Monografie Final

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Tatiana Manole, Dragomir (Rotaru) Lilia
ECUALIZAREA VENITURILOR BUGETARE ÎN

CADRUL UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-
TERITORIALE – BAZĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
CALITĂȚII SERVICIILOR PUBLICE
Monografie
3
Chișinău 2011
CZU
Recomandată pentru publicare de Senatul Universității de Stat din Moldova
RECENZENȚI:
Ulian Galina, doctor habilitat în economie, profesor universitar, șef catedră „Finanțe și Bănci”,
Universitatea de Stat din Moldova
Fuior Elena, doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar, șef catedră „Finanțe și
Bănci”, Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova
© Manole Tatiana, Rotaru Lilia, 2011
4
CUPRINS:
CUVÂNT ÎNAINTE....................................................................................................................
INTRODUCERE………………………………………………………………………………….
CAPITOLUL I. BAZELE TEORETICE ALE EGALIZĂRII VENITURILOR PUBLICE
LOCALE......................................................................................................................................
1.1. Aspecte conceptuale privind veniturile publice locale.............................................................
1.2. Impozite şi taxe locale – sursă tradiţională de formare a veniturilor bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale............................................................................................................
CAPITOLUL II. EGALIZAREA VENITURILOR PUBLICE LOCALE ÎN SCOPUL
ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII SERVICIILOR PUBLICE...................................................
2.1. Condiţiile posibile de egalizare a veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale....
2.2. Relaţiile interbugetare – mecanism de egalizare a posibilităţilor financiare ale unităţilor
administrativ-teritoriale............................................................................................................
2.3. Finanţarea serviciilor publice în scopul îmbunătăţirii calităţii lor...........................................
2.4. Analiza cost-beneficiu a serviciilor publice locale..................................................................
CAPITOLUL III. POSIBILITĂŢILE DE LĂRGIRE A BAZEI FISCALE A UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE..........................................................................................
3.1. Strategia de lărgire a bazei fiscale a unităţilor administrativ-teritoriale..................................
3.2. Descentralizarea fiscală şi autonomia financiară – cale sigură de egalizare a veniturilor
publice locale...........................................................................................................................
CAPITOLUL IV. PARTICULARITĂȚILE EVALUĂRII CHELTUIELILOR
BUGETARE PENTRU UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE........................
4.1. Esenţa cheltuielilor specifice (normative).....................................................................
4.2. Particularităţile generale de evaluare a cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale..............................................................................................................................
4.3. Particularităţile specifice privind evaluarea cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale.............................................................................................................................
CAPITOLUL V. ECUALIZAREA VENITURILOR ÎN TERITORII ÎN BAZA
CALCULĂRII COEFICIENȚILOR FACTORIALI............................................................
5.1. Măsuri de ecualizare a necesităţilor de finanţare......................................................................
5
5.2. Utilizarea coeficienţilor (indicatorilor) factoriali la calcularea volumului de cheltuieli
specifice de stat pentru bugetele UAT de nivelul I (cazul bugetelor comunei Hîrjauca,
satului Hogineşti şi oraşului Călăraşi pentru anul 2006)...........................................................
5.3. Utilizarea coeficienţilor factoriali la calcularea volumului de cheltuieli specifice pentru
bugetul Consolidat al UAT (cazul bugetului raionului Călăraşi)...........................................
CAPITOLUL VI. IMPLEMENTAREA ÎN REPUBLICA MOLDOVA A NOII METODE
DE CALCUL A CHELTUIELILOR SPECIFICE: OPORTUNITĂȚI ȘI PERSPECTIVE..
6.1. Analiza comparativă complexă...................................................................................
6.2. Concluzii şi recomandări finale privind implementarea rezultatelor studiului......................
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.........................................................................................
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................
ABREVIERI................................................................................................................................
GLOSAR.......................................................................................................................................
ANEXE.........................................................................................................................................
Anexa nr. 1. Structura resurselor finaciare publice
Anexa nr. 2. Clasificaţia veniturilor bugetare
Anexa nr. 3. Resursele bugetului administrţtiei centrale de stat
Anexa nr. 4. Structura veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Anexa nr. 5 Încasările impozitului funciar, în 2004-2009
Anexa nr. 6. Structura încasărilor impozitului funciar în UAT, în 2006-2009
Anexa nr. 7. Încasările impozitului pe imobil, în 2004-2009
Anexa nr. 8. Structura încasărilor impozitului pe imobil în UAT, în 2006-2009
Anexa nr. 9. Veniturile proprii ale bugetelor UAT, anul 2007
Anexa nr. 12. Normativele de delimitare a bugetelor locale pentru anul 2007
Anexa nr. 15. Calcularea transferurilor din bugetul de stat în bugetele UAT, anul 2007
Anexa nr. 18. Structura veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi ponderea lor
în totalul veniturilor generale pentru anul 2007
6
Anexa nr. 21. Structura veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Anexa nr. 22. Cheltuielile în bugetele UAT pentru anul 2007
Anexa nr. 25. Structura funcţională a cheltuielilor bugetelor UAT pentru anii 2007-2009
Anexa nr. 26. Evoluţia veniturilor din impozitul pe bunurile imobiliare ale bugetului raionului
Drochia de ambele nivele în perioada 2004-2009
Anexa nr. 27. Informaţia privind numărul populaţiei
Anexa nr. 28. Lista întreprinderilor rutiere care vor desfăşura activitate de administrate şi
întreţinere a drumurilor publice, inclusiv prin contracte de sub antrepriză în anul
2004
Anexa nr. 29. Analiza comparativă a cheltuielilor Bugetului comunei Hîrjauca
Anexa nr. 30. Analiza comparativă a cheltuielilor Bugetului satului Hogineşti
Anexa nr. 31. Analiza comparativă a cheltuielilor Bugetului oraşului Călăraşi
Anexa nr. 32. Analiza comparativă a cheltuielilor Bugetului Consolidat al raionului Călăraşi
Anexa nr. 33. Sumele estimate ale transferurilor din Fondul republicii de susţinere socială a
populaţiei pentru bugetele UAT pe anii 2006-2008
7
CUVÂNT ÎNAINTE
Această lucrare este o încercare de a detalia rolul instrumentelor de egalizare a veniturilor

