ACHIZIȚII PUBLICE

MODUL II
PLANIFICAREA ȘI
PREGĂTIREA
ACHIZIȚIILOR PUBLICE

Suport de curs

Program de formare specializată

Acest suport de curs a fost realizat în cadrul proiectului SIPOCA 625 „Sprijin în implementarea
SNAP prin consolidarea capacităţii administrative a ANAP şi a autorităţilor contractante” – ID
proiect 126949 de către personalul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP).

Disclaimer
Prezentul suport de curs reprezintă un document de sprijin în activitatea de formare a
personalului implicat în procesul de achiziție publică din cadrul autorităților contractante și nu
poate fi considerat ca având un caracter obligatoriu. Trebuie notat, de asemenea, că acest suport
de curs poate fi supus modificărilor în funcţie de evoluţia cadrului legislativ, a practicii Comisiei
Europene şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.
Suportul de curs este structurat ca o serie de texte, unele dintre acestea publicate și în alte lucrări
de specialitate a căror sursă este indicată. Pentru detalierea temelor respective, vă rugăm să
consultați sursele menționate.

Declarație privind drepturile de autor

Acest document este protejat de drepturile de autor. Copierea și utilizarea unor părți din acest
document fără obținerea în prealabil a unei permisiuni în acest sens poate constitui o încălcare a
legilor în vigoare. Pentru obținerea permisiunii de fotocopiere sau retipărire a oricăror părți din
lucrare vă rugăm să transmiteți o solicitare pe adresa Agenția Națională pentru Achiziții Publice,
(str. Foișorului nr.2, sector 3, București, e-mail: contact@anap.gov.ro).

©Agenția Națională pentru Achiziții Publice, 2022

 Cuprins
Modul de utilizare a suportului de curs................................................................................................. 4
Capitolul I – Procesul de achiziție publică ............................................................................................. 7
1.1 Analiza factorilor interesați ......................................................................................................... 8
1.2 Etapele procesului de achiziție publică ..................................................................................... 12
Capitolul II - Planificarea achizițiilor publice și pregătirea atribuirii .................................................. 19
2.1 Stabilirea necesității autorității contractante ........................................................................... 21
2.1.1 – Modul de gândire în stabilirea necesității ....................................................................... 21
2.1.2 – Implicarea factorilor interesați ........................................................................................ 24
2.1.3 – Analiza pieței .................................................................................................................... 26
2.1.4 – Referatul de necesitate .................................................................................................... 31
2.2 – Stabilirea abordării achizițiilor ................................................................................................ 46
2.2.1 – Ecologic, social și inovator ............................................................................................... 46
2.2.2 – Lotizare ............................................................................................................................. 47
2.2.3 – Alegerea modalității de atribuire .................................................................................... 54
2.3 – Strategia anuală a achizițiilor publice (SAAP) ........................................................................ 62
2.4 – Programul anual al achizițiilor publice (PAAP) ....................................................................... 64
Bibliografie ........................................................................................................................................... 71
 Modul de utilizare a suportului de curs

Acest material reprezintă un document suport în cadrul procesului de învățare și conține

toate elementele necesare atingerii obiectivelor propuse de programul de formare.

Cursul se adresează personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice din cadrul

autorităților contractante.

Suportul de curs este structurat pe capitole și secțiuni și conține în structură anumite

elemente semnalate prin pictograme. Legenda pictogramelor este prezentată în continuare.

- Obiective de învățare - Listează obiectivele de învățare ale secțiunii

respective. Aceste obiective sunt urmărite atât în cadrul sesiunilor sincron, cât și a celor
asincron prin textele, studiile de caz , exercițiile și teste propuse.

- Baza legală – Cuprinde actele normative relevante sau articolele relevante

din actele normative aplicabile pentru tema abordată.

- Concept – reprezintă o definiție sau o explicație cu privire la un concept.

- Mai multe informații – Sunt prezentate resurse care pot fi consultate de

participanți pentru mai multe detalii.
 - Link-uri utile – prezintă o listă de resurse electronice

- Exemple – Prezintă exemple relevante pentru tema dezbătută din practica

domeniului.

- Atenție! – Prezintă aspecte deosebit de importante pe care participantul

trebuie să le ia în considerare în practica sa. De asemenea, poate introduce elemente
obligatorii sau elemente care necesită o atenție sporită în aplicare.

- Reflectează la o situație similară din experiența ta! – În procesul de

învățare reflecția are rolul de a face legătura între elementele teoretice și cele practice din
viața profesională a participantului. Prin urmare, sunteți invitați să reflectați la o situație
similară din experiența profesională cu intenția de a găsi soluții sau de a identifica nevoia de
remediere a comportamentului trecut.

- Verifică-ți cunoștințele! – Sunt prezentate diverse întrebări în vederea

fixării cunoștințelor asimilate.
 - Exercițiu/ Studiu de caz – Semnalează studiile de caz/exercițiile pe care
autorii vi le propun în vederea identificării de soluții.

Acest material poate fi însoțit de materiale adiționale în funcție de necesitățile grupului de

formare și de posibilele diferențe în pregătirea participanților.
 Capitolul I – Procesul de achiziție publică

Obiective de învățare

După parcurgerea acestui capitol veți putea:

• enumera etapele procesului de achiziție publică;

• identifica în ce etapă a procesului de achiziție publică intervin atribuțiile pe care le
exercitați;
• identificați factorii interesați pentru fiecare etapă a procesului și modul în care
aceștia pot fi administrați.

Baza legală
Art. 8 – 10 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-
cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările
ulterioare

Orice achiziție publică realizată reprezintă rezultatul unui proces de achiziție publică.
Indiferent de valoarea achiziției, indiferent dacă realizarea achiziției se finalizează prin
semnarea unui contract/acord-cadru sau nu, aceasta va fi rezultatul unui proces de achiziție
publică care se desfășoară prin derularea mai multor etape:

1. Etapa de planificare/pregătire;
2. Etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/ acordului-cadru;
3. Etapa post-atribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea și monitorizarea
implementării contractului/acordului-cadru.
În vederea îmbunătățirii continue a proceselor de achiziție publice la nivel de autoritate
contractantă, ca urmare a controlului managerial al performanței se aplică o a patra etapă,
cea de analiză și evaluare a performanței achiziției publice.

1.1 Analiza factorilor interesați

Indiferent în ce fază a procesului de achiziție intervenim, trebuie să fim conștienți de factorii
interesați. Factorii interesați sunt reprezentați de orice persoană sau grupuri de persoane
care au un interes în procesul de achiziție publică. Aceștia pot fi interni sau externi:

Factorii interesați interni sunt persoanele sau grupurile de persoane care sunt
implicate direct în procesul achizițiilor publice.

Factorii interesați externi sunt persoanele sau grupurile de persoane care au un

interes în proces și care fie pot fi afectați de proces, fie au un impact în proces.

Completați tabelul!

Tabel nr. 1 – Întrebări care vă pot ajuta să identificați factorii interesați

Întrebări Factori interesați

Cine este afectat direct și indirect de acțiunile

realizate în cadrul procesului de achiziție
publică?

Cine are putere să influențeze deciziile în cadrul

procesului de achiziție publică?

Cine ar fi precopat de succesul sau eșecul

procesului?

Cine are un interes personal în proces?

Cine va beneficia dacă procesul va avea succes?

Cine ar putea ajuta pentru rezolvarea

problemelor?

Cine stabilește regulile care trebuie urmate?

Cine desfășoară activități complementare?

Reflectați la activitatea dumneavoastră! Vă identificați ca factor interesat în

procesul de achiziție publică? Dacă ar fi să răspundeți la întrebările din Tabelul nr. 1 la
care dintre acestea ca răspuns ar apărea numele dumneavoastră?

Factorii interesați, odată identificați, trebuie să fie administrați, astfel încât procesul de
achiziție publică să se desfășoare în mod eficient. Factorii interesați intervin cu niveluri
diferite de autoritate și cu niveluri diferite de interes, astfel, nevoile acestora trebuie
evaluate utilizând aceste două criterii.

Unul dintre instrumentele cele mai utilizate pentru această activitate este Matricea
factorilor interesați (Teoria lui Mendelow).

Mendelow (1991) sugerează să analizăm factorii interesați ținând cont de puterea acestora
(capacitatea de a influența strategia organizației sau resursele acesteia) și de interesul
acestora (cât de interesați sunt de reușita organizației sau a proiectului nostru). Este de
menționat că la o primă vedere părțile interesate par a avea multă putere sau mult interes,
dar, relativ vorbind, unele părți interesate vor deține mai multă putere decât altele, iar
unele părți interesate vor avea mai mult interes decât altele.

Exemplu

De exemplu, este probabil ca un director să aibă o putere și un interes ridicat în organizație,

în timp ce o autoritate de reglementare ar avea o putere mare de a influența strategia prin
intermediul reglementărilor, dar ar putea avea un interes mai mic.

Figura nr. 1 – Matricea factorilor interesați

 Ține-i Administreză-i
satisfăcuți îndeaproape

Putere

Ține-i
Efort minim
informați

Interes

Cadranul „Ține-i satisfăcuți” – acești factori interesați au un nivel ridicat de putere, dar nu
sunt foarte interesați în derularea procesului de achiziție publică, prin urmare, aceste părți
interesate trebuie tratate cu prudență, deoarece pot dezvolta un interes pentru proces,
ceea ce le face importante pentru strategia și succesul acesteia. Aceste părți interesate, ar
trebui, astfel, să fie ținute mulțumite. O autoritate de control poate avea acest tip de relație,
adică se va amesteca în proces doar când va considera că este necesar.

Cadranul „Administrează-i îndeaproape” – reprezintă părțile interesate cu un interes ridicat

în activitățile procesului și cu un grad ridicat de putere de a influența operațiunile. Aceștia
sunt, așadar, actorii cheie, iar strategia trebuie să fie cel puțin acceptabilă pentru aceștia.
Trebuie să se acorde o atenție foarte mare nevoilor acestor părți interesate, deoarece
retragerea din susținerea procesului de achiziție publică ar putea însemna probleme.
Părțile interesate cu putere mare și interes ridicat sunt, de regulă, conducătorii
compartimentelor respective sau a autorității.
Cadranul „Efort minim” - sunt cei care au un nivel scăzut de interes pentru operațiunile
procesului și au doar o putere limitată de a influența activitățile acestuia. Astfel, aceste
persoane necesită doar un efort minim.

Cadranul „Ține-i informați” - este populat de persoane cu un nivel ridicat de interes, dar cu
un nivel scăzut de putere asupra procesului. Aceste părți interesate nu au capacitatea de a
influența strategia, dar pot face lobby și influența opiniile altor părți interesate mai
puternice, astfel încât trebuie, cel puțin, să le ținem bine informate. Angajații unei
organizații pot fi încadrați în această descriere.
 1.2 Etapele procesului de achiziție publică

Etapa 1 – Planificarea și pregătirea achiziției

Prima etapă a procesului de achiziție publică se inițiază prin identificarea necesităților și

elaborarea referatelor de necesitate și se încheie cu aprobarea de către conducătorul
autorității contractante/ unității de achiziții centralizate a documentației de atribuire,
inclusiv a documentelor-suport, precum și a strategiei de contractare pentru procedura
respectivă.

Figura nr. 2 – Etapa de planificare și pregătirea achiziției

Strategia și
planificarea
• Ce avem nevoie? • Stabilirea strategiei pentru
• În ce cantități? achizițiilor satisfacerea unei nevoi specifice
• Când? • Stabilirea cerințelor documentației de
• Corelarea măsurilor strategice atribuire
• Care este nivelul calitativ? • Oportunitate
• Cât estimăm că va costa? • Aprobarea documentelor de către
• Prioritizare conducătorul autorității contractante
• Impactul asupra mediului • Planificarea priorităților
• Impactul social
• Soluții inovatoare

Identificarea
Pregătirea achiziției
necesităților
Figura nr. 3 – Documentele care se elaborează în cadrul fiecărui pas procedural

Strategia și
planificarea
•Referatul de achizițiilor •Strategia de
necesitate contractare
•Strategia anuală de
• Documentația de
achiziții publice
atribuire
•Strategia verde
•Programul anual al
achizițiilor publice
Identificarea
Pregătirea achiziției
necesităților

Atenție!

În cazul achiziției directe, nu se utilizează conceptele de strategie de contractare și

documentație de atribuire, iar legislația națională nu prevede niciun fel de obligație cu
privire la astfel de documente. Cu toate acestea, specialiștii în achiziții publice găsesc că este
necesar pentru anumite achiziții al căror obiect este complex, deși cu o valoare estimată sub
prag, să documenteze această etapă de pregătire a achiziției, elaborând în acest sens
documente similare, dar cu o complexitate mult mai redusă.

