UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
DISCIPLINA: FINANȚE PUBLICE 1

Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și

dinamica cheltuielilor publice (bugetare) în România și
Spania

IAȘI 2018
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................3
Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologic...............................................................................4
1.1 Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației
bugetare......................................................................................................................................4
1.2 Indicatori de apreciere a nivelului, dinamicii și structurii cheltuielilor publice...........7
2.Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Spania.........10
2.1 Interpretarea nivelului și a dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Spania
în perioada 2012-2016.............................................................................................................12
2.2. Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB.......................................................13
3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Spania..........................14
3.1.Analiza structurii economice a cheltuielilor din România și Spania............................14
3.1.3Interpretarea ponderii cheltuielilor publice curente pe baza masurilor fiscale-
bugetare intreprinse de România și Spania..........................................................................17
3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice din România și Spania.............18
4.Concluzii.....................................................................................................................................23
Lista tabelelor și a figurilor...........................................................................................................24
Bibliografie....................................................................................................................................25

2
 Introducere

În cadrul acestui studiu de caz voi evidenția structura și dinamica cheltuielilor publice din
România și Spania, de asemeni facotori care duc la schmbarea valorilor acestora de la un an la
altul, precum și multe alte aspecte care sunt incorporate în această analiză, cum ar fi diferențele
dincele două țări. Referitor la capitolul 1, sunt cuprinse noțiuni de bază, un istoric al cheltuielilor
publice și o serie de indicatori economici. Capitolul 2 cuprinde analiza cheltuielilor publice pe
perioada 2012-2016, atât în valoare absolută dar și ca pondere în PIB, acestea fiind evidențiate
prin două grafice.
Capitolul 3 este cel mai complex dinte toate, acesta cuprinde structura funcțională a
cheltuielilor publice și cea economică , analiza greutății cheltuielilor publice și evident o
comprație între cele două țări. Ultimele două capitole sunt rezervate concluziei și listei tabelelor
și graficelor.

3
 Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologic
1.1 Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform
clasificației bugetare

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, scriitorii Finanțelor Publice au acordat o atenție relativ
mică subiectului cheltuielilor publice. În zilele trecute, creșterea cheltuielilor publice a fost mai
mult sau mai puțin lentă și, prin urmare, nu a provocat nici un studiu semnificativ și profund. Cu
toate acestea, în realitate, este mai bine să se studieze teoria cheltuielilor publice, înainte de cea a
veniturilor publice sau a impozitelor.
Cu toate acestea, teoria cheltuielilor publice nu a fost acordată cu o greutate considerabilă în
tratarea subiectului finanțelor publice. După cum spune Le-well, Haris spune că "economiștii și-
au concentrat, în general, atenția asupra teoriei impozitării.Teoria cheltuielilor publice a fost mai
mult sau mai puțin limitată la cea a generalităților în ceea ce privește efectele cheltuielilor
publice asupra ocupării forței de muncă și asupra nivelului prețurilor. În ciuda faptului că
cheltuielile publice au crescut rapid în ultimele două secole, în aproape toate statele, domeniul
cheltuielilor publice rămâne relativ neexplorat ".Mai mult, nivelul cheltuielilor publice depinde
de programele guvernamentale, care sunt rezultatul deciziilor politice. Gerhard Colm subliniază
că "determinarea programelor guvernamentale este o procedură politică și, ca atare, se desfășoară
într-un mediu, denumit de obicei" politică ", care include adunarea voturilor, presiunea lobby-
urilor, jurnalul și concurența dintre rivalii politici".
Prin urmare, studiul cheltuielilor publice, principiile și efectele cauzelor acestora este foarte
important, din punctul de vedere al subiectului finanțelor publice.În acest context, Bastable, un
scriitor binecunoscut al secolului al XIX-lea, a remarcat că "dezvoltarea rapidă a studiului
financiar în ultimii ani a dus la o examinare atentă a diviziunilor mai înapoiate ale subiectului
pentru a le aduce în formă științifică. Teoria cheltuielilor de stat a atras în mod natural o mare
parte din această energie proaspătă ".Din punct de vedere istoric, există două opinii divergente cu
privire la sfera cheltuielilor publice. Aceasta este cea tradițională și modernă.
Cheltuielile publice sunt definite ca :"Cheltuielile efectuate de către autoritățile publice, cum
sunt guvernele centrale, de stat și cele locale, pentru a satisface nevoi sociale colective ale
membrilor sunt cunoscute sub titulatura de cheltuieli publice".
De asemeni, noțiunea de cheltuială publică are două accepțiuni, de natură juridică și una

4
natură economică :

 În sensul juridic, cheltuielile publice înseamnă plata unei sume de bani din fonduri
publice legate de crearea, funcționarea entităților publice și de desfășurarea de activități
publice, inclusiv acele activități desfășurate de întreprinderile de stat.
 În sensul economic, cheltuielile publice desemnează relațiile economice și procesele de
distribuție a PIB-ului, punând accent în alocarea și utilizarea resurselor financiare pentru
acțiuni de interes public, atât la nivel național, cât și local.

