Studiu de caz comparativ privind nivelul

structura și dinamica cheltuielilor publice

în România și Spania

Grupa ,Anul II,

Administrație Publică

Profesor coordonator:
 Cuprins

1. Cadrul conceptual și metodologic....................................................................................3

1.1. Conceptul de cheltuieli publice și strucutura...............................................................3
1.2. Indicatori ai nivelului, dinamicii și structurii cheltuielilor publice..............................4
2. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și
Spania.........................................................................................................................................6
2.1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în perioada 2011-2015..............................6
2.2.Interpretarea nivelului si dinamica cheltuielilor publice totale in Romania și Spania în
perioada 2011-2015. Cauzele şi implicaţiile diferenţelor şi dinamicii
constatate....................................................................................................................................8
2.3.Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB.....................................9
3. Analiza comparative a structurii cheltuielilor publice în România și Spania.............9
3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Spania.........................9
3.1.3 Ponderea cheltuielilor curente in totalul cheltuielilor publice........................................11
3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și
Spania........................................................................................................................................12
3.3. Interpretare privind comparațiile între România și Spania în perioada 2011-
2015...........................................................................................................................................16
4.Concluzii...............................................................................................................................17
Lista tabelelor și a graficelor.................................................................................................18
Bibliografie..............................................................................................................................19

2
 Capitolul 1
Cadrul conceptual și metodologic

1.1 Conceptul de cheltuieli publice și strucutura

Cheltuielile publice pot fi reprezentate ca fiind acțiunile care stabilesc obligații ce vor
avea drept rezultat plați imediate sau viitoare, care au ca sursa de finanțare veniturile publice
și în special veniturile fiscale. Această definiție pune accentul pe rolul de alocator de resurse
al statului, care, folosind veniturile (impozite si taxe adunate de la contribuabili) satisfăcând
cererile acestora. Rezultă, faptul că, cheltuielile publice depind de politicile publice
intreprinse de puterile publice, dar si de resurse care includ veniturile fiscale si împrumutul
public.
Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se
manifestă între stat, pe de o parte și persoane fizice sau juridice, pe de altă parte, cu ocazia
repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor sale. 1
Conceptul de cheltuială publică este utilizat în mai multe sensuri penrtu satisfacerea de
nevoi publice, atât în plan teoretic, cât și în cel practic, dintre care se disting cel mai adesea,
sensul juridic și cel economic.
În sens juridic cheltuiala publică semnifică o plată a unei sume de bani din fonduri publice,
legată de crearea și funcționarea entităților publice și, în general, de înfăptuirea activităților cu
caracter public, inclusiv a celor derulate prin întreprinderile cu capital de stat. 2
Spre deosebire, în sens economic, conceptul de cheltuială publică desemnează o anumită
categorie de relații și procese economice de repartiție a PIB, realizate în mod practic în
alocarea și utilizarea resurselor financiare pentru acțiuni considerate de interes public, fie la
nivel național sau local. Așadar, această accepțiune, marchează procesele și relațiile
economice ce se manifestă între autoritățile publice (de stat), pe de o parte și persoane fizice
sau juridice, pe de alta parte cu prilejul alocarii (pe destinații) și utilizării resurselor financiare
administrate de către aceste autorități.
Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetele publice și finanțate din fondurile
bănești administrate de către autoritățile publice (centrale sau locale). La rândul lor,
cheltuielile bugetare, care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se

1
Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura didactică și pedagogică, București, 2007, pg. 147
2
Gheorghe Filip, Finanțe publice, Editura Junimea, Iași, 2010, pg. 88
3
structurează în funcție de componentele sistemului bugetar public și de autoritățile publice la
nivelul cărora se administrează resursele destinate finanțării acestora. 3
Așadar, cheltuielile bugetare reprezintă acele cheltuieli publice care se achită din resursele
prevăzute în bugetul de stat, și anume: bugetele locale; bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele instituțiilor publice autonome.
Sfera de cuprindere a cheltuielilor publice:
- Cheltuieli efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administratiilor
publice centrale (buget de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele
institutiilor publice autonome);
- Cheltuieli efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administratiei locale;
- Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie speciala
- Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice constituite in afara
bugetului, prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice
autonome;
- Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului
- Cheltuieli finantate din alte surse decat cele bugetare (cheltuieli efectuate din intrarile
anuale de credite externe, cheltuieli efectuate din fonduri externe nerambursabile).
Sfera de cuprindere a cheltuielilor bugetare:
- Cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul bugetului de stat
- Cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul bugetului asigurarilor
sociale de stat;
- Cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul bugetelor
administratiei publice locale;
- Cheltuieli efectuate din resurse financiare constituite la nivelul institutiilor publice
autonome.4

