Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MODUL II
PLANIFICAREA ȘI
PREGĂTIREA
ACHIZIȚIILOR PUBLICE
Suport de curs
Disclaimer
Prezentul suport de curs reprezintă un document de sprijin în activitatea de formare a
personalului implicat în procesul de achiziție publică din cadrul autorităților contractante și nu
poate fi considerat ca având un caracter obligatoriu. Trebuie notat, de asemenea, că acest suport
de curs poate fi supus modificărilor în funcţie de evoluţia cadrului legislativ, a practicii Comisiei
Europene şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.
Suportul de curs este structurat ca o serie de texte, unele dintre acestea publicate și în alte lucrări
de specialitate a căror sursă este indicată. Pentru detalierea temelor respective, vă rugăm să
consultați sursele menționate.
Obiective de învățare
Baza legală
Art. 8 – 10 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-
cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările
ulterioare
Orice achiziție publică realizată reprezintă rezultatul unui proces de achiziție publică.
Indiferent de valoarea achiziției, indiferent dacă realizarea achiziției se finalizează prin
semnarea unui contract/acord-cadru sau nu, aceasta va fi rezultatul unui proces de achiziție
publică care se desfășoară prin derularea mai multor etape:
1. Etapa de planificare/pregătire;
2. Etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/ acordului-cadru;
3. Etapa post-atribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea și monitorizarea
implementării contractului/acordului-cadru.
În vederea îmbunătățirii continue a proceselor de achiziție publice la nivel de autoritate
contractantă, ca urmare a controlului managerial al performanței se aplică o a patra etapă,
cea de analiză și evaluare a performanței achiziției publice.
Factorii interesați interni sunt persoanele sau grupurile de persoane care sunt
implicate direct în procesul achizițiilor publice.
Completați tabelul!
Factorii interesați, odată identificați, trebuie să fie administrați, astfel încât procesul de
achiziție publică să se desfășoare în mod eficient. Factorii interesați intervin cu niveluri
diferite de autoritate și cu niveluri diferite de interes, astfel, nevoile acestora trebuie
evaluate utilizând aceste două criterii.
Unul dintre instrumentele cele mai utilizate pentru această activitate este Matricea
factorilor interesați (Teoria lui Mendelow).
Mendelow (1991) sugerează să analizăm factorii interesați ținând cont de puterea acestora
(capacitatea de a influența strategia organizației sau resursele acesteia) și de interesul
acestora (cât de interesați sunt de reușita organizației sau a proiectului nostru). Este de
menționat că la o primă vedere părțile interesate par a avea multă putere sau mult interes,
dar, relativ vorbind, unele părți interesate vor deține mai multă putere decât altele, iar
unele părți interesate vor avea mai mult interes decât altele.
Exemplu
Putere
Ține-i
Efort minim
informați
Interes
Cadranul „Ține-i satisfăcuți” – acești factori interesați au un nivel ridicat de putere, dar nu
sunt foarte interesați în derularea procesului de achiziție publică, prin urmare, aceste părți
interesate trebuie tratate cu prudență, deoarece pot dezvolta un interes pentru proces,
ceea ce le face importante pentru strategia și succesul acesteia. Aceste părți interesate, ar
trebui, astfel, să fie ținute mulțumite. O autoritate de control poate avea acest tip de relație,
adică se va amesteca în proces doar când va considera că este necesar.
Cadranul „Ține-i informați” - este populat de persoane cu un nivel ridicat de interes, dar cu
un nivel scăzut de putere asupra procesului. Aceste părți interesate nu au capacitatea de a
influența strategia, dar pot face lobby și influența opiniile altor părți interesate mai
puternice, astfel încât trebuie, cel puțin, să le ținem bine informate. Angajații unei
organizații pot fi încadrați în această descriere.
1.2 Etapele procesului de achiziție publică
Strategia și
planificarea
• Ce avem nevoie? • Stabilirea strategiei pentru
• În ce cantități? achizițiilor satisfacerea unei nevoi specifice
• Când? • Stabilirea cerințelor documentației de
• Corelarea măsurilor strategice atribuire
• Care este nivelul calitativ? • Oportunitate
• Cât estimăm că va costa? • Aprobarea documentelor de către
• Prioritizare conducătorul autorității contractante
• Impactul asupra mediului • Planificarea priorităților
• Impactul social
• Soluții inovatoare
Identificarea
Pregătirea achiziției
necesităților
Figura nr. 3 – Documentele care se elaborează în cadrul fiecărui pas procedural
Strategia și
planificarea
•Referatul de achizițiilor •Strategia de
necesitate contractare
•Strategia anuală de
• Documentația de
achiziții publice
atribuire
•Strategia verde
•Programul anual al
achizițiilor publice
Identificarea
Pregătirea achiziției
necesităților
Atenție!
Exemplu
Factori interesați:
Duralarea procedurii de
•Încărcarea documentației de atribuire •Încheierea
atribuire în SEAP contractului/acorului-cadru de
•Posibila selecție control ex-ante •Inițierea procedurii de atribuire achiziție publică/anularea
procedurii de atribuire
•Derularea propriu-zisă a
procedurii de atribuire
•Atribuirea
contractului/acordului-cadru
•Soluționarea contestațiilor
Încheierea contractului
Transmiterea
de achiziție
documentației în SEAP
publică/acordului-cadru
Derularea procedurii de
•Documentația de atribuire atribuire •Contractul/acordul-cadru
refăcută în conformitate cu •Anunțul de atribuire
observațiile ANAP în cadrul •Anunțul de participare
controlului ex-ante •Raport intermediar de selecție
•Procese verbale de evaluare
•Raportul procedurii
•Comunicări privind rezultatul
•Răspuns la contestații
Încheierea contractului
Transmiterea
de achiziție
documentației în SEAP
publică/acordului-cadru
Procedurile de atribuire sunt:
Licitația deschisă;
Licitația restrânsă;
Negocierea competitivă;
Negocierea fără publicare prealabilă;
Dialogul competitiv;
Parteneriatul pentru inovare;
Concursul de soluții;
Procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice;
Procedura simplificată.
Atenție!
