EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ,,DIMITRIE CANTEMIR’’ – BUCUREȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE

Programul de licență: Contabilitate și Informatică de Gestiune

REFERAT

Evoluții și tendințe privind politica monetară și

fiscal-bugetară în România.

BUCUREȘTI

2020

CUPRINS
1
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL 1. EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI

FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA........................................................................................4

1.1 NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA MONETARĂ.....................4

1.2.NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA FISCAL-BUGETARĂ......7

CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ (EVOLUȚIA POLITICII MONETARE ȘI FISCAL-

BUGETARE AROMÂNIEI)...............................................................................……………….8

CONCLUZII...............................................................................................................................22

BIBLIOGRAFIE............................……………………………………………………..............23

INTRODUCERE

2
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Scopul acestei lucrări este de a oferi o prezentare și totodată o analiză a evoluției și

tendințelor privind politica monetară și fiscal-bugetară în România.

În primul capitol, voi face o scurtă prezentare a evolutiei și obiectivelor politicii monetare
precum și evolutia politicii fiscal-bugetare.Pentru a răspunde unor cerinţe similare conturate din
perspectiva implementării politicii monetare în România, această lucrare urmăreşte să extindă
aria informaţiilor pe care le poate furniza analiza monetară în actualul context al economiei
româneşti.

În al doilea capitol, voi prezenta si analiza,indicatorii privind politica fiscal-bugetară

(cheltuielile, veniturile, și deficitul bugetar) și indicatorii politicii monetare ( rata inflației,
cursul de schimb valutar și datoria publică) în România în perioada 2014-2019, iar la final voi
prezenta concluziile aferente acestei lucrări.

3
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

1. Evoluții și tendințe privind politica monetară și fiscal-bugetară în

România.

O mare parte a teoriei economice, precum şi a practicii recente a băncilor centrale atribuie
monedei şi analizei monetare un rol important în formularea şi implementarea politicii monetare.
Acesta decurge din relevanţa informaţiilor pe care le oferă băncii centrale o analiză monetară
comprehensivă – în cadrul căreia rezultatele generate de tehnicile statistice şi econometrice sunt
complementate de expert judgement –, cele mai semnificative fiind informaţiile referitoare la
evoluţia preţurilor, riscurile la adresa dezinflaţiei/stabilităţii preţurilor, precum şi la dinamica
creşterii economice.

1.1. Noțiuni introductive privind politica monetară

Politica monetară reprezintă unul din instrumentele politicii economice, prin intermediul
căreia se acţionează asupra cererii şi ofertei de monedă din economie.

Obiectivele politicii monetare şi anume: limitarea creşterii preţurilor, eliminarea

supraevaluării monedei naţionale în vederea asigurării sustenabilităţii balanţei de plăţi, au fost
compromise de fragilitatea sistemului bancar, de rigiditatea economiei reale precum şi de
constrângerile de natură socială. Din acest motiv, s-au succedat perioade de control asupra masei
monetare şi de echilibrare a pieţei monetare şi valutare, cu cele în care masa monetară a sporit
considerabil, iar cursul de schimb a fost supraevaluat1.

În anul 1991, politica monetară a avut ca obiectiv controlul privind creşterea masei
monetare, printr-o serie de măsuri de limitare a creditului neguvernamental. Efectul generat a
constat în amplificarea indisciplinei financiare şi fenomenul de neplată a datoriilor, respective
blocajul financiar.

În anul 1992 politica monetară a fost ezitantă şi marcată de fluctuaţii; masa monetară a
crescut rapid, iar fenomenul inflaţionist s-a reinstalat.

Astfel, pentru perioada 1991 – 1993 rezultatele politicii monetare au fost parţiale: în anul
1993, inflaţia măsurată prin indicii preţurilor de consum a depăşit 250% (nivel mediu anual),
fenomen care a demonstrat şi apogeul dificultăţilor în economie.

1
Ludwig van Mises - Money, Method and the Mreket Process, Kluwer Academic Publisher, International Edition,
1990, p.134.

