Studiu de caz comparativ privind nivelul, strauctura și dinamica

cheltuielilor publice (bugetare) în România și Marea Britanie

Profesor coordonator: Bilan Irina

Student: Mihai Florentin-Cristian

Administrație publică, anul II, grupa 2

1
 Iași, 2021

CUPRINS

Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologic............................................................................................3

1.1.Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare......3
1.2.Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii cheltuielilor publice...........6
Capitoliul 2: Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și Marea
Britanie......................................................................................................................................................10
2.1. Ilustrarea comparativă, în materie absolută și ca pondere în produsul intern brut, într-un tabel, a
nivelului cheltuielilor publice totale în România și în Marea Britanie în perioada 2015-2019..............10
2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Marea Britanie în
perioada 2015-2019, în baza tabelului de mai sus. Cauzele și implicațiile diferențelor și dinamicii
constatate...............................................................................................................................................12
2.3. Ilustrarea și interpretarea valorilor coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu
PIB în România și Marea Britanie în perioada 2015-2019, pornind de la mărimea absolută a
cheltuielilor publice și a produsului intern brut. Factorii de influență....................................................13
Capitolul 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Marea Britanie............17
3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie........................17
3.1.1. Ilustrarea comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într-un
tabel, a structurii economice a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în perioada 2015-
2019...................................................................................................................................................17
3.1.2. Ilustrarea greutății specifice a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii economice,
printr-un grafic pentru fiecare țară, pornind de la tabelul anterior.....................................................19
3.1.3. Comentarii privind ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice, făcând
trimitere la măsurile fiscal-bugetare întreprinse de guvernele celor două țări în perioada 2015-2019,
în baza tabelului și graficelor de mai sus...........................................................................................22
3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie.......................23
3.2.1. Ilustrarea comparativă, în măsură absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice, într-un
tabel, a structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în perioada 2014-
2018...................................................................................................................................................23
3.2.2. Ilustrarea greutății specifice a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii funcționale,
printr-un grafic pentru fiecare țară, pornind de la tabelul anterior.....................................................25
3.2.3. Compararea și comentarea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale în totalul
cheltuielilor publice, făcând trimitere la măsurile fiscal-bugetare întreprinse de guvernele celor două
țări în perioada 2015-2019.................................................................................................................28

2
 4. Concluzii...........................................................................................................................................29
Lista tabelelor și figurilor......................................................................................................................30
Bibliografie............................................................................................................................................32

Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologic

1.1.Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației

bugetare

Conceptul de cheltuială publică s-a evidențiat odată cu apariția și evoluția consumului de

resurse în formă bănească pentru satisfacerea de nevoi publice. Această noțiune de cheltuială
publică este utilizată cu mai multe sensuri, dintre acestea putând fi enumerate sensul juridic și cel
economic.

Într-un prim sens, și anume cel juridic, noțiunea de cheltuială publică se referă la o plată
legată de funcționarea instituțiilor publice și de înfăptuirea activităților cu caracter public,
inclusiv a întreprinderilor cu capital de stat. Prin această accepțiune juridică se constată faptul că

3
cheltuielile publice se realizează printr-un complex de organe și entități publice cu competențe în
avizarea și efectuarea operațiunilor de plăți pe seama resurselor financiare publice, respectiv în
cheltuirea banului public, cu respectarea normelor legale.

În cel de-al doilea sens, cel economic, noțiunea de cheltuială publică exprimă procesele
economice de repartiție a produsului intern brut, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor
financiare, pentru realizarea de acțiuni de interes public la nivel național sau local. Această
accepțiune include și conținutul de procese economice de consum public de resurse, ce se
efectuează în legătură directă cu satisfacerea nevoilor de utilități sociale publice. Așadar, acest
concept de cheltuială publică, în sens economic, exprimă o anumită categorie de procese și relații
economice care se manifestă între autoritățile publice, pe de o parte și persoane fizice sau
juridice, pe de altă parte, cu prilejul alocării pe destinații și utilizării resurselor bănești
administrate de către aceste autorități. Fiind o expresie a manifestării finanțelor conținutul
cheltuielilor publice constă în procesele și relațiile economice în formă bănească prin care are
loc distribuirea și utilizarea efectivă a fondurilor financiare publice.1

De asemenea, specificul activității de alocare și cheltuire a resurselor financiare, fie

direct de către entități publice, fie prin intermediul bugetului public, determină o altă interpretare
a conceptului de cheltuială publică. Pe de o parte, conceptul de cheltuială publică în sens mai
larg, care se referă la ansabmblul activităților cu caracter public , incluzând și pe cele materiale
din întreprinderile cu capital de stat, în care, de regulă, cheltuielile se acoperă din venituri
proprii. Pe de altă parte, conceptul de cheltuială publică în sens mai restrâns, care se referă doar
la cele activități ce se desfășoară prin instituții publice bugetare, unde cheltuielile acestora sunt,
în principiu, reflectate în bugetul public.

Interpretarea noțiunii de cheltuială publică prezintă un aspect deosebit prin prisma

abordării sale din perspectiva concepției clasice și cea a concepției moderne, cu privire la
finanțele publice.

Conform concepției clasice, prin cheltuială publică se înțelege o consumație de valori cu

caracter definitiv, nerecuperabil. Se constată că această consumație determină scaderea mărimii
1
Suport de curs „Finanțe publice I” editura UAIC, cap. 5, pag. 74

4
produsului național și duce la diminuarea avuției statului. Aceste cheltuieli se cereau a fi reduse
la strictul necesar astfel încât efectul negativ să fie cât mai redus.