Exemplu
Factori interesați:
Derularea
contractului/acordului-
•Emiterea ordinului de începere a cadru •Analiza indicatorilor de
contractului performanță
•Mobilizarea echipei de •Monitorizarea •Întâlniri cu contractantul
monitorizare contractului/acordului-cadru
•Recepții
•Comenzi/contracte subsecvente
•Modificări contractuale
•Plăți
Începerea Analiza performanței
contractului/acordului- contractului/acordului-
cadru cadru
Derularea
contractului/acordului-
•Ordin de începere a cadru •Raportul de analiză
contractului
•Comanda •Documente de
monitorizare
•Procese verbale de
recepție
•Acte adiționale Analiza performanței
Emiterea ordinului de
contractului/acordului-
începere a contractului
cadru
Exemplu
Factori interesați:
Exemplu
Factori interesați:
Obiective de învățare
Baza legală
Art. 3, art. 9, art. 11-14 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
Etapa de planificare și pregătire a achizițiilor publice reprezintă cea mai importantă etapă a
procesului de achiziție publică. O eroare făcută în această etapă poate compromite atât
derularea procesului, cât și utilizarea rezultatului. Este o etapă care necesită abilități
avansate de analiză și organizare, precum și o bună înțelegere a conceptului de necesitate.
De asemenea, această etapă implică persoane din toate structurile autorității
contractante, inclusiv pe conducătorul acesteia.
Din punct de vedere cronologic, legislația în achiziții publice specifică prevederi cu privire la:
Obiective de învățare
Primul lucru pe care ar trebui să-l facă o autoritate contractantă înainte de a achiziționa
propriu-zis ceva este să se gândească la nevoia pe care întregul proces ar trebui să o
satisfacă.
Nevoia provine dintr-un decalaj în capacitatea sectorului public de a îndeplini una dintre
sarcinile sale. Autoritățile publice nu le pot îndeplini cu resursele lor interne și, de aceea,
trebuie să achiziționeze din exterior. Prin urmare, orice autoritate contractantă ar trebui să
fie capabilă să justifice în mod corespunzător o achiziție publică, deoarece aceasta ar trebui
să răspundă unei nevoi specifice și obiective sau să fie necesară pentru a efectua o activitate
de interes public.
De multe ori, obiectul unui contract sau realizarea achiziției sunt decise la repezeală, fără a
se defini în mod corespunzător de ce contractul/achiziția este necesar(ă) și pentru ce este
necesar(ă). Ca urmare, lucrările, produsele sau serviciile achiziționate sfârșesc prin a fi
parțial sau total deconectate de la nevoia care trebuia să fie satisfăcută. Acest lucru duce la
o utilizare ineficientă a fondurilor publice și la un raport calitate-preț slab, valoare pentru
bani scăzută.
Exemplu1
De exemplu, achizitorii nu ar trebui să își înceapă raționamentul cu „Trebuie să cumpărăm o
imprimantă", ci mai degrabă cu „Avem nevoie să imprimăm". În acest caz, funcția de tipărire
poate fi obținută prin alte opțiuni decât achiziția unei imprimante, de exemplu prin
împărțirea unei imprimante cu alte departamente sau prin închirierea sau leasingul uneia de
la o companie internă/externă. Toate aceste alternative trebuie să fie luate în considerare
înainte de a lansa procedura de atribuire.
Pe scurt, pașii cheie pe care ar trebui să îl aibă în vedere cei care fac achiziții sunt:
Atenție!
Din punct de vedere al achizițiilor ecologice, cea mai bună achiziție este aceea care nu se
realizează.
Exemplu2
Exemplu privind lipsa analizei necesității
Exemplu3
Întreținerea drumurilor publice era asigurată de departamentele regionale, care puneau la
dispoziție personal și echipamente. Departamentul general a achiziționat utilaje noi pentru
unul dintre aceste departamante regionale, inclusiv un cilindru compactor, în valoare de
50.000 euro. Căutând alternative la această achiziție, auditorul a verificat câte cilindre
compactoare erau deja utilizate și încărcate la capacitate maximă. S-a constatat că mai mulți
cilindri compactori din alte departamante regionale erau utilizate doar pentru câteva ore.
Auditorul a dedus, din datele disponibile, că unul dintre aceste echipamente ar fi putut fi
mutate în loc să fie cumpărat unul nou.
Sursa: SIGMA Public procurement policy briefs, Brief 28: Audit of Public Procurement,
septembrie 2016.
Atenție!
Nerecunoașterea necesității de a implica atât părțile interesate interne, cât și pe cele
externe este o critică frecventă adusă în cadrul procesului de achiziție publică. Aceasta are
adesea un impact negativ asupra succesului contractului/achiziției, având uneori ca rezultat
costuri suplimentare pentru rectificarea omisiunilor sau a erorilor. Specificațiile
necorespunzătoare duc la ajustări complexe și un volum de muncă mai mare care acoperă
corecții neprevăzute, dar care puteau fi prevăzute. În plus, atunci când documentele
achiziției sunt neclare, ofertanții au tendința de a-și acoperi riscurile prin prețuri mai mari.
Cele mai bune practici arată că este mai eficient și economic ca autoritatea contractantă să
investească în expertiză tehnică externă atunci când pregătește achiziția, pentru a se asigura
că aceasta valorifică la maximum banii cheltuiți și evită modificările sau costurile de aulare și
relansare a procedurii de atribuire.
Verifică-ți cunoștințele!
Atenție!
„Nu toate achizițiile pot fi realizate!
În ceea ce privește planificarea, bunele practici arată că analizele de piață efectuate înainte
de publicarea anunțului de participare poate fi extrem de utilă. În plus, publicarea în JOUE a
anunțurilor privind consultarea pieței înainte de inițierea procedurii de atribuire este în mod
pozitiv acceptată de către piață și are ca rezultat o mai bună calitate a ofertelor depuse și
reduce riscul de contestații într-o etapă ulterioară.
cercetarea de piață;
consultarea preliminară a pieței cu implicarea candidaților sau ofertanți (art. 139
și 140 din Legea nr.98/2016 și art. 17 și 18 din HG nr. 395/2016).
Cercetarea de piață este cea mai frecvent utilizată și, de cele mai mutle ori, se realizează
prin consultarea resurselor interne ale autorității contractante și constă în principal în
colectarea de informații, în principal de pe internet sau pe bază istorică (achiziții realizate de
autoritatea contractantă în trecut cu același obiect sau obiect similar).
Consultarea pieței se inițiază prin publicarea în SEAP, precum și prin orice alte
mijloace, a unui anunț privind consultarea.
Pot fi invitați:
experți independenți;
autorități publice;
operatori economici.
Reflectează!
Identificați în cadrul legislației prevederile care fac referire la consultarea pieței. Reflectați
la o situație din experiența dumneavoastră în care ar fi fost necesară realizarea unei astfel
de consultări. Care sunt temerile dumneavoastră legate de o astfel de abordare? Prin ce
măsuri ar putea fi diminuate aceste temeri? Cine din cadrul autorității contractante ar
trebui să aibă inițiativa organizării unei consultări de piață?