4
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Anul 1994 prezintă importanţă şi prin aceea că a marcat redobândirea încrederii în

moneda naţională. Dacă până în acel moment se manifestau intens demonetizarea, dolarizarea şi
dezintermedierea financiară, din 1994 procesele respectiv au fost stopate. Masa monetară a
crescut în termeni reali, economiile şi creditul, de asemenea, iar viteza de circulaţie a monedei sa
stabilizat.

Anul 1995 poate fi definit ca anul în care obiectivul explicit al politicii monetare l-a
constituit reducerea ratei inflaţiei până la 30%. În ultima parte a anului, s-a produs o deteriorare a
balanţei de plăţi şi au reapărut presiunile inflaţioniste care au determinat BNR să înăsprească
politica rezervelor minime obligatorii şi să revină la o politică de dobânzi mai restrictivă. S-a
urmărit, astfel, reducerea deficitului extern şi reducerea lichidităţii disponibile pentru a limita
procesul de multiplicare a bazei monetare. Rezultatele politicii monetare în perioada anilor ’94 şi
’95 au evidenţiat următoarele corelaţii:

 creşterea mai rapidă a economiilor populaţiei decât a masei şi a

credituluineguvernamental, a reprezentat ancora de bază pentru menţinerea încrederii în
moneda naţională;
 creşterea masei monetare în sens larg (M2) mai rapid decât a celei în sens restrâns (M1)
şi decât al bazei monetare (M0), indică rolul important al intermedierii financiare;
 menţinerea ratelor dobânzii la nivele real pozitive de nivel mai ridicat decât deprecierea
monedei naţionale, au descurajat păstrarea valutei şi au sporit încrederea în moneda
naţională2.
Specificul anului 1996 l-a constituit manifestarea cu acuitate a dezechilibrelor în conomia
românească. Dezechilibrul structural dintre cererea agregată, pe de o parte şi volumul şi structura
ofertei interne, pe de altă parte, s-a reflectat în creşterea inflaţiei şi a deficitului extern.

Politica monetară s-a deteriorat vizibil în anul 1996 şi s-a concretizat în pierderea
încrederii în moneda naţională, atestată de următoarele evoluţii:economiile populaţiei nu au mai
crescut în termeni reali;

 viteza de circulaţie a banilor a crescut indicând preferinţa publicului pentru ale activităţi;

2
Văcărel I, Finanțe publice, Ed. a IVa, E.D.P., București, 2003, p.61.

5
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

 dolarizarea economiei a tins să crească;

 remonetizarea a încetat (creşterea masei monetare a fost însoţită de creşterea inflaţiei).
Anul 1997 a marcat o serie de modificări importante în cadrul politicii monetare:

 s-a renunţat la refinanţarea prin credite structurale şi s-a trecut la refinanţarea prin
mecanisme şi instrumente specifice de piaţă monetară;
 s-au introdus instrumente prin care să se realizeze “sterilizarea” excesului de lichiditate,
respectiv vânzarea titlurilor de stat din portofoliu şi atragerea de depozite la banca
centrală;
 liberalizarea pieţei valutare, prin acordarea licenţei de dealer tuturor băncilor comerciale
şi asigurarea unui nivel de echilibru al cursului de schimb;
 influenţarea cursului de schimb prin utilizarea instrumentelor indirecte.
În anul 1998, politica monetară restrictivă a condus la temperarea semnificativă a
inflaţiei. Politica băncii centrale bazată pe ancora monetară a atenuat considerabil anticipaţiile
inflaţioniste precum şi impactul asupra preţurilor, generat de ajustările fiscale. În acelaşi an
politica monetară a temperat tendinţa de depreciere mai accelerată a cursului de schimb şi efectul
acesteia asupra inflaţiei3.

