Introducere Si Parte Practica

Introducere
La momentul actual, în Uniunea Europeană sunt înregistrate decalaje de dezvoltare între statele
membre, care amenință poziția uniunii la nivel mondial. UE nu poate funcționa ca o ”adevărată
Uniune”, atât timp cât există disparități economice și sociale între regiunile statelor membre.
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, Uniunea Europeană are nevoie să reducă decalajele dintre
regiunile statelor și dintre statele membre per ansamblu. Principalele instrumente financiare pe
care UE le poate utiliza în acest sunt fondurile europene. Diferența de dezvoltare dintre statele
Europei de Vest și cele Centrale și de Est a fost și este încă mare, motiv pentru care fondurile
europene au menirea de a reduce acest decalaj. Astfel, ideea de convergență a luat amploare, iar
promovarea obiectivului de coeziune economică și socială la nivel european, a condus la grăbirea
acestui proces.1
Sistemul comunist care a condus țările ECE le-a lăsat un patrimoniu care poate afecta chiar și în
prezent dezvoltarea lor: lipsa antreprenoriatului și a competențelor, corupția, lipsa infrastructurii,
lipsa unui sistem juridic sofisticat, pericol moral și inegalitate.2
Regiunile statelor din Europa Centrală și de Est se încadrează cel mai bine în cele trei criterii
stabilite de UE pentru contractarea fondurilor europene. Conform C. Serbanica și D. Constantin,
deși statele CEE au beneficiat în ultimii ani de investiții serioase și au introdus metode moderne
de producție și management, acestea suferă încă de un deficit inovativ serios. Înainte ca statele
ECE să adere la Uniunea Europeană, principalii beneficiari ai fondurilor au fost state precum
Irlanda, Portugalia, Spania și Grecia.
Spre exemplu, dacă vorbim despre un stat precum România, nevoia de investiții în domenii
precum educație, sănătate, mediu, infrastructură, este ridicată. Pe lângă acestea, este nevoie ca
țara să respecte și criteriile de convergență, necesare pentru aderarea în viitor la Zona Euro, fapt
pentru care volumul investițiilor străine directe și întreaga absorbție a fondurilor europene vor
juca un important rol în sprijinirea eforturilor de investiții3.
Conform D. Marin, convergența economică va fi impulsionată de progresul tehnic. Fără

promovarea unor tehnologii performante, statele membre mai sărace nu vor beneficia de
convergență, întrucât nu vor ține pasul cu cele mai noi tehnologii utilizate deja în țările
dezvoltate, iar decalajul dintre ele se va mări considerabil. Quah a ajuns la concluzia că statele
1
Dinu Marin, Cristian Socol, Marius Marinaș, Mecanisme de Convergență și Coeziune, pag 13-15, 2005
2
Tea Lovrinovic, Martina Nakic, The Impact Of Eu Funds On The Development Of Transition Economies, 13th
International Scientific Conference on Economic and Social Development Barcelona, 14-16 April 2016, pag. 144
3
Dragotă Violeta, Buzilă Nicoleta, Dogan Mihaela Simona, Importance Of Investments In Romania By European
Funds
bogate au tendința de a rămâne bogate, cele sărace tind către un nivel scăzut al dezvoltării, iar
cele dezvoltate la un nivel mediu, vor deveni fie bogate, fie sărace.
Reducerea decalajelor se realizează în special prin Politica de Coeziune, menită să ajute statele
membre să se dezvolte, prin sprijinirea competitivității afacerilor, crearea locurilor de mucă,
dezvoltare durabilă, îmbunătățirea calității vieții etc. Politica de Coeziune ajută și la îndeplinirea
obiectivelor Strategiei Europa 2020, legate de inovație, educație, crearea de noi locuri de muncă,
climă și energie și incluziune slocială. Astfel, au fost investiți peste 350 miliarde de euro pentru
această politică (aprox. o treime din bugetul total al UE), care să contribuie la îndeplinirea
obiectivelor și să răspundă nevoilor de dezvoltare ale regiunilor UE. Fondurile Structurale și de
Investiții Europene - Fondurile ESI4, sunt principalele trei fonduri care ajută la atingerea
obiectivelor Politicii de Coeziune.5
Instrumentele financiare ale politicii de coeziune economică și socială sunt Fondurile structurale
și Fondul de coeziune. Aceste instrumente susțin reducerea decalajului dintre dezvoltarea
diferitelor regiuni din statele membre și promovează, în acest scop, coeziunea economică și
socială. Normele generale pentru fondurile structurale și fondul de coeziune au fost stabilite prin
Regulamentul Consiliului UE nr. 1083/2006, care definește cadrul general pentru FEDR, FSE și
FC. Scopul politicii de coeziune, implicit a implementării fondurilor structurale, constă în
transformarea și modernizarea economiei regiunilor și a țărilor UE care au rămas în urmă în
pregătirea lor pentru concurența pe piața unică și, respectiv, în zona euro. Astfel, fondurile sunt
create pentru îmbunătățirea calității vieții indivizilor, cum ar fi oportunitatea ca studenții statelor
membre să studieze în afara țării lor, posibilitatea ca cercetătorii să își dezvolte propriile idei, un
acces mai facil al micilor întreprinderi pe piețe mai mari etc.
Principalele tipuri de fonduri și obiectivele lor
1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) are ca obiectiv promovarea coeziunii

economice și sociale prin reducerea dezechilibrelor dintre regiuni. O mare parte din
resursele acestui fond, contribuie la crearea de locuri de muncă durabile și oferă sprijin
pentru IMM-uri, cercetare și dezvoltare, proiecte culturale și diverse inițiative locale. De
asemenea, cofinanțează proiecte de infrastructură precum modernizarea drumurilor
publice locale, inițiative de eficiență energetică etc. FEDR finanțează proiecte doar la
nivel regional.
2. Fondul social european (FSE) contribuie la readucerea la viața profesională șomerii și
persoanele defavorizate. Prin finanțarea programelor sale de formare, această categorie a
populației statelor membre, are șanse mai mari de a obține un loc de muncă. Totodată,
FSE contribuie la îmbunătățirea oportunităților de educație în UE și la promovarea
4
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune.
5
Stefan-Florin Corcodel, The Impact Of The European Social Fund On Economic And Social Development In
Romania, 27th International Scientific Conference on Economic and Social Development – Rome, 1-2 March 2018,
pag 252-253.
incluziunii sociale. Cu alte cuvinte, acest fond vizează în special îmbunătățirea capitalului
uman.6
3. Fondul de coeziune (CF) este creat pentru a accelera convergența economică, socială și
teritorială. CF este în prezent destinat țărilor cu PIB pe cap de locuitor sub 90% din
media comunitară și funcționează numai la nivel național. În mare parte, acest fond
cofinanțează proiecte de infrastructură de mediu și de transport de interes comun. De
asemenea, reursele alocate fondului sprijină și energia regenerabilă.7
În afara fondurilor structurale și de investiții europene, mai există Fondul de Solidaritate al

Uniunii Europene și Instrumentul pentru Asistență de Preaderare (IAP).
IAP reprezintă un instrument financiar destinat statelor candidate sau potențial condidate la
aderarea la UE și înlocuiește fostele programe ajutătoare8, în timp ce Fondul de Solidaritate
servește ca instrument principal care vine în ajutorul statelor membre ce se confruntă cu
catastrofe naturale semnificative. IAP este conceput pentru a acoperi cinci scopuri diferite:
asistență pentru tranziție și construirea instituțiilor, cooperare transfrontalieră, dezvoltare
regională, resurse umane și dezvoltare rurală.9
De-a lungul timpului, Fondurile Structurale au cunoscut un proces dinamic și s-au modificat și
ajustat în funcție de schimbările economice, sociale și politice, fiind folosite diferite scheme de
finanțare. Nevoia de fonduri necesare pentru a diminua diferențele dintre regiuni ale statelor
europene și a se dezvolta astfel și statele defavorizate, a fost remarcată încă din anul 1957, în
Tratatul de la Roma. Obiectivul stabilit făcea referire la „consolidarea unității economiilor și
asigurarea dezvoltării armonioase prin restrângerea decalajelor dintre regiuni și redistribuirea
către cele mai puțin favorizate zone".10
Începând cu anul 1988, bugetul UE a fost construit pe bază multianuală. Comisia Europeană,
împreună cu membri UE, elaborează un program multianual pe o perioadă de 7 ani. Bugetul
alocat a crescut de la o perioadă la alta. Astfel, bugetul pentru Politica de Coeziune s-a majorat și
el, de la 213 mld. euro în perioada 2000-2006, la 308 mld. euro în 2007-2013 și ajungând la
351,8 mld. euro pentru perioada 2014-2020. În general, bugetul este susținut de instrumente
structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de
Coeziune) și două acțiuni complementare (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală și Fondul European pentru Pescuit). Programarea și implementarea fondurilor structurale
6
Comisia Europeană, Fondul Social European, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/social-fund/
7
Comisia Europeană, Fondul de Coeziune, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/
8
PHARE, PHARE CBC, ISPA, SAPARD, CARDS
9
Comisia Europeană, Instrumentul pentru Asistenta de Preaderare (IAP),
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/ipa/
10
Corina CACE, Sorin CACE, Victor Nicolăescu, Absorption Of The Structural Funds In Romania, Romanian
journal of economic forecasting, 2011, pag. 84-85
se realizează prin Programele operaționale (PO), documente pregătite de statele membre și
adoptate de Comisia Europeană ca parte a Cadrului Strategic Național de Referință provenit din
Planul Național de Dezvoltare. 11 UE alocă, de asemenea, sume importante pentru IAP, un
instrument financiar destinat statelor candidate sau potențial candidate la aderarea la Uniune.
Alocările bugetare pentru fondurile structurale se fac conform unui proces de negociere în două
etape: în primă fază, guvernele naționale fac negocieri legate de mărimea totală a fondurilor pe
fiecare stat și de criteriile generale de alocare; în a doua fază, negocierile naționale au ca bază
două principii, cel al adiționalității și cel al complementarității, moment în care se decid regiunile
eligibile, dar și nevoile acestora pentru finanțarea fondurilor structurale.12
Conform C. Cace (Absorption Of The Structural Funds In Romania) , există trei tirpuri de strategii, în
funcție de orientatea lor cu prioritate către obiective specifice, în care se încadrează statele
membre beneficiare de fonduri: strategii privind ocuparea și competitivitatea regională, specifice
statelor: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Olanda, Suedia, Marea Britanie;
strategii tranzitorii au mixte (care combină convergența cu competitivitatea regională), specifice
țărilor Cipru, Germania, Grecia, Italia, Portugalia și Spania și strategii de convergență, specifice
statelor ECE și Maltei.
Prin investițiile făcute, UE intenționează să combată șomajul și să sporească competitivitatea și

creșterea economică oferind sprijin pentru inovare, formare profesională și educație în orașe și
zone rurale. Acestea vizează, de asemenea, promovarea antreprenoriatului, combaterea
excluderii sociale și contribuirea la dezvoltarea unei economii prietenoase cu mediul și eficiență
a resurselor.
Perioada de finanțare 2000-2006
Fondurile UE au funcționat în perioada 2000-2006 în conformitate cu patru principii de bază:

concentrarea pe un anumit set de priorități; programare, mai exact elaborarea unor planuri
strategice, cu accent mai mic pe implementarea proiectelor izolate; parteneriatele cu statele
membre, cu structurile sub-naționale guvernamentale și complementaritate, care presupune că
fondurile trebuie să fie un complement și mai puțin un substitut pentru cheltuielile statului
membru.13
Noile state membre care au aderat la UE în 2004 și 2007 au beneficiat de un sprijin financiar
important în perioada de preaderare și după.Statele ECE au beneficiat de ajutor financiar din
partea UE, în timpul acestei perioade de finanțare, prin ISPA (sau Instrumentul de Politici
Structurale de Pre-Aderare). Exceptând România și Bulgaria, care au beneficiat de ISPA în toată
11
Gheorghe Zaman, George Georgescu, Structural Fund Absorption: A New Challenge For Romania?, Romanian
Journal of Economic Forecasting , pag. 139, 2009
12
Corina CACE, Sorin CACE, Victor Nicolăescu, Absorption Of The Structural Funds In Romania, Romanian
journal of economic forecasting, 2011, pag.85-86
13
Cace, Corina and Cace, Sorin and Iova, Cristina and Victor, Nicolaescu, Absorption capacity of the structural
funds. Integrating perspectives, Revista De Cercetare Și Intervenție Socială - Volumul 27/2009, pag 10, 2010
perioada 2000-2006, restul de opt state (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia,
Slovenia și Ungaria) au beneficiat de ISPA doar pe perioada 2000-2004, urmând ca după
aderarea lor la UE în 2004, să fie finanțate din Fondul de Coeziune. 14 Acest sprijin financiar, prin
fonduri structurale și de coeziune, a fost și este acordat pentru atenuarea disparităților dintre
statele membre, împreună cu dezvoltarea economică și socială.
Conform planificării bugetare multianuale 2007-2013, bugetul total al Uniunii pentru această
perioadă a fost de 826,4 miliarde de euro, din care 35,7% au fost pentru politica de coeziune,
respectiv 347,41 miliarde de euro (prețuri curente în 2007), suma reprezentând aproximativ
0,37% din VNB al UE-27. Aceasta arată rolul important acordat de către Uniunea Europeană
pentru politica de coeziune economică și socială. Faptul că cele mai sărace regiuni, cu cele mai
urgente nevoi de finanțare, se află în noile state membre a însemnat că aproximativ 51,3% din
totalul resurselor politicii de coeziune se îndreaptă către noile state membre.
Astfel, în perioada 2007-2013 se evidențiază acentul pus pe politica de coeziune socială și

economică a uniunii, prin bugetul alocat care a fost mult mai mare comparativ cu precedentul
(aproape 35% din bugetul total al UE). Ghe. Zaman și G. Georgescu remarcă în lucrarea lor
intitulată „Structural Fund Absorption: A New Challenge For Romania?”, trei obiective majore
pe îndeplinirea cărora s-au bazat fondurile UE în această perioadă: convergență (care a avut un
procent de 81,5% din totalul fondurilor structurale, adică suma alocată a fost de 215 mld. euro),
obiectivul vizând regiunile din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75 la sută
din media comunitară și regiunile din care făceau parte noile state membre, care în urma aderării
la UE se situau sub nivelul mediu european; obiectivul competitivității regionale și ocuparea
forței de muncă, pentru care sunt alocate 49 de miliarde EUR (16% din fondurile structurale),
destinate regiunilor care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergență și Cooperarea
teritorială europeană, obiectiv susținut de 8 miliarde EUR (2,5% din fondurile structurale), care
vizează cooperarea transnațională, cooperarea transfrontalieră și interregională.
Prin politica de coeziune din perioada 2007-2013 s-a subliniat importanța promovării dezvoltării
durabile și consolidarea competitivității, fiind esențial să se concentreze resursele pe cercetare și
inovare (RTDI), antreprenoriat, societatea informațională și formarea și adaptabilitatea
lucrătorilor. Politica oferă diferite programe, scheme, proiecte, subvenții și instrumente
financiare care pot fi utilizate pentru a sprijini inovarea. Acestea includ programele operaționale
sectoriale (PO) care acordă prioritate proiectelor de cercetare orientate spre economie și
întreprinderilor comune de știință și afaceri. Politica de coeziune s-a adresat în special statelor
14
European Commission, Ex Post Evaluation Of The Cohesion Fund (Including Former Ispa) In The 2000-2006
Period Work Package E, 2012, pag 1-3
ECE care au întâmpinat și întâmpină în continuare probleme legate de inovare și promovarea
tehnologiilor autohtone.
Sume alocate pentru statele ECE în perioada 2007-2013
Sursa datelor: DG Region (ANEXE)-de refăcut
În perioada 2014-2020 s-a pus accent pe diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate
acestea, s-a estimat că nu este un obiectiv ușor de realizat și nu va putea fi îndeplinit dacă
politica de coeziune, al doilea obiectiv ca importanță, nu contribuie la îndeplinirea acestuia.
Astfel, se acordă o atenție deosebită investițiilor sprijinite prin fondurile UE pentru a se observa
dacă acestea contrazic obiectivul de combatere a schimbărilor climatice.15
15
De exemplu, sprijinul exclusiv pentru infrastructura de transport rutier poate duce la creșterea traficului și a
emisiilor aferente, dacă nu există o strategie de transport durabilă.
În cadrul programelor, instrumentele de politică s-au bazat în principal pe subvenții
nerambursabile, deși utilizarea instrumentelor financiare este în creștere. 16 Există scheme de
sprijin direct și indirect. Cele directe vizează întreprinderile, inclusiv subvenții pentru investiții
pentru dezvoltarea de produse și servicii noi sau îmbunătățirea celor existente, pentru
modernizarea companiei; pentru achiziționarea echipamentelor necesare desfășurării cercetării și
dezvoltării; subvenții pentru investiții în active fixe și necorporale legate de crearea de noi
companii, diversificarea producției în întreprinderile existente prin introducerea de noi produse
suplimentare sau schimbarea fundamentală a procesului de producție general al unei întreprinderi
existente; subvenții pentru extinderea pe piețele externe etc .; granturi pentru IMM-uri pentru
transfer de tehnologie și pentru crearea de rețele de colaborare etc. Schemele indirecte vizează
organizațiile de cercetare și dezvoltare și includ subvenții pentru investiții necesare construcției
și modernizării laboratoarelor științifice; granturi acordate universităților pentru înființarea
companiilor spin-off; subvenții pentru dezvoltarea inițiativelor de antreprenoriat la universități.
În ceea ce privește absorbția de fonduri, literatura arată că în general capacitatea statelor de a

absorbi fonduri europene depinde de anumiți factori, precum: capacitatea de absorbție
administrativă, care presupune gestionarea unei mari cantități de activități administrative
deoarece se referă la performanța administrațiilor publice la nivel central, regional și local,
proiectarea programului, evaluarea proiectului, asigurarea coordonării între partenerii principali
și supravegherea finanțării și implementării; capacitate de absorbție macroeconomică care face
referire la capacitatea de a genera suficiente oportunități de investiții pentru a utiliza fondurile
structurale într-un mod eficient și capacitatea de absorbție financiară, adică posibilitatea de a
cofinanța aceste programe prin garanția inițială cu fonduri de la bugetul național.17
16
De exemplu, fonduri de împrumuturi pentru inovare.
17
Ramona Țigănașu, Cristian Încalțărău, Gabriela Carmen Pascariu, Administrative Capacity, Structural Funds
Absorption and Development. Evidence from Central and Eastern European Countries, Romanian Journal Of
European Affairs, vol. 18, nr 1, iunie 2018, pag 41
Metodologia de cerecetare
Cecetarea mea se bazează pe date statistice și calcule proprii pe baza acestora.
Din păcate am întâmpinat multe dificultăți în legătură cu disponobilitatea datelor necesare

îndeplinirii obiectivelor mele, motiv pentru care nu am reușit să ajung în totalitate la rezultatele
propuse. Datele pentru România legate de infrastructură, cercetare dezvoltare (exemplu: număr
total de întreprinderi inovatoare), numărul total de locuri de muncă create/an etc sunt deficitare,
vechi sau inexistente.
Din cauza întârzierii lucrărilor și a implementării proiectelor, am fost nevoită să lucrez și cu

datele decise (ex. proiectele de infrastructură rutieră întârziate).
Parte practică
Fondurile europene sunt necesare în special statelor în curs de dezvoltare, care nu dețin
suficiente resurse financiare necesare pentru dezvoltarea economiei prin investiții. PIB/locuitor
este principalul indicator utilizat în funcție de care se alocă Fondurile Europene Structurale și de
Investiții (FESI). Astfel, fondurile sunt alocate în cele mai mari procente, statelor din Europa
Centrală și de Est, care au cele mai slab dezvoltate regiuni din UE. Domeniile acoperite de
fondurile structurale sunt diverse, iar numărul de programe operaționale dezvoltate de fiecare stat
membru diferă de la o țară la alta. În ceea ce privește conținutul programelor, fondurile continuă
să fie alocate în mare parte programelor naționale în următoarele domenii: îmbunătățirea calității
mediului, infrastructură, dezvoltarea resurselor umane și ajutor pentru IMM-uri. Necesitățile
presante din infrastructura, mediul și rețelele de transport au intensificat lupta pentru finanțare
între diferitele priorități.
Deși nu au ajuns încă la nivelul țărilor din Vest, au obținut totuși succese incontestabile în ceea
ce privește progresul social, îmbunătățirea nivelului de trai și reforme politice și instituționale.18
Anul 1990 a venit cu o schimbare socioeconomică majoră pentru țările ECE, care și-au deschis
piețele către capitalul global și sursele externe de cunoștințe, în timp ce se integrau în rețelele de
producție europene și globale.19De asemenea, statele ECE au avut și avantajul unui cost redus al
forței muncii, de un personal destul de bine pregătit și piețe aflate în expansiune, care au atras
investiții străine directe importante pentru această regiune. Acestea au reprezentat puncte cheie
pentru un început promițător la trecerea către o economie de piață eficientă și la creșterea
competitivității. Cu toate acestea, conform C. Șerbănică (2018), există o diferență între creșterea
rapidă a productivității înregistrată de țările ECE și performanța în dezvoltarea capacităților
inovatoare. Deficitul inovativ încă există, iar pentru unele țări, precum România sau Bulgaria,
diferența față de media UE în ceea ce privește cheltuielile pentru inovare ca procent din PIB, este
18
Cristina Serbanica, Daniela Luminiţa, Constantin EU Cohesion Policy and Innovation Support in Central and
Eastern Europe: A Critical Review, CESifo Forum 1 / 2018 March Volume 19, pag 24
19
Idem
mare. Aceste probleme sunt legate în mare parte de moștenirea comunistă. Astfel, contribuția
fondurilor europene, menite să contribuie la reducerea decalajelor, este importantă pentru
impulsionarea devoltării economice.
România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate diferențe regionale din Uniune, chiar dacă
în ultimii ani, acestea s-au mai micșorat. Capitala a înregistrat un PIB/loc de 144% din media
Uniunii, în timp ce una dintre cele mai puțin dezvoltate regiuni ale țării, regiunea de Nord-Est, a
avut un procent de 39% din media UE. Cele mai puțin dezvoltate regiuni ale țării sunt regiunile
de Nord-Est, Sud-Est și Sud-Vest. Acestea sunt regiuni sărace, care au înregistrat cea mai mică
rată de creștere.
Ultimul raport de țară, arată că printre principalii factori care au dus la disparități atât de mari se
află invetițiile reduse în regiunile considerate sărace și productivitatea mai scăzută, dar și
infrastructura precară și investițiile publice care sunt insuficiente în aceste zone. Lipsa
serviciilor de transport public în aceste regiuni conduc la izolarea comunităților marginalizate,
iar accesul indivizilor din aceste zone la serviciile esențiale este redus.20
Acestea sunt probleme cu care se confruntă statele ECE în general. Dacă facem referire la
Polonia, datele arată că, toate regiunile acestui stat sunt eligibile pentru acordarea sprijinului
financiar din partea UE, însă regiunea cea mai grav afectată, cea mai puțin dezvoltată este cea
estică. Polonia de Est este o regiunie întinsă, care ocupă peste 30% din suprafața țării și unde
locuiește 21% din populația acestui stat (aprox. 8 milioane de locuitori). Această regiune este
mai puțin atractivă pentru investitori, în special din cauza incapacității autorităților de a se adapta
la schimbările economice, motiv pentru care structura economiei acestei zone este slab
dezvoltată. Astfel, s-au conturat probleme destul de delicate, de o importanță deosebită fiind
fenomenul migraționist în această regiune, care a condus la diminuarea populației. De asemenea,
o altă problemă cu care se confruntă această zonă și toate stalele CEE în general, este legată de
nivelul slab de inovare. Programul Operațional ”Dezvoltarea Poloniei de Est” reprezintă unul
dintre instrumentele pentru atragere de fonduri, pe care Polonia îl folosește în scopul reducerii
disparităților regionale. El a fost lansat în anul 2007, dar continuă și în perioada actuală, 2014-
2020 și are drept obiective, îmbunătățirea infrastructurii de transport și sprijinirea
antreprenoriatului și a IMM-urilor inovatoare.
Planul Operațional Regional în România (POR) promovează creșterea economică durabilă și