Baza legală
Art. 2 alin. (5) și art. 3 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
Conducător
CISAP
Se stabilesc prioritățile
Execuție
Se aprobă
Mai jos este un exemplu de schemă logică pentru operațiunea emiterii unui referat
de necesitate în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene.
RA – responsabil de activitate
RN – referat de necesitate
RF – responsabil financiar
MP – manager de proiect
Figura nr. 9 – Exemplu de schema logică privind emiterea referatului de necesitate în
cadrul proiectelor cu finanțare europeană
START
RA elaborează RN și îl RN
transmite către RAP
RAP analizează RN
NU RN este DA
complet și
corect?
Procedură
RAP transmite RN către
operațională
RF
planificare
RF analizează RN și RN
completează NDF NDF
NU Există
fonduri
prevăzute și
disponibile?
DA
RAP informează MP
Estimarea valorii achiziției publice
Baza legală
Art. 9-25 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
Art. 16 și 17 din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
Valoarea estimată se calculează având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA,
estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni
și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției.
Reflectează!
Reflectați la o situație în care ați elaborat un Referat de necesitate! Ce a fost cel mai
dificil? Dar cel mai ușor? Cum ați realizat estimarea? De ce informații ați mai fi avut
nevoie ca să puteți completa formularul din Anexa nr. 1?
Exerciții
Citiți din legislația semnalată baza legală pentru realizarea estimării. Realizează estimarea
unei achiziții cu care vă simțiți confortabil.
Caietul de sarcini
Baza legală
Art. 3 alin. (1) lit. rr), lit. ss), lit. tt), lit. uu), lit. vv), lit. ww), art. 155 – 158 din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice
Art. 2 alin. (5) lit. b), art. 20 alin. (1) lit. b), alin. (10) din anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile
publice
Exemplu
În cazul achizițiilor de lucrări, proiectul tehnic face parte din caietul de sarcini.
Caietul de sarcini este elaborat de compartimentul care identifică necesitatea sau atunci
când obiectul achiziției este complex, autoritatea contractantă poate utiliza serviciile unui
furnizor de servicii auxiliare în baza art. 11 alin. (1) lit. c) din Anexa la HG nr. 395/2016. În
această din urmă situație, CISAP împreună cu compartimentul care a identificat necesitate
au obligația de a coordona elaborarea caietului de sarcini.
Caietul de sarcini conține în mod obligatoriu specificații tehnice.
Verifică-ți cunoștințele!
Ce sunt specificațiile tehnice? Identificați în Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
informațiile relevante cu privire la specificațiile tehnice.
Reflectează!
Reflectați la o situație în care ați stabilit care sunt specificațiile tehnice pentru o achiziție.
Ce a fost cel mai ușor? Dar cel mai dificil? Care au fost lecțiile învățate din experiența
respectivă?
Excepție!
Cazurile excepționale, justificate de obiectul
contractului, care conduc la un anumit
producător/o anumita marca/procedeu se vor
argumenta in strategia de contractare. (se vor
preciza constrângerile autorității care conduc
la o astfel de abordare).
Atenție!
Caietul de sarcini pentru lucrări nu trebuie să conțină criterii de calificare, întrucât acestea
constituie clauze nescrise, cum ar fi:
lista de echipamente și utilaje necesare executării lucrărilor (art.179, lit j) din Legea
98/2016);
În acest sens, se poate solicita ca ofertantul să prezinte modalitatea de asigurare a
accesului la utilajele, echipamentele astfel cum sunt prevăzute în listele consumurilor de
resurse incluse în proiectul tehnic sau, in lipsa acestora, a celor care rezultă metodologia
de lucru prezentată in cadrul propunerii tehnice.
Nr. Conținut
crt.
1 Contextul realizării achiziției de produse; ☐
2 Informații despre autoritatea contractantă; ☐
3 Informații despre contextul care a determinat achiziționarea ☐
produselor;
4 Informații despre beneficiile anticipate de către autoritatea ☐
contractantă să le obțină în urma achiziției;
5 Alte inițiative/proiecte/programe asociate cu această achiziție de ☐
produse;
6 Cadrul general al sectorului în care autoritatea contractantă își ☐
desfășoară activitatea;
7 Ordinul nr. 1017 din 20.02.2019 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a
Documentației standard de atribuire a contractului de achiziție publică/sectorială de produse, precum
și a modalității de completare a anunțului de participare/de participare simplificat.
7 Factori interesați și rolul acestora; ☐
8 Descrierea produselor solicitate; ☐
9 Descrierea situației actuale la nivelul autorității contractante; ☐
10 Obiectivul general la care contribuie furnizarea produselor; ☐
11 Obiectivul specific la care contribuie furnizarea produselor; ☐
12 Produsele solicitate si operațiunile cu titlu accesoriu necesar a fi ☐
realizate;
13 Produse solicitate; ☐
14 Garanție; ☐
15 Livrare, ambalare, etichetare, transport si asigurare pe durata ☐
transportului;
16 Operațiuni cu titlu accesoriu; ☐
17 Instalare, punere in funcțiune, testare; ☐
18 Instruirea personalului pentru utilizare; ☐
19 Mentenanță preventiva in perioada de garanție; ☐
20 Mentenanță corectiva in perioada post-garanție; ☐
21 Suport tehnic; ☐
22 Piese de schimb si materiale consumabile pentru activitățile din ☐
programul de mentenanța corectiva după expirarea garanției;
23 Mediul in care este operat produsul; ☐
24 Constrângeri privind locația unde se va efectua instalarea; ☐
25 Atribuțiile și responsabilitățile părților ☐
26 Documentații ce trebuie furnizate autorității contractante în legătură ☐
cu produsul;
27 Recepția produselor; ☐
28 Modalități si condiții de plată; ☐
29 Cadrul legal care guvernează relația dintre autoritatea contractantă și ☐
contractant (inclusiv în domeniile mediului, social și al relațiilor de
muncă);
30 Managementul/gestionarea contractului și activități de raportare în ☐
cadrul contractului;
31 Gestionarea relației dintre contractant și autoritatea contractantă; ☐
32 Evaluarea performanței contractantului; ☐
33 metodologia de evaluare a ofertelor prezentate (în special în cazul ☐
aplicării costului pe durata de viață);
34 Anexe ☐
Verifică-ți cunoștințele!
Ce nu ar trebui să conțină caietul de sarcini în cazul achiziției de produse?
Reflectează!
Obiective de învățare
Reflectează!
În secțiunea Modulului I – Rolul strategic al achizițiilor publice au fost prezentate o serie
de elemente cu privire la achizițiile publice ecologice, cele cu impact social și cele
inovatoare, precum și surse de informații cu privire la realizarea acestora. Reflectați la o
necesitate a compartimentului în care vă desfășurați activitatea! Ce aspecte ați putea
include în referatul de necesitate pentru ca achiziția respectivă să aibă una, două sau
toate cele trei caracteristici: ecologice, sociale, inovatoare?