Pentru anul 1999, obiectivul de atenuare a creşterii preţurilor a fost atins, inflaţia
înregistrând nivelul de 54,9%. Restrictivitatea politicii monetare a dus la creşterea M2 cu 44,9%
în special pe seama activelor externe nete, în timp ce creditul intern a sporit doar cu 25,8%,
exclusiv pe seama creditului guvernamental. Acesta a înregistrat o creştere cu 105,3% şi s-a
datorat, în totalitate, titlurilor de stat emise pentru restructurarea bancară și prin care s-a preluat,
la datoria publică, un volum însemnat de active neperformante bilanșiere și extrabilanțiere.

1.2. Noțiuni introductive privind politica fiscal-bugetară

Politica fiscală desemnează concepția, măsurile și acțiunile statului privind impozitele și

rolul lor în formarea veniturilor bugetare și finanțarea cheltuielilor bugetare, tipurile de impozite,
perceperea și folosirea lor ca instrument de stimulare a creșterii economice.

3
Văcărel I, Finanțe publice, Ed. a IVa, E.D.P., București, 2003, p.62.

6
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Politica bugetară desemnează concepția și acțiunile statului privind veniturile și

cheltuielile bugetare, căile și mijloacele de mobilizare a încasărilor, tipurile și dimensiunile
cheltuielilor prin care se poate interveni direct împotriva șocurilor și instabilității, pentru
relansare economică.
Guvernul României și-a stabilit ca obiectiv fundamental asigurarea stabilităţii
macroeconomice şi susţinerea procesului de creştere economică durabilă prin:
1. Promovarea unei combinaţii de politici macroeconomice coerente, prin menţinerea
unor politici bugetare şi salariale prudente;
2. Crearea unui cadru fiscal şi bugetar pe termen mediu obligatoriu;
3. Îmbunătăţirea administrării veniturilor prin reforma administraţiei fiscale şi reducerea
costurilor de colectare;
4. Lărgirea bazei de impozitare în sectoare precum mediul înconjurător şi cel agricol;
5. Îmbunătăţirea drastică a gradului de eficienţă a modului de cheltuire a fondurilor
publice, prin stabilirea de priorităţi clar formulate, în special pentru proiectele de investiţii, prin
coordonarea orizontală a politicilor economice4.
Rolul politicii fiscal-bugetare așa cum este prezentat în teoria economică trebuie să fie
anticiclic, având scop atenuarea fluctuațiilor ciclului economic. În Romania, politica fiscal-
bugetară a fost aproape mereu prociclică şi a lăsat un spațiu de manevră fiscală foarte limitat, în
special în cazul recesiunii .

4
Eugen Rădulescu - Inflaţia, marea provocare, Editura enciclopedică, 1999.

7
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

2. STUDIU DE CAZ (Evoluții și tendințe privind politica monetară și fiscal-

bugetară în România.)

Analiza instrumentelor politicii fiscal-bugetare.

Noțiunea de cheltuială publică s-a conturat pe fundalul apariției și evoluției consumului de

resurse, în formă bănească, pentru satisfacerea de nevoi publice, fiind utilizată cu mai multe
accepțiuni, atât în teorie, cât și în practică, dintre care, se invocă, cel mai adesea, sensul juridic si
cel economic.

Cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conţinut il reprezintă exprimarea in

formă bănească a relaţiilor economico-sociale apărute intre stat (pe de o parte) şi persoane fizice
şi juridice (pe de altă parte) cu ocazia folosirii resurselor financiare ale statului şi in scopul
exercitării funcţiilor şi atribuţiilor acestuia5.

Structura și cuantumul cheltuielilor publice sunt influentate de o serie de factori cum ar fi:
factorii demografici, economici și sociali.În România, acești factori au determinat realizarea unor
cheltuieli ale bugetului după cum urmează:

Tabel 2.1.
Dinamica cheltuielilor bugetului României în perioada 2014-2019.
Indicatori 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli totale
(mil. lei) 226.326,8 243.915,5 242.016,3 276.080,4 278.486,5 369.431,6
Modificarea
relativă a
cheltuielilor - 8.0% -0,6% 14,0% 20,6% 14,7%
bugetului de
stat(%) față de
anul precedent.
Modificarea
absolută a - 18.107,5 -1.409,7 33.875,9 49.061,0 47.316,6
cheltuielilor de
stat față de anul
5
www.wikipedia.org

8
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

precedent.
Sursa:Ministerul Finanțelor Publice.

