Introducere Scopul actualei lucrari il constituie analiza si generalizarea teoriilor privind deficitul bugetar, stabilirea circumstantelor de aparitie a acestui

fenomen, a cailor de finantare a deficitului bugetar precum si evolutia si efectele de influenta a deficitului bugetar romanesc asupra situatiei economice din tara. Sarcinile principale ale Romaniei in conditiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbari de structura, stabilirea echilibrului bugetar si cresterea economica, ceea ce constituie deziderentele de baza ale unor importante realizari economico-sociale. Statul influenteaza derularea proceselor economice prin parghii economico-financiare la care poate apela: parghia fiscala, parghia vamala, cea a cheltuielilor publice. Una dintre principiile de baza ale elaborarii bugetului de stat (ca de altfel a oricarui tip de buget) este echilibrul bugetar, dar acesta din urma nu se realizeaza, de cele mai multe ori, in mod automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare, in astfel de situatii spunem ca bugetul se elaboreaza cu deficit1 de finantare, care poarta numele de deficit bugetar. Deficitul bugetar este diferenta dintre cheltuielile publice, mai mari, si veniturile publice ordinare, fiscale si nefiscale, mai mici. Fiind aprobat ca o componenta structurala a bugetului, la partea de cheltuieli, deficitul bugetar reprezinta autorizarea de cheltuieli superioare veniturilor provenite din impozite si alte prelevari obligatorii. De asemenea putem afirma ca deficitul bugetar poate fi identificat cu o descoperire a cheltuielilor ce va fi finantata prin recurgerea la imprumuturi. Auerbach, Gokhale si Kotlikoff (1994) considerau ca deficitul bugetar constituie un indicator cu o utilitate limitata in privinta evaluarii politicilor fiscale si bugetare avand in vedere, pe de o parte faptul ca aceste politici sunt dinamice si nu pot fi analizate pe baza unor indicatori pe termen scurt (asa cum rezulta din marimea deficitelor bugetare), iar, pe de alta parte, orice marime a deficitului bugetar nu poate surprinde povara indusa de politicile publice asupra generatiilor viitoare2.

1 2

Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finante-bnci-asigurri, Vol. II, Ed. Economic, Bucureti, 2001, p.31. Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), Generational Accounting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy, Journal of Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994), pp.73-94, pag.74. 1

Indicatorii bugetari sintetici In legea bugetului de stat se stabileste volumul veniturilor si structurii acestora pe capitole si subcapitole, volumul cheltuielilor pe destinatii si pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, volumul creditelor externe, volumul fondurilor externe nerambursabile, precum si volumul sumelor alocate din veniturile proprii pentru anul 20083, 2009, 2010. Bugetul de stat exprima relatiile ecoonomice in forma baneasca care apar in procesul repartitiei PIB, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si de alta natura ale fiecarei perioade. Aceste relatii se manifesta in sens dublu: pe de-o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resurse banesti la dispozitiile statului, iar pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse4. Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul National de Statistica si a unui raport de buget inaintat Parlamentului Romanie5, putem prezenta grafic o evolutie a indicatorilor bugetari sintetici in perioada 2008-2010 (pondere in PIB), grafic prezentat in figura 1.

Fig.1 Evolutia indicatorilor bugetari sintetici

Analiza veniturilor bugetului de stat in perioada 2008-2010

3 4

Legea nr.388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008, Monitorul Oficial nr. 902/312.12.2007 I. Vcrel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache, - Finante publice editia a IV-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 2004, pag. 500 5 www.cdep.ro Sinteza Bugetului pe anii 2008 2010 2