Surse de informații
https://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm
https://ec.europa.eu/environment/gpp/gpp_criteria_process.htm
https://ec.europa.eu/environment/gpp/case_group_en.htm
http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/ORDIN-Nr-1068-Achizitii-verzi.pdf
2.2.2 – Lotizare
Baza legală
Art. 3 alin. (1), art. 17 – 19, art. 141, art. 180 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
Lotul este definit de legislația privind achizițiile publice ca fiind fiecare parte din obiectul
contractului de achiziție publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea
obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor
autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze
calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta
conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-
urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.
Deși legislația achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la
împărțirea unei achiziții pe loturi, o obligă, în schimb, să asigure un cadru concurențial cât
mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în cadrul achizițiilor publice, aceasta
având responsabilitatea, în acest sens, de a analiza oportunitatea împărțirii
contractelor/acordurilor-cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând
achizițiile publice astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai
mare de operatori economici.
Autoritatea contractantă:
Exemplu
În cazul contractelor de servicii având ca obiect realizarea de studii de fezabilitate sau
prestarea activităților de supervizare/dirigenție de șantier, în raport cu lotizarea serviciilor,
autoritatea contractantă poate acționa luând în considerare factori, cum ar fi:
sectorul în care se încadrează obiectul contractului în cauză (infrastructură
rutieră/construcții civile/edilitare);
gradul de repetabilitate al lucrărilor (determinat de misiunea AC legată de buna
funcționare a construcțiilor care trebuie să corespundă cerințelor de calitate și
performanță impuse prin legi specifice) sau după caz,
unicitatea funcției îndeplinite de obiectivul de investiții, determinat de utilitatea,
adresabilitatea, scopul urmărit prin implementarea contractului/contractelor ce
urmează să fie atribuit (e).
Exemplu
Autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii
de elaborare DALI pentru reabilitarea/modernizarea de drumuri / străzi urbane, dar și
pentru consolidarea unor unități de învățământ, caz în care, lotizarea se va realiza distinct
pentru fiecare din categoriile de obiective, respectiv „infrastructura rutieră” și „construcții
civile”.
Exemplu
Autoritatea contractantă intenționează să atribuie într-un an bugetar contracte de servicii
de elaborare DALI pentru reabilitarea de blocuri de locuințe P + 8 etaje, dar și pentru un
complex sportiv, caz în care lotizarea se va realiza distinct pentru fiecare din categoriile de
construcții, funcție de destinația acestora, respectiv prin lotizarea serviciilor de realizare
DALI pentru „construcții de clădiri de toate tipurile și construcții civile” – un lot și, separat,
pentru cele de „lucrări de construcții altele decât cele de clădiri” – celălalt lot (exemplificare
factori 2 + 3).
În cadrul procedurii de atribuire loturile stabilite nu trebuie să determine încheierea de
contracte diferite ca tip (un contract de furnizare, altul de servicii/lucrări).
Exemple de așa NU
Stabilirea unor loturi sub denumirea globală a achiziției – „Serviciu integrat”, având
următoarele obiecte: 1 lot - mentenanță servere, al 2-lea lot – service auto, al 3-lea lot
proiectare modernizare clădire civilă, al 4-lea lot – servicii sănătate și medicina muncii cu
obligarea ofertanților să depună oferte pe toate loturile deoarece obiectele acestora se
adresează unor piețe diferite de operatori economici.
1. În cadrul unui proiect derulat în asociere se poate face lotizarea unei achiziții
publice câte un lot pe partener?
2. Criteriul de atribuire în cazul organizării procedurii de atribuire pe loturi se
stabilește raportat la valoarea estimată a fiecărui lot sau la valoarea estimată a
întregii proceduri?
3. Cum se face împărțirea pe loturi a unui contract de execuție de lucrări?
4. O autoritate contractantă a publicat în S.E.A.P. un anunț de participare privind
achiziția unor anumite dotări, reprezentând 49 de produse, toate conținute într-un
singur lot. În contextul în care autoritatea contractantă nu a împărțit această
achiziție pe loturi, se poate considera că acest aspect este de natură a îngrădi
accesul la procedura de atribuire sau de diminuare a concurenței?
Răspunsuri:
3. Prevederile art. 17 din Legea nr.98/2016, coroborate cu prevederile art. 141 alin. (2)
din Legea nr. 98/2016, stabilesc reperele ce trebuie avute în vedere de o autoritate
contractantă atunci când ia decizia atribuirii pe loturi a unui contract de lucrări.
Astfel, se observă că autoritatea contractantă poate acționa din două sensuri, odată
ce a identificat care îi sunt necesitățile în raport cu realizarea/intervenția asupra
unor obiective de investiții, respectiv:
→ Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în așa fel încât să faciliteze
accesul IMM-urilor în loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în
acest sens criterii cum ar fi: amplasamentul în care se află localizate
(regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – de exemplu, în cazul
construcțiilor/reabilitărilor de drumuri/clădiri civile/rețele de
canalizare/rețele de apă, etc.; funcționalitatea/complexitatea obiectului
fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli, alt lot pentru
reabilitarea unei clădiri administrative cu 5 etaje, etc.
→ Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de specializările/meseriile implicate în
realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la bază
utilizarea unor metode de producere a energiilor neconvenționale, cum ar fi,
de exemplu, un lot pentru lucrările de structură, arhitectură și finisaje
interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de producere a
energiilor neconvenționale. Un exemplu, în acest sens, este cel legat de
abordarea autorității contractante orientată spre a găsi un echilibru între
motivul pentru care a utilizat opțiunea de a limita numărul de loturi atribuite
unui ofertant (spre exemplu motive strategice legate de contextul în care se
încadrează obiectele tuturor loturilor, respectiv necesitatea de a diminua
riscul de a depinde de capacitatea unui singur contractor pentru a
implementa întreg proiectul în discuție) și criteriile de eficiență legate de
atingerea rezultatelor la un preț sustenabil.
Mai mult, potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, obligația autorității contractante,
în situația în care nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, constă în justificarea
deciziei de a nu atribui contractul pe loturi.
Așadar, având în vedere cele prezentate mai sus, se poate concluziona că decizia împărțirii
pe loturi a unei achiziții revine autorității contractante, fiind reglementată ca un drept al
acesteia, și nu ca o obligație, iar neutilizarea acestui drept fiind obligatorie de justificat de
către autoritatea contractantă.