sustenabilă a țării, prin îmbunătățirea condițiilor de viață și a pieței muncii. Acest program a fost
conceput în scopul rezolvării unor probleme semnificative cu care se confruntă România. Astfel,
POR trebuie să aducă schimbări favorabile pentru următoarele provocări: o economie bazată pe
20
European Commission, Country Report Romania 2020, 2020 European Semester: Assessment of progress on
structural reforms, prevention and correction of macroeconomic imbalances, and results of in-depth reviews under
Regulation (EU) No 1176/2011, 2020, pag.
emisii scăzute de carbon, îmbunătățiri în infrastructura economică și socială atât pe plan
regional, cât și local, dezvoltare durabilă a mediului urban și competitivitate regională.
Date fiind cele spuse mai sus, prioritățile de finanțare se vor concentra pe sprijinirea IMM-urilor
inovatoare și creșterea competitivității acestora în general; promovarea unei economii cu emisii
scăzute de carbon (în special prin investiții în eficiența energetică a clădirilor
publice/rezidențiale, a iluminatului public etc); promovarea turismului și a patrimoniului
cultural; creșterea investițiilor în infrastructura unor domenii precum cel medical, educațional,
social și de formare profesională etc.
Sursa: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip102_en.pdf
Graficul de mai sus arată alocările pentru perioada 2014-2020, statele cu cele mai mari sume
alocate fiind cele din Europea Centrală și de Est.
Perioada de finanțare 2007-2013, a dovedit importanța fondurilor europene pentru dezvoltarea

regiunilor defavorizate/sărace. Astfel, la nivel general, s-au creat peste 500.000 de noi locuri de
muncă, dintre care în jur de 21.000 în domeniul cercetării-inovării. A fost îmbunătățit accesul la
internet pentru peste 5 milioane de locuitori, PIB-ul/locuitor s-a îmbunătățit (de la 60,5% din
media UE în 2007, la 62,7% în 2010), au fost sprijinite peste 60.000 de proiecte de cercetare, s-
au făcut investiții pentru îmbunătățirea situației mediului înconjurător, au fost sprijinite și IMM-
urile, iar exemplele pot continua.21 N.C.Surubaru a subliniat în lucrarea sa22 importanța finanțării
europene pentru România și Bulgaria. Pentru ambele țări, finanțarea UE a devenit una dintre cele
mai semnificative surse de investiții publice. Astfel, s-a realizat o cantitate considerabilă de
investiții publice cu ajutorul acestora. Un exemplu ar fi afirmația Comisiei Europene care arată
că în perioada anterioară de finanțare aproximativ 70% din totalul investițiilor publice în
Bulgaria și 40% în România au fost finanțate prin fonduri structurale. Comisia Europeană este de
părere că fondurile au acționat ca un buffer și au redus la minimum efectele devastatoare ale
crizei din 2008, prin menținerea nivelurilor investițiilor, care ar fi scăzut cu 50% în lipsa
fondurilor.23
Impactul politicii de coeziune asupra investițiilor publice în perioada de finanțare 2007-2013
Sursa datelor: Comisia Europeană, Sixth report on economic, social and territorial cohesion
21
Comisia Europeană, Introducere în politica de coeziune a UE perioada 2014-2020, iulie 2014,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf
22
Neculai-Cristian Surubaru (2020): European funds in Central and EasternEurope: drivers of change or mere
funding transfers? Evaluating the impact of European aid on national and local development in Bulgaria and
Romania, European Politics and Society, pag 5
23
European Commission. (2014). Investment for jobs and growth. Promoting development and good governance
in EU regions and cities: Sixth report on economic, social and territorial cohesion. Brussels: DG Regional and Urban
Policy, pag xv
Graficul reflectă impactul pozitiv al fondurilor europene asupra evoluțiilor investițiilor publice
pe timp de criză, la nivelul UE28. Se estimează că din cauza colapsului care a lovit economia
lumii în 2008, investițiile publice ar fi fost substanțial mai reduse în lipsa ajutorului primit din
partea UE, prin fonduri. Criza economică a ”distrus” practic evoluția pozitivă a statelor membre
și a afectat în special partea sudică a Europei. În acest fel, disparitățile dintre regiuni s-au adâncit
și mai mult, sărăcia a crescut și exluziunea socială la fel. Bineînțeles că efectele sale negative au
avut repercurisuni și asupra îndeplinirii obiectivelor Strategiei 2020.
Fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2014-2020 au în vedere sprijinirea direcțiilor

fundamentale de dezvoltare economică și socială a UE, adoptate în Strategia Europa 2020.
Aceasta este o nouă abordare strategică a UE și include obiectivele fundamentale, pe care
intenționează să le atingă în 2020 în domeniul economic și social. În această strategie, Comisia
Europeană propune trei priorități care se consolidează reciproc: creștere inteligentă: dezvoltarea
unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creștere durabilă: promovarea unei economii mai
eficiente în termeni de resurse, „mai ecologică” și mai competitivă; creștere incluzivă:
promovarea unei economii cu o rată mare de ocupare a forței de muncă, asigurând coeziunea
socială și teritorială.
Regiunile eligibile pentru finanțare din cele trei fonduri, FEDR, Fondul de Coeziune și FSE,
trebuie să se încadreze în una dintre următoarele categorii (în funcție de PIB/loc): regiuni mai
puțin dezvoltate (<75% din media UE), regiuni de tranziție (75% - 90%) și regiuni mai
dezvoltate (> 90%).
Comisia Națională de Prognoză a estimat care ar fi impactul acestor fonduri asupra PIB-ului în
special și a economiei românești în general, printr-un studiu realizat pentru perioada 2014-
2020.24 Rezultatele studiului arată că fondurile europene contribuie la creșterea investițiilor și a
productivității totale a factorilor, care conduc la o creștere a PIB-ului și care se reflectă în final în
bugetul public total, prin majorarea veniturilor bugetare. Astfel, fondurile contribuie la
îmbunătățirea situației economice generale, cu efecte pozitive atât în mediul public, cât și
privat.25
România are al patrulea cel mai mare buget UE alocat pentru perioada 2014-2020, cu un buget
total de peste 36 miliarde de euro, dintre care 30,8 miliarde bani europeni, având în față țări
precum Polonia (cel mai mare buget al Uniunii), Italia și Spania la nivel european. Dintre statele
ECE, Polonia are cel mai mare buget alocat, de aproximativ 105 miliarde euro fond total, dintre
care peste 86 miliarde euro bani europeni.
24
CNP, Valentin Lazea, Lucian Anghel, Gabriel Biriş, Paul Ivan, Prioritizarea Politicilor Uniunii Europene Prin
Prisma Avantajelor Produse De Acestea Pentru România, În Perspectiva Participării La Negocierile Desfăşurate În
Cadrul Procesului De Revizuire A Bugetului Comunitar, http://www.cnp.ro/inovatie/docs/seminar-studii-24-02-
2012/prezentare_finala.pdf
25
Spre exemplu, conform studiului, o creștere a investițiilor și a productivității totale a factorilor cu 1% conduce la
o majorare a PIB-ului cu 0,29%, respectiv 0,89%.
Bugetul total pe tipuri de fond (România)-13.03.2020
Buget UE pe tipuri de fond

FEPAM YEI
0.6% 0.9%
FC
FEADR 0.222
0.263
FSE
14,8%
FEDR
0.353
Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO
România primește cel mai mare procent (73%) pentru Fondurile Structurale, deoarece, exceptând
regiunea București-Ilfov, toate regiunile sunt eligibile pentru a primi aceste fonduri. Un procent
destul de mare (26,3%) este alocat și pentru FEADR, dat fiind faptul că sectorul agricol al țării
este încă precar.
Așa cum arată graficul de mai sus, Fondurile Structurale (FEDR, FSE și FC) primesc cel mai
mare procent din bugetul alocat fondurilor europene, sume ce se îndreaptă către regiunile cele
mai puțin dezvoltate ale Uniunii. Accentul pus de UE pe coeziunea economică și socială este
semnificativ și în această perioadă de finanțare, dat fiind faptul disparitățile sunt încă prezente.
Bugetul total pe teme-13.03.2020
Buget total pe teme (mil. euro)

Tehnologiile informațiilor și comunicațiilor
Eficiența administrației publice
Cercetare și Inovare
Asistență tehnică
Pregătire educațională și profesională
Adaptarea la schimbările climatice și prevenția riscului
Sustenabilitatea și calitatea forței de muncă
Economii cu emisii reduse de carbon
Incluziune socială
Competitivitatea IMM-urilor
Protecția mediului și eficiența resurselor
Infrastructură de rețea în transport și energie
0 00 00 00
0 0 0
00 00 00
0 00 0 00 0 00
50 1 00 1 50
ERDF CF ESF EAFRD EMFF YEI TOTAL
Dintre toate temele propuse, tema ”Infrastructură de rețea în transport și energie” a primit cea
mai mare sumă, urmată de Protecția Mediului și Competitivitatea IMM-urilor. Cel mai puțin s-a
alocat pentru TIC, Eficiența administrației publice și C&I. România întâmpină probleme legate
de infrastructură, ceea ce îi scade atractivitatea și îndepărtează investitorii. Faptul că în această
perioadă de finanțare, România s-a axat pe dezvoltarea infrastructurii, este un pas înainte.
Conform datelor publicate de Comisia Europeană, rata absorbției în România la momentul actual
este de 34%26, iar rata de contractare este de 96%. În România, domeniul prioritar căruia i-a fost
alocat cele mai multe fonduri, este cel al infrastructurii de rețea în transport și energie 27, domeniu
în care Uniunea a alocat deja sume importante. Cea mai mare absorbție o are FEADR (25%),
dovadă că cele mai multe proiecte care au atras fonduri, au fost din domeniul agricol.
26
Procentul de proiecte implementate
27
În România, este vorba despre Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), fiind structurat pe 8 axe
prioritare.
Axa prioritară 1 a atras cele mai multe fonduri, urmată de axa 3 și axa 2, fondul alocat totalizând
5,93 mld euro, dintre care 4,63 mld euro contribuție europeană.28 Dintre cele 263 de proiecte
depuse, au fost acceptate și semnate 161. Astfel, fondul a permis construirea a 117 km de noi
drumuri de tip TEN-T (Rețea trans-Europeană de Transport) și a 157 km de șosele, repararea a
242 de km de șosele, 3 km de drumuri TEN-T și 3 km de cale ferată, construirea a 2 km transport
urban (metrou/tramvai) etc.
România are pus la dispoziție un fond de peste 36 mld euro, bani ce ar putea contribui
semnificativ la dezvoltarea economiei românești. Totuși, procentul sumei alocate pentru
proiectele implementate este de 34%.
Absorția fondurilor europene la nivelul țărilor ECE
Ungaria; 41% Bulgaria; 40%