Modul de efectuare, la cheltuielile publice sunt efectuate pe baza fondurilor constituite în

afara bugetului, iar la cele bugetare modul de efectuare este supus de prevederea expresă în
buget și este determinat de realizarea condițiilor legale, nu numai în existența fondurilor
bănești.
Cheltuielile publice sunt aprobate de către ordonatorii de credite, iar cheltuielile bugetare
sunt aprobate de către Parlament sau consiliile locale.

3
Finanțe publice – Gheorghe Filip, editura Junimea, pg. 91
4
Finanțe publice – Tatiana Moșteanu, editura Universitară, pg. 56
4
 Clasificația bugetară este de mai multe tipuri, cum ar fi:
a) Administativă
b) Economică
c) Funcțională
d) Financiară
e) Folosită în organismele ONU s.a.
Clasificația administrativă/departamentală are la bază instituțiile care se efectuează
cheltuielile publice; ministere, instituții publice aautonome, unități administrativ-teritoriale,
fiind utilă deoarece alocațiile bugetare se stabilesc pe acești beneficiari. Această clasificație
arată, însă dezavantajul că un minister, agenție guvernamentală, județ, municipiu, oraș,
comună reunește cheltuieli cu destinații variate. De regulă, aces criteriu este utilizat pentru
repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite bugetare.
Clasificația economică se bazează pe folosirea a două criterii de grupare, și anume: primul
are în vedere conținutul proceselor de consum exprimate, conform căruia cheltuielile se
împart în: cheltuieli curente și cheltuieli de capital; al doilea are în vedere natura acțiunilor
finanțate și împarte cheltuielile în cheltuieli pentru prestarea serviciilor publice și cheltuieli de
transfer.
Clasificația funcțională folosește drept criterii de grupare a cheltuielilor publice, domeniile
de activitate, ramurile economiei etc. Spre care sunt dirijate resursele financiare publice,
incluzând și alte destinații date acestor resurse, cum sunt cele legate de efectuarea unor
transferuri între diferitele niveluri ale administrației publice, plata dobânzilor la datoria
publică, constituirea de rezerve la dispoziția autorităților publice administrative etc.
Clasificația financiară are în vedere raportarea la momentul în care se efectuează plățile,
luând în considerare caracterul definitiv, temporar sau virtual al cheltuirii resurselor financiare
publice.5

1.1. Indicatorii utilizati pentru aprecierea nivelului, a dinamicii si structurii

cheltuielilor publice
Indicatorii privind nivelul cheltuielilor publice
1. Volumul cheltuielilor publice, CPT=∑CPT i; acest indicator represinta totalitatea
cheltuielilor prevazute in bugetele componente ale sistemului bugetar.