Cheltuielile publice sunt cheltuielile efectuate de guvernul unei țări în ceea ce privește nevoile
colective și dorințele, cum ar fi pensiile, prestațiile, infrastructura etc. Până în secolul al XIX-lea,
cheltuielile publice erau limitate, deoarece filosofiile laissez faire credeau că banii rămași în
mâinile private ar putea aduce beneficii mai bune. În secolul al XX-lea, John Maynard Keynes a
argumentat rolul cheltuielilor publice în determinarea nivelurilor de venit și distribuție în
economie. De atunci, cheltuielile guvernamentale au înregistrat o tendință ascendentă.
Cheltuielile publice pot fi folosite ca pârghie pentru creșterea cererii agregate și, astfel, ridicarea
economiei din recesiune. Pe de altă parte, prin modificarea cheltuielilor publice, cererea agregată
poate fi controlată pentru a verifica inflația în economie. Cheltuielile publice pot fi, de asemenea,
utilizate pentru a îmbunătăți distribuția veniturilor, direcționa alocarea resurselor în liniile dorite
și influența compoziția produsului național.De asemenea, în țările în curs de dezvoltare, rolul
cheltuielilor publice este foarte semnificativ.

Economiștii clasici nu acordă o mare importanță cheltuielilor publice .Ei au au susținut

politica de laissez-faire, considerând că cheltuielile guvernamentale erau adecvate. Ei au crezut
ferm că, dacă ar fi rămas bani în mâinile private, ar putea aduce beneficii mai bune. Potrivit
acestora, atunci când există o concurență economică liberă, comerțul și industria înflorește, iar
prețurile sunt reglementate.Această veche filosofie laissez-faire a fost eliminată acum. Fiecare
guvern participă activ la organizarea țării sale. Gama activității economice sa extins prea mult. A
avut loc o creștere considerabilă a cheltuielilor guvernamentale. Această diviziune a finanțelor
publice, care a primit puțină atenție din partea economiștilor clasici, este considerată acum cea
mai importantă secție a finanțelor publice.

Clasificarea cheltuielilor:
Este convențional în fiecare carte de finanțe publice să se clasifice cheltuielile publice în

5
diferite categorii economice. Clasificarea cheltuielilor publice se referă la aranjarea sistematică a
diferitelor elemente ale cheltuielilor publice pe o bază economică specifică. Clasificarea se face
întotdeauna pe o bază logică și rațională. Clasificarea cheltuielilor publice este importantă pentru
a înțelege natura și efectul cheltuielilor publice. Prin această clasificare, executivul de stat
menține un control eficient asupra cheltuielilor publice și împiedică scurgerile și pierderile
publice, deturnarea și deturnarea. Potrivit Prof. Shirras, testul cheltuielilor publice nu este o
cheltuială agregată, dar sume relative sunt ocazional alocate diferitelor segmente. Prin urmare,
clasificarea cheltuielilor publice este importantă pentru o înțelegere clară a naturii și efectelor
cheltuielilor publice.
Cheltuielile guvernamentale pot fi clasificate pe larg în patru categorii:
1. Clasificare funcțională sau clasificare bugetară;
2. Clasificare economică;
3.Clasificare încrucișată
4. Clasificare contabilă
După cum sa menționat deja, fiecare clasificare a cheltuielilor în guvern are un obiectiv sau
altul, adică controlul financiar, creșterea economică, stabilitatea prețurilor etc.Dinamica
cheltuielilor publice este analizată prin prisma indicatorului de modificare nominală și
modificare relativă .
Factorii de influență a modificării cheltuielilor sunt :
 factori demografici
 factori economici
 sociali
 urbanizarea
 factori militari
 de ordin istoric
 politici
Principalele cheltuieli publice pe baza clasificației bugetare sunt urmatoarele :
 Cheltuieli publice pentru acțiuni social–culturale :
– cheltuieli pentru învățământ;
– cheltuieli pentru sănătate;
– cheltuieli pentru cultură, recreere și religie ;
– cheltuieli pentru asigurări și asistență socială ;
 Cheltuieli pentru servicii publice generale, ocrotire publică și siguranță națională ;
 Cheltuieli pentru apărare națională ;
6
  Cheltuieli pentru acțiuni economice ;