Potrivit concepției moderne, cheltuielile publice sunt interpretate sub aspectul

reconsiderării rolului statului, acesta nemaifiind consumator de resurse pentru realizarea
sarcinilor tradiționale. De asemenea, în această concepție, cheltuielile publice sunt privite ca
procese de realocare a resurselor deoarece o mare parte din acestea reprezintă preocuparea
statului pentru orientarea utilizării lor conform anumitor criterii social-economice optime.

Clasificarea cheltuielilor publice se face după mai multe criterii, principalele criterii
generale fiind criteriile administrative și cele economice. Această clasificare face posibilă
cunoașterea conținutului economic și rolului diferitelor categorii de cheltuieli, precum și
structura lor în cadrul clasificațiilor bugetare.

În plan bugetar, pe lângă criteriile menționate mai sus, practica financiară a statelor,
precum și a organismelor internaționale a hotărât diferite tipuri de clasificări, cunoscute și sub
numele de clasificații bugetare. Astfel putem enumera:

 Clasificația administrativ-departamentală care are la bază instituțiile prin care se

efectuează cheltuielile publice, și anume: ministere, instituții publice autonome, unități
administrativ-teritoriale;
 Clasificația economică care se bazează pe folosirea a două criterii de grupare:
1. Conținutul proceselor de consum exprimate, potrivit căruia cheltuielile sunt:
 cheltuieli curente sau de funcționare;
 cheltuieli de capital (cu caracter de investiții).
2. Natura acțiunilor finanțate :
 cheltuieli pentru prestarea serviciilor publice;
 cheltuieli de transfer.
 Clasificația funcțională are ca și criterii domeniile de activitate, ramurile economiei spre
care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinații date acestor resurse:
 Clasificația financiară se referă la momentul în care se efectuează plățile și la momentul
în care se concretizează folosirea resurselor bănești publice. Potrivit aceste clasificații
cheltuielile publice sunt grupate în :

5
  cheltuieli definitive;
 cheltuieli temporare sau operațiuni de trezorerie;
 cheltuieli virtuale sau posibile.2

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor Publice, prin Ordinul Nr. 1954/12. 2005 propune
următoarea clasificație bugetară:

 Clasificația indicatorilor privind bugetul de stat;

 Clasificația indicatorilor privind bugetele locale;
 Clasificația indicatorilor privind bugetul asigurărilor sociale de stat;
 Clasificația indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru șomaj;
 Clasificația indicatorilor privind bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate;
 Clasificația cheltuielilor din credite externe;3

 Clasificația cheltuielilor din credite interne;

 Clasificația indicatorilor privind bugetul fondurilor externe nerambursabile;
 Clasificația indicatorilor privind bugetul trezoreriei statului;
 Clasificația indicatorilor privind bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate
integral sau parțial din din venituri proprii;
 Clasificația veniturilor și cheltuielilor evidențiate în afara bugetelor locale.4

1.2.Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii cheltuielilor

publice

a) Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului cheltuielilor publice:

2
Suport de curs „Finanțe publice I” editura UAIC, cap. 5, pag. 79-80
3
Ordinul Nr. 1954/12. 2005 al Ministerului Finanțelor Publice
4
Ordinul Nr. 1954/12. 2005 al Ministerului Finanțelor Publice

6
 Volumul cheltuielilor publice care poate fi în expresie nominală, adică exprimarea
cheltuielilor în prețuri curente, și în expresie reală, adică exprimarea cheltuielilor în prețuri
constante. Ca să transformăm mărimea cheltuielilor publice din expresie niminală în expresie
reală, folosim indicele prețurilor (Ip) denumit și deflatorul, formula de calcul fiind
următoarea:

n
r Cp1
Cp 1=
Ip1 /0

Ip
unde: 1/ 0=
P1
P0
în care: P1= nivelul prețurilor în perioada curentă; P0= nivelul prețurilor în

perioada de bază.

Nivelul cheltuielilor publice, în expresie nominală sau reală, este util și necesar pentru a
reflecta volumul acestora în monedă națională și pentru a efectua analize pe plan intern, național.
Pentru a efectua comparații pe plan internațional se folosesc,de regulă, următorii indicatori:

 Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut (CpPIB ), calculată prin raportarea
mărimii nominale a cheltuielilor publice la produsul intern brut, exprimat în prețuri
curente, potrivit următoarei relații:
Cp C np
PIB = n
× 100
PIB

n
unde: C p este volumul cheltuielilor publice în prețuri curente; PIBn reprezintă produsul intern
brut, în prețuri curente.

 Cheltuielile publice medii pe locuitor, în dolari SUA, calculat pe baza formulei:

Cp CpUSD
loc=
N

unde: CpUSD reprezintă cheltuieli publice exprimate în dolari SUA; N este numărul de locuitori.

b) Indicatorii utilizați pentru aprecierea structurii cheltuielilor publice:

 Caracterizarea structurii cheltuielilor publice se poate realiza din punctul de vedere al
ponderii (greutății specifice) diferitelor categorii de cheltuieli publicefie în total cheltuieli

7
 publice, fie în totalul cheltuielilor dint-o anumită grupă. Aceste cheltuieli se pot calcula
după relația:
CP i
GS Cp = ×100
i
CP t

unde: GS CP reprezintă ponderea (greutatea specifică) a cheltuielilor publice din categoria i; CP i

i

reprezintă volumul cheltuielilor publice din categoria i și Cpt care reprezintă cheltuieli totale sau
dintr-o anumită grupă.

c) Indicatorii utilizați pentru aprecierea dinamicii cheltuielilor publice:

Se cunoaște faptul că dinamica cheltuielilor publice poate fi apreciată cu ajutorul unor

indicatori care exprimă modificările apărute,în mărimi absolute sau relative, nominale sau reale,
ale acestora, de la o perioadă la alta.