Art. 16 și art. 17 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
Alegerea modalității de atribuire este percepută ca fiind una dintre cele mai importante
decizii în domeniul achizițiilor publice, întrucât alegerea unei modalități nepotrivite de a
realiza achiziția poate conduce la:
Valoarea estimată
Atenție!
Estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în
conformitate cu cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016.
Atenție!
În aplicarea art. 11 alin. (2) din Legea mai sus menționată, autoritatea contractantă are
obligația ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a
produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare.
CISAP este compartimentul din cadrul autorității contractante care se ocupă cu centralizarea
referatelor de necesitate, analizarea acestora, precum și a documentelor suport de
fundamentare a valorii estimate, identificarea similarității produselor/serviciilor/lucrărilor la
nivelul autorității contractante, stabilirea valorii estimate a achiziției la nivel de autoritate
contractantă și alegerea modalității de atribuie.
Atenție!
În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau având ca obiect cercetarea-dezvoltarea, estimarea se realizează
luând în considerare și întreaga durată a contractului de finanțare/proiect care, de regulă
este mai mare decât anul bugetar (01.01-31.12 a unui an).
În cazul contractelor de produse definiția similarității este dată de prevederile art. 18 alin.
(3) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv prin produse similare se
înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
În cazul serviciilor și a lucrărilor, obiecte care pot varia foarte mult, nici Directiva și nici
legislația națională în domeniu nu fac precizări foarte explicite cu privire la similaritate. Cu
toate acestea, pare că în privința serviciilor scopul prestării acestora va fi luat în considerare.
Scopul unui serviciu însă poate fi dezbătut la nesfârșit în funcție de nivelul de specificitate la
care ne raportăm. De aceea, o abordare mai potrivit apreciem că ar fi utilitatea în consum.
Exemplu
Pe ce se bazează decizia cumulării sau nu a valorilor estimate în cazul achizițiilor de
produse?
Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile
respectivului act normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de
bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială, cu respectarea
principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței,
proporționalității și asumării răspunderii.
Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în aplicarea
prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea contractantă de a
nu diviza contractul de achiziției publică în mai multe contracte distincte de valoare mai
mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate
a contractului cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de legea
în discuție, autoritatea are obligația ca la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la
valoarea estimată a produselor similare.
În acest sens, aducem în discuție prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care
definește produsele similare ca fiind „acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ
următoarele condiții:
În continuare, atragem atenția asupra prevederile art. 16 din H.G. nr. 395/2016 potrivit
cărora, în vederea estimării valorii unei achiziții, trebuie luat în considerare scopul urmărit
prin realizarea respectivei achiziții.
Prin urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai
multor achiziții de produse în vederea alegerii procedurii de atribuire, corelarea dintre
scopul achiziției și similaritate va fi realizată astfel încât să atragă un număr cât mai mare de
ofertanți/candidați, în vederea generării unei concurențe crescute, cu luarea în considerare
a beneficiilor generate de economia de scară.
Menționăm că odată determinat tipul de procedură aplicabilă, dacă este oportun, se poate
opta pentru realizarea achiziției pe loturi, fiind posibil fie să se atribuie toate loturile odată,
prin lansarea unei singure proceduri, fie să se atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin
lansarea mai multor proceduri dar de același tip cu cea determinată conform valorii
estimate globale a tuturor loturilor.
Exemplu
Determinarea valorii estimate și stabilirea procedurii de atribuire pentru restul rămas de
executat în cazul rezilierii unui contract de lucrări, în vederea finalizării obiectivului de
investiție
Având în vedere faptul că un contract de achiziție publică (în speță de lucrări) se derulează
în conformitate cu clauzele sale, apreciem că și rezilierea acestuia se circumscrie clauzelor
exprese privind incidența unei astfel de situații, prevăzute de respectivul contract.
Astfel, în urma expertizei tehnice realizate se poate stabili cu exactitate volumul, cât și
valoarea lucrărilor care au rămas de executat, iar valoarea rezultată va fi și valoarea
estimată a viitorului contract ce urmează a se atribui cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
Verifică-ți cunoștințele!
Link-uri utile
https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/114/false
Exerciții
Analizați prevederile legale din actele normative relevante și completați tabelul!
Link-uri utile
https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/116/false
2.3 – Strategia anuală a achizițiilor publice (SAAP)
Obiective de învățare
Baza legală
Art. 2 alin. (3) lit. b), art. art. 11 alin. (2) – (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016
Atenție!
SAAP, precum și modificările sau completările ulterioare se aprobă de conducătorului
autorității contractante.
Compartimentul Alte
intern specializat în compartimente Conducătorul
Activitate domeniul din cadrul autorității
achizițiilor/Persoana autorității contractante
desemnată contractante
Compartimentele
care vor gestiona
Transmiterea Informații
investițiile
informațiilor necesare privind
respective
realizătii SAAP prioritizarea
Compartimentul
financiar
Culegerea informațiilor
CISAP solicită
adiționale necesare Sprijină CISAP cu Sprijină CISAP cu
informații
pentru elaborarea alte informați alte informați
suplimentare, după
Strategiei anuale de suplimentare suplimentare
caz
achiziție publică
Elaborarea Strategiei
anuale de achiziție CISAP
publică
Aprobarea Strategiei
Aprobă/respinge
anuale de achiziție
publică
Transmiterea
Compartimentele
informațiilor necesare
care vor gestiona Schimbarea
pentru
investițiile priorităților din
elaborarea/modificarea
respective punct de vedere
sau completarea
Compartimentul strategic
Strategiei anuale de
financiar
achiziție publică
Modificarea sau
completarea Strategiei
CISAP
anuale de achiziție
publică
Aprobarea modificărilor
sau completărilor
ulterioare efectuate în Aprobă/respinge
cadrul Strategiei anuale
de achiziție publică
Obiective de învățare
Ordinul pre;edintelui ANAP nr. 281/2016 privind stabilirea formularelor standard ale
Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al achiziţiilor sectoriale
8 Formularul standard al PAAP a fost stabilit prin Ordinul Președintelui A.N.A.P. nr. 281/2016 privind stabilirea formularelor standard ale
Atenție!
PAAP trebuie să conțină o Anexa în care sunt evidențiate achizițiile directe de produse,
servicii și lucrări.
Atenție!
În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri
nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligația de a elabora distinct
pentru fiecare proiect în parte un program al achizițiilor publice aferent proiectului
respectiv, după semnarea contractului de finanțare/cofinanțare aferent. Programul
respectiv nu se raportează la anul bugetar sau la anul calendaristic, ci la toată durata de
implementare a proiectului.
Atenție!
Autoritatea contractantă publică în SEAP extrase din PAAP aprobat, privind:
Atenție!