Cheltuielile publice social–culturale sunt servicii gratuite sau parțial gratuite de care
beneficiază întreaga populație sau doar o parte a ei. Importanța rezidă din faptul că se
finalizezază la un alt nivel mai înalt al culturi și al civilizației ce caracterizează societatea în
cauză și care, la rândul lor contribuie la dezvoltarea economică a statului.
Cheltuielile privin serviciile publice generale sunt acele cheltuieli ale autorităților și
acțiunile externe, cheltuieli cu cercetatea, cheltuieli cu alte servicii publice generale și cele care
presupun tranzacții privind împrumuturile și datoria publică.
Cheltuielile pentru apărarea națională au rezultat din necesitatea existenței unor organe
specializate, apărute însăși chiar din existența statului. Finanțarea este compusă din: buget,
venituri proprii, donații și credite externe.
Cheltuielile pentru acțiuni economice cuprind următoarele: pentru acțiuni generale
economice, comerciale și de muncă, pentru combustibili și energie , pentru industria extractivă ,
prelucratoare și construcții, pentru agricultură, silvicultură,piscicultură și vânătoare, pentru
transporturi, construcții și pentru cercetare și dezvoltare în domeniul economic, precum și alte
cheltuieli privind acțiunile economice.

1.2 Indicatori de apreciere a nivelului, dinamicii și structurii cheltuielilor

publice
Dinamica cheltuielilor publice are în vedere șase indicatori. Aceștia sunt :
a) Schimbare absolută a cheltuielilor publice
ΔCP = CP1 - CP0
În cazul în care:
 CPA = modificarea absolută a cheltuielilor publice
 CP1 = cheltuielile publice momentul de referință
 CP0 = cheltuielile publice ale perioadei anterioare
b) Schimbare absolută a cheltuielilor publice în valori nominale
ΔCPn = CPn1 - CPn0
În cazul în care:
 CPCPn = modificarea absolută a cheltuielilor publice exprimate în exprimare nominală
 CPn1 = cheltuielile publice în termeni nominali ai perioadei alese ca referință
 CPn0 = cheltuielile publice în termeni nominali ai perioadei anterioare

7
c) Modificarea absolută a cheltuielilor publice în expresie reală
ΔCPr = CPr1 - CPr0
În cazul în care:
 ΔCPr = modificarea absolută a cheltuielilor publice în formă reală
 CPr1 = cheltuielile publice în realitate exprimarea perioadei de referință
 CPr0 = cheltuielile publice în exprimarea reală a perioadei anterioare
d).Schimbare relativă a cheltuielilor publice
%CP=CP1-CP0/CP0
Cu : % CP = variație relativă a cheltuielilor publice
e) Schimbare relativă a cheltuielilor publice în exprimarea nominală
%Cpn=CPn1-CPn0/CPn0
Cu:% CPn = variația relativă a cheltuielilor publice exprimate în formă nominală
CPn1 = cheltuielile publice în termeni nominali ai perioadei de referință
CPn0 = cheltuielile publice în termeni nominali ai perioadei anterioare
f) Schimbare relativă a cheltuielilor publice în exprimare reală

Cu :
 % CPr = variația relativă a cheltuielilor publice în formă reală
 CPr1 = cheltuielile publice în exprimarea reală a perioadei de referință
 CPr0 = cheltuielile publice în termeni reali în perioada aleasă ca bază
g). Schimbarea cotei cheltuielilor publice în PIB

Unde:
 Δ% CPPIB = schimbarea ponderii cheltuielilor publice în PIB
 GDP1 = Produsul intern brut al perioadei de referință
 PIB0 = produsul intern brut al perioadei anterioare
h) Schimbarea cheltuielilor publice pe cap de locuitor

8
Unde: CPloc. = schimbarea cheltuielilor publice pe cap de locuitor
i).Indicatorul de corespondență între variația cheltuielilor guvernamentale și modificarea
PIB

În care :
 kCP / GDP = indicatorul de corelație între variația cheltuielilor guvernamentale și
modificarea PIB
 ICP = Indicele creșterii publice
 IPIB = indicele de creștere a PIB
Explicație: > 1 = o schimbare mai rapidă a cheltuielilor în raport cu PIB = 1 = aceeași schimbare
a dimensiunilor cheltuielilor publice și PIB <1 = o schimbare a cheltuielilor publice sub
schimbarea PIB
j) Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB
Unde:
eCP / GDP = elasticitatea cheltuielilor publice în GDP

9
2.Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice
în România și Spania
2.Analiza comparativă a niveluluiRomânia și Spania
INTERVAL DE TIMP