bugetare în unitățile administrativ-teritoriale în Republica Moldova în vederea elaborării unor
măsuri de eficientizare a modalităţii de finanţare a cheltuielilor publice locale şi îmbunătăţirea
calităţii serviciilor publice.
Serviciul public s-a impus drept fundamentul activităţii sistemului administraţiei publice,
raţiune de fapt a organizării şi funcţionării instituţiilor publice şi a autorităţilor administrative.
O problemă foarte importantă care se află în centrul atenţiei în majoritatea statelor lumii este
găsirea celei mai bune proporţii dintre atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor niveluri ale
autorităţilor ţării în ceea ce priveşte finanţarea şi gestiunea serviciilor publice, şi deci contribuţia la
finanţarea acestora. Pentru o furnizare mai eficientă de servicii este important punerea mai bună a
cheltuielilor în concordanţă cu preferinţele colectivităţii locale.
Odată cu lărgirea sectorului public creşte populaţia pentru servicii publice calitative. Acest
fenomen are o influenţă importantă asupra managementului financiar din sectorul public.
Cheltuirea banilor publici are drept scop prestarea serviciilor calitative, de performanţă.
Actualmente tot mai des se pune problema măsurării performanţei serviciilor publice la nivelul
administraţiilor locale.
Problema privind rolul APL în asigurarea dezvoltării economice locale şi în ridicarea
nivelului de bunăstare a populaţiei din comunităţile locale a devenit una dintre cele mai actuale
preocupări atît pentru guvernul central, cît şi pentru autorităţile publice locale din Republica
Moldova.
În această lucrare autorii au demonstrat că la stabilirea sumelor de finanţare a cheltuielilor
este necesar de luat în calcul şi factorii locali. Dacă nu se iau în calcul aceşti factori, admitem un
egalitarism neargumentat, artificial. Stimulul pentru îmbunătăţirea bazei fiscale scade. Egalizarea
financiară (a veniturilor) în teritorii urmăreşte suplimentarea veniturilor şi oferirea serviciilor
publice de aceeaşi calitate, indiferent de baza fiscală a UAT, procedură temporară.
În lucrare un capitol aparte îl ocupă egalizarea veniturilor publice locale în scopul
îmbunătățirii calității serviciilor publice. Relaţiile interbugetare reprezintă mecanismul de
realizare a funcţiilor principale ale finanţelor publice.
8
Această lucrare oferă informații utile despre finanţarea serviciilor publice în scopul
îmbunătăţirii calităţii lor. Totodată, exprimăm întreaga noastră gratitudine celor care vor citi
lucrarea cu atenție și dorim mult succes tuturor cititorilor cointeresați în acest domeniu!
Autorii
INTRODUCERE
Este ştiut că baza fiscală a teritoriilor este destul de neuniformă şi în baza surselor proprii
de a oferi servicii publice de aceeaşi calitate este imposibil.
Statul, prin intermediul şi cu ajutorul veniturilor publice, reprezintă instituţia social-politică
de bază care, prin organismele sale, asigură realizarea nevoilor şi intereselor publice.
Susţinerea unităților administrativ-teritoriale mai slab dezvoltate din punct de vedere
financiar necesită descentralizarea fiscală şi presupune proceduri de egalizare financiară sau alte
măsuri similare, care au drept scop eliminarea efectului distribuţiei inegale a surselor potenţiale
de finanţare.
Pentru evitarea deficitelor bugetare şi aprobarea bugetelor locale echilibrate sunt utilizate
relaţiile interbugetare, care reprezintă mecanism de egalizare a veniturilor bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale. Defalcările de la veniturile generale de stat şi transferurile financiare
sunt forme ale relaţiilor interbugetare stabilite prin legislaţie.
Însă această modalitate nu creează posibilitatea de a oferi servicii de aceeaşi calitate pentru
toate comunităţile, deşi echilibrarea veniturilor bugetelor locale se asigură prin utilizarea
transferurilor financiale.
În scopul îmbunătăţirii posibilităţilor de finanţare, autorităţile administraţiei publice locale
ar putea beneficia şi de venituri acordate în scopul egalizării financiare, care ar contribui la
reducerea disparităţilor fiscale dintre localităţi.
Egalizarea financiară este un program de acţiuni financiare pentru depăşirea disparităţilor
economice, fiscale etc. dintre teritorii. Scopul egalizării financiare constă în finanţarea
suplimentară a teritoriilor mai slab dezvoltate în vederea prestării serviciilor publice de calitate şi
cantitate comparabile cu cele din teritoriile dezvoltate.
Veniturile prevăzute pentru egalizare sunt destinate finanţării unor servicii prioritare pentru
localitatea dată. Ele pot fi în formă de transferuri, granturi etc.
În Republica Moldova, în calitate de măsuri de egalizare sunt utilizate transferurile de la
fondul de susţinere financiară a UAT pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale unităţilor
administrativ-teritoriale; transferurile speciale pentru executarea funcţiilor suplimentare delegate
de către Guvern; defalcările de la veniturile generale de stat; cheltuielile specifice (normative).
9
Scopul şi sarcinile cercetării le constituie studiul metodologic al instrumentelor de
egalizare a veniturilor bugetare în cadrul UAT în Republica Moldova în vederea elaborării unor
măsuri de eficientizare a modalităţii de finanţare a cheltuielilor publice locale şi îmbunătăţirea
calităţii serviciilor publice.
Scopul respectiv a impus pentru această cercetare următoarele sarcini:
– concretizarea abordărilor teoretice cu privire la sursele de formare a veniturilor
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale;
– studierea şi generalizarea condiţiilor posibile de egalizare a veniturilor bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale;
– argumentarea importanţei relaţiilor interbugetare ca mecanism de egalizare a
posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale;
– studierea şi analiza modalităţilor de finanţare a serviciilor publice în vederea ridicării
calităţii lor;
– cercetarea cost-beneficiul a serviciilor publice în vederea maximizării bunăstării
sociale;
– cercetarea posibilităţilor de aplicare a coeficienţilor factoriali la calcularea volumului
de cheltuieli specifice pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;
– cercetarea importanţei şi necesităţii descentralizării fiscale şi autonomiei financiare
în vederea distribuţiei echitabile a surselor de venituri şi prestarea serviciilor publice
în mod transparent, eficient şi responsabil.
Scopul și sarcinile cercetării au determinat structura acestei monografii în întroducere, șase
capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie, anexe, lista abrevierilor utilizate și glosar.
În întroducere este argumentat importanţa relaţiilor interbugetare ca mecanism de
egalizare a posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Capitolul I „Bazele teoretice ale egalizării veniturilor publice locale” include esenţa şi
particularităţile conceptului de venit public. Sunt cercetate apariţia şi evoluţia ideilor ştiinţifice
privind veniturile publice, structura lor, elementele definitorii ale veniturilor bugetare. În
capitolul dat sunt analizate sursele tradiţionale de formare a veniturilor bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale.
localitatea dată. Ele pot fi în formă de transferuri, granturi etc. (cazul Republicii Moldova).
Practica mondială (de exemplu Canada) arată că regiunile slab dezvoltate primesc
subvenţii pentru egalizare pînă ating nivelul mediu pe ţară. Însă unica condiţie impusă este că
atunci cînd capacitatea fiscală a regiunii se îmbunătăţeşte, subvenţiile în scopul egalizării
financiare trebuie să fie reduse. Indiferent de baza fiscală a teritoriului dat, locuitorii trebuie să
10
fie asiguraţi că vor avea acces la toate serviciile publice care sunt de competenţa autorităţilor
publice locale. În acest scop în toate statele există un sistem de egalizare – măsuri care
echilibrează mecanismul de finanţare a necesităţilor publice atît pe verticală, cît şi pe orizontală.
Procesul de descentralizare financiară în Republica Moldova contribuie esenţial la
accentuarea rolului deosebit al mecanismelor de impozitare, nu numai a celor de stat, ci, în mod
preferenţial, al impozitelor şi taxelor locale, cărora le revine un rol important în formarea
veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Impozitele şi taxele locale reprezintă surse principale la formarea veniturilor proprii ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Problemele fiscale şi bugetare joacă un rol important în economia de piaţă. Impozitul
reprezintă un instrument cu ajutorul căruia statul îşi mobilizează resursele financiare publice
necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale specifice. Procesul de descentralizare financiară în
Republica Moldova contribuie esenţial la accentuarea rolului deosebit al mecanismelor de
impozitare. Impozitele şi taxele locale constituie sursă tradiţională de formare a veniturilor
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale; una dintre cele mai importante surse de finanţare a
cheltuielilor publice locale.
În capitolul II „Egalizarea veniturilor publice locale în scopul îmbunătăţirii calităţii
serviciilor publice” sunt studiate condiţiile posibile de egalizare a veniturilor bugetelor locale;
instrumentele de realizare a relaţiilor interbugetare şi modalitatea finanţării serviciilor publice.
Este analizat bugetul la partea de venituri în raionul Drochia şi în dinamică în toate structurile
UAT din Republica Moldova. În cadrul acestui capitol un rol aparte revine analizei cost-
beneficiul a serviciilor publice.
Veniturile bugetelor uniţăţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite şi taxe
locale. În cazul unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova aceste venituri proprii
nu ajung. Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale în
Republica Moldova alcătuieşte cca 30% - 35%, iar în unele teritorii ponderea veniturilor proprii
este şi mai mică. Practica a demonstrat că dacă toate impozitele şi taxele colectate ar rămîne în
teritoriu, atunci ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor generale va constitui cca 60% -
66% în unele localităţi. Din această cauză apar teritorii cu dezvoltare economică neuniformă. În
această situaţie sunt folosite relaţiile interbugetare ca mecanism de egalizare a posibilităţilor
financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Defalcările de la veniturile generale de stat sunt o formă de finanţare a bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale. Ponderea defalcărilor în totalul veniturilor (fără transferuri) pe
fiecare unitate administrativ-teritorială pe Republica Moldova diferă de la o unitate la alta.
11
Diferenţa ponderii defalcărilor este condiţionată de baza economică diferită a unităţilor
administrativ-teritoriale. Nu toate unităţile administrativ-teritoriale posedă o bază economică
puternică, ceea ce influenţează foarte mult asupra veniturilor în buget. Fiecare unitate
administrativ-teritorială simte necesitatea de a găsi modalităţi pentru a-şi consolida baza
economică, deoarece este evident că astfel va avea şi o sursă mai mare şi mai sigură pentru
formarea bugetului său.
O altă formă de susţinere a finanţelor publice locale sunt transferurile financiare. Scopul
principal al transferurilor financiare este acoperirea deficitului de resurse în UAT, deoarece
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi adoptate cu deficit.
Pe lîngă insuficienţa resurselor financiare proprii, lipsa unei autonomii financiare este
condiţionată şi de modul de efectuare a cheltuielilor, care a păstrat elemente ale centralismului şi
ale impunerii anumitor normative de cheltuieli, fără a ţine cont de specificul regional sau local.
De exemplu, interzicerea transferării unor sume aferente anumitor cheltuieli pe alte direcţii,
precum şi cea a interzicerii efectuării cheltuielilor înainte de constituirea resurselor adecvate, se
traduce mai degrabă printr-o inerţie decizională decît printr-o disciplină financiară.
La formarea bazei de venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale un rol
important îi revine şi bugetului de stat. Combinarea acestor forme cu un anumit nivel de
fiscalitate locală poate confirma, într-o anumită măsură, principiul autonomiei locale.
Transferurile din FSFUAT şi defalcările din veniturile generale de stat sunt instrumentele
principale pentru realizarea necesităţii interdependenţei financiare.
Normativele unice nu stimulează îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, fiind construite pe
principiul socialist de egalitarism între instituţii publice şi UAT, deosebindu-se doar prin numărul
populaţiei. Deci, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, este necesară trecerea la normative
diferenţiate pentru asigurarea prestării serviciilor publice de aceeaşi calitate înaltă.
Aprecierea eficienţei sau eficacităţii cheltuelilor publice este de competenţa factorilor de
decizie politică şi ai celor executivi, de coordonare a procesului de utilizare a fondurilor alocate. Pe
parcursul acestui proces pot fi găsite soluţii de minimizare a costurilor, de reducere a cheltuielilor
curente privind serviciile publice, fără a ştirbi calitatea lor.
În aplicarea metodelor de evaluare a indicatorilor înscrişi în bugetul anual, ca şi a celor
cuprinşi în programe avînd un orizont de timp mediu sau lung, cel mai important obiectiv de atins
trebuie să fie eficienţa utilizării resurselor.
Optimizarea cheltuielilor se realizează în cele mai bune condiţii, de optim social, atunci cînd
este posibilă alegerea alternativei celei mai puţin costisitoare, în raport cu rezultatul final al
serviciului public, pentru care se doreşte creşterea cantitativă a serviciului public; modernizarea din
punct de vedere al producerii serviciului public, în vederea maximizării utilităţii la consumator, dată
12
de satisfacţia performanţelor; maximizarea utilităţii la consumator, comportînd şi latura economică
(cel mai mic preţ plătit şi cel mai mic cost în utilizare) etc.
Aceste aspecte implică minimizarea costurilor proiectelor obiective de finanţat, ceea ce
permite costuri sociale minime; preţuri accesibile plătite de consumatori; creşterea calităţii
consumului de bunuri publice şi satisfacţia consumatorului public. Toate acestea conduc la
maximizarea bunăstării sociale.
Capitolul III „Posibilităţile de lărgire a bazei fiscale a unităţilor administrativ-
teritoriale” indică căile de majorare a veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale, punînd
accentul pe rolul descentralizării fiscale şi autonomiei financiare.
La etapa actuală Republica Moldova se confruntă cu o situaţie economică dificilă care se
reflectă şi în domeniul finanţelor publice locale prin acumularea de venituri mici în bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale şi dependenţa financiară a bugetelor locale de bugetul central.
Unităţile administrativ-teritoriale au o bază fiscală slabă şi depind de transferurile de la
bugetul de stat. Sunt unităţi administrativ-teritoriale starea financiară a cărora este lentă şi
instabilă, şi depind în mare măsură de suportul financiar din partea statului.
Moldova.
Insufucienţa resurselor financiate pe parcursul perioadei 2004-2009 a avut o influenţă
negativă asupra potenţialului de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale în Republica
Moldova. În majoritatea teritoriilor a scăzut nivelul de trai.
Dezvoltarea economică locală este un concept complex, semnificînd pentru diferite APL
diferite obiective şi activităţi. Indiferent, însă, de conţinut, esenţa dezvoltării economice locale
este determinată de procesul prin care APL îşi gestionează resursele de care dispune, intrînd în
relaţii economice cu sectorul privat şi / sau cu alte APL în scopul creării de noi locuri de muncă
şi stimulării activităţii economice într-o UAT bine determinată. În acest context, APL are un rol
important în promovarea proceselor generatoare de creştere economică locală. Problema privind
rolul APL în asigurarea dezvoltării economice locale şi în ridicarea nivelului de bunăstare a
populaţiei din comunităţile locale a devenit una dintre cele mai actuale preocupări atăt pentru
guvernul central, cît şi pentru autorităţile publice locale din Republica Moldova. Este necesar de
îmbunătăţit baza fiscală a UAT.
Problema centralizării şi descentralizării în administraţia publică s-a pus şi se pune în orice
stat, indiferent de structura sa, de forma de guvernământ şi de regimul politic. Într-o
descentralizare administrativă se pot rezolva în condiţii mai bune interesele locale, serviciile
13
publice locale putând fi conduse mai bine de către autorităţile locale într-un regim în care acestea
nu au obligaţia să se conformeze ordinelor şi instrucţiunilor de la centru. Măsurile şi deciziile pot
fi luate mai operativ de către autorităţile locale iar resursele materiale şi financiare şi chiar forţa
de muncă pot fi folosite cu mai mare eficienţă şi să răspundă unor nevoi prioritare pe care
autorităţile locale le cunosc mai bine decât autorităţile centrale.
În capitolul IV „ Particularităţile evaluării cheltuielilor bugetare pentru UAT” este redată
baza metodologică de calculare a cheltuielilor specifice existente în Republica Moldova.
Analiza sistemului în vigoare exercitat de Ministrul Finanţelor al Republicii Moldova
privind raportul dintre BS şi bugetele UAT de nivelul II prin stabilirea normativelor de cheltuieli
de a fi finanţate din BS, creeză posibilităţi mai mult, ori mai puţin normale pentru autorităţile
publice locale ca acestea din urmă să-şi poată îndeplini (implementa) sarcinile constituţionale de
stat puse în faţă lor prin Legea privind APL şi Legea privind Finanţele Publice Locale.
Este ştiut faptul că în Republica Moldova cheltuielile specifice (normative) garantate de
stat pentru finanţarea acţiunilor şi obiectivelor constituţionale, conform clasificaţiei funcţionale,
economice şi organizatorice a cheltuielilor bugetare, sunt mult sub limita necesităţilor. În acest
caz UAT primesc un suport masiv sub forma transferurilor din FSFUAT, creat în cadrul BS.
Dar aceste transferuri sunt, în primul rînd, direcţionate pentru echilibrarea bugetară. Menţionăm
însă că suma cheltuielilor luate în calcul prevede anumite cheltuieli specifice (normative)
garantate de stat, care sunt aceleaşi pentru toate teritoriile, având la bază principiul
normativului pe cap de locuitor (ori la un copil, la un elev).
În capitolul V „Ecualizarea veniturilor în teritorii în baza calculării coeficienţilor
factoriali” autorul propune experienţa internaţională de calculare a cheltuielilor specifice,
utilizând o nouă formulă de calcul, luîndu-se în considerare un sistem de factori.
Examinând situaţia actuală a modalităţii de calculare a cheltuielilor specifice (normative),
găsim necesar a propune experienţa Republicii Slovenia privind modalitatea de calculare a
cheltuielilor specifice pentru finanţarea acţiunilor şi obiectivelor de interes public.
Implementarea practicii altor state privind modul de calculare a cheltuielilor specifice, în
cazul dat este vorba de experienţa Sloveniei, dar luând în considerare particularităţile Republicii
Moldova, şi în deosebi structura ei administrativ-teritorială.
Formula de calcul a cheltuielilor specifice pentru fiecare UAT pe care o propunem va lua în
calcul o serie de indicatori (coeficienţi), astfel făcând o diferenţiere obiectivă în finanţarea
teritoriilor. Pe de altă parte, UAT vor primi mai puţine transferuri, dacă va creşte baza fiscală în
teritoriul, şi atunci se va reduce efortul BS pentru transferuri, stimulându-se autonomia
financiară şi descentralizarea fiscală.
14
Prin descentralizarea fiscală noi înţelegem mai întâi, dreptul APL de a dispune de o parte
considerabilă din veniturile fiscale colectate în teritoriul său, iar pe de altă parte, dreptul
autorităţilor publice locale de a institui unele taxe locale, fie permanente (ordinare), fie
incidentale (extraordinare), pentru a finanţa un anumit obiectiv de interes comunal.
În capitolul VI „Implementarea în Republica Moldova a noii metode de calcul a
