ACHIZIȚII PUBLICE

MODUL I
GUVERNANȚĂ ÎN ACHIZIȚII
PUBLICE

Suport de curs

Program de formare specializată

Acest suport de curs a fost realizat în cadrul proiectului SIPOCA 625 „Sprijin în implementarea SNAP
prin consolidarea capacităţii administrative a ANAP şi a autorităţilor contractante” – ID proiect
126949 de către personalul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP).

Disclaimer
Prezentul suport de curs reprezintă un document de sprijin în activitatea de formare a personalului
implicat în procesul de achiziție publică din cadrul autorităților contractante și nu poate fi
considerat ca având un caracter obligatoriu. Trebuie notat, de asemenea, că acest suport de curs
poate fi supus modificărilor în funcţie de evoluţia cadrului legislativ, a practicii Comisiei Europene
şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.
Suportul de curs este structurat ca o serie de texte, unele dintre acestea publicate și în alte lucrări
de specialitate a căror sursă este indicată. Pentru detalierea temelor respective, vă rugăm să
consultați sursele menționate.

Declarație privind drepturile de autor

Acest document este protejat de drepturile de autor. Copierea și utilizarea unor părți din acest
document fără obținerea în prealabil a unei permisiuni în acest sens poate constitui o încălcare a
legilor în vigoare. Pentru obținerea permisiunii de fotocopiere sau retipărire a oricăror părți din
lucrare vă rugăm să transmiteți o solicitare pe adresa Agenția Națională pentru Achiziții Publice,
(str. Foișorului nr.2, sector 3, București, e-mail: contact@anap.gov.ro).

©Agenția Națională pentru Achiziții Publice, 2022

 Cuprins
Modul de utilizare a suportului de curs................................................................................................. 4
Buna guvernanță în achiziții publice...................................................................................................... 7
1– Sistemul instituțional din România ............................................................................................ 18
2 - Sistemul de reglementare ........................................................................................................... 44
Politici, strategii și instrumente de orientare la nivelul UE și la nivel național, parte a cadrului de
realizare a achizițiilor ........................................................................................................................... 55
3 - Principii în achiziții publice ......................................................................................................... 60
4 – Rolul strategic al achizițiilor publice .......................................................................................... 66
4.1 – Achiziții publice ecologice (APE) ......................................................................................... 70
4.2– Achiziții publice responsabile social (APRS) ........................................................................ 80
4.3 – Achiziții publice inovatoare (API)........................................................................................ 83
5 - Stabilirea modului de realizare a achizițiilor .............................................................................. 97
6 – Verificarea sistematică a rezultatelor ...................................................................................... 102
7 – Beneficiile guvernanței în achiziții publice .............................................................................. 104
Bibliografie ......................................................................................................................................... 105
 Modul de utilizare a suportului de curs

Acest material reprezintă un document suport în cadrul procesului de învățare și conține toate
elementele necesare atingerii obiectivelor propuse de programul de formare.

Cursul se adresează personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice din cadrul

autorităților contractante.

Suportul de curs este structurat pe capitole și secțiuni și conține în structură anumite

elemente semnalate prin pictograme. Legenda pictogramelor este prezentată în continuare.

- Obiective de învățare - Listează obiectivele de învățare ale secțiunii

respective. Aceste obiective sunt urmărite atât în cadrul sesiunilor sincron, cât și a celor
asincron prin textele, studiile de caz , exercițiile și teste propuse.

- Baza legală – Cuprinde actele normative relevante sau articolele relevante

din actele normative aplicabile pentru tema abordată.

- Concept – reprezintă o definiție sau o explicație cu privire la un concept.

- Mai multe informații – Sunt prezentate resurse care pot fi consultate de

participanți pentru mai multe detalii.
 - Link-uri utile – prezintă o listă de resurse electronice

- Exemple – Prezintă exemple relevante pentru tema dezbătută din practica

domeniului.

- Atenție! – Prezintă aspecte deosebit de importante pe care participantul

trebuie să le ia în considerare în practica sa. De asemenea, poate introduce elemente
obligatorii sau elemente care necesită o atenție sporită în aplicare.

- Reflectează la o situație similară din experiența ta! – În procesul de

învățare reflecția are rolul de a face legătura între elementele teoretice și cele practice din
viața profesională a participantului. Prin urmare, sunteți invitați să reflectați la o situație
similară din experiența profesională cu intenția de a găsi soluții sau de a identifica nevoia de
remediere a comportamentului trecut.

- Verifică-ți cunoștințele! – Sunt prezentate diverse întrebări în vederea

fixării cunoștințelor asimilate.
 - Exercițiu/ Studiu de caz – Semnalează studiile de caz/exercițiile pe care
autorii vi le propun în vederea identificării de soluții.

Acest material poate fi însoțit de materiale adiționale în funcție de necesitățile grupului de

formare și de posibilele diferențe în pregătirea participanților.
 Buna guvernanță în achiziții publice

Obiective de învățare

După parcurgerea acestui capitol veți putea:

• identifica entitățile care fac parte din sistemul achizițiilor publice și modul în care
acestea vă pot sprijini activitatea;

• distinge între acțiunile legale și cele abuzive ale entităților care acționează în sistemul
achizițiilor publice;

• identifica legislația aplicabilă;

• înțelege principiile care guvernează cheltuirea banilor publici, precum și principiile

care guvernează realizarea achizițiilor publice;

• înțelege elementele strategice ale sistemului de achiziții publice;

• aplica în cadrul autorității contractante elementele de planificare strategică în

domeniul achizițiilor publice.

Obiectivul principal al achizițiilor publice este de a asigura produsele, serviciile și lucrările

necesare pentru ca instituțiile publice să-ți îndeplinească misiunea pentru care au fost
înființate, în timp util, în mod economic și eficient. Cu toate acestea, impactul său nu se
limitează doar la sectorul public. OECD preciza în 2017 că „rolul de cumpărător al instituțiilor
publice are puterea de a influența sau chiar de a crea piețe și are potențialul de a deveni un
instrument-cheie pentru a stimula inovarea atât în interiorul, cât și în afara sectorului public.”

Cuvântul „guvernanță" este asociat cu cuvinte precum guvern, guvernare și control (Klakegg
& Williams, 2009). Controlul înseamnă aici capacitatea de a decide, de a stabili limitări sau de
a delega autoritatea. Guvernanța este un termen care comportă diferite semnificații.
Creșterea sa în importanță provine din dificultățile pe care le prezintă coordonarea ierarhică
de către firme sau de către stat (Miller & Lessard, 2000). Conceptul de guvernanță a fost
utilizat pe scară largă în diferite contexte și domenii. Nevoia de responsabilitate și
transparență au introdus ideea termenului de guvernanță nu numai în cadrul organizației, ci
și la proiectele individuale. Rhodes (1997) a definit guvernanța ca fiind o „formă de conducere
non-ierarhică, în care statul și actorii statali și nonstatali participă la formularea și punerea în
aplicare a politicii publice".

Acest lucru înseamnă că atât responsabilitatea, cât și transparența ar trebui să fie

implementate astfel încât fiecare factor interesat să poată participa la formularea politicilor
(Aliza, Stephen, & Bambang, 2011). Unul dintre cei mai importanți factori interesați este
cetățeanul. OCDE (2005) a definit guvernanța publică ca fiind ansamblul aranjamentele
formale și informale care determină modul în care se iau deciziile publice și în care se
desfășoară acțiunile publice, din perspectiva menținerii valorilor constituționale ale unei țări
în contextul unor probleme în schimbare, a actorilor și a diferitelor medii (social, demografic,
economic etc).

„Guvernanța" însoțește civilizația de-a lungul existenței sale. Cea mai evidentă formă de
manifestare a acesteia este reprezentată de exercitarea autorității politice, economice și
administrative. În termeni simpli, guvernanța este definită drept regulă a conducătorilor, un
proces de alocare a autorității conducătorilor, de stabilire a regulilor de către aceștia, inclusiv
a modalității prin care aceste reguli sunt puse în aplicare și modificate. Pe scurt, „guvernanță"
înseamnă procesul de decizie și procesul prin care deciziile sunt (sau nu sunt) puse în aplicare.
Guvernanța este esențială pentru decizii corecte!

Guvernanța este asociată unor sisteme sociale: “guvernanța corporativă”, „guvernanța

internațională”, „guvernanța națională” sau „guvernanța locală” sunt utilizate pentru
delimitarea cadrului de exercitare a managementului, respectiv pentru determinarea
granițelor autorității conferite managerilor pentru obținerea de rezultate la nivelul diverselor
sisteme sociale.

Pentru domeniul achizițiilor publice, competențele și responsabilitățile sunt repartizate între

diferite niveluri ale sistemelor sociale. Sistemul național al achizițiilor publice sau autoritățile
contractante nu pot determina, în mod izolat, guvernanța achizițiilor publice.
Guvernanța achizițiilor publice se subscrie guvernanței în sectorul public , și în consecință
abordează mecanismele instituite pentru a se obține asigurarea că așteptările definite ale
părților interesate sunt realizate. Mecanismele instituite fac referire printre altele, la
aranjamente legale și de stabilire a politicilor economice, administrative, sociale și de mediu.

Guvernanța achizițiilor publice trebuie conectată la context, la realitatea care ne înconjoară.

Această realitate evidențiază sistemul de achiziții publice din România ca fiind parte
integrantă a sistemului de achiziții publice de la nivelul Uniunii Europene (UE). Uniunea
Europeană, prin intermediul instituțiilor sale deține competența exclusivă pentru stabilirea
politicilor în achiziții publice, reglementarea acestora, precum și pentru stabilirea acordurilor
pentru realizarea achizițiilor pe piețele internaționale. România, ca stat membru al Uniunii
Europene aplică politica și reglementările în achiziții publice stabilite la nivelul UE. Pentru
România, guvernanța achizițiilor publice derivă din sistemul social căruia îi aparține, Uniunea
Europeană.

Ca regulă generală, așteptările părților interesate/factorilor interesați în legătură cu achizițiile

publice sunt codificate și definite în cadrul stabilit la nivel internațional, la nivelul Uniunii
Europene, la nivel național și la nivel de autoritate contractantă. Cadrul asociat fiecăruia
dintre niveluri este stabilit de cei mandatați cu această autoritate prin actele legislative ce
caracterizează existența sistemului social la fiecare nivel. În practică, formele de manifestare
ale acestui cadru sunt reprezentate de acorduri internaționale, de acte legislative emise la
nivelul Uniunii Europene, de legislație națională sau proceduri de sistem operaționale dar și
de politici stabilite la nivelul sistemelor sociale, ca de exemplu politica achizițiilor publice verzi
sau a transporturilor de la nivelul Uniunii Europene, sau de politici stabilite la nivel de
autoritate contractantă ca derivând din politici în alte domenii, ca de exemplu politica privind
protecția mediului. Cadrul trasat prin intermediul acestor documente reprezintă
granițele/limitele în care trebuie obținute rezultate la nivelul tuturor și al fiecărui sistem social
în parte.

Implementarea cadrului trasat (acorduri, politici, reglementări) și obținerea rezultatelor

planificate, precum și funcționarea zilnică a autorităților contractante implică achiziția de
bunuri, lucrări sau servicii precum și implicit un consum de resurse financiare. Publicul larg
este informat despre fondurile publice utilizate anual în acest sens: știm că achizițiile publice
reprezintă anual, între 15-20% din PIB-ul realizat la nivel global , că peste 250 000 de autorități
contractante din UE cheltuie prin intermediul achizițiilor 14% din PIB și că achizițiile publice
din România reprezintă între 8-12% din PIB .
Având în vedere importanța achizițiilor, pentru obținerea asigurării că aceste resurse
financiare sunt consumate corespunzător și în cadrul stabilit de cei autorizați, este nevoie de
guvernanță. Guvernanța creează cadrul necesar pentru obținerea asigurării că achizițiile
realizate sprijină obiectivele stabilite prin intermediul politicilor, sunt realizate în
conformitate cu reglementările, cu responsabilitate, transparență și integritate și în condiții
de eficiență economică și socială.

Reprezentarea grafică a realității în care abordăm guvernanța achizițiilor publice este realizată
mai jos, pornind de la modelului propus de Thai1 pentru reprezentarea unui sistem de achiziții
publice.

1Thai, Khi V., ”Public Procurement Re-Examined” [online] in Journal of Public Procurement, vol. 1, ed.
1, 9-50, 2001, disponibil la adresa http://ippa.org/jopp/download/vol1/Thai.pdf
Figura nr. 1 - Perspectiva de ansamblu a contextului în care se realizează achiziții publice

Astfel, în cadrul sistemului național al achizițiilor publice, conținutul reglementărilor în

achiziții publice (C) este reprezentat de transpunerea directivelor și reflectă politica în achiziții
publice stabilită la nivelul Uniunii Europe (A) aplicată la nivel național (B). Cele 3 elemente
(A,B,C) constituie atât cadrul în care personalul din autoritățile contractante derulează
procesele de achiziții (E) ce sunt autorizate și beneficiază de surse de finanțare evidențiate în
buget (D), cât și referința pentru stabilirea răspunderii acestora în fața conducerii autorității
contractante și a reprezentanților sistemului responsabili cu elaborarea și managementul
politicii în achiziții (B). Feedback-ul este adresat atât celor ce realizează politica în achiziții
publice la nivel național (B) dar și celor de la nivel european (A), pentru ajustări și îmbunătățiri
ale reglementărilor și politicilor, cât și conducătorilor autorităților contractante și
profesioniștilor în achiziții, pentru îmbunătățirea procesului de achiziții (E).

Acesta este contextul în care este abordată în continuare guvernanța în achiziții publice.

Perspectiva conform căreia achizițiile publice sunt privite doar ca „un rău necesar”, sub aspect
administrativ și subiect de reglementare la nivel național, a apus începând cu finalul secolului
XX. Percepția tradițională a achizițiilor publice – cea de sarcină administrativă - nu își mai
găsește aplicabilitate. Astăzi, politicile elaborate la nivelul sistemelor sociale includ referiri
explicite la rolul achizițiilor publice pentru realizarea de obiective societale. Sunt
documentate, începând cu secolul trecut, sistematic, argumente pentru utilizarea achizițiilor
publice ca instrument de implementare a politicilor dar și ca politică publică de sine
stătătoare, la nivel de sistem social.

În practică, procesele de achiziții publică, derulate de autoritățile contractante, reprezintă

„vehiculul” care permite încorporarea aranjamentelor stabilite la nivelul sistemului social de
care aparține autoritatea contractantă și la nivelul sistemelor sociale ierarhic superioare,
după cum este reprezentat în continuare.
Figura nr. 2 - Ierarhizarea celor 4 sistemele sociale cu impact asupra procesului de achiziții

Pe de altă parte, în cadrul sistemului național de achiziții publice, decizia și răspunderea

pentru realizarea achizițiilor aparține autorității contractante care derulează procesele de
achiziții. Tot autorității contractante îi revine rolul de a utiliza procesul de achiziții publice
drept „vehicul” pentru implementarea politicilor și reglementărilor elaborate la nivelul
Uniunii Europene (atât pentru Piața Unică Europeană cât și pentru piața internațională), așa
cum sunt acestea suplimentate la nivel național. Procesului de achiziții publice îi sunt
incidente și politicile și procedurile stabilite la nivel de autoritate contractantă. Astfel,
obiectivele stabilite la nivelul sistemelor ierarhic superioare sunt cascadate și încorporate într-
un proces de achiziții, după cum este reprezentat mai jos.
Figura nr. 3 - Procesul de achiziții - vehicul pentru implementarea politicilor

Reprezentările grafice ale contextului în care realizăm achiziții publice evidențiază 3 niveluri
de sisteme sociale superioare autorității contractante (național, european și internațional).
Organizarea la nivelul fiecărui sistem este complexă, caracterizată de relații generate de
contextul specific.

Funcționarea achizițiilor publice presupune guvernanță la mai multe niveluri, implicând

instituțiile Uniunii Europene, instituțiile responsabile de achizițiile publice în România, dar și
instituții la nivel internațional (cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului), precum și
mecanismele asociate acestora.

Guvernanța achizițiilor publice cuprinde următoarele mecanisme:

1. de instituire a cadrului realizării achizițiilor: reglementarea achizițiilor și definirea

impactului (economic, de mediu și social) așteptat ca urmare a implementării politicilor

2. de stabilire a modului de realizare a achizițiilor: abilitățile și procesele considerate

corespunzătoare
3. de verificare sistematică a rezultatelor, pentru obținerea asigurării că regulile sunt
respectate și impacturile anticipate sunt materializate prin utilizarea de procese și
competențe corespunzătoare.

Aceste mecanisme sunt utilizate pentru a organiza, dar și pentru a permite o acționare
organică, o coordonare a așteptărilor tuturor factorilor interesați relevanți.

Mecanismul de instituire a cadrului de realizare a achizițiilor

Atât reglementările, cât și politicile dar și cadrul de realizare a achizițiilor sunt stabilite la
nivelul sistemelor sociale (Uniunea Europeană, internațional sau național) superioare
autorităților contractante. Una din caracteristicile comune ale acestor sisteme este că
reglementările și politicile acestora sunt adresate autorităților contractante. Pentru achizițiile
publice, cadrul stabilește limitele/granițele contextului în care se realizează acestea, respectiv
a cerințelor în ceea ce privește obiectivele, principiile care guvernează achizițiile și modul de
realizare a acestora la nivelul autorităților contractante. Exemple în acest sens sunt
prevederile în materia achizițiilor publice privind realizarea de achiziții în condiții de
competiție deschisă, echitabilă și transparentă (Acordul privind Achizițiile Publice ), în condiții
de eficiență economică și socială, aplicarea criteriului oferta cea mai avantajoasă din punct
de vedere economic sau achizițiile inovatoare (Directiva 2014/24 și Legea 98/2016).

Transpunerea politicilor și a actelor legislative în procese la nivel de autoritate contractantă

necesită detaliere. Detalierea este realizată prin intermediul normelor metodologice, a
instrucțiunilor, instrumentelor orientative (linii directoare/ghiduri) elaborate la nivel de
sistem de achiziții publice sau uneori, chiar la nivel de autoritate contractantă. Rațiunea
acestor documente este obținerea asigurării că responsabilitatea pentru decizii are asociate
competențe corespunzătoare, că deciziile sunt luate structurat și informat, respectiv că
riscurile de conflict și incertitudine sunt gestionate corespunzător. Exemple în acest sens sunt:
linii directoare pentru realizarea de achiziții verzi elaborate de Comisia Europeană , Ghidul
achizițiilor publice, ProcurCompEU , standardul ocupațional pentru experți achiziții publice
sau cadrul de competențe pentru consilier achiziții publice, codurile etice.

Rezultatul așteptat este alinierea deciziilor în achiziții publice, specifice fiecărei autorități
contractante, la obiectivele stabilite prin reglementări și politici, respectiv obținerea
rezultatelor în condiții de conformitate, de eficiență și de competență.

Mecanismul de stabilire a modului de realizare a achizițiilor

Reglementările, inclusiv instrucțiunile și normele asociate, precum și politicile produc efecte
numai când sunt implementate. Implementarea acestora se realizează de către autoritățile
contractante, cu competențele disponibile în rândul profesioniștilor, prin intermediul
proceselor de achiziții. Atunci când implementarea la nivelul autorităților contractante nu
este una corespunzătoare, obiectivele de politică nu sunt îndeplinite, iar riscurile se
materializează la nivelul fiecărui și tuturor sistemelor sociale, inclusiv cele ierarhic superioare.

Astfel, așteptările factorilor interesați sunt ca autoritățile contractante să acceseze, prin

intermediul proceselor sale, competențele necesare pentru a contribui la îndeplinirea
obiectivelor stabilite prin intermediul politicilor, în paralel cu realizarea unui management
adecvat al riscurilor și asigurarea trasabilității informațiilor asociate deciziilor în achiziții,
pentru demonstrarea conformității cu reglementările.

Mecanismul de verificare sistematică a rezultatelor

Toate sistemele sociale care utilizează achizițiile publice pentru a realiza impacturi
economice, sociale și de mediu, au asociate procese/mecanisme/instrumente pentru
identificarea și măsurarea impacturilor politicilor ca rezultat al realizării achizițiilor în
conformitate cu reglementările.

Prin raportare la context, fiecare sistem social are asociat un set de indicatori în acest sens,
care abordează rezultate obținute pe termen scurt, mediu sau lung. Indicatorii sunt transpuși
dintr-un sistem în altul, fiind cascadați pe logica ierarhizării sistemelor și interdependenței
dintre acestea.

Informațiile obținute sunt utilizate ca date de intrare pentru îmbunătățirea continuă a

achizițiilor. Stimularea îmbunătățirii continue în realizarea achizițiilor și a obținerii de
rezultate constant îmbunătățite asigură continuitatea guvernanței în achiziții publice, inclusiv
prin valorificarea oportunităților de îmbunătățire și eliminarea slăbiciunilor.

Guvernanța achizițiilor publice nu trebuie asociată cu o povară administrativă sau cu o sarcină

suplimentară! Aceasta sprijină stabilirea și înțelegerea perspectivei de ansamblu asupra a
ceea ce se întâmplă. Astfel, fiecare activitate realizată la nivel de autoritate contractantă în
legătură cu, sau pentru achiziții publice este raportată la așteptările factorilor interesați
descrise în documentele programatice sau în reglementări.
Guvernanța dă tonul și consecința directă la nivelul sistemelor sociale este înțelegerea rolului
strategic al achizițiilor și utilizarea acestora ca instrument strategic pentru realizarea
obiectivelor asociate politicilor în condiții de conformitate cu reglementările aplicabile.

Sistemul achizițiilor publice, ca orice sistem, reprezintă un complex de entități care

acționează în virtutea unor reguli, se influențează reciproc și sunt coordonate între ele în
vederea îndeplinirii unui scop comun, respectiv acela de a satisface nevoile sectorului public,
în termeni de eficiență, eficacitate și economicitate. Scopul general al sistemului de achiziții
publice este dedicat satisfacerii interesului public.

Între entitățile componente ale sistemului intervin relații specifice atingerii scopului general.

Entitățile sistemului de achiziții publice (sistemul instituțional) sunt:

autoritățile contractante;
operatorii economici;
autoritatea de reglementare;
supraveghetorii sistemului.

Relațiile care se stabilesc între elementele sistemului sunt de regulă:

de comerț, unde o parte solicită să cumpere produse, servicii și lucrări și cealaltă parte
să le vândă;
de suport, unde o parte solicită sprijin pentru aplicarea regulii jocului și cealaltă îl
oferă;
de supraveghere, unde o parte aplică regula jocului și cealaltă verifică aplicarea
corectă a acesteia;
de înfăptuire a dreptății, unde partea lezată își valorifică un drept pe calea acțiunii în
instanță.
Regula jocului (sistemul legislativ) este creată de autoritatea de reglementare și constă în
normele aplicabile în vederea realizării achizițiilor publice.

Gestionarea banilor publice este guvernată de trei principii:

Eficiența - maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate.

 Eficacitatea - Gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre
activități și raportul dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității respective.
Economicitatea - Minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea
rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a
acestor rezultate

Reflectează!

Gândește-te cum s-ar putea aplica cele trei principii în activitatea ta. Notează-ți un exemplu
relevant!
 1– Sistemul instituțional din România

Entitățile centrale ale sistemului de achiziții publice sunt:

autoritățile contractante;
operatorii economici.

Figura nr. 4 - Entitățile centrale ale sistemului

Operatorii Oferta
economici

Autoritatea
contractantă Cererea

Între cei doi actori se stabilesc relații de piață prin întâlnirea cererii de produse/servicii/lucrări
lansată de autoritatea contractantă și a ofertei puse pe piață în mod licit de operatorii
economici.

