Curtea de Apel MURES Targu Mures.
Redare din textul deciziei:
„Prin această modalitate de evaluare a ofertei tehnice, autoritatea contractantă s-a îndepărtat de la
cerinţele propriei documentaţii de atribuire în sensul că nu a avut în vedere menţiunea
„echivalent” şi s-a limitat la a constata că nu a fost ofertat procesorul producătorului indicat.
Nicăieri în procesul-verbal şi nici în actele ulterioare autoritatea contractantă nu indică cel puţin
un element din care să rezulte de ce nu a apreciat ca fiind echivalente produsele în cauză, în
condiţiile în care produsul ofertat de A____ A_ A__ îndeplineşte toate cerinţele minime
prevăzute în caietul de sarcini cu privire la procesor, respectiv frecvenţa nominală, frecvenţă
turbo, Cache L3 şi număr de nuclee. În lipsa oricăror altor menţiuni ale autorităţii contractante în
ceea ce priveşte caracteristicile tehnice ale procesorului solicitat şi în condiţiile în care în cauză
nu se pune problema incidenţei unui standard/agrement tehnic, în mod rezonabil operatorii
participanţi la procedură au înţeles să oferteze un procesor al unui alt producător,
justificând echivalenţa prin raportare la exigenţele minime impuse prin caietul de sarcini.
Declararea neconformă a ofertei strict în considerarea faptului că nu are ca obiect
procesorul Intel® Core™ 17 şi fără alte explicaţii reprezintă o încălcare a documentaţiei de
atribuire dar şi a principiilor tratamentului egal şi al nediscriminării, prevăzute de art. 2
din Legea 98/2016. C_____ subliniază că în vederea respectării principiilor anterior
indicate se impune pe de o parte elaborarea documentaţiei de atribuire într-o manieră care
să asigure egalitate de oportunităţi, respectiv tratamentul echitabil al operatorilor
economici din perspectiva stabilirii cerinţelor (o aplicare a acestui principiu o întâlnim şi în
cauza C-359/93, Comisia vs. Regatul Ţărilor de Jos, C_____ evidenţiind că definirea
specificaţiilor tehnice, prin referire la o anumită marcă este permisă doar în cazul în care nu este
posibilă o descriere suficient de exactă şi inteligibilă a obiectului contractului şi numai dacă o
asemenea referire este însoţită de menţiunea „sau echivalent“.). Pe de altă parte, se impune
aplicarea în concret a acestor principii la momentul evaluării ofertelor, pentru a exista şi o
egalitate de rezultat, respectiv tratamentul echitabil al operatorilor economic din perspectiva
aplicării cerinţelor. Ca efect al principiului tratamentului egal autoritatea contractantă garantează
pentru toţi participanţii aceleaşi şanse în formularea ofertelor şi asigură concurenţa reală între
operatorii economici participanţi la o procedură de achiziţie publică. În cazul dedus judecăţii,
astfel cum s-a arătat anterior, modalitatea de evaluare a ofertei tehnice a petiţionarei a lăsat fără
conţinut sintagma „echivalent” , element esenţial care a susţinut legalitatea documentaţiei de
atribuire din perspectiva principiului tratamentului egal. În ceea ce priveşte considerentele
Consiliului, C_____ reţine că acestea nu satisfac exigenţele dispoziţiilor art. 26 alienat 11 din
Legea 101/2016, referirea la o analiză proprie şi independentă fără a se indica elementele
concrete şi sursa informaţiilor analizate nefiind suficientă prin ea însăşi. În ceea ce priveşte
concluzia că „sunt identificabile caracteristici superioare în cazul procesorului Intel Core 17
(minim generaţia 10), de exemplu frecvenţa maximă superioară, procesorul AMD RYZEN 5
4500U fiind comparabil ca performanţe cu procesorul Intel Core 15, deci de o generaţie
anterioară” C_____ subliniază că în cuprinsul caietului de sarcini, în ceea ce priveşte procesorul,
s-a solicitat o cerinţă tehnică minimă, respectiv Frecvenţa turbo de minim 4 GHz. În condiţiile în
care procesorul ofertat de petiţionară îndeplineşte cerinţa tehnică minimă în ceea ce priveşte
frecvenţa, atât frecvenţa nominală pe procesor cât şi cea turbo, acesta nu putea fi declarat
neconform. Desigur în considerarea specificului produsului în raport de producător şi de
tehnologia utilizată de acesta, cele două procesoare Intel, respectiv AMD vor avea o ________
diferenţe sub aspectul performanţelor. În condiţiile în care ambele procesoare îndeplinesc
cerinţele minime specificate în caietul de sarcini şi în lipsa unor menţiuni suplimentare în cadrul
documentaţiei de atribuire, caracterul echivalent al produselor se va verifica în raport de
menţiunile din caietul de sarcini. A admite teza contrarie ar presupune că prin sintagma
„echivalent” autoritatea contractantă nu a avut în vedere o clasă de procesoare (respectiv
procesoare care îndeplinesc toate o cerinţă tehnică minimă) ci un procesor identic cu procesorul
Intel Core 17. Or, o asemenea interpretare a documentaţiei de atribuire este exclusă întrucât are
efect indicarea doar formală a sintagmei „echivalent”. În aceeaşi ordine de idei, înscrisurile în
probaţiune depuse de intimată nu fac decât să confirme caracterul comparabil al procesoarelor
celor doi producători din punct de vedere al performanţelor , diferenţele sesizate nefiind
subsumate unei cerinţe a autorităţii contractante şi în consecinţă nerelevante în raport de cerinţele
documentaţiei de atribuire, cu atât mai mult cu cât criteriul de atribuire este cel mai scăzut preţ
(aspect ce presupune preţul cel mai mic pentru produsul care îndeplineşte cerinţele tehnice
minime prevăzute ca atare în caietul de sarcini) şi nu cel mai bun bun raport calitate-preţ.
C_____ subliniază că în oferta sa, A____ A_ A__ indică precis îndeplinirea cerinţelor tehnice
minime solicitate şi are anexate înscrisuri care susţin echivalenţa cu tipul de procesor solicitat
Pagina 5 din 6 de autoritate contractantă. În acest context trebuie menţionat faptul că la acest
moment autoritatea contractantă nu este în măsură să invoce lipsa traducerii documentelor în
limba română. Pe de o parte, cu privire la acest aspect Comisia de evaluare nu a înţeles să
formuleze o solicitare de clarificări iar pe de altă parte se constată că inclusiv ofertantul
câştigător s-a prevalat de înscrisuri depuse în limba engleză şi acceptate ca atare de autoritatea
contractantă. Prin urmare, în virtutea principiului tratamentului egal, autoritatea contractantă nu
poate ignora aceste înscrisuri în probaţiune. Având în vedere considerentele anterioare, C_____
va admite plângerea formulată de A____ A_ A__ şi va modifica decizia 1719/C10/1729 din data
de 06.08.2021, emisă de CONSILIUL N_______ DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR.