cheltuielilor specifice: oportunităţi şi perspective” se încearcă să se compare rezultatele
obţinute prin utilizarea factorilor cu cele iniţiale, determinând diferenţa de creştere uşoară.
Acest capitol prezintă analiza bugetelor din raionul Călăraşi pentru anul bugetar 2006. S-au
analizat bugete de toate nivelurile, adică de nivelul I şi de nivelul II, inclusiv bugetul consolidat
al raionului Călăraşi. În procesul analizei s-au calculat paralel cheltuielile normative reieşind din
normativul dat de Ministerul Finanţelor şi totodată paralel s-au calculat suma cheltuielilor cu
luarea în considerare a coeficienţilor factoriali. Prezintă interes diferenţa de creştere a
cheltuielilor cu luarea în considerare a coeficienţilor factoriali, care este prezentată prin creştere.
Rezultatele cercetării şi propunerile efectuate în această lucrare pot fi aplicate și utilizate la
nivel naţional și în cadrul Administraţiilor Publice Locale, cît și pentru studii în cadrul cursurilor
universitare de „Fiscalitate”, „Finanțe publice”, „Finanțe publice locale”, „Politici și tehnici
bugetare”, „Managementul finanțelor publice”, „Strategii macroeconomice bugetar-fiscale”.
Lucrarea dată se adresează unui cerc larg de cititori. Avem în vedere specialiștii de la
Ministerul Finanțelor, primarii din unitățile administrativ-teritoriale, șefii direcțiilor finanțe,
studenților economiști, și îndeosebi pe cei care se pregătesc în domeniul financiar, precum și alte
persoane care manifestă interes față de fenomenele economice, financiare, interne și
internaționale.
Autorii
15
„Toate națiunile au căutat, pe cît au putut, să
pună impozitele cît mai just repartizate, cît mai
sigure, cît mai convenabile pentru contribuabili
atît ca termen, cît și ca modalitate de plată, și
în raport cu venitul pe care-l aduc suveranului
– cît mai puțin apăsătoare pentru populație”.
Adam Amith
CAPITOLUL I
BAZELE TEORETICE ALE EGALIZĂRII VENITURILOR PUBLICE LOCALE
1.1. Aspecte conceptuale privind veniturile publice locale
Istoricul termenului „finanţe”, respectiv „finanţe publice” sau „venituri publice” este
dimensionat de reperele socio-economice ale evoluţiei societăţii.
În procesul dezvoltării sale, societatea omenească a constituit un vast cîmp pentru
cercetarea ştiinţifică, oferind posibilităţi de cercetare atît pentru ştiinţele exacte, cît şi pentru cele
sociale. În cadrul ştiinţelor sociale şi în special a acelor economice un loc deosebit revine ştiinţei
finanţelor.
Existenţa finanţelor este strîns legată de existenţa statului şi de folosirea banilor şi a
formelor valorice în repartiţia venitului naţional. De la apariţia primelor elemente de finanţe – la
punctul de intersecţie dintre orînduirea comunei primitive şi orînduirea sclavagistă şi pînă în
prezent, finanţele au fost o componentă a sistemului relaţiilor economice.
Faptul că finanţele au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, cînd s-au
manifestat anumite condiţii şi au evoluat odată cu evoluţia condiţiilor care au stat la baza
apariţiei lor, dovedeşte caracterul istoric al acestora.
Condiţiile care au făcut necesară şi posibilă apariţia şi dezvoltarea finanţelor constau în
[55, p.6]:
a) apariţia şi dezvoltarea relaţiilor marfă-bani, în măsură să permită formarea şi utilizarea
resurselor statului în formă bănească;
b) apariţia statului care, pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale, avea nevoie de
resurse ce nu puteau fi procurate în cadrul relaţiilor existente anterior.
16
Cuvîntul “finanţe” îşi are originea în limba latină. În secolele al XIII – XIV-lea se foloseau
expresiile finatio, financias şi financia pecuniaria, în sensul de “plată în bani”. Se presupune că
aceste expresii derivă de la cuvîntul finis care însemnă adesea “termen în bani”. În Franţa în sec.
al XV-lea se foloseau expresiile hommes de finances şi financiers pentru denumirea arendaşilor
de impozite şi a persoanelor care încasau impozitele regelui; finance înseamnă o sumă de bani
sau un venit al statului; iar les finaces – întregul patrimoniu al statului. În secolele al XV – XVII-
lea, în limba germană se folosea noţiunea de finanz – plată în bani. Cu timpul cuvîntul finanţe a
căpătat un sens foarte larg, incluzînd bugetul statului, creditul, operaţiunile bancare şi de bursă,
relaţiile cambiale ş.a., adică resursele, relaţiile şi operaţiile băneşti.
Referindu-se la finanţele publice, Gaston Jeze afirma că acestea au trei obiective esenţiale,
legate de bani. Este vorba de cheltuieli (determinarea obiectelor şi a cuantumului acestora), de
venturi (determinarea surselor şi a cuantumului acestora) şi de aplicarea veniturilor la cheltuieli.
El susţine punctul său de vedere pornind de la sarcinile care revin statului, provinciilor şi
comunelor, ca forme de organizare în societate şi de la mijloacele materiale şi băneşti de care au
nevoie agenţii publici pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin.
În acelaş scop, el cercetează şi etimologia cuvîntului finanţe. Cuvîntul finanţe – susţine
profesorul francez – vine de la cuvîntul latin „finis”, care înseamnă sfîrşit, termen. În materie de
drept, cuvîntul „finis” marchează sfîrşitul operaţiunilor juridice, adică efectuarea plăţii. În felul
acesta, cuvîntul „finis” a dat naştere la o serie întreagă de expresii vizînd plata unor sume de
bani. Finanţele publice vizează banii publici, şi prin extindere, achiziţionarea, administrarea şi
utilizarea banilor publici” [92, p.40].
Potrivit opiniei lui Francesco Saverio Nitti, prin ştiinţa financiară înţelege modalităţile
după care statul şi puterile locale procură bogăţiile materiale necesare existenţei şi funcţionării
lor, precum şi modalităţile lor de utilizare. Cu alte cuvinte, ştiinţa financiară studiază activitatea
economică a statului şi a organelor colective – comune, provincii, departamente etc. [92, p. 41].
Harold M. Grovers scrie că „finanţele publice formează un domeniu de cercetări care
tratează problemele de venituri şi de cheltuieli ale guvernelor (federal, al statelor şi locale). În
timpurile moderne, aceste probleme se împart în patru mari diviziuni: venitul public, cheltuiala
publică, datoria publică şi anumite probleme ale sistemului fiscal în ansamblu, cum ar fi
administraţia fiscală şi politica fiscală” [92, p.43].
Profesorul francez Maurice Duverger consideră finanţele publice ca fiind o ştiinţă
economică şi politică; o „ştiinţă care studiază activitatea statului în calitatea sa de utilizator al
unor tehnici financiare speciale: cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee monetare,
buget etc.” [78, p.43].
17
Finanţele publice sunt, aşadar, integrate în mecanismele economiei şi adaptate la acestea.
Ele tind să devină astfel, sub un anumit aspect, o ramură a economiei politice – economia
financiară.
Finanţele publice sunt o ramură a ştiinţei politice, deoarece foloseşte tehnici financiare
pentru a interveni nu numai în domeniul economic, ci şi în domeniile social (egalizarea
veniturilor), familial (ajutor pentru natalitate), intelectual (subvenţii pentru activităţi artistice sau
educative) şi chiar politic. Tehnicile financiare constituie forme particulare ale autorităţii publice,
ale amenajărilor speciale, ale puterii de stat.
Finanţele publice se ocupă cu „studiul mijloacelor prin care statul încearcă să realizeze,
concomitent cu acoperirea cheltuielilor publice pe seama resurselor publice, intervenţii în
domeniul economic şi social. De la studiul mijloacelor de acoperire a cheltuielilor publice,
obiectul cercetării se deplasează spre analiza mijloacelor de intervenţie a statului prin
intermediul cheltuielilor şi veniturilor”.
După opinia profesorilor americani R. A. Musgrave şi P. B. Musgrave [92, p.43]
„finanţele publice constituie un termen care în mod tradiţional a fost aplicat la un set de
probleme politice care includ utilizarea măsurilor fiscale şi a celor referitoare la cheltuieli.
Problemele de bază nu sunt cele financiare, ci mai ales cele care vizează folosirea resurselor,
distribuirea venitului şi gradul de ocupare a forţei de muncă”.
În abordările economistului român Gheorghe Manolescu, finanţele publice sunt constituite
din ansamblul încasărilor şi cheltuielilor administraţiilor publice, adică ale autorităţilor publice
[46, p.33].
Definite în acest mod, finanţele publice înglobează ansamblul de fonduri supuse alocării
publice, ceea ce semnifică faptul că aceste alocări nu sunt determinate de preferinţele
consumatorului, ci de preferinţele colectivităţilor exprimate de către autorităţile publice.
Deoarece serviciile pe care autorităţile publice le furnizează nu sunt plătite, administraţiile
publice trebuie să-şi procure prin constrîngere (prelevări obligatorii) resursele financiare de care
ele au nevoie pentru a asigura aceste servicii.
Sunt o multitudine de opinii cu privire la semnificaţia termenului de finanţe publice, care
diferă de la un autor la altul şi de la o etapă istorică la alta. Astfel economiştii consideră finanţele
ca fiind, după caz:
a) fonduri băneşti la dispoziţia statului (venituri ale statului şi ale autorităţilor
administrativ-teritoriale; resurse băneşti prelevate la dispoziţia statului în vederea
îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale; mijloace de acoperire a cheltuielilor
administraţiei de stat şi ale colectivităţilor locale etc.);
b) bani şi bunuri utilizate pentru funcţionartea instituţiilor publice;
18
c) totalitatea resurselor şi a cheltuielilor care se referă la activitatea instituţiilor publice
(venituri publice, cheltuieli publice, buget, datorie publică, trezorerie publică), precum
şi regulile care determină regimul acestora;
d) gospodăria statului şi a altor organizaţii politice, precum şi regulile şi principiile care
stau la baza administrării bunurilor economice şi a banilor;
e) mijloace de intervenţie a statului în economie (impozite, împrumuturi, alocaţii
bugetare, subvenţii şi alte pîrghii sau instrumente cu ajutorul cărora statul intervine în
viaţa economică);
f) relaţii sociale, de natură economică, care apar în procesul constituirii fondurilor publice
de resurse băneşti şi al repartizării acestora în scopul satisfacerii nevoilor generale ale
societăţii.
În aceste interpretări accentul cade pe acea latură a finanţelor pe care autorul o consideră
mai semnificativă, mai concludentă, mai importantă pentru caracterizarea acestora.
Întreresursele băneşti prelevate la dispoziţia statului în vederea satisfacerii nevoilor sociale,
modalităşile concrete prin care se procură şi se distribuie aceste resurse, instrumentele prin care
statul intervine în viaţa economică, metodele de gestionare a resurselor financiare publice şi
formele juridice pe care le îmbracă toate acestea, există legături strînse. O anumită legătură a
finanţelor nu exclude pe celelalte, ci ajută la înţelegerea complexităţii fenomenelor financiare.
Procurarea şi distribuirea resurselor financiare ale statului se realizează în procesul
repartizării produsului intern brut cu ajutorul unor metode şi instrumente specifice, într-un cadru
juridic adecvat, în scopul satisfacerii nevoiilor sociale şi al influenţării activităţii economice.
Aceste prelevări şi redistribuiri de resurse băneşti au loc între persoane fizice şi juridice, prin
intermediul autorităţilor publice şi afectează, direct sau indirect, întrega economie naţională şi pe
toţi membrii societăţii [92, p.36].
Deci, putem concluziona că finanţele exprimă relaţiile sociale, de natură economică, în
expresie bănească, ce apar într-un anumit proces şi cu un scop bine determinat.
Potrivit opiniei economistului român Iulian Văcărel, pentru statul modern, finanţele
publice nu mai sunt un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale, ci, înainte de
toate, un mijloc de intervenţie în economie. Preocuparea principală a specialiştilor devine
studierea instrumentelor cu ajutorul cărora statul poate interveni în viaţa economică, a
modalităţilor de influenţare a proceselor economice, a relaţiilor sociale. În noile condiţii, de la
studiul mijloacelor de acoperire a cheltuielilor publice, obiectul cercetării se deplasează spre
analiza mijloacelor de intervenţie a statului prin intermediul cheltuielilor şi a veniturilor [92,
p.38].
19
Profesorul rus P. N. Şuliak [95, p.8] afirmă că finanţele constituie o ramură a ştiinţelor
economice şi au ca obiect de studiu relaţiile economice care apar în procesul constituirii şi
repartizării fondurilor de resurse financiare publice centralizate şi descentralizate.
Potrivit opiniei profesorului rus V. V. Kovaliov [44, p.10], finanţele publice includ
metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public, metodele de dimensionare şi
repartizare a cheltuielilor publice pe obiective, acţiuni şi beneficiari.
Finanţele publice, în accepţia lor contemporană, studiază fenomenele economice din
considerente raţionale, nu ideologice. Teoriile şi conceptele, raţionamentele şi funcţionalităţile
dezvăluite prin străduinţa savanţilor care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei finanţelor publice
nu au fost elaborate în scopul de a promova o anumită ideologie, adică de a transforma
societatea, ci de a explica logic realităţile economico-sociale existente şi de a ajuta indivizii şi
societatea să le folosească în favoarea lor.
Ştiinţa finanţelor publice este o ramură importantă a ştiinţei economice, care face progrese
permanente, cerute şi generate de mobilitatea mare a fenomenilor economice, sociale şi politice
care au loc în societăţile contemporane.
Ştiinţa finanţelor nu poate să fie înţeleasă în afara politicii, deoarece fără organizare
politică nu ar exista un obiectiv colectiv de satisfăcut, nici cheltuieli publice pentru a asigura
realizarea lui şi, în consecinţă, nici o activitate financiară. Ştiinţa financiară este, deci, politică
prin natura sa.
Statul, prin intermediul şi cu ajutorul veniturilor publice, reprezintă instituţia social-politică
de bază care, prin organismele sale, asigură realizarea nevoilor şi intereselor publice.
În cadrul procesului de repartiţie a produsului social, se crează fondurile băneşti ale
societăţii – ale statului, ale persoanelor juridice cu capital privat, ale asociaţiilor obşteşti, ale
persoanelor fizice – prin care se asigură finanţarea dezvoltării şi a consumului. Dintre aceste
fonduri, ponderea cea mai mare o ocupă fondurile generale de dezvoltare social-economică a
societăţii, care se constituie în fondul bănesc bugetar [37, p.15].
Formele şi metodele de constituire a fondului bănesc bugetar diferă de la un sistem
economic la altul şi de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile economice, sociale şi politice
precum şi de sarcinile şi funcţiile statului în societate.
Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor băneşti instituite prin lege, care
contribuie la consolidarea fondurilor băneşti ale acestuia, alcătuind un tot unitar, denimut
sistemul veniturilor bugetare.
Natura juridică şi conţinutul economic şi financiar ale veniturilor bugetare sunt determinate
de natura şi caracterul orînduirii sociale, de formele de proprietate asupra mijloacelor de
20
producţie, de nivelul de dezvoltare al forţelor de producţie, de sfera relaţiilor marfă-bani, de
acţiunea legilor economico-financiare, precum şi de rolul şi atribuţiile statului [18, p.95].
Din punct de vedere al motivelor, mijloacelor şi efectelor, veniturile publice diferă de cele
private, în sensul că primele răspund nevoilor generale ale societăţii, pe când celelalte au ca scop
realizarea de profit de către întreprinzătorii particulari.
Din punct de vedere economico-financiar veniturile bugetare reprezintă forme valorice
concrete, prin care o parte din venitul naţional sau din alte resurse destinate fondurilor generale
ale societăţii, sunt concentrate la dispoziţia statului.
Din punct de vedere juridic veniturile bugetare reprezintă obligaţii băneşti stabilite în mod
unilateral prin acte normative, în sarcina persoanelor juridice şi persoanelor fizice care realizează
venituri sau deţin bunuri impozabile sau taxabile.
Determinarea volumului veniturilor bugetare pentru constituirea fondurilor bugetare se
face anual pe ansamblul economiei pe ramuri şi domenii economice şi sociale, pe categorii de
debitori şi pe forme de venituri în funcţie de provenienţa acestora. Determinarea cît mai exactă a
volumului veniturilor bugetare anuale prezintă o mare importanţă deoarece în raport de acestea
se stabileşte volumul cheltuielilor ce urmează a se efectua pentru îndeplinirea acţiunilor şi
obiectivelor statului, asigurîndu-se astfel un echilibru între posibilităţile reale ale societăţii şi
trebuinţele social-economice care se pot înfăptui, pe o anumită perioadă dată şi într-o anumită
etapă de dezvoltare a acesteia.
Determinarea anuală a volumului veniturilor bugetare se face în cadrul unui proces
complex în care se prevăd forme de venituri pe categorii de contribuabili şi pe ramuri şi domenii
economico-sociale, veniturile anuale ce urmează a se realiza, arătîndu-se în acelaş timp în raport
cu momentele realizării acestora, perioadele încasării veniturilor prevăzute, defalcările pe
trimestre şi pe luni, urmînd ca realizarea să se facă la termenele stabilite pentru fiecare formă de
venit în parte [18, p.96].
Elementele definitorii ale veniturilor bugetare. Veniturile bugetare se caracterizează
fiecare în parte prin anumite trăsături individuale determinate de modul de stabilire, de
provenienţă, termene de plată, înlesniri etc. În acelaşi timp, aceste trăsături, trebuie să se
regăsească în norma juridică fără de care venitul nu s-ar putea determina, urmări şi realiza. În
aceste condiţii, elementele respective ale venitului trebuie să fie precizate cu claritate în actele
normative prin care sunt instituite venituri ale bugetului de stat.
Întreprinzătorii, cât şi persoanele fizice, sunt obligaţi să participe la formarea bugetului
public. Această participare este stabilită în baza legislaţiei şi prevede achitarea de către
întreprinzători şi cetăţeni a impozitelor şi taxelor obligatorii de stat.
21
Banii publici, acumulaţi în buget, sunt utilizaţi pentru susţinerea organelor legislative şi
executive, apărarea statului, întreţinerea organelor judecătoreşti, instituţiilor de stat de
învăţământ şi sănătate, desfăşurarea activităţii internaţionale, pentru achitarea datoriilor la
asigurările sociale şi pensii ale cetăţenilor.
Acumularea banilor publici şi utilizarea lor este prevăzută în baza legii bugetului de stat pe
anul respectiv.
Elementele comune veniturilor bugetare sunt următoarele:
1. denumirea venitului bugetar;
2. contribuabilul sau subiectul impunerii;
3. obiectul sau materia impozabilă;
4. unitatea de evaluare;
5. unitatea de impunere;
6. asieta sau modul de aşezare a venitului;
7. perceperea (încasarea) venitului bugetar;
8. termenele de plată;
9. înlesnirile, drepturile şi obligaţiile debitorilor;
10. răspunderea contribuabililor;
11. calificarea venitului bugetar [81, p.21].
Cu ajutorul elementelor definitorii ale veniturilor publice, debitorii pot urmări aplicarea
corectă a normelor fiscale, se poate repartiza sarcina fiscală asupra populaţiei etc.
Veniturile publice reprezintă administrarea publică de bani, resursele financiare ale unui
stat.
Resursele sunt elemente ale bogăţiei unui stat. Provenind din produsul intern brut, la care
se adaugă importul, resursele sunt folosite pentru consum, formarea brută de capital şi export. Un
rol deosebit de important îl au resursele financiare. Ele reprezintă o totalitate de mijloace băneşti
necesare pentru realizarea obiectivelor economice şi sociale într-un interval de timp determinat.
Resursele, ca element a bogăţiei unei ţări, se pot clasifica astfel:
1. resurse materiale;
2. resurse umane;
3. resurse informaţionale;
4. resurse financiare.
Un rol deosebit de important îl au resursele financiare, care reprezintă totalitatea
mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor obiective economice, sociale sau de altă natură.
Ansamblul resurselor financiare ale ţării poate fi prezentat astfel:
22
Resursele financiare
(RF) ale societăţii
RF ale autorităţilor şi RF ale întreprinderilor RF ale organizaţiilor