5
Finanțe publice – Gheorghe Filip, Editura Junimea, Cheltuielile publice- componenta a
finantelor publice, pg. 94-95.
5
 a) In expresie nominala; CPT n=∑ CPT ¿ ; reprezinta totalitatea cheltuielilor publice
exprimate in preturile curente ale anului de calcul.
CPT n
b) In expresie reală; CPT r = ; reprezinta totalitatea cheltuielilor publice
IP
exprimate in preturile constante ale unei perioade de baza (se obtin prin impartirea
valorilor nominale la un indice de pret: indicele preturilotr de consum sau deflatorul
PIB).
CPT
2. Ponderea cheltuielilor publice in PIB ; % CPT PIB= x 100 , se exprima partea din
PIB
produsul intern realizat intr-un an care se aloca pentru acoperirea nevoilor colective ale
societatii.
CPT
3. Cheltuielile publice medii pe locuitor; CP loc= ; reprezinta suma alocata
Populatie
fiecarui locuitor in urma redistribuirii fondurilor publice pe destinatii, conform politicii
financiare promovata de stat. Se poate exprima in moneda nationala sau intr-o monedat
care sa asigure comparabilitatea datelor.
Indicatori privind structura cheltuielilor publice
CP i
1. Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli publice; gi= x 100 ;
CPT
Exprima modul de alocare a cheltuielilor publice, in functie de importanta nevoilor
sociale.
Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice
1. Modificarea absoluta a cheltuielilor publice; ∆ CP=CP 1−CP 0, exprima suna cu care se
modifica volumul cheltuielilor publice de la o perioada la alta.
a) In expresie nominala; ∆ CP n=CPn 1−CP n 0 ; exprima suna cu care se modifica
volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile curente ale perioadelor luate in
considerare.
b) In expresie reala; ∆ CP r =CP r 1−CP r 0 ; exprima suna cu care se mmodifica
volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile constante ale unei perioade de
baza. Surprinde, totodata, influentele determinate de modificarea preturilor (crize
monetare, deprecierea modenei, inflatie etc. ).
CP1 −CP 0
2. Modificarea relativa a cheltuielilor publice; % ∆ CP= x100, exprima
CP 0
procentul cu care variaza cheltuielile publice de la o perioada la alta.

6
 CP n 1−CP n 0
a) In expresia nominala, %∆ CP n= x100 , modificarea procentuala a
CP n 0
cheltuielilor publice exprimate in preturi curente ale perioadelor analizate.
CP r 1−CP r 0
b) In expresie reala, %∆ CP r = x100, exprima modificarea procentuala a
CP r 0
cheltuielilor publice exprimate in preturi constante.

3. Modificarea ponderii cheltuielilor publice in P.I.B. , ∆ %CP PIB = ( CP 1 CP 0

−
PIB1 PIB 0)x 100,

exprima modificarea proportiei de alocare PIB destinata acoperirii nevoilor colective.

CP 1 CP 0
4. Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor; ∆ CP loc = − ;
populatie 1 populatie 0
exprima modificarea gradului de alocare a cheltuielilor publice pe cap de locuitor.

5. Modificarea structurii cheltuielilor publice; ∆ g1 = ( CP i 1 CP i 0

−
CPT 1 CPT 0 )
x 100, exprima

modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala.

6. Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si modificarea
CP 1
.100
CP 0 I CP
P.I.B.; k CP/ PIB= = ; Indicatorul de corespondenta poate lua urmoatoarele
PIB 1 I PIB
.100
PIB 0
valori: a) >1, ceea ce semnifica un raport supraunitar intre indicele cheltuielilor publice
si cel al produului intern brut si, deci, o modficare mai rapida a cheltuielilor in raport cu
PIB; b) =1, ceea ce semnifica modificarea cu aceeasi marime a cheltuielilor publice si a
PIB; c) <1, semnificand o modificare a cheltuielilor publice inferioara modificarii PIB.
CP 1−CP 0
.100
CP 0
7. Elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu P.I.B.; e CP/ PIB= ; Exprima
PIB1−PIB0
.100
PIB0
modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a produsului intern
brut. Coeficientul de elasticitate si indicatorul de corespondenta (k) trebuie sa fie situate
in acelasi interval, comparative cu 1. Modul de interpretare a coeficientului de
elasticitate este acelasi cu cel prezentat la indicatorul de corespondenta. 6
e – elasticitatea cheltuielilor publice față de produsul intern brut;
C1 - cheltuieli publice în perioada curentă;

6
Finanțe publice – Tatiana Moșteanu, Editura Universitară, pg. 58 - 60
7
 C0 – cheltuieli publice în perioada de bază;
PIB1 – produsul intern brut în perioada curentă;
PIB0 – produsul intern brut în perioada de bază;
O elasticitate supraunitară ne indică o creștere a ponderii cheltuielilor publice în PIB. Dacă
elasticitatea este subunitară este reflectată o tendință de restrângere a ponderii cheltuielilor
publice în PIB. Dacă elasticitatea este unitară are loc o menținere în timp a ponderii
cheltuielilor publice în PIB.