Cehia; 39%
Slovenia; 45%
Croația; 31%
Slovacia; 33%
România; 34% Estonia; 48%
Polonia;
41% Letonia;
45%
Lituania; 48%
Sursa datelor: Comisia Europeană
Absorbția fondurilor UE a înregistrat îmbunătățiri la sfârșitul lui 2018. În fiecare perioadă de

finanțare, statele au tendința de a absorbi fondurile la sfârșitul acesteia.
Infrastructură de rețea în transport și energie
28
Ministerul Fondurilor Europene, POIM (2014-2020), https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014
Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, statele ECE beneficiază de cele mai mari
alocări în acest domeniu. Pe primul loc se află Polonia, urmată de România. În general, aceste
state au o infrastructură precară, de slabă calitate, care le fac neatractive în fața investitorilor.
Astfel, țările sunt ajutate prin fonduri europene, la creșterea numărului de noi km de drumuri
construiți sau modernizați.
Alocări de foduri pentru tema infrastructură de transport și energie în țările ECE (perioada de
finanțare 2014-2020)
Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Lituania ERDF
CF
Letonia
Estonia
Croația
Cehia
Bulgaria
0 10000000000 20000000000 30000000000

-
Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/7
În cazul României, în raportul de țară din 201929, se subliniază importanța și nevoia de investiții
în infrastructură. Investițiile în infrastructură și inovație sunt necesare în special pentru a crea o
creștere economică durabilă. România este slab conectată la principalele coridoare de transport
ale UE. Infrastructura de transport are o calitatea redusă, motiv pentru care timpul de transport
este afectat semnificativ, iar mobilitatea forței de muncă este limitată. Toate acestea au
repercursiuni asupra întreprinderilor, care înregistrează costuri suplimentare. Și nu în ultimul
rând, afectează deciziile antreprenorilor de a investi în zone cu infrastructură slab dezvoltată și
mărește disparitățile regionale. De asemenea, se consideră a fi necesare investiții substanțiale în
infrastructura de deșeuri și ape uzate pentru a permite României să îmbunătățească calitatea vieții
cetățenilor săi și să se îndrepte spre o economie mai ecologică. 30 În ciuda cheltuielilor cu
29
European Commission, Commission Staff Working Document, Country Report Romania 2019 Including an In-
Depth Review on the prevention and correction of macroeconomic imbalances, 2019, pag 46-47.
30
Dat fiind faptul că România reciclează doar o parte foarte mică din deșeurile pe care le produce, iar o parte
semnificativă a populației sale nu este încă conectată la alimentarea cu apă publică.
investiții publice relativ mari din ultimul deceniu, infrastructura rămâne deficitară atât din punct
de vedere calitativ cât și cantitativ, împiedicând competitivitatea și investițiile. Dezvoltarea
infrastructurii de calitate este reținută de absorbția relativ scăzută a fondurilor UE; capacitatea
administrativă redusă și ineficiențele rămase în pregătirea, prioritizarea și implementarea
proiectelor.
Ultimul raport de țară, menționează că regiunile din România sunt subperformante din punct de
vedere al infrastructurii, comparativ cu media UE, iar lipsa unei dotări de transport suficiente și
moderne este un obstacol în calea integrării teritoriale românești și europene, deoarece lasă
izolate anumite regiuni, precum Nord Est și Sud Vest Oltenia.
Fondurile europene alocate pentru acest domeniu ar putea contribui substanțial la îmbunătățirea
infrastructurii românești, în mod special, și a țărilor ECE în general, dat fiind faptul că toate se
confruntă cu o infrastructură precară. UE sprijină domeniul infrastructurii de transport și energie
prin FEDR și Fondul de Coeziune, respectând în același timp și mediul (o infrastructură rutieră
bazată pe zgomot scăzut și emisii reduse de CO2).
Situația implementării fonduri/state CEE, în domeniul infrastructurii de transport și

energie (mil./mld. Euro)
30000000000
25000000000
20000000000
15000000000 Plănuit
Decis
10000000000 Cheltuit
5000000000
0
ria enia ia ia ia ia ia ia ția ia ia
ga v v ac ân lon u an ton ston roa eh lgar
n o m o t e C
U Slo Sl Ro P Li L E C Bu
Polonia are cea mai mare alocare pentru infrastructură dintre statele ECE, urmată de România și
Cehia. La fel ca în România, și Polonia se confruntă cu problema unei infrastructuri slab
dezvoltate calitativ și cantitativ, care afectează performanța stării. Bineînțeles că aceste probleme
sunt întâlnite la toate statele ECE.
Comform CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), fondurile
europene reprezintă o importantă sursă de finanțare pentru derularea proiectelor de infrastructură
rutieră. Importanța fondurilor europene și impactul pozitiv al acestora s-a observat, în primul
rând, prin construirea autostrăzilor, dat fiind faptul că demararea substanțială a proiectelor de
acest tip a luat amploare în anul 2007, odată cu aderarea României la UE și posibilitatea accesării
fondurilor.31
Rata absorției fondurilor în doemniul infrastructurii de transport și energie în țările ECE
Bulgaria; 25%
Ungaria; 55%
Cehia; 41%
Slovacia; 43% Croația; 28%
Slovenia; 42%
Estonia; 65%
România; 34%
Lituania; 52% Letonia; 41%

Polonia; 48%
Dintre statele CEE, Estonia are cea mai mare rată de absorție a fondurilor pentru acest domeniu
(65%), iar cea mai mică Bulgaria (25%).
În România, POIM32 beneficiază de 10,8 mld euro din partea Uniunii, cea mai mare alocare
venind din Fondul de Coeziune ( 6,94 mld euro), urmat de FEDR (2,28 mld euro) și Euro
Cofinanțare (1,62 mld euro).
Realizări în domeniul infrastructură transport, cu ajutorul fondurilor UE (perioada 2014-2020)-

km33
31
CNAIR, Prezentări generale-CNAIR 2019, http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/comunicate-de-presa/CNAIR
%202019.pdf
32
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM), https://www.fonduri-ue.ro/poim-2014
33
Trebuie specificat faptul că acestea adevăratele realizări se vor observa după anul 2023.
700
600
500
400
km
300
200
100
0
Bulgaria Cehia Polonia România Ungaria
Sursa datelor: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/
Dintre statele analizate în graficul de mai sus, Polonia a înregistrat cele mai mari realizări, ajungând la
peste 600 km drumuri rutiere noi, dar și refăcute, dintre care aproape 500 km pentru drumurile de tip
TEN-T. Acest lucru se datorează sumei alocate pentru acest domeniu (cea mai mare din UE) și unei rate
de absorție destul de mare (48%). Ungaria a înregistrat realizări semnificative la numărul de km de căi
ferate tip TEN-T modernizate (106 km), în timp ce România spre exemplu, are doar 3 km modernizați. Se
observă faptul că România a pus accent pe infrastructura rutieră, fondurile europene contribuind la
refacerea a 242 km de drumuri și la crearea de noi drumuri (157 km), dintre care 117 km sunt de tip TEN-
T.
Până la momentul actual, România beneficiază de un număr de 399 km de drumuri construite din bani
europeni, dintre care 242 km reprezintă numărul de km reabilitați și 157 de km de drumuri noi, 117 km
fiind drumuri de tip TEN-T. Dacă ne gândim că pentru această temă (perioada 2014-2020), absorbția
fondurilor a început în anul 2017 (și într-un procent mai mare în 2018), putem spune că impactul
fondurilor asupra infrastructurii românești este semnificativ. Cu o rată a absorbției de 34%, România a
atras momentan 2,3 mld euro la capitolul infrastructură. Rata contractării este de 146%, adică peste 10,24
mld euro. Dacă până în anul 2023, România ar ajunge măcar la jumătate din absorbția acestei sume,
infrastructura, fie ea de transport sau energie, ar avansa.
În perioada de finanțare anterioară, prioritare au fost drumurile județene, fiind reabilitați 2419 km de
astfel de drumuri, la un cost total de 705,2 mil euro, dintre care 609,6 mil euro bani europeni
nerambursabili, proveniți din FEDR. Astfel, 86,5% din suma totală alocată pentru reabilitarea drumurilor
județene, au reprezentat bani europeni.
Perioada actuală de finanțare este diferită de cea din 2007-2013. Ea se bazează pe crearea unei legături
între drumurile regionale și rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), de aceea se pune și accent pe
construirea unui număr mai mare de km de drumuri TEN-T.
Pentru România, s-a decis construirea a 862 de noi km de drumuri , dintre care 692 km drumuri TEN-T.
S-a decis de asemenea, reabilitarea a 3504 km de drumuri, mai mult cu 1085 km față de ceea ce s-a
realizat în perioada de finanțare 2007-2013. Atingerea acestor ținte se va observa mult mai bine în
următorii 3-4 ani, deoarece efectele se văd de obicei, după încheierea perioadei de finanțare. Conform
POIM34, în cadrul Axei Prioritare 2 (AP2), se estimează că până în anul 2023 vor fi finalizate un număr de
11 proiecte de construire și reabilitare a drumurilor rutiere (plus alte 5 proiecte cu data planificată a
finalizării în anul 2025), care ar conduce la creșterea numărului de km de autostradă în România.
În ANEXA 235, se remarcă faptul că numărul drumurilor modernizate a crescut anual și

concomitent s-a diminuat numărul drumurilor pietruite și de pământ. Dacă luăm în considerare
numărul de km modernizați în anul 2018, adică 36689 și numărul de km deciși a se reabilita din
fonduri europene (3504 km), ar rezulta că aproximativ 10% dintre numărul de km reabilitați vor
fi din bani europeni. La momentul actual, raportând numărul de km reabilitați până în acest
moment (242 km din fonduri UE) la numărul total de km modernizați, rezultă că 0,65% au fost
refăcuți din fonduri europene.
Evoluția anuală a numărului de km de drum rutier din România
Categorii Tipuri de ANI TOTAL

de drumuri acoperământ
publice 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Naționale Modernizate - +216 +385 +43 +101 +117 +862