Exercițiu

Caută informații pentru a identificat ce înseamnă că un operator economic pune licit pe

piață un produs/serviciu/lucrare. Care sunt situațiile în care un operator economic
persoană fizică pune licit pe piață un produs/serviciu/lucrare?

Prin urmare, autoritățile contractante achiziționează ceea ce au nevoie în limita fondurilor

disponibile și în limitele capacității pieței de la operatorii economici, încercând să maximizeze
beneficiile obținute și să minimizeze resursele consumate. Pentru derularea acestui demers,
numit proces de achiziție publică, autoritatea contractantă își organizează intern o structură
numită Compartiment intern specializat în domeniul achizițiilor publice.

Compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice este o structură

a autorităților contractante responsabilă pentru derularea procesului de achiziție publică.

Bază legală
Art. 2 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Atenție!
Înființarea compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice este o obligație
a autorității contractante.

Există însă și situații în care structura organizatorică a autorității contractante nu permite

înființarea unui astfel de compartiment, cum ar fi număr redus de angajați, imposibilitatea de
a crea noi structuri organizatorice, volum redus al achizițiilor ș.a., situație în care principalele
atribuții ale acestuia trebuie duse la îndeplinire de una sau, dacă este cazul, mai multe
persoane din cadrul respectivei autorități contractante. Atribuirea unor astfel de
responsabilități se realizează prin act administrativ al conducătorului autorității contractante.

Legislația prevede și o posibilă componență a acestui compartiment, dar prevederea

respectivă are caracter de recomandare și stabilește un minim de trei persoane, dintre care
cel puțin două treimi să aibă studii superioare, precum și specializări în domeniul achizițiilor.
Legiuitorul consideră deosebit de importantă profesionalizarea persoanelor care activează în
domeniul achizițiilor publice, motiv pentru care creează programe de formare adecvate.
Tabel nr. 1 – Atribuțiile compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor publice

Nr. Atribuție
crt.
Întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/
1 reînnoirea/recuperarea înregistrării autorității contractante în SEAP sau ☐
recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;
Elaborează și, după caz, actualizează, pe baza necesităților transmise de
2 celelalte compartimente ale autorității contractante, programul anual al ☐
achizițiilor publice și, dacă este cazul, strategia anuală de achiziții;
Elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a
documentației de atribuire și a strategiei de contractare, în cazul
3 organizării unui concurs de soluții, a documentației de concurs și a ☐
strategiei de contractare, pe baza necesităților transmise de
compartimentele de specialitate;
Îndeplinește obligațiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea
4 ☐
prevăzute de legislație;
5 Aplică și finalizează procedurile de atribuire; ☐
6 Realizează achizițiile directe; ☐
7 Constituie și păstrează dosarul achiziției publice. ☐

Atenție!
Celelalte compartimente ale autorității contractante au obligația de a sprijini activitatea
compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor/persoanelor însărcinate cu
atribuțiile respective, în funcție de specificul și complexitatea obiectului achiziției. Modul de
implicare a celorlalte compartimente în procesul de achiziție publică îl vom prezenta în
secțiunile aferente fiecărei etape a procesului de achiziție publică.
 Reflectați!

Aveți în atribuții să realizați achizițiile publice ale autorității contractante. Faceți parte
dintr-un compartiment distinct? Câte persoane din cadrul organizației dumneavoastră au
atribuții în domeniul achizițiilor publice? Sunt acestea suficiente? Care ar fi, după părerea
dumneavoastră, necesarul de resurse umane?

Întrucât banii pe care îi cheltuiește autoritatea contractantă pentru a-și satisface nevoile
obiective de produse/servicii/lucrări sunt bani publici (colectați de stat din taxele și impozitele
plătite de persoanele fizice și juridice rezidente în statul respectiv), modul în care acestea
interacționează cu operatorii economici sunt foarte strict reglementate, supravegheate și
uneori facilitate de o serie de alte entități.

În România, aceste entități sunt:

Agenția Națională pentru Achiziții Publice;

Autoritatea pentru Digitalizarea României;
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
Instanțele de judecată și Curțile de Apel;
Agenția Națională de Integritate;
Curtea de Conturi;
Consiliul Concurenței.
Figura nr. 5 - Sistemul instituțional al achizițiilor publice

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP)

Baza legală
O.U.G. nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru
Achiziții Publice;

H.G. nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții
Publice.

ANAP are ca rol fundamental formularea la nivel de concepție, promovarea si implementarea

politicii în domeniul achizițiilor publice, stabilirea și implementarea sistemului de verificare și
control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice,
precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.
ANAP s-a înființat în 2015 prin comasarea a două instituții Autoritatea Națională pentru
Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) înființată în 2005 și Unitatea
pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP) înființată în 2006, ca o condiție
a integrării României în Uniunea Europeană.

Funcții :

de strategie, prin care se asigură elaborarea și implementarea Strategiei naționale în

domeniul achizițiilor publice, precum și planurile de acțiune, în conformitate cu
obligațiile asumate de Guvernul României și de Uniunea Europeană;
de reglementare, prin care se asigură elaborarea, promovarea și implementarea
politicii în domeniul achizițiilor publice;
de stabilire și implementare a sistemului de verificare și control al aplicării unitare
de către autoritățile contractante a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul
achizițiilor publice;
de monitorizare a funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice;
de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de
achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de
concesiune de lucrări și concesiune de servicii și, respectiv, a modificărilor acestor
contracte/acorduri-cadru;
de asigurare a suportului operațional pentru autoritățile contractante, prin
implementarea unor instrumente dedicate în vederea diseminării, inclusiv prin
mijloace informatice a bunelor practici aferente derulării procesului de achiziție
publică.

În realizarea funcțiilor sale, ANAP are următoarele atribuții:

elaborarea și implementarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, în

conformitate cu obligațiile asumate de Guvernul României și de Uniunea Europeană;
elaborarea politicilor și a legislației în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu
legislația europeană și asigurarea interpretărilor unitare în domeniu, pentru care are
drept de inițiativă legislativă;
elaborarea și implementarea, în colaborare cu alte instituții implicate în domeniu, a
documentelor de politică publică, strategiilor guvernamentale, planurilor,
programelor și metodologiilor în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu
 Programul de guvernare și politica la nivelul Uniunii Europene, adoptate, după caz,
prin hotărâre a Guvernului;
consilierea metodologică în procesul de atribuire a contractelor de achiziție
publică/sectoriale și de concesiune, cu rol de suport operațional în aplicarea corectă a
legislației în acest domeniu;
supervizează modul de funcționare a sistemului achizițiilor publice/sectorial, precum
și cel al concesiunilor de lucrări publice și servicii, în vederea eficientizării funcționării
acestuia;
controlul ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de
achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de
concesiune de lucrări și concesiune de servicii și, respectiv, a modificărilor acestor
contracte/acorduri-cadru;
monitorizarea funcționării sistemului de achiziții publice în România.
inițierea și susținerea politicilor și acțiunilor de instruire a personalului implicat în
activități specifice achizițiilor publice;
elaborarea și implementarea, în colaborare cu alte instituții cu atribuții în domeniul
achizițiilor publice, a Planului privind profesionalizarea în domeniul achizițiilor publice,
adoptat prin hotărâre a Guvernului;
reprezentarea României în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru și al
rețelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană, în domeniul achizițiilor
publice.

Tabel nr. 2 - Sprijinul pe care îl acordă ANAP autorităților contractante

Funcția Tipul sprijinului

De strategie Sprijinul este unul indirect. ANAP elaborează strategia de achiziții
publice la nivel național, strategie care cuprinde măsuri pentru
îmbunătățirea întregului sistem de achiziții publice. De asemenea,
autoritatea contractantă poate să extragă pentru propria sa strategie
elemente de îmbunătățire, întrucât impactul achizițiilor publice în
cadrul autorității este unul orizontal, asupra tuturor
compartimentelor acesteia și asupra serviciilor publice pe care
aceasta le prestează comunității.
 De reglementare ANAP realizează reglementarea domeniului, astfel încât autoritățile
contractante să aibă la îndemână un instrument coerent pentru a-și
desfășura activitatea cu respectarea principiilor de eficiență,
eficacitate și economicitate.
De stabilire și Sprijinul este indirect. Stabilește liniile directoare cu privire la
implementare a interpretarea prevederilor legale în vederea realizării controlului
sistemului de cheltuirii banilor publici.
verificare și control
De monitorizare a Sprijinul este indirect. Monitorizând funcționarea sistemului de
funcționării achiziții publice, ANAP stabilește care sunt măsurile de îmbunătățire
eficiente a a acestuia, măsuri care au impact asupra activităților autorităților
sistemului de contractante.
achiziții publice
De control ex-ante Sprijinul este direct. Sistemul de control ex-ante se realizează în mod
selectiv, dar este menit să îmbunătățească capacitatea autorităților
contractante de a gestiona procedurile de achiziție publică.
De asigurare a Sprijinul este direct. ANAP oferă la cerere sprijin metodologic în
suportului vederea aplicării corecte a prevederilor legislative în domeniu. De
operațional asemenea, pune la dispoziția autorităților contractante mai multe
instrumente:
Consilierea metodologică;
Unitatea Helpdesk;
Ghidul online.

La nivel strategic, ANAP a elaborat și a implementat în perioada 2015-2020 prima strategie

națională în domeniul achizițiilor publice care a fost aprobată prin hotărâre de către Guvernul
României.

Dezvoltarea strategiei a reprezentat o etapă crucială în vederea reformării sistemului

românesc de achiziții publice, deoarece a stabilit o viziune comună, într-un moment-cheie, în
care Directivele în domeniu, aprobate în 2014, propuneau statelor membre trecerea la o noua
paradigmă, în contextul în care achizițiile publice deveneau instrumentul principal de
deblocare a creșterii economice la nivel european.
Strategia națională în domeniul achizițiilor publice aducea o nouă abordare în domeniul
achizițiilor publice, mutând accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului
propriu-zis la costul întregului ciclu de viață al unei achiziții, de la o supra-reglementare la o
legislație suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate și validate de ANAP.

Măsurile incluse în Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice (SNAP), aprobată prin
H.G. nr. 901/2015, au vizat realizarea unui set de acțiuni de impact major pentru întreaga
perioadă de programare bugetară 2014- 2020.

Prin implementarea măsurilor cuprinse în SNAP au fost realizate obiective strategice în

domeniul achizițiilor publice, prin transpunerea directivelor europene în domeniul achizițiilor
publice în legislația națională și asigurarea unui sistem funcțional de achiziții publice,
consolidarea funcțiilor esențiale ale sistemului de achiziții publice, precum elaborarea de
politici publice, monitorizare și supervizare, sprijin operațional și help-desk, control, remedii
și căi de atac, fiind totodată asigurată creșterea capacității administrative a autorităților
contractante prin profesionalizarea personalului implicat în procesul de achiziții publice.

În anul 2020, la nivelul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice a fost înființat un grup de
lucru pentru elaborarea unei noi strategii în domeniul achizițiilor publice. Acest document de
politică publică va avea în vedere construirea pe termen lung a unui sistem de achiziții publice
mai performant, orientat spre inovare și sustenabilitate, mai ușor accesibil tuturor actorilor
implicați în procesul de achiziții publice și care să asigure o mai mare transparență în ceea ce
privește utilizarea fondurilor publice.

Strategia va avea următoarele priorități:

utilizarea achizițiilor publice ca instrument strategic pentru a asigura rezultate

durabile, incluzive și inovatoare orientate către cetățeni;
creșterea calității și eficienței achizițiilor publice prin continuarea profesionalizării
persoanelor responsabile cu derularea proceselor de achiziții publice;
creșterea capacității ANAP de a promova și implementa politica în domeniul
achizițiilor publice prin consolidarea funcțiilor de monitorizare, supervizare și control
a sistemului de achiziții publice;
consolidarea achizițiilor centralizate și în comun;
funcționarea mai eficientă a sistemului de remedii;
 îmbunătățirea transparenței sistemului de achiziții publice, în scopul creșterii
încrederii cetățenilor și a operatorilor economici în ceea ce privește cheltuirea
fondurilor publice și asigurarea concurenței.

Cum vă poate sprijini ANAP activitatea?

Link-uri utile
www.anap.gov.ro

www.achizitiipublice.gov.ro

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR)

Baza legală
H.G. nr. 89/2020 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României

ADR are rolul de a realiza și coordona implementarea strategiilor și a politicilor publice în

domeniul transformării digitale și societății informaționale. Această instituție gestionează și
operează Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

SEAP este o platformă electronică care asigură transparența procesului și procedurilor de

achiziții publice. Prin intermediul platformei SEAP, autoritățile contractante achiziționează,
prin mijloace electronice, produse, servicii și lucrări necesare desfășurării activității.

Site-ul oficial al Sistemului Electronic de Achiziții Publice SEAP este www.e-licitatie.ro.

ANAP colaborează cu ADR astfel încât aceasta să poată proiecta și implementa module în
cadrul platformei electronice care să răspundă rigorilor legislative, dar și nevoilor autorităților
contractante.

Pentru eventualele dificultăți tehnice pe care le întâmpină autoritățile contractante în

utilizarea SEAP, ADR a pus la dispoziție o unitate Helpdesk.

Link-uri utile
www.e-licitatie.ro

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC)

Baza legală
Legea nr. 101 din 19 mai 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de
lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului
Național de Soluționare a Contestațiilor;

Hotărârea Guvernului nr. 1037/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și

funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

CNSC este un organism independent cu activitate administrativ – jurisdicțională, competent

să soluționeze contestațiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor/acordurilor-
cadru de achiziții publice și sectoriale prin complete specializate.

Instituția are în componență 11 completuri de soluționare a contestațiilor, fiecare fiind format

din trei membri, dintre care unul are calitatea de președinte. Pentru buna funcționare a
completurilor de soluționare a contestațiilor în cadrul fiecăruia dintre acestea mai sunt
repartizați câte un consilier economic, un consilier juridic și un consilier tehnic.
Autoritatea contractantă intră în contact cu CNSC de fiecare dată când este depusă o
contestație cu privire la o procedură de atribuire.

Link-uri utile
www.cnsc.ro

Curțile de Apel

Baza legală
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

Legea nr. 101 din 19 mai 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de
lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului
Național de Soluționare a Contestațiilor.

Curțile de Apel reprezintă o competența alternativă cu privire la soluționarea litigiilor care

vizează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Curțile de Apel își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, potrivit art. 2 alin. (2), conform căruia justiția se realizează prin următoarele instanțe
judecătorești: Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale, tribunale specializate,
instanțe militare și judecătorii. În România sunt 16 curți de apel.
 Curtea de Conturi a României (CCR)

Baza legală
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României

CCR exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de

întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, punând la dispoziția
Parlamentului, autorităților, instituțiilor publice și contribuabililor rapoarte privind utilizarea
și administrarea performantă a acestora în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate.

Obiectivele CCR sunt:

Dezvoltarea capacității profesionale prin promovarea unor proceduri moderne de

audit;
Creșterea capacității de adaptare la schimbările mediului extern în care activează
Curtea de Conturi în vederea îmbunătățirii gradului de implementare a măsurilor
dispuse și a recomandărilor formulate;
Creșterea eficienței utilizării resurselor printr-un management performant.

CCR verifică modul de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică după

semnarea acestora.

În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează
de instanțele judecătorești specializate.

Link-uri utile
www.curteadeconturi.ro
 Agenția Națională pentru Integritate (ANI)

Baza legală
Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Integritate

Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese
în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică

Scopul ANI este asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și

prevenirea corupției instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea
declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor
patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale, pe
perioada îndeplinirii funcțiilor și demnităților publice.

În acest context, s-a constituit în cadrul ANI Sistemul informatic integrat pentru prevenirea
și identificarea potențialelor conflicte de interese, denumit în continuare Sistemul
prevenție.

Sistemul prevenție funcționează pe baza datelor înscrise în formularele de integritate,

înregistrate în SEAP, cu ocazia derulării procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor-
cadru de achiziție publică și prelucrate de inspectorii de integritate în condițiile legii.

Formularul de integritate întocmit în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de

interese face parte din documentația de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de
achiziție publică și cuprinde 3 secțiuni:

Secțiunea I - Date privind procedura de achiziție, factorul decizional, comisia de

evaluare, consultanții și experții cooptați;
Secțiunea a II-a - Date despre ofertanți/candidați;
Secțiunea a III-a - Măsuri de înlăturare a potențialului conflict de interese, dispuse ca
urmare a unui avertisment de integritate.

Autoritățile contractante au obligația de a asigura completarea și actualizarea formularului

de integritate, de la publicarea în SEAP a documentației de atribuire, pe tot parcursul derulării
procedurii și până la publicarea anunțului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
Formularul de integritate este accesibil autorităților contractante, în format electronic, și se
completează în SEAP.

Fiecare autoritate contractantă are obligația de a desemna, prin act administrativ,

una sau mai multe persoane responsabile cu completarea și actualizarea formularelor de
integritate aferente procedurilor de atribuire derulate de către autoritatea respectivă.

Sistemul prevenție preia informațiile colectate în mod automat în formularele de integritate

din interconectarea cu SEAP și determină emiterea unor notificări privind potențiale conflicte
de interese.

Conducătorul autorității contractante care primește avertismentul de integritate este obligat

să dispună toate măsurile necesare pentru evitarea conflictului de interese, prin dispunerea
de măsuri specifice precum înlocuirea membrului în comisia de evaluare sau excluderea
ofertantului/candidatului,/ofertantului asociat/subcontractantului/terțului susținător, aflați
într-un potențial conflict de interese, potrivit reglementării specifice.

ANAP verifică dacă au fost implementate măsurile necesare pentru eliminarea situației de
conflict de interese, în conformitate cu atribuțiile sale specifice.

Link-uri utile
www.integritate.eu/PREVENT.aspx

Consiliul Concurenței (CC)

Baza legală
Legea nr. 21/1996 legea concurenței
Misiunea Consiliului Concurenței poate fi definită sintetic ca fiind aceea de a proteja și de a
stimula concurența pe piața românească în vederea dezvoltării unui mediu concurențial
normal, pentru ca, în final, să se asigure o promovare cât mai bună a intereselor
consumatorilor.

Atribuții:

efectuează investigațiile privind aplicarea prevederilor naționale și comunitare de

concurență;
ia decizii pentru cazurile de încălcare a dispozițiilor naționale și comunitare de
concurență, precum și pentru cazurile de concentrări economice;
acceptă angajamente și impune măsuri interimare;
retrage beneficiul exceptării pentru înțelegerile, deciziile asociațiilor de întreprinderi sau
practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene
de exceptare pe categorii;
asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii, inclusiv monitorizarea măsurilor dispuse și
a efectelor concentrărilor economice autorizate condiționat prin decizii.

Link-uri utile
www.consiliulconcurentei.ro/en/

Unitățile centralizate de achiziții

Tradițional, statele membre ale UE au considerat descentralizarea drept soluția optimă

pentru organizarea sistemului achizițiilor publice, această opțiune având la bază considerente
legate de obținerea unei eficiențe economice sporite, dar și rațiuni ce țin de necesitatea
sprijinirii IMM, în calitate de furnizori de bunuri, servicii și lucrări pe piața achizițiilor publice.
Cu toate acestea, datorită beneficiilor care se preconizează a fi obținute prin centralizarea
achizițiilor publice, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea la nivel guvernamental a
dezideratelor și totodată necesităților legate de sustenabilitate (vizând toți cei trei piloni ai
unei dezvoltări durabile: economic, de mediu și social), în ultimii ani s-au constatat preocupări
intense de centralizare a achizițiilor la nivelul Uniunii Europene.
Directiva 2014/241 promovează explicit extinderea tehnicilor de centralizare în achiziții
publice. Prin transpunerea în legislația națională, Legea 98/2016 privind achizițiile publice
stabilește cadrul legal pentru operaționalizarea Unităților Centralizate de Achiziție (UCA) în
administrația din România.

UCA sunt utilizate sistematic în majoritatea administrațiilor locale din Uniunea Europeană de
peste 15 ani.

Strategia națională în achiziții publice aprobată prin H.G. nr. 901/2015 a stabilit ca direcții
de acțiune înființarea:

unei UCA pentru administrația publică centrală, pentru anumite categorii de achiziții
publice → realizat prin înființarea și operaționalizarea Oficiului Național pentru
Achiziții Centralizate (ONAC), plecând de la studiile realizate cu sprijinul Băncii
Europene de Investiții (BEI) în cadrul proiectului SIPOCA 45 “Creșterea capacității
administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea
Strategiei Naționale în domeniul Achizițiilor Publice”;
mai multor UCA la nivel regional, conform studiilor ce vor fi realizate → în curs de
realizare, în cadrul proiectului SIPOCA 625 ”Sprijin în implementarea SNAP prin
consolidarea capacității administrative a ANAP și a autorităților contractante”,
implementat cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI), care vizează înființarea și
operaționalizarea a trei UCA la nivel local.

Înființarea de unități de achiziții centralizate și situațiile și condițiile în care:

autoritățile contractante achiziționează produse sau servicii de la unități de

achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție centralizate,
unitățile de achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție centralizate
atribuie contracte de achiziție publică/încheie acorduri-cadru de lucrări, produse
sau servicii destinate altor autorități contractante,

se stabilesc prin acte normative primare (legi, O.U.G.) sau secundare (H.G.) - la nivel central,
respectiv prin hotărâre a autorităților deliberative locale - la nivel local/regional.

Activitățile de achiziție centralizate sunt activitățile desfășurate de o unitate de achiziții

centralizate în mod permanent:

prin achiziția în nume propriu de produse și/sau servicii destinate unei/unor alte
autorități contractante,
 prin atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru
pentru lucrări, produse ori servicii în numele și pentru o altă/alte
autoritate/autorități contractante.

Unitatea Centralizată de Achiziții (UCA) = o autoritate contractantă care furnizează,

conform actului constitutiv:

activități de achiziție publică centralizată - achiziții pentru alte AC;

activități de achiziție auxiliare - consultanță, asistență și consiliere pentru
structurarea și pregătirea procedurilor de achiziție complexe, dar si pentru
administrarea acestora.

UCA are obligația de a respecta prevederile legale în domeniul achizițiilor publice atunci când
realizează achiziții publice.

Autoritățile contractante:

Își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul Legii 98/2016 atunci când
achiziționează bunuri, servicii sau lucrări de la sau printr-o UCA;
Nu trebuie să realizeze o procedură de achiziții pentru a beneficia de serviciile UCA.

Activitățile derulate de o UCA implică, de regulă:

Colectarea necesităților autorităților contractante beneficiare în legătură cu

produsele, serviciile sau după caz lucrările ce urmează a fi achiziționate centralizat;
Analiza și cercetarea pieței pentru produsele, serviciile sau după caz lucrările ce
urmează a fi achiziționate centralizat;
Realizarea unui dialog cu piața prin consultarea pieței, acolo unde se consideră
relevant;
Identificarea abordării de achiziții utilizate pentru satisfacerea necesităților
(procedura de atribuire și instrumentul asociat – acord cadru sau sistem dinamic
de achiziție);
Derularea procedurilor de achiziții și semnarea acordului cadru sau stabilirea/
lansarea sistemului dinamic de achiziție);
Monitorizarea modului de implementare a instrumentelor stabilite.

Achiziții centralizate – avantaje și beneficii:

Impact pozitiv asupra prețului de achiziție, a costului de tranzacție și a costurilor la
nivelul autorităților contractante din comunitate

o Un preț mai bun și o calitate mai bună pentru bunurile și serviciile

achiziționate;

o Reducerea costurilor la nivel de administrație si autoritate contractantă prin

economii de scară;

o Evitarea duplicării costurilor;

o Creșterea puterii de cumpărare a unității centralizate și în consecință

consolidarea puterii de negociere;

o Uniformizarea gamei de produse și servicii utilizate.