Exemplu

Factori interesați:

Interni - Compartimentele interne ale autorității contractante;

Externi - Furnizori de servicii auxiliare achiziției, operatori economici care participă la
consultarea pieței organizată în etapa de pregătire a unei proceduri de atribuire, etc.

Etapa 2 - Organizarea procedurii și atribuirea contractului/acordului-cadru

Etapa de organizare a procedurii de atribuire a contractului/acordului-cadru începe prin
transmiterea documentației de atribuire în SEAP și se finalizează odată cu încheierea
contractului de achiziție publică/acordului-cadru.

Figura nr. 4 - Etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului

•Încărcarea documentației de
atribuire în SEAP
•Posibila selecție control ex-ante
Transmiterea
documentației în SEAP
Duralarea procedurii de
atribuire •Încheierea
contractului/acorului-cadru de
•Inițierea procedurii de atribuire achiziție publică/anularea
procedurii de atribuire
•Derularea propriu-zisă a
procedurii de atribuire
•Atribuirea
contractului/acordului-cadru
•Soluționarea contestațiilor
Încheierea contractului
de achiziție
publică/acordului-cadru

Figura nr. 5 - Documentele care se elaborează în cadrul fiecărui pas procedural

•Documentația de atribuire
refăcută în conformitate cu
observațiile ANAP în cadrul
controlului ex-ante
Transmiterea
documentației în SEAP
Derularea procedurii de
atribuire •Contractul/acordul-cadru
•Anunțul de atribuire
•Anunțul de participare
•Raport intermediar de selecție
•Procese verbale de evaluare
•Raportul procedurii
•Comunicări privind rezultatul
•Răspuns la contestații
Încheierea contractului
de achiziție
publică/acordului-cadru
Procedurile de atribuire sunt:

Licitația deschisă;
Licitația restrânsă;
Negocierea competitivă;
Negocierea fără publicare prealabilă;
Dialogul competitiv;
Parteneriatul pentru inovare;
Concursul de soluții;
Procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice;
Procedura simplificată.

Atenție!

Deși achiziția directă nu este o procedură de atribuire, ci o modalitate simplificată de a

achiziționa produse, servicii și lucrări, în anumite condiții, totuși, aceasta trece print-o etapă
similară, în conformitate cu gradul de complexitate al obiectului său. În tabelul nr. 2 regăsiți
etapele de organizare a achiziției directe.

Tabel nr. 2– Etapa de organizare a achiziției directe

Valoarea Tip achiziție directă Pași procedurali Documente

estimată aflată
în intervalul

270.119 – Achiziție prin Catalog Cel mai complex tip de achiziție

200.001 lei, electronic (SEAP) directă.
produse și servicii Catalog
Sau Catalog
900.399 – - Documentele
560.000 lei, Anunț publicitar electronice
- Identificare operator
lucrări (SEAP) - Contract, după caz,
economic - Factura
Sau - Realizarea achiziției
Anunț publicitar/ Anunț
Anunț pe site-ul Anunț publicitar/site site
propriu
- Publicarea anunțului - Anunțul
- Primirea ofertei/ofertelor - Procese verbale de
- Evaluarea ofertei/ofertelor atribuire/note de
- Atribuirea achiziției atribuire
 - Comunicarea rezultatului - Corespondența cu
ofertanții
- Contract, după caz,
- Factura
200.000 – Achiziție prin - Identificare operatorilor - Corespondența cu
140.001 lei – consultarea a trei economici ofertanții
produse și servicii operatori economici - Transmiterea documentației - Contract, după caz,
achiziției - Factura
560.000 – - Primirea ofertei/ofertelor
300.001 lei - - Atribuirea achiziției
lucrări - Comunicarea rezultatului
140.000 lei Achiziționare în baza - Identificare operatorului - Corespondența cu
produse și servicii unei oferte economic operatorul
- Transmiterea documentației economic ales
300.000 lei - achiziției - Contract, după caz,
lucrări - Primirea ofertei - Factura
- Atribuirea achiziției
- Comunicarea rezultatului
9.000 lei Plată directă Cea mai redusă complexitate - Factură
- Bon fiscal

Exemplu

Factori interesați:

Interni - Compartimentele interne ale autorității contractante;

Externi - ANAP, furnizori de servicii auxiliare achiziției, operatori economici care

participă la/sunt interesați de participarea la procedura de achiziție, CNSC sau
instanța de judecată competentă, etc.

Etapa 3 - Executarea și monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru

Etapa post-atribuire contract/acord-cadru a fiecărui proces de achiziție începe după

încheierea contractului/acordului-cadru și se finalizează prin realizarea unei analize la nivel
de autoritate contractantă a performanței contractorului, în care se prezintă, dacă este
cazul, concluziile rezultate din procesul de achiziție derulat, inclusiv prin analiza obținerii
beneficiilor pentru autoritățile contractante, așa cum sunt acestea identificate în etapa de
planificare/pregătire a procedurii în cadrul strategiei de contractare.
Figura nr. 6 – Etapa post-atribuire contract/acord-cadru

Derularea
contractului/acordului-
•Emiterea ordinului de începere a cadru •Analiza indicatorilor de
contractului performanță
•Mobilizarea echipei de •Monitorizarea •Întâlniri cu contractantul
monitorizare contractului/acordului-cadru
•Recepții
•Comenzi/contracte subsecvente
•Modificări contractuale
•Plăți
Începerea Analiza performanței
contractului/acordului- contractului/acordului-
cadru cadru

Figura nr. 7 – Documentele care se elaborează în cadrul fiecărui pas procedural

Derularea
contractului/acordului-
•Ordin de începere a cadru •Raportul de analiză
contractului
•Comanda •Documente de
monitorizare
•Procese verbale de
recepție
•Acte adiționale Analiza performanței
Emiterea ordinului de
contractului/acordului-
începere a contractului
cadru
 Exemplu

Factori interesați:

Interni - Compartimentele interne ale autorității contractante;

Externi - Contractori, ANAP, Curtea de Conturi/ Autoritatea de audit, Autorități de

management/ Organisme intermediare pentru contractele finanțate din fonduri
europene, etc.

Etapa 4 - Analiza și evaluarea performanței în implementarea unui proces de achiziție și

documentarea lecțiilor învățate

Constatarea deviațiilor/abaterilor pozitive sau negative de la obiectivele stabilite pentru un

proces de achiziție, rezultatele preconizate și cele obținute, indicatorii de performanță și
costurile asociate, identificarea măsurilor de îmbunătățire

Exemplu

Factori interesați:

Interni - Compartimentele interne ale autorității contractante;

Externi – Depind de transparența procesului de evaluare.

 Capitolul II - Planificarea achizițiilor publice și
pregătirea atribuirii

Obiective de învățare

După parcurgerea acestei secțiuni veți putea:

Înțelege raționamentul care trebuie urmat atunci când stabilim nevoia

autorității contractante;
Completa referatul de necesitate pentru necesitățile identificate în cadrul
activității dumneavoastră;
Verifica un caiet de sarcini în vederea stabilirii conformității acestuia cu
prevederile legale în domeniul achizițiilor publice;
Identifica elementele de realizare a unei cercetări de piață;
Alege modalitatea de achiziție în mod corespunzător.

Baza legală
Art. 3, art. 9, art. 11-14 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Etapa de planificare și pregătire a achizițiilor publice reprezintă cea mai importantă etapă a
procesului de achiziție publică. O eroare făcută în această etapă poate compromite atât
derularea procesului, cât și utilizarea rezultatului. Este o etapă care necesită abilități
avansate de analiză și organizare, precum și o bună înțelegere a conceptului de necesitate.
 De asemenea, această etapă implică persoane din toate structurile autorității
contractante, inclusiv pe conducătorul acesteia.

Beneficiile unui proces de planificare bine realizat sunt următoarele:

Reduce incertitudinea întrucât planificarea permite identificarea și

stabilirea de măsuri necesare pentru a obține un rezultat corespunzător;
Crește gradul de înțelegere prin „vizualizarea” procesului și rezultatul
contractului, prin obținerea unei perspective de ansamblu, care sprijină
procesul decizional pe toată perioada procesului de achiziție;
Crește eficiența prin determinarea necesarului de resurse și a stabilirii
modului în care se desfășoară activitățile;
Facilitează îmbunătățirile și reduce probabilitatea încălcării prevederilor
legislației în achiziții;
Reduce riscul apariției erorilor pe perioada derulării procedurii și
implementării contractului.

Planificarea defectuoasă și nerealistă produce efecte negative cum ar fi:

Generarea de situații care ar putea determina anularea procedurii ca

urmare a întrebărilor/solicitărilor de clarificări venite din partea
operatorilor economici - etapa de pregătire a ofertelor, după lansarea
procedurii;
Obținerea unui număr insuficient de oferte pentru a putea fi asigurată o
competiție reală sau obținerea unor oferte de slabă calitate – etapa de
evaluare a ofertelor;
Stabilirea unor factori de evaluare care, deși sunt corect formulați, nu ajută
la îndeplinirea obiectivelor autorităților contractante - etapa de aplicare a
criteriului de atribuire.

Din punct de vedere cronologic, legislația în achiziții publice specifică prevederi cu privire la:

Obligația planificării achizițiilor publice în ultimul trimestru al anului

anterior pentru anul următor și elaborarea Programului anual al achizițiilor
publice – PAAP - pe baza referatelor de necesitate transmise de către
compartimentele interne ale autorității contractante;
 Lansarea procedurilor de atribuire în momentul în care documentația de
atribuire este finalizată, inclusiv aprobată.

Etapele principale ale procesului de planificare a procesului de achiziții publice sunt:

Identificarea necesităților viitoare;

Implicarea factorilor interesați;
Cercetarea pieței;
Definirea obiectului contractului;
Alegerea modalității de atribuire.

2.1 Stabilirea necesității autorității contractante

Obiective de învățare

După parcurgerea acestui capitol veți putea:

Înțelege raționamentul care trebuie urmat atunci când stabilim nevoia

autorității contractante;
Completa referatul de necesitate pentru necesitățile identificate în cadrul
activității dumneavoastră;
Verifica un caiet de sarcini în vederea stabilirii conformității acestuia cu
prevederile legale în domeniul achizițiilor publice.

2.1.1 – Modul de gândire în stabilirea necesității

Primul lucru pe care ar trebui să-l facă o autoritate contractantă înainte de a achiziționa
propriu-zis ceva este să se gândească la nevoia pe care întregul proces ar trebui să o
satisfacă.

Nevoia provine dintr-un decalaj între capacitatea sectorului public de a îndeplini una dintre
sarcinile sale. Autoritățile publice nu le pot îndeplini cu resursele lor interne și, de aceea,
trebuie să achiziționeze din exterior. Prin urmare, orice autoritate contractantă ar trebui să
fie capabilă să justifice în mod corespunzător o achiziție publică, deoarece aceasta ar trebui
să răspundă unei nevoi specifice și obiective sau să fie necesară pentru a efectua o activitate
de interes public.

De multe ori, obiectul unui contract sau realizarea achiziției sunt decise la repezeală, fără a
se defini în mod corespunzător de ce contractul/achiziția este necesar(ă) și pentru ce este
necesar(ă). Ca urmare, lucrările, produsele sau serviciile achiziționate sfârșesc prin a fi
parțial sau total deconectate de la nevoia care trebuia să fie satisfăcută. Acest lucru duce la
o utilizare ineficientă a fondurilor publice și la un raport calitate-preț slab, valoare pentru
bani scăzută.

Trebuie menționat că nevoia nu este produsul sau serviciul pe care dorim să îl

obținem. Nevoia este funcția care lipsește pentru a atinge un obiectiv sau pentru a
desfășura o activitate.

Exemplu1
De exemplu, achizitorii nu ar trebui să își înceapă raționamentul cu „Trebuie să cumpărăm o
imprimantă", ci mai degrabă cu „Avem nevoie să imprimăm". În acest caz, funcția de tipărire
poate fi obținută prin alte opțiuni decât achiziția unei imprimante, de exemplu prin
împărțirea unei imprimante cu alte departamente sau prin închirierea sau leasingul uneia de
la o companie internă/externă. Toate aceste alternative trebuie să fie luate în considerare
înainte de a lansa procedura de atribuire.