RF ale populaţiei
instituţiilor publice publice şi private fără scop lucrativ
Schema 1.1.1. Resursele financiare ale societăţii [52, p.61]
Să abordăm problema raportului dintre resursele financiare ale societăţii şi resursele
financiare publice.
Acest raport se prezintă ca un raport dintre întreg şi parte, deoarece sursele financiare ale
societăţii au o sferă de cuprindere mult mai largă, incluzînd ca element constitutiv şi resursele
financiare publice.
Sinteza resurselor financiare publice poate fi redată astfel:
Resursele financiare
publice
RF ale administraţiei RF ale administraţiei RF ale întreprinderilor RF ale asigurărilor

de stat centrale de stat locale publice sociale de stat
Schema 1.1.2. Sinteza resurselor financiare publice [53, p.36]
Resursele administraţiei de stat centrale cuprind:

a) impozitele şi taxele;
b) veniturile nefiscale;
c) împrumuturile;
d) alte resurse cu caracter întîmplător.
Resursele financiare ale administraţiei de stat locale (a unităţilor administrativ-
teritoriale) cuprind:
a) venituri proprii, ce se constituie din impozitele şi taxele locale;
a) încasări de mijloace speciale, obţinute din executarea lucrărilor, a prestărilor de
servicii desfăşurate contra plată de către instituţiile finanţate de la buget;
b) defalcări de la veniturile generale de stat (în conformitate cu normativele prevăzute de
legslaţie);
b) transferuri de la bugetul de stat;
c) fonduri extrabugetare, care din anul 2007 sunt cuprinse în bugetele respective (BS,
BUAT, etc);
d) împrumuturi.
23
Resursele întreprinderilor publice cu caracter industrial, comercial sau de altă natură
care obţin venit din vînzarea produselor, efectuarea de lucrări sau prestarea de servicii.
Întreprinderile publice dispun de resurse financiare. Procurarea fondurilor se poate realiza
fie din surse interne, precum:
a) beneficiul propriu;
b) amortizarea activelor imobilizate; fie din surse externe, cum ar fi:
 aportul adus de acţionari;
 împrumuturi obligatare (prin emisiunea de obligaţiuni - valori mobiliare);
c) credite bancare pe termen scurt şi mijlociu;
d) credite comerciale.
Fiecare din aceste două mari categorii de resurse presupun costuri. De aceea în cadrul
activităţii financiare este necesară o gestionare judicioasă a fiecărei surse financiare în parte,
selecţionarea lor după criterii economice sau după alte constrîngeri la care este supusă
întreprinderea.
Resursele financiare ale întreprinderilor publice pot fi formate din:
1. resurse proprii;
2. resurse primite de la buget;
3. resurse procurate pe piaţa capitalului de împrumut.
O componentă împortantă a resurselor financiare publice sînt resursele asigurărilor
sociale de stat. Acestea provin în principal din contribuțiile la asigurările sociale şi din alocaţii
de la bugetul de stat.
Din punct de vedere al conţinutului economic, principalele categorii de resurse financiare
publice sînt:
1. Prelevările cu caracter obligatoriu (impozitele şi taxele şi alte venituri nefiscale).
Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile cu caracter fiscal.
Această parte de venituri a resurselor financiare are caracter limitat. Volumul acestora este
de cele mai multe ori insuficient.
2. Resursele de trezorerie.
Trezoreria - ansamblu de operaţii financiare şi băneşti, bugetare şi extrabugetare, făcute
pentru administrarea tezaurului public. Trezoreria este o unitate în cadrul Ministerului Finanţelor
care efectuează din contul trezoreriei operaţiuni pentru prevederi specifice în legea bugetară
anuală la partea de venituri şi la partea de cheltuieli şi exercită executarea de casă a bugetului.
Resursele de trezorerie constau în împrumuturi pe termen scurt (pînă la un an) contractate
de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar şi
24
rambursabil, deoarece retragerea din circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu restituirea
sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.
3. Resursele provenite din împrumuturi.
Resursele provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen mediu (de 2-5
ani) şi lung (peste 5 ani). In prezent, cînd majoritatea ţărilor cu economie de piaţă, îndeosebi
ţările aflate în perioada de tranziţie la economia de piaţă, cum este şi Republica Moldova, se
confruntă cu deficite bugetare, împrumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare
a resurselor financiare.
4. Finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire.
Această finanţare este posibilă, dar în acelaşi timp are efecte negative. Pe de o parte, apar
efecte inflaţioniste ce duc la sporirea resurselor financiare: cresc încasările din impozite pe venit,
precum şi din impozite indirecte, în special cele din valoarea adăugată (T.V.A.). Pe de altă parte,
inflaţia determină diminuarea relativă a obligaţiunilor de plată ale statului, îndeosebi în ceea ce
priveşte datoria publică, în situaţia în care rata dobînzii la împrumuturile de stat este mai mică
decît nivelul creşterii anuale a preţurilor exprimate în procente.
După structură, sistemul resurselor financiare publice diferă de la o ţară la alta. Insă avînd
în vedere principalele trăsături caracteristice ale resurselor financiare publice în ţările avansate şi
în cele în curs de dezvoltare, acestea pot fi grupate în funcţia de două criterii, şi anume:
(1) după regularitatea cu care se încasează la bugetul public naţional;
(2) după provenienţa resurselor.
După regularitatea cu care se încasează la buget, resursele financiare publice pot fi
structurate în:
- resursele ordinare sau curente;
- resursele extraordinare, incidentale sau întîmplătoare.
Resursele ordinare (curente) sînt acelea la care statul apelează în mod obişnuit în condiţii
considerate normale şi care se încasează la buget cu o anumită regularitate. În această categoria
sînt incluse:
- veniturile fiscale;
- contribuţiile pentru asigurările sociale de stat;
- veniturile nefiscale.
Veniturile fiscale sînt venituri din:
- impozite directe aplicate asupra venitului persoanelor fizice şi juridice, precum şi
asupra averii;
- impozite pe consum;
- taxe vamale;
25
- taxe de timbru şi de înregistrare.
Veniturile nefiscale cuprind prelevările la buget cu titlu de dividend, redevenţe, chirii,
arenzi etc. de la întreprinderile şi proprietăţile de stat, veniturile de la instituţiile publice şi
diverse alte venituri.
Resursele extraordinare sînt cele la care statul recurge în situaţii excepţionale cînd
resursele curente nu acoperă cheltuielile. în grupa resurselor extraordonare sînt cuprinse:
- emisiunea de bani de hîrtie peste necesităţile reale ale circulaţiei băneşti;
- împrumuturile de stat interne şi externe;
- ajutoarele şi alte transferuri primite din străinătate;
- sumele rezultate din lichidarea participaţiilor de capital în străinătate;
- valorificarea peste graniţă a bunurilor statului etc.
Din punct de vedere al provenienţei lor, resursele financiare publice se pot grupa în resurse
interne şi resurse externe.
Resursele interne cuprind:
- impozitele;
- taxele;
- veniturile de la proprietăţile şi întreprinderile de stat;
- donaţiile interne;
- emisiunea de bani de hîrtie;
- împrumuturile contractate pe piaţa internă.
Resursele externe îmbracă, în principal, forma împrumuturilor de stat externe contractate
de la guvernele altor ţări, de la instituţii financiar-bancare internaţionale, de la bănci private sau
de la alţi deţinători de capitaluri băneşti. La acestea se adaugă diferitele transferuri externe
primite sub forma ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor organisme
internaţionale.
Structura pe ansamblu a resurselor financiare publice este prezentată în schema din Anexa
1.
În conformitate cu „Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” şi „Legea privind
finanţele publice locale” în Republica Moldova resursele financiare publice sunt formate din
ansamblul veniturilor administraţiei de stat centrale – veniturile bugetare constituite din
impozite, taxe şi alte încasări specificate în legislaţie, veniturile bugetelor locale, constituite din
impozite şi taxe locale, prevăzute în Titlul VI şi Titlul VII a Codului Fiscal, defalcări din
veniturile generale de stat, transferuri de la bugetul ierarhic superior conform legislaţiei,
veniturile bugetului asigurărilor de stat şi alte resurse.
26
Conform clasificaţiei bugetare [vezi Anexa 2], resursele financiare publice sunt structurate
în:
1) venituri curente (venituri fiscale şi venituri nefiscale);
2) mijloace speciale ale instituţiilor publice;
3) veniturile fondurilor speciale;
4) mijloace din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică;
5) transferuri;
6) granturi.
Resursele bugetului administraţiei centrale de stat sunt prezentate în schema din Anexa 3.
Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV, adoptată la 16.10.2003, constituie baza
legală ce reglementează structura bugetelor şi procesul bugetar al unităţilor administrativ-
teritoriale. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din [vezi Anexa
4]:
1) veniturile proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale;
2) mijloace speciale;
3) defalcări de la veniturile generale de stat;
4) transferuri de la bugetul de stat;
5) fonduri speciale.
V e n i t u r i l e p r o p r i i a l e b u g e t e l o r U A T , ce se constituie din impozitele şi
taxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în parte, în conformitate cu Codul Fiscal al Republicii
Moldova, şi se virează direct şi integral la bugetele respective.
Mijloacele speciale ale instituţiilor publice se consideră venituri şi sînt direcţionate
pentru cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii statutare a acestor instituţii, în conformitate
cu principiile şi regulile de elaborare, aprobare şi executare a bugetelor corespunzătoare.
Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor contra plată, efectuate şi prestate de instituţiile publice, şi
mărimea taxelor la servicii, precum şi modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale pe
tipuri se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale, conform competenţei lor.
Mijloacele speciale, acumulate de către instituţia publică suplimentar la volumul de venituri
aprobate, pot fi utilizate de aceasta prin decizia autorităţii reprezentative şi deliberative
respective. Excedentele de mijloace speciale la finele anului bugetar sînt accesibile spre utilizare,
în aceleaşi scopuri, pentru anul bugetar următor, dacă actele normative nu prevăd altfel.
Defalcări de la veniturile generale de stat . Conform normativelor
procentuale stabilite prin legea bugetară anuală, acestea sunt mijloacele băneşti stabilite de la
veniturile generale de stat, aprobate de către Parlament prin legea bugetară anuală, pentru
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi pentru bugetul municipal Bălţi
27
sau de către consiliul raional, Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic
special, consiliul municipal Bălţi şi consiliul municipal Chişinău pentru bugetele UAT de nivelul
întâi. Pentru acestea din urmă, normativele de defalcări sunt stabilite anual de către consiliul
raional, Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, consiliul
municipal Bălţi şi consiliul municipal Chişinău.
Transferurile. Pentru asigurarea nivelării bugetare a unităţilor administrativ-teritoriale,
prin legea bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea, bugetul municipal Chişinău şi bugetul municipal Bălţi se stabilesc
următoarele tipuri de transferuri:
a) transferuri din contul fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-
teritoriale, pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale acestora;
b) transferuri cu destinaţie specială, pentru exercitarea funcţiilor suplimentare
delegate de către Guvern.
Fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale se formează din:
a) alocaţiile aprobate anual în bugetul de stat;
b) defalcările efectuate de către unităţile administrativ-teritoriale ale căror venituri
bugetare depăşesc cu 20% nivelul mediu de cheltuieli bugetare pentru un locuitor
pe teritoriul respectiv.
Transferurile cu destinaţie specială se prevăd în legea bugetară anuală şi în alte acte
normative şi pot fi alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în caz de:
a) delegare de către Guvern a unor funcţii suplimentare autorităţilor administraţiei
publice locale;
b) adoptare de acte legislative şi alte acte normative a căror aplicare necesită
mijloace bugetare suplimentare pentru compensarea unor venituri ratate ale
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, modificarea organizării
administrativ-teritoriale etc.
Fondurile speciale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Autorităţile reprezentative şi
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot constitui fonduri speciale pentru susţinerea
unor programe de interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Drept surse de constituire a fondurilor speciale pot fi:
a) depunerile benevole ale persoanelor juridice şi fizice pentru soluţionarea
problemelor de interes local;
b) veniturile provenite din desfăşurarea loteriilor locale, concursurilor şi altor
măsuri organizate de autorităţile administraţiei publice.
28
Sursele de formare a fondurilor speciale şi destinaţia lor se aprobă de către autorităţile
reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Mijloacele obţinute se
virează integral la un cont special al autorităţii administraţiei publice locale în trezorerie.
Susţinerea structurilor administrativ-teritoriale mai slab dezvoltate din punct de vedere
financiar necesită descentralizarea fiscală şi presupune proceduri de egalizare financiară sau alte
măsuri similare, care au drept scop eliminarea efectului distribuţiei inegale a surselor potenţiale
de finanţare.
Descentralizarea fiscală reprezintă, pe de o parte, dreptul autorităţilor publice locale de a
dispune de o parte considerabilă din venituri fiscale colectate în teritoriul lor, iar pe de altă parte,
dreptul autorităţilor publice locale de a institui unele taxe locale, fie permanente (ordinare), fie
incidentale (extraordinare), pentru a finanţa un anumit obiectiv la nivel local [54, p.115].
Conform prevederilor Legii privind finanţele publice locale [9, art.3], Legii sistemului
bugetar şi procesului bugetar [10, art.45], Legii privind administraţia publică locală [8, art.7] şi
Constituţiei Republicii Moldova [1, art.109], unităţile administrativ-teritoriale dispun de
autonomie financiară. Deci trebuie să elaboreze şi să aprobe bugetele anuale proprii în limita
resurselor financiare disponibile, care includ venituri proprii, defalcări de la veniturile generale
de stat şi transferuri financiare, creat în cadrul bugetului de stat.
Pentru evitarea deficitelor bugetare şi aprobarea bugetelor locale echilibrate sunt utilizate
relaţiile interbugetare, care reprezintă mecanism de egalizare a veniturilor bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale. Defalcările de la veniturile generale de stat şi transferurile financiare
sunt forme ale relaţiilor interbugetare stabilite prin legislaţie.
Însă această modalitate nu creează posibilitatea de a oferi servicii de aceeaşi calitate pentru
toate comunităţile, deşi echilibrarea veniturilor bugetelor locale se asigură prin utilizarea
transferurilor financiare.
ar putea beneficia şi de venituri acordate în scopul egalizării financiare, care ar contribui la
reducerea disparităţilor fiscale dintre localităţi.
Egalizarea financiară este un program de acţiuni financiare pentru depăşirea disparităţilor
economice, fiscale etc. dintre teritorii. Scopul egalizării financiare constă în finanţarea
suplimentară a teritoriilor mai slab dezvoltate în vederea prestării serviciilor publice de calitate şi
cantitate comparabile cu cele din teritoriile dezvoltate [54, p.119].
Subvenţiile pentru egalizare permit teritoriilor mai puţin prospere să presteze populaţiei
servicii publice comparabile cu cele din alte localităţi care au o bază fiscală mai bună.
Subvenţiile pentru egalizare sunt necondiţionate, iar autorităţile publice sunt în drept să
29
primească cheltuială pentru servicii publice considerate de ele prioritare în perioada dată [54,
p.119].
localitatea dată. Ele pot fi în formă de transferuri, granturi etc. (cazul Republicii Moldova).
Practica mondială (de exemplu Canada) arată că regiunile slab dezvoltate primesc
subvenţii pentru egalizare pînă ating nivelul mediu pe ţară. Însă unica condiţie impusă este că
atunci cînd capacitatea fiscală a regiunii se îmbunătăţeşte, subvenţiile în scopul egalizării
financiare trebuie să fie reduse. Indiferent de baza fiscală a teritoriului dat, locuitorii trebuie să
fie asiguraţi că vor avea acces la toate serviciile publice care sunt de competenţa autorităţilor
publice locale. În acest scop în toate statele există un sistem de egalizare – măsuri care
echilibrează mecanismul de finanţare a necesităţilor publice atît pe verticală, cît şi pe orizontală
[54, p.120].
În Republica Moldova, în calitate de măsuri de egalizare sunt utilizate transferurile de la
fondul de susţinere financiară a teritoriilor pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale unităţilor
administrativ-teritoriale; transferurile speciale pentru executarea funcţiilor suplimentare delegate
de către Guvern; defalcările de la veniturile generale de stat; cheltuielile specifice (normative).
1.2. Impozite şi taxe locale – sursă tradiţională de formare a veniturilor bugetelor