Constituirea veniturilor bugetare se face tinand seama de impozitele, taxele, contributiile si toate celelalte varsaminte prelevate de la persoane fizice si/sau juridice6. Astfel, veniturile mentionate in bugetul de stat cuprind veniturile curente (venituri fiscale si nefiscale), venituri din capital si incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate. Evolutia si structura principalelor venituri ale bugetului general consolidat in perioada 20082009 sunt prezentate in anexa 1, iar pentru o prezentare cat mai exacta a evolutiei am realizat o reprezentare grafica (Figura 2). Pe baza datelor prezentate in tabelul din Anexa 1 si a celor reprezentate in figura de mai jos se constata o diminuare a impozitului pe profit, contributiilor, TVA-ului, veniturilor nefiscale si a veniturilor din capital in anul 2009 comparativ cu anul 2008. Astfel, cele mai mari scaderi au inregistrat veniturile din capital cu 49.2% fata de 2008. In ceea ce priveste incasarile din TVA acestea s-au redus cu 6551 milioane lei din cauza diminuarii activitatii pe principalele ramuri ale economiei, respectiv cu 16.9% in constructii, cu 12% in agricultura, cu 8% in industrie si cu 6.2% in servicii.

Fig.2. Evolutia principalelor venituri bugetare Diminuarea impozitului pe profit cu 8.9% se datoreaza in principal reducerii cifrei de afaceri si diminuarii productivitatii muncii in economie. Totodata veniturile nefiscale, respectiv din
6

Legea bugetului de stat, cap. II Structura i regimul veniturilor bugetare, art.3 3

incasarile din proprietate, vanzari de bunuri si servicii, amenzi, penalitati si confiscari, precum si alte venituri scad cu 6.3% fata de anul 2008. Veniturile din accize au inregistrat o crestere cu 14.2% fata de 2008 in principal cresterii veniturilor din acciza pe tutun care a adus la bugetul statului circa 5 miliarde lei. Bugetul general consolidat a inregistrat in primele patru luni ale anului 2010 un deficit estimat de 12,1 miliarde lei, respectiv 2,2% din PIB, valoare cu aproape 4 miliarde de lei mai mare fata de nivelul de la finele lunii martie, de 8,22 miliarde lei (ANEXA 2). Veniturile incasate la bugetul general consolidat in primele patru luni ale anului curent au fost tn suma de 52,6 miliarde lei, cu 1,2% mai mici fata de realizarile perioadei corespunzatoare din anul precedent. Veniturile au reprezentat 9,8% din PIB-ul estimat pentru acest an, de 538,9 miliarde lei. La principalele venituri s-au mentinut diminuari importante ale incasarilor fata de aceeasi perioada din anul precedent. Astfel, TVA a scazut cu 9,2%, impozitul pe venit cu 7,3%, impozitul pe profit - 4,6%, contributiile de asigurari sociale - 3,6%. Incasarile din accize au scazut cu 71,9 milioane lei fata de aceeasi perioada a anului precedent desi nivelul de taxare al acestora a crescut de la inceputul anului curent, in timp ce veniturile nefiscale au crescut cu 652,6 milioane lei. Din accize a fost acumulata suma de 4,52 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB, iar veniturile nefiscale au ajuns la 5,41 miliarde lei, valoare reprezentand 1% din PIB. Analiza cheltuielilor bugetului de stat in perioada 2008-2010 Constituirea cheltuielilor bugetare se face tinand seama de toate iesirile, deci de toate alocaiiile pentru invatamant, pentru sanatate, pentru cultura, pentru asistenta sociala, ajutoarele de somaj, pensiile, alocatiile pentru armata, pentru ordinea publica care deriva din posibilitatile pe care le are bugetul, in functie de intrarile de capital si de incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate. Cheltuielile bugetului general consolidate pentru anul 2009 reprezinta 38.2% din PIB si sunt superioare celor aferente anului precedent cu 0.4 puncte procentuale, evolutia acestora (Figura 4) avand urmatoarele caracteristici:

cresterea cheltuielilor de personal cu 2.4% fata de 2008. Cresterea a fost determinata, in principal, de majorarile salariale aprobate in a doua parte a anului 2008. cheltuieli cu bunuri si servicii s-au redus cu 12.6% fata de 2008 ca urmare a masurilor de restrangere
4