În tabelul de mai sus, urmărind evoluția cheltuielilor publice ale României în perioada
2014-2019, se poate constata că acestea au crescut de la un an la altul, cu excepția anului 2016
cand s-a înregistrat o reducere a acestora cu 0,6% (1.409,7 mil. lei) față de anul precedent (2015)
și cu 2,3 pp din PIB reprezentând 94,5% din prevederile bugetare anuale, iar cea mai mică
valoare a cheltuielilor s-a înregistrat înanul 2014 (226.326,8 mil. lei).

În anul 2015, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 243.915,5 mil. lei au
crescut în termeni nominali cu 8% față de anul precedent (2014) și cu 0,8 pp din PIB. În anul
2017, cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 276.080,4 mil. lei, au crescut în
termeni nominali cu 14,0% față de 2016. În anul 2018, s-au înregistrat cheltuieli publice totale
în valoare de 49.061,0 mil. lei, fiind anul cu cea mai mare creștere, 20,6% (49.061,0 mil. lei) a
cheltuielilor bugetare de la un an la altul. În anul 2019, cheltuielile au ajuns la maximul
perioadei analizate de 369.431,6 mil. (35,5% din PIB) lei, ceea ce înseamnă o creștere a acestora
cu 14,7% (47.316,6 mil. lei) față de anul 2018, gradul de realizare al acestora fiind de 99,6% față
de programul inițial. Cheltuielile au înregistrat o creștere cu 1,7 puncte procentuale de la 33,8%
din PIB 2018 la 35,5% din PIB în 2019.

Expansiunea cheltuielilor bugetare este explicată de majorarea ponderii în PIB a

cheltuielilor de personal cu 0,8 puncte procentuale, a cheltuielilor de asistență socială cu 0,4
puncte procentuale, a cheltuielilor de investiții cu 0,6 puncte procentuale și a cheltuielilor de
bunuri și servicii cu 0,4 puncte procentuale.

Figura 2.1. Structura cheltuielilor bugetare

9
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Sursa:Ministerul Finanțelor Publice.

Din analiza graficul de mai sus se observă că în 2019 față de 2018, din punct de vedere al
ponderii principalelor categorii de cheltuieli, s-au înregistrat creșteri în cazul cheltuielilor de
personal cu 0,8 pp, a asistenței sociale cu 0,4 pp, bunurilor și serviciilor cu 0,4 pp, investițiilor cu
0,6 pp. În paralel, s-au înregistrat diminuări în cazul dobânzilor cu 0,2 pp.

Venitul public (rareori Venit de stat) constituie banii obținuți de către un guvern. Acesta

este un instrument important al politicii fiscale a statului și este factorul opus
al cheltuielilorpublice. Veniturile obținute de guvern sunt de două tipuri: venituri ordinare și
extraordinare6.

Tabel 2.2

Dinamica veniturilor bugetului României în perioada 2014 – 2019

Indicatori 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Venituri totale
233.554,3
(mil. lei) 213.833,6 223.721,9 251.819,7 295.118,2 321.131,4
Modificarea
relativă a - 9,2% -4,3% 12,5% 17,2% 8,8%
veniturilor

6
www.wikipedia.org

10
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

bugetului de
stat(%) faţă de
anul precedent
Modificarea
absoluta a - 19.720,7 -9.832,4 28.097,8 43.298,5 26.013,2
veniturilor
bugetului de stat
fata de anul
precedent
Sursa:Ministerul Finanțelor Publice

