Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE


MASTERAT:STUDII EUROREGIONALE,ADMINISTRATIE PUBLICA
REGIONALA SI EUROREGIONALA

Politica de coeziune economica si sociala

Curs: Instrumente pentru politici regionale si euroregionale


Dl Ioan Horga

Masterand: Rosu Larisa Antoneta


Definirea si necesitatea politicii de coeziune economica si sociala

Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere şi competitive zone din lume, atât din
punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economică, cât şi al potenţialului de dezvoltare. Cu
toate acestea, disparităţile privind prosperitatea şi productivitatea dintre statele membre şi regiunile
acestora reprezintă o slăbiciune structurală majoră.
Coeziunea reprezintă procesul de reducere a disparităţilor de dezvoltare economică şi
socială.
Coeziunea economică şi socială reprezintă unul din obiectivele prioritare ale Uniunii
Europene, alături de la Piaţă Unică şi Uniunea Economică şi Monetară (tratatul de la Maastricht).
Politica de coeziune economică şi socială cuprinde toate acţiunile Uniunii Europene care
vizează realizarea dezvoltării economice armonioase şi echilibrate a acesteia, în special prin
promovarea reducerii disparităţilor de dezvoltare între diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene,
a egalităţii şanselor şi a dezvoltării durabile.
Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere şi competitive zone din lume, atât din
punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economică, cât şi al potenţialului de dezvoltare. Cu
toate acestea, disparităţile privind prosperitatea şi productivitatea dintre statele membre şi regiunile
acestora reprezintă o slăbiciune structurală majoră.
Coeziunea reprezintă procesul de reducere a disparităţilor de dezvoltare economică şi
socială.Coeziunea economică şi socială reprezintă unul din obiectivele prioritare ale Uniunii
Europene, alături de la Piaţă Unică şi Uniunea Economică şi Monetară (tratatul de la Maastricht).
Politică de coeziune economică şi socială cuprinde toate acţiunile Uniunii Europene care
vizează realizarea dezvoltării economice armonioase şi echilibrate a acesteia, în special prin
promovarea reducerii disparităţilor de dezvoltare între diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene,
a egalităţii şanselor şi a dezvoltării durabile.
Extinderea a condus la creşterea diferenţelor de dezvoltare economică între vechile şi noile
statele membre, al căror nivel de dezvoltare e mult mai scăzut. Odată cu intrarea în Uniunea
Europeană (UE) a noilor membrii, Produsul Intern Brut (PIB) mediu/locuitor al UE a scăzut cu
12.5%. De asemenea, una din patru regiuni de nivel NUTS II ale Uniunii Europene are
PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară.
Dincolo de statisticile PIB, exista totusi inegalitati complexe între statele membre si celelalte
regiuni, datorate diferentelor în ceea ce priveste:
_ Infrastructura
_ Calitatea mediului înconjurator
_ Somajul si abilitatile fortei de munca relevante pentru dezvoltare
_ Marimea si diversitatea afacerilor
_ Nivelurile de inovare si utilizarea tehnologiei în afaceri
În acest context, pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune este
considerata principalul instrument prin care se va realiza modernizarea economiei Uniunii
Europene.