Impact pozitiv asupra nivelului de specializare a profesioniștilor în achiziții

o Concentrare la nivel de unitate centralizată a expertizei în domeniul achizițiilor

publice;

o Gestionarea mai eficientă a procedurilor de achiziții publice si performanța mai

ridicată a personalului implicat in derularea achizițiilor publice;

o Un nivel ridicat de standardizare a cerințelor tehnice, a clauzelor contractuale

și a tranzacțiilor și implicit un nivel ridicat de cunoaștere, înțelegere și
interpretare a acestora în context;

o O mai bună cunoaștere și schimb mai eficient de informații între specialiști în

achiziții publice.

Beneficii instituționale derivate din:

o Reducerea probabilității de apariție a contestațiilor/litigiilor și reducerea

efortului alocat soluționării acestora;

o scăderea incidenței conflictului de interese, prin reducerea implicării directe a

personalului AC în procedurile de atribuire;

o Posibilitatea de implementare a strategiilor de achiziții sustenabile, în

contextul documentelor programatice la nivelul Uniunii Europene, datorită
achiziționării la scară largă de articole durabile;
 o Îmbunătățirea capacității de monitorizare a performanței contractorilor și
prevenirea unui comportament necorespunzător din partea acestora.

Modul de operare al UCA

Figura nr. 6 - *MDM – Managementul datelor / Managementul contractelor

Achiziții centralizate – dezavantaje și posibilități de atenuare:

Oportunități reduse pentru IMM (?)

UCA atribuie în general acorduri-cadru/SAD/contracte de mare valoare. Se întâmplă adesea

ca o IMM să nu poată participa în nume propriu, deoarece probabil nu este în măsură să
îndeplinească criteriile de calificare sau nu consideră eficient sau oportun să concureze cu
marii operatori economici.

Posibilități de atenuare:

1. IMM-urile pot participa în calitate de subcontractanți sau pot participa în asociații de

operatori economici.
2. Cu cât interesul preconizat al IMM-urilor este mai mare, cu atât mai recomandabil este ca
achiziția să fie organizată pe loturi dimensionate astfel încât IMM-urile să poată participa
în calitate de ofertanți în nume propriu.

Lipsa de reacție la schimbările pieței

Acordurile-cadru, din cauza duratei de valabilitate mai îndelungate (în mod frecvent, de doi
până la patru ani), sunt mai greu adaptabile schimbărilor care afectează în timp piața, cu
excepția cazului în care sunt concepute corect. Configurarea incorectă a unui acord-cadru
poate conduce la neglijarea evoluțiilor-cheie ale prețurilor și tehnologiei de pe piață.

Posibilități de atenuare:

1. Durata acordului-cadru să fie stabilită în mod realist, în urma consultării pieței

2. Includerea unor formule proporționale de ajustare a prețului
3. Utilizarea reofertării atât în privința prețului cât și a aspectelor tehnice relevante

Uniformitatea

Uniformitatea multor acorduri-cadru și gradul de standardizare constituie o altă provocare.

Acordurile-cadru tind uneori să aibă o abordare prea restrictivă, în special în ceea ce privește
aspectele tehnice. Această uniformitate face dificilă îndeplinirea deplină de către autoritățile
contractante a propriilor obiective în materie de achiziții publice.

Posibilități de atenuare:

1. Consultarea pieței, pentru a identifica posibilitățile de ajustare a aspectelor tehnice pe

parcursul derulării acordului-cadru cu respectarea principiilor în atribuirea contractelor
de achiziție publică.

Centralizarea achizițiilor publice la nivel guvernamental

Realizată prin înființarea Oficiului Național Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC),
instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice
www.onac.gov.ro.

Înființarea ONAC a fost una dintre condiționalitățile ex-ante orizontale aferente perioadei de
programare 2014-2020, incluse în Acordul de Parteneriat între Comisia Europeană (CE) și
România, iar funcționarea corespunzătoare a instituției este în prezent una dintre condițiile
favorizante pentru perioada de programare 2021– 2027, incluse în procesul continuu de
monitorizare de către Comisia Europeană.

Oficiul derulează centralizat achizițiile de produse și servicii:

care pot fi standardizate, necesare unei categorii largi de instituții publice – scopul
pentru care a fost înființat;
pentru care este mandatat prin acte normative specifice (ex. tablete “dispozitive
electronice cu conexiune la internet, necesare dotării unităților de învățământ
preuniversitar de stat”, pentru Ministerul Educației, responsabil prin H.G. nr.
370/2020 privind aprobarea Programului național "Școala de acasă" și pentru
alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut
în bugetul de stat pe anul 2020, pentru Ministerul Educației și Cercetării; stocurile de
urgență medicală în numele și pentru D.S.U. din cadrul M.A.I., mandatat prin O.U.G.
nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente
instituirii carantinei ).

Beneficiarii achizițiilor realizat de ONAC sunt utilizatorii principali și secundari.

Utilizatorii principali:

autorități contractante care sunt instituții centrale, organisme de drept public care
funcționează în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea instituției centrale ori
în asociere de instituții care cuprinde cel puțin o instituție centrală sau un organism
de drept public care funcționează în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea
instituțiilor centrale.
au obligația de a achiziționa prin ONAC produsele și serviciile pentru care încheie
acorduri-cadru sau sisteme dinamice de achiziție centralizate.

Utilizatorii secundari:

sunt autorități contractante care nu sunt utilizator principal, inclusiv entitățile care au
calitatea de autorități contractante conform legislației unui alt stat membru al Uniunii
Europene.
au dreptul, nu și obligația de a achiziționa prin ONAC produsele și serviciile pentru care
încheie acorduri-cadru sau sisteme dinamice de achiziție centralizate.
 unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de utilizatori secundari ONAC, deci nu
au obligația de a achiziționa prin ONAC.

Baza legală
O.U.G. nr. 46/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru
Achiziții Centralizate

H.G. nr. 502/2018 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Achiziții
Centralizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative

HOTĂRÂRE nr. 119/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

O.U.G. nr. 46/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru
Achiziții Centralizate și pentru modificarea anexei nr. 1 la H.G. nr. 502/2018

Centralizarea achizițiilor publice la nivel local/regional

Agenția Națională pentru Achiziții Publice continuă implementarea măsurilor incluse în

Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice și încurajează agregarea cererii de
produse, servicii sau lucrări între autoritățile contractante de la nivel local prin înființarea de
unități de achiziții centralizate (UCA) la nivel local.

Prin intermediul proiectului Sipoca 625, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI), ANAP
urmărește înființarea a 3 UCA și elaborarea a 8 foi de parcurs pentru organizațiile partenere
care intenționează să înființeze UCA la nivel local, în viitorul apropiat.

De asemenea, ANAP a inclus o fișă de proiect în cadrul PNRR care vizează înființare a 4 noi
UCA la nivel local, având în vedere și valorificarea experienței și a interesului organizațiilor
partenere din proiectul Sipoca 625 de a continua și de a finaliza demersurile de constituire a
UCA. Proiectul va demara în cursul acestui an.

Sprijinul acordat de către ANAP organizațiilor partenere pentru elaborarea foilor de parcurs
constă în conceperea următoarelor documente:

Analiza activităților și volumelor de achiziții ale principalelor autorități contractante;

 Analiza pieței locale și naționale de bunuri și servicii;
Planul de mobilizare a factorilor interesați de înființarea UCA la nivel local;
Planul de comunicare;
Recomandări privind forma UCA-pilot (structură, formă legală, surse de finanțare,
guvernanță etc) și domeniile de achiziții pe care le poate desfășura UCA, adecvate
specificului local;
Foaie de parcurs care va include pașii și etapele majore, precum și un plan parcurgerea
acestora, obiective pe termen scurt și lung, cu soluții individualizate;
Manual cu îndrumări relevante pentru aspectele operaționale legate de înființarea și
funcționarea unei UCA.

În aprilie 2021, ANAP a demarat un proces de selecție al Organizațiilor Partenere în vederea

înființării și operaționalizării a trei UCA la nivel local. Selecția a fost realizată prin aplicarea
unei metodologii care a inclus dimensiuni precum disponibilitatea organizației de a participa
la exercițiul pilot, abilitatea de a coopera cu alte organizații în vederea desfășurării
procedurilor de achiziții publice centralizate, capacitatea administrativă și posibilitatea de
asigurare a sustenabilității activității pe termen lung. Procesul de selecție a beneficiat și de
implicarea activă a 13 Promotori de bune practici în achiziții publice
(http://anap.gov.ro/web/initiativa-de-infiintare-a-uca-continua-anap-anunta-13-promotori-
de-bune-practici-in-achizitii-publice/ ).

Organizațiile Partenere selectate care au semnat protocoale de colaborare cu ANAP și care

vor primi suport prin intermediul proiectului sunt: Consiliul Județean Harghita, Consiliul
Județean Sibiu și Primăria Timișoara. Acestea au demarat deja procedurile pentru înființarea
și operaționalizarea Unităților de Achiziții Publice Centralizate la nivel local.

Suportul care va fi oferit de către ANAP și BEI, prin intermediul proiectului SIPOCA 625,
presupune realizarea unui studiu la nivel de județ privind necesitățile de achiziții ale
autorităților contractante, configurarea UCA din punct de vedere al structurii operaționale și
organizatorice, sprijin operațional pentru derularea activităților curente, formare
profesională a personalului, asistență în pregătirea documentației de achiziții pentru două
proceduri selectate în etapele de semnare a acordurilor cadru și de implementare a acestora.

Sprijin acordat prin Proiect Organizațiilor Partenere

Asistență în pregătirea actelor juridice de înființare a unităților centralizate de

achiziții publice;
 Studii privind piața operatorilor economici relevanți;
Set cuprinzător de materiale necesare înființării și funcționării unității
(organigramă, proceduri interne de lucru, regulament de organizare și funcționare,
indicatori de performanță etc.);
Instruire specializată pentru persoanele implicate în înființarea și funcționarea
unității;
Asistență directă în pregătirea, lansarea și implementarea unor contracte de
achiziție publică, încheiate prin unitate (2 proceduri per unitate);
Participarea responsabililor unității în vizite de studiu;
Participarea la conferințe de diseminare a rezultatelor participării în activitatea
pilot, alături de alte autorități contractante;
Consiliere privind asigurarea sustenabilității unității și după finalizarea Proiectului;
Posibilitatea unui parteneriat strategic cu ANAP pentru dezvoltarea unei inițiative
larg promovată la nivelul Uniunii Europene în domeniul achizițiilor publice;
Posibilitatea de a testa o formă de asociere / colaborare care se poate extinde și
la alte domenii / poate fi replicată în alte domenii de interes local.

A. Achiziții comune ocazionale

Două sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze în comun
anumite achiziții specifice.
Procedurile de achiziție pot fi organizate:
o în comun, în numele și pe seama tuturor autorităților contractante (resposabilitate
solidară);
o de către o singură AC care organizează procedura de atribuire, acționând atât în
nume propriu, cât și în numele și pe seama celorlalte AC (atât responsabilitate
proprie cât și solidară, după caz).

B. Achiziții care implică autorități contractante din alte State Membre

Autoritățile contractante naționale:

pot acționa în comun cu autorități contractante din alte State Membre (SM)pentru
atribuirea contractelor de achiziție publică;
au dreptul de a utiliza activitățile de achiziție centralizate furnizate de o unitate de
achiziții centralizate dintr-un alt SM.
AC naționale pot, împreună cu AC din alte SM:

să atribuie în comun un contract de achiziție publică;

să încheie un acord-cadru;
să administreze un sistem dinamic de achiziții;
să încheie contracte în executarea acordului-cadru sau în cadrul sistemului
dinamic de achiziții, dacă identitatea AC a fost prevăzută în cuprinsul anunțului de
participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru.
 2 - Sistemul de reglementare

Din reprezentarea grafică a realității achizițiilor publice observăm o dispersie a autorității și

competenței în achiziții publice de-a lungul a mai mult de un sistem social. Figura nr. 7
exemplifică per ansamblu interrelaționările între modulurile de instituire a cadrului de
realizare a achizițiilor.

Figura nr. 7 - Perspectiva de ansamblu asupra interrelaționărilor între modurile de instituire a

cadrului de realizare a achizițiilor

În această secțiune este identificată/inventariată modalitatea prin care aspectele esențiale

din domeniul achizițiilor publice sunt abordate din perspectiva reglementării la nivel
internațional, la nivelul Uniunii Europene și la nivel național, pentru a ilustra cine stabilește și
autorizează elementele constitutive ale guvernanței achizițiilor publice.

Nivelul internațional: cadrul instituit pentru realizarea achizițiilor

Profesioniștii în achiziții publice din autoritățile contractante din România trebuie să abordeze
achizițiile care depășesc pragul de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din
perspectiva cadrului instituit pentru realizarea acestora la nivel internațional.
Cadrul instituit la nivel internațional cuprinde:

→ Acordul privind achizițiile publice (AAP) – reflectat în practica achizițiilor în România

prin rubrica denumită: „Achiziția intră sub incidența Acordului privind achizițiile
publice” din cadrul anunțului de participare;
→ Alte instrumente de achiziții publice la nivel internațional, reflectat în practica
achizițiilor în România prin intermediul legislației terțiare, respectiv Ordinul Comun
300/549/2021 al ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului şi preşedintele
Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene a devenit semnatară a Acordului

privind Achizițiile Publice prin intermediul Comisiei Europene și de asemenea, a devenit parte
a altor instrumente pentru achiziții internaționale, stabilite de către Comisia Europeană.

Pentru crearea unei competiții deschise, echitabile și transparente pe piețele de achiziții

publice, un număr de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au negociat
Acordul privind achizițiile publice (AAP). Ca tratat internațional obligatoriu, AAP este
administrat de Comitetul pentru achiziții publice, care este compus din reprezentanți ai
tuturor membrilor săi. Deși este convenit în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC),
Acordul este plurilateral, adică se aplică doar acelor membri care și-au asumat angajamente
în baza sa. Ultima versiune a Acordului (Acordul revizuit) privind achizițiile guvernamentale a
intrat în vigoare la 6 aprilie 20142.

Acordul revizuit este disponibil online pe portalul - Government Procurement Market

Access Information Resource (e-GPA), punctul comun de acces pentru informații legate de
Acord, accesibil la adresa https://e-gpa.wto.org. Conținutul Acordului privind achizițiile
publice are impact asupra achizițiilor publice derulate de autoritățile contractante din
România. Concret, pentru autoritățile contractante din România, pentru înțelegerea
conținutului Acordului nu sunt relevante numai prevederile acestuia, ci și auto-identificarea
autorității în cadrul uneia dintre anexe.

Acordul revizuit include – în raport cu versiunea anterioară (1994) - aspecte legate de

utilizarea instrumentelor electronice în achiziții, prevederi vizând prevenirea practicilor de

2 Textul acordului se regaseste pe pagina oficiala OMC la linkul

https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/gp_gpa_e.htm precum și în cadrul portalului https://e-gpa.wto.org
corupție în cadrul sistemelor de achiziții și posibilitatea promovării conservării resurselor
naturale și a protejării mediului prin intermediul specificațiilor tehnice.

Cu titlu informativ, alte instrumente internaționale în achiziții publice, adoptate de organizații

interguvernamentale, precum și liniile directoare ale instituțiilor financiare internaționale și
ale altor organizații economice, sunt disponibile, deopotrivă, pe pagina de Internet a OMC3.
Acestea fie nu mai fac parte din guvernanța achizițiilor publice din România, fie au
aplicabilitate în guvernanța achizițiilor publice realizate în context specific (ca de exemplu
Banca Mondială).

Detalii privind alte instrumente de achiziții publice la nivel internațional, relevante pentru
achizițiile publice, pot fi accesate pe pagina de Internet a Comisiei Europene, în cadrul
secțiunii privind achizițiile publice4.

Nivelul Uniunii Europene: cadrul instituit pentru realizarea achizițiilor

Uniunea Europeană5 (UE) este definită drept „o nouă ordine juridică de drept internațional,
în favoarea căreia statele și-au limitat drepturile suverane, chiar dacă într-un număr specific
de domenii6”.

Pentru domeniul achizițiilor publice, UE are competențe exclusive7 de elaborare a legislației,

cedate de statele membre, inclusiv România8, prin intermediul Tratatului privind
Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, în plus față de competențele privind
reglementarea achizițiilor publice,UE are competențe exclusive și în ceea ce privește stabilirea
acordurilor pentru realizarea achizițiilor publice pe piețele internaționale9.

3 https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/information_e.htm
4 https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/international-public-procurement_en
5 Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept. Aceasta înseamnă că orice măsură luată de UE derivă din
tratatele care au fost aprobate în mod voluntar și democratic de toate țările membre. De exemplu, dacă un
anumit domeniu politic nu figurează într-un tratat, Comisia nu poate propune un act legislativ în domeniul
respectiv.Tratatul este un acord cu forță juridică obligatorie între statele membre ale UE. El stabilește obiectivele
UE, regulile de funcționare a instituțiilor europene, procedura de luare a deciziilor și relațiile existente între Uniune
și statele membre
6
Curtea Europeană de Justiție, Cauza 26/62, NV Algemene Transport- en Expeditie Onderneming van Gend &
Loos v Netherlands Inland Revenue Administration, ECLI:EU:C:1963:1, pag. 12
7
pentru detalii accesați https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/what-european-commission-
does/law/areas-eu-action_en
8
Art 7, Constituția României
9 Pentru detalii accesați https://policy.trade.ec.europa.eu/help-exporters-and-importers/accessing-
markets/public-procurement_en
Rolul României, ca stat membru este acela de „aplicare” a reglementărilor în achiziții publice
stabilite la nivelul UE.

Politica în achiziții publice și legislația UE asociată invită la utilizarea achizițiilor publice drept
vehicul pentru îndeplinirea obiectivelor socio-economice. Aceste aspecte sunt precizate
explicit de Comisia Europeană în prezentarea importanței achizițiilor publice: sectorul public
poate utiliza achizițiile publice pentru a stimula crearea de locuri de muncă, creșterea
economică și investițiile și pentru a crea o economie mai inovatoare, mai eficientă din punctul
de vedere al utilizării resurselor și a energiei și mai favorabilă incluziunii sociale.

La nivelul Uniunii Europene, norme minime armonizate în materie de achiziții publice sunt
stabilite și reglementează modul în care autoritățile publice și anumiți operatori de utilități
publice achiziționează bunuri, lucrări și servicii. Acestea sunt transpuse în legislația națională
și se aplică achizițiilor a căror cuantificare monetară depășește un anumit prag. Pentru
achizițiile cu valoare mai mică, se aplică normele naționale, care trebuie, de asemenea, să
respecte principiile generale ale dreptului UE.

La nivelul Pieței Unice Europene, stabilirea cadrului de realizare a achizițiilor publice este
asigurat prin intermediul legislației primare și secundare.

Legislația principală/primară – respectiv Tratatele UE (în vigoare) constituie normele de bază

pentru toate acțiunile UE și pot fi considerate, prin urmare, „constituția” UE; acestea includ,
printre altele10 Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) - având ca obiectiv crearea unei
piețe interne comune (art. 3) și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) –
potrivit căruia, „Uniunea adoptă măsurile pentru instituirea sau asigurarea funcționării pieței
interne, în conformitate cu dispozițiile incidente ale tratatelor. Piața internă cuprinde un
spațiu fără frontiere interne, în care libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor
și a capitalurilor11 este asigurată în conformitate cu dispozițiile tratatelor” (art. 26).

Astfel, la nivelul UE „sarcinile economice sunt centrate pe crearea unei piețe comune care să
unească piețele naționale ale statelor membre și în cadrul căreia toate bunurile și serviciile să
poată fi oferite și vândute în aceleași condiții pe care le presupune o piață internă și la care
toți cetățenii să aibă acces egal și liber12”.

10 versiunile consolidate 2016, OJ C 202/1 sunt disponibile la adresa https://eur-

lex.europa.eu/collection/eu-law/treaties/treaties-force.html
11 referitor la aceste libertăți a se vedea, art. 34, 45 și 49, 57, 63 din Tratat
12Comisia Europeană / Prof. Dr. K-D. Borchardt, ABC-ul Dreptului Uniunii Europene (Comisia Europeană,
Publications Office, 2018) pag. 49, disponibilă online via https://data.europa.eu/doi/10.2775/75991
Legislația secundară – include regulamentele, directivele şi deciziile, acestea derivând din
principiile şi obiectivele stabilite prin tratate13. Legislația secundară face obiectul procedurilor
legislative europene în care sunt implicate mai multe instituții, în principal Parlamentul
European, respectiv „instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt
aleşi prin vot direct”, Consiliul UE, respectiv ”instituţia reprezentând guvernele celor 27 de
state membre”, Comisia Europeană, respectiv „organul executiv al UE, independent din
punct de vedere politic”. Primele două instituții „aprobă” legislația, în timp ce Comisia
Europeană este responsabilă cu „elaborarea de propuneri de noi acte legislative și cu punerea
în aplicare a deciziilor Parlamentului European și ale Consiliului UE”14.

Potrivit art. 288 TFUE, pentru exercitarea competențelor Uniunii, instituțiile adoptă
regulamente15, directive16, decizii17, recomandări18 și avize19.

Reglementarea achizițiilor publice la nivelul UE este realizată prin:

→ Acte legislative20, ca de exemplu Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a

Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei
2004/18/CE (2014) OJ L 94/65, Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își
desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale
și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (2014) OJ L 94/243 Directiva 2009/81/CE a

13
https://europa.eu/european-union/law_ro
14
detalii suplimentare la https://europa.eu/european-union/law/decision-making/procedures_ro și
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-commission_ro; de asemenea, art.
14, 16, 17 TUE; art. 223-234, 237-243 244-250 TFUE; procedura legislativă ordinară (art. 114 și 294 TFUE
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-and-procedures/legislative-powers
15
are aplicabilitate generală, fiind obligatoriu în toate elementele sale și aplicabilitate directă în fiecare stat
membru
16 cu rol de armonizare a legislației statelor Membre ale UE, aceasta este obligatorie pentru fiecare stat membru

destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins/ obiectivele stabilite în directivă, lăsând autorităților naționale
competența în ceea ce privește forma și mijloacele (modalitatea de transpunere în legislația națională/
încorporarea în dreptul intern, al fiecărui stat membru, se face prin acte normative interne pentru a stabili modul
de aplicare al cerințelor din directive).
17 act legislativ direct aplicabil și obligatoriu pentru toți cei cărora li se adresează, indiferent dacă sunt
state membre sau autorități contractante
18 fără caracter obligatoriu și utilizate pentru a face cunoscută opinia instituțiilor și pentru a sugera

direcții de acțiune, fără a le impune însă vreo obligație legală destinatarilor

19 instrument care le permite instituțiilor să prezinte un punct de vedere fără caracter obligatoriu
20 art. 289 TFUE - actele juridice adoptate prin procedură legislativă, acestea putând fi acte legislative

ordinare (adoptarea, în comun, de către Parlamentul European și Consiliu a unui regulament, a unei
directive sau a unei decizii, la propunerea Comisiei, potrivit art. 294) sau speciale (adoptarea de către
Parlamentul European cu participarea Consiliului sau de către Consiliu cu participarea Parlamentului
European, a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii în cazurile specifice prevăzute în
tratate)
 Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea
procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și
de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile
apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (2009)
OJ L217/76, Directiva Consiliului 89/665/CEE din 21 decembrie 1989 privind
coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea
procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții
publice de produse și a contractelor publice de lucrări (1989) OJ L395/33; Directiva
92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere
de lege și a actelor administrative referitoare la procedurile de achiziții publice ale
entităților care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și
telecomunicațiilor (1992) OJ L76/14 – în ambele cazuri cu modificările și completările
ulterioare
→ Acte delegate21, ca de exemplu, Regulamentul Delegat (UE) 2019/1828 al Comisiei din
30 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European
și a Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare pentru contractele de achiziții
publice de lucrări, de bunuri și de servicii și pentru concursurile de proiecte
→ Acte de punere în aplicare22, ca de exemplu Regulamentul de punere în aplicare (UE)
2015/1986 al Comisiei din 11 noiembrie 2015 de stabilire a formularelor standard
pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice și de abrogare a
Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 842/2011 (2015) OJ L296/1

Dacă principiile în achiziții publice au rămas în bună măsură neschimbate pe parcursul

deceniilor, reglementarea directivelor a devenit pe parcursul timpului tot mai detaliată, tot
mai „tehnică”, tot mai amplă, aspect reflectat și în titlurile (anterioare) ale directivelor,
reglementarea achizițiilor publice în dreptul comunitar/UE, evoluând de la o reglementare de
tip cadru (în anii 1990) la ”un cod comun al statelor membre23”. Spre exemplu:

21 art. 290 TFUE - acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau
modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ, adoptate de către Comisie, în baza unui
act legislativ de delegare, care definește în mod expres obiectivele, conținutul, domeniul de aplicare și
durata delegării de competențe. (...)
22 art. 291 TFUE - măsurile de drept intern, adoptate de Statele membre, necesare pentru a pune în

aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii;

23Arrowsmith, S., 2006. The Past and Future Evolution of EC Procurement Law: from Framework to Common
Code? Public Contracts Law Journal. 35, 337-384
 Directiva 2004/18/CE a
Parlamentului European și a Directiva 2014/24/UE a

Consiliului din 31 martie 2004 Parlamentului European și

privind coordonarea procedurilor a Consiliului din 26

de atribuire a contractelor de februarie 2014 privind

versus
achiziții publice de lucrări, de achizițiile publice și de

bunuri și de servicii (2004) OJ abrogare a Directivei

L134/114 2004/18/CE (2014) OJ L

94/65
(în prezent abrogată)

Titlurile directivelor în domeniul achizițiilor publice anterioare „pachetului” din 2014 cuprind
sintagma „privind coordonarea procedurilor de atribuire”24. Această schimbare terminologică
nu este numai o formă de expresie ci reflectă o anumită dinamică a abordării în cadrul
reglementării (deși, firește, în considerentul 1 al Directivei 2014/24/UE se face referire la
„coordonarea procedurilor de achiziții publice naționale”, având în vedere baza juridică a
directivelor în Tratatele UE).