Fig.4. Evolutia principalelor cheltuieli bugetare

cheltuielile cu asistenta sociala s-au majorat cu 9.8 miliarde lei fata de cele din anul precedent, ca urmare a majorarii punctului de pensie in octombrie 2008 si acordari pensiei sociale minime garantate incepand cu luna aprilie 2009. Pentru a diminua efectele crizei economice si financiare asupra categoriilor sociale vulnerabile, Guvernul a adoptat o serie de masuri de protectie a categoriilor sociale cu venituri reduse: acordarea pensiei sociale minime pentru pensionarii cu venituri mici (pana la 300 lei de la 1 aprilie 2009, iar diferenta pana la 350 lei la 1 octombrie 2009); indexarea pensiilor cu 3% de la 1 aprilie 2009 si cu 2% de la 1 octombrie 2009; majorarea venitului minim garantat cu 15%, asigurata in intregime de la bugetul de stat;

cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 66% fata de 2008, ca urmare a inrautatirii conditiilor interne si internationale de finantare a deficitului cheltuielile pentru investitii, care include cheltuielile de capital precum si transferurile pentru programe de dezvoltare au fost in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009 in suma de 35.2 miliarde lei, respective 7% din PIB. In primul trimestru al anului in curs, cheltuielile au cumulat 64,7 miliarde lei, in crestere, in

termeni nominali, cu 3,4% fata de aceeasi perioada a anului anterior, insa au scazut cu 0,7 puncte procentuale ca procent din PIB. Totodata, cheltuielile au reprezentat 12% din PIB. Cheltuielile de personal au insumat 15,97 miliarde lei (3% din PIB) si sunt cu 6,1% mai mici

fata de aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, cheltuielile cu bunuri si servicii au urcat cu 6,7% fata de valoarea din intevalul similar din 2009, la 8,63 miliarde lei (1,6% din PIB), datorita cresterii inregistrate la bugetele locale cu 13,5%, cu toate ca la bugetul de stat s-a inregistrat o diminuare a acestor cheltuieli cu 3,5%. La bugetul de stat cheltuielile cu bunuri si servicii au insumat 1,11 miliarde lei, iar la bugetele locale acestea au ajuns la 3,26 miliarde lei. Cheltuielile cu asistenta sociala s-au majorat cu 14,5% fata de cele din aceeasi perioada a anului precedent, la 23,45 miliarde lei (4,4% din PIB), cea mai mare crestere, de 111,3%, fiind inregistrata la asigurarile pentru somaj, iar la bugetele administratiilor locale au urcat 40,8%. Totodata, au crescut, cu 22,7%, si cheltuielile cu dobanzi ca urmare a cresterii in termeni nominali a deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti. Pentru dobanzi s-au platit 2,07 miliarde lei (0,4% din PIB). Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital precum si transferuri pentru programele de dezvoltare, in suma de 8,02 miliarde lei, s-au majorat cu 4,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent reprezentand 12,4% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat. Aprecieri cu privire la evolutia deficitului bugetar in perioada 2008-2010 si masuri pentru reabilitarea deficitului Ca urmare a cresterii tot mai rapide a cheltuielilor decat a veniturilor publice, bugetele se incheie tot mai frecvent cu deficit. Deficitul bugetar este cauzat de cresterea accelerata a cheltuielilor publice, de incetinirea ritmului de crestere a veniturilor sau de fenomene conjuncturale care isi transmit influenta prin intermediul cursului de schimb si a ratei dobanzii. Efectele pe plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple. Ele majoreaza datoria publica, crescand astfel si rambursarile, dobanzile si comisioanele aferente exigibile in fiecare an pentru stingerea datoriei publice interne si externe. In conditiile unor cereri de credite mari pentru acoperirea deficitului bugetar, rata dobanzii prezinta tendinta de crestere. Deficitul bugetar contribuie la cresterea ratei dobanzii pe piata si se opune astfel investitiilor private, incetinind ritmul real al cresterii economice. Nivelul deficitului bugetului general consolidat al Romaniei a crescut semnificativ in perioada 2008-2010 de la 4.9% din PIB in 2008, 7.2% din PIB in 2009 la 8% in 2010. Acest lucru se datoreaza urmatorelor motive:
-

descresterea productiei sociale;

6

cheltuieli exagerate in realizarea programelor sociale aprobate; cresterea sectorului economiei tenebre; majorarea cheltuielilor marginale in cadrul productiei sociale; emisiuni neconditionate a banilor. factorii politici incluzand instabilitatea politica, fragmentarea guvernamentala si institutiile politice; polarizarea sociala ca inegalitate in venituri si diviziuni etnice; factori institutionali ca proceduri si legi bugetare, eficienta birocratica si democratie.