unităţilor administrativ-teritoriale
Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în cadrul primelor

formaţiuni statale, fiind determinate de necesităţile întreţinerii materiale a celor ce exercitau forţa
publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de conducere statală.
Impozitul reprezintă o contribuţie băneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorată,
conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau
pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuiază în cuantumul şi termenul precis
stabilit prin lege.
Principalele trăsături ale impozitelor sunt:
Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza
autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât dacă
există legea respectivă la impozit.
Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter
obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse
impozitării conform legilor în vigoare.
30
Nerambursarea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de
resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite
făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor
membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.
Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia
contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din partea statului, pe de altă
parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în schimb
în viitor.
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social. Rolul cel mai
important al impozitelor este cel financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de
procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. În ultimul timp
s-a accentuat rolul impozitelor pe plan economic, caracterizat prin încercările statului de a folosi
impozitele ca un mijloc de intervenţie în activitatea economică. Pe plan social rolul impozitelor
se concretizează în faptul că, prin intermediul lor statul procedează la redistribuirea unei părţi
importante din PIB între clase şi pături sociale.
În literatura de specialitate se vorbeşte de existenţa unor limite ale impozitelor,
caracterizată ca pondere a acestora în PIB. Limita impozitelor dintr-o anumită ţară este
influenţată atât de factori externi sistemului de impozite, cât şi de factori interni (proprii) ai
acestuia. Din categoria factorilor externi ce influenţează limita impozitelor se pot menţiona:
nivelul PIB pe locuitor, nivelul mediu al impozitelor pe plan internaţional, condiţii de natură
politică, economică, socială etc.
În cadrul factorilor proprii sistemului de impunere, care influenţează limita impozitelor,
locul cel mai important îl ocupă progresivitatea cotelor de impunere. Astfel în ţările în care
impozitele au o pondere mai ridicată în PIB, cotele de impunere au o progresivitate mai înaltă.
Prin politica fiscală practicată, statul are dreptul de a prelua o parte din veniturile realizate
de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul serviciilor prestate în folosul
solicitanţilor. Impozitele la care sunt obligate subiectele plătitoare îndeplinesc, în principiu, trei
funcţii [36, p.10]:
a) Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii (fiscală) este
o obligaţie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri impozabile sau
taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni
cu caracter general, folosind întregii colectivităţi ca: finanţarea instituţiilor publice,
constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter economic şi social.
31
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) este operaţiunea de
preluare a unor resurse în vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor trebuinţe
acceptate în folosul altora decât posesorii iniţiali ai resurselor.
Redistribuirea aplică principiul depersonalizării resurselor, înfâptuindu-se pe mai multe
planuri pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor generale ale societăţii. Datorită faptului că
redistribuirea exagerată şi nerealistă are consecinţe grave asupra cointeresării şi responsabilităţii,
practicarea acestuia prin metode administrative şi gratuite justificată va fi înlocuită cu
redistribuirea prin metode economice sau restituibile. În cazurile când redistribuirea se realizează
pe baza principiului mutualităţii, aceasta este nu numai inerentă dar şi echitabilă.
c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economică) acţionează în mod
diferit în cazul unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice,
prin impozite şi taxe se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor executărilor de
lucrări şi servicii publice, rentabilitatea, eficienţa economico-financiară, etc. La
persoanele fizice, prin impozite şi taxe se stimulează utilizarea cât mai productivă a
terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care le au în patrimoniul personal, se
limitează realizarea de venituri exagerate, etc.
Procesul de descentralizare financiară în Republica Moldova contribuie esenţial la
accentuarea rolului deosebit al mecanismelor de impozitare, nu numai a celor de stat, ci, în mod
preferenţial, al impozitelor şi taxelor locale, cărora le revine un rol important în formarea
veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale [52, p.68].
Din anul 1995, în Republica Moldova s-a parcurs la implementarea unui amplu proces de
reformare a sistemului fiscal, în vederea facilitării procedurilor sale specifice şi chiar a
simplificării lui, a transparentizării mecanismelor, dar şi a lărgirii bazei fiscale. Aceste acţiuni şi-
au găsit oglindirea în Codul Fiscal (Titlul I „Dispoziţii generale”, Titlul II „Impozitul pe venit”,
Titlul III „Taxa pe valoarea adăugată”). Titlul III „Taxa pe valoarea adăugată” a fost introdus
prin Legea nr.1415 – XIII din 17 decembrie 1997. Titlul IY „Accizele” este introdus prin Legea
nr.1053 – XIY din 16 iunie 2000, Titlul Y „Administrarea fiscală” a intrat în vigoare din anul
2002, Titlul YI „Impozitul pe bunurile imobiliare” – prin Legea nr.1055 – XIY din 16 iunie
2000, Titlul YII „Taxele locale” aprobat prin Legea nr.93 – XY din 01.04.2004, Titlul YIII
„Taxele pentru resursele naturale” aprobat prin Legea nr.67 – XYI din 05.05.2005 şi Titlul IX
„Taxele rutiere” aprobat prin Legea nr.316 – XYI din 02.11.2006.
Prin Codul Fiscal se stabilesc principiile generale ale impozitării în Republica Moldova şi
reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ceea ce priveşte impozitele şi
taxele generale de stat, stabilind de asemenea principiile generale de administrare şe percepere a
impozitelor şi taxelor locale.
32
Conform Codului Fiscal Titlul I în Republica Moldova se percep impozite şi taxe generale
de stat şi locale.
Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamală;
f) taxele percepute în fondul rutier.
Sistemul impozitelor şi taxelor locale, conform ultimelor modificări efectuate în sistemul
fiscal al Republicii Moldova, include:
1) impozitul pe bunurile imobiliare;
2) taxele pentru resursele naturale;
3) taxa pentru amenajarea teritoriului;
4) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administativ-
teritoriale;
5) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);
6) taxa de aplicare a simbolicii locale;
7) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;
8) taxa de piaţă;
9) taxa pentru cazare;
10)taxa balneară;
11)taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale,
orăşeneşti şi săteşti (comunale);
12)taxa pentru parcare;
13)taxa de la posesorii de cîini;
14)taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi)
vamale de trecere a frontierei vamale.
Impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul Fiscal şi alte acte normative
adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale
bugetelor unităţilor administrative-teritoriale. Impozitele şi taxele generale de stat şi locale se
stabilesc, se modifică şi se anulează exclusiv prin modificarea şi completarea Codului Fiscal.
Pe parcursul anului fiscal stabilirea de noi impozite şi taxe generale de stat şi locale, în
afară de cele prevăzute de Codul Fiscal, sau anularea ori modificarea impozitelor şi taxelor în
33
vigoare se permit numai concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetului de stat şi a
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Impozitele locale, lista şi plafoanele taxelor locale se aprobă de către Parlament, şi sunt
puse în aplicare de către autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei lor şi în
conformitate cu Titlul VI şi VII al Codului Fiscal al Republicii Moldova.
bugetelor administrativ-teritoriale. În sistemul impozitelor locale un rol important îl are
impozitul funciar. Încasările impozitului funciar în 2005 în total pe Republica Moldova au
crescut cu 2,64% faţă de 2004, în 2006 se micşorează cu 2,06% faţă de 2005, în 2007 se
micşorează cu 9,23% faţă de 2006, în 2008 au crescut cu 13,51% faţă de 2007, în 2009 se
micşorează cu 7,5% faţă de 2008. Dinamica încasătilor impozitului funciar în anii 2004-2009, pe
unităţile administrativ-teritoriale este reprezentată în tabelulul din Anexa 5.
În perioada 2004-2008, în majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale încasările
impozitului funciar s-au majorat. Acest impozit are un rol important la formarea veniturilor
proprii şi contribuie la formarea şi creşterea bazei fiscale a teritoriului. În tabelul din Anexa 6
este reflectată structura impozitului funciar în funcţie de suma încasată în dinamica anilor 2006-
2009 pe unităţile administrativ-teritoriale.
În totalul sumei îcasărilor impozitului funciar pe Republica Moldova, raionul Drochia
deţine o pondere de 4,1% în anul 2006, 4,4% în anul 2007, 4,3% în anul 2008, 4,5% în anul 2009
şi se situiază mai sus de media republicană de încasări. În anii 2006-2007 încasările impozitului
funciar descresc aproape în toate unităţile administrativ-teritoriale. O explicaţie la cele
menţionate mai sus este gestionarea incorectă a fondului financiar din toate unităţile
administrativ-teritoriale. Aproape toate terenurile arabile nu sunt luate la evidenţa primăriilor şi
pentru aceste terenuri nu se plătesc impozite. Impozitul funciar este un impozit local şi se
defineşte ca un instrument de influenţare a modului de utilizare a fondului funciar dintr-un
anumit teritoriu. Cotele concrete ale impozitului funciar se stabilesc anual de către autorităţile
reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective. Cotele de
impunere se stabilesc în funcţie de amplasarea terenului, de categoria de folosinţă a terenului şi
de bonitatea lui.
Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale de nivelul întîi şi
al doilea sunt în drept să acorde persoanelor fizice şi juridice scutiri sau amînări la plata
impozitului pe bunurile imobiliare (funciar) pe anul fiscal respectiv, în caz de:
a) calamitate naturală sau incendiu în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile
şi plantaţiile multeanuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;
34
b) atribuire a terenurilor pentru efectuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra
mediului înconjurător; în acest caz pot fi acordate scutiri de impozit de durata
normativă a lucrărilor de construcţie;
c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin
certificat medical sau, respectiv, prin certificat de deces.
Impozitul funciar este o sursă importantă în formarea veniturilor proprii ale bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale. În structura veniturilor proprii ale raionului Drochia în anul
2007 impozitul funciar deţine ponderea de 29%, 29% în anul 2008 și 28% în anul 2009. În figura
1.2.1, 1.2.2 şi figura 1.2.3 este prezentată structura veniturilor proprii ale raionului Drochia.
Fig. 1.2.1. Structura veniturilor proprii ale raionului Drochia în anul 2007 (% faţă de total)
Sursa: Elaborată în baza datelor Ministerului Finanţelor şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
35
Sursa: Elaborată baza datelor Ministerului Finanţelor şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
Veniturile proprii ale raionului Drochia pe parcursul anilor 2004-2009 manifestă o tendinţă
de creştere, redată în figura 1.2.4. Această tendinţă de creştere se explică prin faptul că au crescut
încasările din impozite şi taxe locale, plăţi administrative din teritoriul raionului Drochia.
Fig.1.2.4. Veniturile proprii ale raionului Drochia, mil. lei