Aspectul de consolidare a reglementării prin directive poate fi observat și în ceea ce privește:

→ extinderea obiectului reglementării, spre exemplu, în ceea ce privește concesiunile –

directiva 2014/23/UE, sau în ceea ce privește achizițiile din domeniul apărării și
securității – directiva 2009/81/CE
→ integrarea jurisprudenței CJUE (spre exemplu, modificarea contractelor de achiziție
publică – considerentul 107 și art. 72 din directiva 2014/24/UE sau, ca abordare
generală – considerentul 3 (ultima frază): „(…) este necesar ca anumite noțiuni și
concepte de bază să fie clarificate pentru a asigura securitatea juridică și a încorpora
anumite aspecte ale jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene în
acest domeniu”
→ reglementarea în același act legislativ a achizițiilor de servicii, lucrări și produse: până
la directiva 2004/18/CE, achizițiile din sectorul public erau reglementate prin trei

24 a se vedea, spre exemplu, și directiva 2004/17/CE sau directivele 93/36/CEE sau 92/50/CEE
 directive distincte – directiva 93/36/CEE (produse), directiva 92/50/CEE (servicii),
directiva 93/38/CEE (lucrări).

Faptul că reglementarea prin directive este tot mai „intensivă” și detaliată, implică și o
diminuare a marginii de discreție în ceea ce privește reglementarea prin acte normative
naționale a achizițiilor publice, respectiv transpunerea directivelor25.

La prima vedere, acest lucru ar putea să însemne o simplificare a demersului de interpretare

a normelor naționale prin raportare la cele din directive, însă această interpretare în anumite
situații nu este neapărat literal-liniară și nici nu poate acoperi toate aspectele, din cel puțin
trei motive:

→ baza juridică a directivelor în Tratatele UE: asigurarea funcționării și promovarea pieței

interne a UE, respectiv „libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și
libertatea de a furniza servicii”26
→ faptul că directivele reprezintă un „compromis” între instituțiile UE (fiecare instituție
cu reprezentarea sa din partea Statelor Membre), astfel cum este explicat mai sus;
unele aspecte ce par, în contextul directivelor, caracterizate de ambiguitate, au de fapt
rolul de a permite abordări diverse (sau inovative) în reglementarea națională,
adaptate la specificul sistemelor naționale;
→ faptul că directivele reglementează numai achizițiile a căror valoare estimată este
peste pragurile prevăzute în normele UE (în prezent în Regulamente delegate ale
Comisiei pe această temă).

Directivele includ în prima parte considerente. Acestea sunt informații esențiale privind baza
juridică, obiectivele reglementării achizițiilor publice la nivelul UE, precum și explicarea
motivelor, abordărilor, opțiunilor sau condițiilor prevăzute în cuprinsul directivei (în articole);
astfel, considerentele directivelor ajută pe practicieni în achiziții publice nu numai la
interpretarea/înțelegerea articolelor din directive, ci și a normelor interne prin care sunt
transpuse/incorporate directivele în dreptul intern.

25 Arrowsmith, S., ”The Past and Future Evolution of EC Procurement Law: from Framework to Common
Code?” (2006), Public Contracts Law Journal. 35, 337-384
26 considerentul 1 din Directiva 2014/24/UE
 → Baza juridică a directivelor în tratatele UE - spre exemplu directivele 23, 24 și 25 din 2014,
conform preambul: art. 53(1), 62 și 114 TFUE. Extras din art. 114 (1) TFUE:
o Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după
consultarea Comitetului Economic și Social, adoptă măsurile privind apropierea actelor cu putere de
lege și a actelor administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței
interne.

→ Considerentul 1 din Directiva 2014/24/UE:

o Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie
să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera
circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care
derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă,
proporționalitatea și transparența. Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții publice care
depășesc o anumită valoare, ar trebui elaborate dispoziții pentru coordonarea procedurilor de achiziții
publice naționale, pentru ca principiile respective să fie transpuse în practică și achizițiile publice să fie
deschise concurenței.

Textele exemplificate mai sus sintetizează ”perspectiva” reglementării achizițiilor publice la

nivelul UE:

→ obiectivul esențial este „instituirea și funcționarea pieței interne [UE]”, deschiderea

concurenței între operatorii economici din Statele Membre ale UE, fără discriminare
după naționalitatea acestora.
→ celelalte obiective sunt subsumate/incidentale, iar aspecte precum eficiența în
achiziții publice la nivel național sau eficiența în achiziții la nivelul autorității
contractante țin de marginea de discreție națională cu respectarea rezultatelor
prevăzute de directive.

Așadar la nivel UE, achizițiile publice reprezintă o componentă a funcționării pieței interne,
un mijloc de a dezvolta această piață. Din această perspectivă trebuie înțelese directivele, iar
prevederile lor, indiferent cât de detaliate sau tehnice, se constituie în garanții ale funcționării
pieței interne și ale principiilor menționate.

Recitalul 2 din Directiva 2014/24/EU se referă la aspectele de natură strategică ale achizițiilor
publice, respectiv utilizarea achizițiilor publice pentru realizarea unor obiective societale mai
ample, cum ar fi dezvoltarea durabilă, incluziunea sau inovarea: Achizițiile publice joacă un
rol cheie în strategia Europa 2020, prezentată în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010
intitulată „Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii”, reprezentând unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate
pentru realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, asigurând în
același timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. În acest scop, normele în materie
de achiziții publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a
Consiliului (…) și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (…) ar trebui
revizuite și modernizate pentru a crește eficiența cheltuielilor publice, a facilita participarea
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la achizițiile publice și a permite achizitorilor să
utilizeze mai eficient achizițiile publice în sprijinul unor obiective societale comune.

Obiectivele Directivei 2014/24/EU țin pasul cu schimbările obiectivelor de politici publice ale
Tratatelor și nu urmăresc neapărat eficiența sau prețurile mai scăzute, ci reprezintă obiective
politice sau sociale ce pot fi urmărite prin intermediul achizițiilor publice27.

Un alt element important de la nivelul UE pentru derularea achizițiilor publice este

reprezentat de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) în această materie,
în special categoria ”hotărârilor preliminare” / procedura „întrebărilor preliminare”28. Prin
aceste hotărâri se realizează interpretarea (adesea dinamică) a dreptului UE, iar hotărârile
CJEU au efect direct în dreptul intern al Statelor Membre. Cu alte cuvinte, hotărârile CJEU fac
parte din cadrul stabilit pentru realizarea achizițiilor publice și de asemenea, există obligația
legală ca acestea să fie respectate. Curtea de Justiție a Uniunii Europene interpretează
legislația UE pentru a se asigura că aceasta se aplică în același mod în toate țările membre29.

România: cadrul instituit pentru realizarea achizițiilor publice la nivel național

Cadrul de reglementare a achizițiilor publice în contextul dreptului român poate fi considerat

un domeniu distinct (sui generis) de integrare și sinteză, la intersecția mai multor ramuri de
drept public și drept privat (drept administrativ, drept civil, comercial, dreptul contenciosului
administrativ,drept procesual civil). Astfel, atât Legea 98/2016 cu modificările și completările
ulterioare cât și Legile 99 și 100/2016 cu modificările și completările ulterioare clasifică
contractul de achiziție publică, sectorial sau de concesiune ca fiind asimilat ”actului
administrativ” – cu toate acestea, anumite caracteristici ale actului administrativ /

27 P. Trepte, Public Procurement in the EU: A Practitioner’s Guide (Oxford University Press, 2007)
28 art. 267 TFUE
29 https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-justice_ro
contractului administrativ în dreptul român nu corespund conceptului de contract de achiziție
publică / sectorială / de concesiune din dreptul UE30. De asemenea, nu toate autoritățile și
entitățile contractante sunt autorități ale administrației publice: unele pot fi subiecte de drept
public, altele de drept privat; competența în ceea ce privește litigiile în legătură cu contractele
de achizție publică: anularea sau nulitatea contractului – secția de contencios administrativ și
fiscal a tribunalului // executarea contractului – secția civilă a tribunalului (art. 53 din Legea
101/2016, cu modificările și completările ulterioare).

Acest cadru de reglementare este constituit din:

→ „legislație primară”31 , care include legi32 și acte normative cu putere de lege –

ordonanța, ordonanța de urgență – adoptate de Guvern în cadrul instituției delegării
legislative33 și supuse controlului Parlamentar (spre exemplu, Legea 98/2016 privind
achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante, cu modificările și
completările ulterioare; etc)
→ „legislație secundară”34, acte normative emise de puterea executivă (Guvern) – în
aplicarea actelor normative cu putere de lege, respectiv Hotărârile Guvernului, emise
pentru organizarea executării legilor35 (spre exemplu, Hotărârea Guvernului nr.
395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr.
98/2016 privind achizițiile publice);
→ „legislație terțiară”36, acte cu caracter normativ emise de autorități ale administrației
publice centrale de specialitate (spre exemplu, Instrucțiunea nr. 1/2021 privind

30 A. Rațiu, Dreptul achizițiilor publice – Volumul I: Contractul de achiziție publică, regimul juridic
aplicabil atribuirii contractului (Univers Juridic, 2017) pag. 56 și următoarele
31 Legislația primară specifică achizițiilor publice în România este disponibilă pe siteul ANAP la adresa

http://anap.gov.ro/web/legislatie-primara/
32 actul normativ elaborat de parlament și care are forță juridică supremă, după N. Popa, Teoria

generală a dreptului (All Beck, 2002) pag. 154

33 art. 115 din Constituția României
34 Legislația secundară specifică achizițiilor publice în România este disponibilă pe siteul ANAP la

adresa http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-secundara/
35 articolul 108 (2) din Constituția României; de asemenea, Codul Administrativ (OUG 57/2019 cu

modificările și completările ulterioare, art. 37(1)

36 legislație terțiară specifică achizițiilor publice în România: disponibilă pe siteul ANAP la adresa

http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-tertiara/;
 modificarea contractului de achiziție publică/contractului de achiziție
sectorială/acordului-cadru).

Specific actelor normative este caracterul de aplicabilitate generală (impersonală) asupra

categoriei de subiecte de drept cărora li se adresează (spre exemplu, autorităților
contractante).

Jurisprudența națională include:

→ jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție37 și cea a Curții Constituționale38 - care

pot avea forță juridică generală, nu numai pentru cauza în speță.
→ jurisprudența celorlalte instanțe din sistemul judiciar - care este, de regulă, obligatorie
numai pentru cauza în speță, nefiind obligatorie pentru cauze similare, cu excepția
anulării actelor administrative normative pe calea contenciosului administrativ, cum
ar fi hotărârile de guvern (legislație secundară), sau ordinele/instrucțiunile miniștrilor
sau ale conducătorilor organelor de specialitate ale administrației publice centrale
(legislație terțiară)39. Deciziile CNSC au forță obligatorie numai pentru cauza în speță.

Politici, strategii și instrumente de orientare la nivelul UE și la nivel național, parte a cadrului de

realizare a achizițiilor

Cadrul de realizare al achizițiilor include atât normele juridice, cât și politici, precum și alte
intrumente, grupate generic sub denumirea „instrumente de orientare”. Acestea se pot referi
la obiectivele dintr-un anumit domeniu de activitate (care pot fi pe termen lung, mediu sau
scurt), la modalitatea sau modalitățile în care se anticipează că pot fi realizate acele obiective,
și modalitalități de evaluare a măsurii în care au fost realizate obiectivele. De asemenea,
instrumentele de orientare au un rol foarte important în aplicarea în practică și, după caz, în

37
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe
judecătoreşti, potrivit competenţei sale (art. 126 (3) din Constituția României)
38 Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind

neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii

Constituţionale […] (art. 147 (1) din Constituția României); Deciziile Curţii Constituţionale se
publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au
putere numai pentru viitor. (art. 147 (4) din Constituția României)
39 a se vedea Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, M. Of. 1154/2004, cu modificările și

completările ulterioare
interpretarea normelor juridice cu ocazia efectuării de achiziții de către autoritățile
contractante.

Reglementarea achizițiilor publice reprezintă un mijloc (esențial) pentru realizarea unor

obiective strategice mai ample și de regulă pe termen lung, ce se regăsesc în politicile și
strategiile la nivelul Uniunii Europene și/sau la nivel național. O bună parte din reglementarea
achizițiilor publice la nivelul UE poate fi privită ca mijloc de realizare în practică a obiectivului
de politică publică (ce a fost consfințit prin Tratatele UE). La nivel național, obiectivele pot fi,
pe lângă cele de transpunere a legislației în achiziții publice și de implementare a politicilor
comunitare – ce fac parte din obligațiile asumate în calitate de stat membru al UE – obținerea
performanței (eficiență și eficacitate) în și prin achizițiile publice, inclusiv prin realizarea de
achiziții în condiții de eficiență economică și socială, eliminarea neregulilor și a corupției.
Acestea pot fi privite, de asemenea, și ca obiective primare atât la nivel național cât și la
nivelul autorităților contractante.

În plus, așteptările factorilor interesați, reflectate în cadrul stabilit pentru realizarea

achizițiilor, includ sprijinirea unor obiective societale mai ample, numite generic40 „obiective
orizontale”. Obiectivele orizontale se referă, în principal la obiective legate de protecția
mediului, obiective sociale, economice sau de dezvoltare economică. Astăzi, integrarea
acestora între cele de performanță în achiziții (eficiență și eficacitate) este esențială41,
întrucât realizarea de achiziții ce promovează obiective orizontale sunt încurajate explicit la
nivelul UE, în special pentru urmărirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

O defalcare a acestor obiective/politici de dezvoltare durabilă pe coordonatele protecției

mediului, aspectelor sociale și a celor economice și de dezvoltare este realizată mai jos, cu
precizarea că în multe situații (achiziții) aceste obiective sunt interconectate:

protecția mediului: economia circulară, „Green Deal42”, achiziții verzi

40 S. Arrowsmith and P. Kunzlik (eds), Social and Environmental Policies in EU Procurement Law: New
Directives and New Directions (Cambridge University Press, 2009)
41 Anterior, acestea au fost considerate secundare, respectiv colaterale obiectivelor de performanță

legate de eficiență și eficacitate

42 Pactul verde european, pachet de inițiative în materie de politici, care urmărește să plaseze UE pe

calea către o tranziție verde, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050; mai
multe informații pot fi consultate la https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-
green-deal_en
 obiective/politici sociale: combaterea sclaviei moderne, promovarea drepturilor
omului și a drepturilor salariaților, a respectării condițiilor de muncă și a egalității de
șanse, ateliere protejate
obiective/politici economice și de dezvoltare industrială: dezvoltarea IMM-urilor (prin
promovarea participării acestora piețele de achiziții publice); promovarea inovării.

Achizițiile publice ce promovează astfel de obiective sunt denumite și achiziții strategice,

tocmai prin aceea că nu urmăresc numai obiectivul economicității (value-for-money) sau
performanței în sens restrâns, ci promovează sau sprijină și obiective societale mai ample.

Având în vedere conceptul de „social market economy” (economie de piață socială) promovat
puternic de Președinta Comisiei Europene43, în legătură cu piața comună a UE, este de
așteptat ca rolul achizițiilor strategice (în sensul de mai sus) să continue să se dezvolte în
cadrul UE. Termenul „social” din „economie de piață socială” este folosit în sens larg, respectiv
în sensul „obiectivelor societale mai ample”, amintite mai sus; pe cale de consecință, este
necesar ca și performanța în achiziții să fie privită într-un sens larg care include impactul
achiziției asupra tuturor aspectelor avute în vedere – spre exemplu, nu doar rezolvarea
problemei transportului public într-o anumită localitate ci și reducerea costurilor pe termen
lung și a poluării sau, nu doar rezolvarea problemei colectării deșeurilor ci și cea a prelucrării
și reutilizării lor, prin sisteme integrate de economie circulară.

„Instrumentele de orientare” sprijină achizitorii în ceea ce privește modalitățile în care poate

fi aplicat cadrul juridic pentru realizarea, în practică, a obiectivelor autorității contractante,
pornind de la opțiunile pe care cadrul juridic le oferă explicit sau implicit, fără ca acest lucru
să substituie răspunderea achizitorului pentru aplicarea/interpretarea corectă a normelor
juridice cu incidență asupra achiziției în cauză și circumstanțelor acesteia (speței respective).

Chiar și în cazul în care reglementarea prezintă un grad ridicat de detaliere, cum este cazul
României, instrumentele de îndrumare pot avea utilitate practică semnificativă, ca de
exemplu: „Ghidul achizițiilor publice”, disponibil la - https://achizitiipublice.gov.ro/.

„Instrumente de orientare” la nivelul Uniunii Europene includ, spre exemplu, comunicările

Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social

43von der Leyen, U., ”A Union that strives for more – My agenda for Europe – By candidate for President
of the European Commission, Ursula von der Leyen: Political Guidelines for the Next European
Commission 2019-2024”, secțiunea 2 ”An economy that works for people”,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/political-guidelines-next-commission_en_0.pdf
European și Comitetul Regiunilor, precum Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul
European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor –
Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa, COM
(2017) 57244 final - aspecte generale – ce abordează achizițiile publice în contextul stimulării
investițiilor pentru obținerea de rezultate precum „creștere economică și competitivitate […]
sustenabilitate, solidaritate și securitate” și care listează cele șase priorități strategice ce „pot
genera beneficii substanțiale în rezultatele achizițiilor publice”: asigurarea adoptării pe scară
mai largă a achizițiilor publice strategice, profesionalizarea achizitorilor publici, îmbunătățirea
accesului pe piețele de achiziții publice, creșterea transparenței, a integrității și a calității
datelor, stimularea transformării digitale a achizițiilor publice, cooperarea pentru efectuarea
de achiziții publice în comun și centralizate.

Prioritățile Comisiei Europene în domeniul achizițiilor publice

Politica Comisiei Europene în domeniul achizițiilor publice se realizează în prezent conform
strategiei care a fost asumată și promovată în anul 2017 prin intermediul Comunicării
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor: ˮRealizarea de achiziții publice care să funcționeze în și pentru
Europaˮ (COM(2017) 572 final) . Strategia Comisiei Europene în domeniul achizițiilor
publice a fost elaborată în jurul a șase priorități de politică publică, după cum urmează:
Asigurarea adoptării pe scară mai largă a achizițiilor publice strategice: Comisia
Europeană consideră că achizițiile publice strategice ar trebui să aibă un rol mai
important în cadrul autorităților/entităților contractante de la nivel central și local
întrucât acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor sociale, economice și de
mediu. Totodată Comisia Europeană recunoaște necesitatea de a aborda într-o
modalitate personalizată achizițiile publice din sectoarele prioritare, precum
sectoarele construcțiilor, sănătății, IT, apărare.
Profesionalizarea personalului responsabil de achiziții publice: Nivelul scăzut de
profesionalizare a personalului responsabil de achiziții publice din Statele Membre
generează numeroase provocări privind implementarea proceselor de achiziții
publice strategice care au componentă socială, ecologică sau de inovare. În acest
context Comisia Europeană propune ca Statele Membre să elaboreze și să
implementeze strategii pe termen lung privind profesionalizarea în domeniu.
Principalele măsuri propuse de Comisia Europeană sunt incluse în Recomandarea

44 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0572&from=ES
privind profesionalizarea achizițiilor publice și vizează aspecte precum: definirea
unui cadru de calificări și competențe în domeniul achizițiilor publice, organizarea
programelor de formare inițială și de perfecționare, implementarea unui sistem de
premiere și promovare a bunelor practici, elaborarea de ghiduri pentru creșterea
capacității administrative la nivelul autorităților/entităților contractante și
asigurarea schimbului de bune practici între acestea.
Îmbunătățirea accesului la piețele de achiziții: Această prioritate vizează
îmbunătățirea accesului IMM-urilor la piața achizițiilor publice și creșterea
achizițiilor publice transfrontaliere, inclusiv creșterea gradului de participare a
companiilor europene la procese de achiziții publice care se desfășoară în țări terțe.
Pentru a evita comportamentele discriminatorii ale partenerilor europeni din țări
terțe, care favorizează adeseori ofertanții naționali, precum și pentru stabilirea unor
condiții de concurență echitabile, Comisia Europeană susține aprobarea
Instrumentului Internațional de Achiziții (reguli privind accesul bunurilor și
serviciilor din țări terțe pe piața internă a Uniunii Europene în domeniul achizițiilor
publice și accesul bunurilor și serviciilor Uniunii Europene pe piețele de achiziții
publice ale țărilor terțe).
Creșterea transparenței, integrității și a calității datelor: Comisia Europeană
consideră că este foarte important ca datele rezultate din procesele de achiziții
publice să fie mai accesibile și corespunzător utilizate și analizate pentru a
fundamenta politicile publice în domeniu și pentru a evalua performanța sistemelor
de achiziții publice. În acest sens, Comisia Europeană propune o nouă generație de
formulare electronice, care necesită implementare în sistemele electronice
naționale de achiziții publice, pentru colectarea adecvată de date care va susține
detectarea atât a problemelor sistemice, cât și a corupției și iregularităților în ceea
ce privește derularea proceselor de achiziții publice.
Stimularea transformării digitale a achizițiilor: Această prioritate vizează
digitalizarea întregului proces de achiziție publică. Potrivit Comisiei Europene,
Statele Membre pot beneficia de pe urma achizițiilor publice electronice doar dacă
au în vedere digitalizarea tuturor etapelor, respectiv de la planificare, transmiterea
anunțurilor, depunerea ofertelor și până la facturare, efectuarea plăților și arhivare.
Cooperare pentru agregarea achizițiilor publice: Agregarea achizițiilor publice se
poate realiza atât prin intermediul achizițiilor publice centralizate cât și prin
intermediul achizițiilor publice în comun. Comisia Europeană propune înființarea de
 unități de achiziții centralizate pe sectoare specifice (sănătate, IT etc.) sau la nivel
regional/municipal și utilizarea acestora pentru standardizarea și profesionalizarea
achizițiilor publice. Mai mult, unitățile de achiziții centralizate ar trebui să-și
împărtășească experiența și bunele practici altor autorități/entități contractante.