Importanta politicii de coeziune economica si sociala pentru Romania

Pentru recuperarea anilor pierduţi într-un sistem care a gândit altfel economia, libertatea şi
dezvoltarea, şi pentru afirmarea în Uniunea Europeană a unei naţiuni sănătoase, prospere, educate,
libere şi demne, integrarea europeană a României trebuie privită că un proces care să contribuie la
dezvoltarea economică, pentru a participă performant şi competitiv pe piaţă internă a Uniunii
Europene.
În condiţiile actuale, în care economia românească se confruntă încă cu probleme
structurale destul de serioase, avem nevoie de strategii coerente şi unitare care să aibă ca obiectiv
programarea, prioritizarea şi urmărirea politicilor de dezvoltare naţională.
In vederea asigurarii fondurilor necesare implementarii acestor strategii, Romania, ca stat
membru al Uniunii Europene, beneficiaza in prezent de ajutor financiar din partea acesteia prin
intermediul instrumentelor de pre-aderare – actualele programe PHARE, ISPA si SAPARD care nu
au fost finalizate din perioada in care Romania era stat candidat.
Principalele obiective avute in vedere de Uniunea Europeana prin acordarea asistentei
financiare nerambursabile prin programele de coeziune se concentreaza pe:
• dezvoltare institutionala
• investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare
• investitii in coeziunea economica si sociala
Astfel aceste obiective contribuie in permanenta la realizarea coeziunii economice si sociale,
la pregatirea implementarii aquis-ul comunitar, precum si la pregatirea mecanismului institutional
pentru punerea in practica a politicilor Uniunii Europene.
Pentru realizarea obiectivelor sunt implementate masuri care se concentreaza pe
functionarea economiei de piata si pe capacitatea de a face fata presiunilor competitive si a fortelor
pietei din interiorul Uniunii Europene.
Prin fondurile europene sunt finantate proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai
putin avansate, prin investitii pentru coeziune economica si sociala, in domenii cheie precum
dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii locale si regionale, servicii sociale si
servicii turistice. Scopul acestor investitii este crearea de locuri de munca, cresterea nivelului
competetitivitatii si imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitorii regiunilor vizate.
Mai mult, acolo unde este vorba de investitii de anvergura, programele europene pot juca un
rol catalizator in mobilizarea co-finantarii impreuna cu statul roman si institutiile financiare
internationale (BERD, BEI, BM).
Odata cu momentul aderarii la Uniunea Europeana, si implicit la principiile comunitare ale
politicii de dezvoltare regionala, programele de pre-aderare au fost inlocuite de instrumente
structurale:
- Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR)
- Fondul Social European (FSE)
- Fondul de Coeziune
- Initiativele comunitare (ex: Interreg III);
- Alocari speciale de fonduri pentru ajustarea structurilor piscicole si pentru sustinerea
actiunilor inovative si de asistenta tehnica.
Scopurile urmărite prin finanţarea proiectelor din aceste fonduri vizează în principal
promovarea unei dezvoltări durabile, echilibrate şi armonioase a ansamblului economic şi social al
Uniunii, pentru a se asigură îmbunătăţirea nivelului de trăi al cetăţenilor Uniunii Europene, din care
România va face parte începând cu 1 ianuarie 2007.
Un aspect important este acela că aceste posibilităţi de finanţare din fonduri europene vor fi
mult mai mari decât până în prezent. Conform programării financiare, în perioadă 2007-2009,
România va beneficia de fonduri nerambursabile, de aproximativ 4 ori mai mari decât cele din
perioadă de pre-aderare, în valoare de 5973 milioane Euro.
Având în vedere acest lucru, este necesar că experienţă acumulată până în prezent în
privinţă utilizării programelor de pre-aderare să fie folosită drept punct de plecare pentru
dezvoltarea managementului viitoarelor instrumente structurale. Totodată, trebuie să ne ghidăm şi
după experienţele ţărilor est-europene care au aderat la Uniunea Europeană şi care s-au confruntat
cu probleme în managementul şi implementarea programelor finanţate prin fonduri structurale.
România are nevoie de programele structurale, atât pentru a recupera decalajul existent faţă
de ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi pentru o dezvoltare durabilă.