Cu - -44 -28 -25 -58 +10 -145
îmbrăcăminți
ușoare rutiere
Pietruite - -10 -23 -12 +1 -41 -85
De pământ - 0 0 0 -5 0 -5
Județene Modernizate - +599 +1495 +862 +333 +576 +3865
Cu - -486 -1133 -467 -63 -328 -2477
îmbrăcăminți
ușoare rutiere
Pietruite - -201 -366 -271 -407 -291 -1536
De pământ - -14 -167 -97 -75 -21 -374
Comunale Modernizate - +246 +521 +375 +538 +1096 +2776
Cu - +408 +234 +360 +127 +542 +1671
îmbrăcăminți
ușoare
Pietruite - -141 -40 -563 -217 -991 -1952
34
Program Operational Infrastructura Mare, Model Pentru Programe Operaționale în Temeiul Obiectivului Privind
Investițiile pentru Creștere și Locuri de Muncă ,
https://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/2020/Ghidul_beneficiarului/24.04.2020/
POIM_aprilie_2020.pdf
35
Evoluția lungimii drumurilor publice în România, pe categorii de drumuri, perioada 2013-2018 (număr km)
De pământ - -118 -142 -45 -259 -534 -1098
Sursa datelor: Calcule proprii, bazate pe datele furnizate de INSSE
În România, drumurile modernizate au o evoluție pozitivă, numărul acestora fiind în creștere de

la un an la altul. Un alt lucru pozitiv putem observa și la nivelul drumurilor pietruite sau de
pământ, care se află în scădere în perioada analizată, la toate cele trei categorii de drumuri.
O creștere semnificativă a numărului de km modernizați se observă începând cu anul 2017,

moment în care a început absorbția fondurilor. De asemenea, același lucru putem constata și în
anii 2014 și 2015, când au început să se vadă efectele pozitive ale perioadei anterioare de
finanțare.
Infrastructură România-lungimea drumurilor (număr km)
Infrastructură România
100000
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
Drmuri rutiere Drmuri feroviare Conducte petroliere
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursa datelor: INSSE, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Numărul de km de drumuri rutiere este într-o ușoară creștere anuală. Numărul de km de cale
ferată s-a diminuat, dacă facem o comparație între anul 2013 (11348 km) și anul 2018 (10774).
Până la momentul actual au fost construiți/modernizați 3 km, însă s-a decis reconstruirea a 318
km de cale ferată de tip TEN-T. Dacă ne raportăm la numărul de km de căi ferate din prezent,
adică 10774, ar însemna că 2,96% dintre acestea vor fi reabilitate din bani europeni.Numărul de
km de conducte petroliere are o evoluție pozitivă, de la 16218 în 2013, la 16632 în 2018.
Ocuparea forței de muncă
Programul ”Capital Uman (POCU)” este un program dedicat dezvoltării resurselor umane din
România, din perioada de finanțare 2014-2020. Acest program contribuie astfel și la îndeplinirea
obiectivelor cuprinse în Strategia Europa 2020. Fondurile care asigură finanțarea programului
sunt ESF și YEI, iar temele cărora le sunt alocate sumele sunt legate de sustenabilitatea și
calitatea ocupării forței de muncă, pregătire profesională, incluziune socială și asistență tehnică.
Fondul Social European este instrumentul principal care sprijină ocuparea forței de muncă,
asigurând oportunități de muncă pentru cetățeni.
Bugetul alocat pe teme pentru proiectul Capital Uman (per. 2014-2020)-România
Buget alocat
Asistență tehnică
Incluziune socială
Pregătire profesională
Sustenabilitatea și calitatea forței de muncă
0 500000000 1000000000 1500000000
YEI ESF
Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/programmes/2014RO05M9OP001
Cea mai mare sumă este alocată temei sustenabilității și calității forței de muncă. Unul dintre
motivele pentru care suma alocată este mai mare pentru această temă, ar putea avea legătură cu
criza economică din 2008, care a atacat economia de pe întreg mapamondul, piața forței de
muncă fiind una dintre cele mai afectate domenii. România are nevoie de modernizarea și
dezvoltarea pieței muncii, care să conducă la încadrarea în muncă a cât mai multe persoane și la
reducerea șomajului în rândul tinerilor. De asemenea, o importanță deosebită trebuie acordată și
pregătirii profesionale și a reducerii abandonului școlar, indicatori la care suntem încă codașii
Europei.
Contractarea și implementarea semnificativă a proiectelor a început abia în anul 2018. În general,

în cazul României și a statelor ECE, absorția fondurilor tinde să crească foarte mult în perioada
finală a programului. Cu ajutorul fondurilor europene, s-au creat zeci de mii de locuri de muncă
atât în România, cât și în țările ECE și s-au realizat obiective mai greu de atins fără ajutor
european. În perioada anterioară (2007-2013), dezvoltarea resurselor umane a avut loc în special
cu ajutorul POS DRU 2007-201336, a cărei absorbție (care a ajuns în final până la 90,81% 37) s-a
majorat semnificativ abia la sfârșitul perioadei de programare, maximul fiind atins în anul 2016.
De acest program au beneficiat peste 4 milioane de români ( conform Guvernul României și
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, 2017). De
asemenea, dintre persoanele participante la program, au beneficiat într-un procent ridicat
persoanele defavorizate, precum tinerii (29,82%), care întâmpină obstacole pe piața muncii,
femeile (59,51%), lucrătorii necalificați, șomeri (18,21%) etc.38
Suma totală alocată pentru Sustenabilitatea și Calitatea Ocupării Forței de Muncă în statele CEE
6000000000
5000000000
4000000000
3000000000
2000000000
1000000000
0
Bulgaria Cehia Croația Estonia Letonia Lituania Polonia România Slovenia Slovacia Ungaria
ESF ERDF EAFRD EMFF YEI

36
Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
37
pag 253
38
pag 255
La fel ca în perioada anterioară de finanțare, au beneficiat cu prioritate de fondurile pe această
temă persoanele defavorizate, persoanele cu dizabilități, tinerii și femeile. De asemenea, au
primit finanțare și companiile care au investit în crearea de noi locuri de muncă în mediul rural și
au contribuit la creșterea ocupării.
Fondurile care au contribuit la dezvoltarea pieței muncii din România, nu au venit doar din
partea tematicii ”Sustenabilitatea și calitatea ocupării forței de muncă”. Aceste realizări au fost
posibile și prin tematica ”Incluziune socială” și ”Pregătire Profesională”. Prin intermediul temei
inluziune socială, au beneficiat de cursuri de formare și au fost integrate pe piața muncii, mii de
persoane defaforizate, cu studii puține sau cu dizabilități.
Așa cum se arată în ANEXA 3 39, în actuala perioadă de finanțare, au fost ajutate zeci de mii de
persoane, în special persoane defavorizate, cu dizabilități sau cu studii minime, pentru a se
integra pe piața muncii. Fondul Social European a fost principala sursă de finanțare. Aceste
persoane au participat la cursuri de formare, finanțate din fonduri europene, iar la finalizarea
acestora au primit locuri de muncă. Printre persoanele vizate s-au aflat tinerii care nu sunt
înscriși la școală, nu se află pe piața muncii sau într-un program de trainig (NEETs), persoanele
defavorizate, cu dizabilități sau femeile. Au fost investite sume importante, în jur de 100 mil.
euro în mediul rural, până în acest moment, care au contribuit la crearea de noi locuri de muncă,
necesare creșterii gradului de ocupare. Au fost susținute 939 IMM-uri și 2590 de beneficiari care
au investit în activități non-agricole.
Integrarea pe piața muncii a femeilor, a constituit o altă prioriate pe această temă. Astfel, au fost
finalizate un număr de trei proiecte destinate participării durabile și progresului femeilor în
ocuparea forței de muncă.
Dacă luam în calcul numărul de salariați din 2018, care erau în număr de 5,426,272 40, rezultă că
1,01%41 dintre aceștia au fost angajați cu ajutorul acordat din finanțare UE, pentru integrarea pe
piața muncii a indivizilor.
39
Implementare proiecte cu fonduri europene care contribuie la îmbunătățirea forței de muncă în România
40
Numărul total de salariați nu inlcude: patronii care isi desfasoara activitatea in propria unitate; lucratorii familiali
membrii consiliilor judetene si locale.
41
Calcule prorpii
Realizări ale statelor ECE pentru îmbunătățirea pieței muncii și a incluziunii sociale
(sprijin acordat pentru angajare, educație, instruire, incluziune)
Sursa datelor: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/en/policy/what/key-

achievements/
Țările analizate au distribuit diferit ajutorul financiar din partea UE. Pot spune că vizați au fost în
special șomerii și persoanele inactive. Bulgaria s-a bazat într-un procent ridicat (85% din ajutor
total) pe suportul persoanelor inactive, la fel putem spune și despre România (65% din ajutor
total), în timp ce Croația s-a axat pe sprijinul șomerilor, Cehia și Ungaria pe suportul șomerilor și
angajaților în egală măsură.
Persoane care au primit ajutor din total populație
Populația Persoane care au Persoane care au primit

țărilor ECE primit ajutor pentru ajutor pentru angajare și
analizate (an angajare și incluziune socială (%
State 2019) incluziune socială din total populație)
Bulgaria 7000039 981246 14,01%
Cehia 10649800 304459 2,86%
Croația 4076246 111703 2,74%
Polonia 37972812 2763755 7,28%
România 19414458 382358 1,97%
Ungaria 9772756 702619 7,19%
Sursa datelor: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00001/default/table?lang=en, Comisia

Europeană, https://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/en/policy/what/key-achievements/, Calcule proprii
După cum arată datele cuprinse în tabelul de mai sus, impactul fondurilor asupra pieței muncii și
a incluziunii sociale totodată, este semnificativ. Chiar dacă există încă disparități între regiunile
statelor membre, nu putem exclude un scenariu optimist, în care finanțarea UE impulsionează
avansarea economică și socială a țărilor din Europa Centrală și de Est. În Bulgaria spre exemplu,
14,01% din populația țării a primit ajutor de integrare pe piața muncii, iar în Polonia 7,28%,
ținând cont de faptul că populația Poloniei este de aproximativ 38 de milioane.
În România, 1,97% din populație a primit ajutor până la momentul actual. Conform datelor
Ministerului Fondurilor Europene, POCU42 este pe locul 3 ca sume atrase pentru finanțare în
România. Având în vedere că multe contracte sunt încă în derulare, cel mai probabil procentul
indivizilor care au fost susținuți și integrați pe piața muncii, se va majora în viitorul apropiat.
Cercetare-inovare
Pentru țările aflate în curs de dezvoltare, sprijinirea inovării a devenit un obiectiv foarte
important, întrucât reprezintă principala cale de a se adapta și de a încerca să ajungă din urmă
statele Europei Vestice. În faza de tranziție, țările ECE se confruntă cu o serie de provocări
comune, chiar dacă nu mai sunt o zonă unică și omogenă. Aderarea la UE le obligă practic să se
dezvolte și să contribuie la o Europă cât mai competitivă. Din păcate, privitor la cercetare-
inovare, disparitățile încă sunt mari, dar statele ECE fac progrese.
Cheltuielile cu cercetare-dezvoltare în țările ECE (procent din PIB)
42
Programul Operațional Capital Uman
Cheltuieli cercetare-dezvoltare
1.8
1.6
1.4
1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
0
UE27 Bulgaria Cehia Croația Estonia Letonia Lituania Polonia România Slovacia Slovenia Ungaria
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursa datelor: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tsc00002/default/table?lang=en
Dintre statele ECE, Slovenia este singurul care depășește media UE în ceea ce privește
cheltuielile de cercetare-dezvoltare. O explicație a cheltuielilor mai mari în cazul Sloveniei,
poate fi explicat prin faptul că în perioada anterioară de finanțare, țara a beneficiat de cea mai
mare alocare dintre statele ECE (28,5% din totalul alocărilor fondurilor structurale pentru
inovare).43 România are cel mai slab procent, fiind cu mult sub media UE. Totuși, se observă o
ușoară creștere în intervalul 2010-2018. Nici capacitatea de inovare nu este un indicator la care
România să exceleze. Raportul de țară din 2019 a menționat că România ocupă ultimul loc în
Uniune la capitolul capacitate de inovare, această situație înrăutățindu-se de la un an la altul,
începând cu 2010. Din păcate, România nu va îndeplini obiectivul stabilit în Strategia Europa
2020, care presupune atingerea unui procent de 3% din PIB pentru cheltuielile de cercetare-
dezvoltare. Economia și societatea românească au nevoie de idei inovative pentru a se putea
dezvolta și pentru a atinge sau măcar să se apropie de nivelul țărilor dezvoltate europene.
Alocări UE pentru tema Cercetare-Inovare
43
Martin Ferry (2017), The role of EU funds in enhancing the development potential of CEE economies, European
Policies Research Centre, pag 154-155
Alocări cercetare-dezvoltare
Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Lituania
Letonia
Estonia
Croația
Cehia
Bulgaria
0 2000000000 4000000000 6000000000 8000000000 10000000000
ERDF EAFRD
ERDF este cea mai importantă sursă de finanțare pentru tema cercetare-inovare. Polonia are cea
mai mare sumă alocată pe această temp dintre statele ECE, de peste aproximativ 8 miliarde de
euro. Dintre țările Europei Centrale și de Est, România are a patra cea mai mare alocare (peste
950 de milioane de euro). Din păcate, rata absorbției este încă mică pentru această temă extrem
de importantă pentru dezvoltarea țării noastre. Totuși, se preconizează că în jurul anului 2023
absorbția va crește. Această situație nu este specifică doar României, ci țărilor membre în
general.
În perioada de finanțare 2007-2013, investițiile UE în cercetare-dezvoltare au reprezentat mai