3 - Principii în achiziții publice45

Baza legală
Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Unul dintre principalele obiectivele ale Uniunii Europene este acela de a crea o piață comună
unde sunt eliminate barierele în calea comerțului între statele membre ale sale. Tratatul
pentru înființarea Comunității Economice Europene, încheiat la 25 martie 1957, instituie cele
patru libertăți europene, respectiv: libera circulație a mărfurilor, libera circulație a serviciilor,
libera circulație a persoanelor, libera circulație a capitalurilor. Aceste patru libertăți nu au
rămas la nivel de concept, ci au fost transpuse în practică sub formă de principii.

Barierele în calea comerțului pot fi ridicate:

prin intermediul legislației;

prin acțiunile întreprinse de către autoritățile contractante;

Exemplu

45Această Secțiune a fost elaborată având în vedere reperele legale, Ghidul pentru atribuirea
contractelor de achiziţie publică – 2006 și informațiile din Ghidul pentru practicieni în domeniul
achiziţiilor publice - ediţia II – elaborat în cadrul proiectului „Legislaţie, economie, competiţie şi
administraţie. Dezvoltarea unei abordări multidisciplinare în combaterea fraudei în achiziţii”- 2017.
Autoritățile contractante pot impune bariere prin adoptarea de decizii discriminatorii de
atribuire a contractelor de achiziție publică.

de către operatorii economici;

Exemplu
Operatorii economici, care ar trebui sa fie concurenți, se înțeleg în mod secret să crească
prețurile ori să scadă calitatea produselor sau a serviciilor pentru clienții care doresc să
achiziționeze produse ori servicii prin intermediul unei proceduri de atribuire. Astfel de
înțelegeri au un impact negativ deoarece acestea diminuează resursele achizitorilor și ale
contribuabililor, scad încrederea publică în procesele competitive și subminează beneficiile
unei piețe competitive.

Toate aceste bariere au ca efect denaturarea concurenței pe piața comună privind achizițiile
publice, iar eliminarea acestora se poate obține prin aplicarea unor principii de bază. Astfel,
au fost enunțate o serie de principii care ar trebui sa stea la baza atribuirii tuturor
contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică.

Aceste principii reprezintă atât baza directivelor Uniunii Europene, cât și cadrul în care s-a
dezvoltat legislația achizițiilor publice din România. Atunci când o autoritate contractantă nu
regăsește în lege norma pe care să o aplice situației concrete cu care se confruntă, poate face
recurs la principii. Dacă nici unul din aceste principii nu este încălcat, se poate spune ca
acțiunile întreprinse de autoritatea contractantă sunt corecte.

Efecte urmărite:

Deschiderea si dezvoltarea pieței de achiziții publice;

Instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine si imparțialitate;
Eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influența deciziile în
procesul de achiziție publică;
Eliminarea tratamentului preferențial acordat operatorilor economici locali;
Asigurarea „vizibilității” regulilor, oportunităților, procedurilor si a rezultatelor;
Eliminarea cerințelor restrictive;
 Obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate
ca fiind insuficiente în raport cu necesitățile;
Supravegherea costurilor procesului de achiziție publică, înțelegând prin aceasta,
atât costurile aferente administrației, cât si costurile aferente ofertantului;
Limitarea apariției erorilor pe parcursul procesului de achiziție publică;
Reducerea fraudei si corupției.

Pe parcursul întregului proces de achiziției publică, la adoptarea oricărei decizii, trebuie avute
în vedere următoarele principii:

nediscriminarea;
tratamentul egal;
recunoașterea reciprocă;
transparența;
proporționalitatea;
asumarea răspunderii.

Nediscriminare - asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca

orice operator economic, indiferent de naționalitate:

să poată participa la procedura de atribuire;

să aibă șansa de a deveni contractant.

Exemplu
Cauza 307/87 – Comisia Europeana vs Grecia; Cauza 186/87 – Ian William Cowan vs Tresor
Public;

Cauza 196/08 - Acoset SpA v. Conferenza Sindaci e Presidenza Prov. Reg. ATO Idrico Ragusa și
alții.
 Exerciții
Identificați în Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice care sunt barierele privind
accesul operatorilor economici la procedurile de atribuire în ceea ce privește
naționalitate/țara de rezidență.

Tratament egal - aplicarea oricând pe parcursul procedurii de atribuire de reguli,

cerințe, criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de
șanse egale de a deveni contractanți.

Respectarea acestui principiu înseamnă stabilirea de reguli, cerințe și criterii identice pentru
toți operatorii economici. Acest lucru înseamnă evitarea de contacte preferențiale, criterii de
selecție care să avantajeze unele firme și să dezavantajeze pe altele, aplicarea tehnicilor și
metodelor de evaluare diferite, luarea diferitelor decizii, cum ar fi solicitarea de clarificări,
după criterii diferite.

Principiul egalității de tratament intre ofertanți are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei
concurente corecte si efective intre operatorii economici participanți la o procedura de
atribuire a unui contract de achiziție publică. Aceasta înseamnă ca toți ofertanții dispun de
aceleași șanse in elaborarea ofertelor și de același tratament în evaluarea acestora.

În jurisprudența CJUE s-a arătat că „principiul tratamentului egal obligă ca situații comparabile
să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod, cu excepția
cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv.”

Exemplu
Cauza C-304/01 – Regatul Spaniei vs Comisia Europeana; Cauza C-234/89 - Comisia Europeana
vs Danemarca (Cazul Danish Bridge);

Cauza C-87/94 - Comisia Europeana vs Belgia;

Cauza T‑457/07- Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai
Tilematikis AE, v. European Food Safety Authority (EFSA) .

Reflectează!
În activitatea dumneavoastră în ce situație ați putea încălca principiul tratamentului egal?

Recunoașterea reciprocă - acceptarea:

produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene;

diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritățile competente din
alte state;
specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.

Exemplu
CJCE, Cauza Rewe-Zentral AG v. Bundesmonopolverwaltung für Branntwein (“Cassis de
Dijon”) [1979],C-120/78.
CJCE, Cauza Medipac-Kazantzidis AE v. Venizeleio-Pananeio (PE.S.Y. KRITIS), [2007] ECR I-
04557, C-6/05.

Transparența - aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la

aplicarea procedurii de atribuire.

Principiul transparentei are ca scop, în esență, să garanteze că este înlăturat riscul de

favoritism si arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta presupune ca toate condițiile
procedurii de atribuire sa fie formulate clar, precis si univoc in documentația de atribuire, iar
acestea se fie făcute publice la nivel local, național sau european, în funcție de anumite repere
stabilite de legislație.
 Exemplu
Cauza C-275/98 - Unitron Scandinavia vs Ministeriet for Fødevarer, Landbrug og Fiskeri;

Cauza C-324/98 - Telaustria si Telefonadress vs Telekom Austria;

Cauza C-231/03 - Consorzio Aziende Metano vs Padania Acque SpA (Cazul Coname);

Cauza C-368/10 - Comisa/Regatul Unit al țărilor de Jos (“Dutch Coffee”);

Cauza C-213/07 - Michaniki AE v Ethniko Symvoulio Radiotileorasis and Ypourgos Epikrateias.

Proporționalitatea - presupune corelarea dintre:

necesitatea obiectivă a autorității contractante cu
obiectul contractului/acordului-cadru de achiziţie publică și
cerinţele care trebuie îndeplinite de operatorii economici pentru a deveni ofertanți și
contractanți.
Cu alte cuvinte, fiecărei achiziții trebuie să i se dea importanța cuvenită atunci când se
stabilesc cerințele minime. Autoritatea contractantă se va asigura că ofertantul are
capacitatea de a duce eventualul contract la bun sfârșit, dar nu va pune condiții
împovărătoare, excesive, care ar duce la eliminarea eventualilor ofertanți.

Curtea Europeană de Justiție stabilește că:

măsurile luate de instituţii nu trebuie să depășească limitele a ceea ce este adecvat și

necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite;
în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se
recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie
disproporţionate în raport cu scopurile urmărite;
când se confruntă cu o ofertă ambiguă, iar o solicitare de clarificări cu privire la conţinutul
ofertei ar putea asigura respectarea legislației în același mod precum și respingerea
ofertei în cauză, autoritatea contractantă ar trebui să solicite mai degrabă solicitări
candidatului vizat decât să opteze pur și simplu pentru respingerea ofertei acestuia.
 Exemplu
Cauza 157/96 National Farmers’ Union și alţii;

Cauza T-195/08 AntwerpseBouwwerken NV contra Comisiei;

Cauzele reunite C-21/03 and C-34/03 Fabricom SA v Belgium;

Cauza 120/78 Rewe-Zentral AG vs Bundesmonopolverwaltung für Branntwein (Cazul Cassis

de Dijon);

Cauza 302/86 - Comisia Europeana vs Danemarca;

Cauza - C-6/05 - Medipac-Kazantzidis AE v. Venizeleio-Pananeio (PE.S.Y. KRITIS), [2007] ECR

I-04557.

Asumarea răspunderii - determinarea clară a sarcinilor și responsabilităților

persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, urmărindu-se asigurarea:

profesionalismului;
imparțialității;
independenței
deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.

Atenție!
Curtea Europeană de Justiție a statuat explicit că „deși anumite contracte sunt excluse de la
aplicarea directivelor comunitare în domeniul achizițiilor publice, autoritățile contractante
care încheie aceste contracte nu sunt mai puțin obligate să respecte regulile fundamentale
ale Tratatului”.

4 – Rolul strategic al achizițiilor publice

Legislația în domeniul achizițiilor publice confirmă rolul strategic al achizițiilor publice.
Legislația stabilește reguli nu numai pentru a asigura cheltuirea fondurilor publice într-un mod
eficient din punct de vedere economic și garantarea celui mai bun raport calitate-preț pentru
achizitorul public, dar aceasta confirmă, de asemenea, rolul strategic al achizițiilor în
realizarea obiectivelor politicilor europene, în special în ceea ce privește inovarea, mediul și
incluziunea socială. Acest lucru se realizează în diferite moduri:

documentele achiziției trebuie să impună în mod explicit operatorilor economici să

respecte normele sociale și de muncă, inclusiv obligațiile și convenții internaționale;

autoritățile contractante sunt încurajate să aleagă cea mai bună variantă strategică a
achizițiilor publice pentru a stimula inovarea. Cumpărarea de produse inovatoare, lucrări
și servicii inovatoare, joacă un rol esențial în îmbunătățirea eficienței și calității serviciilor
publice, în timp ce abordează provocările societale majore.

autoritățile contractante au dreptul de a rezerva atribuirea anumitor contracte unor

întreprinderi sociale pentru o perioadă limitată de timp.

autoritățile contractante pot solicita etichete, certificări sau alte forme echivalente de
confirmare a caracteristicilor sociale și/sau de mediu.

autoritățile contractante au dreptul de a lua în considerare factorii de mediu sau sociali

la stabilirea criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului.

autoritățile contractante sunt încurajate să ia în considerare costul pe toată durata de

viață a produsului atunci când atribuie contracte de achiziție publică. Acest lucru poate
încuraja o mai mare sustenabilitate și primirea de oferte mai avantajoase, ceea ce ar
putea economisi bani pe termen lung, în ciuda faptului că inițial par a fi mai costisitoare.

OECD46 a făcut următoarele constatări-cheie în urma unui experiement realizat cu privire la

rolul strategic al achizițiilor publice:

Nicio achiziție nu este o insulă. Trecerea la o abordare strategică în domeniul achizițiilor

publice necesită implicarea activă a diferitelor părți interesate, dincolo de profesioniștii
din domeniul achizițiilor publice. Într-adevăr, s-a demonstrat că achizițiile publice
strategice au loc numai atunci când utilizatorii finali, experții în domeniu, managerii și
furnizorii sunt implicați în proiectarea și în punerea în aplicare a procedurilor de atribuire.
Pentru a asigura această înțelegere comună și eforturi conjugate, atenția și eforturile

46Mainstreaming strategic public procurement to advance regional development An experiment to

support public buyers achieving Cohesion Policy objectives
suplimentare ar putea fi dedicate fazei de pregătire a procedurii de atribuire, în care toate
aceste interacțiuni ar trebui să aibă loc. În această etapă, cartografierea și implicarea
părților interesate relevante ajută la crearea unui consens și asigurarea unei înțelegeri
comune a beneficiilor urmărite de o abordare strategică a achizițiilor publice.

Utilizarea strategică a achizițiilor publice permite să se răspundă mai bine la schimbările

condițiilor de mediu. Deoarece achizițiile publice strategice se bazează pe evaluarea
echilibrului dintre avantaje și dezavantaje între diferite obiective și pe colectarea de
dovezi pentru a fundamenta procesul decizional, aceste procese au ca rezultat o structură
mai robustă care permite recalibrarea rapidă a instrumentelor și a etapelor în cazul în
care condițiile se schimbă. O mai bună documentare a deciziilor privind achizițiile publice
și, în sens mai larg, introducerea unei abordări bazate pe riscuri și oportunități în cadrul
proceselor de achiziții publice ar spori agilitatea autorităților contractante atunci când
pun în aplicare procesele de achiziție publică.

Integrarea achizițiilor publice strategice necesită instituții și persoane capabile. Achizițiile

publice strategice trebuie să fie înțelese ca un proces de învățare atât instituțională, cât
și individuală. În acest sens, autoritățile contractante trebuie să se asigure că
profesioniștii în domeniul achizițiilor publice dețin un set potrivit de aptitudini și
competențe prin utilizarea unui cadru de competențe adaptat, cum ar fi ProcurCompEU,
cadrul de competențe pentru profesioniștii din domeniul achizițiilor publice. În plus,
crearea unor comunități de practică ar putea contribui la schimbul de experiență și la
creșterea cunoștințelor instituționale privind achizițiile publice strategice.

Aversiunea față de risc este unul dintre principalele motive care limitează o abordare mai
strategică a achizițiilor publice, în special în cazul proiectelor finanțate prin politica de
coeziune. Achizițiile publice strategice aduc riscuri suplimentare, deoarece încearcă să
ofere beneficii suplimentare dincolo de eficiența procesului. Din acest motiv, aversiunea
față de risc se evidențiază în mod constant ca fiind primul motiv pentru care autoritățile
contractante sunt prudente în ceea ce privește punerea în aplicare a practicilor
inovatoare în materie de achiziții publice. Această situație este amplificată și mai mult în
contextul finanțărilor europene, unde normele și controalele suplimentare, uneori cu
opinii contradictorii, ar putea duce la corecții financiare. O cooperare mai strânsă între
organismele de control și supraveghere pentru a asigura o mai mare armonizare a
deciziilor ar contribui la reducerea aversiunii față de risc în cadrul proiectelor finanțate
prin politica de coeziune.
 Link-uri utile
https://www.oecd.org/gov/public-procurement/country-projects/public-procurement-and-
cohesion-policy-objectives/FINAL-REPORT-Mainstreaming-strategic-procurement.pdf

În cele ce urmează, vom analiza cele trei dimensiuni ale achizițiilor publice strategice:

Achizițiile publice ecologice;

Achizițiile publice responsabile social;

Achizițiile publice inovatoare.

Reflectează!
OECD47 preciza că „Pentru a deveni un agent al schimbării, practicienii în achiziții publice
trebuie să adopte o abordare mai strategică, definind o viziune asupra obiectivelor care
trebuie să fie atinse și stabilirea căii pentru a le atinge. Cu toate acestea, această schimbare
nu depinde doar de aceștia. Ei trebuie să fie sprijiniți de un mediu propice unei astfel de
schimbări.”

Cum ai putea deveni un agent al schimbării? Cum ar putea mediul să te sprijine în această
devenire?

47Mainstreaming strategic public procurement to advance regional development An experiment to

support public buyers achieving Cohesion Policy objectives
4.1 – Achiziții publice ecologice (APE)48

Baza legală
Art. 156 alin. (1) lit. a), art. 157, art. 179, art. 187, art. 188, art. 191, art. 192, art. 200 din Legea
nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

Ordinul comun al ministrului mediului și președintelui ANAP nr. 1068/1652/2018 pentru

aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi care cuprinde cerinţele minime privind protecţia
mediului pentru anumite grupe de produse şi servicii ce se solicită la nivelul caietelor de
sarcini
Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi

Autoritățile contractante sunt mari consumatoare de produse, servicii și lucrări. Utilizându-

și puterea de cumpărare pentru a alege bunuri, servicii și lucrări ecologice, acestea pot aduce
o contribuție importantă la un consum și o producție durabile - ceea ce reprezintă achiziții
publice ecologice (Green Public Procurement - GPP) sau achiziții ecologice.
Fiecare achiziție realizată de o autoritate contractantă are impact de mediu pe durata
întregului său ciclu de viață, de la extracția materiilor prime, fabricarea produsului și până la
folosirea și reciclarea/eliminarea sa. Achizițiile publice ecologice contribuie la diminuarea
acestui impact.
Achizițiile publice ecologice (APE) sunt definite de către Comisia Europeană ca „…un proces
prin care autoritățile publice doresc să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări cu un impact
redus asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață al acestora, în comparație cu
bunurile, serviciile și lucrările cu aceeași funcție de baza, care ar fi fost achiziționate in sistem
clasic (fără APE)”.
Deși achizițiile publice ecologice sunt un instrument voluntar, acestea au un rol esențial în
eforturile Uniunii Europene de a deveni o economie mai eficientă din punctul de vedere al
utilizării resurselor. Acesta poate contribui la stimularea unei mase critice de cerere pentru
produse, servicii și lucrări mai durabile care, altfel, ar fi dificil de introdus pe piață. Prin
urmare, APE reprezintă un stimulent puternic pentru eco-inovare.

48Acest material a fost realizat în baza kitului de instrumente de formare pus la dispoziție de Comisia
Europeană la adresa https://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm
Pentru a fi eficiente, achizițiile publice ecologice necesită includerea unor criterii de mediu
clare și verificabile pentru produse, servicii și lucrări în procesul de achiziții publice. Comisia
Europeană și o serie de țări europene au elaborat orientări în acest domeniu, sub forma unor
criterii naționale de achiziții publice ecologice.
Rămâne încă provocarea de a promova adoptarea de către mai multe autorități contractante
a acestora, astfel încât achizițiile publice ecologice să devină o practică obișnuită. La fel ca și
provocarea de a se asigura că cerințele privind achizițiile ecologice sunt oarecum compatibile
între statele membre - contribuind astfel la crearea unor condiții de concurență echitabile
care vor accelera și vor contribui la impulsionarea pieței unice de bunuri și servicii ecologice.

Obstacole în implementarea achizițiilor publice ecologice:

percepția că sunt mai scumpe decât cele convenționale;

lipsa unor strategii și a unor ținte la nivelul autorității contractante cu privire la achizițiile
publice ecologice;

lipsa cunoștințelor tehnice ale consilierilor în achiziții în ceea ce privește integrarea

standardelor de mediu în procesul de achiziție publică;

absența mecanismelor de monitorizare pentru a evalua dacă achizițiile publice ecologice

își ating obiectivele.

Una dintre ambițiile reformei introduse prin directivele din 2014 referitoare la achizițiile
publice a fost de a facilita utilizarea strategică a contractelor publice pentru realizarea unor
obiective societale mai largi.

Punerea în aplicare a achizițiilor publice ecologice poate începe cu câteva măsuri foarte
simple, fără a necesita o strategie cuprinzătoare. Cu toate acestea, existența unei strategii
bine dezvoltate și a unui sistem de management la nivelul autorității contractante va contribui
la asigurarea faptului că sustenabilitatea este integrată în mod eficace și sistematic în
activitățile de achiziții publice ale autorității pe termen mai lung – cu claritate în ceea ce
privește țintele, responsabilitățile și îmbunătățirea continuă.

În vederea elaborării unei strategii proprii în domeniul achizițiilor publice, consilierii de

achiziții publice trebuie să cunoască argumentele pe care le pot aduce în fața conducătorilor
autorității contractante și a colegilor pentru a se elabora și a se adopta o astfel de strategie.

Comisia Europeană prin instrumentele pe care le propune semnalează următoarele:

Tabel nr. 3 – Activitatea de argumentare APE
Activitatea de
argumentare
Prezentați beneficiile APE
Clarificați ce este deja
obligatoriu prin legislație
Arătați legătura dintre APE
și politicile conexe
Demonstrați APE în
acțiune
Evaluați ce se face deja
Analizați structura dvs. de
achiziții
Cum și de ce
Arătați cum ar beneficia autoritatea contractantă de pe
urma punerii oficiale în aplicare a unei politici și strategii mai
ample privind APE, cum ar fi realizarea obiectivelor de
politică, creșterea randamentului financiar sau reducerea
riscului de neconformitate cu legislația. Aflați mai multe
despre beneficiile APE de pe site-ul Comisiei Europene.
Anumite considerente juridice legate direct sau indirect de
achizițiile publice pot fi importante pentru a demonstra
importanța APE. Se poate lua în calcul nivelul UE sau nivelul
propriei legislații naționale sau regionale.
Identificați obiectivele de politică existente pe care le puteți
lega de punerea în aplicare a APE – atât la nivel
organizațional, cât și la nivel național. Acestea pot contribui
la asigurarea susținerii și pot constitui punctul de plecare
pentru o politică completă privind APE.
Prezentați-le decidenților exemple reale din alte
administrații publice. Adesea, când decidenții văd că ceva
funcționează cu succes într-o autoritate contractantă
similară, se diminuează percepția riscului.
Analizați sistemele și practicile existente privind achizițiile
publice. Este foarte posibil să descoperiți achiziții anterioare
de produse/servicii/lucrări sustenabile care includ criterii de
sustenabilitate.
Există o echipă de achiziții centralizată sau este
descentralizată? Există personal specializat în achiziții? Ce
influență au în cadrul procesului de achiziție deținătorii
bugetului, utilizatorii finali și personalul responsabil cu
achiziția? Rezervându-vă timp pentru a înțelege această
 situație, veți reuși să identificați persoanele cu influență și
campionii APE.

Existența sprijinului politic necesar punerii în aplicare a APE este vitală pentru reușită.
Experiențele din întreaga Europă demonstrează foarte clar că fără sprijin politic poate fi dificil
pentru cei implicați în punerea în aplicare să obțină o cooperare efectivă din partea altor
colegi, în special din partea celor din alte departamente.

Existența unei politici scrise privind APE reprezintă o bază utilă pentru construirea unei
abordări coerente, bine coordonate și structurate. O politică poate servi drept sprijin pentru
cei care conduc procesul în cadrul unei autorități contractante.

Sprijinul politic prin intermediul politicilor poate îmbrăca diverse forme:

Angajamentul general față de punerea în aplicare a APE – de exemplu, o declarație în

cadrul unei politici privind achizițiile publice, prin care autoritatea contractantă se
angajează să ia în calcul aspectele sociale și de mediu în contextul achizițiilor.
Angajamentul față de punerea în aplicare a APE în cadrul unei politici conexe – de
exemplu, ca parte a atenuării schimbărilor climatice sau ca parte a politicii de dezvoltare
regională.
Politică cuprinzătoare privind APE – elaborarea unei abordări mai cuprinzătoare, cu ținte
clare. Aceasta este o modalitate eficace de a asigura adoptarea APE de către persoanele
vizate de politică.