Fondurile structurale care vor finanţă măsuri de politică regională trebuie astfel gestionate
şi direcţionate încât să permită apropierea decalajelor între regiuni şi nu să Ie adâncească.
Prin Planul National de Dezvoltare, instrumentul de recuperare a disparitatilor de dezvoltare
social-economica a Romaniei fata de Uniunea Europeana, sunt orientate prioritatile cu obiectivele
instrumentelor structurale.
Obiectivele Planului Naţional de Dezvoltare referitoare la creşterea competitivităţii,
dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, dezvoltarea şi modemizarea infrastructurii de
transport, dezvoltarea economiei rurale şi diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile
ţării, realizate cu ajutorul instrumentelor structurale şi corelate cu obiectivele Agendei Lisabona, pot
ajută la dezvoltarea economico-socială locală şi regională.
Considerăm că în contextul actual, al integrării în Uniunea Europeană şi al regionalizarii pe
criterii economice, în abordarea conceptuală a Strategiei Lisabona trebuie să se ţină cont de situaţia
economică şi socială a României, precum şi de particularităţile regionale.
În urmă analizării situaţiei economice actuale, precum şi a perspectivelor pe termen scurt şi
mediu, considerăm că printre principalele direcţii de acţiune în domeniul dezvoltării regionale şi
locale, pentru perioadă următoare, sunt:
1. asigurarea stabilităţii macroeconomice, prin respectarea criteriilor de convergenţă, din
procesul de integrare a României în Uniunea Europeană;
2. asigurarea coerenţei şi complementarităţii politicilor economice, în special a politicii de
dezvoltare regională, prin formarea polilor de competitivitate;
3. creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, în scopul realizării obiectivelor de
coeziune economică şi socială şi pentru reducerea decalajelor inter şi intră-regionale, precum şi a
decalajului ce desparte ţara noastră de ţările dezvoltate, membre ale UE;
4. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii naţionale şi transnaţionale, de transport, de
mediu, de energie şi pentru cercetare-dezvoltare;
5. încurajarea reconversiei profesionale a categoriilor dezavantajate sau afectate de
restructurări şi susţinerea perfecţionării continue în muncă.
Fondurile europene pot fi folosite şi la crearea de poli de competitivitate, prin susţinerea
incubatoarelor de afaceri, pentru dezvoltarea IMM-urilor (acces pe piaţă, creşterea competitivităţii)
şi atragerea investitorilor. Având în vedere că diversitatea regională privind distribuţia industriilor
este mare, abordarea acestor poIi de competitivitate trebuie făcută distinct de la o regiune la altă.
Alocarea fondurilor structurale către regiuni (în special Fondul European pentru Dezvoltare
Regională) va ţine cont de specificul regiunii respective, avantajul competitiv al industriilor
existenţe şi va încuraja dezvoltarea polilor de competitivitate.
Se impune astfel asigurarea acestei abordări unitare, prin toate pârghiile pe care statui Ie are
la dispoziţie, prin alocarea eficientă a resurselor, dar şi prin stabilirea priorităţilor.
Printre principalele provocări ale guvernării, este aceea de a asigură, prin minima
intervenţie a statului în economie, maximă eficientă în corelarea politicilor, ţinând cont în special de
specificităţile regionale şi naţionale.
Una din oportunităţile politicilor economice este aceea de a identifică din analizele socio-
economice regionale şi naţionale, avantajele competitive şi comparative, astfel încât, orice
instrument va fi utilizat, să conducă la valorificarea, cât mai rentabilă, a acestor avantaje.
În perspectivă fondurilor structurale şi de coeziune, care au fost acordate României de către
UE, este necesară o viziune de ansamblu, unitară, asupra întregului tablou al dezvoltării social-
economice a ţării şi, totodată, o îmbunătăţire a managementului acestor fonduri, printr-o ajustare
structurală potenţială sau o reprioritizare a alocării acestora, atunci când este cazul.
Printre priorităţile guvenarii în perioada următoare, trebuie să se regăsească dezvoltarea şi
modemizarea infrastructurii (transport, mediu, energie, C&D). Este necesară alocarea resurselor
bugetare cu prioritate pentru a asigura cofinantarea pentru proiecte ample de infrastructura, de
interes regional si european, coridoarele pan-europene (autostrazi, cai ferate, oleoducte si conducte
de gaze naturale), proiecte ce pot fi finantate din viitoarele instrumente structurale.