mult decât o triplare a resurselor financiare absolute dedicate inovării, cercetării și dezvoltării
comparativ cu perioada anterioară (2000-2006). Martin Ferry, a remarcat în lucrarea sa44
existența unor disparități considerabile între țări în ceea ce privește sumele de finanțare din
Politica de Coeziune și teme vizate. Uniunea a alocat o medie de 20% din alocările PC totale
pentru inovare (adică aproximativ 34,7 miliarde EUR), iar Bulgariei i-a fost alocată cea mai mică
pondere (12,8%) din totalul alocărilor fondurilor structurale pentru inovare, în timp ce Slovenia a
beneficiat de cea mai mare sumă (28,5%). În UE15, media a ajuns la 30% din alocările totale
(adică în jur de 48,7 miliarde EUR), cota Danemarcei fiind de 69,2%.
44
Martin Ferry (2017), The role of EU funds in enhancing the development potential of CEE economies, European
Policies Research Centre, pag 154-155
Gradul de implementare pe țară pentru cercetare și inovare - costul total al selecției și
cheltuielilor (procente %)
Gradul de implementare pe țară pentru cercetare și in-

ovare
Ungaria
Slovenia
Slovacia
România
Polonia
Lituania
Letonia
Estonia
Croația
Cehia
Bulgaria
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Gradul de implementare pe țară pentru cercetare și inovare
Rata absorbției pentru România, în domeniul cercetare-dezvoltare este de 34% din totalul sumei
alocate pe această temă. Cea mai mare rată dintre statele ECE o are Slovenia, 54%. Este de
remarcat faptul că România este pe drumul cel bun, rata absorbției fiind destul de ridicată, dacă o
comparăm cu ratele celorlalte state. Rata contractării este de 57%, iar dacă s-ar atinge în viitorul
apropiat acest procent, România s-ar apropia de atingerea a două obiective din Planul
Operațional Regional, adică de a majora procentul de IMM-uri inovatoare cu 3,7% și a reuși să
sprijine 5000 de IMM-uri.
Evoluția cheltuielilor efective cu cerecetare-dezvoltare în România
Ani 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Mii 2,413,467 2,786,830 2,872,728 2,464,779 2,555,662 3,476,933 3,675,142 4,317,086 4,769,279
lei
Sursa datelor: INSSE, Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete - preturi curente, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
În perioada analizată cheltuielilor de cercetare-dezvolatre au crescut cu peste 2 mil. lei. La acest

trend ascendent au contribuit și fondurile UE care au început să fie accesate în număr mare,
începând cu 2018 (pentru actuala perioadă de finanțare). Creșterea PIB-ului și dezvoltarea
economiei românești din ultimii ani, ar putea fi un alt factor care a determinat majorarea
cheltuielilor.
Implementare proiecte-Cercetare-dezvoltare în România (perioada 2014-2020)
Plănuit Decis Implementat

Suport start-up-uri pe 100 93 39
cercetare-inovare
Număr de noi cercetători 437 727 129 0,51% din
în entități sprijinite numărul total de
Numărul de cercetători 473 443 12 cercetători din
care lucrează la România*
îmbunătățirea
infrastructurii de cercetare
Numărul de întreprinderi 110 246 0
care colaborează cu
instituțiile de cercetare
Numărul de întreprinderi 270 186 38
sprijinite pentru a
introduce produse noi pe
piață
(nr întreprinderi)
Operațiuni de cooperare 211 0 22
susținute
(nr operațiuni)
Firmele care primesc 50 23 23
sprijin financiar (non-
subvenții)
Investiții private care 141,100,000 100,417,807 11,826,652
îmbină sprijinul public în
proiecte de inovare sau de
cercetare și dezvoltare
(EURO)
*Calcule proprii, pe baza datelor furnizate de Comisia Europeană și INSSE.
Absorbția fondurilor europene, în majoritatea domeniilor, a început din anul 2017. Așa cum au
arătat și alte studii din perioade de finanțare anterioare, absorbția fondurilor crește la sfârșitul
perioadei, întinzându-se inclusiv trei ani după finalizarea acesteia. Adevăratele rezultate se vor
vedea bineînțeles, după anul 2023. În acest moment, conform datelor furnizate de către Comisia
Europeană, un număr de 39 de noi întreprinderi inovatoare (start-up-uri) s-au înființat prin sprijin
european. De asemenea, s-au creat și locuri de muncă pentru cercetătorii din acest doemeniu, în
jur de 141 în actuala perioadă, dintr-un total de 27471 cercetători (număr furnizat de către INSSE
în anul 2018).45 Astfel, 0,51% din numărul total de cercetători din România au fost angajați prin
sprijin european. Dintre aceștia, peste 12,900 fac parte din sectorul mediului de afaceri, peste
12,800 din sectorul guvernamental, aproximativ 18,700 din sectorul învățământ superior și 219
din sectorul privat non-profit. Este de remarcat faptul că numărul acestora este într-o continuă
scădere.46
Cercetători cu centre de cercetare îmbunătățite47

achievements/
Numărul de cercetători cu centre de cercetare îmbunătățite este mai însemnat în Cehia

comparativ cu restul statelor analizate. Cehia are dedicate 3 programe operaționale pentru
tematica cercetare-dezvoltare,48 ceea ce explică numărul semnificativ mai mare față de restul
statelor.
45
INNSE, Cercetatori din activitatea de cercetare-dezvoltare pe grupe de vârstă, la sfârșitul anului,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
46
INSSE, Salariatii din activitatea de cercetare - dezvoltare, pe sectoare de performanta si nivel de pregatire,
conform clasificarii internationale standard a educatiei
(CISE),http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
47
Datele au fost disponibile doar pentru țările ECE prezentate în grafic.
48
Program operațional Enterprise și inovații pentru competitivitate (Agenția de antreprenoriat și inovații), Program
operațional Cercetare, dezvoltare și educație (Ministerul Educației, Tineretului și Sportului) , Programul operațional
Praga - Polul de creștere al Republicii Cehe (Primăria Praga), http://www.czech-research.com/rd-funding/european-
funds/structural-funds/
Statistici cercetare-dezvoltare în România și UE28, comparație între 2013 și 2018
CERCETARE-DEZVOLTARE, INOVARE
România UE28
2013 2018 2013 2018
Cheltuieli interne brute % din PIB 0,39 0,51 2,01 2,12
pentru C-D
Ocuparea forței de % din 24,9 28,5 45 46,1
muncă în domeniile totalul
producției de forței de
tehnologie înaltă și muncă
medie spre înaltă și
serviciilor cu grad
ridicat de cunoștințe
Personalul din % din 0,37 0,36 1,15 1,36
domeniul C-D populația
activă
Cereri de brevet la număr 72 100 56772 54649
Oficiul European de
Brevete (OEB)
Sursa datelor: Comisia Europeană, Raportul de țară din 2020 privind România
Cheltuielile brute pentru cercetare-dezvoltare în România sunt încă mici comparativ cu media
UE. Totuși, în anul 2018 există o evoluție pozitivă față de anul 2013. La fel putem admite și dacă
facem referire la nivelul ocupării forței de muncă în domeniile de producție de tehnologie, chiar
dacă procentul este mult mai mic față de media europeană. Din păcate, personalul care lucrează
în domeniul C&D a înrregistrat o evoluție descendentă.
Competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)

IMM-urile au un rol semnificativ pentru economia țărilor europene în general și a României în
special. Conform Comisiei Europene, în Europa, 99% dintre întreprinderi sunt IMM-uri, motiv
pentru care s-a hotarât ca sume importante să fie investite pentru a le oferi suport. IMM-urile
asigură aproximativ două treimi din totalul locurilor de muncă din UE, bineînțeles, aparținând
sectorului privat. În afara tematicii special dedicate, acestea sunt sprijinite și în cadrul altor
tematici precum cele legate de C&D, reducerea emisiilor de carbon sau TIC. Principala sursă de
finanțare a acestora este FEDR (20% din FEDR este dedicată lor).
Numărul de IMM-uri din România în anii 2017 și 2018

Sursa datelor: Comisia Europeană, 2018 SBA Fact Sheet România și Statista, Number of small and medium-sized
enterprises (SMEs) in Romania in 2018, by size, https://www.statista.com/statistics/880036/number-of-smes-in-
romania/
Datele arată că numărul de IMM-uri a crescut în 2018 comparativ cu 2017, cu 4966. Conform
unui raport al Comisiei Europene49, în România, IMM-urile reprezintă 99,7% din totalul
companiilor, cu un număr de angajați de peste 2,7 milioane (adică 65,8% din total indivizi
angajați) și o valoare adăugată de 33,9 miliarde euro, adică 51,3% din total valoare adăugată
adusă de companii. Aceste procente sunt apropiate de media UE, unde IMM-urile reprezintă
99,8% din total întreprinderi, persoanele angajate în aceste firme sunt în procent 66,4%, iar
valoarea adăugată adusă de acestea este de 56,8%.
Competitivitatea IMM-urilor
Toate Firmele care Firmele Investiții Investiții Exploatații
firmele care primesc care private care se private care se agricole în
primesc subvenții primesc îmbină cu îmbină cu cooperare
sprijin (nr (nr sprijin ajutorul public sprijinul public susținută pentru
întreprinderi) întreprinderi) financiar acordat pentru piețele locale
pentru întreprinderilor întreprinderi și / sau lanțul de
instrument (subvenții)- (fără aprovizionare
e financiare euro subvenții) scurt (nr
(non- euro exploat. agr.)
subvenții)
Plănuit 12 588 2566 8820 300 000 000 1652000000 748
Decis 9 462 2659 6293 557 811 607 1078000000 162
Implementa 2 049 396 1608 19 129 829 369643833 47
t
Deținătorii Deținătorii Investiții Exploatații Tinerii
de ferme de ferme totale agricole fermieri
sprijiniți să susținuți să (private și sprijinite susținuți (plan
49
Comisia Europeană, 2018 SBA Fact Sheet România
participe la participe la publice) în pentru de dezvoltare
grupuri de scheme de active investiții în sau investiții)
producători calitate fizice active fizice -nr tineri
(deținători agricole agricole fermieri
ferme) (euro) (nr ferme)
Plănuit 620 400 432149508 3 393 9 367
Decis 1161 - - 1 739 11 198
Implementa 2893 - 109524203 1 434 10 927
t
Într-o țară cu un cadru legislativ instabil, veșnic în schimbare, cu o birocrație ridicată și