Termene de publicare extrase din PAAP
semestrial;
în 5 zile lucrătoare de la modificarea PAAP.
Tabel nr. 15 – Responsabilități
Alte
Compartimentul intern
compartimente Conducătorul
specializat în domeniul
Activitate din cadrul autorității
achizițiilor/Persoana
autorității contractante
desemnată
contractante
Toate
Transmiterea informațiilor Transmite
compartimentele
necesare pentru propriul
transmit
elaborarea PAAP și PAP referat de
Referatele de
(dacă este cazul) necesitate
necesitate
Elaborarea PAAP și PAP CISAP elaborează PAAP
(dacă este cazul), inclusiv Persoana responsabilă
Anexele privind achizițiile cu achizițiile din cadrul
directe echipei de proiect
elaborează PAP în baza
cererii de finanțare și a
bugetului proiectului
Avizarea PAAP și PAP Compartimentul
(dacă este cazul) – foma financiar pentru
inițială PAAP și
Responsabilul
financiar din
cadrul echipei de
proiect și
Managerul de
proiect pentru PAP
Aprobarea PAAP și PAP Conducătorul
autorității
contractante
Transmiterea informațiilor Pentru PAAP
cu privire la necesitatea compartimentele Conducătorul
modificării PAAP/PAP autorității inclusiv în
contractante sau ceea ce
Compartimenentul privește
financiar schimbarea
Managerul de priorităților
proiect
Actualizarea PAAP, PAP CISAP elaborează PAAP
(dacă este cazul) și a Persoana responsabilă
Anexelor privind achizițiile cu achizițiile din cadrul
directe echipei de proiect
elaborează PAP în baza
documentelor puse la
dispoziție de
managerul de proiect
Avizarea modificărilor Compartimentul
PAAP/PAP financiar pentru
PAAP și
Responsabilul
financiar din
cadrul echipei de
proiect și
Managerul de
proiect pentru PAP
Aprobarea PAAP și PAP Conducătorul
modificate autorității
contractante
Publicarea în SEAP a
CISAP
extraselor din PAAP
Obiective de învățare
Baza legală
Art. 9 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
Strategia de contractare este un document suport pentru documentația de atribuire,
ce se elaborează pentru fiecare procedură de achiziție publică ce are o valoare estimată
egală sau mai mare decât pragurile valorice ce permit realizarea unei achizitii directe.
Nr. Conținut
crt.
1 Relația dintre obiectul, constrângerile asociate și complexitatea contractului ☐
comparativ cu resursele disponibile pentru derularea activităților din
etapele procesului de achiziție publică;
2 Procedura de atribuire aleasă, precum și modalitățile speciale de atribuire a ☐
contractului de achiziție publică asociate, dacă este cazul;
Obiective de învățare
Baza legală
Art. 3 alin. (2) lit. z), art. 154 -200 din legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
Art. 20, art. 21, art. 22 alin. (2), art. 29- 36, art. 39, art. 40 din Anexa la H.G. nr. 395/2016;
Ordin nr. 1017 din 20.02.2019 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de
utilizare a Documentației standard de atribuire a contractului de achiziție publică/sectorială
de produse, precum și a modalității de completare a anunțului de participare/de participare
simplificat;
Ordinul nr. 1068/1652/2018 din 4 octombrie 2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziții
publice verzi care cuprinde cerințele minime privind protecția mediului pentru anumite
grupe de produse și servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini.
Atenție!
Documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a asigura
operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele
achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.
Atenție!
Documentația de atribuire are la bază strategia de contractare.
Nr. Componenta
crt.
1 Document Unic de Achiziție European – DUAE; ☐
2 Instrucțiuni către candidați/ofertanți; ☐
3 Caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil ☐
în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat
pentru inovare;
4 Proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; ☐
5 Formulare și modele de documente. ☐
Baza legală
Art. 193-197 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
Documentul unic de achiziție european reprezintă o declarație pe propria răspundere
actualizată, prezentată de către operatorii economici odată cu:
→ solicitarea de participare în cazul procedurilor care se desfășoară în mai multe
etape; sau
→ cu oferta în cazul procedurilor desfășurate într-o singură etapă.
Aceasta se completează în format electronic de către operatorii economici ca dovadă
preliminară a îndeplinirii criteriilor de calificare/selecție și neîncadrării în situațiile de
excludere.
Atenție!
Alegerea acestei opțiuni implică, la completarea modalității de îndeplinire a cerințelor de
calificare cu privire la capacitatea operatorilor economici (secțiunile III.1.1b, III.1.2, III.1.3a,
III.1.3b din Instrucțiuni/Fișa de date) să fie menționată solicitarea Indicației globale de
îndeplinire a cerințelor din DUAE.
Atenție!
DUAE va fi completat de către operatorii economici direct în SEAP, după autentificare,
ținând cont de calitatea în care aceștia participă la procedura de atribuire în discuție,
respectiv de candidat/ofertant unic/asociere (lider/ofertant asociat)/ subcontractant/terț
susținător (conform Ghidului de utilizare DUAE ofertant publicat de către Agenția pentru
Agenda Digitală a României). (Notificare ANAP de integrare a DUAE în SEAP din 02.07.2019).
Atenție!
DUAE nu trebuie semnat electronic, ca restul documentelor care se atașează în SEAP, fiind
un document/formular integrat în SEAP. Se consideră că prin autentificarea în sistemul
electronic, acțiunile autorităților contractante și ale operatorilor economici de completare a
DUAE direct în SEAP respectă prevederile în materie referitoare la obligația utilizării
semnăturii electronice extinse (Notificarea ANAP din 08.04.2019).
2.6.2 - Instrucțiuni către candidați/ofertanți
Atenție!
Fișa de date se generează electronic (prin completarea formularului specific disponibil în
SEAP)
Informațiile cuprinse în fișa de date se introduc în SEAP numai prin completarea
formularului specific disponibil în sistemul informatic și numai de către autoritățile
înregistrate în SEAP.
Pentru descrierea criteriilor de calificare privind capacitatea, completarea cerințelor se va
realiza in DUAE, de unde se vor prelua automat in Fișa de date
Nu se atașează alt formular „Instrucțiuni”/„Fișa de date”, care să dubleze formularul
electronic completat la încărcarea documentației de atribuire în sistem/SEAP. Se poate
adăuga un document care să cuprindă informațiile ce nu au putut fi completate în
formularul electronic al Instrucțiunilor (de exemplu, din cauza spațiului insuficient).
Nr. Conținut
crt.