În tabelul de mai sus, urmărind evoluţia veniturilor publice ale României în perioada
2014 – 2019 se poate constata că acestea au crescut de la un an la altul, cu excepţia anului 2016
când s-a înregistrat o reducere a acestora cu 4,3% (9.832,4 mil.lei) faţa de anul precedent (2015),
iar cea mai mica valoare a veniturilor s-a înregistrat în anul 2014 (213.833.6 mil. lei).
În anul 2015, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 233,6 miliarde de lei,
reprezentând 33,1% din PIB, au fost cu 9% mai mari în termeni nominali faţă de anul precedent
și cu un punct procentual ca pondere în PIB. În anul 2017, veniturile bugetului general
consolidat au fost în sumă de 251,8 mil. lei, reprezentând 29,9% din PIB comparativ cu 29,4%
din PIB în 2016. Procentual, veniturile au fost cu 12,5% mai mari față de anul 2016. În anul
2018, s-au înregistrat venituri publice totale în valoare de 295.118,2 mil.lei, fiind anul cu cea mai
mare creştere in termeni absoluţi ( cu 43.298,5 mil lei) a veniturilor bugetare de la un an la altul.
În anul 2019, veniturile au ajuns la maximul perioadei analizate de 321.131,4 mil. lei , ceea ce
înseamnă o creştere a acestora cu 8,8% (26.013,2 mil.lei) faţă de anul 2018.

Clasificarea veniturilor bugetare

În sistemul fiscal-bugetar resursele publice sunt clasificate dupăcum urmează:
1) după conținutul economic:
 venituri fiscale;
 resurse de trezorerie;
 împrumuturi publice pe termen mediu sau lung;
 finanțare prin emisiune monetară fără acoperire.

11
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

2) în funcție de ritmicitatea încasărilor:

 venituri ordinare sau curente;
 venituri extraordinare.
3) în funcție de proveniență:
venituri interne;
 venituri externe.
Legea finanțelor publice 500/2002, definește veniturile bugetare ca resurse bănești care
se cuvin bugetelor, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuții și alte
vărsăminte.
Însă, gruparea veniturilor și cheltuielilor bugetare se face într-o ordine obligatorie și după
criterii unitare, conform clasificației bugetare astfel:
I. Venituri curente – sunt mobilizate în principal din impozite directe și indirecte, ca
resurse de redistribuire:
A) Venituri fiscale, din care:
1) Impozite indirecte:
a) impozit pe profit;
b) impozit pe salarii și venituri;
c)alte impozite directe;
d) contribuții.
2) Impozite indirecte, din care
a) TVA
b) accize
c) taxe vamale
d) alte impozite indirecte
B) Veniturile nefiscale:
II. Venituri din capital – fac parte din categoria resurselor ordinare;
III. Donații;
IV. Sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare;
V. Operațiuni financiare;
VI. Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări
aferente cadrului financiar 2014-2020.

12
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel 2.3

Dinamica veniturilor fiscale 2014-2019

Indicatori 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Venituri 124.973,9 138.302,1 136.406,1 140.245,8 142.515,6 156.366,7
fiscale
Venituri 37.376,2 42.090,9 44.781,6 46.900,6 41.506,1 44.651,1
din
impozite
Venituri 80.352,2 89.207,8 84.127,1 86.192,6 93.776 103.552
din taxe
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice.

Veniturile fiscale sunt principalele surse de acoperire a veniturilor bugetare. Astfel, este
de urmărit modul în care se realizează veniturile fiscale. România colectează sub formă de
impozite și taxe, aproximativ 18,5% din produsul intern brut. Indicele deținut de veniturile fi
scale a ajuns, în medie, la 64,4% în ultima perioadă.