Se va dispune anularea raportului procedurii nr. 5312/05.07.2021 şi va fi obligată autoritatea
contractantă ca în termen de 20 de zile de la comunicarea prezentei decizii să procedeze la
reevaluarea ofertei tehnice a A____ A_ A__, cu respectarea considerentelor prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII, DECIDE:
Admite plângerea formulată de A____ A_ A__”
Standarde
A se vedea art. 156 din legea 98/2016.
Standardele reprezintă o formă de armonizare a legislației în anumite domenii tehnice.
Standardele tehnice, ca regulă, nu sunt obligatorii cu excepția cazului în care există o
reglementare anume care impune obligativitatea cum ar fi marca CE. Utilizarea standardelor
asigură un plus de transparență și o abordare nediscriminatorie ca urmare a faptului că
produsele/serviciile și lucrările se înscriu în parametrii acceptați. Acest fapt poate preveni riscul
de incompatibilitate tehnică.
A se vedea materialul ANAP - Îndrumar metodologic pentru formularea criteriilor legate de
standarde în documentațiile de atribuire
http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/08/IndrumarANAP-final_august2019.pdf
Mijloace adecvate de respectare a specificațiilor: rapoarte de încercare
Rapoartele de încercare sau certificatele trebuie să fie eliberate de un organism de evaluare a
conformității.
Întrebare practică nr. 4: Se poate impune prin Caietul de sarcini prezentarea exclusiva a unui
raport emis de organism național fără a fi posibilă depunerea unui raport emis de organism din
Uniunea Europeană? Acest fapt ar contraveni principiului recunoașterii reciproce fapt expres
prevăzut și de art. 158 alin. 2 din Legea 98/2016.
Organismele de evaluare a conformității din România trebuie să fie acreditate de RENAR iar
competențe unui astfel de organism rezultă din anexa la certificatul de acreditare.
Ca bună practică, rapoartele de încercări ar trebui să fie însoțite și de certificatul de acreditare și
de anexa la acest certificat.
Decizie nr. 244/2021 din 18-feb-2021 Curtea de Apel TIMISOARA Timisoara, Sectia de
contencios administrativ si fiscal.
Redare din decizie:
„Astfel, aşa cum s-a arătat anterior, în cadrul procedurii, petenta a depus doar certificatul
nr.78/117 din 24.05.2010 emis de Concordia CERT SRL, societate care nu era acreditată de
către RENAR ca organism de evaluare a conformităţii sistemelor de management, respectiv
certificatul ISO 9001:2015 nr. UIG-1014-EN-986 emis în data de 26.10.2020 de Organismul de
certificare UNICERT acreditat RENAR, conform certificatului de acreditare nr.SM 107 din
31.03.2020, certificate care nu puteau să facă dovada îndeplinirii condiţiei din Fişa de date,
pentru considerentele anterior expuse, nedepunând alte înscrisuri care să poată fi calificate de
către autoritatea contractantă ca fiind alte probe/dovezi ce pot demonstra îndeplinirea
criteriului de calificare.”
Utilizarea etichetelor
Etichetele pot îndeplini două funcții, respectiv:
-să stabilească anumite specificității tehnice/cerinte pentru produse, servicii sau lucrări;
-să constituie un mijloc de probă al faptului ca produsele, serviciile sau lucrarile ofertate
îndeplinesc, urmare a etichetarii, specificațiile solicitate.
Toate condițiile prevăzute de art. 157 din Legea 98/2016 trebuie să fie cumulative.
„În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze lucrări, produse sau
servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, aceasta poate solicita prin
specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau prin condiţiile de executare a contractului o
etichetă specifică drept dovadă că lucrările, serviciile sau produsele corespund cerinţelor
solicitate, dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite în mod cumulativ:
- cerinţele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului şi sunt
potrivite pentru a defini caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor care constituie
obiectul contractului;
- cerinţele de etichetare se bazează pe criterii nediscriminatorii şi verificabile în mod obiectiv;
- etichetele sunt create printr-o procedură deschisă şi transparentă, în cadrul căreia pot participa
toate entităţile interesate relevante, inclusiv organisme guvernamentale, consumatori, parteneri
sociali, producători, distribuitori şi organizaţii neguvernamentale;
- etichetele sunt accesibile tuturor entităţilor interesate; e) cerinţele de etichetare sunt stabilite de
o entitate terţă asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate
exercita o influenţă determinantă
Comisia de evaluare, experti externi cooptati, evaluarea ofertelor, stabilirea ofertei
castigatoare/anularea procedurii, solicitarea documentelor de confirmare DUAE cu
respectarea prevederilor Ordin ANAP nr. 1170/2021
În perioada de întocmire a ofertelor, pana la momentul depunerii acestora, interactiunea cu
operatorii economici, primirea solicitărilor de clarificări și transmiterea răspunsului la aceste
clarificări sunt gestionate de compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor sau
persoana însărcinată cu atribuţii în domeniul achizitiilor ori de consultantul care oferă servicii
auxiliare achiziţiei. Persoanele care au redactat documentaţia de atribuire (din compartimentul de
achiziţii) și cei care au acordat suport tehnic – proiectanţi în cazul proiectelor de construcţii ori
departamentele din cadrul auorităţii contractante care au nevoie de produsul achiziţionat sunt cei
care preiau întrebările și răspund la ele.
Responsabilitatea în această perioadă revine persoanei desemnate cu derularea procedurii, care,
de cele mai multe ori, este și președintele comisiei de evaluare. Această persoană răspunde direct
întrebărilor dacă acestea ţin de elemente ale documentaţia de atribuire, cum ar fi FDA, contract,
formulare, sau apelează la proiectant în cazul documentaţiei tehnice.
Numirea comisiei de evaluare se poate face încă din etapa de planificare/pregătire sau se poate
face în etapa de organizare, dar nu mai tarziu de data limită de depunere a ofertelor.
Se nominalizează membri aparţinând compartimentelor autorităţii contractante, iar în cazul în
care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din
cadrul respectivei autorităţi contractante
Alte nominalizari: AC poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi
experţi cooptaţi.
Expertul abordeaza probleme de natura:
- în domeniul achiziţiilor publice;
- de natură tehnică;
- de natura financiară;
- de natura juridică;
- aspectele contractuale specifice
Si va elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice.
- nu are drept de vot
Persoanele care constituie comisia de evaluare nu trebuie să fie în relaţii de subordonare ierarhică
unele faţă de altele, în măsura în care structura organizatorică permite acest lucru.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei
de evaluare.
Atribuţiile Comisiei de evaluare:
-deschiderea ofertelor;
-verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare;
-realizarea selecţiei candidaţilor (dacă este cazul);
-desfăşurarea dialogului cu operatorii economici (la procedura de dialog competitiv);
-desfăşurarea negocierilor cu operatorii economici (la procedurile de negociere;)
-verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini;
-evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanţilor în conformitate cu criteriile de atribuire (dacă este
cazul);
-verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, inclusiv verificarea conformităţii cu
propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi
disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi, dacă
este cazul, verificarea situaţiilor de preţ sau cost aparent neobişnuit de scăzut;
-elaborarea solicitărilor de clarificări şi/sau completări;
-stabilirea ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării
acestora în fiecare dintre aceste categorii;
-stabilirea ofertelor admisibile;
-aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare potrivit Fişei de date a achiziţiei;
-stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare sau, după caz, formularea propunerii de anulare a
procedurii;
-elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor intermediare aferente
fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului procedurii de atribuire.