Un alt impozit local este impozitul pe bunurile imobiliare. Subiecţii impunerii sunt
deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor de pe teritoriul RM ce se află în proprietatea
publică a statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale ori privată, inclusiv
arendaşii, în cazul cînd obiectul impunerii e arendat pe un termen mai mare de 3 ani şi contractul
de arendă nu prevede altfel, proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova.
Dacă bunurile imobiliare se află în proprietate comună a mai multor persoane, subiect al
impunerii este considerat fiecare din aceste persoane, în cota parte care îi revine.
36
Suma impozitului pe bunurile imobiliare se calculează anual pentru fiecare obiect al
impunerii, pornindu-se de la baza impozabila a bunurilor imobiliare ale persoanelor fizice care
nu desfăşoară activitate de întreprinzator, precum şi ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier),
calculată conform situaţiei de la 1 ianuarie a anului fiscal respectiv, de catre serviciile de
colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primariilor cu participarea inspectoratelor fiscale de
stat teritoriale. Pentru aceste categorii de contribuabili, în municipiile Chişinău şi Bălţi, cu
excepţia oraşelor şi satelor (comunelor) din componenţa acestora, suma anuală a impozitului pe
bunurile imobiliare se calculează de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale.
Persoanele juridice şi fizice care desfaşoară activitate de întreprinzator, cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe
bunurile imobiliare, pornindu-se de la baza impozabilă a acestora, conform situaţiei de la 1
ianuarie a anului fiscal în curs, şi, pîna la 1 iulie a aceluiaşi an, prezintă inspectoratelor fiscale
teritoriale calculul impozitului pe bunurile imobiliare. Pentru bunurile imobiliare dobîndite după
expirarea termenului stabilit pentru prezentarea calculului impozitului pe bunurile imobiliare,
calculul respectiv se prezintă nu mai tîrziu de ultima zi de lucru a anului fiscal în curs. În acelaşi
termen se achită şi obligaţiunea fiscală calculată pentru bunurile imobiliare.
În caz de schimbare, dupa începerea anului fiscal, a subiectului impunerii, pentru noul
subiect al impunerii impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de
stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului
exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor
imobiliare.
În cazul în care subiectul impunerii primeşte bunurile imobiliare prin moştenire sau prin
donaţie, obligaţia fiscală neexecutată de către subiectul precedent al impunerii este pusă în
întregime pe seama noului subiect. Daca obligaţia fiscală neexecutată depăşeste costul bunurilor
imobiliare primite prin moştenire, noul subiect al impunerii execută obligaţia fiscală în limite ce
nu depăşesc costul acestui bun imobiliar.
Persoanele fizice achită impozitul în bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective în
părţi egale cel tîrziu 15 august şi 15 octombrie ale anului fiscal în curs. În cazul achitării sumei
integrale a impozitului pînă la data de 30 iunie a anului respectiv, subiecţii impunerii beneficiază
de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.
În sistemul impozitelor locale un rol important îl are impozitul pe bunurile imobiliare
impozabile. Încasările impozitului pe bunurile imobiliare în 2005 în total pe Republica Moldova
au crescut cu 6,27% faţă de 2004, în 2006 cu 11,64% faţă de 2005, în 2007 se micşorează cu
26,14% faţă de 2006, în 2008 au crescut cu 7,03% faţă de 2007, în 2009 au crescut cu 15,6% faţă
37
de 2008. Dinamica încasărilor impozitului pe bunurile imobiliare în anii 2004-2009, pe unităţile
administrativ-teritoriale este reflectată în tabelulul din Anexa 7.
În majoritatea unităţilor-administrativ teritoriale există o creştere a încasărilor impozitului
pe bunurile imobiliare. În funcţie de suma încasată în dinamica anilor 2006-2009 pe unităţile
administrativ-teritoriale, structura impozitului pe bunurile imobiliare impozabile este prezentată
în tabelul din Anexa 8.
Taxele locale sunt alte surse importante pentru colectarea veniturilor bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale. Taxele locale sunt reglementate prin Codul Fiscal Titlul VII, în vederea
asigurării unor surse de venituri suplimentare în bugetele unităţilor administativ-teritoriale şi
extinderii autonomiei financiare a autorităţilor publice locale [36, p.33].
Taxele locale se stabilesc, se modifică şi se anulează exclusiv prin modificarea şi
completarea Codului Fiscal. Taxe locale sunt puse în aplicare de către autorităţile administraţiei
publice locale, în limitele competenţei lor şi în conformitate cu Legea privind impozitele şi
taxele locale. Mărimile maxime ale impozitelor şi taxelor locale sunt aprobate de către
Parlamentul Republicii Moldova. Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale poate
aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcţie de posibilitaţile şi necesitaţile unităţii
administrativ-teritoriale. Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale nu are dreptul să
aplice alte taxe decît cele prevazute sau să stabilească o cotă mai mare decit cotele maxime
stabilite. Taxele locale se aplică, se modifică sau se anulează de către autoritatea deliberativă a
administraţiei publice locale cu concursul Direcţiei Finanţe şi Inspectoratul Fiscal de Stat din
teritoriul administrativ, concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului unităţii
Dinamica încasărilor taxelor locale este prezentată în tabelul 1.2.5. Din datele prezentate în
tabelul 1.2.5 se observă o creştere nesemnificativă a taxelor locale de la 2,49% în anul 2005 la
2,76% în anul 2009. Creşterea taxelor locale puse în aplicare de consiliile locale vorbeşte despre
conştientizarea faptului că numai sporirea resurselor de finanţare poate spori volumul şi calitatea
serviciilor publice.
Tabelul 1.2.5. Dinamica încasărilor taxelor locale, anii 2004-2009, mii lei
Anii Incasat în bugetele locale Taxele locale Ponderea taxelor locale
în suma încasată în
bugetele UAT (%)
2004 2846194,6 98823,8 3,47
2005 3923112,4 97689,5 2,49
2006 5260612,3 124826,0 2,37
2007 5805567,1 142883,7 2,46
2008 6649217,7 183444,2 2,75
2009 6745713,4 186085,0 2,76
Sursa: Elaborat în baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
38
Fig. 1.2.5. Evoluţia încasărilor taxelor locale în bugetele UAT
Sursa: Elaborată în baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat
Numărul taxelor locale instituite este mare, dar eficacitatea lor, din punct de vedere fiscal
este neînsemnată şi constituie o pondere mică (2,76% în anul bugetar 2009) în bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale. Din cele menţionate este explicabil faptul că la nivel local lipsesc
politicile publice de dezvoltare a satelor şi oraşelor moldoveneşti şi sunt inhibate iniţiativele
manageriale la nivelul entităţilor locale [36, p.65].
Ponderea cea mai mare a taxelor locale încasate în suma totală a tuturor încasărilor taxelor
locale pentru perioada 2006-2009 o au taxele prezentate în tabelul 1.2.6. Taxele locale aproape în
toate UAT nu sunt aplicate real. Cel mai frecvent utilizate de către autorităţile administraţiei
publice locale sunt taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii, taxa pentru
amenajarea teritoriului, taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători, taxa de piaţă şi taxa
pentru cazare.
Tabelul 1.2.6. Încasarea taxelor locale, în 2006-2009

Taxele locale 2006 2007 2008 2009
mii lei % mii lei % mii lei % mii lei %
Taxa pentru 46967,5 37,62 61530,3 43,06 79278,6 43,22 88462,3 56,51
unităţile
comerciale
şi/sau prestări
servicii
Taxa pentru 25575,5 20,49 25445,1 17,81 26462,4 14,43 25551,7 16,32
amenajarea
teritoriului
Taxa pentru 19602,9 15,70 17277,6 12,09 17896,9 9,75 20097,6 12,84
prestarea
serviciilor
39
auto de
călători
Taxa de piaţă 14014,5 11,23 15705,1 10,99 22002,1 11,99 25289,6 16,15
Taxa pentru 6886,3 5,52 8079,4 5,65 8086,3 4,41 6784,0 4,33
cazare
Din datele prezentate în tabelul 1.2.6 menţionăm că ponderea cea mai mare o deţine taxa
pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii (de la 37,62% în anul 2006 la 56,51% în anul
2009). Deci, în anul 2009 comparativ cu anul 2006 s-a majorat numărul primăriilor care percep
taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii. Taxa pentru amenajarea teritoriului s-a
micşorat de la 20,49% în anul 2006 la 16,32% în anul 2009, taxa pentru prestarea serviciilor auto
de călători - de la 15,70% în anul 2006 la 12,84% în anul 2009 şi taxa de piaţă - de la 11,23% în
anul 2006 la 16,15% în anul 2009.
Scăderea încasărilor din aceste taxe este semnificativă, datorită ponderii mari pe care o
deţine acestea în totalul taxelor locale. Micşorarea acestor taxe se explică prin faptul că ele nu
sunt utilizate la maximum, nu au fost înregistraţi toţi agenţii economici care practică activitate de
antreprenoriat. În general, există foarte multe primării în care, deşi au fost aprobate taxele, nu a
fost colectat nici un ban.
Încasările taxelor locale ale raionului Drochia pe parcursul anilor 2004-2009 manifestă o
tendinţă de creştere, redată în figura 1.2.6.
Fig.1.2.6. Încasările taxelor locale în raionul Drochia, mii lei

Sursa: Elaborată în baza datelor Inspectoratului Fiscal Teritorial Drochia
În majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale ponderea cea mai mare în veniturile totale

revine veniturilor proprii. Structura veniturilor proprii pe unităţile administrativ-teritoriale este
prezentată în tabelul din Anexa 9 pentru anul 2007, în tabelul din Anexa 10 pentru anul 2008 şi
40
în tabelul din Anexa 11 pentru anul 2009. Ponderea fiecărui impozit în totalul veniturilor proprii
pe fiecare UAT este diferită. Greutatea specifică a impozitelui pe venitul persoanelor fizice în
totalul veniturilor proprii ale mun. Chişinău constituie 85,36% în anul fiscal 2007, 67,42% în
anul fiscal 2008 şi 76,88% în anul fiscal 2009, în mun. Bălţi – 76,89% în 2007, 81,97% în anul
fiscal 2008 şi 75,38% în anul fiscal 2009, iar în raionul Drochia – 51,83% în 2007, 52,65% în
anul fiscal 2008 şi 56,21% în anul fiscal 2009.
Ponderea impozitului funciar în totalul veniturilor proprii ale raionului Drochia constituie
28,17% în 2007, 28,81% în anul fiscal 2008 şi 27,77% în anul fiscal 2009, în mun. Bălţi – 2,09%
în 2007, 1,89% în anul fiscal 2008 şi 1,87% în anul fiscal 2009, iar în mun. Chişinău – 0,90% în
2007, 0,68% în anul fiscal 2008 şi 0,78% în anul fiscal 2009.
Prin urmare, ponderile diferite ale impozitelor în veniturile proprii demonstrează că nu
toate aduc un venit substanţial în bugetele locale. Un şir de impozite şi taxe locale cu ponderi
neînsemnate sunt dificil de administrat, care influenţează sistemul de impunere local.
În figura 1.2.7, 1.2.8 şi figura 1.2.9 este prezentată structura veniturilor bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale pentru anul 2007, anul 2008 şi anul 2009.
Fig. 1.2.7. Structura bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2007 executat

În structura veniturilor globale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale ponderea

cea mai mare revine veniturilor fiscale, care constituie 46% în anul 2007, 43% în anul 2008 şi
38% în anul 2009. Din datele prezentate în figura 1.2.7, figura 1.2.8 şi figura 1.2.9 putem
menţiona că veniturile fiscale s-au micşorat cu 3% în 2008 faţă de anul 2007 și cu 5% în 2009
faţă de anul 2008.
41

În figura 1.2.10, figura 1.2.11 şi figura 1.2.12 este prezentată structura veniturilor curente
ale bugetelor UAT pentru anul 2007, anul 2008 şi anul 2009.
42
Fig. 1.2.10. Structura veniturilor curente ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul
2007 executat
Structura veniturilor UAT indică existenţa unui anumit nivel de fiscalitate care confirmă,
oarecum, principiul autonomiei locale. Însă autorităţile locale nu pot stabili, pe baze proprii,
anumite măsuri fiscale, fiind impuse să se încadreze în anumite limite, restricţii, nu numai în
aplicarea ratelor fiscale, ci cu atăt mai mult să influenţeze liber şi operativ mijloacele băneşti
colectate din teritoriul său conform legislaţiei fiscale. Adesea primăriile care respectă disciplina
financiară, colectînd impozitele la timp şi integral, sunt puse în aceleaşi condiţii de efectuare a
cheltuielilor prin sistemul trezoreriilor teritoriale, ca şi acele primării care nu colectează integral
impozitele. Este necesar de modificat mecanismul de încasare a veniturilor şi de efectuare a
cheltuielilor în favoarea plătitorilor disciplinaţi, stimulînd astfel respectarea disciplinei financiare
[52, p.93].
2008 executat
43
2009 executat
În totalul veniturilor curente ale bugetelor UAT în Republica Moldova ponderea cea mai
mare o deţin veniturile cu caracter fiscal – 91% în anul 2007, 90% în anul 2008 şi 88% în anul
2009. Măsurile de creştere a nivelului resurselor fiscale se bazează pe modificări ale sistemului
fiscal, fie în ceea ce priveşte nivelul cotelor de impunere folosite, fie vizînd introducerea unor
noi impozite. Întroducerea acestor măsuri nu se poate realiza rapid şi din această cauză se
apelează la alte categorii de resurse la un moment dat de timp pentru acoperirea nevoilor.
Veniturile nefiscale au un nivel mai redus (9% în anul 2007, 10% în anul 2008 şi 12% în
anul 2009) atît pentru că sfera de cuprindere a sectorului public este limitată, cît şi datorită unei
rate de profitabilitate mai mici înregistrate în activitatea întreprinderilor şi instituţiilor publice.
Aportul cel mai însemnat la constituirea resurselor unităţilor administrativ-teritoriale îl au
veniturile curente. În principal, veniturile curente sunt mobilizate din impozite directe şi
indirecte, ca surse de redistribuire. Veniturile din capital sunt resurse ordinare de o importanţă
mai mică.
Volumul resurselor financiare diferă de la stat la stat şi depinde de mărimea produsului
intern brut, de posibilitatea apelării la resursele financiare externe.
În Republica Moldova, tot mai frecvent se manifestă o cerere sporită de resurse financiare,
generată de creşterea nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât cel al evoluţiei produsului
intern brut.
Cererea de resurse financiare publice în Republica Moldova este determinată de nivelul şi
evoluţia cheltuielilor publice, şi este influenţată de o mulţime de factori [78, p.222]:
44
- factori economici care influenţează asupra evoluţiei produsului intern brut, ceea ce
poate să determine sporirea veniturilor impozabile;
- factori monetari – dobînda, creditul, masa monetară. Aceşti factori îşi transmit
influenţa prin preţ. Creşterea preţurilor, accentuarea fenomenelor inflaţioniste
generează sporirea resurselor din impozite şi taxe;
- factori sociali care presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de
educaţie, protecţie şi asigurări sociale, sănătate, etc.;
- factori demografici care în anumite condiţii pot influenţa numărul populaţiei active şi
sporirea numărului contribuabililor;
- factori politici şi monetari care pot avea ca efect sporirea producţiei şi a veniturilor,
creşterea contribuţiilor pentru asigurările sociale, sporirea fiscalităţii, presiuni asupra
bugetului general consolidat, influenţînd, în acelaşi timp, nivelul resurselor
financiare publice;
- factori de natură financiară, ce generează influienţa celorlalţi factori prin
dimensiunea cheltuielilor publice. Volumul cheltuielilor influenţează mărimea
deficitului bugetar, a cărui acoperire necesită resurse publice suplimentare.
În concluzie menţionăm că problemele fiscale şi bugetare joacă un rol important în
economia de piaţă. Impozitul reprezintă un instrument cu ajutorul căruia statul îşi mobilizează
resursele financiare publice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale specifice. Procesul de
descentralizare financiară în Republica Moldova contribuie esenţial la accentuarea rolului
deosebit al mecanismelor de impozitare. Impozitele şi taxele locale constituie sursă tradiţională
de formare a veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale; una dintre cele mai
importante surse de finanţare a cheltuielilor publice locale.
45
„Știinţa finanţelor caută modalitățile după
care statul și puterile locale procură bogățiile
materiale necesare existenței și funcționării lor,
precum și modalitățile lor de utilizare”.
Francesco Saverio Nitti, Principes des sciences des finances
(citat după I. Văcărel „Finanțe publice”)
CAPITOLUL II
EGALIZAREA VENITURILOR PUBLICE LOCALE ÎN SCOPUL ÎMBUNĂTĂŢIRII
CALITĂŢII SERVICIILOR PUBLICE
2.1. Condiţiile posibile de egalizare a veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-