amenințarea unei crize economice, cauzată în special de COVID-19, fondurile europene ar trebui
să fie o sursă importantă pentru întreprinderi. Este important ca acestea să dorească să se
dezvolte pentru a supraviețui unei lumi într-o continuă schimbare, în care digitalizarea și
tehnologizarea fac diferența între cine supraviețuiește pe piață și cine nu. Ideile inovative sunt
promovate de UE și sunt destule fonduri disponibile pentru a ajuta un număr semnificativ de
IMM-uri să devină mult mai competitive.
Datele pentru România, au arătat că o absorbție destul de mare o are sectorul agricol, fiind
sprijiniți peste 13 000 de fermieri, în special fermieri tineri. Aproximativ 110 mil euro s-au
investit în active fizice agricole. Au primit sprijin 10927 de tineri fermieri50.
S-au acordat subvenții în valoare de aproximativ 20 mil de euro și s-au investit în jur de 370 mil
euro/per total pentru sprijinul IMM-urilor (non-subvenții).
Numărul de IMM-uri în România este în creștere, iar fondurile europene constituie o sursă
importantă de ajutor. Până în acest moment au fost sprijinite 2049 de întreprinderi, dintr-un total
de 485757, adică 0,42% dintre acestea au primit ajutor. Având în vedere că s-a decis ca 9462 de
întreprinderi să primească ajutor din partea UE, procentul poate ajunge la 1,95%.
Număr companii susținute din fonduri europene în țările ECE
50
Se încadrează la categoria tineri fermieri, conform Comisiei Europene, fermierii cu vârsta de până la 44 de ani.
achievements/
Dintre statele ECE analizate, România este țara cu cel mai mic număr de companii susținute.
Cele mai multe companii susținute sunt cele din Ungaria, urmată de Polonia. Trebuie remarcat
totuși, că dintre toate statele est și central-europene analizate în graficul de mai sus, România are
cea mai ridicată absorbție, la egalitate cu Bulgaria, de 62% din totalul alocat. În general, rata
absorbției pentru competitivitatea IMM-urilor este ridicată, iar statele membre au primit sume de
un real ajutor pentru întreprinderi.
Ținând cont de situația actuală a economiei, care se află în dificultate din cauza virusului SARS-
COVID-19, companiile au nevoie de ajutor financiar european pentru a supraviețui. Este de
asemenea, o oportunitate de dezvoltare și de a deveni a inovatoare, ceea ce le va crește și
competitivitatea. Cheltuielile pentru cerceteare-dezoltare-inovare despre care am vorbit mai sus
sunt, după părerea mea, într-o strânsă legatură cu creșterea competitivității IMM-urilor. O
comapnie, fie ea din categoria IMM sau mare, are nevoie să fie inovatoare într-o lume care se
află în continuă schimbare, unde digitalizarea proceselor a pătruns profund și care face selecția
între firmele ce vor rezista pe piață pe termen lung și cele ce vor rezista pe termen mediu sau
scurt.
Finanțarea în orașele din România

În România, cele mai multe fonduri din această perioadă de finanțare au fost atrase de orașele
Ilfov, București, Constanța, Cluj și Iași.
Sursa datelor: Ministerul Fondurilor Europene, http://mfe.gov.ro/
Valorile prezentate pe hartă reprezintă atât sumele proiectelor finalizate, cât a celor aflate în
derulare. Cele cinci orașe aflate în top, au atras cele mai mari finanțări pentru POIM, POCA și
POR, ceea ce atestă faptul că județele din România s-au axat pe îmbunătățirea infrastructurii
rutiere mari și modernizarea drumurilor județene. Ilfov este județul cu cea mai mare sumă atrasă,
de peste 10 miliarde de lei. Totuși, și programe precum POCU, POC sau POAT au avut succes,
dacă ne gândim la rezultatele obținute în domeniul cercetării-inovării, competitivității IMM-
urilor sau incluziunii sociale și sustenabilității ocupării forței de muncă.
Efectele pozitive ale contractării și absorbției fondurilor au început deja să se vadă. Așa cum am
demonstrat și mai sus, până în anul 2023, în domeniul infrastructurii urmează să fie finalizate
mai multe proiecte, care vor contribui la bunăstarea economică. Au fost susținute peste 2000 de
companii, s-au investit sume importante în sistemul agricol și au fost ajutate aproximativ 382400
de persoane pentru a se putea integra mai ușor pe piața muncii. Au fost susținute financiar și
proiectele inovatoare, unde au fost create locuri de muncă și modernizate/create centre de
cercetare.
Concluzii
Rezultatele pe care mi le-am propus să le obțin în urma analizei impactului fondurilor europene
asupra a patru indicatori pe care i-am considerat importanți (infrastructura de transport,
competitivitatea IMM-urilor, cercetare dezvoltare și ocuparea forței de muncă) nu au fost cele
așteptate. În timpul analizei am întâmpinat dificultăți majore din lipsă de date sau date foarte
vechi, pentru indicatorii aleși, pe cazul României. Totuși, rezultatele obținute sunt suficiente
pentru a estima un eventual impact pozitiv al fondurilor asupra dezvoltării regiunilor românești și
a țărilor din Europa Centrală și de Est per ansamblu.
Rezultatele obținute până în momentul actual sunt optimiste. S-au făcut investiții majore pe
partea de infrastructură de transport, unde au fost construite și modernizate drumuri rutiere (în
special cele de tip TEN-T), căile ferate, dar și aeroporturi; în agricultură, care este puternic
susținută........Practic, s-a pus accent pe absorbția fondurilor în sectoarele cheie, în care statele
ECE întâmpină cele mari probleme. Din păcate, disparitățile între regiunile statelor ECE și a
celor din Europa Vestică sunt încă mari. Cu toate acestea, economiile ECE sunt într-o continuă
creștere, iar o contribuție substanțială a venit din partea UE.
Anul 2020 a încetinit absorbția de fonduri deoarece economia în sine a majorității statelor din
lume a încetinit din cauza crizei create de SARS-COVID-19. Statele membre au în acest moment
nevoie de o rată mai mare de absorbție. Multe companii sunt nevoite să apeleze la fonduri pentru
a-și putea desfășura activitatea în condițiile actuale. Fondurile europene constituie actualmente
principale resurse ce pot conduce la îmbunătățirea situației economice, în special prin ajutorul
acordat companiilor. România are deja o rată a absorției la tema ”Competitivitatea IMM-
urilor”de 62%, așa cum am mai explicat.
Perioada de finanțare 2014-2020 încă nu și-a atins capacitatea maximă, deși ne aflăm teoretic, la
sfârșitul acesteia. La fel ca în cazul celorlalte perioade de finanțare, absorbția fondurilor se va
întinde până la n+3, 2023 fiind un scenariu mai optimist pentru o rată a absorbției mai mare și
rezultate mult mai bune observate în economie. Conform lui N.C. Surubaru, există mai multe
dificultăți cu care se confruntă România și care îi încetinesc și reduc capacitatea de absorbție.
Aceste probleme au fost identificate și în Bulgaria, care are la rândul său, o rată redusă de
absorbție. Potrivit acestuia, dificultățile au constat în principal într-o capacitate administrativă
slabă a instituțiilor publice, dar și deficiențe de reglementare interne în aplicarea legislației
privind achizițiile publice. Totodată, a existat un număr mare de proiecte care au prezentat
nereguli, care au fost sesizate în urma inspecțiilor auditorilor români și europeni. Proiectele
întocmite eronat au legătură și cu lipsa de experiență a statelor ECE în ceea ce privește atragerea
de fonduri. De asemenea, au fost sesizate și utilizări frauduloase a resurselor europene, care au
afectat astfel proiectele.51
Intenția Uniunii Europene este ca fondurile structurale să contribuie, în mare măsură, la

îndeplinirea Strategiei UE 2020, pentru a conduce la o economie durbailă la nivelul Uniunii,
bazată pe creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, care este o viziune pe termen lung pentru
dezvoltarea Uniunii Europene. Pentru o mai bună utilizare a acestor fonduri în beneficiul
Strategiei UE 2020, fiecare țară a elaborat un acord de parteneriat, care a fost evaluat Comisia
Europeană. Programele individuale vor contribui la implementarea sa.
După părerea mea, statele ECE ar trebuie să se concentre în special pe proiecte inovative și să
acceseze cât mai multe fonduri pentru cercetare și inovare. Actuala perioadă de finanțare a venit
cu alocări mai mari pentru acest domeniu, comparativ cu perioadele anterioare. Aceste investiții
trebuie să vină la pachet cu o bună instruire a capitalului uman pentru a fi cu adevărat eficiente.
Mai multe studii au arătat cât de importantă este corelația dintre investiții în idei inovatoare sau
investiții în general și dotarea cu capital uman pregătit corespunzător, infrastructură, capital
social etc. Spre exemplu, un studiu efectuat de către Fratesi Ugo și Giovanni Perucca 52 a
demonstrat importanța înzestrării regiunilor cu capital teritorial. 53 Regiunile mai dotate cu capital
teritorial par mai capabile să profite de sprijinul politic al fondurilor structurale. Aceste regiuni s-
au arătat mai apte în a abosrbi și implementa cu succes fondurile structurale. Casi și Resmeni
(2014) concluzionează la rândul lor, că impactul ISD-urilor în regiuni este limitat de dotarea
variabilă a capitalului uman și social regional, a modurilor de comportament, a valorilor și a
încrederii.
51
Neculai-Cristian Surubaru (2020): European funds in Central and EasternEurope: drivers of change or mere
funding transfers? Evaluating the impact of European aid on national and local development in Bulgaria and
Romania, European Politics and Society, pag 4-5
52
Fratesi Ugo and Perucca Giovanni, Territorial Capital and the Effectiveness of Cohesion Policies: an Assessment
for CEE Regions, Politecnico di Milano, Department of Architecture, Built Environment and Construction
Engineering, 2014
53
Prin noțiunea de ”capital teritorial”, se face referire la dotarea cu active publice și private, materiale și imateriale
care variază semnificativ între regiuni, inclusiv infrastructura, capitalul privat, capitalul uman și social.
Bibliografie
1. Casi L. and Resmini L. (2014) Spatial complexity and interactions in the FDI
attractiveness of regions, Papers in Regional Science
2. Comisia Europeană, Europa 2020-O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii, 2010,
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf
3. European Commission, Ex Post Evaluation Of The Cohesion Fund (Including Former Ispa) In The
2000-2006 Period Work Package E, 2012,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/pdf/expost2006/
wpe_synth_rep.pdf
4. Comisia Europeană, Friends of the Earth Europe, EU Funds Brief, 2014,
https://ec.europa.eu/environment/archives/integration/pdf/briefing%20EU%20FUNDS
%20Programming.pdf?
fbclid=IwAR1wif1LrVLKWOfgY23citylu9vx8HC5Y1TZEx_peeQivNT4sixCWuGUYUs
5. Comisia Europneană, Fondul de Coeziune, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion-
fund/
6. Comisia Europeană, Fondul Social European, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/social-
fund/
7. Comisia Europeană, IAP, https://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/ro/funding/ipa/
8. Comisia Europeană, Fondul de Solidaritate al UE,
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/solidarity-fund/
9. Comisia Europeană, European Economic Forecast, Spring 2019,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip102_en.pdf
10. Comisia Europeană, Fondurile Structurale și de Investiții Europene: Schimbări în Bine, Zi
De Zi, Situația Punerii în Aplicare la Nivelul Anului 2019,
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/asr2019/
esif_asr2019_factsheet_ro_ro.pdf
11. Comisia Europeană, (2014). Investment for jobs and growth. Promoting development and
good governance in EU regions and cities: Sixth report on economic, social and territorial
cohesion. Brussels: DG Regional and Urban Policy
12. Comisia Europeană, (2017), My Region, My Europe, Our Future, Seventh report on
economic, social and territorial cohesion, Regional and Urban Policy
13. Comisia Europeană, Principalele realizări ale politicii regionale 2014-2020 – România,
https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/key-achievements/romania/?countryCode=
14. Comisia Națională de Prognoză, Prioritizarea Politicilor Uniunii Europene Prin Prisma
Avantajelor Produse De Acestea Pentru România, În Perspectiva Participării La
Negocierile Desfăşurate În Cadrul Procesului De Revizuire A Bugetului Comunitar ,
http://www.cnp.ro/inovatie/docs/seminar-studii-24-02-2012/prezentare_finala.pdf
15. Comisia Europeană, SBA Fact Sheet Romania, 2018
16. Cace, Corina and Cace, Sorin and Iova, Cristina and Victor, Nicolaescu, Absorption
capacity of the structural funds. Integrating perspectives, 2010
17. Fratesi Ugo and Perucca Giovanni, Territorial Capital and the Effectiveness of Cohesion
Policies: an Assessment for CEE Regions, Politecnico di Milano, Department of
Architecture, Built Environment and Construction Engineering, 2014
18. Gheorghe Zaman, George Georgescu, Structural Fund Absorption: A New Challenge For
Romania?, Romanian Journal of Economic Forecasting , 2009
19. Comisia Europeană, Bugetul Uniunii Europene, pe scurt,
https://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro.pdf
20. INSSE, Institutul Național de Statistică, Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-
dezvoltare, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete - preturi curente,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
21. Ramona Țigănașu, Cristian Încalțărău, Gabriela Carmen Pascariu, Administrative
Capacity, Structural Funds Absorption and Development. Evidence from Central and
Eastern European Countries, Romanian Journal Of European Affairs, vol. 18, nr 1, iunie
2018
22. Martin Ferry, The role of EU funds in enhancing the development potential of CEE
economies, European Policies Research Centre, 2017
23. Ministerul Fondurilor Europene, Capital Uman –POCU (2014-2020),
https://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014
24. Ministerul Fondurilor Europene, Infrastructură-POIM (2014-2020), https://www.fonduri-
ue.ro/poim-2014#axe-finan%C8%9Bare
25. Ministerul Fondurilor Europene, Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare,
Raport Annual de Implementare POIM 2014-2020 aferent anului 2017, https://www.fonduri-
ue.ro/images/files/programe/INFRASTRUCTURA/POIM/2018/14.12/
Rezumatul_pentru_cetateni__16_mai_2018.pdf
26. Neculai-Cristian Surubaru (2020): European funds in Central and Eastern Europe: drivers of
change or mere funding transfers? Evaluating the impact of European aid on national and local
development in Bulgaria and Romania, European Politics and Society
27. Program Operational Infrastructura Mare, Model Pentru Programe Operaționale în
Temeiul Obiectivului Privind Investițiile pentru Creștere și Locuri de Muncă,
https://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POIM/2020/Ghidul_beneficiarului/
24.04.2020/POIM_aprilie_2020.pdf
28. https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/key-achievements/poland/ !!
29. Serbanica Cristina, Constantin Daniela Luminiţa, EU Cohesion Policy and Innovation
Support in Central and Eastern Europe: A Critical Review, 2018
30. Statista, Number of small and medium-sized enterprises (SMEs) in Romania in 2018, by
size, https://www.statista.com/statistics/880036/number-of-smes-in-romania/
31. Stefan-Florin Corcodel, The Impact Of The European Social Fund On Economic And Social
Development In Romania, 27th International Scientific Conference on Economic and Social
Development – Rome, 1-2 March 2018
32. Tea Lovrinovic, Martina Nakic, The Impact Of Eu Funds On The Development Of Transition
Economies, 13th International Scientific Conference on Economic and Social Development
Barcelona, 14-16 April 2016
ANEXE
Anexa 1-Efecte preconizate ale POR
Sursa datelor: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/atlas/programmes/2007-2013/romania/