Exemple de politică durabilă și inovatoare privind APE

LIPOR – implicare în eficientizarea achizițiilor publice durabile la nivel național în

Portugalia prin comunicarea beneficiilor și a implicațiilor politicii LIPOR privind APE.
Oslo – achizițiile publice responsabile sunt unul dintre cele șase obiective secundare ale
strategiei de achiziții publice. În 2017 s-a lansat o politică revizuită privind achizițiile
publice.
 Consiliul Municipal din Barcelona – inițiativele privind APE sunt detaliate în Programul +
pentru un consiliu municipal durabil (+SCC), care face parte din Agenda 21 a Barcelonei.
Copenhaga – Planul CPH 2025 privind clima recunoaște rolul achizițiilor publice în
transformarea într-un oraș neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.
Budapesta – Programul de mediu al Budapestei (2017-2021) include ținta privind procese
de APE în proporție de 100 %, precum și alte ținte specifice anumitor sectoare.

Reflectează!

Identificați una dintre strategiile de mai sus! Cum v-ar putea ajuta aceasta în
activitatea dumnevoastră?

Stabilirea domeniului de aplicare

Un prim pas important este identificarea categoriilor prioritare.

Tabel nr. 4 – Factori care ar trebui să fie luați în calcul

Nr. Factori
crt.
1 prioritățile de mediu, sociale și economice; ☐
2 importanța bugetară a anumitor grupuri de produse/servicii; ☐
3 nivelul de competențe și de resurse disponibile pentru punerea în ☐
aplicare;
4 experiența existentă privind achizițiile durabile; ☐
5 reînnoirile contractelor semnificative; ☐
6 disponibilitatea pe piață a unor produse/servicii alternative durabile ☐
la un preț competitiv; și
7 factorii determinanți de natură politică sau juridică, precum legislația ☐
sau standardele naționale.

Ordinul nr. 1068/1652/2018 din 4 octombrie 2018 pentru aprobarea Ghidului de achiziții
publice verzi care cuprinde cerințele minime privind protecția mediului pentru anumite grupe
de produse și servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini, stabilește utilizarea criteriilor
de mediu pentru următoarele categorii prioritare:

Hârtie de copiat și hârtie grafică;

Mobilier nou de interior și de exterior, servicii de renovare/recondiționare a
mobilierului și servicii de colectare și reutilizare a stocului de mobilier aflat la sfârșitul
ciclului de viață;
Alimente și servicii de catering;
Autovehicule pentru transport;
Produse și servicii de curățenie;
Echipamente IT de birou.

Cine va fi implicat în strategie?

Poate doriți să vă concentrați activitățile pe unu sau mai multe compartimente anume, în care
colegii dumneavoastră manifestă un entuziasm deosebit față de APE sau în care există deja
un istoric de achiziții durabile și este asigurată acceptarea. Dacă puteți demonstra reușita în
cadrul unui compartiment, veți putea obține mult mai ușor susținere pentru punerea în
aplicare la nivelul întregii autorități contractante într-o etapă ulterioară.

Stabilirea țintelor

Țintele comunicate clar sunt importante pentru a le oferi o susținere politică puternică celor
responsabili cu punerea în aplicare. De asemenea, acestea vă ajută în mod clar să demonstrați
publicului general angajamentul dumneavoastră și asigură un cadru pentru măsurarea
progreselor.

Pentru a avea eficacitate maximă, țintele trebuie să fie SMART:

Specifice – să vizeze un anumit domeniu pentru punerea în aplicare a APE;

Măsurabile – să cuantifice (sau cel puțin să implice) un indicator al progreselor privind
APE;
Accesibile – rezultatele să fie realizabile în mod realist cu resursele disponibile;
Relevante – asigurați-vă că există legătură între țintă (ținte) și ambițiile dvs. privind
APE;
încadrate în Timp – precizați până când pot fi realizate rezultatele.
 Exemple de ținte privind APE stabilite de o autoritate publică

<Denumirea autorității contractante> își ia angajamentul față de următoarele ținte:

Până în 2023, se va asigura că 50 % din produsele agricole și alimente provin din

surse organice.
Până în 2023, se va asigura că niciun produs de curățare achiziționat nu conține
substanțe periculoase.
Până în 2025, se va asigura că 80 % dintre clădirile publice întrunesc standarde
ridicate de performanță energetică.
Până în 2026, se va asigura că 100 % dintre autobuzele publice nou achiziționate
întrunesc standarde privind un nivel de emisii foarte scăzut.
Până în 2024, se va asigura că 100 % din echipamentul nou de birou este eficient
din punct de vedere energetic.
Până în 2025, se va asigura că 100 % din energia electrică va fi achiziționată din
surse regenerabile care au creat capacitate suplimentară.

Tabel nr. 5 – Elaborarea strategiei APE49

Acțiuni privind achizițiile identificarea cerințelor adecvate

privind mediul/achizițiile sociale,
inclusiv, eventual, cercetare de
piață;
încorporarea acestor cerințe în
documente de achiziție concrete;
identificarea oportunităților de
achiziții publice comune (adică de a
combina acțiunile dvs. de achiziție
cu ale altor autorități) pentru a
putea economisi bani și efort
administrativ la organizarea
procedurilor de atribuire, la
evaluarea ofertelor și la semnarea și
derularea contractelor;
49 Comisia Europeană - Instrumentar de formare privind APE, Modulul 2: Aspecte strategice ale APE
 monitorizarea și raportarea
acțiunilor și a rezultatelor.
Ateliere și formare Atelierele pot fi modalități excelente atât
pentru a obține susținere pentru APE, cât și
pentru a vă asigura că persoanele
responsabile cu punerea în aplicare a APE
dețin competențele necesare.
Grupuri de lucru Dacă numărul de activități este mare și
trebuie implementat un sistem mai
cuprinzător, poate fi util să înființați un grup
de lucru sub conducerea unui coordonator,
în care să fie implicați reprezentanți ai
diferitor compartimente relevante pentru
punerea în aplicare, cum ar fi cel de achiziții,
de mediu, financiar sau de comunicare.
Crearea de stimulente pentru achiziții Printre stimulente s-ar putea număra:
durabile integrarea APE în fișele
posturilor;
creșterea vizibilității achizițiilor și
a achizitorilor în cadrul autorității
contractante;
revizuiri ale salariilor în legătură
cu APE;
integrarea sustenabilității în
programele de formare
introductive și periodice urmate
de către achizitori.
Formarea și profesionalizarea Punerea în aplicare eficace a APE este o
competență profesională
Comunicare activități de conștientizare
pentru personalul general –
posibil prin seminare/mese
rotunde, buletine informative
interne, intranetul organizației;
comunicarea intențiilor către
furnizori și asigurarea timpului și
a informațiilor necesare pentru
adaptarea la noile cerințe,

Monitorizarea performanțelor
Atribuirea responsabilităților
Tabel nr. 6 – Lansarea strategiei de achiziții publice ecologice
Realizarea și comunicarea periodică a Actualizarea
actualizărilor
inclusiv, eventual, găzduirea de
seminare; și
prezentarea activităților în fața
publicului larg/comunității.
Sistemele de monitorizare pot varia de la
simple înregistrări în baza de date ale
momentului în care au fost incluse criteriile
APE în achiziții până la sisteme care pot fi
conectate la platforme de achiziții publice
electronice.
Cine se află într-o poziție puternică pentru
a conduce strategia privind APE?
Cine are deja cunoștințe și experiență
privind APE?
Ce alte părți interesate influente ar trebui
implicate?
Este necesar să desemnați (sau să recrutați)
personal dedicat în acest scop?
Ce know-how extern privind APE este
necesar?
Cine va fi responsabil de coordonarea
generală a eforturilor privind APE?
Cine va fi responsabil de punerea propriu-
zisă în aplicare?
periodică a progreselor
înregistrate cu privire la planul de acțiune va
contribui atât la asigurarea faptului că planul
evoluează în direcția atingerii țintelor de
politică, cât și la încurajarea celor însărcinați
cu punerea sa în aplicare să includă în

Trecerea periodică în revistă
Tabel nr. 7 – Monitorizare și raportare
Evaluați dacă țintele stabilite anterior de
către autoritatea publică au fost într-adevăr
atinse, identificați eventualele probleme
întâmpinate și elaborați soluții
Link-uri utile
Materialul integral de formare în domeniul achizițiilor publice ecologice (2019) îl regăsiți
aici:
continuare sustenabilitatea în achizițiile pe
care le efectuează.
Aceste acțiuni vor facilita, de asemenea,
crearea de legături cu următorul reper de
monitorizare și de raportare, iar dacă sunt
organizate periodic, vor reduce resursele
consumate de monitorizarea APE și vor spori
eficacitatea monitorizării.
Planul de acțiune – au fost puse
în aplicare toate acțiunile
conform planului? A lipsit vreo
acțiune-cheie? Ce obstacole au
fost întâmpinate și ce soluții ar
putea exista?
Ambiția – au fost țintele și
acțiunile prea ambițioase sau
insuficient de ambițioase?
Țintele – vă încadrați în graficul
privind atingerea țintelor? Le-ați
atins? A sosit momentul de a
stabili ținte noi și de a urmări
extinderea APE?
Implicarea activă – au fost
implicați activ colegii și alte
departamente în cadrul politicii
și al planurilor? Ce s-ar putea
perfecționa pentru a vă asigura
că aceștia se implic mai mult sau
își mențin implicarea activă?
https://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm

Criteriile ecologice care pot fi introduse în documentele achiziției le regăsiți aici:

https://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

Alte informații legate de achizițiile publice ecologice, inclusiv exemple de bună practică, le
regăsiți aici

https://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm

Ghidul Comisiei Europene din 2016 privind achizițiile publice ecologice il regăsiți aici:

https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/Buying-Green-Handbook-3rd-Edition.pdf

Ghidul Comisiei Europene pdin 2017 privind economia circulară îl regăsiți aici:

https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/CP_European_Commission_Brochure_webversi
on_small.pdf

4.2– Achiziții publice responsabile social (APRS)

Baza legală
Art. 51, art. 55, art. 56, art. 111, art. 112, art. 157, art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind
achizițiile publice

Achizițiile publice responsabile social (APRS) au ca scop abordarea impactului bunurilor, al

serviciilor și al lucrărilor achiziționate de sectorul public asupra societății. Acestea recunosc
faptul că achizitorii publici nu sunt interesați doar de o achiziționare la cel mai mic preț sau la
cel mai bun raport calitate-preț, ci și de asigurarea faptului că achizițiile publice aduc beneficii
sociale și previn sau atenuează efectele sociale negative pe parcursul executării contractului.
Autoritatea contractantă poate avea în vedere obiectivele sociale pe parcursul întregului
proces de achiziții publice, cu condiția ca acestea să fie nediscriminatorii și să aibă legătură cu
obiectul contractului.
În Uniunea Europeană, APRS trebuie să se desfășoare în conformitate cu directivele privind
achizițiile publice din 2014 și cu principiile consacrate în Tratatul UE și în Carta drepturilor
fundamentale, precum și cu acordurile internaționale, cum ar fi Acordul privind achizițiile
publice (AAP) al OMC și acordurile bilaterale de liber schimb cu capitole privind achizițiile
publice, precum și cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap
(CRPD).

APRS pot fi un instrument puternic atât pentru promovarea dezvoltării durabile, cât și pentru
realizarea obiectivelor sociale internaționale, naționale, regionale sau locale. Achizițiile
publice sunt considerate ca fiind un instrument strategic pentru asigurarea cheltuirii eficiente
și sustenabile a banilor publici. Considerentele sociale pot fi combinate cu criterii ecologice și
circulare și cu achiziții publice în domeniul inovării pentru o abordare mai cuprinzătoare a
sustenabilității în achizițiile publice. Îmbunătățirea profesionalismului și sprijinirea
achizitorilor publici pot facilita în mare măsură utilizarea cu succes a considerentelor sociale
și integrarea acestora cu alte considerente legate de sustenabilitate și calitate.

Achizițiile publice responsabile social ajută autoritățile publice să furnizeze servicii și produse
de calitate comunităților lor, pentru a obține beneficii sociale și etice suplimentare, chiar și
atunci când bugetele sunt limitate, și, prin urmare, pot contribui la contracararea impactului
negativ al crizei provocate de pandemia de COVID-19. Pentru redresarea în urma pandemiei,
va fi necesar ca autoritățile publice din UE să utilizeze toate mijloacele și instrumentele
disponibile pentru a combate efectele socioeconomice negative. Resursele financiare fără
precedent, care vor fi disponibile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, vor fi de
cele mai multe ori mobilizate prin intermediul achizițiilor publice. Prin urmare, este esențial
ca achizitorii publici să poată exploata pe deplin flexibilitatea normelor privind achizițiile
publice pentru a se asigura că aceste resurse sunt utilizate în vederea obținerii celui mai mare
impact social și economic pozitiv posibil pentru comunitățile lor. Pentru a maximiza efectul
de redresare al acestor resurse, este esențial să se renunțe la argumentul celui mai scăzut
preț și să se introducă considerente privind integrarea socială, egalitatea, locurile de muncă
echitabile și favorabile incluziunii și produsele etice.

Promovarea și derularea achizițiilor publice responsabile social trebuie realizată în acord cu

politicile și legislația de la nivel european și național. Atragem atenția asupra faptului că este
necesar să fie asigurat caracterul echitabil al procesului de achiziție socială. Achiziția socială
trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai
exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza
servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament,
nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența.

Aspectele sociale se pot integra în procesul achiziției publice (în specificațiile tehnice, criteriile
de selecție, criteriul de atribuire sau clauzele contractuale) doar dacă sunt relevante pentru
obiectul contractului și respectă principiile anterior precizate.

Recomandări privind derularea achizițiilor sociale:

Existența unui angajament politic/la nivel decizional privind stabilirea unor ținte la
nivel organizațional;
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la achizițiile sociale și implicarea
părților interesate;
Relația dintre autoritatea/entitatea contractantă și operatorul economic trebuie
privită drept un parteneriat pentru atingerea unor obiective sociale;
Profesionalizarea personalului din autoritatea/entitatea contractantă care derulează
achizițiile sociale (persoane din compartimentul de achiziții publice, persoane care
participă în comisia de evaluare);
Modalitatea prin care autoritatea/entitatea contractantă monitorizează
implementarea contractului, respectiv atingerea obiectivelor sociale, trebuie să fie
considerată o etapă esențială în procesul achiziției publice.

Link-uri utile
Comunicarea Comisiei Europene C(2021) 3573 „Achiziții responsabile social – un ghid al
aspectelor sociale care trebuie luate în considerare în procedurile de achiziții publice (ediția a
doua)”

https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/tools-public-buyers/social-
procurement_ro

Bune practici în realizarea achizițiilor publice responsabile din punct de vedre social regăsiâi
aici:

https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/3498035f-5137-11ea-aece-
01aa75ed71a1
Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați: Gender-responsive
Public Procurement: Step-by-step toolkit

https://eige.europa.eu/sites/default/files/documents/mh0821357enn_002.pdf

4.3 – Achiziții publice inovatoare (API)

Baza legală
Art. 3 alin. (1) lit. aa) și lit. kk), art. 15, art. 68 alin. (1) lit. e), art. 69 alin. (2), art. 95-103 din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Art. 85-92 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-
cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

În anul 2014, odată cu adoptarea noilor directive privind achizițiile publice a fost introdusă în
legislația europeană procedura parteneriatului pentru inovare (care presupune atât etapa de
cercetare și dezvoltare a soluției inovatoare, cât și comercializarea ulterioară a acesteia) și a
fost promovată posibilitatea de a utiliza soluția inovatoare ca factor de evaluare aferent
criteriului de atribuire în procesul de achiziție publică.

Comisia Europeană a publicat în anul 2018 Comunicarea „Orientări privind achizițiile publice
în domeniul inovării” C(2018) 3051, actualizată în anul 2021, document care prezintă
aspectele fundamentale ale achizițiilor publice în domeniul inovării.

Consiliul Uniunii Europene precizează în documentul Concluziile Consiliului: „Investiții publice

prin intermediul achizițiilor publice: redresarea durabilă și revigorarea unei economii a UE
reziliente”, publicat în noiembrie 2020(2020/C 412 I/01), faptul că inovarea joacă un rol
esențial în asigurarea rezilienței economiei europene, evidențiază faptul că achizitorii publici
ar trebui să stimuleze cererea de inovare și invită statele membre să încurajeze și să
promoveze achizițiile inovatoare.

Totodată, au fost lansate platforme de colaborare pe tema achizițiilor publice de soluții

inovatoare, respectiv Procurement of Innovation (a se vedea ghidul privind achizițiile publice
de soluții inovatoare , bune practici, noutăți privind achizițiile publice de soluții inovatoare) și
Procure2Innovate (platforma dedicată centrelor europene de competențe privind achizițiile
publice de soluții inovatoare). Cele două proiecte au fost finanțate de Comisia Europeană prin
intermediul programului Horizon 2020.

Autoritățile contractante care atribuie contracte de achiziții inovatoare pot fi premiate în

cadrul a două inițiative sprijinite la nivel european: Premiul Procura+ (care vizează achiziții
publice sustenabile și inovatoare) și Premiile europene pentru achiziții inovatoare .

Prin EAFIP (European Assistance For Innovation Procurement - Asistență europeană pentru
achiziții inovatoare) Comisia Europeană sprijină autoritățile contractante în dezvoltarea și
implementarea achizițiilor pre-comerciale și a achizițiilor publice de soluții inovatoare
(asistență tehnică și juridică gratuită , elaborarea unui set de instrumente pentru experții în
politici publice și pentru autorități contractante).

Întrebarea care se pune este de ce ar cumpăra o autoritate contractantă soluții

inovatoare?50

soluție inovatoare este rareori achiziționată doar pentru caracterul său inovator. O
soluție inovatoare devine interesantă pentru achizitorii publici atunci când permite
obținerea unor rezultate mai bune la un cost optimizat, prin achiziția într-un mod mai
eficient din punct de vedere al costurilor.

Exemplu
Tehnologiile inovatoare născute din gândirea interdisciplinară pot duce la economii pe
termen lung, de exemplu prin eficientizarea energetică a clădirilor publice. Climatizarea
camerelor pacienților în lunile de vară a avut impact foarte mare asupra bugetului unui spital
din orașul polonez Sucha Beskidzka. Având în vedere că un anumit număr de camere trebuiau

50 Comisia Europeană - Consultation document on Guidance on Public Procurement of Innovation

încă să fie dotate cu aer condiționat, costurile deveneau prohibitive. În loc să cumpere mai
mult, spitalul a găsit o soluție mai sănătoasă, mai sustenabilă și, mai ales, mai economică prin
intermediul achizițiilor publice inovatoare: fațada clădirii a fost echipată cu panouri solare
pentru a oferi umbră fără a întuneca camerele. Panourile solare produc, de asemenea,
energie electrică pentru spital. În acest caz, un model de calcul al costurilor pe întregul ciclu
de viață s-a dovedit a fi crucial pentru un rezultat al achiziției publice care a adus beneficii
pacienților, personalului și conducerii spitalului.

Sursa: www.ecoquip.eu

În unele cazuri, achizițiile publice inovatoare răspund unor noi nevoi care nu sunt
satisfăcute în mod adecvat de soluțiile existente pe piață.

Exemplu
Creșterea gradului de conștientizare a pericolelor de mediu alimentează cererea publică
pentru servicii care să fie mai puțin dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru natură în
general. Schimbările de preferințe în ceea ce privește transportul creează o cerere de noi
infrastructuri, cum ar fi stațiile de încărcare pentru vehiculele electrice, rețelele de piste de
biciclete sigure sau utilizarea în comun a mașinilor și a bicicletelor. Din ce în ce mai mulți
oameni caută produse care nu conțin substanțe chimice dăunătoare pentru consumul lor
personal și se așteaptă la același lucru atunci când folosesc serviciile publice.

Enterprise Ireland a colaborat cu autoritățile locale din Dublin pentru a concepe un apel public
pentru tehnologii „inteligente, cu costuri reduse și inovatoare" pentru a încuraja mai mulți
oameni să meargă cu bicicleta. Apelul a constat în mai multe runde de finanțare pentru soluții
care să ducă la faptul că un sfert din toate deplasările în Dublin și în împrejurimi se vor face
cu bicicleta. Pe lângă creșterea gradului de utilizare a bicicletei, proiectul a urmărit să adune
date mai bune privind comportamentul și să sprijine comercializarea ideilor inovatoare.

Sursa: https://www.enterprise-ireland.com/en/News/PressReleases/2016-Press-
Releases/Smart-Dublin-and-Enterprise-Ireland-launch-%E2%82%AC100k-Small-Business-
Innovation-Research-SBIR-Challenge.html
 Achizițiile publice inovatoare pot adapta modul de furnizare a serviciilor publice la
așteptările unui public din ce în ce mai tehnofil și pot îmbunătăți experiența serviciilor
publice.

Exemplu
Autoritățile din departamentul francez de l'Isère și din orașul italian Città Metropolitana di
Torino gestionează rețele rutiere de mari dimensiuni care acoperă atât zonele urbane, cât și
cele montane. Autoritățile au colaborat cu camerele de comerț locale din Grenoble și Torino
în cadrul unui proiect numit „Syncro", finanțat parțial cu fonduri UE. Neexistând soluții de
piață adecvate care să corespundă nevoilor specifice ale acestei regiuni montane, proiectul a
început cu dezvoltarea unui nou senzor rutier pentru colectarea datelor de trafic, care a fost
ulterior organizat într-un sistem inteligent de colectare a datelor și de gestionare a traficului.
Acest sistem personalizat de gestionare a traficului a contribuit la reducerea congestiei la
orele de vârf pe drumurile principale și la creșterea siguranței și a calității mobilității.

Sursa: http://www.syncromobility.eu/

Acționând ca un client care poate extinde piața, autoritățile contractante ar putea

oferi întreprinderilor inovatoare posibilitatea de a-și testa noile soluții în condiții reale.
În plus, devenind clientul lor și aducând capital suplimentar, autoritățile contractante
ar putea încuraja investitorii privați sau alte oportunități de achiziții publice să se
deschidă IMM-urilor sau întreprinderilor nou-înființate. La nivelul UE, puterea de
cumpărare a autorităților contractante reprezintă aproximativ 14 % din PIB-ul UE. Și,
în multe cazuri, acestea reprezintă o parte considerabilă a economiilor locale. Ca
atare, acestea pot oferi oportunități vitale pentru IMM-uri și pentru întreprinderile
inovatoare.
 Exemplu
Orașul Eindhoven din Țările de Jos a decis să își modernizeze sistemul de iluminat public și să
îl transforme într-o rețea inteligentă pentru a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor. Orașul
a dorit să utilizeze acest proiect de achiziții publice pentru a crea un ecosistem de inovare care
să sprijine, de asemenea, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare. Pentru a le
deschide piața, orașul și-a redefinit nevoile. Eindhoven a decis să nu atribuie un contract
standard pentru iluminatul străzilor, ci să creeze o cooperare între un furnizor de servicii
(contractantul), cetățeni, institute de cercetare și municipalitate. Această cooperare are ca
scop dezvoltarea de inovații bazate pe nevoi într-un cadru de „laborator viu", utilizând
furnizorii mari și mici de soluții de iluminat și de soluții pentru orașe inteligente. Platforma de
dezvoltare în sine este furnizată de contractant, un mare actor din industrie, cu condiția ca
datele colectate de pe aceasta să fie publicate în mod deschis și ca interfețele cu sursă
deschisă să permită dezvoltatorilor, inclusiv start-up-urilor, să furnizeze servicii cu valoare
adăugată.

Sursă: Orașul Eindhoven

Atunci când un produs nu este disponibil pe piață sau când sunt oferite doar produse
de calitate slabă, puterea de cumpărare a autorităților contractante poate stimula
piața spre inovare.