Pe scurt, pașii cheie pe care ar trebui să îl aibă în vedere cei care fac achiziții sunt:

Identificați nevoia cu părțile interesate relevante;

Scrieți specificațiile tehnice;
Estimați valoarea achiziției în funcție de complexitatea specificațiilor tehnice;
Alegeți procedura;

1 PUBLIC PROCUREMENT GUIDANCE FOR PRACTITIONERS on avoiding the most common

errors in projects funded by the European Structural and Investment Funds – Comisia Europeană -
2018
Tabel nr. 3 - Întrebări pentru identificarea necesității

Care este nevoia mea? De ce funcție am nevoie pentru a-mi atinge ☐

obiectivele?
Avem resurse umane și/sau tehnice disponibile la nivel intern? ☐
Putem satisface nevoia fără a realiza o achiziție publică? ☐
Alternativele la achizițiile publice ar trebui să fie analizate cu atenție și
comparate în mod corespunzător.
Am analizat diferite modalități de satisfacere a nevoilor identificate? ☐
Am putea să cumpărăm, să luăm în leasing, să închiriem bunul sau
serviciul sau este nevoie de o concesiune pentru a obține ceea ce
intenționăm să achiziționăm?
Ce rezultate finale dorim să obținem? ☐
Trebuie să achiziționăm lucrări, bunuri sau servicii, sau o combinație? ☐
Ce caracteristici sunt esențiale și care sunt opționale? ☐
Este necesar(ă) numărul/cantitatea sau ar fi de asemenea suficient(ă) ☐
un(o) număr/cantitate mai mic(ă)?
Ce este esențial pentru a satisface nevoia? ☐
Ar fi oportună achiziționarea de soluții gata făcute sau doar o soluție ☐
adaptată/personalizată ne-ar satisface nevoile?
Ar fi relevant să se deruleze un dialog cu potențialii ofertanți (implicarea ☐
prealabilă a pieței)?
Care ar putea fi impactul acestei achiziții asupra mediului? ☐
Care ar putea fi impactul social al acestei achiziții? ☐
Această achiziție are nevoie de o abordare inovatoare pentru a obține o ☐
soluție personalizată care nu există deja pe piață?

Atenție!
Din punct de vedere al achizițiilor ecologice, cea mai bună achiziție este aceea care nu se
realizează.
 Exemplu2
Exemplu privind lipsa analizei necesității

Un departament a achiziționat 250 de calculatoare pentru a înlocui echipamentele existente

care nu fuseseră încă amortizate. S-a spus că această achiziție era necesară deoarece urma
să fie implementat un nou software care, aparent, necesita o capacitate hardware mai mare
decât cea oferită de calculatoarele existente. Auditorii au analizat această motivație și au
descoperit că noul software ar fi putut fi utilizat fără restricție cu calculatoarele disponibile.
Prin urmare, achiziția a fost nejustificată.

Exemplu3
Întreținerea drumurilor publice era asigurată de departamentele regionale, care puneau la
dispoziție personal și echipamente. Departamentul general a achiziționat utilaje noi pentru
unul dintre aceste departamante regionale, inclusiv un cilindru compactor, în valoare de
50.000 euro. Căutând alternative la această achiziție, auditorul a verificat câte cilindre
compactoare erau deja utilizate și încărcate la capacitate maximă. S-a constatat că mai mulți
cilindri compactori din alte departamante regionale erau utilizate doar pentru câteva ore.
Auditorul a dedus, din datele disponibile, că unul dintre aceste echipamente ar fi putut fi
mutate în loc să fie cumpărat unul nou.

Sursa: SIGMA Public procurement policy briefs, Brief 28: Audit of Public Procurement,
septembrie 2016.

2.1.2 – Implicarea factorilor interesați

2 PUBLIC PROCUREMENT GUIDANCE FOR PRACTITIONERS on avoiding the most common

errors in projects funded by the European Structural and Investment Funds – Comisia Europeană –
2018, https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/guidelines/2018/public-
procurement-guidance-for-practitioners-2018
3 SIGMA Public procurement policy briefs, Brief 28: Audit of Public Procurement, septembrie 2016.
Implicarea factorilor interesați constă în desemnarea unei echipe care să pregătească și să
desfășoare procedura de atribuire.

Recomandările SIGMA sunt că echipa ar trebui să fie compusă din:

Echipa de bază însărcinată cu gestionarea contractului:

o Este posibil să fie nevoie de 1 până la 3 persoane, în funcție de complexitatea
obiectului, de exemplu, un consilier de achiziții publice și un inginer pentru
construcții;
o Toate contractele vor necesita, cel puțin, un manager de proiect (responsabil
de contract) care să aibă atât competențe în domeniul achizițiilor, cât și
competențe tehnice care să fie responsabil de contract.
Un grup de lucru mai mare, format din echipa de bază și de experți interni
specializați în obiectul contractului (de exemplu, ingineri civili, arhitecți, specialiști IT
sau avocați), membri ai administrației care vor beneficia de produsul sau serviciul
achiziționat, sau alți membri care au experiență în derularea unei astfel de achiziții
sau în derulare unui contract asemănător. Experții externi cooptați pot de asemenea,
să fie necesari, în funcție de complexitatea achizițiilor, dar și de resursele financiare
care pot fi puse la dispoziție cu acest scop. Experții externi cooptați pot proveni și din
cadrul unor autorități contractante ierarhic superioare sau de la același nivel în
cadrul structurii.

Atenție!
Nerecunoașterea necesității de a implica atât părțile interesate interne, cât și pe cele
externe este o critică frecventă adusă în cadrul procesului de achiziție publică. Aceasta are
adesea un impact negativ asupra succesului contractului/achiziției, având uneori ca rezultat
costuri suplimentare pentru rectificarea omisiunilor sau a erorilor. Specificațiile
necorespunzătoare duc la ajustări complexe și un volum de muncă mai mare care acoperă
corecții neprevăzute, dar care puteau fi prevăzute. În plus, atunci când documentele
achiziției sunt neclare, ofertanții au tendința de a-și acoperi riscurile prin prețuri mai mari.
Cele mai bune practici arată că este mai eficient și economic ca autoritatea contractantă să
investească în expertiză tehnică externă atunci când pregătește achiziția, pentru a se asigura
că aceasta valorifică la maximum banii cheltuiți și evită modificările sau costurile de aulare și
relansare a procedurii de atribuire.
 Verifică-ți cunoștințele!

Cum se aplică matricea factorilor interesați?

2.1.3 – Analiza pieței

În stabilirea necesității, atunci când se identifică valoarea estimată este deosebit de

important ca autoritățile contractante să cunoască piața care urmează să-i satisfacă
necesitatea. Astfel, o etapă deosebit de importantă este realizarea unei analize a pieței.

Analiza pieței permite autorității contractante să:

capete o înțelegere prealabilă a soluțiile potențiale disponibile pentru a satisface

nevoile;
definească foarte bine obiectul achiziției;
stbilească valoarea estimată a achiziției.

Atenție!
„Nu toate achizițiile pot fi realizate!

O greșeală frecventă este ca autoritatea contractantă să presupună că piața îi poate

satisface necesitate fără să o consulte. Cu toate acestea, nu toate achizițiile sunt realizabile.
Procedurile de achiziție pot eșua pentru că niciun operator economic nu a depus ofertă sau
nicio ofertă nu a putut fi acceptată. Uneori, pur și simplu, piața nu este capabilă să livreze
lucrările, produsele sau serviciile solicitate.

Problemele pot fi legate de maturitatea tehnologică, de cererea suprasaturată sau de

niveluri de risc de transfer inacceptabile. Autoritatea contractantă ar putea căuta ceva ce
depășește nivelul actual al pieței, capacitățile actuale ale pieței sau ar putea stabili termene
și o valoare estimată nerealistă. În acest caz, autoritățile contractante trebuie să reia
procesul de achiziție publică și să reconsidere obiectivele, domeniul de aplicare și condițiile
tehnice și economice ale achiziției. Aceste sarcini suplimentare măresc volumul de muncă,
timpul și resursele dedicate procesului de achiziții și ar putea fi evitate prin analizarea în
prealabil a pieței.”4

OCDE a elaborat o metodologie cuprinzătoare5 pentru analiza de piață, care include un

model standard pentru un raport de analiză a pieței.

În ceea ce privește planificarea, bunele practici arată că analizele de piață efectuate înainte
de publicarea anunțului de participare poate fi extrem de utilă. În plus, publicarea în JOUE a
anunțurilor privind consultarea pieței înainte de inițierea procedurii de atribuire este în mod
pozitiv acceptată de către piață și are ca rezultat o mai bună calitate a ofertelor depuse și
reduce riscul de contestații într-o etapă ulterioară.

Există două modalități de analiză a pieței:

cercetarea de piață;
consultarea preliminară a pieței cu implicarea candidaților sau ofertanți (art. 139
și 140 din Legea nr.98/2016 și art. 17 și 18 din HG nr. 395/2016).

Domeniul de aplicare și profunzimea analizei de piață variază în funcție de natura și

complexitatea achiziției.

Cercetarea de piață este cea mai frecvent utilizată și, de cele mai mutle ori, se realizează
prin consultarea resurselor interne ale autorității contractante și constă în principal în
colectarea de informații, în principal de pe internet sau pe bază istorică (achiziții realizate de
autoritatea contractantă în trecut cu același obiect sau obiect similar).

Cercetarea de piață „de birou” poate furniza informații cu privire la disponibilitatea

produselor sau serviciilor care răspund nevoilor autorității contractante. Autoritatea
contractantă poate apoi să determine cea mai potrivită abordare a achiziției fără să
consume prea mult timp sau resurse.

Sursele de informații utilizate în mod frecvent sunt:

departamentele interne cale autorității contractante;

4 PUBLIC PROCUREMENT GUIDANCE FOR PRACTITIONERS on avoiding the most common

errors in projects funded by the European Structural and Investment Funds – Comisia Europeană –
2018, https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/guidelines/2018/public-
procurement-guidance-for-practitioners-2018
5 OECD/SIGMA, Public Procurement Brief 32, Market Analysis, Preliminary Market Consultations, and

Prior Involvement of Candidates/Tenderers, September 2016.

Available at: http://www.sigmaweb.org/publications/Public-Procurement-Policy-Brief-32-200117.pdf.
 cataloage ale producătorilor, distribuitorilor, comercianților;
publicații de presă (reviste de specialitate, reviste, buletine informative, etc.);
asociații comerciale, organizații de afaceri sau camere de comerț;
studii de piață existente;
marketuri/magazine online etc.

Tabel nr. 4 - Criterii orientative de analiză a pieței6

Categoria analizată Informații

Maturitatea pieței
Capacitatea pieței de a livra
Standarde și condiții specifice
Valoare estimată
Criterii de selecție și de atribuire
Performanță contractuală
Piață stabilită, piață în faza de dezvoltare,
existența unui număr suficient de operatori
economici pentru a asigura o concurență
reală.
În intervalul de timp necesar, în cantitatea
necesară, în cadrul bugetul disponibil.
Condiții aplicate de obicei la contracte
similare, piața potențială, constrângeri,
capacitatea operatorilor economici de a
îndeplini anumite standarde, mai ales în
ceea ce privește nivelul calitativ, criteriile
ecologice, sociale sau inovatoare.
Prețurile recente de pe piață, structura
prețurilor, defalcarea costurilor pentru
achiziții similare, costuri fixe și variabile în
cadrul unui buget similar. Trenduri de
variabilitate.
Cerințe minime pentru achiziții similare,
considerații relevante, concluzii din
experiențe similare.
Riscurile potențiale, etapele cheie,
gestionarea timpului, lecțiile învățate din

6 PUBLIC PROCUREMENT GUIDANCE FOR PRACTITIONERS on avoiding the most common

errors
in projects funded by the European Structural and Investment Funds
 experiențe similare.

Consultarea pieței reprezintă un drept al autorității contractante și se realizeză

în vederea pregătirii achiziției, prin raportare la obiectul contractului de achiziție publică, și
pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achiziție și cerințele avute în
vedere în legătură cu acestea. Legislația recomandă că această consultare a pieței să se
realizeze în cazul în care autoritatea contractantă dorește achiziționarea unor
produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală,
ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

Consultarea pieței se inițiază prin publicarea în SEAP, precum și prin orice alte
mijloace, a unui anunț privind consultarea.

Tabel nr. 5 – Conținutul invitației/anunțului pentru consultarea operatorilor economici

Denumirea autorității contractante și datele de contact; ☐

Adresa de internet unde sunt publicate informațiile cu privire la procesul ☐
de consultare a pieței;
Descrierea necesităților obiective și constrângerilor de natură tehnică, ☐
financiară și/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorității
contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare;
Aspectele supuse consultării care pot viza: ☐
potențiale soluții tehnice,
soluții financiare;
soluții contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității
contractante;
aspecte legate de strategia de contractare;
divizare pe loturi;
posibilitatea solicitării de oferte alternative;
etc
Termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în ☐
cadrul procesului de consultare;
Termenul până la care se desfășoară procesul de consultare; ☐
Descrierea modalității de desfășurare a consultării, respectiv modul în care ☐
se va realiza interacțiunea cu operatorii economici ce răspund la invitația
autorității contractante.

Pot fi invitați:

experți independenți;
autorități publice;
operatori economici.