ȚARA
2012 2013 2014 2015 2016

MILIOANE DE 49.716,4 51.046,3 52.421,4 57.253 57.686,2

EURO
ROMÂNIA

PONDERE ÎN 37,2 35,4 34,9 35,7 34

PIB

MILIOANE DE 500177 467.326 465.424 472.740 472.033

SPANIA EURO

PONDERE ÎN 48,1 45,6 44,8 43,8 42,2

PIB

Tabelul 1. Nivelul și dinamica cheltuielilor publice în România și Spania în perioada 2012-

2016
Sursa: ec.europa.eu Eurostat ( 13.11.2018)

PIB Inteeval de timp

2011 2012 2013 2014 2015 2016

România 131925,4 1331471 143801,6 150458 160297,8 170393,6

10
Spania 1070449 1039815 1025693 1037820 1081165 118743

Tabelul 2. Valoarea PIB-ului din România și Spania

Sursa: ec.europa.eu Eurostat ( 13.11.2018)

Grafic 1. Nivelul și dinamica cheltuielilor publice în mărime absolută din România și Spania în
perioada 2012-2016

11
 Grafic 2. Nivelul și dinamica cheltuielilor publice în ponderea PIB din România și Spania în
perioada 2012-2016

2.1 Interpretarea nivelului și a dinamicii cheltuielilor publice totale în

România și Spania în perioada 2012-2016

După cum putem observa în primul tabel nivelul cheltuielilor publice din România a cunosut
o oarecare creștere în mărime absolută în intervalul de timp 2012-2016. Diferențele dintre aceste
două țări se datorează factorului demografic și economici. Astfel în anul 2012 nivelul
cheltuielilor publice a fost de 49.716,4 milioane de euro, pe când în anul următor (2013 ) acestea
au crescut pînă la 51.046,4 mil. Euro. În ceea ce privește anul 2014, cheltuielile publice asemeni
anului anterior au crescut la o sumă de 52.421,4 mil. euro. Raportat la ultimii ani, cheltuielile
publice au cunoscut cea mai mare creștere din toată perioada 2012-2016 , aceea de la 57.253
mil. euro în 2015 la 57.688,2 mil. euro pe 2016.

În perioada 2012 și 2016, România a avut parte de o creștere a PIB cu 0,5 în 2012 și o creștere
a ratei șomajului de 4,56%, până în 2016 a cunoscut o creștere economică dar și o scădere
demografică față de anii anteriori. Dacă raportăm cheltuielile publice din România după
ponderea acestora din produsul național/PIB vom constata o scădere din anul 2012 și până în
anul 2014, apoi o ușoară creștere urmată de o scădere de până la 34%. În consecință în anul 2012
avem o pondere de 37,2%, anul următor scăzând cu 1,8% adică, aveau un procent de 35,4% .
Anul 2014 a cunoscut o scădere de 0,5%, urmată de o creștere de până la 35,7% . Anul 2016
încaderează cel mai mic nivel al cheltuielilor publice din PIB, acela de 34%.Economia spaniolă a
înregistrat o creștere economică de la 1,2 (2014) la 1,6 în 2915, în ceea ce privește anul 2012
Spania s-a confruntat cu o rată a șomajului ridicat și deficit bugetare rezultate din criza financiara
din 2011. În ceea ce privește Spania nivelul cheltuielilor publice a scăzut cu aproximativ 28.144
mil. euro în intervalul 2012-2016.
Comparativ cu România, Spania cuprinde valori mult mai ridicate, astfel în 2012 avem un
nivel de 500.177 mil. euro urmată de o scădere de 32.851 mil. euro, însumând o valoare de
467.326 mil. euro în anul 2013. Asemeni anului precedent, în anul 2014 cheltuielile au scăzut la
valoarea de 465.424 mil. euro, crescînd cu 7.361 mil. euro în anul 2015, mai exact la valoarea de
472.740 mil. euro .Anul 2016 aduce o scădere de 472.033 mil. euro. Potrivit analizei pivind
pronderea din PIB a cheltuielilor publice din Spania, se observă o scădere de 5,9 % pe intervalul
12
de timp examinat. În 2012 avem cel mai mare procent din PIB, acela de 48,1% urmată o
scădere până la 45,6% (2013), apoi de 0,8% mai exact până la 44,8% (2014).Înte anii 2015 și
2016 s-au acumulat ponderi de 43,8% și 42,2% fiind cel mai mic procent al perioadei analizate.
Comparativ cu România, Spania încaderează procente mult mai mari, aceasta datorându-se
gradului de dezvoltare mult mai ridicat at țării, Spania fiind și o țară cu un număr al populației și
o densitate destul de mare comparativ cu România.