teritoriale
Susţinerea autorităţilor publice locale mai slabe din punct de vedere financiar presupune
proceduri de egalizare financiară sau alte măsuri similare, care au menirea de a elimina efectul
46
distribuţiei ilegale de surse de finanţare potenţiale şi pe cele ale poverii financiare pe care trebuie
să le suporte [52, p.111].
Carta Europeană prevede că protejarea unităţilor administrativ-teritoriale cu o situaţie mai
grea din punct de vedere financiar necesită instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de
măsuri echivalente, destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de
finanţare, precum şi a sarcinilor fiscale care le incumbă. Asemenea proceduri sau măsuri nu
trebuie să restrângă libertatea de opţiune a autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor
de competenţă. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie consultate, de o manieră
adecvată, asupra modalităţilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin [2, art.9].
Conform Legii privind finanţele publice locale, Legii privind administraţia publică locală,
Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, bugetele locale constituie elemente
independente care se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţii de autonomie financiară.
În cadrul procesului bugetar, între autorităţile publice centrale şi cele locale, inclusiv şi între
autorităţile administraţiei publice locale de nivelele I şi II nu există raporturi financiare de
subordonare.
Suma veniturilor aprobate şi neîncasate în bugetul local, precum şi cheltuielile efectuate
suplimentar de la bugetul acestuia nu se recuperează de la bugetul de alt nivel.
Veniturile încasate, în procesul de executare a bugetului local, suplimentar la cele aprobate,
precum şi economiile de cheltuieli, cu excepţia mijloacelor ce urmează a fi virate rămîn la
dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale respective.
Probleme ce ţin de formarea şi administrarea finanţelor publice locale se consultă cu
Comisia paritară pentru descentralizare constituită în temeiul prevederilor legii privind
descentralizarea administrativă şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale. Transferarea de competenţă autorităţilor administraţiei publice locale din partea
autorităţilor publice centrale, trebuie să fie însoţită de alocarea de resurse financiare, necesare
pentru a acoperi costul exerciţiului competenţei respective.
Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să conteste în instanţa de contencios
administrativ, în condiţiile legii, orice acte administrative sau acţiuni ale Guvernului sau altor
autorităţi publice centrale, care atentează la autonomia financiară locală şi încalcă într-o formă
sau alta drepturile şi interesele legale ale colectivităţilor locale.
Bugetele locale anuale se aprobă şi se execută numai cu condiţia respectării echilibrului
bugetar.
În scopul menţinerii echilibrului bugetar, în cazul în care, la bugetul local pe parcursul
anului bugetar nu se încasează venituri în mărimea sumei aprobate, autoritatea reprezentativă şi
deliberativă este obligată să rectifice bugetul local respectiv.
47
În conformitate cu prevederile Legii privind finanţele publice locale se stabilesc
următoarele tipuri de transferuri:
1) Dotaţii de la bugetul de stat bugetelor locale:
a) dotaţii generale;
b) dotaţii cu destinaţie specială.
2) Transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat bugetelor locale.
3) Transferuri de la bugetele locale la alt nivel de buget constituite din:
a) transferuri de la bugetul local la fondul de susţinere financiară a bugetelor
locale;
b) transferuri cu destinaţie specială de la un buget la alt buget.
Mecanismul, criteriile şi modul de stabilire a transferurilor sînt prevăzute de prezenta lege.
În scopul nivelării posibilităţii financiare, bugetele locale se grupează în următoarele
grupuri de bugete:
I. Bugetele satelor (comunelor), oraşelor (cu excepţia oraşelor din grupul al II);
II. Bugetele oraşelor (municipiilor) – reşedinţă a centrelor raionale;
III. Bugetele raionale;
IV. Bugetul municipal Bălţi;
V. Bugetul municipal Chişinău;
VI. Bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special.
Pentru nivelarea posibilităţilor financiare a bugetelor locale pentru anul bugetar următor
(marcat n+1) se utilizează:
a) datele statistice ale organului central de specialitate privind numărul populaţiei
în unitatea administrativ-teritorială la 1 ianuarie a anului în care se elaborează
proiectul bugetului local pe anul următor (marcat Pt);
b) baza fiscală a bugetului local care reprezintă veniturile proprii ale bugetului
local (cu excepţia veniturilor provenite din taxe locale şi taxe de la prestarea serviciilor
contra plată) şi defalcările de la veniturile generale de stat încasate în anul bugetar ce
precedă anul în care se elaborează proiectul bugetului pe anul următor (marcat Vt n-1);
c) baza fiscală ce revine în mediu la un locuitor pentru bugetul local respectiv, încasate în
anul bugetar ce precedă anul în care se elaborează proiectul bugetului pe anul următor
(marcat Vmt n-1);
d) baza fiscală ce revine în mediu la un locuitor pentru grupul de bugete din care face
parte bugetul local respectiv, încasate în anul bugetar ce precedă anul în care se
elaborează proiectul bugetului pe anul următor (marcat Vmg n-1).
În dependenţă de mărimea bazei fiscale bugetele locale:
48
a) beneficiază de dotaţii generale, în cazul în care, Vmt n-1 nu depăşesc 90% din Vmg n-1;
b) nu beneficiază de dotaţii generale, în cazul în care, Vmt n-1 depăşesc 90% însă nu sînt
mai mari de 120% decît Vmg n-1;
c) virează sub formă de transferuri în fondul de susţinere financiară a bugetelor locale
80% din suma Vmt n-1 care depăşeşte nivelul de 120% din Vmg n-1.
Nivelarea posibilităţilor financiare a bugetelor locale se efectuează prin alocarea dotaţiilor
generale din fondul de susţinere financiară a bugetelor locale, aprobat în componenţa
bugetului de stat.
Fondul de susţinere financiară a bugetelor locale se formează din:
a) transferuri la bugetul de stat efectuate de către autorităţile administraţiei publice locale;
b) alocaţiile aprobate anual în bugetul de stat, în mărimea insuficienţei mijloacelor.
Formula de calcul a transferurilor (marcat T) în fondul de susţinere financiară a bugetelor
locale se prezintă astfel:
T n+1 = 0,8*( Vtn-1 – 1,2* Vmg n-1* Pt) (2.1.1)
Transferurile se virează de către autorităţile administraţiei publice locale în fondul de

susţinere financiară a bugetelor locale pe parcursul anului bugetar respectiv, dar nu mai tîrziu de
25 decembrie.
Nici un nivel administrativ nu poate influenţa structura veniturilor acumulate de către alte
nivele administrative. Transferurile generale reprezintă o formă simplă şi uşor de gestionat de
către autorităţile locale, transparentă şi echitabilă, prin care pot fi echilibrate potenţialele diferite
ale autorităţilor publice locale de ambele niveluri. Pe de altă parte, transferurile oferă posibilităţi
de stimulare a iniţiativei locale şi a dezvoltării locale. Echilibrarea bugetară se va realiza prin
mecanismul de transferuri cu destinaţie generală din fondul de susţinere financiară a unităţilor
administrativ-teritoriale. Inovaţia constă în faptul că în baza formulelor de calcul stipulate în
lege, fiecare unitate administrativ-teritorială va putea independent să-şi calculeze mărimea
transferurilor. Iar efectuarea transferurilor va fi o procedură tehnică şi nu un element de
negociere între autorităţile publice locale de nivelul I, II şi cel central. Lucrul acesta va asigura
independeţa autorităţilor publice locale de orice nivel faţă de autorităţile publice de nivelul
superior.
Formula de calcul a dotaţiei generale (marcat D) se prezintă astfel:
D n+1 = 0,9* Vmgn-1*Pt – Vtn-1 (2.1.2)
49
Dotaţiile cu destinaţie specială se aprobă anual prin legea bugetului de stat.
Metodologia de calculare a dotaţiilor cu destinaţie specială se stabileşte de către Guvern.
Transferurile cu destinaţie specială se alocă de la bugetul de stat bugetelor locale în
scopul acoperirii financiare, depline sau parţiale, de către autorităţile administraţiei publice
locale a unor cheltuieli cu caracter special de interes naţional şi/sau local şi se aprobă anual prin
legea bugetului de stat.
Transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat se includ în bugetele locale fără
aprobarea de către autorităţile reprezentative şi deliberative respective.
Transferurile cu destinaţie specială neutilizate pe parcursul anului bugetar se restituie la
bugetul de stat, pînă la sfîrşitul anului bugetar respectiv.
Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cele centrale pot coopera, în condiţiile
legii, pentru a asigura realizarea unor proiecte sau servicii publice, care solicită eforturi comune
ale acestor autorităţi.
Obligaţiile financiare rezultate din acordurile de cooperare se suportă de către autorităţile
administraţiei publice din contul bugetelor proprii, în baza deciziilor autorităţilor reprezentative
şi deliberative respective, prin alocarea de mijloace financiare sub formă de transferuri cu
destinaţie specială.
Defalcările sunt o sursă garantată de venituri. Pentru înbunătăţirea bazei fiscale a
teritoriilor, în conformitate cu prevederile Legii privind finanţele publice locale, s-au stabilit
defalcările la bugetele de nivelul doi efectuate din următoarele tipuri de venituri generale:
Pentru bugetele raionale:
a) 100% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător format pe teritoriul
raionului;
b) 100% din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele, înmatriculate în
Republica Moldova, din raion. să fie lăsate 100% la dispoziţia bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale, cu excepţia municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău.
Pentru municipilul Bălţi şi municipiull Chişinău:
a) 50% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător format pe teritoriul
municipiului;
b) 100% din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele, înmatriculate în
Republica Moldova, din municipiu.
Pentru unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special:
a) 100% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător format pe teritoriul unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special;
50
b) 100% din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe
teritoriul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special;
c) 100% din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele, înmatriculate în
Republica Moldova, din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special;
d) 100% din accize la mărfurile (producţia) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special.
Din cele menţionate, putem concluziona că nivelarea posibilităţilor financiare a bugetelor
locale se va realiza prin mecanismul de transferuri cu destinaţie generală din fondul de susţinere
financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care sunt o formă simplă şi uşor de gestionat de
către autorităţile locale, şi oferă posibilităţi de stimulare a iniţiativei locale şi a dezvoltării locale.
2.2. Relaţiile interbugetare – mecanism de egalizare a posibilităţilor financiare ale