Orice persoană/organizație interesată transmite autorității contractante opinii, sugestii sau

recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele și mijloacele de
comunicare precizate în anunțul privind consultarea. Autoritatea contractantă poate decide
ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie transmise numai prin mijloace electronice la o
adresă dedicată.

Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau

recomandările primite, în cazul în care le consideră relevante și pot fi implementate cu
condiția ca utilizarea sau implementarea acestora să nu aibă ca efect denaturarea
concurenței și/sau încălcarea principiilor nediscriminării și transparenței.

În situația în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un

candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorității contractante în
legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, inclusiv ca parte a unor servicii de
consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea
contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului
candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența.

Măsurile pot include, printre altele, comunicarea către ceilalți candidați/ofertanți a

informațiilor relevante care au fost transmise în contextul participării
candidatului/ofertantului la pregătirea procedurii de atribuire sau care decurg din această
participare și stabilirea unor termene corespunzătoare pentru depunerea ofertelor și se
justifică în Raportul procedurii.
 Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri individuale sau comune ori
evenimente deschise pentru persoanele/organizațiile interesate, în cadrul cărora se poartă
discuții cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările pe care acestea le-au transmis sau
la subiecte de interes general, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, structura pieței,
tendințele prețurilor și alte elemente comerciale specifice în sectorul de interes, aspecte
tehnice, inovative, de integrare socială sau legate de protecția mediului, care pot fi
valorificate în cadrul procedurii de atribuire.

Autoritatea contractantă are obligația de a publica în SEAP rezultatul procesului

de consultare a pieței, dar nu mai târziu de momentul inițierii procedurii de atribuire.

Reflectează!

Identificați în cadrul legislației prevederile care fac referire la consultarea pieței. Reflectați
la o situație din experiența dumneavoastră în care ar fi fost necesară realizarea unei astfel
de consultări. Care sunt temerile dumneavoastră legate de o astfel de abordare? Prin ce
măsuri ar putea fi diminuate aceste temeri? Cine din cadrul autorității contractante ar
trebui să aibă inițiativa organizării unei consultări de piață?

2.1.4 – Referatul de necesitate

Baza legală
Art. 2 alin. (5) și art. 3 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare

compartiment din cadrul autorității contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru
anul viitor, care cuprinde necesitățile de produse, servicii și lucrări identificate, precum și
prețul unitar/total al necesităților.

În cazul în care necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată în ultimul

trimestru al anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate la
momentul identificării necesității.

Referatele de necesitate pot fi modificate, dacă sunt îndeplinite condițiile:

modificarea să se realizeze înainte de inițierea procedurii de atribuire, cu luarea

în considerare, dacă este cazul, a timpului necesar modificării programului anual
al achizițiilor publice și aprobării acestuia;
compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice să fie notificat
în timp util cu privire la modificarea respectivă, astfel încât să poată întreprinde
toate diligențele necesare realizării achiziției.

Tabel nr. 6 – Situații de emitere a referatelor de necesitate

Situații de Momentul Cuprinde

emitere
Pentru realizarea Ultimul trimestru al Necesitățile de produse, servicii și
PAAP anului în curs pentru lucrări identificate;
Prețul unitar/total al necesităților;
anul viitor
Alte informații relevante, cunoscute
la momentul respectiv.
Pentru pregătirea După definitivarea Necesitățile de produse, servicii și
achiziției PAAP, prin revizuirea lucrări identificate
Prețul unitar/total al necesităților
Referatului de
obținut în urma unei cercetări a
necesitate inițial pieței sau pe bază istorică;
Specificații tehnice;
Informațiile necesare pentru
elaborarea strategiei de contractare
 a respectivelor contracte/acorduri-
cadru;
Propuneri de clauze contractuale
obligatorii;
Nominalizarea persoanelor din
cadrul compartimentului care vor fi
membri în comisia de evaluare
Orice alte informații care ar putea
sprijini activitatea de pregătire a
procedurii de atribuire a achiziției
respective.

Pentru realizarea Ultimul trimestru al Conține toate informațiile de mai sus.

PAAP și anului în curs pentru
pregătirea anul viitor dacă toate
achiziției informațiile necesare
atât planificării, cât și
pregătirii procedurii
de atribuire sunt
cunoscute
Pentru realizarea Atunci când este Conține toate informațiile de mai sus.
PAAP și identificată o nouă
pregătirea necesitate care nu a
achiziției fost inclusă în PAAP.

Figura nr. 8 – Procesul de planificare

 CISAP
Toate compartimentele Centralizează referatele
Compartiment financiar
autorității contractante emit Strategie anuală
referate de necesitate Evaluează încadrarea bugetară
Program anual al achizițiilor
publice

Conducător
CISAP
Se stabilesc prioritățile
Execuție
Se aprobă

În anexa nr. 1 este prezentat un model de referat de necesitate.

La completarea formularului cuprins în Anexa nr. 1 trebuie avute în vedere următoarele

aspecte:
Referatul de necesitate se completează pentru fiecare necesitate;
Necesitatea trebuie să fie obiectivă;
Necesitatea se identifică pentru întregul an bugetar/întreaga perioadă de
desfășurare a proiectului;
Necesitatea obiectivă se corelează cu obiectul achiziției;
 Obiectul achiziției poate fi singular sau multiplu;
În referatul de necesitate se descriu specificațiile tehnice, precum și orice aspect
legat de modul de livrare/prestare/execuție. Specificațiile tehnice pot fi anexe ale
Referatului de necesitate, sub forma caietelor de sarcini sau vor fi incluse în
cuprinsul acestuia, la capitolul specific.
În referatul de necesitate se stabilește valoarea estimată pentru obiectul
achiziției în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (5) din Anexa la HG nr.
395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Valoarea estimată a achiziției se va
determina astfel:
o Situația necesităților cuprinse în PAAP/PAPP – determinarea valorii estimate
la momentul fundamentării bugetului/bugetului proiectului și, după caz,
actualizarea acestuia. Vor fi incluse dovezile stabilirii valorii estimate
transmise obținute în urma cercetării de piață realizată la momentul
fundamentării bugetului.
o Situația necesităților care nu sunt cuprinse în PAAP/PAPP - pe bază istorică cu
actualizarea necesară sau prin realizarea unei noi cercetări de piață. Dovezile
privind realizarea cercetării de piață se fac anexă la referatul de necesitate.
Se stabilesc persoanele care vor evalua ofertele;
Se stabilește persoana care va fi responsabilă cu derularea
contractului/acordului-cadru sau cu recepția cantitativă sau calitativă.

Mai jos este un exemplu de schemă logică pentru operațiunea emiterii unui referat
de necesitate în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene.

RA – responsabil de activitate

RN – referat de necesitate

RAP – responsabil achiziții publice

RF – responsabil financiar

MP – manager de proiect
Figura nr. 9 – Exemplu de schema logică privind emiterea referatului de necesitate în
cadrul proiectelor cu finanțare europeană
 START

RA elaborează RN și îl RN
transmite către RAP

RAP analizează RN

NU RN este DA
complet și
corect?

Procedură
RAP transmite RN către
operațională
RF
planificare

RF analizează RN și RN
completează NDF NDF

NU Există
fonduri
prevăzute și
disponibile?

DA

RAP informează MP
 Estimarea valorii achiziției publice

Baza legală
Art. 9-25 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

Art. 16 și 17 din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Valoarea estimată se calculează având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA,
estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni
și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției.

Tabel nr. 7 – Pași procedurali în estimare

Se identifică toate costurile aferente pentru obținerea și utilizarea ☐

produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare, inclusiv pentru cele similare;
Se însumează toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului ☐
respectiv, fără TVA, exprimat în lei;
Se ia în considerare modalitatea de dobândire, precum si alte opțiuni; ☐
Se iau în considerare eventualele majorări ale prețului contractului, ca ☐
urmare a posibilelor trenduri de creștere;
Se iau în considerare orice eventuale suplimentări față de obiectul inițial; ☐
Dacă este cazul, se ia în calcul si valoarea premiilor sau primelor ce se ☐
intenționează a se acorda.

Elementele de care se ține seama în estimare sunt următoarele:

 informații obținute din cercetările de piață;
durata previzionată a contractului;
costuri legate de îndeplinirea contractului;
posibilitatea apariției unor costuri accidentale;
posibilitatea optării pentru suplimentarea către nivelul maxim prevăzut al
cantităților de produse sau servicii.

Reflectează!

Reflectați la o situație în care ați elaborat un Referat de necesitate! Ce a fost cel mai
dificil? Dar cel mai ușor? Cum ați realizat estimarea? De ce informații ați mai fi avut
nevoie ca să puteți completa formularul din Anexa nr. 1?

Exerciții

Citiți din legislația semnalată baza legală pentru realizarea estimării. Realizează estimarea
unei achiziții cu care vă simțiți confortabil.

Caietul de sarcini

Baza legală
Art. 3 alin. (1) lit. rr), lit. ss), lit. tt), lit. uu), lit. vv), lit. ww), art. 155 – 158 din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice
Art. 2 alin. (5) lit. b), art. 20 alin. (1) lit. b), alin. (10) din anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile
publice

Caietul de sarcini constituie o parte esențială a documentației de atribuire pe care

se axează procesul de achiziție și care influențează calitatea generală și competitivitatea
procesului de achiziție și reunește ansamblul cerințelor care descriu cât mai exact obiectul
achiziției și pe baza cărora se elaborează de către fiecare ofertant propunerea tehnică.

Exemplu
În cazul achizițiilor de lucrări, proiectul tehnic face parte din caietul de sarcini.

Caietul de sarcini este elaborat de compartimentul care identifică necesitatea sau atunci
când obiectul achiziției este complex, autoritatea contractantă poate utiliza serviciile unui
furnizor de servicii auxiliare în baza art. 11 alin. (1) lit. c) din Anexa la HG nr. 395/2016. În
această din urmă situație, CISAP împreună cu compartimentul care a identificat necesitate
au obligația de a coordona elaborarea caietului de sarcini.
Caietul de sarcini conține în mod obligatoriu specificații tehnice.

Verifică-ți cunoștințele!

Ce sunt specificațiile tehnice? Identificați în Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
informațiile relevante cu privire la specificațiile tehnice.
 Reflectează!

Reflectați la o situație în care ați stabilit care sunt specificațiile tehnice pentru o achiziție.
Ce a fost cel mai ușor? Dar cel mai dificil? Care au fost lecțiile învățate din experiența
respectivă?

Tabel nr. 8 – Elementele la care se referă specificațiile tehnice

Elementele la care se referă specificațiile tehnice

nivelul calitativ, tehnic și de performanță;
siguranța în exploatare;
dimensiuni;
sisteme de asigurare a calității;
terminologie, simboluri, teste și metode de testare;
ambalare, etichetare, marcare, condițiile pentru certificarea conformității cu
standarde relevante sau altele asemenea;
transferul drepturilor de proprietate intelectuală;
procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor/ fabricație a produselor
sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al
ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din
conținutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie
achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu
obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și să fie
proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia

Tabel nr. 9 – Reguli de elaborare a specificațiilor tehnice

Nr. Regula Observații

crt.
1. Pentru toate achizițiile destinate Pot fi și excepții, dar acestea trebuie temeinic
utilizării de către persoane fizice, justificate
specificațiile tehnice se definesc
astfel încât să țină seama de
cerințele de accesibilitate ale
persoanelor cu dizabilități sau de
conceptul de proiectare pentru
toate categoriile de utilizatori.

2 Specificațiile tehnice trebuie să nu se precizează un anumit

permită tuturor operatorilor producător, o anumită origine sau un
 economici accesul egal la anumit procedeu care caracterizează
procedura de atribuire și nu trebuie produsele sau serviciile furnizate de un
să aibă ca efect introducerea unor anumit operator economic;
obstacole nejustificate față de nu fac referire la mărci, brevete, tipuri,
asigurarea unei concurențe la o origine sau la o producție
efective între operatorii economici. specifică, care ar avea ca efect
favorizarea sau eliminarea anumitor
operatori economici sau produse.

Excepție!
Cazurile excepționale, justificate de obiectul
contractului, care conduc la un anumit
producător/o anumita marca/procedeu se vor
argumenta in strategia de contractare. (se vor
preciza constrângerile autorității care conduc
la o astfel de abordare).

În acest sens, cerințele tehnice

definite la nivelul anunțului de
participare, caietului de sarcini sau
altor documente complementare,
prin trimiterea standardelor, la un
anumit producător, la mărci,
brevete, tipuri, la o origine sau la o
producție/metoda specifica de
fabricație/prestare/execuție, vor fi
înțelese ca fiind însoțite de
mențiunea „sau echivalent”.