Pe de o parte, modificarea (creșterea) absolută a cheltuielilor publice se determină ca

diferență între nivelul cheltuielilor publice dintr-o perioadă luată ca bază de comparație și nivelul
înregistrat în perioada curentă; se poate stabili în expresie nominală sau reală:

 Modificarea (creșterea) absolută nominală a cheltuielilor publice reprezintă diferența

între mărimea cheltuielilor publice înregistrate în cele două perioade, care sunt exprimate
prin prețurile practicate în fiecare dintre acestea, în baza următoarei relații:
∆ Cpn1 /0 =Cp 1n−Cp 0n

în care: ∆ Cp1 /0 reprezintă modificarea cheltuielilor publice (în expresie nominală); Cp 1

n n

reprezintă cheltuielile publice realizate, în prețuri curente (în expresie nominală), în perioada
curentă; Cp n0 reprezintă cheltuielile publice, în prețuri curente (în expresie nominală), în
perioada de bază.

 Modificarea (creșterea) reală a cheltuielilor publice reprezintă diferența între mărimile

cheltuielilor publice realizate în două perioade și exprimate prin același nivel de preț,
adică sunt evaluate în prețuri constante. Această modificare poate fi exprimată pe baza
următoarei relații:
∆ Cpr1 /0 =Cp r1−Cp r0

8
în care: ∆ Cpr1 /0 reprezintă modificarea cheltuielilor publice (în expresie reală); Cpr1 reprezintă
cheltuielile publice realizate (în prețuri constatnte) în perioada curentă; Cp r0 reprezintă
cheltuielile publice (în prețuri constatnte) în perioada de bază în care:

n
r Cp 1 P1
Cp 1= iar: Ip 1/ 0=
Ip1 /0 P0

unde: P1 reprezintă nivelul prețurilor în perioada curentă și P0 reprezintă nivelul prețurilor în

perioada de bază.

Pe de altă parte, în caracterizarea dinamicii cheltuielilor publice trebuie avut în vedere și

mărimile relative (în procente) ale modificărilor privind cheltuielile publice:

 Indicele creșterii relative nominale ( I crn), care exprimă raportul dintre modificarea
cheltuielilor publice în expresie nominală dintr-o anumită perioadă și mărimea
cheltuielilor publice nominale din perioada de bază:
n
∆ Cp1/ 0
I crn= n
×100
Cp0

 Indicele creșterii relative reale ( I crr), care are la bază aceleași elemente de calcul, dar
exprimate în mărime reală:
∆ Cpr1 /0
I crr= × 100
Cp r0
 Elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut care este un indicator
sintetic ce caracterizează dinamica cheltuielilor publice. Calculul acestui inficator se
efectuează conform relației:
∆ Cp
Cp
K e=
∆ PIB
PIB 0

în care: K e reprezintă coeficientul elasticității cheltuielilor publice, față de PIB; ∆ Cp reprezintă

variația volumului cheltuielilor publice; Cp 0 reprezintă volumul total al cheltuielilor publice, în
perioada de bază; ∆ PIB reprezintă variația mărimii PIB; PIB0 reprezintă mărimea absolută a
PIB,în perioada de bază.

9
 Potrivit următoarei formule, se poate ajunge la același rezultat și prin raportarea
indicelui de modificare a cheltuielilor publice la indicele de modificare PIB, în perioada de bază:

I Cp
K e=
I PIB

∆ Cp ∆ PIB
unde: I Cp= × 100 I PIB = ×100
Cp0 PIB0

Capitoliul 2: Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în

România și Marea Britanie

2.1. Ilustrarea comparativă, în materie absolută și ca pondere în produsul intern brut, într-
un tabel, a nivelului cheltuielilor publice totale în România și în Marea Britanie în perioada
2015-2019

Tabel 1: Cheltuielile publice totale în România și în Marea Britanie în perioada 2015-2019

exprimate în materie absolută și ca pondere PIB:

ȚARA INDICATORI PERIOADA

2015 2016 2017 2018 2019
în materie
absolută 57.831,6 58.814,5 62.816,1 71.282,7 80.707,8
România (mil.euro)
ca pondere PIB 36.1% 34.6% 33.5% 34.9% 36,2%
(%)
în materie
Marea absolută 1.118.067,4 1.010.949,6 973.616,1 993.978,8 1.036.139,3

10
Britanie (mil.euro)
ca pondere PIB 42.3% 41.5% 41.3% 41.1% 41.0%
(%)
Sursa: Tabel realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(09.12.2021).

Grafic 1: Ponderea PIB a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în perioada 2015-
2019:

Ponderea în PIB a cheltuielilor publice în România și

Marea Britanie în perioada 2015-2019

45
42.3 41.5 41.3 41.1 41
40
35 36.1 34.9 36.2
34.6 33.5
30
25
20
15
10
5
0
2015 2016 Romania 2017 Marea Britanie2018 2019

Sursa: Grafic realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(12.12.2021).