operational-programme-regional-operational-programme
ANEXA 2-Evoluția lungimii drumurilor publice în România, pe categorii de drumuri, perioada 2013-
2018 (număr km)
Categorii de Tipuri de Ani

drumuri acoperământ 2013 2014 2015 2016 2017 2018
publice
Naționale Modernizate
15956 16172 16557 16600 16701 16818
Cu
îmbrăcăminți 905 861 833 808 750 760
ușoare rutiere
Pietruite
234 224 201 189 190 149
De pământ
15 15 15 15 13 13
Total 17110 17272 17606 17612 17654 17740
Județene Modernizate
10304 10923 12418 13280 13613 14189
Cu
îmbrăcăminți 15721 15235 14102 13635 13572 13244
ușoare rutiere
Pietruite
7351 7150 6784 6513 6106 5815
De pământ
2211 2197 2030 1933 1858 1837
Total
35587 35505 35334 35361 35149 35085
Comunale Modernizate
2906 3152 3673 4048 4586 5682
Cu
îmbrăcăminți 5623 6031 6265 6625 6752 7294
ușoare
Pietruite
14702 14561 14521 13958 13741 12750
De pământ
8781 8663 8521 8476 8217 7683
Total
32012 32407 32980 33107 33296 33409
Total
84709 85184 85920 86080 86099 86234
Sursa datelor: INSSE, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
ANEXA 3- Implementare proiecte cu fonduri europene care contribuie la îmbunătățirea forței de

muncă în România
Sustenabilitatea și calitatea forței de muncă, Incluziune socială
Plănuit Decis Implementat
Investiții în economia 306 317 856 - 97 889 952
rurală
Investiții totale (private și
publice) în activități non
agricole (euro)
Diversificarea economiei 2928 - 2590
rurale
Beneficiari susținuți
pentru investiții în
activități non-agricole (nr
benef.)
FSE: statutul de angajare - - 382 358 pers.
al participantului Dintre care:
Șomeri susținuți:78688
Suport inactiv: 248 703
Angajat:54 967
Șomeri de lungă durată - - 3 248
(nr pers)
Participanți din categorii - - 480
șomeri de lungă durată
care finalizează
intervenția susținută de
YEI
Participanții șomeri care - - 841
finalizează intervenția
susținută YEI
Persoane dezavantajate - - 7
angajate după 6 luni,
inclusiv activități
independente
Participanții cu o situație - - 3
îmbunătățită a pieței
muncii după 6 luni
Participanții la angajare, - - 7
inclusiv munca
independentă după 6 luni
Participanții la angajare, - - 7235
inclusiv munca
independentă
(în urma cursurilor)
Participanți la educație / - 431
instruire
Întreprinderi micro, mici - - 939
și mijlocii susținute
(inclusiv întreprinderi
cooperatiste, întreprinderi
din economia socială)
Număr de proiecte - - 3
dedicate participării
durabile și progresului
femeilor în ocuparea
forței de muncă
Din mediul rural (raportat - - 46411
doar în 2017)
Indivizi fără adăpost sau - - 722
afectați de excluderea din
locuințe(raportat doar în
2017)
Alte persoane - - 10809
defavorizate
Participanți cu dizabilități - - 1053
(la programe de
fomare,cred)
Participanții dezavantajați - - 1971
implicați în căutare de
locuri de muncă, educație
sau angajare sau obținerea
unei calificări
Participanți care au - - 2351
obținut o calificare
Participanți inactivi care - - 493
s-au angajat în căutarea
unui loc de muncă
Număr de proiecte - - 165
implementate integral sau
parțial de partenerii
sociali sau organizațiile
neguvernamentale
Migranți,participanți - - 21522
străini, minorități
(inclusiv comunități
marginalizate, precum
romii)
FSE: statutul educațional - - 382 358
al participantului Din care:
ISCED 5-8: 44 345
ISCED 0 (calculat): 275
374
ISCED 1-2: 27 166
ISCED 3-4: 35 473
Persoane cu vârsta de - - 4023
peste 54 de ani care sunt
șomeri, inclusiv șomeri de
lungă durată sau inactivi
care nu sunt în educație
sau instruire
Inactiv, tineri care nu sunt - - 20896
în educație sau formare

Introducere Si Parte Practica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere Si Parte Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere

Conform D. Marin, convergența economică va fi impulsionată de progresul tehnic. Fără

Principalele tipuri de fonduri și obiectivele lor

1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) are ca obiectiv promovarea coeziunii

În afara fondurilor structurale și de investiții europene, mai există Fondul de Solidaritate al

Prin investițiile făcute, UE intenționează să combată șomajul și să sporească competitivitatea și

Perioada de finanțare 2000-2006

Fondurile UE au funcționat în perioada 2000-2006 în conformitate cu patru principii de bază:

Perioada de finanțare 2007-2013

Astfel, în perioada 2007-2013 se evidențiază acentul pus pe politica de coeziune socială și

Sume alocate pentru statele ECE în perioada 2007-2013

Sursa datelor: DG Region (ANEXE)-de refăcut

Perioada de finanțare 2014-2020

În ceea ce privește absorbția de fonduri, literatura arată că în general capacitatea statelor de a

Cecetarea mea se bazează pe date statistice și calcule proprii pe baza acestora.

Din păcate am întâmpinat multe dificultăți în legătură cu disponobilitatea datelor necesare

Din cauza întârzierii lucrărilor și a implementării proiectelor, am fost nevoită să lucrez și cu

Planul Operațional Regional în România (POR) promovează creșterea economică durabilă și

Sursa: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip102_en.pdf

Perioada de finanțare 2007-2013, a dovedit importanța fondurilor europene pentru dezvoltarea

Impactul politicii de coeziune asupra investițiilor publice în perioada de finanțare 2007-2013

Fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2014-2020 au în vedere sprijinirea direcțiilor

Buget UE pe tipuri de fond

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

Bugetul total pe teme-13.03.2020

Buget total pe teme (mil. euro)

ERDF CF ESF EAFRD EMFF YEI TOTAL

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

Absorția fondurilor europene la nivelul țărilor ECE

Ungaria; 41% Bulgaria; 40%

România; 34% Estonia; 48%

Sursa datelor: Comisia Europeană

Absorbția fondurilor UE a înregistrat îmbunătățiri la sfârșitul lui 2018. În fiecare perioadă de

Infrastructură de rețea în transport și energie

0 10000000000 20000000000 30000000000

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/7

Situația implementării fonduri/state CEE, în domeniul infrastructurii de transport și

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/7

Rata absorției fondurilor în doemniul infrastructurii de transport și energie în țările ECE

Slovacia; 43% Croația; 28%

Lituania; 52% Letonia; 41%

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/7

Realizări în domeniul infrastructură transport, cu ajutorul fondurilor UE (perioada 2014-2020)-

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/

În ANEXA 235, se remarcă faptul că numărul drumurilor modernizate a crescut anual și

Evoluția anuală a numărului de km de drum rutier din România

Categorii Tipuri de ANI TOTAL

Naționale Modernizate - +216 +385 +43 +101 +117 +862

În România, drumurile modernizate au o evoluție pozitivă, numărul acestora fiind în creștere de

O creștere semnificativă a numărului de km modernizați se observă începând cu anul 2017,

Infrastructură România-lungimea drumurilor (număr km)

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sursa datelor: INSSE, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Bugetul alocat pe teme pentru proiectul Capital Uman (per. 2014-2020)-România

Sustenabilitatea și calitatea forței de muncă

0 500000000 1000000000 1500000000

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/programmes/2014RO05M9OP001

Contractarea și implementarea semnificativă a proiectelor a început abia în anul 2018. În general,

ESF ERDF EAFRD EMFF YEI

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://cohesiondata.ec.europa.eu/themes/8

Sursa datelor: Comisia Europeană, https://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/en/policy/what/key-

Persoane care au primit ajutor din total populație

Populația Persoane care au Persoane care au primit

Sursa datelor: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00001/default/table?lang=en, Comisia