Tabel nr. 10 – Conținutul caietului de sarcini în cazul contractelor de lucrări

Nr. Elemente de conținut

crt.
Informații/extrase din Studiul de fezabilitate (SF) pentru obiectivelor de investiții
1 noi sau documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) în cazul lucrărilor
de intervenție la construcții existente cu privire la caracteristicile imperative ale
lucrărilor, inclusiv criterii de performanță pe care trebuie să le respecte acestea,
indicatorii tehnico-economici care trebuie atinși;
2 Standardele și normativele aplicabile
3 O descriere clară a calendarului de realizare a activităților realizate de contractor,
cu termene ce trebuie respectate de către acesta, dar și termenele pentru
 activitățile care cad în responsabilitatea AC (de ex. pentru furnizarea
documentelor/informațiilor, perioadele de examinare /aprobare de către a
livrabilelor intermediare și finale înaintate de contractant.
4 Instrumentele prin care se va realiza monitorizarea implementării contractului;
5 În cazul contractelor de execuție lucrări, în care proiectul tehnic este elaborat și
pus la dispoziția ofertantului de către autoritatea contractantă/beneficiar, caietul
de sarcini are asociate liste de cantități care vor sta la baza propunerii financiare a
acestuia.

Atenție!
Caietul de sarcini pentru lucrări nu trebuie să conțină criterii de calificare, întrucât acestea
constituie clauze nescrise, cum ar fi:
lista de echipamente și utilaje necesare executării lucrărilor (art.179, lit j) din Legea
98/2016);
În acest sens, se poate solicita ca ofertantul să prezinte modalitatea de asigurare a
accesului la utilajele, echipamentele astfel cum sunt prevăzute în listele consumurilor de
resurse incluse în proiectul tehnic sau, in lipsa acestora, a celor care rezultă metodologia
de lucru prezentată in cadrul propunerii tehnice.

personal care se încadrează în prevederile art. 2 din Instrucțiunea ANAP 1/2017;

Se poate solicita să se prezinte in cadrul propunerii tehnice modul în care se va asigura
accesul la specialiștii necesari și obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate
corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul
contractului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții și a altor legi incidente.

Standarde de asigurare a calității (ex. ISO 9001/2015) sau de protecție a mediului

(14001);
Personal atestat (RTE, ingineri ANRE, personal atestat ISCIR, etc), pentru care nu se
cere nominalizare și/sau prezentare de documente justificative la momentul
ofertării;
Se solicită ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni acești
experți în implementarea viitorului contract, precum și modul în care operatorul economic
ofertant și-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi
prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situație în care se vor descrie
aranjamentele contractuale realizate în vederea obținerii serviciilor respective.
 alt personal care nu intră în categoria experților-cheie pentru care se pot impune
cerințe de pregătire și/sau experiență profesională. Se poate solicita ofertanților să
prezinte organigrama detaliată.
justificări ale criteriilor de calificare, factori de evaluare, acestea făcând obiectul
strategiei de contractare;
denumiri de firme sau specificații/caracteristici tehnice ale produselor/materia
lelor/echipamentelor care trimit la anumiți producători;
atestări ale operatorilor economici care nu sunt asociate activităților principale ale
contractului (de exemplu, în cazul unei construcții civile nu se pot solicita la ofertare
atestări ANRE- electric sau gaze naturale, ISCIR, pentru alarmare și efracție- licențe
IGSU, IGPR).
Se poate solicita modalitatea de realizare a activităților cuprinse in obiectul contractului și
pentru care este nevoie de deținerea autorizațiilor respective. Astfel, la nivelul propunerii
tehnice, ofertanții pot descrie modul în care vor fi organizate și gestionate activitățile din
cadrul contractului ce implica avizarea/atestarea/autorizarea executantului conform
legislației de specialitate incidente, precum și modul de acces la specialiștii atestați, inclusiv
prin recurgerea la subcontractanți de specialitate, după caz, demonstrând corespunzător
îndeplinirea cerințelor tehnice și contractuale, precum și a reglementărilor, standardelor și
normelor aplicabile în domeniul din care face parte obiectul contractului.

Tabel nr.11 – Conținutul caietului de sarcini pentru achiziția de produse7

Nr. Conținut
crt.
1 Contextul realizării achiziției de produse; ☐
2 Informații despre autoritatea contractantă; ☐
3 Informații despre contextul care a determinat achiziționarea ☐
produselor;
4 Informații despre beneficiile anticipate de către autoritatea ☐
contractantă să le obțină în urma achiziției;
5 Alte inițiative/proiecte/programe asociate cu această achiziție de ☐
produse;
6 Cadrul general al sectorului în care autoritatea contractantă își ☐
desfășoară activitatea;

7 Ordinul nr. 1017 din 20.02.2019 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a
Documentației standard de atribuire a contractului de achiziție publică/sectorială de produse, precum
și a modalității de completare a anunțului de participare/de participare simplificat.
7 Factori interesați și rolul acestora; ☐
8 Descrierea produselor solicitate; ☐
9 Descrierea situației actuale la nivelul autorității contractante; ☐
10 Obiectivul general la care contribuie furnizarea produselor; ☐
11 Obiectivul specific la care contribuie furnizarea produselor; ☐
12 Produsele solicitate si operațiunile cu titlu accesoriu necesar a fi ☐
realizate;
13 Produse solicitate; ☐
14 Garanție; ☐
15 Livrare, ambalare, etichetare, transport si asigurare pe durata ☐
transportului;
16 Operațiuni cu titlu accesoriu; ☐
17 Instalare, punere in funcțiune, testare; ☐
18 Instruirea personalului pentru utilizare; ☐
19 Mentenanță preventiva in perioada de garanție; ☐
20 Mentenanță corectiva in perioada post-garanție; ☐
21 Suport tehnic; ☐
22 Piese de schimb si materiale consumabile pentru activitățile din ☐
programul de mentenanța corectiva după expirarea garanției;
23 Mediul in care este operat produsul; ☐
24 Constrângeri privind locația unde se va efectua instalarea; ☐
25 Atribuțiile și responsabilitățile părților ☐
26 Documentații ce trebuie furnizate autorității contractante în legătură ☐
cu produsul;
27 Recepția produselor; ☐
28 Modalități si condiții de plată; ☐
29 Cadrul legal care guvernează relația dintre autoritatea contractantă și ☐
contractant (inclusiv în domeniile mediului, social și al relațiilor de
muncă);
30 Managementul/gestionarea contractului și activități de raportare în ☐
cadrul contractului;
31 Gestionarea relației dintre contractant și autoritatea contractantă; ☐
32 Evaluarea performanței contractantului; ☐
33 metodologia de evaluare a ofertelor prezentate (în special în cazul ☐
aplicării costului pe durata de viață);
34 Anexe ☐

Verifică-ți cunoștințele!
Ce nu ar trebui să conțină caietul de sarcini în cazul achiziției de produse?

Reflectează!

Reflectează la informațiile pe care le-ai primit cu privire la conținutul caietului de sarcini!

Dacă ați fi pus(ă) în situația de a elabora caietul de sarcini în vederea achiziției unor
servicii necesare în cadrul activității dumneavoastră, care ar fi conținutul acestuia?

2.2 – Stabilirea abordării achizițiilor

Obiective de învățare

După parcurgerea acestei secțiuni veți putea:

Identifica care dintre necesitățile cuprinse în referatele de necesitate ar putea
să devină achiziții ecologice, sociale și/sau inovatoare;
Cunoaște și aplica împărțirea pe loturi a achizițiilor, precum și a emite
justificări privind decizia de a nu împărți pe loturi;
Alege cea mai potrivită modalitate de achiziție.

2.2.1 – Ecologic, social și inovator

Reflectează!
În secțiunea Modulului I – Rolul strategic al achizițiilor publice au fost prezentate o serie
de elemente cu privire la achizițiile publice ecologice, cele cu impact social și cele
inovatoare, precum și surse de informații cu privire la realizarea acestora. Reflectați la o
necesitate a compartimentului în care vă desfășurați activitatea! Ce aspecte ați putea
include în referatul de necesitate pentru ca achiziția respectivă să aibă una, două sau
toate cele trei caracteristici: ecologice, sociale, inovatoare?

Surse de informații

https://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

https://ec.europa.eu/environment/gpp/gpp_criteria_process.htm

https://ec.europa.eu/environment/gpp/case_group_en.htm

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/ORDIN-Nr-1068-Achizitii-verzi.pdf

2.2.2 – Lotizare

Baza legală
Art. 3 alin. (1), art. 17 – 19, art. 141, art. 180 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Lotul este definit de legislația privind achizițiile publice ca fiind fiecare parte din obiectul
contractului de achiziție publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea
obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor
autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze
calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta
conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-
urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.
Deși legislația achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la
împărțirea unei achiziții pe loturi, o obligă, în schimb, să asigure un cadru concurențial cât
mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în cadrul achizițiilor publice, aceasta
având responsabilitatea, în acest sens, de a analiza oportunitatea împărțirii
contractelor/acordurilor-cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând
achizițiile publice astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai
mare de operatori economici.

Autoritatea contractantă:

are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractului de achiziție publică și

are obligația de a include în documentele achiziției dimensiunea și obiectul loturilor;
dacă nu atribuie contractul de achiziție publică pe loturi, aceasta are obligația de a
justifica decizia;
va stabili obiectul fiecărui lot:
o pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale pentru a
corespunde mai bine capacității IMM-urilor,
o pe baze calitative,
▪ în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a
adapta conținutul contractelor individuale la sectoarele specializate
ale IMM-urilor
▪ în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.
precizează în anunțul de participare dacă ofertele pot fi depuse pentru unul/mai
multe sau pentru toate loturile.
are dreptul, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru
toate loturile, să limiteze numărul de loturi ce pot fi atribuite aceluiași ofertant.
precizează în anunțul de participare numărul maxim de loturi care pot fi atribuite
unui ofertant.
are obligația de a indica în documentele achiziției criteriile și regulile obiective și
nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite
aceluiași ofertant, dacă, în urma aplicării criteriului de atribuire, ar rezulta atribuirea
către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis.
are dreptul de a decide atribuirea contractului/contractelor prin reunirea mai multor
loturi sau a tuturor loturilor și atribuirea acestora aceluiași ofertant, dacă aceluiași
ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi și dacă a precizat în anunțul de participare
 faptul că își rezervă dreptul de a face acest lucru și a indicat loturile sau grupurile de
loturi care pot fi reunite.

Exemplu
În cazul contractelor de servicii având ca obiect realizarea de studii de fezabilitate sau
prestarea activităților de supervizare/dirigenție de șantier, în raport cu lotizarea serviciilor,
autoritatea contractantă poate acționa luând în considerare factori, cum ar fi:
sectorul în care se încadrează obiectul contractului în cauză (infrastructură
rutieră/construcții civile/edilitare);
gradul de repetabilitate al lucrărilor (determinat de misiunea AC legată de buna
funcționare a construcțiilor care trebuie să corespundă cerințelor de calitate și
performanță impuse prin legi specifice) sau după caz,
unicitatea funcției îndeplinite de obiectivul de investiții, determinat de utilitatea,
adresabilitatea, scopul urmărit prin implementarea contractului/contractelor ce
urmează să fie atribuit (e).

Exemplu
Autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii
de elaborare DALI pentru reabilitarea/modernizarea de drumuri / străzi urbane, dar și
pentru consolidarea unor unități de învățământ, caz în care, lotizarea se va realiza distinct
pentru fiecare din categoriile de obiective, respectiv „infrastructura rutieră” și „construcții
civile”.

Exemplu
Autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii
de elaborare DALI pentru reabilitarea de blocuri de locuințe P + 8 etaje, dar și pentru un
complex sportiv, caz în care lotizarea se va realiza distinct pentru fiecare din categoriile de
construcții, funcție de destinația acestora, respectiv prin lotizarea serviciilor de realizare
DALI pentru „construcții de clădiri de toate tipurile și construcții civile” – un lot și, separat,
pentru cele de „lucrări de construcții altele decât cele de clădiri” – celălalt lot (exemplificare
factori 2 + 3).
În cadrul procedurii de atribuire loturile stabilite nu trebuie să determine încheierea de
contracte diferite ca tip (un contract de furnizare, altul de servicii/lucrări).

Exemple de așa NU

Achiziția în cadrul aceleiași proceduri a serviciilor de proiectare lot 1 – elaborare SF (studiu

de fezabilitate) și lot 2- elaborare PT (proiect tehnic), cu depunerea ofertei pe un singur lot
prin invocarea motivului referitor la obligația legală de aprobare inițială a devizului general
stabilit la nivelul SF (studiu de fezabilitate).