A se vedea art. 127 al HG 395/2016
Aceeași comisie de evaluare poate fi constituită pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri
cadru, dacă acestea sunt de complexitate redusă. La procedurile cu mai multe etape,
nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru fiecare
etapă în parte, cât şi pentru toate etapele.
Președintele comisiei de evaluare înaintează conducătorului autorităţii contractante, spre
aprobare, rapoartele intermediare (aferente fiecărei etape, în cazul procedurilor în mai multe
etape) şi raportul procedurii de atribuire.
Conducătorul autorităţii contractante va motiva în scris o eventuală decizie de respingere a
raportului procedurii. Îl poate întoarce, o singură dată, în comisia de evaluare pentru o corectare
ori reevaluare parţială – normele de aplicare neprecizând ce se petrece în cazul în care comisia de
evaluare își menţine decizia și după corectarea/evaluarea parţială solicitată – sau poate cere o
reevaluare completă de către o nouă comisie de evaluare.
Odată apobat raportul comisiei de evaluare de către conducătorul autorităţii contractante,
activitatea comisiei de evaluare își înceteaza activitatea.
Raportul procedurii se publică în SEAP, semnat cu semnătura electronică. Legislaţia nu prevede
termenul în care acesta trebuie publicat după aprobarea acestuia.
Verificarea și evaluarea ofertelor/etape:
1. Analiza garanţiilor de participare
2. Analiza conformităţii ofertelor
3. Analiza îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie (dacă au fost solicitate)
4. Analiza propunerilor tehnice
5. Analiza propunerilor financiare
6. Motivele de respingere a ofertelor ca inacceptabile
7. Motive de respingere a ofertelor ca neconforme
8. Analiza documentelor justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor
criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE
Clarificari:
Regula generală în cadrul unui proces de achiziţie publică este că orice comunicare - solicitare,
informare, notificare etc. - trebuie să se desfășoare în scris, prin mijloace electronice general
accesibile, nediscriminatorii, pentru a nu se limita accesul operatorilor economici interesaţi la
procedură. Normele metodologice precizează, la art. 52 al HG 395/2016, situaţiile în care
autoritatea contractantă poate utiliza alte mijloace de comunicare decât cele electronice.
Comunicarea verbală – menţionată de legislaţie – poate fi folosită de către autoritatea
contractantă numai pentru acele comunicări care nu au legătură cu elementele esenţiale ale unei
proceduri de atribuire (între acestea, legea include documentele achiziţiei, solicitările de
participare şi ofertele). Autoritatea contractantă trebuie să consemneze în scris principalele
elemente ale conţinutului comunicării verbale și să informează toţi participanţii.
Legea impune autorităţii contractante și consemnarea – prin minute, înregistrări audio ori sinteză
scrisă – a acelor comunicări verbale cu ofertanţii care ar putea avea un impact semnificativ
asupra conţinutului şi evaluării ofertelor.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa procedurii de atribuire prin
publicarea anunţurilor de intenţie, a anunţurilor de participare şi a anunţurilor de atribuire.
Toate documentele publicate în SEAP – atât cele publicate de autoritatea contractantă, cât și cele
publicate de operatorul economic – vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
Ca regulă generală, autoritatea contractantă trebuie să răspundă clar şi complet solicitărilor de
clarificări sau informaţii suplimentare făcute de operatorii economici, potenţiali
ofertanţi/candidaţi, după lansarea procedurii de atribuire.
Răspunsurile autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare se
concretizeaza intr-un raspuns consolidat, care trebuie postat în SEAP, fără dezvăluirea identitatii
operatorilor economici care au făcut solicitările respective.
In vederea evaluarii conformitatii ofertelor, comisia de evaluare nu este obligata sa solicite
clarificari, insa in masura in care ambiguitatile din oferta sunt usor de remediat si/sau sustinute
de alte informatii prezentate in oferta, acest drept devine o obligatie. In analiza unei oferte
financiare cu un pret aparent deosebit de scazut (sub 80% din valoarea estimata a contractului),
solicitarea de clarificari legate de fundamentarea acestuia este obligatorie.
A se vedea Cauza C-367/19, Tax-Fin-Lex d.o.o. împotriva Ministrstvo za notranje zadeve, cu
participarea: LEXPERA d.o.o., Hotărârea din 10 septembrie 2020 – Oferta cu pret 0 este
considerata oferta neobisnuit de scazuta.
Redare din text:
„Prin urmare, argumentul unui ofertant care a depus o ofertă la prețul de 0 euro potrivit căruia
prețul propus în oferta sa se explică prin faptul că urmărește să obțină accesul la o nouă piață
sau la referințe dacă această ofertă este acceptată trebuie apreciat în contextul unei eventuale
aplicări a articolului 69 din Directiva 2014/24.(...)
Articolul 2 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 2014/24/UE (...) trebuie interpretat în sensul că
acesta nu constituie un temei juridic pentru respingerea ofertei unui ofertant în cadrul unei
proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice doar pentru motivul că prețul propus
în ofertă este de 0 euro.”
A se vedea Ordinul ANAP nr. 1170/2021 formularele standard ale Proceselor verbale de
evaluare si al Raportului procedurii de atribuire
http://anap.gov.ro/web/ordinul-presedintelui-anap-nr-1170-2021-privind-aprobarea-formularelor-
standard-ale-proceselor-verbale-intermediare-de-evaluare-aferente-procedurilor-de-atribuire-a-
contractelor-de-achizitie-publica/

TEMA 7
o   Managementul contractului de achiziții
- Contractul de achizitie publica
- Cine deruleaza contractele de achizitii publice?
- Modificarea contractului de achizitie publica ulterior semnarii: modificari substantiale
si nesubstantiale
- Sesiune discutii, intrebari, spete
Contractul de achizitie publica
In legislaţia europeană, achiziţionarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor de către o autoritate
contractanta – fie că este vorba de o administraţie naţională, o administraţie locală sau de
organisme subordonate – constituie contracte de achizitii publice. În acest sens, putem desprinde
că, de-a lungul anilor, Uniunea Europeană a introdus dispoziţii legislative care modernizează şi
facilitează procesul de atribuire a contractelor. UE a îmbunătăţit transparenţa, echitatea şi
interoperabilitatea în acest domeniu prin intermediul mai multor instrumente, cum ar fi baza de
date TED (Tenders Electronic Daily), sistemul unic de clasificare (materializat prin Vocabularul
comun privind achiziţiile publice) şi sistemul de informare privind achiziţiile publice (SIMAP).
Astfel, analizînd caracteristicile determinante ale contractului de achiziţie publică, din
perspectiva naturii sale juridice, menţionăm că acesta este un contract administrativ, şi nu un
contract de drept privat. Interesul public şi autoritatea publică joacă un rol extrem de important în
buna realizare a acestui tip de contracte.