2.2. Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB

eCP/PIB=(CP1-CP0/CP0*100)/(PIB1-PIB0/PIB0*100)=(1331471-131925,4/131925,4)/
(49716,4-52163,6/52163,6)=(1199545,6/131925,4)/(-2447,2/52163,6)= -0,04/9,09= -0,004
Țara 2012 2013 2014 2015 2016

România -0,04 -0,02 0,02 0,09 0,007

Indicele modificării
Spania relative nominale a 0,01 -0,01 -0,004 0,01 -0,001
cheltuielilor publice (%)

România Indicele modificării 0,009 -0,89 0,04 0,06 0,06

relative nominale
Spania 0,02 -0,06 -0,01 0,04 -0,89
cheltuielilor publice în
PIB

România Coeficientul de -0.004 -0,02 0,5 1,5 0,1

Spania elasticitate 0,5 0,16 0,4 0,25 0,001

Tabelul 3 . Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice raportat la PIB în România și

Spania în perioada 2012-2016 Sursa: ec.europa.eu Eurostat ( 13.11.2018)

Coeficientul de elasticitate este influențat de catre factorii atât de nivel demografic(scăderea

sau creșterea populației), cât și cei de nivel economic de tipul crizei economice, inflație, șomaj
etc. În perioada 2012-2016, coeficientul de elasticitate a cheltuielilor din România a variat între -
0,004 și 1,5, exprimând o schimbare peste schimbarea PIB-ului. Astfel în 2012 avem o valoare
sub nivelul de creștere al PIB de -0,004, pe când anul următor, adică 2013 avem o valoare tot sub
nivelul schimbării, aceea de -0,02. Anii 2014 și 2015 încadrează valori de 0,5, respectiv 1,5
(2015), apoi ultimul an, 2016 posedă o valoare de creștere asemănătoare cu PIB de 0,1.
În privința Spaniei, coeficientul de elasticitate ajunge la valori de până la 0,16 dar și valori

13
mai mici de până la 0,5, care evidențiază atât o schimbare mai rapidă în raport cu PIB dar și
una asemănătoare cu modificarea PIB-ului. Conform anului 2012 avem o valoare de 0,5, urmată
de o valoare de 6 în anul 2013 ceea ce exprimă că nivelul cheltuielilor a crescut în comparație cu
PIB. Anii următori cuprind valori de 0,4, 0,25 și 0,001.
Pe baza tabelului de mai sus sunt evidențiate diferențele de la an la an a elasticității cheltuielilor
publice, între cele două țări există diferențe evidente, acestea fiind datorate gradului de
dezvoltare, nivelului cheltuielilor publice din fiecare țară cât și valoarea produsului național
(PIB).Există diferențe ale Spania comparativ cu România datorate crizei economice pe care
Spania o traversa în perioada analizată, astfel Guvernul spaniol a fost nevoit să se îndatoreze și
să facă mai multe cheltuieli pentru a putea depăși sau contracara efectele negative ale crizei.

14
 3.Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și
Spania
3.1.Analiza structurii economice a cheltuielilor din România și Spania
3.1.1Structura cheltuielilor publice în mărime absolută și pondere din PIB în România și
Spania

Structura Țara 2012 2013 2014 2015 2016

economică a
cheltuielilor
publice

Cheltuieli cu România 10396,2 11695,1 11832,1 12582,7 15324,9

salariile
Spania 113925 114711 115206 119356 121465

Subvențiile România 871,4 780,6 581,1 666,6 575,9

Spania 9907 10755 11326 12272 11229

Cheltuieli cu România 2335,5 2525,4 2483,5 2619,3 2555,1

dobânzile
Spania 30973 35668 36065 33292 31367

Cheltuieli de România 1973,4 1602,6 1999,9 1879 2582

capital
Spania 45792 10697 8503 7279 7855

Total general România 49707,9 51041,9 53298,1 58044,4 59398,3

Spania 500177 467326 465424 472740 472155

15
Tabelul 4. Structuraeconomică a cheltuielilor publice în valoare absolută din România și
Spania Sursa: ec.europa.eu Eurostat ( 13.11.2018)

Structura Țara 2012 2013 2014 2015 2016

economică a
cheltuielilor
publice

Cheltuieli cu România 7,8 8,1 7,9 7,8 9

salariile Spania 11 11,2 11,1 11 10,9

Subvențiile România 0,7 0,5 0,4 0,4 0,3

Spania 1 1 1,1 1,1 1

Cheltuieli cu România 1,7 1,8 1,7 1,6 1,5

dobânzile Spania 3 3,5 3,5 3,1 2,8

Cheltuieli de România 1,5 1,1 1,3 1,2 1,5

capital Spania 4,4 1 0,8 0,7 0,7

Total general România 37,2 35,4 34,9 35,7 34

Spania 48,1 45,6 44,8 43,8 42,2

Tabelul 5. Structura economică a cheltuielilor publice din România și Spania (%)