Stabilirea unor loturi sub denumirea globală a achiziției – „Serviciu integrat”, având
următoarele obiecte: 1 lot - mentenanță servere, al 2-lea lot – service auto, al 3-lea lot
proiectare modernizare clădire civilă, al 4-lea lot – servicii sănătate și medicina muncii cu
obligarea ofertanților să depună oferte pe toate loturile deoarece obiectele acestora se
adresează unor piețe diferite de operatori economici.

1. În cadrul unui proiect derulat în asociere se poate face lotizarea unei achiziții
publice câte un lot pe partener?
2. Criteriul de atribuire în cazul organizării procedurii de atribuire pe loturi se
stabilește raportat la valoarea estimată a fiecărui lot sau la valoarea estimată a
întregii proceduri?
3. Cum se face împărțirea pe loturi a unui contract de execuție de lucrări?
4. O autoritate contractantă a publicat în S.E.A.P. un anunț de participare privind
achiziția unor anumite dotări, reprezentând 49 de produse, toate conținute într-un
singur lot. În contextul în care autoritatea contractantă nu a împărțit această
achiziție pe loturi, se poate considera că acest aspect este de natură a îngrădi
accesul la procedura de atribuire sau de diminuare a concurenței?
Răspunsuri:

1. Autoritatea contractantă are posibilitatea de a lotiza achiziția și poate atribui toate

loturile în același timp (printr-o singură procedură) sau separat (prin mai multe
proceduri, dar de același tip cu cea identificată conform valorii globale a tuturor
loturilor). Astfel, având în vedere posibilitatea de a adapta dimensiunea obiectului
contractelor individuale rezultate prin divizarea acestuia pe loturi, încât să
corespundă mai bine necesității asocierii în speță sau fazelor ulterioare ale
proiectului, lotizarea se poate realiza pentru fiecare partener (câte un lot pe
partener).

2. După cum se prevede și în cuprinsul Notificării ANAP cu privire la modul de stabilire a

criteriului de atribuire în cazul procedurilor de atribuire pe loturi și în cazul
procedurilor de atribuire ce presupun încheierea unor acorduri-cadru, „având în
vedere faptul că în cazul organizării unei proceduri de atribuire pe loturi, autoritatea
contractantă urmărește încheierea de contracte individuale de achiziție publică
pentru fiecare lot în parte, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează
la valoarea estimată a fiecărui lot și nu la valoarea întregii proceduri de atribuire”,
astfel încât fiecare lot poate avea un criteriu de atribuire diferit față de alt lot.

3. Prevederile art. 17 din Legea nr.98/2016, coroborate cu prevederile art. 141 alin. (2)
din Legea nr. 98/2016, stabilesc reperele ce trebuie avute în vedere de o autoritate
contractantă atunci când ia decizia atribuirii pe loturi a unui contract de lucrări.
Astfel, se observă că autoritatea contractantă poate acționa din două sensuri, odată
ce a identificat care îi sunt necesitățile în raport cu realizarea/intervenția asupra
unor obiective de investiții, respectiv:
→ Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în așa fel încât să faciliteze
accesul IMM-urilor în loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în
acest sens criterii cum ar fi: amplasamentul în care se află localizate
(regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – de exemplu, în cazul
construcțiilor/reabilitărilor de drumuri/clădiri civile/rețele de
canalizare/rețele de apă, etc.; funcționalitatea/complexitatea obiectului
 fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli, alt lot pentru
reabilitarea unei clădiri administrative cu 5 etaje, etc.
→ Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de specializările/meseriile implicate în
realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la bază
utilizarea unor metode de producere a energiilor neconvenționale, cum ar fi,
de exemplu, un lot pentru lucrările de structură, arhitectură și finisaje
interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de producere a
energiilor neconvenționale. Un exemplu, în acest sens, este cel legat de
abordarea autorității contractante orientată spre a găsi un echilibru între
motivul pentru care a utilizat opțiunea de a limita numărul de loturi atribuite
unui ofertant (spre exemplu motive strategice legate de contextul în care se
încadrează obiectele tuturor loturilor, respectiv necesitatea de a diminua
riscul de a depinde de capacitatea unui singur contractor pentru a
implementa întreg proiectul în discuție) și criteriile de eficiență legate de
atingerea rezultatelor la un preț sustenabil.

În acest sens, următorul exemplu este orientat pe selectarea loturilor care

sunt atribuite în funcție de costul cel mai redus pe care îl incumbă aplicarea acestei
opțiuni pentru AC:
„La o procedură de atribuire, împărțită pe 10 loturi, ofertele pot fi depuse pentru
unul sau mai multe loturi, însă numărul maxim de loturi pe care le poate câștiga un
ofertant este de 3. În ceea ce privește criteriile care vor sta la baza deciziei cu privire
la numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant clasat pe primul loc (în
clasamentul intermediar al ofertelor admisibile rezultat pe fiecare lot după aplicarea
criteriului de atribuire), acestea sunt:
→ În funcție de diferența cea mai mare dintre prețul ofertei clasate pe locul al 2-
lea si prețul ofertei clasate pe locul întâi, se vor alege cele 3 loturi care pot fi
atribuite unui singur ofertant (respectiv loturile în cazul cărora acesta va fi
clasat pe primul loc);
→ Dacă pe un lot oferta depusă este singura admisibilă, acesta va fi unul din
loturile care îi vor fi atribuite ofertantului în cauză, urmând a fi aplicată regula
de la pct.1 pentru următoarele loturi la care este clasat pe primul loc, dar
pentru care nu este singur ofertant;
 → Pentru loturile la care este depusă o singura oferta admisibilă, numărul de 3
loturi care îi pot fi atribuite ofertantului se va stabili prin raportare la valoarea
estimată, respectiv cele pentru care diferența dintre valoarea estimată și
prețul ofertei admisibile este cea mai mare.”

Autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de proiectare tehnică

și elaborare a documentației tehnice pentru emiterea autorizației de desființare (PT
+ DTAD) a construcțiilor existente pe amplasamentul unui obiectiv de investiții
finanțat din bugetul instituției. Fondurile necesare lucrărilor de desființare
(demolare) sunt cuprinse în devizul
În ceea ce privește atribuirea contractelor de lucrări pe loturi facem precizarea că, în
cazul în care un contract de lucrări are ca obiect atât proiectare cât și execuție
lucrări, nu puteți forma loturi pe tipuri diferite de contracte (un lot/loturi pentru un
contract/contracte de servicii de proiectare și un lot/loturi pentru contracte de
execuție lucrări), în acest caz lotizarea putându-se realiza doar prin divizarea
obiectului în mai multe contracte care includ atât proiectare cât și execuție. Astfel, în
cazul atribuirii contractelor prin organizarea unei singure proceduri de atribuire,
exista posibilitatea de lotizare în două sau mai multe contracte care cuprind atât
servicii de proiectare cât și lucrări (spre exemplu Lot 1: PT + DTAD + lucrări demolare
și Lot 2: PT + DTAC + AT proiectant + lucrări de intervenție la construcțiile existente).
Or, din informațiile prezentate pentru lucrările de intervenții la construcțiile
existente a fost eliberată autorizația de construire și, ca urmare, nu mai este
necesară achiziționarea serviciilor de proiectare tehnică și elaborare a documentației
tehnice de autorizare a executării lucrărilor de intervenții (PT+ DTAC), aceste servicii
fiind deja prestate. Ca urmare, în acest caz, dacă se optează pentru organizarea unei
singure proceduri de atribuire aceasta nu mai poate fi lotizată.
În această situație menționăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a
atribui contractele prin organizarea a două sau mai multe proceduri de atribuire -
spre exemplu o procedură pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare
pentru lucrările de demolare (PT + DTAD) și una sau mai multe proceduri de atribuire
a contractului/contractelor de execuție lucrări în funcție de obiectele definite de
proiectant pentru obiectivul de investiții (demolări/lucrări de intervenții).
Subliniem că aceste contracte atribuite separat nu constituie loturi în accepțiunea
art. 3 alin (1) lit. dd) și art. 17 din Legea nr. 98/2016, ci o etapizare a investiției și la
 atribuirea acestor contracte se vor respecta dispozițiile art. 17 alin. (4) lit. b) din
anexa la H.G. nr. 395/2016. Având în vedere că, potrivit mențiunilor anterioare,
serviciile de proiectare pentru lucrările de demolare nu pot constitui un lot
individual, suntem de opinie că în acest caz nu sunt aplicabile dispozițiile art. 19 din
Legea nr. 98/2016.

4. În ceea ce privește faptul că autoritatea contractantă nu a împărțit pe loturi achiziția

precizăm că împărțirea pe loturi reprezintă un drept al autorității contractante, și nu o
obligație, așa cum reiese din conținutul art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.

Mai mult, potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, obligația autorității contractante,
în situația în care nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, constă în justificarea
deciziei de a nu atribui contractul pe loturi.

Chiar dacă legislația încurajează lotizarea prin introducerea obligației autorității

contractante de a justifica alegerea de a nu lotiza, menționăm că oportunitatea de a lotiza
depinde în mod direct de posibilitatea împărțirii contractului pe segmente ce pot fi realizate
independent, de operatori economici diferiți.

Astfel, în cazul în care autoritatea contractantă hotărăște că nu ar fi oportun să împartă

contractul în loturi, în motivarea acestui fapt se vor avea în vedere inclusiv prevederile
recitalului 78, paragraful al doilea, teza finală din Directiva 2014/24/UE, potrivit cărora
„raportul individual sau documentele achiziției ar trebui să conțină o prezentare a
principalelor motive care să susțină alegerea autorității contractante. Astfel de motive ar
putea fi, de exemplu, că autoritatea contractantă constată că o astfel de împărțire ar putea
restrânge concurența sau ar risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din
punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că necesitatea de a coordona diferiții
contractanți pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a contractului”.

Așadar, având în vedere cele prezentate mai sus, se poate concluziona că decizia împărțirii
pe loturi a unei achiziții revine autorității contractante, fiind reglementată ca un drept al
acesteia, și nu ca o obligație, iar neutilizarea acestui drept fiind obligatorie de justificat de
către autoritatea contractantă.

2.2.3 – Alegerea modalității de atribuire

 Baza legală
Art. 7, art. 11, art. 17-19, art. 68 – 70, art. 111 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile
publice;

Art. 16 și art. 17 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Alegerea modalității de atribuire este percepută ca fiind una dintre cele mai importante
decizii în domeniul achizițiilor publice, întrucât alegerea unei modalități nepotrivite de a
realiza achiziția poate conduce la:

Imposibilitatea de a atribui contractul/realiza achiziția;

Primirea unor oferte care nu pot fi acceptate de autoritatea contractantă;
Eludarea prevederilor legale;
Corecții financiare în cadrul proiectelor cu finanțare europeană de 100% din
valoarea contractului, etc.

Autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele aspecte:

valoarea estimată a achiziției;

complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;
îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire.

Valoarea estimată

Atenție!
Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în
conformitate cu cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016.

Fiecare referat de necesitate cuprinde estimarea documentată a valorii necesității

respective transpuse în obiectul achiziției. Numai că există cazuri în care o necesitate poate
să apară în mai multe compartimente, cum ar de exemplu necesitatea de rechizite și
papetărie sau echipamente IT. Într-o astfel de situație, autoritatea contractantă trebuie să
țină cont de prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice:

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii

estimate a achiziției cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
prevăzute de prezenta lege.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică
în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de
calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de
achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
reglementate de prezenta lege.

Atenție!
În aplicarea art. 11 alin. (2) din Legea mai sus menționată, autoritatea contractantă are
obligația ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a
produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare.

CISAP este compartimentul din cadrul autorității contractante care se ocupă cu centralizarea
referatelor de necesitate, analizarea acestora, precum și a documentelor suport de
fundamentare a valorii estimate, identificarea similarității produselor/serviciilor/lucrărilor la
nivelul autorității contractante, stabilirea valorii estimate a achiziției la nivel de autoritate
contractantă și alegerea modalității de atribuie.

Atenție!
În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, estimarea se realizează
luând în considerare și întreaga durată a contractului de finanțare/proiect care, de regulă
este mai mare decât anul bugetar (01.01-31.12 a unui an).

În cazul contractelor de produse definiția similarității este dată de prevederile art. 18 alin.
(3) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv prin produse similare se
înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

sunt destinate unor utilizări identice sau similare;

 fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de
către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv.

În cazul serviciilor și a lucrărilor, obiecte care pot varia foarte mult, nici Directiva și nici
legislația națională în domeniu nu fac precizări foarte explicite cu privire la similaritate. Cu
toate acestea, pare că în privința serviciilor scopul prestării acestora va fi luat în considerare.
Scopul unui serviciu însă poate fi dezbătut la nesfârșit în funcție de nivelul de specificitate la
care ne raportăm. De aceea, o abordare mai potrivit apreciem că ar fi utilitatea în consum.