11
2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Marea
Britanie în perioada 2015-2019, în baza tabelului de mai sus. Cauzele și implicațiile
diferențelor și dinamicii constatate

Analizând tabelul 1 de mai sus privitor la cheltuielile publice totale în România și în

Marea Britanie în perioada 2015-2019 exprimate în materie absolută și ca pondere PIB, putem
observa că în România acestea, în mărime absolută, variază de la 57,831.6 milioane euro în anul
2015 și până la 80,707.8 milioane euro în anul 2019. Așadar, putem acorda o importanță
deosebită perioadei 2017-2019 deoarece s-a produs o creștere semnificativă a cheltuielilor
publice totale în comparație cu anul 2015. În ceea ce privește ponderea produsului intern brut, se
constată pe parcursul perioadei de referință, 2015-2019, o descendență a cheltuielilor publice în
perioada 2015-2016 de la 36.1% la 34.6% , însă în perioada 2016-2017 PIB-ul scade de la 34.5%
până la 33.5%, urmând ca în anul 2018 să își revină atingând valoarea de 34.9%, pentru ca mai
apoi, în anul 2019 să crească până la 36.2%

Pe de altă parte, în Marea Britanie, în materie absolută, cheltuielile publice totale

variază de la 1.118.067,4 milioane euro în anul 2015, la 1.036.139,3 milioane euro în anul 2019.
Potrivit tabelului de mai sus cheltuielile cele mai semnificative corespund anului 2015 și anume
1,118,067.4 milioane euro, însă din anul 2016 acestea scad iar de la 1,010,949.6 milioane euro,
la 973,616.1 milioane euro în 2017 și ajungând la valoarea cea mai mică din perioada analizată,
în anul 2018 avem 993,978.8 milioane de euro, pentru ca mai apoi, în anul 2019 să observăm din
nou o creștere seminificativă la 1,036,139.3 milioane euro. De asemenea, în ceea ce privește
ponderea produsului intern brut acesta are o evoluție descendentă de la 42,3% în anul 2015 până
la 41.0% în 2019.

Variația cheltuielilor publice totale în România și Marea Britanie în perioada 2015-

2019, atât în materie absolută, cât și ca pondere PIB are o evoluție ascendentă, cât și descendentă
(mai ales în cazul Marii Britanii) și este determinată de anumite cauze. Astfel, se poate observa
că nivelul cheltuielilor publice în Marea Britanie este mult mai mare față de cel al României,
ceea ce înseamnă că o cauză a creșterii cheltuielilor o reprezintă diferența de populație dar și
modul cum cele două țări și-au gestionat cât mai eficient resursele financiare corespunzătoare
fiecăruia dintre acestea. De asemenea, sunt înregistrate modificări absolute mai mari în Marea

12
Britanie deoarece aceasta este mult mai dezvoltată din punct de vedere economic, fiind unul
dintre cele mai mari centre comerciale și financiare din Europa.

2.3. Ilustrarea și interpretarea valorilor coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice

în raport cu PIB în România și Marea Britanie în perioada 2015-2019, pornind de la
mărimea absolută a cheltuielilor publice și a produsului intern brut. Factorii de influență
Coeficientul de elasticitate se poate determina pe baza relației:

∆ Cp
Cp
K e=
∆ PIB
PIB 0

Astfel, coeficientul de elasticitate al României și al Marii Britanii în perioada 2015-

2019 este prezentat în tabelul de mai jos (Tabel 2) prin raportarea indicelui de modificare a
cheltuielilor publice la indicele de modificare a produsului intern brut:

Tabel 2: Valorile coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB în România

și Marea Britanie în perioada 2015-2019 (%)

INDICI ȚARA 2016/2015 2017/2016 2018/2017 2019/2018

Indicele
modificării România 1,69 6,80 13,47 13,22
relative a Marea
cheltuielilor Britanie -9,58 -3,69 2,09 4,24
publice (%)
Indicele România
modificării 6,19 10,41 8,90 9,12
relative a Marea
PIB (%) Britanie -7,96 -3,05 2,58 4,36

Coeficientul România
de 0,27 0,65 1,51 1,44
elasticitate Marea
(%) Britanie 1,20 1,20 0,80 0,97

13
Sursa: Tabel realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(12.12.2021).

Prin comparație cu alți inndici de măsurare a nivelului și dinamicii cheltuielilor

publice totale, coeficientul de elasticitate are o relevanță mai mare deoarece favorizează
aprecierea dinamicii cheltuielilor publice prin intermediul ritmului de creștere al acestora, față de
ritmul de creștere al produsului intern brut.

Potrivit tabelului 2 în România:

 În anul 2016 cheltuielile publice totale au crescut cu 0,27% față de anul 2015 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2015-2016 cheltuielile publice totale au crescut cu 3,93% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă;
 În anul 2017 cheltuielile publice totale au crescut cu 0,65% față de anul 2016 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2016-2017 cheltuielile publice totale au crescut cu 0,37% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă;
 În anul 2018 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,51% % față de anul 2017 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2017-2018 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,51% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă;
 În anul 2019 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,44% % față de anul 2018 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2018-2019 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,44% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă.