1 informații generale standard, însoțite de formalitățile ce trebuie ☐
îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, particularizate
în funcție de contextul în care se încadrează achiziția,
2 Aspectele/cerințele ce pot face obiectul DUAE, ☐
3 Criteriile de calificare și selecție (cele privind capacitatea se completează ☐
în DUAE și se preiau automat în FD),
Dacă este cazul, informații privind garanția de participare,garanția de ☐
4 bună execuție
5 Modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea ☐
financiară,
6 Criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat (factori de evaluare/algoritm ☐
de calcul),
7 Căile de atac ce pot fi utilizate ☐
8 Detaliile referitoare la formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu ☐
procedura de atribuire în cauză, modul în care operatorii economici
trebuie să structureze informațiile ce urmează a fi prezentate pentru a
răspunde cerințelor din anunțul de participare/simplificat/de concurs
În cadrul CISAP caietul de sarcini se verifică pentru a nu exista specificații care să încalce
prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice. Întrucât caietul de sarcini este un
document tehnic, cel mai probabil specialiștii în domeniul achizițiilor publice nu vor avea
expertiza necesară pentru a identifica eventuale orientări ale procedurii de atribuire sau nu
vor putea evalua dacă specificațiile tehnice cuprinse de acesta răspund în mod obiectiv
necesității autorității contractante. Prin urmare, responsabilitatea elaborării caietului de
sarcini cade în sarcina compartimentului care a identificat nevoia respectivă și care va utiliza
rezultatul achiziției.
Descrierea specificațiilor tehnice din caietul de sarcini se va face fără a se utiliza
denumiri comerciale, mărci, precum și fără a se impune un anumit mod de
prezentare/ambalare, deoarece astfel de specificații au ca efect restrangerea accesului la
procedura de atribuire a unor produse servicii sau lucrări si favorizarea anumitor operatori
economici.
Achiziția de imprimante:
Autoritatea contractantă își rezervă dreptul ca, într-o perioadă de maximum 6 luni de la
încheierea contractului de achiziție pentru cantitatea certă stabilită prin documentația de
atribuire, să suplimenteze numărul imprimantelor achiziționate cu inca 20 de bucăți. Prețul
de achiziție al imprimantelor suplimentare va fi același cu prețul ofertei cîștigătoare pe baza
căruia s-a încheiat contractul.
In conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) litera (d) din HG 395/2016 cu modificările si
completările ulterioare, autoritatea contractanta va atașa formularele care trebuie
completate si prezentate de către ofertanți la momentul ofertării.
Modelul de formular de Propunere Tehnica;
Modelul de formular de Propunere Financiara;
Angajamentul ferm de susținere privind capacitatea economica si financiara;
Angajamentul ferm de susținere privind capacitatea tehnica si/sau profesionala;
Model acord de subcontractare;
Model acord de asociere;
Model de formular privind garanția de participare;
Model de formular privind garanția de buna execuție;
Alte formulare/modele de documente.
Bibliografie
1. Arrowsmith, S.. “Public Procurement as a Tool of Policy and the Impact of Market
Liberalization Law”, (1995) Quarterly Review. 111, 235-284
2. Arrowsmith, S., ”The Past and Future Evolution of EC Procurement Law: from
Framework to Common Code?”, Public Contracts Law Journal 35, (2006), 337-384
3. Arrowsmith, S and Kunzlik, P. (eds), Social and Environmental Policies in EU
Procurement Law: New Directives and New Directions (2009), Cambridge University
Press
4. Asian Development Bank (2021), Strategic Procurement Planning (Guidance Note On
Procurement), https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-planning.pdf
5. Asian Development Bank (2018), “Quality” (Guidance Note On Procurement),
https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-quality.pdf
6. Asian Development Bank (2021), “Value for Money” (Guidance Note On
Procurement), https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-value-
money.pdf
7. Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Ghidul achizițiilor publice,
https://achizitiipublice.gov.ro/workflows/view
8. Bolton, P, “Government Procurement as a Policy Tool in South Africa”, Journal of
Public Procurement, 6 (3), (2006) pag 193-217
9. Comisia Europeană - PUBLIC PROCUREMENT GUIDANCE FOR PRACTITIONERS on
avoiding the most common errors in projects funded by the European Structural and
Investment Funds, 2018
10. Comisia Europeană – OECD - Mainstreaming strategic public procurement to
advance regional development – Final Report
11. Comisia Europeană - Consultation document on Guidance on Public Procurement of
Innovation
12. Comunicare a Comisiei C(2021) 3573 final - „Achiziții responsabile social – un ghid al
aspectelor sociale care trebuie luate în considerare în procedurile de achiziții publice
(ediția a doua)”
13. Comitetul de Contact al instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană (2010),
Public Procurement Audit, Tribunal de Contas, Lisabona, Portugal,
https://www.tcontas.pt/pt-
pt/TribunalContas/Publicacoes/ppa/Documents/PublicProcurementAudit.pdf
14. Comisia Europeană - De ce sunt importante achizițiile publice - disponibil la
https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_en
15. Comisia Europeană – Policy areas - Public procurement, disponibil la https://single-
market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en
16. Comisia Europeană - EU public procurement reform: Less bureaucracy, higher
efficiency, disponibil la https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-
procurement/legal-rules-and-implementation_en
17. Comisia Europeană - Public procurement - Legal rules and implementation, disponibil
la https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/legal-rules-and-
implementation_en
18. Comisia Europeană (2018), Comunicare a Comisiei. Orientări privind achiziţiile
publice în domeniul inovării
19. Comisia Europeană (2017), Recomandare cu privire la profesionalizarea achiziţiilor
publice. Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achiziţiilor publice
20. Comisia Europeană (2015), Achiziţiile publice ca motor al inovării pentru IMM-uri şi
servicii publice
21. https://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm
22. https://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm
23. https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/tools-public-buyers/social-
procurement_ro
24. Confederation of European Security Services (CoESS) and UNI-Europa (2014), Buying
Quality Private
25. Chartered Institute of Procurement and Supply – ghiduri de studiu în vederea
obținerii certificărilor internationale în achiziții, disponibile la
https://www.cips.org/learn/books/
26. https://www.clean-fleets.eu/home/
27. Cod de Conduită Etică în Achiziții publice” (2012) - ANAP
28. Curtea Europeană de Justiție, Cauza 26/62, NV Algemene Transport- en Expeditie
Onderneming van Gend & Loos v Netherlands Inland Revenue Administration,
ECLI:EU:C:1963:1
29. European Commission, Directorate-General for Communication, Borchardt, K., ABC-
ul dreptului Uniunii Europene, Publications Office, (2018),