În ceea ce privește lucrările există diferențieri de alegere a modalității de achiziție în funcție

de apartenența acestora la un obiectiv de investiții separat. Astfel, pentru contractele de
achiziție publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de
investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, autoritatea
contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele considerente:

valoarea estimată a contractului având ca obiect prestare a serviciilor de

elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în parte,
dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de
autor;
valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv
de investiții în parte cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de
investiții, dacă acestea fac obiectul aceluiași contract de achiziție publică de
lucrări;
valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de
proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv
de investiții în parte, separată de valoarea estimată a contractului având ca
obiect execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții, dacă se atribuie
contracte distincte de servicii de proiectare tehnică și asistență din partea
proiectantului, respectiv de lucrări;
pentru serviciile specifice aferente unei lucrări cum ar fi verificare proiecte,
expertiză, audit energetic, studiu de impact asupra mediului, scenariu la
incendiu, consultanță, asistență tehnică și altele, care necesită specialiști
certificați/atestați pentru realizarea acestora, se va stabili valoarea estimată a
fiecărui serviciu pentru fiecare obiectiv de investiții în parte și în funcție de
 valoarea obținută, pentru fiecare serviciu, se va stabili modalitatea de achiziție
corespunzătoare.

Exemplu
Pe ce se bazează decizia cumulării sau nu a valorilor estimate în cazul achizițiilor de
produse?

Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile
respectivului act normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de
bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială, cu respectarea
principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței,
proporționalității și asumării răspunderii.

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în aplicarea
prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea contractantă de a
nu diviza contractul de achiziției publică în mai multe contracte distincte de valoare mai
mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate
a contractului cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de legea
în discuție, autoritatea are obligația ca la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la
valoarea estimată a produselor similare.

În acest sens, aducem în discuție prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care
definește produsele similare ca fiind „acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ
următoarele condiții:

sunt destinate unor utilizări identice sau similare;

fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de
către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”.

În continuare, atragem atenția asupra prevederile art. 16 din H.G. nr. 395/2016 potrivit
cărora, în vederea estimării valorii unei achiziții, trebuie luat în considerare scopul urmărit
prin realizarea respectivei achiziții.

Revenind la eficiența economică și socială, subliniem că aceasta se obține în cazul realizării

unei achiziții, atunci când se creează condițiile necesare obținerii unui număr cât mai mare
de candidaturi/oferte, astfel încât operatorii economici, datorită concurenței mari, să fie
motivați să ofere o calitate crescută la un preț mai avantajos.
Astfel, în cadrul unei proceduri, se poate obține un număr mare de candidaturi/oferte atât
prin aplicarea principiilor transparenței, tratamentului egal, nediscriminării, recunoașterii
reciproce și proporționalității, cât și prin modul de configurare a cererii pe care autoritatea
contractantă o lansează pe piață, care se traduce inclusiv prin cumularea sau nu a anumitor
achiziții.

Prin urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai
multor achiziții de produse în vederea alegerii procedurii de atribuire, corelarea dintre
scopul achiziției și similaritate va fi realizată astfel încât să atragă un număr cât mai mare de
ofertanți/candidați, în vederea generării unei concurențe crescute, cu luarea în considerare
a beneficiilor generate de economia de scară.

Menționăm că odată determinat tipul de procedură aplicabilă, dacă este oportun, se poate
opta pentru realizarea achiziției pe loturi, fiind posibil fie să se atribuie toate loturile odată,
prin lansarea unei singure proceduri, fie să se atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin
lansarea mai multor proceduri dar de același tip cu cea determinată conform valorii
estimate globale a tuturor loturilor.

Exemplu
Determinarea valorii estimate și stabilirea procedurii de atribuire pentru restul rămas de
executat în cazul rezilierii unui contract de lucrări, în vederea finalizării obiectivului de
investiție

Contractul de achiziție publică este un acord de voință realizat între autoritatea

contractantă și contractant, un contract sinalagmatic în care părțile stabilesc care este
întinderea drepturilor și obligațiilor pe care și le asumă, cu respectarea atât a limitelor
impuse de legislație, cât și a cerințelor prevăzute în documentația de atribuire.

În conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, consensul părților se manifestă atât la

momentul încheierii contractului, cât și în momentul modificării sau desfacerii acestuia.

Având în vedere faptul că un contract de achiziție publică (în speță de lucrări) se derulează
în conformitate cu clauzele sale, apreciem că și rezilierea acestuia se circumscrie clauzelor
exprese privind incidența unei astfel de situații, prevăzute de respectivul contract.

Referitor la modalitatea de continuare a lucrărilor rămase de executat în cazul rezilierii unui

contract, precizăm că, în vederea stabilirii valorii estimate aferente lucrărilor și a alegerii
modalității de atribuire, se impune, în primă fază, efectuarea de studii, cercetări, încercări și
evaluări ale situației existente, realizarea de calcule si verificări concrete, respectiv este
necesară o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de specialitate pentru
identificarea/evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor
contractuale, cât și a celor ramase de executat pentru care este necesară luarea unor măsuri
de finalizare.

Astfel, în urma expertizei tehnice realizate se poate stabili cu exactitate volumul, cât și
valoarea lucrărilor care au rămas de executat, iar valoarea rezultată va fi și valoarea
estimată a viitorului contract ce urmează a se atribui cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.

Autoritatea contractantă va aplica, în acest sens, regulile de estimare prevăzute la Cap. I,

Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele din normele de aplicare
ale legii în discuție conform Cap. II, Secțiunea a 2-a din Anexa la H.G. nr. 395/2016.

În ceea ce privește stabilirea procedurii de atribuire aplicate pentru atribuirea lucrărilor

rămase de executat, apreciem că autoritatea contractantă va lua în considerare atât
valoarea estimată inițială pentru întreaga lucrare, cât și valoarea estimată a celui de-al
doilea contract, rezultată în urma realizării expertizei de specialitate. Așadar, valoarea
estimată astfel calculată va fi raportată la pragurile valorice de la art. 7 din Legea nr.
98/2016.

Verifică-ți cunoștințele!

În ce situație pot fi aplicate prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016?

Link-uri utile
https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/114/false

2. Complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit

 Reflectează!

Reflectați la o experiență din viața dumneavoastră profesională în care complexitatea

contractului a condus la alegerea unei anumite modalități de achiziție!

3. Îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire

Exerciții
Analizați prevederile legale din actele normative relevante și completați tabelul!

Tabel nr. 12 – Condiții specifice de aplicare a modalităților de achiziție

Modalitate de achiziție Condiții specifice de aplicare

Achiziție directă
Licitație deschisă
Licitație restrânsă
Negociere competitivă
Negociere fără publicare
Dialog competitiv
Concurs de soluții
Parteneriat pentru inovare
Procedura pentru anexa 2
Procedura simplificată

Link-uri utile
https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/116/false
 2.3 – Strategia anuală a achizițiilor publice (SAAP)

Obiective de învățare

După parcurgerea acestei secțiuni veți putea:

cunoaște ce reprezintă Strategia anuală de achiziție publică (SAAP);
identifica persoanele implicate în elaborarea și aprobarea strategiei.

Baza legală
Art. 2 alin. (3) lit. b), art. art. 11 alin. (2) – (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016

SAAP include totalitatea proceselor de achiziție publică planificate a fi lansate de autoritatea

contractantă pe parcursul unui an bugetar, care cuprind cheltuieli de capital mai mari de
125 milioane de lei.

SAAP se realizează în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespund

procesele de achiziție publică cuprinse în aceasta.

Informațiile necesare pentru elaborarea SAAP:

nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi satisfăcute

ca rezultat al unui proces de achiziție, așa cum rezultă acestea din solicitările
transmise de toate compartimentele din cadrul autorității contractante;
valoarea estimată a achiziției corespunzătoare fiecărei nevoi;
capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru
derularea unui proces care să asigure beneficiile anticipate;
resursele existente la nivel de autoritate contractantă și, după caz, necesarul de
resurse suplimentare externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziții
publice.
Autoritatea contractantă poate opera modificări sau completări ulterioare în cadrul SAAP.

Atunci când autoritatea contractantă efectuează modificări sau completări ulterioare în

cadrul strategiei anuale de achiziție publică, iar modificările respective au ca scop acoperirea
unor necesități ce nu au fost cuprinse inițial în strategie, introducerea acestora este
condiționată de identificarea surselor de finanțare.

Atenție!
SAAP, precum și modificările sau completările ulterioare se aprobă de conducătorului
autorității contractante.

Tabel nr. 13- Etape și responsabilități

Compartimentul Alte
intern specializat în compartimente Conducătorul
Activitate domeniul din cadrul autorității
achizițiilor/Persoana autorității contractante
desemnată contractante
Compartimentele
care vor gestiona
Transmiterea Informații
investițiile
informațiilor necesare privind
respective
realizătii SAAP prioritizarea
Compartimentul
financiar
Culegerea informațiilor
CISAP solicită
adiționale necesare Sprijină CISAP cu Sprijină CISAP cu
informații
pentru elaborarea alte informați alte informați
suplimentare, după
Strategiei anuale de suplimentare suplimentare
caz
achiziție publică
Elaborarea Strategiei
anuale de achiziție CISAP
publică
Aprobarea Strategiei
Aprobă/respinge
anuale de achiziție
publică
Transmiterea
Compartimentele
informațiilor necesare
care vor gestiona Schimbarea
pentru
investițiile priorităților din
elaborarea/modificarea
respective punct de vedere
sau completarea
Compartimentul strategic
Strategiei anuale de
financiar
achiziție publică
Modificarea sau
completarea Strategiei
CISAP
anuale de achiziție
publică
Aprobarea modificărilor
sau completărilor
ulterioare efectuate în Aprobă/respinge
cadrul Strategiei anuale
de achiziție publică

2.4 – Programul anual al achizițiilor publice (PAAP)

Obiective de învățare

După parcurgerea acestei secțiuni, veți putea:

înțelege utilitatea PAAP;
identifica persoanele implicate în elaborarea, avizarea și aprobarea PAAP;
cunoaște termenele legale în care trebuie elaborat/actualizat PAAP, respectiv
termele legale de publicare în SEAP a extraselor din PAAP;
elabora un PAAP.
 Baza legală
Art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12-15 din Anexa la H.G. nr. 395/2016

Ordinul pre;edintelui ANAP nr. 281/2016 privind stabilirea formularelor standard ale
Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al achiziţiilor sectoriale

Programul anual al achizițiilor publice (PAAP) reprezintă un instrument managerial utilizat

pentru:

planificarea și monitorizarea portofoliului de procese de achiziție publică la nivel de

autoritate contractantă sau mai bine spus a atribuirii contractelor și acordurilor-
cadru ce vor fi atribuite pe durata anului bugetar;
planificarea resurselor necesare derulării proceselor de achiziție publică;
verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/națională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil.

Forma inițială a PAAP se stabilește ținând cont de următoarele:

necesitățile obiective de produse, servicii și lucrări;

gradul de prioritate a necesităților;
anticipările cu privire la sursele de finanțare ce urmează a fi identificate.

PAAP trebuie să cuprindă cel puțin8 următoarele informații:

obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru;

codul vocabularului comun al achizițiilor publice (CPV);
valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca rezultat
al derulării unui proces de achiziție, exprimată în lei, fără TVA;
sursa de finanțare;
procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție;
data estimată pentru inițierea procedurii;
data estimată pentru atribuirea contractului;

8 Formularul standard al PAAP a fost stabilit prin Ordinul Președintelui A.N.A.P. nr. 281/2016 privind stabilirea formularelor standard ale

Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al achiziţiilor sectoriale.

 modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline.
codul unic de identificare a fiecărui obiect de contract pentru care se derulează o
procedură de atribuire inclusă în programul anual al achizițiilor publice.

Atenție!
PAAP trebuie să conțină o Anexa în care sunt evidențiate achizițiile directe de produse,
servicii și lucrări.

Atenție!
În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligația de a elabora distinct
pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent proiectului
respectiv, după semnarea contractului de finanțare/cofinanțare aferent. Programul
respectiv nu se raportează la anul bugetar sau la anul calendaristic, ci la toată durata de
implementare a proiectului.

Tabel nr. 14 - Termene

Tip program Forma inițială Forma actualizată

PAAP Până la sfârșitul După aprobarea
trimestrului IV al anului în bugetului;
curs pentru anul următor. Atunci când este
identificată o noua
sursă de finanțare.
Programul achizițiilor publice După semnarea După modificarea
aferent proiectului finanțat din contractului de bugetului proiectului,
fonduri nerambursabile/ finanțare/cofinanțare dacă este cazul.
proiectului de cercetare- aferent.
dezvoltare
 Atenție!
PAAP inițial se elaborează pe baza referatelor de necesitate transmise de compartimentele
autorității contractante și cuprinde totalitatea contractelor de achiziție publică/acordurilor-
cadru pe care aceasta intenționează să le atribuie în decursul anului următor.