Potrivit tabelului 2 în Marea Britanie:

 În anul 2016 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,20% față de anul 2015 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2015-2016 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,20% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă;

14
  În anul 2017 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,20% față de anul 2016 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2016-2017 cheltuielile publice totale au crescut cu 1,20% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă;
 În anul 2018 cheltuielile publice totale au crescut cu 0,80% față de anul 2017 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2017-2018 cheltuielile publice totale au crescut cu 0.80% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă;
 În anul 2019 cheltuielile publice totale au crescut cu 0,97% % față de anul 2018 la
modificarea cu o unitate monetară a produsului intern brut;
 În perioada 2018-2019 cheltuielile publice totale au crescut cu 0,97% față de produsul
intern brut din aceeași perioadă.

Valorile coeficientului de elasticitate au o deosebită importanță asupra nivelului și

dinamicii cheltuielilor publice și sunt determinate de o serie de factori. Acești factori au avut și
încă au o influență deosebită asupra structurii și volumului cheltuielilor publice totale prin
creșterea populației ceea ce a determinat creșterea nevoilor publice.

Din categoria factorilor economici, o importanță majoră o constituie gradul de

dezvoltare economică și socială și de modernizare a fiecărei țări. Atât în România, cât și în
Marea Britanie se constată faptul că statul s-a implicat în dezvoltarea economiei prin dezvoltarea
sectorului public, dar și prin acordarea de subvenții sectorului privat, însă este de remarcat,
potrivit datelor din tabelul 1, faptul că Marea Britanie pare să se fi implicat mai mult în această
dezvoltare decât România.

În ceea ce privește factorii sociali, fiecare dintre cele două țări s-a preocupat de
repartizarea cât mai eficientă a fondurilor bănești în societate sprijinind material categoriile
defavorizate. Ca de exemplu, acțiunile cu caracter social, precum protejarea persoanelor din
categoriile de vârstă mai mică sau vârstă înaintată sau protejarea persoanelor cu dificultăți au dus
la creșterea în general a cheltuielilor publice.5

5
Suport de curs „Finanțe publice I” editura UAIC, cap. 5, pag. 87-88

15
 În plan socio-profesional, un element important îl constituie creșterea numărului
populației ocupate în sectorul public împreună cu dezvoltarea forței de muncă, restructurările și
recalificările profesionale.

De asemenea, o altă categorie de factori de influență o reprezintă factorii politici, care

determină modificarea cheltuielilor publice prin prisma grupărilor politice aflate la putere.
Totodată, putem aminti ca factori de influență ce au avut o contribuție importantă la creșterea
cheltuielilor publice și factorii militari, urbani.6

6
Suport de curs „Finanțe publice I” editura UAIC, cap. 5, pag. 87-88

16
 Capitolul 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și
Marea Britanie

3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie

3.1.1. Ilustrarea comparativă, în mărime absolută și ca pondere în totalul

cheltuielilor publice, într-un tabel, a structurii economice a cheltuielilor publice în
România și Marea Britanie în perioada 2015-2019
Tabel 3: Structura economică a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în perioada
2015-2019, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice:

CATEGORII UNITATEA PERIOADA

DE ȚARA DE 2015 2016 2017 2018 2019
CHELTUIELI MĂSURĂ
ROMÂNIA Mil. euro 9,509,5 9.507,5 9.729,7 10.477,4 12.353,1
Consum Pondere(%) 5,9 5,6 5,2 5,1 5,5
intermediar
MAREA Mil. euro 225.675,1 200.225,8 186.430,5 190.795,9 203.802,8
BRITANIE Pondere(%) 8,5 8,2 7,9 7,9 8,1
ROMÂNIA Mil. euro 12.528,7 15.324,9 18.483,7 22.337,6 25.119,8
Cheltuieli de Pondere(%) 7,8 9,0 9,8 10,9 11,3
personal(salarii)
MAREA Mil. euro 238.434,1 217.655,1 210.149,8 215.770,1 230.703,9
BRITANIE Pondere(%) 9,0 8,9 8,9 8,9 9,1
ROMÂNIA Mil. euro 666,6 575,9 662,1 734,9 845,9
Pondere(%) 0,4 0,3 0,4 0,4 0,4
Subvenții
MAREA Mil. euro 17.782,2 18.460,5 20.176,3 22.515,9 25.465,7
BRITANIE
Pondere(%) 0,7 0,8 0,9 0,9 1,0
Prestații sociale, ROMÂNIA Mil. euro 16.918,1 18.121,7 20.320,2 21.950,7 24.523,6
altele decât Pondere(%) 10,6 10,7 10,8 10,7 11,0

17
 transferurile
359.061,2 322.217,7 303.150,6 308.000,4 316.932,7
sociale în MAREA Mil. euro
natură BRITANIE
13,6 13,2 12,8 12,7 12,5
Pondere(%)
ROMÂNIA Mil. euro 22.447,0 25.655,1 29.497,2 34.411,1 39.333,2
Cheltuieli finale Pondere(%) 14,0 15,1 15,7 16,8 17,6
de consum
MAREA Mil. euro 517.345,4 467.555,0 443.385,8 452.221,6 484.188,3
BRITANIE Pondere(%) 19,6 19,2 18,8 18,7 19,2
ROMÂNIA Mil. euro 11.996,9 13.794,8 16.076,0 19.356,6 21.662,3
Cheltuieli de Pondere(%) 7,5 8,1 8,6 9,5 9,7
consum colectiv
MAREA Mil. euro 186.585,2 166.438,5 156.716,9 160.381,4 173.768,8
BRITANIE Pondere(%) 7,1 6,8 6,6 6,6 6,9
Total cheltuieli ROMÂNIA Mil. euro 57.831,6 58.814,5 62.816,1 71.282,7 80.707,8
publice+ Alte Pondere(%) 36,1 34,6 33,5 34,9 36,2
cheltuieli MAREA Mil. euro 1.118.067,4 1.010.949,6 973.616,1 993.978,8 1.036.139,1
BRITANIE Pondere(%) 42,3 41,5 41,3 41,1 41,0
Sursa: Tabel realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(17.12.2021).