Sursa: ec.europa.eu Eurostat (13.11.2018)

3.1.2.Greutatea cheltuielilor pe baza structurii economice din România și Spania

16
Graficul 3. Greutatea cheltuielilor publice pe baza structurii economice din România pe cele 3
exerciții bugetare (2012, 2014, 2016)

Graficul 4. Greutatea cheltuielilor publice pe baza structurii economice din Spania pe cele 3
exerciții bugetare (2012, 2014, 2016)

3.1.3Interpretarea ponderii cheltuielilor publice curente pe baza masurilor fiscale-bugetare

intreprinse de România și Spania

17
Analizând graficele de mai sus, putem constata diferențe semnificative între greutatea
cheltuielilor din România și Spania. Așadar, greutatea cheltuielilor publice din România este mai
redusă datorită perioadei de creștere economică înregistrate cu un ritm de 3,2% comparativ cu
media europeană, economia Romăniei bazându-se atunci pe industrie, respectiv transoprt și
comunicații .Deficitul bugetului general potrivit SEC 2010 a scăzut în anul 2015 la 0,7% din
PIB, față de nivelul din PIB înregistrat la sfârșitul anului 2014(0,9 %), analizat puternic în
scădere (cu 0,4% din PIB) în conformitate cu Eurostat aprilie 2016. Deficitul bugetar al
sfârşitului anului 2015 este inferior celui de 1,45% din PIB preconizat de Programul de
convergenţă 2016-2018, în condiţiile creşteri economice peste aşteptări, cu o structură
favorabilă veniturilor colectate din impozite şi taxe, dar şi a unei creșteri efective a alocării
resurselor. Cheltuielile publice cresc doar în privința salariilor și capitalului.

În cee ce privește Spania, aceata a ieșit dintr-o perioadă de recesiune , având un grad de creștere
economică de la 1,2& în 2014 la 1,6 % în anul 2016, însă autoritățile se confruntă încă cu un
deficit bugetar și cu dificultatea de acordare de credite, determinând o creștere a datoriei publice.
Cu toate acestea, Spania este a cincea economie a Europei și a 12-a din lume în ceea ce privește
PIB-ul , turismul acesteia este pe locul 2 în lume ca dimensiune. Concluzionăm că greutatea
cheltuielilor publice în cele două state diferă atât din punct de vedere al situației economice, cât
și pe baza politicilor adoptate de guvernele fiecărei țări.

18
3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice din România și
Spania
3.2.1. Structura funcționala a cheltuielilor publice din România și Spania în perioada 2012-
2016
Structura Țara 2012 2013 2014 2015 2016
funcțională a
cheltuielilor
publice

Servicii publice România 6573,6 7092,1 7037,3 7725,2 7523,2

Spania 68961 74121 72172 69735 68081

Apărare națională România 955,6 1131,5 1250 1537 1518,6

Spania 9679 9862 8969 10433 10904

Ordine publică și România 2884,1 3166,6 3163,2 3629,3 3466,6

siguranță Spania 2194 21048 20832 21341 21210

Activități România 9567,1 8984,8 8723,7 8837,6 7699,3

economice Spania 82844 47347 47186 48087 44088

Protecția mediului România 1103,4 1159,4 1193,4 1599,8 1064

Spania 9302 8621 9096 9307 9163

19
Locuință, servicii România 1497,6 1650 1755,3 2329,4 1996,7
și dezvoltare Spania 4824 4681 5174 5561 5403
publică

Sănătate România 5121,7 5787 6016,8 6731,4 6874,9

Spania 64685 63307 63492 66483 67398

Recreere, culturăși România 1576,3 1448,4 1641,4 1600,5 15642

religie Spania 12653 11810 11958 12593 12383

Educație România 3973,3 4031,9 4498,8 4908,2 6229,2

Spania 43307 42081 42520 44360 44914

Protecție socială România 16463,5 16564,6 17141,5 18351,3 19749,6

Spania 182728 184448 153476 194340 188289

Total România 49716,4 51046,3 52421,4 57253 57686,2

Spania 500177 467326 465424 472740 472033

Tabelul 6. Structura funcțională a cheltuielilor publice din România și Spania ( milioane de
euro )Sursa: ec.europa.eu Eurostat (13.11.2018)

Cpt=Ct/Csănătate*100=49716,4/5121,7*100=970,7
Cheltuieli totale pe cap 2012 2013 2014 2015 2016
de locuitor