Contractul de achiziţie publică reprezintă o specie a contractului administrativ, ce comportă
aspecte specifice. Clauzele contractuale obligatorii reprezintă o expresie a puterii autorităţii
publice şi au rol de protecţie a interesului general. Caracterul obligatoriu este relevant doar în
măsura în care clauzele în speţă îşi păstrează această destinaţie. În contextul procedurilor de
atribuire, clauzele obligatorii trebuie să asigure respectarea principiilor achiziţiilor publice.
Părţile contractului administrativ nu se află pe poziţie de egalitate juridică, particularul fiind
subordonat juridic autorităţii contractante. Încheierea, executarea şi încetarea contractului
administrativ sunt subordonate principiului priorităţii interesului public faţă de interesul privat.
Contractul administrativ cuprinde clauze derogatorii de la dreptul comun, cunoscute drept clauze
exorbitante, imperative prin puterea legii, care nu pot face obiectul niciunei negocieri.
La atribuirea contractelor de achizitii publice şi a întregului sistem se afla cele sase principii
consfintite de legiuitor, principii a căror încălcare nu poate fi justificată de respectarea interesului
public. Ne referim aici cu precădere la necesitatea ca autoritatea contractantă să obţină în cadrul
fiecărei proceduri de atribuire valoarea optimă pentru banii cheltuiţi (best value for money),
deziderat ce nu poate fi obţinut decît prin atragerea din piaţă a celor mai bune oferte/ofertanţi
Potrivit definitiei date de Legea nr. 982016 (art. 3 alin. (1) lit. l) contractul de achiziţie publică
este contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între
unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca
obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.
Contractul de achiziție publică are caracter oneros și sinalgmatic. Caracterul oneros nu se opune
unui preț cu valoare 0 fapt confirmat în Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 septembrie
2020 în C-367/19 - Tax-Fin-Lex, ECLI:EU:C:2020:685
Contracte de achizitii sunt:
-publice;
-sectoriale.
Contracte se achizitii publice/sectoriale
-de furnizare;
-de servicii;
-de lucrari: de proiectare si executie; de executie; realizare de lucrari prin orice mijloace.
Cine deruleaza contractele de achizitii publice
AUTORITATI CONTRACTANTE (Legea nr. 98/2016):
a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa
acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în
domeniul achiziţiilor publice;
b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).
ENTITATI CONTRACTANTE (Legea nr. 99/2016):
a) autoritatile contractante;
b) întreprinderile publice;
c) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) şi b) care funcţionează în baza unor
drepturi exclusive sau speciale;
d) oricare asociere, inclusiv temporară, formată de una sau mai multe entităţi prevăzute la lit. a) -
c).
Modificarea contractului de achizitie publica ulterior semnarii: modificari substantiale si
nesubstantiale
Sediul materiei: art. 221- 222 din Legea nr. 98/2016
Contractul de achiziție publică este un concept care aparține dreptului unional. Modificarea unui
contract are ca situație premisă existența unui contract de achiziție publică în vigoare.
In actele normative care guvernează achizițiile publice/sectoriale regăsim prevederi cu privier la
modificarea contractului/acordului-cadru.
Cu privire la modificarea contractului de achiziție publică/sectorială, sau a acordului-cadru,
respectiv a contractelor subsecvente, încheiate în baza unui accord-cadru, din practica de zi cu zi
se confirma faptul că, de regulă, aceasta activitate devine o problemă cu care se confruntă de cele
mai multe ori autoritațile/entitațile contractante in derularea contractelor/acordurilor-cadru,
pentru care legislația în vigoare prezintă rezolvări numai pentru anumite aspecte, respectiv
pentru acelea care conduc la realizarea unor achiziții fara de care respectivul contract/accord-
cadru nu poate fi finalizat, dar cuprinde aici și aspectele legate de ajustarea prețului contractului,
acțiune care se realizează in conformitate cu clauze prevazute în contract/accord-cadru.
Totodată, sunt delimitate aspectele avute în vedere la emiterea actelor normative care
reglementează aceste acțiuni, în aspecte care presupun modificări pentru care nu este necesară
aplicarea unei proceduri de atribuire, așa numitele modificări care nu sunt substanțiale și
aspectele care presupun modificările pentru care este necesară aplicarea unei proceduri de
achiziție, respectiv modificările care sunt substanțiale.
Aceste cateva aspecte au fost avute în vedere, în cadrul actelor normative aflate în vigoare, dupa
cum urmează:
1. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, în
cadrul Capitolului V - Executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru,
Secțiunea a 2-a - Modificarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
2. Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările si completările ulterioare,
în cadrul Capitolului VI - Executarea contractului sectorial, Sectiunea a 2-a - Modificarea
contractului sectorial/acordului-cadru;
3. HG nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016
privind achiziţiile sectoriale cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul
Capitolului IV - Executarea contractului sectorial/acordului-cadru, Sectiunea a 2-a -
Modificarea şi finalizarea contractului sectorial/acordului-cadru;
4. HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.
98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul
Capitolului IV - Executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru,
SECŢIUNEA a 2-a - Modalitatea de înlocuire a personalului de specialitate nominalizat
pentru îndeplinirea contractului, SECŢIUNEA a 4-a - Modificarea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru;
 5. ORDIN ANAP nr. 141/2017 din 14 iunie 2017 privind aprobarea Metodologiei de
selecţie şi modului de interacţiune a autorităţilor /entităţilor contractante cu Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice în legătură cu intenţia de modificare a contractelor
/acordurilor-cadru de achiziţie publică, respectiv a contractelor/acordurilor-cadru
sectoriale, în condiţiile prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 şi la art.
238 din Legea nr. 99/2016;
6. INSTRUCŢIUNE ANAP nr. 3/2017 din 8 august 2017 privind modificările contractului
de achiziţie publică/contractului de achiziţie sectorială/acorduluicadru şi încadrarea
acestor modificări ca fiind substanţiale sau nesubstanţiale.
7. Instructiunea ANAP nr. 1/2021
Vom analiza în continuare, câteva aspecte, care, în practică, datorită mentalității persoanelor
care sunt în masură să analizeze și/sau să evalueze activitatea compartimentelor de achiziții
publice/sectoriale, nu sunt utilizate decât cu mare grijă și după multiple întrebări, la care
încearcă să obțină răspunsuri pozitive, in sensul constructiv, eventual de la autoritatile abilitate,
pentru ca, ulterior, să ducă la bun sfarsit respectivul contract de achiziție publică/sectorială.
I. Astfel, art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare,
cat si art. 236 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, prevăd
referitor la contractele de achiziţie publică/sectoriale sau acordurile-cadru că acestea pot fi
modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când modificările,
indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în documentele achiziţiei iniţiale sub
forma unor clauze de revizuire clare, precise şi fără echivoc, care pot include clauze de
revizuire a preţului.
Aceste prevederi, așa cum se poate lesne observa, creează posibilitatea ca prin clauzele
respective de revizuire, să poată fi realizate modificări ale contractelor/acordurilor-cadru pentru
ducerea la bun sfârsit a acestora, în sensul obținerii achiziției care a facut obiectul procedurii
de atribuire, chiar dacă informațiile din documentația de atribuire nu au fost foarte clare si
precise.