3.1.2. Ilustrarea greutății specifice a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit

structurii economice, printr-un grafic pentru fiecare țară, pornind de la tabelul anterior

Grafic 2: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii economice

pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în România:

18
 Româ nia
Consum intermediar
Cheltuieli de personal (salarii)
Subvenții
Prestații sociale, altele decât transferurile sociale în natură
Cheltuieli finale de consum
Cheltuieli de consum colectiv
Total cheltuieli publice+ Alte Cheltuieli

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2015 2017 2019

Sursa: Grafic realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(17.12.2021).

19
Grafic 3: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii economice
pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în Marea Britanie:

Marea Britanie
Consum intermediar
Cheltuieli de personal (salarii)
Subvenții
Prestații sociale, altele decât transferurile sociale în natură
Cheltuieli finale de consum
Cheltuieli de consum colectiv
Total cheltuieli publice+ Alte Cheltuieli

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2015 2017 2019

Sursa: Grafic realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(23.12.2021).

20
 3.1.3. Comentarii privind ponderea cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor
publice, făcând trimitere la măsurile fiscal-bugetare întreprinse de guvernele celor două
țări în perioada 2015-2019, în baza tabelului și graficelor de mai sus

 Consum intermediar. Potrivit tabelului 3 putem observa ca ponderea acestei categorii de

cheltuieli în totalul cheltuielilor publice are o tendință de scadere pornind de la 5,9% în
anul 2015 până la 5,5% în anul 2019, această scădere treptată fiind datorată inflației. În
Marea Britanie comparativ cu România ponderea acestei categorii în aceeași perioada
este mai m dar care la fel cunoaște o tendință de scădere de la 20,49% în anul 2014
ajungând la 19,14% în anul 2017, iar ulterior în anul 2018 crește la 19,19%. La fel ca în
cazul României, atât creșterile cât și scăderile acestei categorii de cheltuieli publice sunt
provocate de inflație.
 Cheltuieli de personal (salarii). În România aceste cheltuieli, potrivit graficului 2, au o
pondere de 7,8% în totalul cheltuielilor publice, dar dacă aruncăm o privire în tabelul 3
putem observa că acestea cresc în anul 2016 până la 9,0% pentru ca, ulterior sa cunoasca
o crestere continuua și anume ponderea în 2016 este de 9,0% iar în perioada 2017-2018
fiind de 9,8%, respectiv 10,9%, ajungand pana la 11,3%in anul 2019. Comparativ, în
Marea Britanie ponderea cheltuielilor de investiții este in mare parte la fel ca cea a
Romaniei și de asemenea este relativ constatntă înregistrând valori cuprinse între 8,9% și
9,1%.
 Subvenții. Acest tip de cheltuială publică reprezintă o formă de ajutor sau sprijin
financiar realizat prin transferuri de sume bani din bugetul statului către anumite
întreprinderi sau cetățeni și care sunt nerambursabile. Analizând tabelul 3 am constatat
faptul că atât în România, cât și în Marea Britanie ponderea cheltuielilor cu subvenții în
totalul cheltuielilor publice este destul de redusă, în România în anul 2016 înregistrându-
se cea mai mica pondere 0,3%. În ambele țări ponderile sunt de sub 1% cu o excepție în
Mare Britanie în perioada 2018-2019 când sunt înregistrate ponderi de fix 1%. Observăm
astfel o evoluție ascendentă a acestei categorii de cheltuieli în Marea Britanie în perioada
de referință, ceea ce înseamnă că în această perioadă Marea Britanie a acordat mai multe

21
 subvenții cetățenilor săi decât România cu scopul de a promova politica economică și
socială a țării.
 Prestații sociale, altele decât transferurile sociale în natură. În baza tabelului 3 putem
observa că această categorie de cheltuieli este semnificativă în totalul cheltuielilor
publice deoarece România înregistrează ponderi între 10,6% și 11,0% iar în Marea
Britanie ponderile sunt cuprinse între 12,5% și 13,6%. Aceste ponderile sunt atât de mari
datorită faptului că aceste cheltuieli privesc susținerea materială a persoanelor în vârstă și
a familiilor aflate în incapacitatea de a obține un venit.
 Putem observa o diferență destul de mare între cele două țări analizate din punctul de
vedere al totalului cheltuielilor publice, avand astfel o pondere de 42,3% in Marea
Britanie (aceasta valoare fiind cea mai mare valoare inregistrata) si o pondere de 36,2%
in România (aceasta valoare fiind cea mai mare valoare inregistrata), valorile respective
obtinanud-se in 2015, respectiv 2019.