Se pot considera trei factori structurali determinanti ai deficitului:

-

Datorita crizei economice internationale, care a afectat numeroase tari printre care si Romania, au fost nevoite sa apeleze la imprumuturi externe. Romania a contractat imprumuturi de la Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Banca Mondiala. Pentru a beneficia de aceste imprumuturi, Romaniei i s-au impus anumite conditii. Astfel, pentru anul 2010, Guvernul a propus pentru reabilitarea echilibrului bugetar urmatoarele masuri: - in situatia in care, din aplicarea prevederilor, rezulta o valoare mai mica decat valoarea salariului minim brut pe tara, suma care se acorda este de 600 lei; - se reduc cu 25% drepturi de natura salariala de care beneficiaza personalul din cadrul autoritatilor si institutiilor publice indiferent de modul de finantare al acestora; - valoarea drepturilor/cheltuielilor cu asistenta medicala, medicamente si proteze aferente personalului propriu, pentru care legislatia in vigoare la data publicarii prezentei legi prevede decontarea integrala de la bugetul de stat, bugetele de asigurari sociale, bugetele locale sau, dupa caz, bugetele fondurilor speciale, se reduce cu 25%. Reducerile se aplica si personalului angajat in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor; - cuantumul indemnizatiei de somaj se diminueaza cu 15%; - Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale nu mai contracteaza bilete de odihna in anul 2010; - cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata, se diminueaza cu 15%. - cuantumul indemnizatiilor acordate pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului se
7

diminueaza cu 15%. Daca din calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se acorda 600 lei. Pe langa reducerea pensiilor si a salariilor, Guvernul renunta la: subventia pentru incalzire; biletele de odihna pentru pensionari; pensiile speciale; salariile compensatorii pentru bugetari; ajutorul pentru tinerii casatoriti. De asemenea, se vor impozita: tichetele cadou; dobanzile depozitelor bancare; platile compensatori; veniturile programatorilor. Guvernul a hotarat sa taie mai putin sau sa pastreze urmatoarele ajutoare sociale: - sunt mentinute bursele studentilor si ale elevilor; - nu sunt afectate toate prestatiile sociale, 35 dintre ele nu se modifica; - pastrarea venitul minim garantat, in functie de numarul membrilor de familie, pentru a preveni saracia extrema; - mentinerea alocatiilor pentru copii, primita pana la doi ani, in valoare de 200 lei; - dupa doi ani, alocatia ramane la 42 de lei; - mentinerea alocatiei monoparentale, cea pentru copii cu handicap; - nu sunt afectate indemnizatia persoanelor cu HIV, a celor cu handicap grav, cu handicap mediu, ajutoarele pentru refugiati, pensiile invalizilor, ale veteranilor si ale persecutatilor politici. Pentru a redresa economia Romaniei, autoritatile romane trebuie sa reduca deficitul bugetar sub 3% din PIB pana in anul 2012. Exporturile si importurile de bunuri si servicii vor inregistra cresteri moderate, astfel ca exportul net va avea o usoara contributie negativa (0,2 procente) la cresterea reala a PIB. In plus, in urmatorii doi ani (2011 si 2012), cresterea PIB ar urma sa se accelereze, odata cu intensificarea schimburilor comerciale externe si a cresterii activitatii in toate sectoarele economice. Redresarea economica va determina si scaderea somajului In ceea ce priveste forta de munca, un efect al scaderii economice, in principal in industrie, ar fi scaderea populatiei ocupate in varsta de munca cu 0,9% in acest an. Ca urmare, rata de ocupare ar urma sa se reduca la 58% in 2010. In conditiile revenirii cresterii economice pe o panta ascendenta, pentru anii 2011 si 2012 se prevad cresteri ale populatiei ocupate, cu cate 1%, ceea ce va face posibila imbunatatirea ratei de ocupare, care se estimeaza sa depaseasca in anul 2012 nivelul din 2008. Analiza guvernului arata ca impactul bugetar al implementarii masurilor de reforma va aduce pe termen mediu economii la bugetul asigurarilor sociale cuprinse intre 0,6% si 1,5% din PIB, iar pe termen lung comparativ cu sistemul in vigoare, deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4 puncte procentuale.
8