Evolutia politicii de coeziune economica si sociala in Romania

Tendinte economico- sociale

Politica de Coeziune este unul dintre exemplele tangibile despre cum ar trebui să fie o politică
europeană: modernă, flexibilă, anticipativă, rapid adaptabilă la un mediu
economic şi social în continuă schimbare şi având o contribuţie substanţială la atingerea
obiectivelor politice cheie ale Uniunii, cum ar fi Agenda Lisabona. Mai mult decât atât, sub umbrela
unei strategii generale coerente, această politică permite tuturor regiunilor şi comunităţilor să-şi
urmeze propriile căi de dezvoltare, în contextul situaţiilor si provocărilor specifice cu care se
confruntă.
În contextul dezbaterii actuale asupra viitorului Politicii de Coeziune, un proces de reflecţie pe
marginea acestui subiect a fost iniţiat de către autorităţile române, cu implicarea celor mai relevante
instituţii responsabile pentru implementarea Politicii de Coeziune în România şi pentru
managementul instrumentelor structurale. Comentariile prezentate în continuare reflectă primele
rezultate ale procesului de consultare şi reflecţie.

Aspecte cheie:

- România sprijină puternic menţinerea unei ponderi importante a Politicii de Coeziune în


cadrul bugetului comunitar. Am dori să accentuăm contribuţia directă şi substanţială pe care
această politică se aşteaptă să o aducă la modernizarea şi dezvoltarea rapidă a României, precum şi
la atingerea convergenţei reale cu restul Uniunii, după cum s-a întâmplat deja în Noile State
Membre care au aderat la UE în 2004.
- În vederea creşterii eficienţei în ceea ce priveşte reducerea disparităţilor de dezvoltare,ţările şi
regiunile cel mai puţin dezvoltate ar trebui să fie principalele beneficiare ale Politicii de
Coeziune, şi prin urmare acestea ar trebui să primească alocări crescute în ceea ce priveşte
sprijinul acordat pe cap de locuitor.
- Susţinem menţinerea principiului alocărilor naţionale şi regionale, care permite regiunilor de
dezvoltare să beneficieze cu adevărat de beneficiile politicii de coeziune.
- Politica de Coeziune ar trebui să continue să furnizeze sprijinul său valoros faţă de atingerea
ţintelor Strategiei Lisabona revizuite. Această politică are suficientă flexibilitate pentru a finanţa
acţiuni inovatoare care să conducă la noi modele de dezvoltare în Europa. Totuşi, Statele Membre ar
trebui să-şi păstreze dreptul de a aplica propria „reţetă” în ceea ce priveşte abordarea măsurilor
Lisabona, în concordanţă cu condiţiile lor specifice.
- Politica de Coeziune ar trebui să ajute regiunile să aibă succes în cadrul competiţiei globale
prin dezvoltarea capacităţii acestora de a-şi defini şi întări propria poziţie strategică de succes
care să le asigure un avantaj competitiv, atât la nivelul UE, cât şi pe piaţa globală. Din acest punct
de vedere o atenţie specială este necesar a fi acordată bunei guvernanţe (ex. utilizarea eficientă a
fondurilor publice şi a resurselor publice), dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere şi
îmbunătăţirii continue a capitalului uman.
- În contextul schimbărilor climatice, mai multe eforturi ar trebui orientate către prevenirea
şi diminuarea efectelor negative determinate de aceste schimbări. O abordare care să acorde
mai multă atenţie mediului reprezintă o necesitate. Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea sunt
elemente cheie legate de această problematică, iar sprijinul pe care aceste domenii îl vor primi sub
umbrela Coeziunii ar trebui să fie mai orientat către acţiunile legate de mediu.
- În ceea ce priveşte sinergia Politicii de Coeziune cu celelalte politici naţionale şi comunitare,
considerăm că Politica de Coeziune poate produce efectele aşteptate numai în combinaţie cu politici
naţionale şi regionale coerente şi cuprinzătoare. Politica de coeziune nu poate avea succes printr-o
implementare izolată de restul politicilor. În acest sens, integrarea politicilor relevante naţionale şi
comunitare într-un concept strategic coerent şi bine fundamentat, care să poată pune cel mai bine în
valoare potenţialul de dezvoltare al unei ţări, regiuni sau zone, ar trebui să fie esenţial. În particular,
o atenţie specială ar trebui acordată complementarităţii între Politica de Coeziune şi Politica de
Dezvoltare Rurală, care are obiective şi instrumente similare.
- Simplificarea mecanismului de implementare a politicii a fost unul dintre obiectivele declarate
pentru perioada 2007-2013. Adeseori, încercarea de simplificare a condus la rezultate opuse, dând
naştere la complicaţii sau la simpla înlocuire a unor reguli existente cu alte reguli, chiar mai
complicate decât precedentele. În acelaşi timp, atât aquis-ul comunitar, cât şi legislaţiile naţionale
au devenit din ce în ce mai complexe. Aspecte precum ajutorul de stat, achiziţiile publice, impactul
asupra mediului, procedurile complexe şi standardele tehnice etc. ridică mari dificultăţi la nivelul
proiectelor şi adesea generează întârzieri majore în implementare (în contextul regulii „dezangajării
automate”).
Pentru următoarea perioadă de programare, Comisia Europeană şi Statele Membre trebuie
să găsească soluţii reale de simplificare, astfel încât implementarea politicii să devină cât mai
eficientă.
- Politica de Coeziune este benefică nu numai pentru cele mai puţin dezvoltate ţări şi regiuni, ci
pentru întreaga Uniune. Putem identifica cu uşurinţă multe rezultate ale politicii fără de care cele
mai dezvoltate regiuni şi State Membre nu ar fi putut să-şi desăvârşească interesele pe Piaţa Unică
Europeană, cum ar fi: dezvoltarea infrastructurii de transport paneuropene şi în consecinţă
îmbunătăţirea mobilităţii spaţiale, a circulaţiei bunurilor şi forţei de muncă, a transferului de
cunoaştere şi noi tehnologii. În acest context, este necesar să se accentueze şi să sporească
conştientizarea rolului Politicii de Coeziune ca o „politică pentru Europa”.
Merită subliniat de asemenea faptul că, dincolo de impactul său pozitiv evident asupra
dezvoltării Statelor Membre ale UE, a regiunilor şi oraşelor, Politica de Coeziune oferă unele
dintre cele mai vizibile beneficii pentru cetăţenii UE. Acest lucru ar trebui să îl avem în vedere
cu toţii în contextul dezbaterii curente asupra viitorului UE şi al nevoii de creştere a legitimităţii
Uniunii.