Atenție!
Autoritatea contractantă publică în SEAP extrase din PAAP aprobat, privind:

contractele/acordurile-cadru de produse și/sau servicii a căror valoare estimată este

mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
contractele/acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare sau
egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.

Atenție!
Termene de publicare extrase din PAAP

semestrial;
în 5 zile lucrătoare de la modificarea PAAP.
Tabel nr. 15 – Responsabilități

Alte
Compartimentul intern
compartimente Conducătorul
specializat în domeniul
Activitate din cadrul autorității
achizițiilor/Persoana
autorității contractante
desemnată
contractante
Toate
Transmiterea informațiilor Transmite
compartimentele
necesare pentru propriul
transmit
elaborarea PAAP și PAP referat de
Referatele de
(dacă este cazul) necesitate
necesitate
Elaborarea PAAP și PAP CISAP elaborează PAAP
(dacă este cazul), inclusiv Persoana responsabilă
Anexele privind achizițiile cu achizițiile din cadrul
directe echipei de proiect
elaborează PAP în baza
cererii de finanțare și a
bugetului proiectului
Avizarea PAAP și PAP Compartimentul
(dacă este cazul) – foma financiar pentru
inițială PAAP și
Responsabilul
financiar din
cadrul echipei de
proiect și
Managerul de
proiect pentru PAP
Aprobarea PAAP și PAP Conducătorul
autorității
contractante
Transmiterea informațiilor Pentru PAAP
cu privire la necesitatea compartimentele Conducătorul
modificării PAAP/PAP autorității inclusiv în
contractante sau ceea ce
Compartimenentul privește
financiar schimbarea
Managerul de priorităților
proiect
Actualizarea PAAP, PAP CISAP elaborează PAAP
(dacă este cazul) și a Persoana responsabilă
Anexelor privind achizițiile cu achizițiile din cadrul
directe echipei de proiect
elaborează PAP în baza
documentelor puse la
dispoziție de
managerul de proiect
Avizarea modificărilor Compartimentul
PAAP/PAP financiar pentru
 PAAP și
Responsabilul
financiar din
cadrul echipei de
proiect și
Managerul de
proiect pentru PAP
Aprobarea PAAP și PAP Conducătorul
modificate autorității
contractante
Publicarea în SEAP a
CISAP
extraselor din PAAP
Bibliografie
1. Arrowsmith, S.. “Public Procurement as a Tool of Policy and the Impact of Market
Liberalization Law”, (1995) Quarterly Review. 111, 235-284
2. Arrowsmith, S., ”The Past and Future Evolution of EC Procurement Law: from
Framework to Common Code?”, Public Contracts Law Journal 35, (2006), 337-384
3. Arrowsmith, S and Kunzlik, P. (eds), Social and Environmental Policies in EU
Procurement Law: New Directives and New Directions (2009), Cambridge University
Press
4. Asian Development Bank (2021), Strategic Procurement Planning (Guidance Note On
Procurement), https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-planning.pdf
5. Asian Development Bank (2018), “Quality” (Guidance Note On Procurement),
https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-quality.pdf
6. Asian Development Bank (2021), “Value for Money” (Guidance Note On
Procurement), https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-value-
money.pdf
7. Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Ghidul achizițiilor publice,
https://achizitiipublice.gov.ro/workflows/view
8. Bolton, P, “Government Procurement as a Policy Tool in South Africa”, Journal of
Public Procurement, 6 (3), (2006) pag 193-217
9. Comisia Europeană - PUBLIC PROCUREMENT GUIDANCE FOR PRACTITIONERS on
avoiding the most common errors in projects funded by the European Structural and
Investment Funds, 2018
10. Comisia Europeană – OECD - Mainstreaming strategic public procurement to
advance regional development – Final Report
11. Comisia Europeană - Consultation document on Guidance on Public Procurement of
Innovation
12. Comunicare a Comisiei C(2021) 3573 final - „Achiziții responsabile social – un ghid al
aspectelor sociale care trebuie luate în considerare în procedurile de achiziții publice
(ediția a doua)”
13. Comitetul de Contact al instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană (2010),
Public Procurement Audit, Tribunal de Contas, Lisabona, Portugal,
https://www.tcontas.pt/pt-
pt/TribunalContas/Publicacoes/ppa/Documents/PublicProcurementAudit.pdf
14. Comisia Europeană - De ce sunt importante achizițiile publice - disponibil la
https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_en
15. Comisia Europeană – Policy areas - Public procurement, disponibil la https://single-
market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en
16. Comisia Europeană - EU public procurement reform: Less bureaucracy, higher
efficiency, disponibil la https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-
procurement/legal-rules-and-implementation_en
17. Comisia Europeană - Public procurement - Legal rules and implementation, disponibil
la https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/legal-rules-and-
implementation_en
18. Comisia Europeană (2018), Comunicare a Comisiei. Orientări privind achiziţiile
publice în domeniul inovării
19. Comisia Europeană (2017), Recomandare cu privire la profesionalizarea achiziţiilor
publice. Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achiziţiilor publice
20. Comisia Europeană (2015), Achiziţiile publice ca motor al inovării pentru IMM-uri şi
servicii publice
21. https://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm
22. https://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm
23. https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/tools-public-buyers/social-
procurement_ro
24. Confederation of European Security Services (CoESS) and UNI-Europa (2014), Buying
Quality Private
25. Chartered Institute of Procurement and Supply – ghiduri de studiu în vederea
obținerii certificărilor internationale în achiziții, disponibile la
https://www.cips.org/learn/books/
26. https://www.clean-fleets.eu/home/
27. Cod de Conduită Etică în Achiziții publice” (2012) - ANAP
28. Curtea Europeană de Justiție, Cauza 26/62, NV Algemene Transport- en Expeditie
Onderneming van Gend & Loos v Netherlands Inland Revenue Administration,
ECLI:EU:C:1963:1
29. European Commission, Directorate-General for Communication, Borchardt, K., ABC-
ul dreptului Uniunii Europene, Publications Office, (2018),
https://data.europa.eu/doi/10.2775/75991
30. DG GROW (2021), Public Procurement Indicators 2018, Table 2,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/48156
31. European Federation of Cleaning Industries (EFCI), UNI Europa (2016), Selecting Best
Value – A guide for public and private organisations awarding contracts for cleaning
 services,
http://www.cleaningbestvalue.eu/uploads/1/6/7/9/16796136/en_cleaningbestvalue
guide.pdf
32. European Federation of Food, Agriculture and Tourism Trade Unions (2019),
Choosing best value in contracting food services. A guide for private and public client
organisations, https://contract-catering-guide.org/wp-
content/uploads/2019/09/Catering-Services_Best-Value-Guide_EN_Web.pdf
33. European PPP Expertise Centre, EIB, (2015), Value for Money Assessment Review of
approaches and key concepts,
34. https://www.eib.org/attachments/epec/epec_value_for_money_assessment_en.pdf
International Organization for Standardization, ISO 15686-5:2017 Clădiri și bunuri
construite - Planificarea duratei de funcționare: Partea 5 - Costul pe durata de viață,
https://www.iso.org/standard/61148.html
36. Interreg Europe - Ghid practic privind achizițiile publice inovatoare
37. Jackson P., OECD (2012), Value for money and international development:
Deconstructing myths to promote a more constructive discussion,
https://www.oecd.org/dac/effectiveness/49652541.pdf
38. Lysons, K. Farrington B, Purchasing & Supply Chain Management, Pearson Education;
8th edition (2012);
39. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), DAC Network on
Development Evaluation, (2019), Better Criteria for Better Evaluation,
https://www.oecd.org/dac/evaluation/revised-evaluation-criteria-dec-2019.pdf
40. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2019),
Productivity in Public Procurement - A case study of Finland: measuring the
efficiency and effectiveness of public procurement,
https://www.oecd.org/gov/public-procurement/publications/productivity-public-
procurement.pdf
41. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2002), Glossary
of Key Terms in Evaluation and Results Based Management,
https://www.oecd.org/dac/peer-reviews/Development-Results-Note.pdf
42. OECD - Public Procurement for Sustainable and Inclusive Growth Enabling reform
through evidence and peer reviews
43. OECD - Going Green: Best Practices for Sustainable Procurement
44. OECD (2017), Public Procurement for Innovation. Good Practices and Strategies
https://www.oecd.org/gov/public-procurement-for-innovation-9789264265820-
en.htm
45. Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018, privind aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările și
completările ulterioare
46. Ordinul comun nr. 1068/1652/2018, emis de Ministerul Mediului și Agenția
Națională pentru Achiziții Publice, pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice
verzi care cuprinde cerinţele minime privind protecţia mediului pentru anumite
grupe de produse şi servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini
47. Procurement of Innovation Platform, Guidance for public authorities on Public
Procurement of Innovation https://innovation-procurement.org/ şi
http://innovation-procurement.org/why-buy-innovation/
48. Popa, N., ”Teoria generală a dreptului”, (2002), All Beck
49. Rațiu, A., ”Dreptul achizițiilor publice – Volumul I: Contractul de achiziție publică,
regimul juridic aplicabil atribuirii contractului”, (2017), Univers Juridic
50. Security Services, http://www.securebestvalue.org/wp-
content/uploads/2014/11/Best-Value-Manual_Final.pdf
51. SIGMA - Market Analysis, Preliminary Market Consultations, and Prior Involvement
of Candidates/Tenderers, 2016
52. SIGMA (2016), Brief 34, Life-cycle Costing,
https://www.sigmaweb.org/publications/Public-Procurement-Policy-Brief-34-
200117.pdf
53. SIGMA (2016), Brief 8, Setting the Award Criteria,
https://www.sigmaweb.org/publications/Public-Procurement-Policy-Brief-8-
200117.pdf
54. Trepte, P., ”Public Procurement in the EU: A Practitioner’s Guide”, (2007), Oxford
University Press
55. The World Bank (2020), Procurement Regulations for IPF Borrowers - Procurement in
Investment Project Financing - Goods, Works, Non-Consulting and Consulting
Services, Fourth Edition, - November 2020,
https://thedocs.worldbank.org/en/doc/178331533065871195-
0290022020/original/ProcurementRegulations.pdf
 56. Thai, Khi V., ”Public Procurement Re-Examined” [online], Journal of Public
Procurement, vol. 1, ed. 1, 9-50, (2001), disponibil la adresa
http://ippa.org/jopp/download/vol1/Thai.pdf
57. von der Leyen, U., ”A Union that strives for more – My agenda for Europe – By
candidate for President of the European Commission, Ursula von der Leyen: Political
Guidelines for the Next European Commission 2019-2024”,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/political-guidelines-next-
commission_en_0.pdf

Alte resurse online:

1. https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/what-european-
commission-does/law/areas-eu-action_en
2. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-
justice_ro
3. https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/international-
public-procurement_en
4. https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-
procurement_en#:~:text=Public%20procurement%20refers%20to%20the,mi
nimum%20harmonised%20public%20procurement%20rules
5. https://policy.trade.ec.europa.eu/help-exporters-and-importers/accessing-
markets/public-procurement_en
6. Tratatele UE (în vigoare) - versiunile consolidate 2016, OJ C 202/1,
disponibile la https://eur-lex.europa.eu/collection/eu-law/treaties/treaties-
force.html
7. Acorduri fondatoare UE - https://europa.eu/european-union/law/treaties_ro
8. Tipuri de acte legislative, regulamente și directive ale UE -
https://europa.eu/european-union/law_ro
9. Linii directoare pentru realizarea de achiziții verzi elaborate de Comisia
Europeană disponibile la adresa
https://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm
10. Acordul privind achizițiile publice (AAP) (parte din acordurile plurilaterale
incluse în Acordul privind înființarea Organizației Mondiale a Comerțului -
OMC), disponibil la
https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/gp_gpa_e.htm precum și în
cadrul portalului https://e-gpa.wto.org
11. Ghidului achizițiilor publice disponibil la adresa https://achizitiipublice.gov.ro
12. ProcurCompEU disponibil la adresa https://ec.europa.eu/info/policies/public-
procurement/support-tools-public-buyers/professionalisation-public-
buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement-
professionals_en#procurcompeu
13. DG GROW, Public Procurement Indicators 2018,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/48156
14. https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-
deal_en
15. http://anap.gov.ro/web/legislatie-primara/
16. http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-secundara/
17. http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-tertiara/;
18. United Nations, “UN Procurement Practitioner’s Handbook” (United Nations
High Level Committee on Management, Procurement Network, 2020 -
https://www.ungm.org/Shared/KnowledgeCenter/Pages/PPH2