La art. 221 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cât și la art. 236 alin. (2) din Legea nr. 99/2016,
legiuitorul vine cu anumite precizări cum ar fi clauzele de revizuire precizează limitele şi
natura eventualelor modificări sau opţiuni, precum şi condiţiile în care se poate recurge la
acestea şi nu pot stabili modificări sau opţiuni care ar afecta caracterul general al
contractului de achiziție publică/sectorială sau al acordului-cadru.
Deci, o prima observație, care naște și întrebări din partea autorităților/entităților contractante ar
fi mețtiunea că aceste contracte/acorduri-cadru pot fi modificate.
Intrebările care pot să apară sunt de genul când?, cum? si de ce? și nu numai.
La întrebarea când?, răspunsul ar fi foartte simplu - atunci când apare o neconcordanță între
prevederile documentației de atribuire și situația reală cu care se confruntă cele două părți în
derularea contractului/acordului-cadru.
In situația respectivă, autoritățile/entitățile contractante își fac o serie întreaga de probleme, cum
ar fi:
- dacă situația se încadreaza sau nu în prevederile legale menționate mai sus,
- dacă modificarea este sau nu substanțială,
- ce vor spune cei care vin în control etc..
In astfel de situatii, autoritatțile/entitățile contractante, prin personalul de specialitate, conducere
si compartimentul care a solicitat achiziția respectivă, își amintesc de aceste prevederi și dacă au
prevăzute astfel de clauze în contract/accord-cadru, le pot invoca; în situația în care nu au
prevăzut astfel de clauze, caută diverse alte soluții printre care regăsim si invocarea prevederilor
art. 221 alin. (1) lit. e) sau lit. f) din Legea nr. 98/2016, in cadrul contractelor/acordurilo-cadru de
achiziții publice, respectiv invocarea prevederilor art. 241 din Legea nr. 99/2016 pentru
contractile/acordurile-cadru sectoriale.
La întrebarea cum? din nou răspunsul este foarte simplu, respectiv așa cum prevăd clauzele de
revizuire prevăzute în documentația de atribuire și preluate în contract/acordul-cadru.
Ce se intâmplă dacă nu avem aceste clauze prevăzute?.
Autoritățile/entitățile contractante caută soluții cum ar fi invocarea prevederilor art. 221 alin. (1)
lit. e) sau lit. f) din Legea nr. 98/2016, in cadrul derulării contractelor/acordurilo-cadru de
achiziții publice, respectiv invocarea prevederilor art. 241 din Legea nr. 99/2016 pentru
contractele/acordurile-cadru sectoriale și de ce nu, chiar și aplicarea unei proceduri de negociere
fără publicare prealabilă/negociere fără invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare
in regim de urgență, având in vedere și faptul că aceste proceduri sunt exceptate de la notificarea
ANAP, conform prevederilor art. 6 alin. (3) din OUG nr. 98/2017, cu modificarile si
completarile ulterioare.
La întrebarea de ce? din nou răspunsul este foarte simplu și anume, dacă nu realizăm
modificarea respectivă, achiziția care se va realiza nu va corespunde în totalitate dorințelor
autorității/entității contractante.
O a doua observație este aceea că aceste modificări pot fi realizate fără organizarea unei noi
proceduri de atribuire.
Cu privire la această prevedere, autoritățile/entitățile contractante sunt nedumerite și se întreabă
cum să facem? Pur si simplu solicităm contractantului să ne prezinte căt ne costă modificarea
respectivă și noi o acceptăm? Sau le solicităm oferte de preț?.....
În situațiile în care apar ca necesare astfel de modificări, acestea se vor realiza strict in
conformitate cu prevederile contractuale, deoarece astfel de clauze de revizuire se referă strict la
obiectul contractului/acordului-cadru, deci la conținutul acestuia, care deja prin oferta prezentată,
in conformitate cu prevederile documentației de atribuire, a stabilit exact condițiile financiare
pentru elementele care fac obiectul contractului/acordului-cadru respectiv. Astfel, daca avem
variații de cantități ale elementelor care constituie obiectul contractului, sigur că o suplimentare a
acestor cantități, intervenită ca necesară în vederea finalizării contractului se va face utilizănd
prerțurile deja existente în contractual respective, urmând ca laq decontarea respectivelor
cantități sa se aplice clauzele de revizuire/actualizare, în conformitate cu prevederile art. 164 din
HG nr. 395/2016 pentru contractele/acordurile-cadru de achizții publice, respectiv cu prevederile
art. 158 din HG nr. 394/2016 pentru contractele/acordurile-cadru sectoriale.
O a treia observație, la aceste prevederi, este faptul ca la aceste modificări, se face mențiunea
indiferent de valoarea acestora, cu alte cuvinte nu avem o limitare valorica a acestor
modificari, în afară de o limitare valorica prevăzută initial, prin introducerea respectivelor
clauze de revizuire, precizate in documentația de atribuire și preluate în cadrul
contractului/acordului-cadru. Rezultă foarte clar că, la efectuarea acestor modificări,
autoritatea/entitatea contractantă nu este ținută de o limitare valorica, decât în cazul în care
aceasta a fost prevăzută prin respectivele clauze de revizuire.
O a patra observație, legată de aceste prevederi referitoare la clauzele de revizuire, este aceea ca
acestea trebuie să fie clare, precise şi fără echivoc.
Cu privire la această observație, nu pot să nu remarc faptul că, de regulă, autoritățile/entitățile
contractante, caută modele de contracte/acorduri-cadru pe care să le preia fără să analizeze dacă
sunt potrivite pentru achiziția pe care doresc să o realizeze și din păcate uită să analizeze dacă
acestea au clauze de revizuire, iar dacă au să le analizeze dacă sunt relevante pentru ceeace
doresc să achiziționeze și/sau dacă respectivele clauze vor putea fi utilizate în mod constructiv în
derularea respectivului contract/accord-cadru. În foarte puține situații autoritățile/entitățile
contractante analizează si adaptează la complexitatea achiziției și a situației concrete pentru care
va fi utilizată achiziția pe care o doresc realizată, respectivele clauze de revizuire.
O ultimă observație referitoare la prevederile privind clauzele de revizuire, este aceea că acestea
pot include clauze de revizuire a preţului.
În acest sens, pentru contractele/acordurile-cadru de achiziții publice, prin art. 164 din Normele
metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, iar pentru contractele/acordurile-cadru sectoriale,
prin prewvederile art. 158 din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 394/2016, a fost
precizată modalitatea de ajustare a prețului contractului/acordului-cadru, modalitate detaliată prin
Instrucțiunea ANAP nr. 2/2018 modificată prin Instrucțiunea ANAP nr. 1/2019.
Sigur, în afară de aceste clauze cu privire la revizuirea prețului, pe parcursul derulării
contractului/acordului-cadru poate să apară si ajustarea prin actualizări ale prețului, datorate unor
situații imprevizibile, cum ar fi modificari legislative, sau modificări ale actelor administrative
emise de autoritățile publice, modificarea salariului minim pe economie, modificarea
reglementărilor tehnice, prelungirea duratei de aplicare a procedurii de atribuire sau prelungirea
duratei de îndeplinire a contractului fără ca acest fapt să se datoreze contractantului și fără ca
acesta să fi încasat daune-interese.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a
preţului, pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni. În același timp,
autoritatea/entitatea contractantă este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a
preţului pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 24 luni.