Exemplu
Orașul suedez Örebro a dorit să achiziționeze catetere fără substanțe nocive din PVC. Deși
piața nu le oferea pe scară largă, orașul a decis să lanseze totuși o cerere de oferte. La acel
moment, un singur furnizor a putut răspunde la cerere. În ciuda contestațiilor legale, orașul a
reușit să achiziționeze cateterele dorite. Opt ani mai târziu, toți furnizorii ofereau acest
produs inovator fără PVC. Eforturile orașului Örebro de a trece la catetere fără PVC în îngrijirea
pacienților arată cum nevoile de achiziții publice ale unui oraș au influențat direcția pieței.

Sursa: Orașul Örebro

Inovația poate avea mai multe semnificații51.

Directiva 2014/24/UE, articolul 2 alineatul (22) definește „inovarea” drept „realizarea unui
produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătățit în mod semnificativ, care include, dar nu se
limitează la procese de producție, clădire sau construcție, a unei noi metode de comercializare
sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, locului de muncă sau a relațiilor
externe, printre altele, cu scopul de a contribui la soluționarea provocărilor sociale sau de a
sprijini strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”.

Manualul de la Oslo al OCDE definește inovarea ca fiind „punerea în aplicare a unui produs
(bun sau serviciu) sau a unui proces nou sau semnificativ îmbunătățit, a unei noi metode de
marketing sau a unei noi metode de organizare în practicile comerciale, în organizarea locului
de muncă sau în relațiile externe".

O viziune cuprinzătoare ar fi că achiziția publică de inovare se referă la orice proces care are
unul sau ambele aspecte de mai jos

cumpărarea procesului de inovare;

cumpărarea rezultatelor inovării.

În primul rând, executarea contractului de achiziții publice începe cu cercetarea și dezvoltarea

de produse, servicii sau procese care nu există încă. Autoritatea contractantă devine efectiv
parte a inovării încă de la început. Aceasta își descrie nevoia fără a avea o idee concretă sau
aproape nico idee despre soluție și sprijină operatorii economici și cercetătorii inovatori în
găsirea produsului, serviciului sau procesului perfect adecvat.

În al doilea caz, autoritatea contractantă, în loc să reînnoiască sau să reproducă contractele

existente, alege un produs, un serviciu sau un proces nou pe piață sau pur și simplu nou pentru
el.

Atât Comisia Europeană, cât și ANAP elaborează instrumente operaționale pentru o bună
înțelegere a achizițiilor publice inovatoare, a beneficiilor acestora și a modului în care acestea
pot fi realizate. De asemenea, ANAP dorește ca riscurile aferente unui astfel de demers să fie
bine înțelese și gestionate.

51 Comisia Europeană - Consultation document on Guidance on Public Procurement of Innovation

Un astfel de demers este necesar întrucât autoritățile contractante manifestă o adevărată
aversiune la risc rezultată din caracteristicile mediului administrativ și din cauza presiunii
asupra finanțelor publice.

Principalul obiectiv al autorităților contractante este de a asigura un rezultat cât mai stabil și
mai fiabil al achizițiilor publice, iar riscurile sunt reduse fie căutând operatori economici
consacrați, cu o reputație ireproșabilă, capacitate economică, tehnică și profesională de
anvergură și/sau solicitând soluții standard care s-au dovedit a fi fiabile.

În acest mediu, poate fi dificil să se fundamenteze necesitatea pentru produse și servicii

inovatoare care implică o marjă de risc crescută. Este esențial ca decizia de a cumpăra inovație
să aducă beneficii clare pentru achizitor. Aceste beneficii - fie că este vorba de economii, de
soluții la nevoi noi sau de răspunsuri mai bune la nevoi vechi - trebuie să fie clar identificate,
descrise în mod detaliat și transparent, stabilite ca obiective și măsurate în mod obiectiv.
Riscurile - juridice, bugetare și de reputație - trebuie anticipate și atenuate.

Tabel nr. 8 – Provocări în realizarea achizițiilor inovatoare și măsuri de a le face față52

Provocări Măsuri de a face față provocărilor

aversiunea față de riscuri (lipsa
capacității și a expertizei necesare
pentru a efectua evaluări ale
riscurilor sau de a adopta măsuri de
combatere a acestora);
management și coordonare (lipsa
unui management strategic în
domeniul inovării, a cunoștințelor
privind modalitatea de a găsi un
echilibru între riscuri și beneficii în
achizițiile inovatoare, consultarea
preliminară a pieței, inițierea unui
dialog cu părțile interesate, lipsa
comunicării și a cooperării);
capacitate profesională (lipsa
cunoștințelor și a expertizei necesare
pentru a derula achiziții publice
inovatoare, insuficiența unui
personal calificat în acest domeniu);
profesionalizare: training și educare;
cadru juridic: schimbarea legilor,
introducerea unor noi reglementări
în domeniul API;
cultură organizațională: creșterea
gradului de conștientizare la nivel
intern privind API;
finanțare: creșterea resurselor
financiare privind achizițiile publice
inovatoare;
acțiuni de informare/sensibilizare:
adoptarea unor măsuri specfice
privind implicarea părților interesate
în procesele API;
conștientizarea furnizorilor:
acordarea de sprijin și instrumente
educaționale/de training pentru
potențialii furnizori;

52 Public Procurement for Innovation: Good Practices and Strategies

politici care sa sprijine inițiativele monitorizare: introducerea
privind creșterea cunoștințelor în monitorizării sau a evaluării
domeniu, furnizarea de orientări și cerințelor.
oportunități de finanțare, elaborarea
unui plan național de acțiune în
domeniul API;
rezistența la schimbare (cultura
organizațională - lipsa motivării
funcționarilor care lucrează cu API de
a aplica abordări și soluții
inovatoare);
cadrul juridic și de reglementare
(cadrul achizițiilor publice
tradiționale îngreunează adoptarea
de soluții inovatoare, lipsa unor
reglementări specifice în domeniul
API);
sprijin financiar insuficient pentru
realizarea de achiziții publice
inovatoare;
fragmentare a sistemelor
guvernamentale și a administrațiilor,
a fondurilor și a surselor de finanțare
privind API;
conștientizare (în ciuda creșterii
gradului de informare cu privire la
achizițiile inovatoare, achizitorii
publici cunosc prea puțin rolul pe
care achizițiile publice îl au în
achiziția de soluții și produse
inovatoare; totodată, există o lipsă a
cunoștințelor achizitorilor în ceea ce
privește procesele legate de
achizițiile publice inovatoare);
sisteme și instrumente IT (lipsa unor
sisteme de monitorizare și măsurare
a impactului API);
provocări privind timpul (timp
insuficient pentru ca funcționarii
care lucrează în domeniul API să
desfășoare procese privind achizițiile
publice inovatoare - evaluarea
 nevoii, consultarea pieței, cercetarea
brevetelor, corecții, experimente).

Tabel nr. 9 - Pași pentru a aborda achizițiile publice inovatoare

Integrarea inovării în politica emiterea unui mandat politic

de achiziții publice Stabilirea nivelului de ambiție
Consolidarea capacităților

Atragerea organizațiilor Reducerea sarcinii administrative

inovatoare Ajustarea criteriilor de selecție
Utilizarea loturilor
Elaborarea unor scheme de plată favorabile IMM-
urilor
Mobilizarea brokerilor de inovare
Atragerea inovării Utilizarea de Instrumente prietenoase cu inovația
pentru toate tipurile de proceduri
Utilizarea procedurilor prietenoase pentru
achiziționarea soluțiilor inovatoare
o Negocierea competitivă
o Dialogul competitiv
o Concursul de soluții
o Parteneriatul pentru inovare
Declanșarea inovării prin achiziții publice de
cercetare și dezvoltare
o Achiziționarea de servicii de cercetare și
dezvoltare, păstrând în același timp
drepturile intelectuale și de proprietate la
cumpărător
o Achiziții publice pre-comerciale - partajarea
drepturilor intelectuale și de proprietate cu
operatorii economici

Exemplu
Centrul Medical al Universității Erasmus are sediul în Rotterdam, cu 1320 de paturi este unul
dintre cele mai mari spitale din Țările de Jos. In anul 2016 Centrul Medical Universitar Erasmus
a cerut pieței să proiecteze, să dezvolte și să implementeze o soluție cât mai eficientă din
punct de vedere al costurilor și cât mai prietenoasă cu mediul pentru a dezinfecta 70.000 de
paturi de spital și saltele, anual. Bugetul achiziției a fost de 1 milion Euro.

Faza inițială a proiectului de achiziție a implicat consultarea pieței, printr-o campanie de

comunicare și presă, prin care 63 de furnizori au fost atrași să devină parteneri cu Centrul
Medical al Universității Erasmus. După aceasta, centrul a organizat o „zi de întâlnire a pieței”
la care au participat 60 de participanți (inclusiv 9 din alte spitale).

Procedura de achiziție selectată a fost dialogul competitiv. Au fost selectați 8 operatori

economici pentru a participa la o fază de dialog competitiv. Aceasta a implicat o discuție
suplimentară și mai concretă cu privire la nevoile și cerințele Centrul Medical Universitar
Erasmus, iar centrul a lucrat cu aceste părți pentru a dezvolta soluții inovatoare pentru a
obține mai multe reduceri TCO și CO2.

Contractul a fost câștigat de o companie care, în locul unei soluții de spălare clasică, a oferit
o soluție robotică care include roboți de curățare de înaltă precizie. Costurile per pat au fost
reduse cu 35%, iar amprenta de C02 a fost redusă cu 65%. În plus, sistemul poate fi aplicat
pentru curățarea și dezinfecția tuturor echipamentelor cu dimensiuni standard care necesită
curățare în volume mari. Pacienții din Centrul Medical Universitar Erasmus au paturi mai
curate, iar calitatea curățeniei a devenit mai consistentă.

În ce a constat caracterul inovator al achiziției?

Caracterul inovativ al achiziției este determinat de faptul că, în loc de a impune furnizarea
unei soluții de curățarea și dezinfecția clasică, operatorilor economici li s-a oferit libertatea
de a propune și dezvolta soluții noi.

Sursa: https://ww.noharm-global.org/issues/europe/erasmus-mc-leading-way-innovation-
procurement

Exemplu
Orașul Copenhaga avea nevoie de o mare reînnoire a iluminatului stradal și a dorit să profite
de această oportunitate pentru a crea un sistem de iluminat stradal inteligent, eficient din
punct de vedere energetic. Cu toate acestea, ei s-au confruntat cu provocări semnificative
legate de dezvoltare și implementarea unui astfel de sistem inovator. În primul rând, nu
existau produse de la raft care să îndeplinească obiectivele proiectului. Unele părți ale
soluțiilor erau disponibile, dar cu toate acestea, tehnologia și sistemele de supraveghere TIC
erau încă în curs de dezvoltare. În al doilea rând, tehnologia LED se dezvoltă rapid. Orașul
Copenhaga a dorit să reducă riscul de a cumpăra un produs care ar putea fi deja depășit în
momentul realizării lui. Orașul Copenhaga nu avea cunoștințe și experiențe interne necesare
pentru o dezvoltare atât de rapidă. În cele din urmă, orașul a dorit să combine reînnoirea
infrastructurii cu un serviciu pe termen lung și contract de mentenanță.

Obiectivele orașului Copenhaga privind iluminatul au fost următoarele:

crearea unui sistem de management centralizat pentru gestionarea eficace și

controlul iluminatului stradal.
integrarea sistemului de control al iluminării cu date privind densitatea traficului,
pentru a adapta nivelurile de iluminare în funcție de gradul de utilizare a
drumurilor în viitor;
înlocuirea lămpilor cu sodiu de înaltă presiune de pe drumurile din zone
rezidențiale, de pe străzile mai mari și de pe autostrăzile din Copenhaga cu corpuri
de iluminat cu leduri eficiente, proiectate la comandă;
realizarea de importante economii de energie și CO2 pentru a contribui la
atingerea obiectivului orașului de a deveni neutru din punctul de vedere al
emisiilor de carbon până în 2025;

Odată cu implementarea soluției, consumul de energie a fost redus cu 57 %, reducând atât

amprenta de carbon, cât și costurile de întreținere (1,6 milioane EURO anual, pentru o
investiție de 26 de milioane EURO).

În ce a constat caracterul inovator al achiziției?

Autoritatea contractantă a optat pentru o procedură de dialog competitiv în care a fost

evaluată soluția propusă de ofertanți. Factorii de evaluare au fost: prețul 25 %, îndeplinirea
sarcinilor și organizare 25 %, soluția de iluminat 20 %, calitățile energetice și de mediu 30 %.
Procedura, până la semnarea contractului, a durat 16 luni.

Sursa:

https://spice-project.eu/wp
content/uploads/sites/14/2017/08/Copenhagen_Street_Light.pdf
 Exemplu
În ultimii ani, volumul precipitațiilor din Dublin a suprasolicitat adesea sistemul existent de
evacuare a apelor, din cauza unor fenomene meteorologice extreme, accentuate de blocarea
canalelor de scurgere și a șanțurilor. Acest fapt a avut drept consecință inundarea drumurilor
și a proprietăților din zona orașului Dublin. Sistemul existent de gestionare a inundațiilor se
baza pe cunoștințele locale și pe informațiile istorice, însă Consiliul a considerat dispunerea
de informații în timp real ca fiind un avantaj potențial pentru a facilita gestionarea situațiilor
pe măsură ce acestea survin. Astfel de informații ar putea contribui totodată la planificarea
pe termen lung a gestionării inundațiilor în zona respectivă.

Potrivit cercetării de piață, deși erau disponibile soluții tehnologice posibile într-un număr
restrâns, acestea nu erau nici ieftine, nici scalabile, două obiective-cheie potrivit solicitărilor
consiliului local Dublin.

Consiliul local Dublin a organizat un concurs de achiziții publice în domeniul inovării în scopul
găsirii unei soluții de monitorizare a șanțurilor/canalelor de drenaj, oferind finanțare pentru
o serie de întreprinderi în contextul dezvoltării unui rezultat ieftin, scalabil și viabil. Pentru a
ajuta întreprinderile să se dezvolte în continuare în afara procesului de achiziții publice, le-au
fost acordate drepturi de proprietate intelectuală asupra soluției/tehnologiilor ce va fi
dezvoltate, însă, anumite drepturi de utilizare au fost păstrate de consiliul local Dublin,
împreună cu o clauză suplimentară conform căreia drepturile vor reveni consiliul local Dublin,
la cerere, în cazul în care acestea sunt neutilizate de societăți în vederea exploatării
comerciale în termen de 3 ani.

În timpul concursului de achiziții, Consiliul a finanțat studii de fezabilitate, construirea de

prototipuri și testarea soluțiilor într-un mediu real. Acesta a demarat colaborarea cu 6
întreprinderi pentru a proba și a testa soluții și, printr-un proces competitiv de selectare,
colaborează în prezent cu două întreprinderi pentru a proiecta în comun dispozitive cu
consum redus de energie electrică, la costuri scăzute, care pot trimite informații privind
nivelul apelor din canalele/șanțurile de drenaj.

În ce a constat caracterul inovator al achiziției?

În loc sa achiziționeze în mod tradițional servicii de proiectare și execuție lucrări a căror

eficiență ar fi fost îndoielnică în lipsa stabilirii de către autoritatea contractantă a unor cerințe
tehnice clare, Consiliul Local Dublin a optat pentru dezvoltarea unei soluții customizate și care
generează venituri ulterioare prin vânzarea de know-how către terțe părți.

Sursa: https://smartcitiesireland.org/projects/gully-monitoring

Exemplu
În anul 2018 orașul Koprivnica a trebuit să înlocuiască o clădire cu destinație de grădiniță
construită în 1982, clădire prefabricată din lemn cu parter cu fundație solidă. Clădirea găzduia
aproximativ 170 de copii, nu fusese niciodată renovată, avea un consum mare de energie și
se apropia de sfârșitul duratei de viață.

Dar, în loc să demoleze clădirea în întregime, Primăria și-a propus să mențină cât mai mult
posibil din structura fizică a acesteia, renovând și îmbunătățind în același timp starea actuală.
Prin renovare, orașul și-a propus să economisească material de construcție, să crească
longevitatea clădirii pentru a crește eficiența energetică, calitatea mediului de învățare și
funcționalitatea spațiului interior.

O analiză de piață a indicat că nu există o soluție pentru renovarea unei case prefabricate din
lemn disponibil pe piața croată. Prin urmare, municipalitatea a decis să efectueze o achiziție
publică inovatoare.

Procesul de achiziție publică a început în 2017 printr-un exercițiu de „identificare a nevoilor”

și a continuat până în 2018, cu publicarea a unui anunț de informare prealabilă în jurnalul
Uniunii Europene (TED), care a marcat începutul fazei de consultare a pieței. Ca parte a
consultării pieței, orașul a publicat un sondaj de piață și a lansat un site web dedicat pentru
consultarea pieței, inclusiv documentația tehnică. Cheia pentru consultarea pieței a fost un
atelier de consultare a pieței, la care au participat aproape 60 de companii. Rezultatul
consultării a fost un plan fezabil de reconstrucție a clădirii, pe care piața l-ar putea oferi.

Achiziția s-a desfășurat în două etape. Prima etapă a presupus publicarea invitației de
participare, în cursul căreia companiile interesate trebuiau să-și exprime interesul de a
participa. Pentru a fi eligibili, acestea trebuiau să depună dovada capacității de a executa
contractul, o estimare de preț și declarații de neîncadrare în criteriile de excludere.
Toți ofertanții eligibili au fost apoi invitați să depună oferte inițiale pentru competiție, faza de
negociere (etapa a doua) și să prezinte soluții tehnice care îndeplinesc cerințele autorității
contractante.

Factorii de evaluare au fost următorii:

preț: maxim 50 de puncte;

caracteristici inovatoare propuse pentru măsura 1: 15 puncte;
caracteristici inovatoare propuse pentru măsura 2: 15 puncte;
perioada de garanție oferită în luni: maxim 20 de puncte.

Pentru ca măsurile 1 și 2 să fie considerate inovatoare, acestea trebuiau să îndeplinească cel

puțin următoarele criterii:

• Măsura 1: A) fără lucrări invazive în pereții interiori sau exteriori, cu excepția lucrărilor în
băi. B) lucrări minim invazive pentru un nou sistem de drenaj. C) nu a fost permisă ridicarea
nivelului parterului existent în vederea efectuării instalațiilor sanitare și sistemul de scurgere.
D) sistemul de alimentare cu apă nou instalat (conducte) și sistemul de drenaj nu trebuiau să
fie vizibile de către utilizatori.

• Măsura 2: A) implementarea unei protecții termice mai groase decât de obicei, deoarece 75
% din pereții exteriori sunt din lemn (pereți sandwich). B) lucrările trebuiau organizate astfel
încât grădinița să poată fi utilizată în luna iunie și începând cu ultima săptămână din august.

Valoarea totală a contractului a fost de 370.000 de euro.

În ce a constat caracterul inovator al achiziției?

În loc să fie demolată vechea clădire și să fie construită una nouă, prin transformarea și
modernizarea clădirii, care inițial a fost considerat a fi aproape de sfârșitul duratei de viață
utilă, s-a evitat ca materialul din întreaga clădire (cu suprafața netă de 820mp) să fie aruncat
la depozitul de gunoi.

În ceea ce privește costurile proiectării și construcției soluției, acestea au fost mai mici de 500
de euro pe metru pătrat, ceea ce reprezintă aproximativ 50% din costul unei clădiri noi. Soluția
a avut ca rezultat, de asemenea, economii de 61% la energia termică, economii de 66% la
energia electrică, ca urmare, cu 66% mai puțin CO2 emisii pe an. A atins o performanță
energetică de 44 kWh/m2 pe an și a generat economii anuale de 4.863 EUR la energia termică.
Sursa:
https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/news_alert/Issue_101_Case_Study_189_Kopriv
nica.pdf

5 - Stabilirea modului de realizare a achizițiilor

Abstractizarea realității achizițiilor publice arată că fiecare autoritate contractantă cheltuie

fonduri publice; modul în care sunt angajate aceste fonduri și calitatea serviciilor pe care
autoritățile contractante le oferă sunt extrem de importante pentru cetățeni în general și
pentru utilizatori și contribuabili în special. Prin urmare, este nevoie ca guvernanța achizițiilor
publice la nivel de autoritate contractantă să fie una corespunzătoare, astfel încât să
contribuie la un management bun, la o performanță ridicată și la rezultate bune. Conducătorii
autorităților contractante sunt responsabili pentru conducerea, direcționarea, evaluarea și
monitorizarea organizațiilor pe care le deservesc. Responsabilitatea acestora este de a se
asigura că îndeplinesc misiunea, realizează obiectivele autorităților contractante și că lucrează
în interes public.

La nivel de autoritate contractantă, guvernanța reflectă ansamblul proceselor şi structurilor

implementate de management în scopul informării, direcţionării, conducerii şi monitorizării
activităţilor entităţii publice către atingerea obiectivelor sale53. Conducătorii autorităților
contractante trebuie să se asigure de existența procedurilor documentate în vederea
îndeplinirii în condiţii de regularitate, eficacitate economicitate şi eficienţă a obiectivelor
autorității contractante.

Procedurile operaționale în achiziții publice nu trebuie însă asociate cu un amalgam de

legislație primară, secundară și terțiară, instrucțiuni specifice, dar și de obiceiuri ale locului. O
guvernanță a achizițiilor publice eficace la nivel de autoritate contractantă presupune
instituirea de proceduri operaționale și sisteme asociate pentru a se obține asigurarea că
procesele de achiziții publice permit niveluri adecvate de control și probitate. Guvernanța
achizițiilor la nivelul autorității contractante include politica de achiziții publice, procedurile

53Ordinul SGG nr 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice,
cu modificările și completprile ulterioare
operaționale, alocări de resurse, precum și procesele de evaluare a proceselor și de revizuire
a acestora, pentru a evalua eficacitatea procesului de achiziții publice.

Ghidul achizițiilor publice online (www.achizitiipublice.gov.ro) oferă informații detaliate

pentru stabilirea guvernanței în achiziții publice.

De asemenea, o componentă relevantă a reglementărilor adresează modul de implicare a

personalului din autoritățile contractante în procesul de achiziții. Întreg personalul implicat în
achiziții trebuie să cunoască şi să susţină valorile etice, să respecte şi să aplice reglementările
cu privire la etică, integritate, evitarea conflictelor de interese, prevenirea şi raportarea
fraudelor, actelor de corupţie şi semnalarea neregulilor54.

Așa cum este subliniat și de către ONU, organizațiile și profesiile abordează deseori
standardele de conduită prin adoptarea de coduri de conduită55; în practică, modalitatea de
abordare a codului de etică (detaliat/succint) în achiziții depinde de cultura organizațională /
mediul organizațional al autorității contactante în care urmează să fie utilizat, însă în toate
cazurile este necesar a se explica obiectivele acestuia și modul/modurile de interpretare.
Totodată, profesioniștii în achiziții trebuie să fie ghidați de spiritul legii și de conceptul mai
amplu pe care codul intenționează să îl exprime, fiind necesar să înțeleagă ceea ce se
intenționează a se realiza prin adoptarea acelui cod, acelei legi sau reguli, în contextul în care
legiuitorul sau instituțiile/persoanele care elaborează/implementează politici publice sau
strategii instituționale nu vor putea niciodată să specifice într-o lege, într-un cod, regulament,
sau în altă cerință scrisă, tot ceea ce un profesionist în achiziții are nevoie să cunoască referitor
la ce este permis sau adecvat și la ce este interzis sau de evitat56.