Concluzii si propuneri Deficitul bugetar depasirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare este un fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat absolut toate tarile lumii. Cel mai utilizat indicator de masurare a deficitului il constituie soldul bugetar conventional care cuprinde totaliatatea resurselor utilizate de catre guvern pentru finantarea acelei parti a Sistemul economiei de piata aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar impreuna cu altele, cum ar fi: rata inflatiei sau somajul. Existenta deficitului bugetar se datoreaza mai multor cauze, dintre care pot fi enumerate urmatoarele:

cheltuielilor ce a ramas neacoperita de veniturile guvernamentale.

scaderea producerii de bunuri si servicii in economie, pe ansamblu; cresterea cheltuielilor in scopul realizarii anumitor programe sociale; cresterea activitatii sectorului obscur al economiei; cresterea cheltuielilor marginale ale productiei sociale; emisiunea monetara in exces si care sa nu justifice o crestere economica.

Pentru finantarea deficitului bugetar avem in vedere doua surse:

a)

surse de finantare interna:

finantare bancara interna; sume provenite din privatizare; valorificarea activelor statului; imprumuturi de stat.

b)

surse de finantare externa:

imprumuturi externe; finantare bancara externa; emisiunea de titluri de stat pe piata externa.

Pentru a atinge un deficit bugetar, de 6,3% - in 2010, este esential ca Romania sa implementeze masurile de consolidare prevazute pentru acest an, adica conditiile de austeritate.
9

Propunerile noastre privind reducerea deficitului bugetar sunt:

-

reducerea cotei unice de impozitare la 10% a veniturilor pentru persoanele cu venituri mici (pana la 2000 lei) iar pentru persoanele cu venituri mai mari de 2000 lei mentinerea cotei de 16%;

reducerea contributiilor asigurarilor sociale pentru IMM-uri si egalizarea bazei impozabile prevazute pentru calculul contributiilor cu cea utilizata la calculul impozitului pe salarii, in scopul asigurarii sustenabilitatii sistemului public de pensii;

impozitarea castigurilor din tranzactiile imobiliare in scopuri comerciale; suprataxarea produselor de lux

10

BIBLIOGRAFIE
Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finante-banci-asigurari, Vol. II, Ed. Economica, Bucuresti, 2001;

Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), Generational Accounting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy, Journal of Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994); Legea nr.388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008, Monitorul Oficial nr. 902/312.12.2007 I. Vacarel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache, - Finante publice editia a IV-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2004; www.cdep.ro Sinteza Bugetului pe anii 2008 2010; Legea bugetului de stat, cap. II Structura si regimul veniturilor bugetare, art.3 ; Pirvu Daniela , Budget Deficit Perspectives In Romania, 2008; Vacarel, I. (coordonator), Finante Publice, Editia a V-a, Ed. Didactica si Pedagogica, , Bucuresti, 2003 Bistriceanu Gh. D., Bucuresti, 2001 Bistriceanu Gh. D., Bucuresti, 2001 Lexicon de finante-banci-asigurari, Vol. II, Ed. Economica, Lexicon de finante-banci-asigurari, Vol. I, Ed. Economica,

Mosteanu T., Politici fiscale si bugetare pentru reformarea economiei si relansarea cresterii economice, Ed. Economica, Bucuresti, 2003. www.insse.ro www.mfp.ro www.ziare.ro www.capital.ro www.zf.ro
11

www.infomondo.ro

www.prahovabusiness.ro www.romania-actualitati.ro

12