Această abordare, de a considera și clauzele de ajustare a prețului (prin revizuire și/sau
actualizare a prețului), ca fiind modificări ale contractului/acordului-cadru, atrage dupa sine
obligația ca, la momentul aplicarii respectivelor clauze, autoritatea/entitatea contractantă
să încheie câte un act adițional la fiecare moment al aplicării acestor clauze, conducând la o
birocrație excesivă.
Totuși, nu se poate să nu remarcăm prevederile art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2018,
modificată prin Instrucțiunea ANAP nr. 1/2019, care precizează „(1) În vederea ajustării prin
revizuire a prețului contractului de achiziție publică/sectorială autoritatea/entitatea
contractantă va introduce, atât în documentația de atribuire, cât și în contract, o formulă de
revizuire a prețului contractului.
(2) Autoritatea/entitatea contractantă aplică formula de revizuire la fiecare aplicație de plată,
pe întreaga durată a derulării contractului.
(3) În cazul în care ajustarea prin revizuire este de tipul unui coeficient de ajustare, iar acesta
are valoare subunitară, prețul contractelor nu se va ajusta prin revizuire.”
Sunt foarte curios, dacă atunci când o autoritate/entitate contractantă, va fi în situația precizată la
alin. (3) al acestui articol, dacă nu se va întreba de ce dacă scad prețurile, de ce nu am dreptul
să revizuiesc prețul contractului, aplicând aceeași formula pe care trebuie să o aplic la fiecare
decontare atunci cănd cresc prețurile? Sincer nu va gasi un raspuns logic, deoarece singurul
răspuns este prevederea respectivului alin. (3) al art. 5 din respectiva Instrucțiune ANAP nr.
2/2018, modificată prin Instrucțiunea ANAP nr. 1/2019.
Având în vedere cele menționate anterior, consider ca o importanța deosebită trebuie acordată la
momentul scrierii documentației de atribuire, acestor clauze de revizuire si, de regula, acestea nu
trebuie sa lipsească din cadrul documentației respective. Trebuie să recunoaștem că, în practică,
acest lucru nu se întâmplă și, de cele mai multe ori, documentațiile de atribuire sunt realizate
copiind documentații mai vechi, sau prin preluare din SEAP (Sistemul Electronic al
Achizițiilor Publice), documentațiile fiind astfel la dispoziția autorităților/entităților contractante,
dar, din păcate, fără a mai verifica dacă acestea răspund în totalitate nevoilor pentru care
se aplica procedura respectivă.
II. Un alt aspect, care a fost avut in vedere de legiuitor, a fost acela al realizării achiziției unor
elemente noi, necuprinse in contractul initial, fără de care contractul/acordul-cadru
respectiv nu poate fi finalizat. În acest sens, se disting două situații diferite, prevăzute de
prevederile art. 221 alin. (1) lit. b) și lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016, respectiv
prevederile art. 237 și ale art. 238 din Legea nr. 99/2016, situații pe care le vom analiza în
continuare.
Prima situație se referă la momentul în care devine necesară achiziţionarea de la
contractantul iniţial a unor produse, servicii sau lucrări suplimentare care nu au fost
incluse în contractul iniţial, dar care au devenit strict necesare în vederea îndeplinirii
acestuia, iar schimbarea contractantului este imposibilă.
Această situație, de regulă, ajută autoritățile/entitățile contractante să rezolve pe parcursul
derulării contractului/acordului-cadru unele deficiențe ale documentației de atribuire care a stat
la baza procedurii de atribuire.
Trebuie să remarcăm faptul că, în această situație, avem o limitare valorică de până la 50%
din valoarea contractului initial pentru contractele de achiziții publice. Pentru contractele
sectoriale legiuitorul nu a prevăzut o limitare valorică pentru situația menționată.
Referitor la a doua condiționalitate, respectiv schimbarea contractantului este imposibilă, sunt
precizate foarte clar situațiile în care acesta nu poate fi schimbat.
Astfel, atât în Legea nr. 98/2016 cât și prin Legea nr. 99/2016, se precizează că schimbarea
contractantului este imposibilă din motive economice sau tehnice, precum cerinţe privind
interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, programele informatice, serviciile
sau instalaţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de achiziţie iniţiale şi ar cauza
dificultăți sau o creştere semnificativă a costurilor.
A doua situație esta aceea în care modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe
pe care o autoritate/entitate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le
prevadă. În această situație, alături de această condiție, pentru ca modificarea să fie realizată,
trebuie să fie îndeplinite simultan și celelalte condiții cum ar fi ca modificarea să nu afecteze
caracterul general al contractului si, numai pentru contractele de achizitii publice se
prevede și limitarea valorică în sensul ca creșterea prețului să nu depășească 50% din valoarea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru initial.
Sigur că, astfel de situații atrag după sine dificultăți pentru autoritatea/entitatea contractantă
în justificarea incadrării în circumstanțele imprevizibile. Aceste dificultăți sunt evidențiate și
de faptul că, pentru aceste doua situații, în care se achiziționeaza elemente noi, necuprinse in
contractual initial, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să notifice Autoritatea
Națională pentru Achiziții Publice.
A doua condiție, care trebuie îndeplinită este să nu afecteze caracterul general al contractului,
respectiv prin caracterul general al contractului se înţelege obiectivele principale urmărite de
autoritatea/entitatea contractantă la realizarea achiziţiei iniţiale, obiectul principal al
contractului şi drepturile şi obligaţiile principale ale contractului, inclusiv principalele
cerinţe de calitate şi performanţă.
In același timp, pentru modificările realizate în aceste două situații autoritatea/entitatea va
transmite un anunț de atribuire în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și, după caz, în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
În cazul în care o autoritatea contractantă efectuează majorarea preţului contractului prin
mai multe modificări succesive conform acestor două situații, prin care să achiziționeze
elemente noi, necuprinse în contractul inițial, valoarea cumulată a modificărilor contractului
nu va depăşi cu mai mult de 50% valoarea contractului iniţial.
Pentru entitățile contractante nu avem o astfel de limitare valorică pentru achiziționarea
de elemente noi, necuprinse în contractul inițial.

III. O altă modificare care poate fi realizată și pentru care nu se aplică o procedură de atribuire,
conform prevederilor art. 221 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 240 alin. (1) și
alin. (2) din Legea nr. 99/2016, este atunci când contractantul cu care autoritatea/entitatea
contractantă a încheiat iniţial contractul de achiziţie publică este înlocuit de un nou
contractant, dar numai în una dintre următoarele situații, pe care le prezentăm în continuare:
- ca urmare a unei clauze de revizuire sau a unei opţiuni stabilite de autoritatea/entitatea
contractantă;
- drepturile şi obligaţiile contractantului iniţial rezultate din contractul de achiziţie
publică/sectorial sunt preluate, ca urmare a unei succesiuni universale sau cu titlu
universal în cadrul unui proces de reorganizare, inclusiv prin fuziune, divizare, achiziţie
sau insolvenţă, de către un alt operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare
şi selecţie stabilite iniţial, cu condiţia ca această modificare să nu presupună alte
modificări substanţiale ale contractului de achiziţie publică/sectorială şi să nu se realizeze
cu scopul de a eluda aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege;
- în cazul în care autoritatea/entitatea contractantă îşi asumă obligaţiile
contractantului principal faţă de subcontractanţii acestuia, respectiv aceştia faţă de
autoritatea/entitatea contractantă;
Pentru entitatile contractante, acestea mai pot schimba contractantul și în situația în care la
încetarea anticipată a contractului sectorial/acordului-cadru, contractantul principal
cesionează entităţii contractante contractele încheiate cu subcontractanţii acestuia, ca urmare a
unei clauze de revizuire sau a unei opţiuni stabilite de entitatea contractantă.