Analiza comparativă a ponderii prinipalelor tipuri de venituri în total venituri publice:

Grafic 2.2-Structura veniturilor (2014 şi 2015)

Sursa - Ministerul Finanţelor

Din analiza graficul de mai sus se observă că în 2015 comparativ cu 2014, din punct de
vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în total venituri încasate, s-au înregistrat
creșteri în cazul impozitului pe profit cu 0,2 pp, a impozitului pe venit și salarii cu 0,3 pp,

13
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

veniturilor din taxa pe valoarea adăugată cu 0,7 pp, taxelor pe utilizarea bunurilor autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități cu 0,1 pp, a veniturilor nefiscale cu 0,3 pp şi
în cazul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate cu 1,4 puncte procentuale. În
paralel, s-au înregistrat diminuări în cazul veniturilor din impozite şi taxe pe proprietate cu 0,4
pp, a veniturilor din accize cu 0,1 pp, a contribuțiilor de asigurări cu 2,3pp şi a veniturilor din
capital cu 0,1 pp7.
Deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile bugetare sunt mai mari decât
veniturile bugetare.
Un deficit bugetar este de calitate atunci când îndeplinește două condiții obligatorii:
 deficitul se reflectă, în totalitate, în cheltuieli de investiții și, în special, în realizarea
infrastructurii;
 deficitul este acoperit cu resurse financiare sigure, pentru a nu apela la emisiuni monetare
inflaționiste.
Măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare:
 prioritate reducerea cheltuielilor publice
 reducerea cheltuielilor administrației
 eliminarea subvențiilor
 mărirea bazei de impozitare (cât mai puțin de la cât mai mulți)
 accent pe impozitele indirecte

Tabel 2.4
Dinamica deficitului bugetar 2014-2019
Indicatori 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cheltuieli bugetare 33,6 34,6 31,8 32,2 34,0 35,5
(% din PIB)

7
Ministerul Finanțelor Publice – Raport privind execuția bugetară finală a anului 2015.

14
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Venituri bugetare 31,7 33,1 29,5 29,4 31,1 30,9

(% din PIB)
Deficit bugetar -1,9 -1,5 -2,3 -2,8 -2,9 -4,6
(% din PIB)
Sursa:Ministerul Finantelor Publice

Conform tabelului de mai sus, în 2019, deficitul bugetar a crescut cu 3,1 pp față de anul
2015, astfel cel mai scăzut deficit bugetar fiind în anul 2015 (1,5 pp).

Figura 2.3 Deficitul bugetar

Sursa:Ministerul Finantelor Publice

Pe baza datelor operative, execuția bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat
cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB). Execuția bugetului general consolidat pe anul
2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale în PIB față de
nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Analiza principalilor indicatori monetari.

15
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o

creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei
naționale.

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile
guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se
coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Rata inflației reprezintă procentul cu care prețurile au crescut sau scăzut într-un

interval anume de timp.De obicei, acest indice este calculat de la o lună la alta sau de la un an la
altul și îți spune cât de repede și de mult au crescut prețurile în perioada respectivă de timp. În
următorul tabel regăsim rata inflației României în perioada 2014-20198.
Tabel 2.5

Rata inflației României în perioada 2014-2019.

Data IPC Limita Limita inferioară Țintă

superioară
variație anuală (%)
2014 0,83 3,50 1,50 2,50
2015 -0,93 3,50 1,50 2,50
2016 -0,54 3,50 1,50 2,50
2017 3,32 3,50 1,50 2,50
2018 3,27 3,50 1,50 2,50
2019 3,2 3,50 1,50 2,50
Sursa: Rapoarte BNR.

Urmărind evoluția inflației României în perioada 2014-2019, se observă cum indicele

prețurilor de consum din anul 2015 a scăzut față de cel din 2014 cu -1.76, în anul 2016, indicele
peturilor de consum a scăzut față de cel din 2015 cu -1.47, în anul 2017, indicele pețurilor de
consum a crescut față de cel din 2016 cu 2,78, în anul 2018, indicele pețurilor de consum a
scăzut față de cel din 2017 cu -0,05, în anul 2019, indicele pețurilor de consum a scăzut față de
cel din 2018 cu -0,07.Se observă că în anul 2017 indicele prețurilor de consum a atins valoarea
maximă, iar în anul 2016 valoarea minimă9.
8
www.wikipedia.org
9
Banca Naţională a României, „Raport asupra ratei inflației”, Bucureşti, anul 2014-2019.