România 970,7 882 871,2 850,5 839

Spania 773,2 738,1 733 711 700

Tabelul 7. Cheltuielile publice totale pe cap de locuitor din România și Spania

Structura funcțională a Țara 2012 2013 2014 2015 2016

cheltuielilor publice

Servicii publice România 4,9 4,9 4,7 4,8 4,4

Spania 6,6 7,2 7 6,5 6,1

20
Apărare națională România 0,7 0,8 0,8 1 0,9

Spania 0,9 1 0,9 1 1

Ordine publică și siguranță România 2,2 2,2 2,1 2,3 2

Spania 2 2,1 2 2 1,9

Activități economice România 7,2 6,2 5,8 5,5 4,5

Spania 8 4,6 4,5 4,5 3,9

Protecția mediului România 0,8 0,8 0,8 1 0,6

Spania 0,9 0,8 0,9 0,9 0,8

Locuință, servicii și România 1,1 1,2 1,2 1,5 1,2

dezvoltare publică Spania 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

Sănătate România 3,8 4 4 4,2 4

Spania 6,2 6,2 6,1 6,2 6

Recreere, culturăși religie România 1,2 1 1,1 1 0,9

Spania 1,2 1,2 1,2 1,2 1,1

Educație România 3 2,8 3 3,1 3,7

Spania 4,2 4,1 4,1 4,1 1

Protecție socială România 12,3 11,5 11,4 11,4 11,6

Spania 17,6 18 17,7 17,1 16,8

Total România 37,2 35,4 34,9 35,7 34

Spania 48,1 45,6 44,8 43,8 42,2

Tabelul 8. Structura funcțională a cheltuielilor publice din România și Spania (%)

Sursa: ec.europa.eu Eurostat (13.11.2018)

3.2.2 Greutatea cheltuielilor publice pe baza structurii funcționale din România și Spania

21
Graficul 5. Greutatea cheltuielilor publice potrivit structurii funcționale din România pe cele 3
exerciții bugetare (2012, 2014,2016)

Graficul 6.Greutatea cheltuielilor publice potrivit structurii funcționale din Spania pe cele 3
exerciții bugetare (2012, 2014,2016)

3.3.3 Interpretarea cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale în totalul cheltuielilor

22
publice în funcție de politicile bugetare adoptate de România și Spania

Potrivit Eurostat, România are o pondere de 4,1% în ceea ce privește investiția în educație față
de media europeană(4,7%), fiind ultima țară din punct de vedere al educației. În decursul
perioadei 2012-2016, România a alocat cei mai mulți banii următoarelor categorii de cheltuieli :
ordine publică și siguranță 2,3%(2015) față de media UE de 1,8%; locuință, servicii și dezvoltate
publică 1,5% față de media UE (0,6%); recreere, religie și culte un procent de 1,2% față de 1%.
In ceea cele mai reduse sume alocate din PIB pentru acțiunile socio-culturale din România avem:
pentru apărare națională avem un procent de 0,7% față de media UE de 1,4%, sănătate cu un
nivel de 3,8% față de 7,2% media, educație 2,8% față de media de 4,9%, și protecție socială cu
un procent de 11,4% comparativ cu 19,2% media UE. Așadar, România se află pe ultimul loc în
ceea ce privește protecția socială și educația, aceste diferențe sunt datorate distribuirii ineficiente
a fondurilor pentru diferite sectoare.În ceea ce privește creșterea acestor cheltuieli, aceasta se
poate datora factorilor de creștere demografică, a celor de dezvoltare economică și creșterea
costurilor pentru servicii sociale.

Datorită situației de instabilitate economică pe care o treversa, Spania în anul 2012 a fost nevoită
să reducă cheltuielile pentru a reduce deficitul bugetar de la 8,5% până la 5,3%. Această reducere
afectează în principal sectorul educației și al sănătății. Cea mai mare importanță pe care Spania o
acordă cheltuielilor socio-culturale este în domeniul ordinii publice, cea mai mare pondere fiind
de 18% din PIB (2013), comparativ cu 16,8% cea mai mică. În ceea ce privește sănătatea s-a
alocat un procent de maxim 6,2% din PIB, educația a avut un minim de 4%. Pentru apărare
națională se acordă 0,9%-1% din PIB în perioada analizată, sănătatea are un maxim de 6,2% din
PIB, religia și cultele un procent de 1,2%, urmat de cel mai mic procent alocat cheltuielilor
publice socio-culturale, respectiv 0,5% privind locuința, serviciile și dezvoltarea socială.

Diferențele dintre cele două țări sunt datorate gradului de stabilitate economică al fiecăreia,
creșterii demografice, nivelul de dezvoltare cât și importanța acordată acestor sectoare, modului
de distribuire a resurselor pe diferite sectoare, dar și modul de alocare a resurselor pentru
finanțarea acestor cheltuieli.