Disparitati economico- sociale

În România , dezvoltarea regională este un concept nou, introdus în anii 1998, şi care
vizează, că şi în Uniunea Europeană, reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării,
astfel imbunatatindu-se calitatea vieţii, în ansamblul ei, prin stimularea şi diversificarea activităţilor
economice, a investiţiilor în sectorul privat sau prin reducerea şomajului. Pentru implementarea
politicii de dezvoltare regională s-au înfiinţat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul
României.
Situaţia României în ceea ce priveşte disparităţile între regiuni este comparabilă cu cea a
majorităţii statelor membre ale Uniunii Europene, şi anume cea mai dezvoltată regiune include
capitală, iar cele mai slab dezvoltate regiuni sunt zonele de graniţă, acestea fiind concentrate în
nord- est, la graniţă cu Moldova şi sud, de-a lungul Dunării. Subdezvoltarea apare că fiind corelată
în mare măsură cu şomajul şi cu preponderentă activităţilor rurale, precum şi cu încapacitatea de
atragere a investiţiilor străine directe
În perspectiva aderării la Uniunea Europeană în anul 2007 şi a accesului la Fondurile
Structurale şi de Coeziune ale UE, România a elaborat Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013,
pe baza strategiilor sectoriale de dezvoltare şi a strategiei naţionale de dezvoltare regională,
realizându-se astfel o programare a dezvoltării economice şi sociale a ţării, similară celei realizate
de statele membre ale UE.
Planul Naţional de Dezvoltare reprezintă documentul de planificare strategică şi programare
financiară multianuală, în conformitate cu principiile Politicii de Coeziune, având ca obiectiv
strategic global „reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de
statele membre ale UE”.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă realizează programarea strategică a FSC, având la bază
priorităţile strategice stabilite în PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt: reducerea
disparităţilor sociale şi de dezvoltare economică dintre România şi statele membre ale Uniunii
Europene şi reducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de 10% a
PIB până în anul 2015. Strategia CSNR are la bază patru priorităţi tematice, şi anume:
Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene; Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a
economiei româneşti; Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman şi Construirea unei
capacităţi administrative eficiente. De asemenea, s-a stabilit o prioritate teritorială „Promovarea
dezvoltării teritoriale echilibrate”.
Politica de coeziune a Romaniei pentru perioada 2007- 2013

Politică de dezvoltare regională a României reprezintă o politică naţională, care are că scop
diminuarea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile şi diferitele zone ale ţării şi preîntâmpinarea
apariţiei de noi dezechilibre iar, prin această, diminuarea diferenţelor de dezvoltare dintre România,
în ansamblu, şi celelalate state membre ale Uniunii Europene.
Politică regională a României este reflectată în Strategia Naţională de Dezvoltare
Regională, transpusă că prioritate în Planul Naţional de Dezvoltare 2007- 2013. Această strategie s-
a elaborat pe principii europene, respectiv luând în considerare strategiile de dezvoltare ale
regiunilor, trasate la nivel regional de lărgi grupuri de lucru parteneriale. Obiectivul general îl
reprezintă creşterea economică mai ccelerata a regiunilor slab dezvoltate. Acest obiectiv se va
realiză, printre altele, printr-o alocare a fondurilor diferenţiata pe regiuni, în funcţie de gradul de
dezvoltare şi anume, invers proporţional cu PIB/locuitor, dând astfel prioritate regiunilor rămase în
urmă. Axele prin care se va realiză strategia regională a României sunt urmatoarele:
Axa 1: Imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale ( construirea sau reabilitarea
a peste 4000km de drumuri, 1500 unitati scolare, 150 spitale, pana in 2015);
Axa 2: Consolidarea mediului de afaceri regional si local ( dezvoltarea peste 200 unitati de
sprijinire a mediului de afaceri, sprijinirea directa a peste 1500 microintreprinderi);
Axa 3: Dezvoltarea turismului regional si local (reabilitarea, pana in 2015, a 200 situri
turistice si culturale si cresterea contributiei turismului la formarea PIB cu 1,25%)
Axa 4: Dezvoltarea urbana durabila ( construirea/ reabilitarea a 400ha/km spatii publice si
implementarea a 20 proiecte integrate de dezvoltarea urbana pana in 2015);
Axa 5: Promovarea cooperarii teritoriale europene.