Capitolul 2

Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice

în România și Spania

2.1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în perioada 2011-2015

Țara/Anul 2011 2012 2013 2014 2015

Romania mil. euro 52,163.6 49,716.4 51,046.3 52,421.4 57,253.0

procent 39.3 37.2 35.4 34.9 35.7

PIB
Spania mil. euro 490,592,0 500,177.0 467,326.0 465,424.0 472,740.0

procent 45.8 48.1 45.6 44.8 43.8

PIB

Tabelul 1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în perioada 2011-2015(mil./euro)

Sursa: ec.europa.eu Eurostat (data consultării: 30.11.2017)

8
 Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în
2011-2015
550,000

450,000

350,000

250,000
mil.euro

150,000

50,000
2011 2012 2013 2014 2015
România 52163.6 49716.4 51046.3 52421.4 57253
Spania 490592 500177 467326 465424 472740

Figura 1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în perioada 2011-2015(mil./euro)

Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)

Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în

perioada 2011-2015

55

45

35

25
%PIB

15

5
2011 2012 2013 2014 2015
România 39.3 37.2 35.4 34.9 35.7
Spania 45.8 48.1 45.6 44.8 43.8

Figura 2. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în perioada 2011-2015(mil./euro)

Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)

9
 2.2. Interpretarea nivelului si dinamica cheltuielilor publice totale in Romania si
Spania în perioada 2011-2015. Cauzele şi implicaţiile diferenţelor şi dinamicii
constatate
Analizând tabelele de mai sus observăm că, în Romania după o creștere de aproximativ
2 milioane Euro din anul 2011 a cheltuielilor publice totale, în 2012 s-a produs o scădere
uriașă și semnificativă, cauza fiind criza economică. Cifrele din 2013 şi 2014 sunt cu aproape
20 de procente mai ridicate decât cheltuielile de personal din primele cinci luni ale lui 2012,
reiese din datele Finanţelor.
Observăm de asemenea o diferență enormă între cheltuielile publice totale ale Spaniei care
sunt aproximativ de vreo 9 ori mai mari față de cele ale Romaniei.
În Spania putem observa faptul ca cheltuielile totale in anul 2012 au crescut cu
aproximativ 10 milioane Euro față de cele din anul 2011, iar în anii 2013, respectiv 2014,
cheltuielile totale au scazut cu aproximativ 34 milioane Euro, urmând o creștere cu
aproximativ 5 milioane Euro in anul 2015. Şomajul a crescut, condiţiile de finanţare s-au
înăsprit atât pentru sectorul public, dar şi pentru cel privat. Randamentele suverane ale
Spaniei au ajuns la 7,5% în vara lui 2012, iar băncile s-au văzut nevoite să împrumute circa
40% din PIB-ul Spaniei de la Banca Centrală Europeană (BCE).
Din datele Eurostat reiese faptul că preţurile cresc într-un ritm mai ridicat în România
decât în Spania. Astfel, în 2013, rata anuală medie a inflaţiei a fost în România de 3,2%, de
două ori mai ridicată decât cea din Spania, de 1,5%.

2 .3 Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB

C 2012−C 2011
C 2011
Formula: e=
PIB 2015−PIB 2011
PIB2011

Țara/ 2011 2012 2013 2014 2015

Perioada Indicele modificării
Romania relative nominale a 0.09 -0.04 0.02 0.02 0.09
cheltuielilor publice
Spania mil.euro(%) -0,03 0,01 -0,06 -0,004 0,01
Romania Indicile modificării -0.05 -0.04 -0.01 0.02 -0.09
relative nominale a PIB
Spania (%) -0,04 0,05 -0,05 -0,01 -0,02
Romania Coeficientul de -1,8 1 -2 1 -1

10
 Spania elasticitate 0,75 0,2 1,2 0,4 -0,5

Tabelul 3. Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB in Romania și

Spania în perioada 2011-2015

Pe baza calculelor de mai sus am observat că în ambele state coeficientul de elasticitate