IV. Autoritățile/entitățile contractante pot efectua modificări fără aplicarea unei proceduri de
atribuire atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanţiale, așa cum
se precizeaza la art. 221 alin. (1) lit. e) și alin. (7) din Legea nr. 98/2016, respectiv prevederile
art. 240 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 99/2016.
Astfel, pentru a stabili că o modificare nu este substanțială, se precizează prin actele normative
care modificări sunt considerate substanțiale, rezultând că oricare altă situație care nu se
încadrează în situațiile menționate, se consideră ca fiind modificări care nu sunt substanțiale.
Prin prevederile menționate anterior, se precizează a fi situații în care modificările sunt
considerate a fi substanțiale, urmatoarele:
- modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire
iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei
alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de
atribuire;
- modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziţie publică/sectorială
sau a acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în
contractul de achiziţie publică/sectorială sau a acordul-cadru iniţial;
- modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziţie
publică/sectorială sau a acordului-cadru;
- un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial, în alte cazuri decât cele precizate
anterior la punctul III.
Tot ca o modificare care nu este considerate substanțială este, așa cum se precizează în
Instrucțiunea ANAP nr. 2/2018, modificată prin Instrucțiunea ANAP nr. 1/2019, ajustarea prin
revizuire și/sau actualizare a prețului contractului pe care am detaliat-o la punctul I.
In același timp, o altă modificare care să nu fie considerată substanțială este modalitatea de
înlocuire a personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului,
acțiune care nu se poate realiza în următoarele condiții:
- noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu
îndeplineşte cel puţin criteriile de calificare/selecţie prevăzute în cadrul
documentaţiei de atribuire;
 - noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu obţine cel
puţin acelaşi punctaj ca personalul propus la momentul aplicării factorilor de
evaluare.
În situaţiile în care se realizează înlocuirea personalului de specialitate, contractantul are
obligaţia de a transmite pentru noul personal documentele solicitate prin documentaţia de
atribuire fie în vederea demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie stabilite, fie în
vederea calculării punctajului aferent factorilor de evaluare.
V. O ultimă posibilitate de modificare, precizată de actele normative care guvernează materia
achizițiilor publice/sectoriale, pentru care autoritatea/entitatea contractantă nu are obligația de a
aplica o procedura de atribuire este conform prevederilor art. 221 alin. (1) lit. f) și alin. (9) din
Legea nr. 98/2016 și ale prevederilor art. 241 din Legea nr. 99/2016, respectiv in
plus/suplimentar față de cele două situații prezentate la punctul II, de mai sus, cu privire la
achiziția unor elemente noi, necuprinse in contractul initial, fără de care
contractul/acordul-cadru respectiv nu poate fi finalizat, autoritatea/entitatea contractantă
poate face modificari care nu sunt substanțiale dacă sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele
condiții:
- valoarea modificării este mai mică decât pragurile valorice pentru care se face
publicitate și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
- valoarea modificării este mai mică decât 10% din preţul contractului de achiziţie
publică/sectorială iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică/sectoriale de servicii sau de
produse, sau mai mică decât 15% din preţul contractului de achiziţie publică/sectorială iniţial, în
cazul contractelor de achiziţie publică/sectorială de lucrări;
- modificarea nu aduce atingere caracterului general al contractului sau al acordului-cadru
în baza căruia se atribuie contractul subsecvent respectiv.
În situaţia în cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor
se va determina pe baza valorii nete cumulate a modificărilor succesive realizate numai în baza
lit. f), fără a se lua în calcul şi modificările care nu conduc la majorarea preţului contractului şi
fără a se aduce atingere caracterului general al contractului/acordului-cadru.
Acestea sunt situațiile în care, modificările contractelor de achiziții publice/sectoriale sunt
considerate ca nu sunt substanțiale și pentru care autoritatea/entitatea contractantă nu are
obligația aplicării unei procedure de atribuire pentru realizarea acestora.
Sigur, este necesar să atribuim importanța corespunzătoare si clauzelor de revizuire, care,
dupa cum am precizat anterior la punctul I, pot aduce posibilități de soluționare a anumitor
probleme cu care se confruntă autoritățile/entitățile contractante în derularea contractelor de
achizitie publică/sectorială.
Pentru orice altă modificare a unui contract de achiziţie publică/sectorială ori acord-cadru,
în cursul perioadei sale de valabilitate, care nu se încadrează în cazurile şi condiţiile
prevăzute mai sus, se realizează prin organizarea unei noi proceduri de atribuire, în
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 98/2016, respectiv Legii nr. 99/2016.
În situaţia în care, nu se respectă prevederea privind aplicarea unei noi proceduri de atribuire
pentru realizarea unor modificări care nu se încadrează în precizările anterioare, referitoare la
modificările care nu sunt substanțiale, autoritatea contractantă are dreptul de a denunţa
unilateral contractul de achiziţie publică/sectorial iniţial.

Pentru astfel de situații, autoritatea/entitatea contractantă poate introduce dreptul de denunţare

unilaterală prevăzut în condiţiile contractuale cuprinse în documentaţia de atribuire.
Acestea sunt situațiile privind modificările contractelor de achizitie publică/sectorială, prevăzute
a fi realizate în cursul perioadei de derulare a acestor contracte, prevăzute de actele normative
care guvernează domeniile achizițiilor publice/sectoriale.
Din păcate, prin prevederile acestor acte normative nu se precizează și cum, în ce documente se
concretizează aceste acțiuni si cine participă la intocmirea acestora, drept pentru care se simte tot
mai acut lipsa unor reglementări complete cu privire la activitatea autorităților/entităților
contractante pentru realizarea acestor activități.

TEMA 8
o   Gestionarea clarificărilor
- Ce sunt clarificarile? Cine le adreseaza, de ce si cand?
- Obigativitate sau optiune?
- Clarificari necesare evaluarii ofrtelor
- Clarificari pret deosebit de scazut. Tratarea ofertelor cu pret deosebit de scazut
- Sesiune discutii, intrebari, spete
In economia unei proceduri de atribuire, solicitarile de clarificari pot fi structurate pe doua
paliere:
- cel al solicitarilor venite din partea operatorilor economici, inainte de depunerea
ofertelor/candidaturilor si vizeaza lamurirea, detalierea documentatiei de atribuire;
- cel al solicitarilor de clarificari adresate de autoritatea contractanta prin comisia de evaluare cu
scopul evaluarii ofertelor/candidaturilor prexentate.Acest tip de clarificari devin imperative in
masura in care vizeza un pret aparant deosebit de scazut. In rest, cu scopul evaluarii conformitatii
ofertelor cu cerintele impuse, solicitarile de clarificari nu sunt obligatorii. Sensul adresarii
acestora este de a lamuri, clarifica, consolida sau inlatura ambiguitati minore.