Obiectivele politicii de coeziune economica si sociala

Politică de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene are că scop, pe de o parte,


reducerea disparităţilor de dezvoltare între diversele regiuni, iar pe de altă parte, stoparea declinului
economic al regiunilor foarte defavorizate, inclusiv al zonelor rurale.
În acest sens, pentru perioadă de programare 2007-2013, la nivel european au fost stabilite
trei obiective: obiectivul "Convergenţă", obiectivul "Competitivitate regională şi ocuparea forţei de
muncă" şi obiectivul "Cooperare teritorială".
În cadrul Obiectivului de Convergenţă, rată maximă a intervenţiei UE va în general de 75%
din costul total al fiecărei investiţii pentru FEDER, FSE, FAEDR, FEP. În ceea ce priveşte Fondul
de Coeziune, rată maximă de intervenţie va fi de 85% din costul total.
Aceste rate sunt reduse în mod substanţial în cazul investiţiilor care generează venituri şi al
investiţiilor în companiile private.
Obiectivul Convergenţă are în vedere statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate
care, conform tratatului, sunt priorităţile principale ale politicii de coeziune a Comunităţii şi vizează
accelerarea convergenţei celor mai puţin dezvoltate state membre şi regiuni prin îmbunătăţirea
condiţiilor de dezvoltare şi ocupare a forţei de muncă, bazată pe îmbunătăţirea calităţii investiţiilor
în capitalul fizic şi uman, dezvoltarea inovaţiei şi a societăţii informaţionale, adaptabilitatea la
modificările sociale şi economice, protecţia şi îmbunătăţirea mediului, precum şi eficientă
administrativă.
Acest obiectiv priveşte, în principal, acele regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai
mic decât 75% din media Comunităţii. În acest context, obiectivul cheie al politicii de coeziune este
promovarea condiţiilor care favorizează creşterea şi o convergenţă reală.
Programele vor fi sprijinite de resursele financiare ale Fondului European pentru Dezvoltare
Regională (FEDR), Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
In cadrul obiectivului de convergenta, FEDR sustine dezvoltarea economica integrata si durabila la
nivelul regional si local, prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor
economice, in special in domeniile: cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat,
societatea informationala, protectia mediului, prevenirea riscurilor, turismul, transport, energie,
investitii in sanatate, sprijin pentru investitii pentru IMM-uri.
In cadrul obiectivului de convergenţă, FSE susţine următoarele domenii de intervenţie: sporirea
adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor; creşterea accesului pe piaţă forţei de muncă a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a persoanelor inactive, prevenirea şomajului,
sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării, reforma în
domeniile ocupării şi incluziunii sociale, extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman,
întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice şi serviciilor publice la nivel
naţional, regional şi local, pentru a putea implementa reforme, în special în domeniul economic,
social, al ocupării forţei de muncă, protecţiei mediului şi judiciar.
Obiectivul Convergenţă este finanţat şi prin Fondul de Coeziune, destinat statelor membre
cu un PNB sub 90% din media Comunităţii.
Urmând priorităţile stabilite din perspectivă financiară, Fondul de Coeziune îşi va întări
contribuţia pentru a realiză o dezvoltare durabilă. De aceea, reţelele de transport, în special cel
trans-european, proiectele de interes european şi infrastructura de mediu vor rămâne priorităţi
centrale.
În scopul de a ajunge la un echilibru corespunzător pentru a reflectă nevoile speciale ale
noilor state membre, se are în vedere şi sprijinirea proiectelor, cum ar fi: programele de transport
feroviar, maritim, pe căi navigabile interioare, şi prin alte modalităţi în afară TEN-T, cele de
transport urban durabil şi investiţii importante de mediu în domenii cheie ale eficienţei energiei sau
a energiilor alternative.
Obiectivul Cooperare teritorială europeană vizează creşterea cooperării transfrontaliere
prin iniţiative locale comune, la nivel transnaţional prin acţiuni ce determină dezvoltarea teritorială
legată de priorităţile comunitare şi prin schimb de experienţă.
Pornind de la experienţă actualei Iniţiative INTERREG, Comisia propune crearea unui nou obiectiv
destinat continuării integrării armonioase şi echilibrate a teritoriului Uniunii, prin sprijinirea
cooperării între diferitele ei componente în probleme de importantă comunitară la nivel
transfrontalier, transnaţional şi interregional.
Actiunea va fi finantata de FEDR si va avea urmatoarele domenii de interventie:
• dezvoltarea activitatilor economice si sociale transfrontaliere, prin strategii comune pentru
dezvoltarea teritoriala durabila (ex: dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru
sanatate, protectia mediului),
• stabilirea si dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv cooperarea bilaterala intre regiuni
maritime, prin finantarea retelelor si a activitatilor ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrate
(managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, retele de cooperare stiintifica si
tehnologica),
• promovarea lucrului in retea (networking) si a schimbului de experienta intre autoritatile locale si
regionale, inclusiv programele de cooperare si actiuni ce implica studii, culegere de date,
monitorizarea si analiza tendintelor de dezvoltare in comunitate.
Conform perspectivei financiare 2007-2013, Comisia Europeana a alocat 308,041 miliarde euro
pentru finantarea Polticii de Coeziune la nivelul UE. Repartizarea acestei sume pe cele trei
obiective ale politicii reformate este urmatoarea:

• 81,7% pentru obiectivul Convergenta, din care 24.5% sunt destinate Fondului de Coeziune
• 15,8% pentru obiectivul "competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca".
• 2,4% pentru obiectivul "cooperare teritoriala europeana".

Finantarea Politicii Agricole Comune in perioada 2007-2013


Instrumentele actuale legate de politica de dezvoltare rurala vor fi grupate intr-un singur instrument
din cadrul Politicii Agricole Comune, care are ca scop:
• Cresterea competitivitatii sectorului agricol prin sprijinirea acordata pentru restructurare;
• Imbunatatirea calitatii mediului si a zonelor rurale prin sprijinul acordat gestionarii terenului;
• Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si promovarea diversificarii activitatilor
economice.
Actuala Iniţiativă comunitară, LEADER+, va fi integrată în programarea generală.
În mod asemănător, acţiunile în favoarea restructurării sectorului de pescuit vor fi grupate într-un
singur instrument, care se va concentra pe acţiuni care să însoţească nevoile de restructurare ale
sectorului de pescuit şi să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi de viaţă în zonele unde sectorul de
pescuit, incluzând piscicultură, joacă un rol important.
Conform perspectivei financiare 2007-2013, Comisia a alocat 69.75 miliarde pentru
finanţarea Politicii Agricole Comune la nivelul UE.
Întregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul „Convergenta”, îndeplinind,
conform regulamentelor UE, criteriile de finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC). Pentru a reflectă nevoile
semnificative ale noilor State Membre cu privire la infrastructura de transport şi de mediu, ponderea
finanţării din FC reprezintă aproximativ o treime din alocarea financiară totală pentru noile State
Membre în perioadă 2007-2013.
Totodată, România va primi finanţare din FEDR şi în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială
Europeana”, pentru acţiuni de cooperare transfrontaliera, transnaţională şi interregionala.

Fondurile structurale si de coeziune


 Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR
 Fondul Social European – FSE
 Fondul de Coeziune
- Politica de coeziune –
 Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – FEADR (precursor: SAPARD)
 Fondul European pentru Pescuit - FPE (precursor: SAPARD)
vor fi incluse în cadrul
Politicii Agricole Comune

Planul financiar
Alocare totală Fonduri Structurale şi de Coeziune pentru România în perioada 2007 – 2013 :
17,3 miliarde Euro
- pentru Obiectivul Convergenţă în România: 16,9 miliarde Euro (FEDR, FSE, FC)
- pentru Obiectivul Cooperare Teritorială în România: 400 mil. Euro (FEDR)
Alocare România Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR): 7,1
mld Euro
Alocare România Fondul European pentru Pescuit (FEP): 0,2 mld Euro

Documentele structurale si de coeziune

Pentru a primi ajutor din partea Uniunii Europene, fiecare stat trebuie să elaboreze o serie de
documente cu caracter strategic:
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013,
- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă,
- Programe Operaţionale.
Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru
implementarea acelor priorităţi sectoriale şi / sau regionale din Planul Naţional de Dezvoltare care
sunt aprobate spre finanţare prin Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (HG 497 aprilie 2001)
Pentru perioada de programare 2007-2013, România elaborează 7 Programe Operaţionale
în cadrul Obiectivului „Convergenţă” (Creşterea competitivităţii economice, Mediu, Transport,
Dezvoltare regională, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacităţii administrative şi
Asistenţă tehnică) şi colaborează cu ţările vecine şi alte state membre UE la elaborarea altor 7
Programe Operaţionale sub Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Programele Operaţionale 2007-2013