este unul subunitar, deoarece ponderea cheltuielilor publice în PIB este scăzută. Unii dintre
factorii de influență ai cheltuielilor publice sunt factorii demografici și factorii sociali. Primul
factor se referă la creșterea populației și transformarea structurii acesteia pe vârste
presupunând creșterea cheltuielilor publice pentru plata salariilor. Al doilea factor admite ca
statul să depună eforturi financiare ca să aloce resurse pentru asortarea veniturilor categoriilor
sociale incluse în sectorul public, inclusiv cheltuielile pentru asistența socială.
Din datele statistice expuse în tabel, se constată diferenţieri existente de la un an la
altul în cazul celor doua state iar diferenţa foarte mare dintre cele două fiind determinată de
nivelul de dezvoltare al fiecarui stat, nivelul produsului intern brut nivelul cheltuielilor dar si a
politicii fiscale adoptate de fiecare stat.
Observam ca cele mai multe modificari le suferă Spania, iar Romania în aceastaă
perioada de 4 ani (2011-2015) înregistrează cresteri ale cheltielilor bugetare, diferenta fiind
datorata de politicile diferite dintre cele doua state.

Capitolul 3

Analiza comparativă a structurii cheltuielilor

publice în România și Spania

3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Spania

Structura economică a Țară 2011 2012 2013 2014 2015
cheltuielilor publice
Cheltuieli cu salariile Spania 122,601.0 113,925.0 114,711.0 115,206.0 119,356.0
Romania 10,404.4 10,396.2 11,695.1 11,571.1 12,286.4
Subvențiile Spania 12,117.0 9,907.0 10,755.0 11,326.0 12,272.0
România 1.133,9 871,4 780,6 717,3 792,0
Cheltuieli publice cu Spania 26,356.0 30,962.0 35,656.0 36,055.0 33,281.0
dobanzile România 2.141,9 2.344,0 2.529,8 2.477,8 2.613,7
Cheltuieli de capital Spania 13,274.0 45,792.0 10,697.0 8,503.0 7,279.0
Romania 3.243,4 1.973,4 1.602,6 1.935,3 1.879,0
Cheltuieli cu bunuri si servicii Spania 61,311.0 58,639.0 54,778.0 55,190.0 57,474.0

Romania 7,636.6 7,991.5 8,241.9 8,539.7 9,044.9

Cheltuieli cu asistenta sociala Spania 194,720.0 197,165.0 198,967.0 198,720.0 198,785.0
Romania 17,518.9 16,207.4 16,850.0 17,256.7 18,375.7

11
 Total General Spania 490,592.0 500,177.0 467,326.0 465,424.0 472,740.0
Romania 52.163,6 49.716,4 51.046,3 52.421,4 57.253,0

Tabelul 4. Structura economică a cheltuielilor publice în România și Spania (mil./euro)

Sursa: ec.europa.eu Eurostat (data consultării: 30.11.2017

Structura economică a Țară 2011 2012 2013 2014 2015

cheltuielilor publice
Cheltuieli cu salariile Spania 11.5 11.0 11.2 11.1 11.1
România 7,8 7,8 8,1 7,7 7,7
Subvențiile Spania 1.1 1.0 1.0 1.1 1.1
România 0,9 0,7 0,5 0,5 0,5
Cheltuieli publice cu Spania 2.5 3.0 3.5 3.5 3.1
dobanzile România 1,6 1,8 1,8 1,6 1,6
Cheltuieli de capital Spania 1.2 4.4 1.0 0.8 0.7
România 2,4 1,5 1,1 1,3 1,2
Cheltuieli cu bunuri si Spania 5.7 5.6 5.3 5.3 5.3
servicii Romania 5.8 6.0 5.7 5.7 5.6
Cheltuieli cu asistenta sociala Spania 18.2 19.0 19.4 19.1 18.4
Romania 13.2 12.1 11.7 11.5 11.5
Total General Spania 45.8 48.1 45.6 44.8 43.8
Romania 39,3 37,2 35,4 34,9 35,7

Tabelul 5. Ponderea cheltuielilor publice în România și Spania (%)

Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 27.11.2017)

Figura 3.Greutatea specific a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii

economice(Spania)

12
 Greutatea specifică (Spania) %PIB

25.0

20.0
Cheltuieli cu salariile
Subventiile
15.0 Cheltuieli publice cu dobanzile
Cheltuieli de capital
Cheltuieli cu bunuri si servicii
10.0 Cheltuieli cu asistenta sociala

5.0

0.0
2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.Greutatea specific a categoriilor de cheltuielipublicepotrivitstructuriieconomice

(România)
Greutate specifică ( Romania) %PIB

14.0

12.0

10.0 Cheltuieli cu salariile

Subventiile
8.0 Cheltuielile publice cu dobanzile
Cheltuieli de capital
6.0 Cheltuieli cu bunuri si servicii
Cheltuieli cu asistenta sociala
4.0

2.0

0.0
2011 2012 2013 2014 2015

3.1.3 Ponderea cheltuielilor curente in totalul cheltuielilor publice

Dupa natura si aportul cheltuielilor la crearea conditiilor pentru desfasurarea activitatii
entitatilor publice ,cheltuielile sunt grupate in cheltuieli curente sau de functionare si
cheltuieli de transfer.