https://data.europa.eu/doi/10.2775/75991
30. DG GROW (2021), Public Procurement Indicators 2018, Table 2,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/48156
31. European Federation of Cleaning Industries (EFCI), UNI Europa (2016), Selecting Best
Value – A guide for public and private organisations awarding contracts for cleaning
services,
http://www.cleaningbestvalue.eu/uploads/1/6/7/9/16796136/en_cleaningbestvalue
guide.pdf
32. European Federation of Food, Agriculture and Tourism Trade Unions (2019),
Choosing best value in contracting food services. A guide for private and public client
organisations, https://contract-catering-guide.org/wp-
content/uploads/2019/09/Catering-Services_Best-Value-Guide_EN_Web.pdf
33. European PPP Expertise Centre, EIB, (2015), Value for Money Assessment Review of
approaches and key concepts,
34. https://www.eib.org/attachments/epec/epec_value_for_money_assessment_en.pdf
35. International Organization for Standardization, ISO 15686-5:2017 Clădiri și bunuri
construite - Planificarea duratei de funcționare: Partea 5 - Costul pe durata de viață,
https://www.iso.org/standard/61148.html
36. Interreg Europe - Ghid practic privind achizițiile publice inovatoare
37. Jackson P., OECD (2012), Value for money and international development:
Deconstructing myths to promote a more constructive discussion,
https://www.oecd.org/dac/effectiveness/49652541.pdf
38. Legislația cuprinsă în Anexa nr. 1
39. Lysons, K. Farrington B, Purchasing & Supply Chain Management, Pearson Education;
8th edition (2012);
40. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), DAC Network on
Development Evaluation, (2019), Better Criteria for Better Evaluation,
https://www.oecd.org/dac/evaluation/revised-evaluation-criteria-dec-2019.pdf
41. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2019),
Productivity in Public Procurement - A case study of Finland: measuring the
efficiency and effectiveness of public procurement,
https://www.oecd.org/gov/public-procurement/publications/productivity-public-
procurement.pdf
42. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2002), Glossary
of Key Terms in Evaluation and Results Based Management,
https://www.oecd.org/dac/peer-reviews/Development-Results-Note.pdf
43. OECD - Public Procurement for Sustainable and Inclusive Growth Enabling reform
through evidence and peer reviews
44. OECD - Going Green: Best Practices for Sustainable Procurement
45. OECD (2017), Public Procurement for Innovation. Good Practices and Strategies
https://www.oecd.org/gov/public-procurement-for-innovation-9789264265820-
en.htm
46. Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018, privind aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările și
completările ulterioare
47. Ordinul comun nr. 1068/1652/2018, emis de Ministerul Mediului și Agenția
Națională pentru Achiziții Publice, pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice
verzi care cuprinde cerinţele minime privind protecţia mediului pentru anumite
grupe de produse şi servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini
48. Procurement of Innovation Platform, Guidance for public authorities on Public
Procurement of Innovation https://innovation-procurement.org/ şi
http://innovation-procurement.org/why-buy-innovation/
49. Popa, N., ”Teoria generală a dreptului”, (2002), All Beck
50. Rațiu, A., ”Dreptul achizițiilor publice – Volumul I: Contractul de achiziție publică,
regimul juridic aplicabil atribuirii contractului”, (2017), Univers Juridic
51. Security Services, http://www.securebestvalue.org/wp-
content/uploads/2014/11/Best-Value-Manual_Final.pdf
52. SIGMA - Market Analysis, Preliminary Market Consultations, and Prior Involvement
of Candidates/Tenderers, 2016
53. SIGMA (2016), Brief 34, Life-cycle Costing,
https://www.sigmaweb.org/publications/Public-Procurement-Policy-Brief-34-
200117.pdf
54. SIGMA (2016), Brief 8, Setting the Award Criteria,
https://www.sigmaweb.org/publications/Public-Procurement-Policy-Brief-8-
200117.pdf
55. Trepte, P., ”Public Procurement in the EU: A Practitioner’s Guide”, (2007), Oxford
University Press
56. The World Bank (2020), Procurement Regulations for IPF Borrowers - Procurement in
Investment Project Financing - Goods, Works, Non-Consulting and Consulting
Services, Fourth Edition, - November 2020,
https://thedocs.worldbank.org/en/doc/178331533065871195-
0290022020/original/ProcurementRegulations.pdf
57. Thai, Khi V., ”Public Procurement Re-Examined” [online], Journal of Public
Procurement, vol. 1, ed. 1, 9-50, (2001), disponibil la adresa
http://ippa.org/jopp/download/vol1/Thai.pdf
58. von der Leyen, U., ”A Union that strives for more – My agenda for Europe – By
candidate for President of the European Commission, Ursula von der Leyen: Political
Guidelines for the Next European Commission 2019-2024”,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/political-guidelines-next-
commission_en_0.pdf
59. Alte resurse online:
60. https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/what-european-
commission-does/law/areas-eu-action_en
61. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-justice_ro
62. https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/international-
public-procurement_en
63. https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-
procurement_en#:~:text=Public%20procurement%20refers%20to%20the,minimum
%20harmonised%20public%20procurement%20rules
64. https://policy.trade.ec.europa.eu/help-exporters-and-importers/accessing-
markets/public-procurement_en
65. Tratatele UE (în vigoare) - versiunile consolidate 2016, OJ C 202/1, disponibile la
https://eur-lex.europa.eu/collection/eu-law/treaties/treaties-force.html
66. Acorduri fondatoare UE - https://europa.eu/european-union/law/treaties_ro
67. Tipuri de acte legislative, regulamente și directive ale UE -
https://europa.eu/european-union/law_ro
68. Linii directoare pentru realizarea de achiziții verzi elaborate de Comisia Europeană
disponibile la adresa
https://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm
69. Acordul privind achizițiile publice (AAP) (parte din acordurile plurilaterale incluse în
Acordul privind înființarea Organizației Mondiale a Comerțului - OMC), disponibil la
https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/gp_gpa_e.htm precum și în cadrul
portalului https://e-gpa.wto.org
70. Ghidului achizițiilor publice disponibil la adresa https://achizitiipublice.gov.ro
71. ProcurCompEU disponibil la adresa https://ec.europa.eu/info/policies/public-
procurement/support-tools-public-buyers/professionalisation-public-
buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement-
professionals_en#procurcompeu
72. DG GROW, Public Procurement Indicators 2018,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/48156
73. https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en
74. http://anap.gov.ro/web/legislatie-primara/
75. http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-secundara/
76. http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-tertiara/;
77. United Nations, “UN Procurement Practitioner’s Handbook” (United Nations High
Level Committee on Management, Procurement Network, 2020 -
https://www.ungm.org/Shared/KnowledgeCenter/Pages/PPH2