4.Concluzii

23
Așadar „cheltuielile publice concretizează cea de-a doua funcție a repartiției a finanțelor publice,
și anume aceea a repartizării resurselor financiare publice pe diverse destinații.Utilizarea
propriu-zisăa acelor resurse pentru înfăptuirea obiectivelor cuprinse în programele
guvernamentale privind activitatea socială, economică, administrativă și de altă natură,
desfășurată pentru realizarea acestora se reflectă în cheltuielile publice. Prin cheltuieli publice,
statul acoperă necesitățile publice de bunuri și servicii considerate prioritare în fiecare perioadă.
Obiectivele finanțate de guvernîn cadru sectorului public se regăsesc atât în sfera nematerială, cât
și în sfera producției materiale. Îndeplinirea funcțiilor -internă și externă- de către statele
contemporane se realizează printr-un sistem complex de organe și instituții, pentru care și prin
care se fac cheltuieli cu multiple destinații.”

Raportându-ne la analiza din cadrul acestui studiu de caz care privește nivelul, dinamica și
structura cheltuielilor publice atât din România, cât și din Spania observăm diferențe cauzate de
diverși factori de influență.În ceea ce privește România am constatat pe parcursul acestei analize,
faptul că România a cheltuit în perioada analizată un maxim de 37,2% din PIB pentru plățile ce
privesc cheltuielilor publice. Aceste cheltuieli privesc atât cheltuielile de capital, subvenții, etc.
(de structură economică), cât și cheltuieli cu educația, sănătatea, ordine publică, ș.a.m.d, aportul
din PIB pentru aceste cheltuieli variază în funcție de nivelul resurselor bănești constituite de stat,
de numărul populației (20121641 loc.), de gradul de dezvoltare economică,dar și din cauza
factorilor dereglatori(criză economică, șomaj, inflație) și a importanței pe care Guvernul o
acordă satisfaceri nevoilor colective ce privesc aceste cheltuieli, așadar România ocupă deseori
penultimul locdupă statisticile europene în ceea ce privesc cheltuielile publice.

Comparativ cu România, Spania are un nivel al cheltuielilor publice ușor mai ridicat, fiind
datorat gradului de dezvoltare mai ridicat, numărului populației (46528966 loc.), precum și altor
factorii. Nivelul mai ridicat al cheltuielilor din Spania se poate datora și perioadei de criză
economică pe care aceasta a traversat-o de-alungul perioadei analizate, deoarece Guvernul pentru
a impulsiona și stabliza economia economia, făcea cheltuieli însemnate.

24
Lista tabelelor și a figurilor

 Tabelul 1. Nivelul și dinamica cheltuielilor publice în România și Spania în perioada

2012-2016
 Tabelul 2. Valoarea PIB-ului din Rpomânia și Spania
 Tabelul 3. Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice raportat la PIB în România
și Spania în perioada 2012-2916
 Tabelul 4. Structuraeconomică a cheltuielilor publice în valoare absolută din România
și Spania
 Tabelul 5. Structura economică a cheltuielilor publice din România și Spania (%)
 Tabelul 6. Structura funcțională a cheltuielilor publice din România și Spania
( milioane de euro)
 Tabelul 7. Cheltuielile publice totale pe cap de locuitor din România și Spania
 Tabelul 8. Structura funcțională a cheltuielilor publice din România și Spania (%)

 Grafic 1. Nivelul și dinamica cheltuielilor publice în mărime absolută din România și

Spania în perioada 2012-2016
 Grafic 2. Nivelul și dinamica cheltuielilor publice în ponderea PIB din România și
Spania în perioada 2012-2016
 Graficul 3. Greutatea cheltuielilor publice pe baza structurii economice din România pe
cele 3 exerciții bugetare (2012, 2014, 2016)
 Graficul 4. Greutatea cheltuielilor publice pe baza structurii economice din Spania pe
cele 3 exerciții bugetare (2012, 2014, 2016)
 Graficul 5. Greutatea cheltuielilor publice potrivit structurii funcționale din România pe
cele 3 exerciții bugetare (2012, 2014,2016)
 Graficul 6.Greutatea cheltuielilor publice potrivit structurii funcționale din Spania pe
cele 3 exerciții bugetare (2012, 2014,2016)

25
Bibliografie
 Finanțe publice- I. Văcărel , partea a2-a, subcapitolul 5.1, paginile 127- 148
 en.wikipedia.org
 economicsconcepts.com
 www.insse.ro
 ec.europa.eu- Eurostat
 www.wall-street.ro

26