13
 Cheltuielile curente reprezinta acele cheltuieli care au rolul de a asigura bunul mers al
activitatiilor entitatilor publice si includ urmatoarele: platile salariilor , consumuri materiale si
chletuieli de administrare sau gospodarire
Cheltuielile cu salarii in Romania in anii 2011 si 2012 au fost de 7.8% din totalul
cheltuielilor publice de 39.1% respectiv 37.2%. Se poate observa o usoara crestere in anul
2013 cu 8.1% din totalul de 35.4% iar dupa, a urmat o scadere in anii 2014 si 2015 de 7.7%
din totalul de 34,9% respectiv 35.8%.
In Spania cheltuielile cu salariile în anul 2011 au fost cele mai mari, respective de
11,5% din totalul cheltuielilor respective 45,8%, iar in urmatorii ani au urmat niste scaderi si
anume: 11% in anul 2012, 11,2% in anul 2013 si 11,1% in anii 2014 si respective 2015.
De asemenea factorul economic are un impact asupra acestor cheltuieli. Spania si
Romania au un grad de dezvoltare economica foarte diferit.
Mai mult, guvernele de orientare social-democrata , care pun accentul pe protectia
oferita de stat categoriilor sociale defavorizate ,privilegiaza interventia prin cheltuieli publice
si realizeaza astfel o redistribuire mai accentuata intre membrii societatii. 7

3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Spania

Structura cheltuielilor publice Țara 2011 2012 2013 2014 2015

Servicii publice generale Spania 66,326.0 68,921.0 74,082.0 72,683.0 69,935.0

România 6,445.4 6,573.2 7,091.4 7,041.2 7,728.7

Apărarea națională Spania 11,138.0 9,679.0 9,862.0 8,969.0 10,425.0

România 1,119.7 955.6 1,131.5 1,250.0 1,537.5

Ordinea publică și siguranța Spania 23,229.0 21,194.0 21,048.0 20,832.0 21,818.0

națională

România 2,896.6 2,884.1 3,166.6 3,163.2 3,630.1

Acțiunile economice Spania 60,636.0 82,901.0 47,510.0 47,410.0 47,163.0

România 9,416.6 9,567.1 8,984.8 8,723.7 8,506.7

Protecția mediului Spania 10,174.0 9,302.0 8,621.0 9,096.0 9,293.0

7
Suport de curs, Finante publice I

14
 România 1,240.8 1,103.4 1,159.4 1,193.4 1,608.6

Locuințe, servicii și dezvoltare Spania 6,063.0 4,824.0 4,681.0 5,174.0 5,197.0

publică

România 1,628.2 1,497.6 1,680.0 1,755.3 2,320.6

Sănatate Spania 69,240.0 64,685.0 63,307.0 63,492.0 66,632.0

România 5,477.8 5,122.1 5,787.7 6,012.8 6,731.0

Recreere, cultură și religie Spania 16,214.0 12,653.0 11,810.0 11,958.0 12,113.0

România 1,409.9 1,576.3 1,448.4 1,641.4 1,931.6

Educație Spania 47,137.0 43,307.0 42,081.0 42,520.0 43,979.0

România 5,434.3 3,973.3 4,031.9 4,498.8 4,911.2

Protecție sociala Spania 180,104.0 182,605.0 184,448.0 183,476.0 184,147.0

România 17,092.0 16,463.5 16,564.6 17,141.5 18,351.4

Total Spania 490,261.0 500,071.0 467,450.0 465,610.0 470,702.0

România 52,161.3 49,716.4 51,046.3 52,421.4 57,257.4

Tabelul 6. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Spania (mil./euro)

Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)

Structura cheltuielilor publice Țara 2011 2012 2013 2014 2015

Servicii publice generale Spania 6.2 6.6 7.2 7.0 6.5
România 4.8 4.9 4.9 4.7 4.8

15
 Apărarea națională Spania 1.0 0.9 1.0 0.9 1.0
România 0.8 0.7 0.8 0.8 1.0
Ordinea publică și siguranța Spania 2.2 2.0 2.1 2.0 2.0
națională
România 2.2 2.2 2.2 2.1 2.3
Acțiunile economice Spania 5.7 8.0 4.6 4.6 4.4
România 7.1 7.2 6.2 5.8 5.3
Protecția mediului Spania 1.0 0.9 0.8 0.9 0.9
România 0.9 0.8 0.8 0.8 1.0
Locuințe, servicii și dezvoltare Spania 0.6 0.5 0.5 0.5 0.5
publică
România 1.2 1.1 1.2 1.2 1.5
Sănatate Spania 6.5 6.2 6.2 6.1 6.2
România 4.1 3.8 4.0 4.0 4.2
Recreere, cultură și religie Spania 1.5 1.2 1.2 1.2 1.1
România 1.1 1.2 1.0 1.1 1.2
Educație Spania 4.4 4.2 4.1 4.1 4.1
România 4.1 3.0 2.8 3.0 3.1
Protecție sociala Spania 16.8 17.6 18.0 17.7 17.1
România 12.8 12.3 11.5 11.4 11.5
Total General Spania 45.8 48.1 45.6 44.9 43.8

Romania 39.1 37.2 35.4 34.9 35.8

Tabelul 7. Ponderea în totalul cheltuielilor publice funcționale în România și

Spania (%)
Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)

Figura 5.Greutatea specifica categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii funționale

(Spania)

16
 Cheltuieli publice pe functii (Spania)
200,000.00
180,000.00
160,000.00
Servicii publice generale Apărarea națională
140,000.00 Ordinea publică și siguranța Acțiunile economice
națională
120,000.00
Protecția mediului Locuințe, servicii și dezvoltare pub-
100,000.00 lică
80,000.00 Sănatate Recreere, cultură și religie
Educație Protecție sociala
60,000.00
40,000.00
20,000.00
0.00
11 012 013 014 015
20 2 2 2 2

Figura 6. Greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii

funcționale (România)

Cheltuieli publice pe functii ( Romania)

20,000.00

18,000.00
Servicii publice generale
16,000.00
Apărarea națională
14,000.00 Ordinea publică și siguranța
națională
12,000.00
Acțiunile economice
10,000.00 Protecția mediului
Locuințe, servicii și dezvoltare
8,000.00 publică
6,000.00 Sănatate
Recreere, cultură și religie
4,000.00
Educație
2,000.00 Protecție sociala

0.00
2010 2011 2012 2013 2014

3.3. Interpretare privind comparațiile între România și Spania în perioada 2011-2015

17
 Din categoria cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale sunt subordonate următoarele
cheltuieli pentru protecția socială unde ponderea cea mai mare îi corespunde Spaniei.
România este concretizată printr-o pondere mai mică a cheltuielilor publice pe destinații
precum recreerea, cultura și protecția socială. Măsurile fiscal-bugetare luate de către guvernul
olandez în perioada 2011-2015 sunt următoarele:

 reducerea numărului de locuri de muncă în sectorul public;

 înghețarea creșterii salariilor în sectorul bugetar;
 creșterea taxelor asupra populației.

Măsurile fiscal – bugetare luate de către guvernul României în perioada 2011- 2015

 orientarea resurselor disponibile către investiții publice cum ar fi:

infrastructură, agricultură și dezvoltare rurală;