3.2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie

3.2.1. Ilustrarea comparativă, în măsură absolută și ca pondere în totalul

cheltuielilor publice, într-un tabel, a structurii funcționale a cheltuielilor publice în
România și Marea Britanie în perioada 2014-2018
Tabel 4: Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în perioada
2014-2018, în măsură absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice:

22
CATEGORII UNITATEA PERIOADA
DE DE
CHELTUIELI ȚARA MĂSURĂ 2015 2016 2017 2018 2019

Servicii publice ROMÂNIA Mil. euro 7.735,1 7.503,1 7.857,5 9.495,3 9.414,7
generale Pondere(%) 4.8 4.4 4.2 4.6 4.2
MAREA Mil. euro 118.458,6 109.313,2 110.883,2 113.446,2 108.692,5
BRITANIE Pondere(%) 4.5 4.5 4.7 4.7 4.3
ROMÂNIA Mil. euro 211,1 206,2 143,8 125,8 112,7
Șomaj Pondere(%) 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
MAREA Mil. euro 3.933,4 2.865,2 2.327,0 2.143,1 1.450,3
BRITANIE Pondere(%) 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
ROMÂNIA Mil. euro 3.433,5 3.620,6 4.688,7 5.465,5 6.392,1
Servicii Pondere(%) 2,1 2,1 2,5 2,7 2,9
spitalicești MAREA Mil. euro 140.394,6 131.254,0 128.228,4 132.583,6 142.275,3
BRITANIE Pondere(%) 5,3 5,4 5,4 5,5 5,6
ROMÂNIA Mil. euro 18.350,9 19.592,0 21.888,7 23.817,1 26.428,1
Protecție Pondere(%) 11,5 11,5 11,7 11,6 11,9
socială MAREA Mil. euro 423.021,6 379.533,4 356.233,2 362.839,8 372.858,5
BRITANIE
Pondere(%) 16,0 15,6 15,1 15,0 14,8
ROMÂNI Mil. euro 5.529,2 5.659,4 4.616,7 4.682,9 6.401,5
Transport A Pondere(%) 3,5 3,3 2,5 2,3 2,9
MAREA Mil. euro 47.309,3 42.503,8 41.768,3 42.959,8 46.832,2
BRITANIE Pondere(%) 1,8 1,7 1,8 1,8 1,9
ROMÂNIA Mil. euro 520,3 258,4 188,1 644,5 541,4
Reducerea
Pondere(%) 0,3 0,2 0,1 0,3 0,2
poluării
MAREA Mil. euro 633,7 148,9 65,0 66,7 152,7

23
 BRITANIE Pondere(%) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
ROMÂNIA Mil. euro 573,1 656,8 907,3 831,3 925,1
Instanțele Pondere(%) 0,4 0,4 0,5 0,4 0,4
judecătorești MAREA Mil. euro 10.520,2 9.457,2 9.043,3 9.320,6 9.247,3
BRITANIE
Pondere(%) 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4
ROMÂNIA Mil. euro 4.908,2 5.626,5 5.334,9 6.467,6 8.134,4
Pondere(%) 3,1 3,3 2,8 3,2 3,6
Educație
MAREA Mil. euro 137.440,8 123.560,1 116.669,9 116.536,5 122.819,2
BRITANIE Pondere(%) 5,2 5,1 4,9 4,8 4,9
Sursa:Tabel realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(27.12.2021).

3.2.2. Ilustrarea greutății specifice a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit

structurii funcționale, printr-un grafic pentru fiecare țară, pornind de la tabelul anterior

Grafic 4: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii funcționale

pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în România:

24
 Româ nia
Servicii publice generale Șomaj Servicii spitalicești Protecție socială
Transport Reducerea poluării Instanțele judecătorești Educație

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2015 2017 2019

Sursa: Grafic realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(27.12.2021).

Grafic 5: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii funcționale

pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în Marea Britanie:

25
 Marea Britanie
Servicii publice generale Șomaj Servicii spitalicești Protecție socială
Transport Reducerea poluării Instanțele judecătorești Educație

100%

90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%
2015 2017 2019

Sursa: Grafic realizat de autorul proiectului pe baza datelor preluate din EUROSTAT
(27.12.2021).

26
3.2.3. Compararea și comentarea ponderii cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale în
totalul cheltuielilor publice, făcând trimitere la măsurile fiscal-bugetare întreprinse de
guvernele celor două țări în perioada 2015-2019

Potrivit clasificației funcționale, cheltuielile publice pentru acțiuni social-culturale sunt

reprezentate de cheltuielile pentru sănătate, pentru recreere, cultură și religie, pentru educație și
pentru protecție socială. Aceste cheltuieli sunt considerate consumuri definitive de resurse,
determinând diminuarea PIB, respectiv a avuției naționale.7

 Servicii publice generale. Cheltuielile pentru serviciile publice generale în România au o

pondere relativ mica în totalul cheltuielilor publice și au o evoluție descendenta pornind
de la 4,8% în anul 2015 ajungând până la 4,2% în 2019. Această scadere nu este una
semnificativa, ponderea menținându-se relativ constantă, lucru care arată ca serviciile
publice nu și-au pierdut din calitate odată cu trecerea anilor. Comparativ, în Marea
Britanie în aceeași perioadă ponderea cheltuielilor pentru serviciile publice generale în
totalul cheltuielilor publice este egală sau poate chiar mai mica decât în România, având
în general tot o evoluție ascendentă pornind de la 4,5%, în anii 2015 și 2016, în anul 2017
și 2018 ponderea fiind de 4,7% față de anul 2019 care înregistrează o scădere pâna la
4,3%.
 Șomajul. Putem observa în tabelul 4 faptul că atât România cât și Marea Britanie
investesc un minim de 0,1% în ceea ce privește cheltuielile publice care au legătura cu
șomajul. Atât în Marea Britanie cât și în România aceasta valoare este una normala,
arătandu-se prin acest mod ca rata șomajului este una destul de mica (sub 5%).
 Educație. În România cheltuielile publice privind educația sunt relativ constatnte,
înregistrând o creștere ușoara în anul 2016, ponderea fiind de 3,3% și în anul 2019, când
ponderea este de 3,6%. În concordanță cu nevoile societății ponderea cheltuielilor cu
educația în totalul cheltuielilor publice este foarte mică comparativ cu ponderea în Marea
Britanie care este puțin mai mare, dar care în aceeași perioadă are o evoluție descendentă
de la 5,2% în anul 2015 la 4,9% în anul 2019.