16
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Figura 2.5 Rata anuală a inflației

Contribuții, puncte procentuale procente

6 6

4 4

2 2

0 0

-2 -2
2017 2018 2019

volatile

tutun și băuturi alcoolice

administrate
CORE2 ajustat
total (sc.dr.)

Sursa: Rapoarte BNR.

În decembrie 2019, rata anuală a inflației IPC și-a continuat parcursul ascendant și a
ajuns la 4,04 la sută (+0,27 puncte procentuale peste nivelul dinluna anterioară), depășind limita
superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare. Dincolo de manifestarea unui
puternic efect de bază la nivelul grupei combustibili evoluția a reflectat majorarea prețului
barilului de petrol pe piețele internaționale în luna curentă, precum și tendința puternic
ascendentă a prețului cărnii de porc10.

Sub influenţa acestui din urmă factor, inflația de bază CORE2 ajustat s-a menținut pe o
traiectorie ascendentă, variația anuală atingând 3,66 la sută.

Cursul valutar sau cursul de schimb reprezinta pretul unei unitati monetare din moneda
unei tari, exprimat in unitati monetare ale altei tari.

10
Eugen Rădulescu - Inflaţia, marea provocare, Editura enciclopedică, 1999.

17
 EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Intr-o piata libera nivelul cursului de schimb este determinat de raportul intre cererea
si oferta de valuta. O cerere mare de valuta  duce la  o crestere a pretului, rezultand deprecierea
monedei nationale. O oferta mare de valuta duce la scaderea cursului, rezultand aprecierea
monedei nationale. Factorii care influenteaza cererea si oferta de valuta vor avea impact direct
in evolutia  nivelului cursului de schimb. Printre cei mai importanti factori de influenta asupra
cursului de schimb se numara:

 factori economici interni: volumul productiei, productivitatea muncii, calitatea bunurilor

si a serviciilor, puterea de cumparare etc.
 factori financiari monetari:  rata de dobanda practicate in piata, situatia balantei
comerciale, deficitul bugetar.
 factori politici (ex. de factori pozitivi: stabilitate legislativa, proiecte pe termen lung)
 factori externi: politici (aliante,conflicte militare), economici (zone de liber schimb,
crize economice in zone partenere comerciale) etc.
 actiuni speculative:  intrari sau iesiri de fluxuri monetare de valori mari in termen scurt
 interventii ale bancilor centrale in piata: infuzii/retrageri de lichiditate,
cumparari/vanzari de valuta.
Tabel 2.6
Evoluția cursului de schimb valutar în perioada 2014-2019
Anul 2014 2015 2016 2017 2018 2019

RON/EUR 4,4821 4,5245 4,5411 4,6597 4,6639 4,7793

Sursa: Rapoarte BNR.

În tabelul de mai sus, urmărind evoluția cursului de schimb valutar al României în
perioada 2014-2019, se poate constata că acesta a crescut de la un an la altul.În 2015, leul a
pierdut 0,42 bani față de euro la cursul valutar anunțat de la Banca Națională a României. Astfel,
un leu a ajuns la o cotație de 4,5245 leu/euro, de la 4,4821 cât a fost în anul 2014.

Cursul de schimb oficial al monedei naționale de la începutul anului 2017 a marcat o

apreciere de 2,3% față de Euro, în termeni nominali, comparativ cu situația de la finele anului
2016. Cursul de schimb oficial nominal s-a modificat în funcție de gradul de acoperire a cererii
nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de la

18
 7
rata dobânzii la facilitatea de creditare
6 rata dobânzii de politică monetară
rata dobânzii la facilitatea de depozit
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA
5

4
persoanele fizice, în funcție
3
de evoluția valutelor străine pe piețele externe, precum şi, ca urmare
a intervențiilor efectuate 2de BNM în vederea procurării surplusului de valută existent pe piața
valutară sau vânzării de valută
1 pentru acoperirea deficitului de valută de pe piață.În 2019,leul a
pierdut 0,11 bani față de euro.
0 Astfel, un leu a ajuns la o cotație de 4,7793 leu/euro, de la 4,6639
cât a fost în anul 201811.
2017 2018 2019
Rata dobânziireprezintă raportul procentual dintre mărimea absolută a dobânzii anuale
plătite si creditul acordat. Mărimea dobanzii totale este direct proporțională cu marimea
creditului acordat, durata lui în ani si rata dobânzii.