Indiferent de măsurile dure sau mai puțin dure luat de către cele două state, ambele au
un scop comun, aducerea sau mentinerea economiei pe linia de plutire sau pentru a o
dezvolta , în vederea satisfacerii noilor publice și totodată îmbunătățirea condițiilor de viață.
Pe termen scurt, prioritatea guvernului a fost şi va rămane în continuare legată de
crearea de locuri de muncă şi implicarea in stabilirea unui echilibru între creșterea economică,
protecția mediului și găsirea de resurse alternative - sustenabilitate (când se referă la
dezvoltarea economică de ansamblu a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul
sinonim dezvoltare durabilă).
Educaţia: In ceea ce priveste cheltuielile cu educatia Spania o considera importanta
acest sector, lucru care reiese din sumele fabuloase alocate, in 2011 Spania aloca cea mai
mare suma, si anume 47,137.0 milioane euro, urmata in urmatorii ani de o usoara scadere,
ajungand la valoarea de 43,979.9 milioane euro in anul 2015.
In Romania, cheltuielile pentru educatie sunt mult mai mici fata de cele din Spania. La
fel ca si in Spania, in anul 2011 a fost o valoare mai mare, si anume de 5,434.3 milioane euro,
urmata de niste scaderi usoare, respectiv in anul 2012, suma de aproximativ 3 milioane euro,
iar in anii urmatori (2013, 2014 si 2015) au fost cheltuieli in valoare de aproximativ 4
milioane de euro.
Sănătate: Cheltuielile cu sănătatea in Romania sunt în creştere de la 5,477.8 milioane
euro in 2011 , la 6,731.0 milioane euro in 2015. In spania cheltuielile cu santatea sunt mult
mai fari fata de cele din Romania, fiind de aproximativ 60-70 milioane euro in cei 5 ani.
Protectie sociala: Romania face progrese pe parcursul celor 5 ani deoarece in anul 2011
cheltuielile pentru protectia sociala au fost in valoare de aproximativ 17 milioane euro, iar in
anul 2015 au fost in valoare de aproximativ 18 milioane euro. De asemenea in cazul Spaniei,
prezinta cheltuieli mult mai mari fata de cele din Romania si pentru protectia sociala, si
anume in cei 5 ani, cheltuielile au fost in valoare de aproximativ 180 milioane euro. Diferenta
dintre cele doua tari o face atat nivelul de dezvoltare economica cat si factorul demografic.

18
 4.Concluzii
In concluzie nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice in Romania si Spania
inregistreaza fluctuatii de la an la an, pe diferite categorii ale cheltuielilor publice. Aceste
fluctuatii reprezinta o abatere foarte mica, intamplatoare fata de o anumita stare, si sunt
determinate de o multitudine de factori,ca de exemplu: factorii demografici, economici,
sociali, etc.
Cheltuielile inregistrate pentru Spania in cei 5 ani (2011, 2012, 2013, 2014 si 2015)
sunt mult mai mari in marea majoritatea fata de cele din Romania, ca de exemplu: cheltuielile
pentru protectia sociala, sanatate, educatie, locuinte, servicii si dezvoltare economica etc.
Se intelege faptul ca din moment ce Romania nu acorda sume foarte mari
invatamantului sau pentru sanatate de exemplu, nu va acorda sume mare nici actiunilor social
culturale. Diferenta dintre cele doua tari o face atat nivelul de dezvoltare economica cat si
factorul demografic. De asemenea si factorul economic are un impact asupra cheltuielilor
celor doua tari, ele avand un grad de dezvoltare economica foarte diferit.

19
 Lista tabelelor şi a graficelor

Tabelul 1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în perioada 2011-2015(mil./euro)

Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)
Tabelul 2. Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB in
Romania si Spania
Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)
Tabelul 3. Structura economică a cheltuielilor publice în România și Spania (mil./euro)
Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)
Tabelul 4. Ponderea cheltuielilor publice în România și Spania )
Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)

Tabelul 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Spania (mil./euro)

Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)
Tabelul 6. Ponderea în totalul cheltuielilor publice funcționale în România și Spania
(%)
Sursa: ec.europa.euEurostat (data consultării: 30.11.2017)

Figura 1. Mărimea și dinamica cheltuielilor publice în perioada 2011-2015

20
Figura 2.Greutatea specific a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii
economice (Spania)

Figura 3. Greutatea specific a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii

economice (România)

Figura 4.Greutatea specific a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii

funționale (Spania)

Figura 5. Greutatea specifica a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii

funcționale (România)

5. Bibliografie

 Wikipedia

 Finanţe publice - Iulian Văcărel;

 Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat;
 Ministerul Finanţelor Publice - http://www.mfinante.gov.ro/ .

21