Astfel, etica în achiziții trebuie să fie manifestă/explicită57, promovată prin fapte, conduită și
expresii, de către toate persoanele implicate în activitățile de achiziții, de la funcțiile de
conducere până la cele de execuție, astfel încât să:

creeze un mediu de încredere atât în piață cât și în rândul factorilor interesați;

54A se vedea în acest sens si Standardul 1 - Etica şi integritatea din Lista standardelor de control intern
managerial, incluse în sistemul de control intern managerial, Ordinul SGG 600/2018
55 United Nations, “UN Procurement Practitioner’s Handbook” (United Nations High Level Committee
on Management, Procurement Network, 2020 -
https://www.ungm.org/Shared/KnowledgeCenter/Pages/PPH2 - Capitolul 2 - “Ethics in Procurement”
56 Idem.
57 https://www.logisticsbureau.com/ethics-in-procurement-simple-but-not-always-easy/
 creeze premisele esențiale pentru intensificarea concurenței (reale, corecte –
creșterea participării) și pentru obținerea unui nivel mai ridicat al eficienței economice
și sociale (value for money, performanță, impact);
creeze premisele esențiale pentru încrederea publică în sistemul achizițiilor publice.

Pornind de la reglementările existente în domeniu58, precum și de la literatura de specialitate,

se pot identifica mai multe „direcții” în care se manifestă aspectele de etică și integritate în
achizițiile publice:

la nivelul activității individuale a fiecărui profesionist în achiziții – prin:

→ Loialitate față de funcția încredințată / profesie / autoritatea contractantă la care
lucrează: interesul public și interesul instituțional au prioritate – a face ceea ce
este corect, nu ceea ce este ușor/simplu59 ;
→ Respectarea legii/reglementărilor, respectiv:
✓ înțelegerea reglementărilor aplicabile, a necesității existenței lor și
a necesității respectării lor;
✓ interpretarea și aplicarea regulilor în concordanță cu „intenția
acestora” (interpretarea teleologică, prin raportare la obiectivele
avute în vedere prin reglementare);
✓ îndeplinirea responsabilităților în domeniul achizițiilor cu
respectarea regulilor relevante;
→ Integritate, respectiv:
✓ onestitate, sinceritate, imparțialitate și incoruptibilitate;
✓ realizarea activităților sau luarea deciziilor fără a lua în considerare
eventuale câștiguri personale;
✓ a nu ceda la „presiuni politice” sau de altă natură în desfășurarea
activității / luarea deciziilor în achiziții;
✓ luarea de măsuri efective față de conduita neprofesionistă sau
neetică, în concordanță cu funcția deținută și proporțional cu
circumstanțele – spre exemplu, de la discuții și acordarea de sfaturi
unei colege / unui coleg, până la raportarea către conducerea
instituției sau instituțiilor relevante;

58 United Nations, “UN Procurement Practitioner’s Handbook” (United Nations High Level Committee
on Management, Procurement Network, 2020 -
https://www.ungm.org/Shared/KnowledgeCenter/Pages/PPH2
59 https://www.logisticsbureau.com/ethics-in-procurement-simple-but-not-always-easy/
 → imparțialitate și corectitudine, respectiv obiectivitate, lipsa părtinirii
favoritismului, toleranță și moderație
→ conștiinciozitate, respectiv:
✓ exercitarea tuturor responsabilităților/sarcinilor cu atenție, în
profunzime, cu exactitate;
✓ evitarea abordărilor neglijente;
✓ depășirea semnificativă a „minimului efort”/minimei rezistențe
pentru îndeplinirea sarcinilor/responsabilităților;
✓ evitarea „scurtăturilor” pentru comoditate.
la nivelul proceselor de achiziție – pentru care, dincolo de toate aspectele de mai sus,
deopotrivă aplicabile, se pot identifica două categorii principale:
→ corectitudinea întregului ciclu al achiziției60 – reflectată prin aspecte precum:
✓ plan de achiziții care reflectă nevoile/necesitățile reale și obiective
ale autorității/entității contractante / beneficiarilor / factorilor
interesați;
✓ evitarea specificațiilor care pot conduce la limitarea (nejustificată
de nevoile/necesitățile efective și obiective ale autorității
contractante) a concurenței;
✓ evitarea criteriilor de selecție care pot conduce la limitarea
(nejustificată, în sensul de mai sus) a concurenței;
✓ evitarea folosirii unui criteriu de atribuire / a unor factori de
evaluare ce pot favoriza (în mod nejustificat) un anumit / anumiți
operatori economici; astfel, fiecare factor folosit trebuie să fie
printre cei permiși de lege dar și să reflecte avantaje obiective
pentru autoritatea contractantă / beneficiari, prin raportare la
necesitățile sale/lor și la specificul achiziției respective;
✓ obiectivitatea procesului de evaluare a ofertelor, temeinicia
aplicării criteriului/factorilor de evaluare;
✓ rigurozitatea verificării îndeplinirii obligațiilor contractuale din
toate punctele de vedere/standardelor de performanță în
executarea contractului, pentru stabilirea plăților legal datorate;
✓ legalitatea și oportunitatea eventualelor modificări contractuale;

60Cod de Conduită Etică în Achiziții publice” (2012) - ANAP pag. 10-13, 21-28
 ✓ evitarea conflictelor de interese, a manifestării concurenței
neloiale, prevenirea și raportarea actelor de corupție;
✓ un element specific important și care în anumite situații poate fi mai
puțin vizibil pentru autoritatea contractantă este reprezentat de
conștientizarea și prevenirea coluziunii / acțiunilor concertate (sau
„acordurilor”) din partea operatorilor economici care „vizează
denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura de
achiziție în cauză”61 .
→ extinderea promovării active a principiilor etice, morale și de integritate în lanțul
de aprovizionare, prin includerea de cerințe - nu numai în ceea ce privește
contractantul ci și referitor la subcontractare sau la furnizorii contractanților - cum
ar fi: condițiile legale de muncă, securitatea și sănătatea în muncă, interzicerea
muncii forțate, a muncii sub vârsta legală, nediscriminarea, expunerea lucrătorilor
la materiale chimice sau periculoase, promovarea dezvoltării sustenabile și
protecției mediului, minimalizarea sau eliminarea poluării, evitarea conflictelor de
interese și a corupției etc.
la nivel de percepție publică – în legătură cu „conduita” ce poate fi percepută de public
sau de alți observatori externi (e.g. presa, organizații cetățenești etc.) ca fiind
„inadecvată” și care poate viza aspecte sensibile, care pot influența încrederea
publicului sau a operatorilor economici (pieței) asupra autorității contractante sau
chiar asupra sistemului achizițiilor publice. Astfel, profesioniștii în achiziții publice din
sectorul public trebuie să adere la „standarde mai conservatoare” decât cei din
sectorul privat și să fie mereu conștienți de modul în care acțiunile lor sunt percepute
de observatori externi; conduita lor ar trebui întotdeauna să fie de așa manieră încât
acțiunile lor să nu poată fi percepute ca inadecvate”62.

În consecință, se poate concluziona că aspectele de etică și integritate au un rol esențial și

primordial în practica achizițiilor publice și sunt parte a guvernanței. Totodată, aspectele de
etică și integritate:

sunt parte integrantă a profesiei/funcției/ocupației;

61 e.g. art. 167(1)(d)(f), art. 167(3) și art.167(5)(6)(7) din legea nr. 98/2016, cu modificările și
completările ulterioare
62 ONU, “UN Procurement Practitioner’s Handbook” (United Nations High Level Committee on

Management, Procurement Network, 2020 -

https://www.ungm.org/Shared/KnowledgeCenter/Pages/PPH2
 reprezintă liantul care integrează toate celelalte elemente și componente în practica
achizițiilor publice;
ocupă un loc important și sunt tratate ca atare de organizații relevante precum ONU
sau CIPS (Chartered Institute of Procurement and Supply), inclusiv de către ANAP.

Dezvoltarea și aplicarea de coduri de etică și integritate în achiziții la nivel organizațional este

esențială însă nu și suficientă.

Principiile ce guvernează achizițiile publice și obiectivele avute în vedere de legiuitor (atât la

nivel național, cât și la nivelul UE) prin reglementarea domeniului achizițiilor publice
reprezintă surse principale ale eticii și integrității în achiziții publice, normele legale detaliate
constituindu-se în garanții juridice ale acestor principii și obiective; totodată, orientarea
generală în materie, inclusiv în ceea ce privește modul de aplicare a normelor legale detaliate,
precum și în situații de reglementare neclară, este oferită de: etică, integritate, principiile și
obiectivele reglementării.

Aspectele de etică și integritate cuprind mult mai mult decât elemente de

conformitate/legalitate, în contextul în care:

asigurarea legalității este absolut necesară însă nu și suficientă

interpretarea și aplicarea regulilor se realizează în concordanță cu intenția
legiuitorului și prin raportare la obiectivele avute în vedere prin reglementare, în
cadrul conceptelor și principiilor etice, existând o tendință de extindere a sferei de
utilizare a acestei abordări, cu bună credință, și către documente / instrumente /
ghiduri, recomandări, etc. ce nu au neapărat un caracter juridic per se
aspectele de etică și integritate se află într-o strânsă legătură cu interdisciplinaritatea
domeniului achizițiilor publice, prin aceea că orientează ”dozarea” și modalitatea de
integrare a elementelor/abordărilor din discipline individuale (drept, economie,
management, comunicare etc).

6 – Verificarea sistematică a rezultatelor

Guvernanţa pe mai multe niveluri sprijină schimbul de bune practici și învățarea la comun,
permițând depășirea piedicilor administrative din calea punerii în aplicare a reglementărilor
și politicilor.
Instrumentele eficiente sunt esențiale pentru punerea în aplicare și monitorizarea direcției
strategice, a bugetelor și gestionarea riscurilor.

Este de așteptat ca verificarea sistematică a rezultatelor în achiziții să se realizeze la nivelul

tuturor sistemelor sociale care au stabilite obiective spre îndeplinirea cărora sunt direcționate
prin intermediul guvernanței.

La nivelul Uniunii Europene este esențial „să se obțină o bună imagine de ansamblu asupra
potențialelor probleme structurale și a modelelor generale existente în politicile naționale
privind achizițiile publice, pentru a soluționa eventualele probleme într-o manieră mai
focalizată”63. Modalitatea de realizare a monitorizării este la latitudinea statului membru.
Scopul monitorizării este de a furniza informații care să sprijine creșterea eficienței achizițiilor
publice, printr-o mai bună cunoaștere, creșterea securității juridice și profesionalizarea
practicilor în achiziții publice.

În contextul Directivei 2014/24/UE, guvernanța vizează, din perspectiva verificării sistematice

și sistemice, următoarele:

Asigurarea punerii în aplicare corecte și eficiente a normelor în materie de achiziţii

publice, inclusiv sub aspectul transparenței

Documentarea evoluţiei tuturor procedurilor de achiziţie, prin rapoarte individuale

privind procedurile de atribuire a contractelor, astfel încât să se poată asigura
justificarea deciziilor luate în toate etapele procedurii de achiziţie,

Rapoarte naţionale și informaţii privind organizarea instituţională la nivel de stat

membru pentru implementarea, monitorizarea și aplicarea directivei, precum și
informaţii referitoare la iniţiativele naţionale în vederea furnizării de orientări sau de
asistenţă pentru implementarea normelor sau la iniţiativele menite să răspundă unor
provocări în implementarea acestor norme privind achiziţiile publice.

Cooperare administrativă pentru a asigura schimbul de informaţii cu privire la

aspectele specifice indicate în directivă64.

Aspectele vizate, includ, dar nu se limitează la planificarea achizițiilor și derularea procedurilor

de achiziții. Rezultatele monitorizării realizate la nivelul Uniunii Europene sunt relevante atât

63 Considerent 121, Preambul Directiva 2014/24

64 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului, Titlul Guvernanță
la nivel de autoritate contractantă, cât și la nivel de sistem de achiziții publice național sau
european. Informații detaliate sunt disponibile pe pagina de Internet a Comisiei Europene, în
cadrul secțiunilor dedicate achizițiilor publice65 precum și Tabloului de bord al Pieței Unice66
(„Single Market Scoreboard”).

7 – Beneficiile guvernanței în achiziții publice

Guvernanța achizițiilor publice permite direcționarea eforturilor și a resurselor asociate către

o direcție comună mai multor sisteme sociale. Având în vedere structura multi-nivel a
guvernanței în achiziții publice, ceea ce reprezintă un rezultat relevant în achiziții publice la
nivelul sistemului social de bază (autoritatea contractantă) este preluat la nivelul sistemelor
sociale pentru care rezultatul este relevant din perspectiva politicii implementate.

Guvernanța achizițiilor publice include cel puțin următoarele beneficii cheie:

Transparență: claritate și lipsă de ambiguitate cu privire la realizarea achizițiilor

publice și performanța în achiziții publice, inclusiv furnizarea de informații și
menținerea unui dialog real cu factorii interesați, la toate nivelurile: autoritate
contractantă, sistem național, respectiv sistemul EU și internațional;

Responsabilizare: procese de achiziții publice derulate de autorități contractante care

permit obținerea asigurării că profesioniștii în achiziții au autoritatea profesională
corespunzătoare pentru decizii eficace și eficiente, cu consecințe pentru
nerespectarea proceselor

Orientare: dezvoltarea și menținerea accepțiunii că achizițiile publice sunt utilizate în

beneficiul cetățenilor la nivelul tuturor sistemelor sociale, în sprijinul implementării
politicilor și în conformitate cu legislația stabilite la nivelurile sistemelor sociale
superioare

Integritate: dezvoltarea și menținerea unei culturi dedicate comportamentului etic.

65 https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/country-reports-and-information-eu-
countries_en
66 https://single-market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en
 Bibliografie
1. Arrowsmith, S.. “Public Procurement as a Tool of Policy and the Impact of Market
Liberalization Law”, (1995) Quarterly Review. 111, 235-284
2. Arrowsmith, S., ”The Past and Future Evolution of EC Procurement Law: from
Framework to Common Code?”, Public Contracts Law Journal 35, (2006), 337-384
3. Arrowsmith, S and Kunzlik, P. (eds), Social and Environmental Policies in EU
Procurement Law: New Directives and New Directions (2009), Cambridge University
Press
4. Asian Development Bank (2021), Strategic Procurement Planning (Guidance Note On
Procurement), https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-planning.pdf
5. Asian Development Bank (2018), “Quality” (Guidance Note On Procurement),
https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-quality.pdf
6. Asian Development Bank (2021), “Value for Money” (Guidance Note On
Procurement), https://www.adb.org/sites/default/files/procurement-value-
money.pdf
7. Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Ghidul achizițiilor publice,
https://achizitiipublice.gov.ro/workflows/view
8. Bolton, P, “Government Procurement as a Policy Tool in South Africa”, Journal of
Public Procurement, 6 (3), (2006) pag 193-217
9. Comisia Europeană - PUBLIC PROCUREMENT GUIDANCE FOR PRACTITIONERS on
avoiding the most common errors in projects funded by the European Structural and
Investment Funds, 2018
10. Comisia Europeană – OECD - Mainstreaming strategic public procurement to advance
regional development – Final Report
11. Comisia Europeană - Consultation document on Guidance on Public Procurement of
Innovation
12. Comunicare a Comisiei C(2021) 3573 final - „Achiziții responsabile social – un ghid al
aspectelor sociale care trebuie luate în considerare în procedurile de achiziții publice
(ediția a doua)”
13. Comitetul de Contact al instituțiilor supreme de audit din Uniunea Europeană (2010),
Public Procurement Audit, Tribunal de Contas, Lisabona, Portugal,
https://www.tcontas.pt/pt-
pt/TribunalContas/Publicacoes/ppa/Documents/PublicProcurementAudit.pdf
14. Comisia Europeană - De ce sunt importante achizițiile publice - disponibil la
https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_en
15. Comisia Europeană – Policy areas - Public procurement, disponibil la https://single-
market-scoreboard.ec.europa.eu/policy_areas/public-procurement_en
16. Comisia Europeană - EU public procurement reform: Less bureaucracy, higher
efficiency, disponibil la https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-
procurement/legal-rules-and-implementation_en
17. Comisia Europeană - Public procurement - Legal rules and implementation, disponibil
la https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/legal-rules-and-
implementation_en
18. Comisia Europeană (2018), Comunicare a Comisiei. Orientări privind achiziţiile publice
în domeniul inovării
19. Comisia Europeană (2017), Recomandare cu privire la profesionalizarea achiziţiilor
publice. Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achiziţiilor publice
20. Comisia Europeană (2015), Achiziţiile publice ca motor al inovării pentru IMM-uri şi
servicii publice
21. https://ec.europa.eu/environment/gpp/index_en.htm
22. https://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm
23. https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/tools-public-buyers/social-
procurement_ro
24. Confederation of European Security Services (CoESS) and UNI-Europa (2014), Buying
Quality Private
25. Chartered Institute of Procurement and Supply – ghiduri de studiu în vederea obținerii
certificărilor internationale în achiziții, disponibile la
https://www.cips.org/learn/books/
26. https://www.clean-fleets.eu/home/
27. Cod de Conduită Etică în Achiziții publice” (2012) - ANAP
28. Curtea Europeană de Justiție, Cauza 26/62, NV Algemene Transport- en Expeditie
Onderneming van Gend & Loos v Netherlands Inland Revenue Administration,
ECLI:EU:C:1963:1
29. European Commission, Directorate-General for Communication, Borchardt, K., ABC-ul
dreptului Uniunii Europene, Publications Office, (2018),
https://data.europa.eu/doi/10.2775/75991
30. DG GROW (2021), Public Procurement Indicators 2018, Table 2,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/48156
31. European Federation of Cleaning Industries (EFCI), UNI Europa (2016), Selecting Best
Value – A guide for public and private organisations awarding contracts for cleaning
services,
http://www.cleaningbestvalue.eu/uploads/1/6/7/9/16796136/en_cleaningbestvalue
guide.pdf
32. European Federation of Food, Agriculture and Tourism Trade Unions (2019), Choosing
best value in contracting food services. A guide for private and public client
organisations, https://contract-catering-guide.org/wp-
content/uploads/2019/09/Catering-Services_Best-Value-Guide_EN_Web.pdf
33. European PPP Expertise Centre, EIB, (2015), Value for Money Assessment Review of
approaches and key concepts,
34. https://www.eib.org/attachments/epec/epec_value_for_money_assessment_en.pdf
International Organization for Standardization, ISO 15686-5:2017 Clădiri și bunuri
construite - Planificarea duratei de funcționare: Partea 5 - Costul pe durata de viață,
https://www.iso.org/standard/61148.html
36. Interreg Europe - Ghid practic privind achizițiile publice inovatoare
37. Jackson P., OECD (2012), Value for money and international development:
Deconstructing myths to promote a more constructive discussion,
https://www.oecd.org/dac/effectiveness/49652541.pdf
38. Legislația cuprinsă în Anexa nr. 1
39. Lysons, K. Farrington B, Purchasing & Supply Chain Management, Pearson Education;
8th edition (2012);
40. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), DAC Network on
Development Evaluation, (2019), Better Criteria for Better Evaluation,
https://www.oecd.org/dac/evaluation/revised-evaluation-criteria-dec-2019.pdf
41. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2019),
Productivity in Public Procurement - A case study of Finland: measuring the efficiency
and effectiveness of public procurement, https://www.oecd.org/gov/public-
procurement/publications/productivity-public-procurement.pdf
42. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (2002), Glossary of
Key Terms in Evaluation and Results Based Management,
https://www.oecd.org/dac/peer-reviews/Development-Results-Note.pdf
43. OECD - Public Procurement for Sustainable and Inclusive Growth Enabling reform
through evidence and peer reviews
44. OECD - Going Green: Best Practices for Sustainable Procurement
45. OECD (2017), Public Procurement for Innovation. Good Practices and Strategies
https://www.oecd.org/gov/public-procurement-for-innovation-9789264265820-
en.htm
46. Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 600/2018, privind aprobarea Codului
controlului intern managerial al entităţilor publice, cu modificările și completările
ulterioare
47. Ordinul comun nr. 1068/1652/2018, emis de Ministerul Mediului și Agenția Națională
pentru Achiziții Publice, pentru aprobarea Ghidului de achiziţii publice verzi care
cuprinde cerinţele minime privind protecţia mediului pentru anumite grupe de
produse şi servicii ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini
48. Procurement of Innovation Platform, Guidance for public authorities on Public
Procurement of Innovation https://innovation-procurement.org/ şi http://innovation-
procurement.org/why-buy-innovation/
49. Popa, N., ”Teoria generală a dreptului”, (2002), All Beck
50. Rațiu, A., ”Dreptul achizițiilor publice – Volumul I: Contractul de achiziție publică,
regimul juridic aplicabil atribuirii contractului”, (2017), Univers Juridic
51. Security Services, http://www.securebestvalue.org/wp-
content/uploads/2014/11/Best-Value-Manual_Final.pdf
52. SIGMA - Market Analysis, Preliminary Market Consultations, and Prior Involvement of
Candidates/Tenderers, 2016
53. SIGMA (2016), Brief 34, Life-cycle Costing,
https://www.sigmaweb.org/publications/Public-Procurement-Policy-Brief-34-
200117.pdf
54. SIGMA (2016), Brief 8, Setting the Award Criteria,
https://www.sigmaweb.org/publications/Public-Procurement-Policy-Brief-8-
200117.pdf
55. Trepte, P., ”Public Procurement in the EU: A Practitioner’s Guide”, (2007), Oxford
University Press
 56. The World Bank (2020), Procurement Regulations for IPF Borrowers - Procurement in
Investment Project Financing - Goods, Works, Non-Consulting and Consulting Services,
Fourth Edition, - November 2020,
https://thedocs.worldbank.org/en/doc/178331533065871195-
0290022020/original/ProcurementRegulations.pdf
57. Thai, Khi V., ”Public Procurement Re-Examined” [online], Journal of Public
Procurement, vol. 1, ed. 1, 9-50, (2001), disponibil la adresa
http://ippa.org/jopp/download/vol1/Thai.pdf
58. von der Leyen, U., ”A Union that strives for more – My agenda for Europe – By
candidate for President of the European Commission, Ursula von der Leyen: Political
Guidelines for the Next European Commission 2019-2024”,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/political-guidelines-next-
commission_en_0.pdf

Alte resurse online:

1. https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/what-european-
commission-does/law/areas-eu-action_en
2. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-
justice_ro
3. https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/international-
public-procurement_en
4. https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-
procurement_en#:~:text=Public%20procurement%20refers%20to%20the,mi
nimum%20harmonised%20public%20procurement%20rules
5. https://policy.trade.ec.europa.eu/help-exporters-and-importers/accessing-
markets/public-procurement_en
6. Tratatele UE (în vigoare) - versiunile consolidate 2016, OJ C 202/1, disponibile
la https://eur-lex.europa.eu/collection/eu-law/treaties/treaties-force.html
7. Acorduri fondatoare UE - https://europa.eu/european-union/law/treaties_ro
8. Tipuri de acte legislative, regulamente și directive ale UE -
https://europa.eu/european-union/law_ro
9. Linii directoare pentru realizarea de achiziții verzi elaborate de Comisia
Europeană disponibile la adresa
https://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm
10. Acordul privind achizițiile publice (AAP) (parte din acordurile plurilaterale
incluse în Acordul privind înființarea Organizației Mondiale a Comerțului - OMC),
disponibil la https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/gp_gpa_e.htm
precum și în cadrul portalului https://e-gpa.wto.org
11. Ghidului achizițiilor publice disponibil la adresa https://achizitiipublice.gov.ro
12. ProcurCompEU disponibil la adresa https://ec.europa.eu/info/policies/public-
procurement/support-tools-public-buyers/professionalisation-public-
buyers/procurcompeu-european-competency-framework-public-procurement-
professionals_en#procurcompeu
13. DG GROW, Public Procurement Indicators 2018,
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/48156
14. https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-
deal_en
15. http://anap.gov.ro/web/legislatie-primara/
16. http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-secundara/
17. http://anap.gov.ro/web/legislatie/legislatie-tertiara/;
18. United Nations, “UN Procurement Practitioner’s Handbook” (United Nations
High Level Committee on Management, Procurement Network, 2020 -
https://www.ungm.org/Shared/KnowledgeCenter/Pages/PPH2