7
Suport de curs Finanțe publice 1, cap. 6, pag. 93

27
  Protecție socială. Această categorie de cheltuieli publice reprezintă acțiunile întreprinse
de către stat care au drept scop prevenirea, diminuarea sau înlăturarea definitivă a
evenimentelor considerate riscuri sociale și care au un efect negativ asupra vieții și a
nivelului de trai al cetățenilor. Analizând tabelul 4, dar și graficele 4 și 5 am constatat
faptul că această cateorie de cheltuieli are o importanță deosebită în totalul cheltuielilor
publice datorită faptului că înregistrează ponderi de peste 11,9% în România și de peste
16,0% în Marea Britanie. Cea mai mare pondere în România este înregistrată în anul
2019 de 11,9%, iar în Marea Britanie în anul 2015 de 16,0%. Fluctuațiile acestei ponderi
este cauzată de scăderea și respectiv creșterea populaței, astfel putem observa că în Marea
Britanie unde populația este mai numeroasă decât în România și ponderea acestor
cheltuieli este mai mare. Creșterii cheltuielilor publice cu protecția socială i se datorează
și emigrațiile, dar și rata șomajului care în România este foarte mare.

4. Concluzii

În urma realizării acestui proiect am reușit să analizez și să interpretez într-o oarecare

măsură modul în care s-au manifestat cheltuielile publice în perioada 2015-2019 cu ajutorul
datelor preluate de pe platforma Eurostat și de asemenea am observat cum aceste cheltuieli
publice au fost modificate de anumiți factori. Iar acest lucru l-am realizat cu ajutorul

28
coeficientului de elasticitatea care în perioada de referință a înregistrat atât valori negative, cât și
valori pozitive.

Astfel, analizând comparativ nivelul, structura și dinamica cheltuielilor publice în

România și în Marea Britanie am constatat faptul că între cele două țări există o diferență majoră
datorită faptului că Marea Britanie are o populație mult mai mare, de peste circa 60 de milioane
de locuitori, în timp ce România are o populație de aproximativ 20 de milioane de locuitori și de
asemenea, Marea Britanie este mult mai dezvoltată din punct de vedere economic decât
România, acestea rezultând din tabelele și graficele prezentate în cuprinsul acestui proiect. De
altfel, se cunoaște faptul că în ultima perioadă mult mai muți români au ales să emigreze în
Marea Britanie datorită condițiilor mai bune de trai de acolo, ca de exemplu, în perioada 2016-
2017 statisticile arată că au emigrat peste 411 mii de români în Marea Britanie.

Pe de altă parte, am constatat faptul că cele două țări atribuie un procentaj fiecărei
categorii de cheltuieli din totalul cheltuielilor publice, prezentate de altfel în tabelele 3 și 4, în
funcție de prioritățile pe care acestea le au, dar și în funcție de bugetul de care acestea dispun.
Spre exemplu Marea Britanie atribuie un procent mai mare cheltuielilor cu educația și cu
sănătatea decât România, iar România alocă un procent mai mare cheltuielilor privind recreerea,
cultura și religia decât Marea Britanie.

În concluzie, aș putea spune că nivelul, structura și dinamica cheltuielilor publice diferă

la nivelul României față de cele de la nivelul Marii Britanii din motive de organizare care
satisfac într-o mai mică sau într-o mai mare măsură nevoile cetățenilor în conformitate cu
bugetul alocat fiecărei dintre cele două țări.

Lista tabelelor și figurilor

 Tabel 1: Cheltuielile publice totale în România și în Marea Britanie în perioada 2015-

2019 exprimate în materie absolută și ca pondere PIB;
 Tabel 2: Valorile coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB în
România și Marea Britanie în perioada 2015-2019 (%);

29
 Tabel 3: Structura economică a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în
perioada 2015-2019, în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice;
 Tabel 4: Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în
perioada 2015-2019, în măsură absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice;
 Grafic 1: Ponderea PIB a cheltuielilor publice în România și Marea Britanie în perioada
2015-2019;
 Grafic 2: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii
economice pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în România;
 Grafic 3: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii
economice pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în Marea
Britanie;
 Grafic 4: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii
funcționale pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în România;
 Grafic 5: Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice, potrivit structurii
funcționale pentru 3 exerciții bugetare, respectiv anii 2015, 2017 și 2019 în Marea
Britanie.

30
Bibliografie

1. Suport de curs „Finanțe publice I” editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași,
specializarea Administație publică, cursuri de zi, anul universitar 2020-2021, semestrul 1
2. Ministerul Finanțelor publice: https://mfinante.gov.ro/ro/web/site - Clasificații bugetare
3. Eurostat –   https://ec.europa.eu/eurostat
4. Wikipedia.ro - https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

31