A se vedea jurisprudenta europeana in Cauza 16 - C-599/10 SAG ELV Slovensko și alții vs.
Úrad pre verejné obstarávanie
In motivare, Curtea arată la pct. 40 că în ceea ce privește oferta imprecisă sau neconformă cu
specificațiile tehnice din caietul de sarcini, prevederile directivelor europene „nu se opun ca, în
mod excepțional, datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în
special întrucât necesită vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente,
cu condiția ca această modificare să nu determine propunerea, în realitate, a unei noi oferte.”
Solicitarile operatorilor economici cu privire la documentatia de atribuire publicata in
SEAP
În conformitate cu art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv
art. 172 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, ”Orice operator economic
interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu
documentaţia de atribuire”. În baza alin. (3) ale acelorași articole, ”Autoritatea/entitatea
contractantă are obligaţia de a publica răspunsurile însoţite de întrebările aferente la adresa de
internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei, indicată potrivit dispoziţiilor art. 150
alin. (2)/art. 160 alin. (3), luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic
care a solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective.” Pentru aplicarea acestor
prevederi legislative în cazul derulării procedurilor de achiziție publică prin mijloace electronice
(on-line), atragem atenția atât autorităților/entităților contractante, cât și operatorilor economici
asupra următoarelor aspecte: - Operatorul economic interesat de procedura de achiziție solicită
clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire aferentă acesteia,
va transmite solicitarea prin intermediul SEAP, până la data limită de depunere a
ofertelor/candidaturilor prin accesarea secțiunii dedicate ”Întrebări” din detaliul procedurii de
atribuire/lotului aflate în desfășurare; - Accesarea secțiunii ”Întrebări” va conduce la
direcționarea operatorului economic în lista întrebărilor, care cuprinde atât solicitările de
clarificare adresate de către operatorul curent, cât și toate întrebările altor participanți la 2
procedura de achiziție la care autoritatea/entitatea contractantă a oferit răspunsul; - La
introducerea titlului întrebării, conținutului întrebării, precum și în conținutul documentului pe
care îl va atașa (dacă este cazul) nu se va indica/prezenta identitatea operatorului economic care
adresează solicitarea de clarificări sau informații suplimentare. După publicarea răspunsului în
cadrul SEAP de către autoritatea/entitatea contractantă, atât conținutul întrebării, cât și
documentul încărcat de către operatorul economic (dacă este cazul) devin vizibile tuturor
participanților înscriși la respectiva procedură. - Autoritatea/entitatea contractantă are obligația
de a publica în SEAP răspunsul la solicitările de clarificări fără a dezvălui identitatea
solicitanților. În acest sens, aceasta va proceda la accesarea secțiunii dedicate ”Întrebări”. În
același timp, în vederea asigurării principiului transparenței, cât și a trasabilității informațiilor în
cadrul sistemului, autoritatea/entitatea contractantă va publica atât răspunsurile, cât și întrebările
aferente și în secțiunea ”Documentație, clarificări și decizii” din cuprinsul anunțului de
participare/anunțului de participare simplificat, în vederea accesării acestora și de către alți
operatori economici (neînscriși în cadrul procedurii on-line)
Solicitarile de clarificari ale autoritatii contractnte adresate prin comisiile de evaluare a
ofertelor
Pe tot parcursul evaluării propunerilor tehnice și financiare, atunci când informaţiile sau
documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate, sau în cazul
în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, într-un
termen de regulă de trei zile lucrătoare, ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz,
completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de
participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei. Autoritatea
contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui
avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.
În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare
conţinutul propunerii tehnice, dar aceste modificări:
-pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
-reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al
ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor
participanţi la procedura de atribuire, aceste modificări sunt acceptate de către comisia de
evaluare.
Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi
completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte.
O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei
iniţiale atunci când:
-cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din
preţul total al ofertei;
-cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea
aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu
anumite praguri valorice;
-în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul
ofertanţilor;
-modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
-modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar
posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta
iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.
Se vor analiza mai departe documentele depuse de ofertanţii ale căror propuneri tehnice au
respectat prevederile caietului de sarcini, restul ofertelor fiind respinse.
Analiza propunerii financiare are în vedere încadrarea în fondurile care pot fi disponibilizate
pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum și analiza elementelor de
preţ sau de cost, prin raportare la preţurile pieţei, pentru a putea stabili dacă ofertele prezintă un
preţ sau cost aparent neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care
constituie obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi
atribuit/încheiat.
În cazul unei oferte care are un preţ sau cost aparent neobişnuit de scăzut (sub 80% din valoarea
estimata a contractului), autoritatea contractantă are obligaţia de a-i solicita ofertantului
respectiv clarificări cu privire la preţul sau costul propus. După evaluarea informaţiilor și
documentelor furnizate, autoritatea contractantă poate respinge acea ofertă numai atunci când
dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor
propuse. De asemenea, vor fi respinse ofertele ce prezintă un preţ/cost aparent neobișnuit de
scăzut ca urmare a faptului că acestea nu respectă obligaţiile în domeniile mediului, social şi al
relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia
naţională, prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în
aceste domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică
ori să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate
privind reglementările respective.
CJUE arată ca „în cazul în care, pentru un anumit contract, sunt prezentate oferte care par
anormal de scăzute în raport cu bunurile, lucrările sau serviciile prestate, autoritatea contractantă,
înainte de a putea respinge respectivele oferte, va solicita, în scris, detalii privind elementele
ofertei pe care le consideră relevante. Rezultă (....) că legiuitorul Uniunii a înțeles să oblige
autoritatea contractantă să verifice elementele ofertelor care prezintă un caracter anormal de
scăzut impunându-i în acest scop obligația de a solicita (...) dovezile necesare pentru a demonstra
că aceste oferte sunt serioase.”
În Hotărârea Curții SAG ELV Slovensko și alții, in cauza C 599/101, se menționează că în
situația în care autoritatea contractantă decide să solicite clarificări ofertanților, trebuie să aibă în
vedere câteva aspecte:
- solicitarea de clarificări trebuie să fie adresată ulterior analizării tuturor ofertelor depuse, în
acest mod stabilindu-se un echilibru în tratarea ofertanților, echilibru ce garantează înlăturarea
arbitrarului și favoritismului (pct. 42);
- solicitarea de clarificări trebuie adresată în mod echivalent tuturor operatorilor economici aflați
în aceeași situație (pct. 43);
- solicitarea de clarificări trebuie să privească toate aspectele ofertei care sunt imprecise sau
neconforme cu specificațiile caietului de sarcini, fără ca autoritatea contractantă să poată înlătura
o ofertă pentru lipsa clarității unui aspect al acesteia care nu a făcut obiectul solicitării (pct. 44).

VA MULTUMIM!