Program Autoritate de Organisme Finanţare


Operaţional Management Intermediare (OI) UE
(PO) (AM)
PO Sectorial Ministerul - Agenţia Naţională FEDR
Creşterea Economiei şi pentru Întreprinderi
competitivităţii Comerţului Mici şi Mijlocii şi
economice Cooperaţie
- Ministerul
Educaţiei şi
Cercetării –
Departamentul de
Cercetare
- Ministerul
Comunicaţiilor şi
Tehnologiei
Informaţiei
- Ministerul
Economiei şi
Comerţului –
Departamentul
Energie
- Autoritatea
Naţională de Turism
PO Sectorial Ministerul FEDR + FC
Transport Transporturilor,
Construcţiilor şi -
Turismului
PO Sectorial Ministerul Agenţiile Regionale FEDR + FC
Mediu Mediului şi de Protecţie a
Gospodăririi Mediului
Apelor
PO Regional Ministerul Agenţiile de FEDR
Integrării Dezvoltare
Europene Regională
PO Sectorial Ministerul - Agenţia Naţională FSE
Dezvoltarea Muncii, de
resurselor Solidarităţii Ocupare a Forţei de
umane Sociale şi Muncă
Familiei - Ministerul
Educaţiei şi
Cercetării –
Departamentul de
Educaţie
PO Dezvoltarea Ministerul - FSE
capacităţii Administraţiei
administrative şi Internelor
PO Asistenţa Ministerul - FEDR
tehnică Finanţelor
Publice
Cooperarea
transfrontalieră²

Coordonarea politică la nivel naţional a sistemului instituţional al FSC este îndeplinită de către un
organism cu rol de decizie, constituit prin HG nr. 1200/2004, denumit „Comitetul Naţional de
Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea Instrumentelor Structurale” (CNC).
Preşedinţia şi secretariatul CNC sunt asigurate de către MFP, iar membri sunt reprezentanţi la nivel
de decizie ai ministerelor cu rol de Autorităţi de Management şi Autoritate de Plată

 Finanţarea POR 2007 – 2013:


Pentru finanţarea POR 2007 – 2013 au fost alocate 4.030,77 milioane EURO :
 Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): 3.275 milioane EURO,
reprezentând 19,4% din totalul Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate pentru
finanţarea Programelor Operaţionale în România
 Fonduri publice naţionale: 513,92 milioane EURO
 Fonduri private: 241,85 milioane EURO
Contribuţia financiară a UE poate ajunge până la 85% din totalul cheltuielilor publice.
Concluzii

Corelat cu nivelul de dezvoltare nationala si cu gradul de evolutie al parametrilor comunitari


ai politicii de coeziune economica si sociala, in Romania, paitruspreprezece domenii beneficiaza de
finantare prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune:
- cercetare si dezvoltare tehnologica;
- informatizarea societatii;
- transport;
- energie;
- protectia mediului si prevenirea riscului;
- turism;
- cultura;
- regenerarea urbana si rurala;
- support pentru companii si antreprenori;
- acces la locuri de munca stabile;
- incluziune sociala pentru persoane defavorizate;
- dezvoltarea capitalului uman;
- investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie;
- promovarea dezvoltarii parteneriatului.
Procesul de finantare are ca suportde legitimare si monitorizare a actiunilor derulate,
programele operationale care detaliaza domeniile de finantare ce corespund prioritatilor nationale si
comunicare. Concomitent cu respectarea criteriilor de eligibilitate impuse de cele trei domenii de
actiune la nivel comunitar, este necesara orientarea programelor nationale de dezvoltare pe doua
axe, astfel:
1. Prioritati tematice: dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene,
imbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti, dezvoltarea
si utilizarea eficienta a capitalului uman;
2. Prioritati teritoriale: promovarea unei Dezvoltari Teritoriale Echilibrate.
In vederea adaptarii la conditiile de eligibilitate si pentru a monitoriza eficient domeniile de
finantare, autoritatile manageriale au pus in discutie sapte programme operationale pentru cadrul
financiar 2007- 2013. Fiecare dintre acestea vor fi subordonate si monitorizate de catre Autoritatile
de Management ( ministerele de linie responsabile), precum si de Autoritatea pentru Cadrul de
Sprijin Comunitar, in cadrul grupurilor de lucru inter-institutionale si parteneriale.
Toate aceste demersuri si actiuni pe care trebuie sa le puna in practica Romania, impun
conturarea unei strategii nationale de crestere si dezvoltare, care sa raspunda eficient cerintelor
comunitare ale politicii de coeziune economica si sociala. Pe de alta parte strategia nationala va
urmari valorificarea atributiilor Autoritatilor de Management responsabile si armonizarea
principiilor de functionare a acestora cu principiile corespondente la nivel comunitar.

Webografie:

• www.politici.ro
• http://www.prefecturabotosani.ro/integrare/fonduri_structurale.pdf
• http://www.aor.ro/documente/Prezentare%20Cristian%20David.pdf