Rata dobânzii este o mărime variabilă în timp. Nivelul si dinamica ei sunt rezultatul

acțiunii concomitente, convergente si contradictorii, a mai multor factori generali si specifici, cu
influențe directe sau indirecte cum sunt:

 rata profitului;
 raportul dintre cererea si oferta de capital de împrumut;

 riscul pentru cel ce acordă capital de împrumut;

 inflația;

 durata creditului;

 politica guvernului

Grafic 2.6 Rata dobânzilor BNR

11
Banca Naţională a României, „Raport privind cursul de schimb valutar”, Bucureşti, anul 2014-2019.

19
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Sursa: Rapoarte BNR.

În luna decembrie, implementarea politicii monetare s-a realizat conform deciziilor

Consiliului de administrație al BNR din 6 noiembrie, constând în menținerea nemodificată a ratei
dobânzii de politică monetară, la nivelul de 2,50%, precum și a ratelor dobânzilor aferente
facilității de depozit și celei de creditare ( la 1,50%, respectiv 3,50%), concomitent cu păstrarea
controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, ratele RMO aplicate pasivelor
în lei și în valută ale instituțiilor de credit au fost menținute la nivelul de 8%12.

CONCLUZII

În concluzie, în România, în perioada analizată 2014-2019, s-a înregistrat o creștere de la

un an la altul a cheltuielilor publice totale, cu excepția anului 2016 în care s-a înregistrat o
reducre a acestora cu 0,6% (1.409,7 mil.lei) față de anul precedent(2015). În anul 2019,
cheltuielile au ajuns la maximul perioadei analizate de 369.431,6mil.lei, de asemenea și în cazul
veniturilor publice.
Urmărind rata inflației României în perioada 2014-2019, observăm că valoarea maximă
a indicelui prețurilor de consum a fost atinsă în anul 2017, iar valoarea minimă în anul 2016.

12
Banca Naţională a României, „Raport privind rata dobânzii”, Bucureşti, anul 2014-2019.

20
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

Cursul de schimb oficial nominal s-a modificat în funcție de gradul de acoperire a

cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin oferta netă de valută străină de
la persoanele fizice, în funcție de evoluția valutelor străine pe piețele externe, precum şi, ca
urmare a intervențiilor efectuate de BNM în vederea procurării surplusului de valută existent pe
piața valutară sau vânzării de valută pentru acoperirea deficitului de valută de pe piață.

BIBLIOGRAFIE

1. Eugen Rădulescu - Inflaţia, marea provocare, Editura enciclopedică, 1999.

2. Ludwig van Mises - Money, Method and the Mreket Process, Kluwer Academic
Publisher, International Edition, 1990.
3. Văcărel I, Finanțe publice, Ed. a IVa, E.D.P., București, 2003.
4. Ministerul Finanțelor Publice – Rapoarte anuale.
5. Ministerul Finanțelor Publice – Bugete generale consolidate.

21
EVOLUȚII ȘI TENDINȚE PRIVIND POLITICA MONETARĂ ȘI FISCAL-BUGETARĂ ÎN ROMÂNIA

6. Banca Naţională a României, „Raport asupra ratei inflației”, Bucureşti, anul 2014-
2019.
7. Banca Naţională a României, „Raport privind cursul de schimb valutar”, Bucureşti,
anul 2014-2019.
8. Banca Naţională a României, „Raport privind rata dobânzii”, Bucureşti, anul 2014-
2019.
9. https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/executiibugetare
10. www.wikipedia.org

22