Relaţiile interbugetare sunt stabilite în baza Legii privind finanţele publice locale. Potrivit
acestei legi defalcările din veniturile generale de stat în bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea se efectuiază în proporţii nu mai mici decît cotele stabilite de
această lege. Legea bugetului de stat prevede aprobarea de către Parlament a normativelor de
defalcări din veniturile generale de stat şi a sumelor de transferuri din bugetul de stat.
Veniturile bugetelor uniţăţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite şi taxe
locale. În cazul unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova aceste venituri proprii
nu ajung. Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale în
Republica Moldova alcătuieşte cca 30% - 35%, iar în unele teritorii ponderea veniturilor proprii
este şi mai mică. Practica a demonstrat că dacă toate impozitele şi taxele colectate ar rămîne în
teritoriu, atunci ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor generale va constitui cca 60% -
66% în unele localităţi. Din această cauză apar teritorii cu dezvoltare economică neuniformă. În
această situaţie sunt folosite relaţiile interbugetare ca mecanism de egalizare a posibilităţilor
financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Defalcările de la veniturile generale de stat sunt o formă de finanţare a bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale. Defalcările de la veniturile generale de stat se stabilesc în legea
bugetară anuală. Odată cu adoptarea „Legii privind finanţele publice locale” se precizează că
normativele procentuale se stabilesc prin legea bugetară anuală, de la veniturile în generale de
stat în cote nu mai mici decît cele prevăzute „Legea privind finanţele publice locale”. Defalcările
se fac de la veniturile generale de stat din bugetul de stat pentru bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale de nivelul al doilea, pentru bugetul municipal Bălţi, pentru bugetul municipal
51
Chişinău, pentru bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, apoi de
la aceste bugete către bugetele UAT de nivelul întîi.
Defalcările între bugete se fac de la nivelul superior la cel inferior, după principiul ierarhic
[53, p.136].
Conform Legii privind finanţele publice locale defalcările către bugetele de nivelul doi se
fac din următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unităţii administrativ-teritoriale
respective - 100%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova - 50%.
Defalcările către bugetele municipiului Chişinău şi municipiului Bălţi se fac din
următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unităţii administrativ-teritoriale
respective - 50%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova - 50%.
Defalcările la bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special se fac
din următoarele tipuri de venituri generale de stat:
a) impozitul pe venitul persoanelor juridice din teritoriul unităţii teritoriale autonome cu
statut juridic special - 100%;
b) taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul
unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special - integral;
c) taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova - 50%;
d) accizele la mărfurile (producţia) supuse accizelor, fabricate pe teritoriul unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special - integral.
Ponderea defalcărilor în totalul veniturilor (fără transferuri) pe fiecare unitate
administrativ-teritorială pe Republica Moldova pe anul bugetar 2007 în tabelul din Anexa 12, pe
anul bugetar 2008 în tabelul din Anexa 13 şi pe anul bugetar 2009 în tabelul din Anexa 14.
Această pondere diferă de la o unitate la alta. În municipiul Chişinău ponderea defalcărilor
alcătuieşte 33,78% pe anul 2007, 15,27% pe anul 2008 şi 18,46% pe anul 2009, pe municipiul
Bălţi – 30,64% pe anul 2007, 31,12% pe anul 2008 şi 14,43% pe anul 2009, pe raionul Drochia –
22,40% pe anul 2007, 22,37% pe anul 2008 şi 14,32% pe anul 2009, pe raionul Anenii Noi –
32,93% pe anul 2007, 21,04% pe anul 2008 şi 12,08% pe anul 2009. Cea mai mică pondere a
defalcărilor o au următoarele raioane: Leova (25,65% pe anul 2007, 22,28% pe anul 2008 şi
52
16,03% pe anul 2009) şi Rîşcani (21,66% pe anul 2007, 20,31% pe anul 2008 şi 15,97% pe anul
2009).
Diferenţa ponderii defalcărilor este condiţionată de baza economică diferită a unităţilor
administrativ-teritoriale. Nu toate unităţile administrativ-teritoriale posedă o bază economică
puternică, ceea ce influenţează foarte mult asupra veniturilor în buget. Fiecare unitate
administrativ-teritorială simte necesitatea de a găsi modalităţi pentru a-şi consolida baza
economică, deoarece este evident că astfel va avea şi o sursă mai mare şi mai sigură pentru
formarea bugetului său [52, p.112].
O altă formă de susţinere a finanţelor publice locale sunt transferurile financiare.
Transferurile sunt mijloace financiare alocate conform prevederilor legale cu titlu definitiv şi în
sumă absolută, de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sau de la
acestea la bugetele locale pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale teritoriilor în scopul
asigurărilor exercitării unor anumite funcţii publice, finanţării domeniiilor de activitate ce sunt în
componenţa autorităţilor publice locale sau în alte scopuri speciale [9, art.1].
Scopul principal al transferurilor financiare este acoperirea deficitului de resurse în
teritorii, deoarece bugetele unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi adoptate cu deficit [52,
p.117].
Transferul provenit de la bugetul central este distribuit între colectivităţile locale prin două
metode:
- transferuri condiţionale, acordate în funcţie de realizarea de către colectivităţile
locale a anumitor activităţi sau măsuri, acestea avînd adesea un caracter obligatoriu;
- transferuri necondiţionale, acordate în sumă brută care poate fi utilizată în mod liber
de către colectivitatea locală [53, p.139].
Sprijinul unităţilor teritoriale mai slabe din punct de vedere financiar necesită punerea în
funcţiune a procedurilor de repartizare financiară justă sau de măsuri echivalente, destinate să
corecteze efectele repartizării inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor
care le revin [52, p.119].
Conform prevederilor Legii bugetului de stat, în anul 2007 transferurile din FSFUAT la
bugetele locale au alcătuit 2917605 mii lei sau 6,10% din totalul cheltuielilor bugetului de stat,
iar în anul 2008 transferurile din FSFUAT la bugetele locale au alcătuit 3493716,8 mii lei sau
5,43% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, în anul 2009 transferurile din FSFUAT la
bugetele locale au alcătuit 3915560,1 mii lei sau 4,39% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.
Din cele menţionate putem concluziona că a crescut cuantumul transferurilor ceea ce ne vorbeşte
de o înrăutăţire a stării economice în teritorii.
53
Conform Legii finanţelor publice locale transferurile, precum şi alte forme de susţinere
financiară a teritoriilor, nu trebuie să reducă libertatea financiară a autorităţilor locale în
domeniul lor propriu de atribuţii de care se bucură în conformitate cu principiile constituţionale
de descentralizare a autorităţilor locale. Transferurile acordate unităţilor administrativ-teritorile
nu trebuie să fie destinate unor programe specifice, dar trebuie să servească drept sursă de
nivelare (egalizare) financiară a bugetului fiecărei unităţi administrativ-teritoriale [53, p.140].
Transferurile acordate unităţilor administrativ-teritoriale servesc drept sursă de nivelare
financiară a bugetelor fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Prin legea bugetară anuală se
prevăd două categorii de transferuri:
- transferuri din fondul de susţinere financiară a UAT (FSFUAT), pentru asigurarea
nivelării posibilităţilor financiare ale teritoriilor;
Fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale se formează din:
a) alocaţiile aprobate anual în bugetul de stat;
b) defalcările efectuate de către unităţile administrativ-teritoriale ale căror venituri
bugetare depăşesc cu 20% nivelul mediu de cheltuieli bugetare pentru un locuitor pe
teritoriul respectiv.
- transferuri cu destinaţie specială (TDS).
Transferurile cu destinaţie specială se prevăd în legea bugetară anuală şi în alte acte
normative şi pot fi alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în caz de:
 delegare de către Guvern a unor funcţii suplimentare autorităţilor administraţiei
publice locale;
 adoptare de acte legislative şi alte acte normative a căror aplicare necesită mijloace
bugetare suplimentare pentru compensarea unor venituri ratate ale bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale, modificarea organizării administrativ-teritoriale
etc.
Transferurile cu destinaţie specială utilizate contrar destinaţiei se virează, pînă la sfîrşitul
anului bugetar, în mărimea sumei respective în bugetul de la care au fost primite. În cazul în care
suma corespunzătoare nu este virată de bugetul respectiv, Ministerul Finanţelor, în baza dării de
seamă anuale, este în drept să restabilească forţat la bugetul de stat sumele transferurilor utilizate
contrar destinaţiei prin intermediul relaţiilor interbugetare. Restabilirea sumelor transferurilor
utilizate contrar destinaţiei se efectuează de către direcţia finanţe [9, art.11].
Pe parcursul perioadei 2004-2009 în unităţile administrativ-teritoriale veniturile proprii
sunt insuficiente, ceea ce este necesar să apeleze la transferurile financiare de la alte bugete.
În figura 2.2.1 este prezentată tendinţa de creştere a transferurilor financiare în bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale în anii 2004-2009.
54
Fig. 2.2.1. Evoluţia ponderii transferurilor în veniturile bugetare totale executate în UAT, %
Sursa: Elaborată în baza datelor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova
Din datele prezentate în figura 2.2.1 putem concluziona că, insuficienţa resurselor
financiare pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în
Republica Moldova este tot mai accentuată, ceea ce duce la creşterea volumului transferurilor în
veniturile generale de stat (de la 30,42% în anul 2004 la 58,05% în anul 2009). Ponderea
transferurilor financiare variază de la 57,12% în raionul Edineţ la 82% în raionul Nisporeni în
anul 2007 [vezi Anexa 18], de la 68,37% în raionul Edineţ la 86,68% în raionul Nisporeni în
anul 2008 [vezi Anexa 19] şi de la 77,55% în raionul Edineţ la 89,26% în raionul Nisporeni în
anul 2009 [vezi Anexa 20].
Pe lîngă insuficienţa resurselor financiare proprii, lipsa unei autonomii financiare este
condiţionată şi de modul de efectuare a cheltuielilor, care a păstrat elemente ale centralismului şi
ale impunerii anumitor normative de cheltuieli, fără a ţine cont de specificul regional sau local.
De exemplu, interzicerea transferării unor sume aferente anumitor cheltuieli pe alte direcţii,
precum şi cea a interzicerii efectuării cheltuielilor înainte de constituirea resurselor adecvate, se
traduce mai degrabă printr-o inerţie decizională decît printr-o disciplină financiară [52, p.121].
În funcţie de ponderea transferurilor financiare primite de la alte niveluri bugetare, unităţile
administrativ-teritoriale pot fi clasificate în trei categorii, prezentate în figura 2.2.2.
55
Fig. 2.2.2. Repartizarea UAT în funcţie de ponderea transferurilor în veniturile bugetare totale
executate, 2009
Fig. 2.2.3. Evoluţia ponderii transferurilor în veniturile bugetare totale executate în raionul
Drochia, %
Sursa: Elaborată în baza datelor Direcţiei Generale Finanţe, Drochia
În figura 2.2.3 este redată tendinţa de majorare a transferurilor financiare în bugetul

raionului Drochia pentru perioada 2004-2009. Din datele prezentate în figura 2.2.3 se observă o
creştere a transferurilor de la 43,83% în anul bugetar 2004 la 73,62% în anul bugetar 2009.
În funcţie de ponderea transferurilor financiare primite de la bugetul raional, primăriile din
raionul Drochia pot fi grupate în trei categorii, prezentate în figura 2.2.4. La nivelul bugetelor
locale transferurile financiare au constituit 65%, iar veniturile proprii 25,31% din totalul
veniturilor bugetare. În localităţile rurale, transferurile au constituit în medie 55%, cu variaţii
considerabile de la o localitate geografică la alta. De exemplu, în primăria Pelenia transferurile
56
constituie 80% din totalul veniturilor bugetare, în primăria Chetrosu – 75%, în primăria Petreni –
25%. În mediul urban transferurile financiare constituie 49%.
La formarea bazei de venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale un rol
important îi revine şi bugetului de stat. Combinarea acestor forme cu un anumit nivel de
fiscalitate locală poate confirma, într-o anumită măsură, principiul autonomiei locale [52, p.121].
Din cele menţionate mai sus, putem concluziona că transferurile sunt utilizate pentru
nivelarea bugetară. Deci, la calcularea şi determinarea cuantumului necesar de transferuri este
oportună participarea fiecărui teritoriu.
Fig. 2.2.4. Repartizarea primăriilor în funcţie de ponderea transferurilor în veniturile bugetare

totale executate, 2009
Fiecare unitate administrativ-teritorială îşi calculează transferurile ce-i revin. Modalitatea

de calculare a transferurilor de la fondul de susţinere financiară a UAT la bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale este stabilită în conformitate cu Legea privind finanţele publice locale, şi
prevede calculul necesităţilor de cheltuieli la un locuitor, precum şi estimarea posibilităţilor
fiscale ale fiecărui teritoriu în medie pentru un locuitor.
Pentru ca toate unităţile administrativ-teritoriale să fie puse în condiţii echitabile privind
posibilităţile fiscale, în calculul veniturilor ce revin la un locuitor nu se includ taxele locale,
cotele cărora se stabilesc de sine stătător de către consiliile locale în baza legii. În acest mod
toate autorităţile locale au posibilitatea să primească în bugetele lor transferuri, indiferent de
suma taxelor locale, aceste taxe servesc drept surse fiscale pentru a finanţa cheltuieli
suplimentare faţă de cele medii ce revin pentru un locuitor. Sistemul de transferuri mai prevede
un factor stimulatoriu pentru unităţile teritoriale în care posibilităţile fiscale ce revin la un
locuitor depăşesc cheltuielile medii la un locuitor. Această depăşire este stipulată în Legea cu
57
privire la finanţele publice locale ca fiind de pînă la 1,2 ori şi urmînd să rămînă integral la
dispoziţia autorităţilor publice respective, suma ce depăşeşte acest nivel virîndu-se în fondul de
susţinere financiară a UAT.
Modalitatea de calculare a transferurilor.
1) Mai întîi se calculează cheltuielile publice ce revin în medie la un locuitor pentru
fiecare grupă de cheltuieli aparte (c), care în anul bugetar următor vor fi suportate de
către unităţile administrativ-teritoriale;
2) Pentru UAT care, conform prevederilor legale, suportă unele cheltuieli specifice, se
aplică coeficientul de corectare a cheltuielilor medii pentru un locuitor (f);
3) Baza fiscală a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale include:
- încasările integrale şi directe ale acelor tipuri de impozite, taxe şi alte venituri conform
art. 4 al Legii privind finanţele publice locale;
- defalcări de la veniturile generale de stat, prevăzute de aceeaşi lege.
4) Prognozarea bazei fiscale a fiecărei UAT se estimează cu excepţia:
- impozitelor şi taxelor locale stabilite conform legislaţiei de către consiliile raionale;
- încasările de mijloace speciale de la prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor cu
plată de către instituţiile publice;
- transferurile de la alte bugete.
5) Reeşind din prognoza bazei fiscale se calculează cota veniturilor ce revin pentru un
locuitor din fiecare teritoriu (v);
6) Diferenţa dintre suma cheltuielilor medii pentru un locuitor din fiecare UAT (∑c) şi
cota veniturilor pentru un locuitor din teritoriul respectiv va constitui suma
transferurilor ce revine unui locuitor (t) şi se calculează în felul următor:
∑cf – v = t
pentru un locuitor
t = ∑cf – v
7) Îmulţim suma transferurilor ce revine unui locuitor la numărul total de locuitori din
teritoriul respectiv (n), se calculează volumul transferurilor pentru fiecare UAT (T):
T=txn
8) UAT în care cota veniturilor ce revine unui locuitor, depăşeşte suma cheltuielilor medii
pentru un locuitor cu 20 la sută (v cu 20% > ∑cf) transferată în fondul de susţinere
financiară a UAT (FSFUAT) suma veniturilor fiscale ce depăşeşte cu 20 la sută
necesităţile minime de cheltuieli ale teritoriului respectiv.
Astfel, dacă: v cu 20% > ∑cf se transferă în FSFUAT
58
Sistemul de susţinere financiară a UAT descris mai sus, se aplică şi pentru stabilirea sumei
transferurilor de la bugetul de nivelul doi între bugetele locale. După cum se cunoaşte, Legea
finanţelor publice locale proiect impune un nou mecanism de calculare a transferurilor,
mecanism utilizat şi în alte state, mecanism bazat pe principiul diferenţei din asigurarea unui
locuitor cu cheltuieli şi venituri în teritoriul dat [vezi Anexa 15; Anexa 16; Anexa 17].
Asigurarea unui locuitor cu cheltuieli în raionul Drochia pentru anul 2007 [vezi Anexa 15]
asigurarea unui locuitor cu cheltuieli este egală în medie cu 1223,59 lei, iar asigurarea unui
locuitor cu venituri este egală cu 409,17 lei, pentru anul 2008 [vezi Anexa 16] asigurarea unui
locuitor cu cheltuieli este egală în medie cu 1521,26 lei, iar asigurarea unui locuitor cu venituri
este egală cu 438,82 lei şi pentru anul 2009 [vezi Anexa 17] asigurarea unui locuitor cu cheltuieli
este egală în medie cu 1563,31 lei, iar asigurarea unui locuitor cu venituri este egală cu 380,88
lei (la calcularea veniturilor s-au luat în considerare acele venituri care alcătuiesc baza fiscală a
teritoriului). Diferenţa dintre cheltuielile pe cap de locuitor şi venituri pe cap de locuitor în
raionul Drochia alcătuieşte 814,42 lei (1223,59 – 409,17 = 814,42 lei) pentru anul 2007, 1082,44
lei (1521,26 – 438,82 = 1082,44 lei) pentru anul 2008 şi 1182,43 lei (1563,31 – 380,88 =
1182,43 lei) pentru anul 2009. Această diferenţă alcătuieşte transferul pe un locuitor care se va
efectua din bugetul de stat. Apoi acest transfer pe cap de locuitor (t = 814,42 lei pentru anul
2007, t = 1082,44 lei pentru anul 2008 şi t = 1182,43 lei pentru anul 2009) se îmulţeşte cu
numărul populaţiei din raionul Drochia (814,42 x 86525 = 70467690 lei pentru anul 2007,
1082,44 x 86567 = 93703583 lei pentru anul 2008 şi 1182,43 x 90604 = 10713288 lei pentru
anul 2009). Deci, pentru raionul Drochia s-au transferat din bugetul de stat în anul 2007 circa
70467,4 mii lei, în anul 2008 – 93703,41 mii lei şi în anul 2009 – 107132,54 mii lei.
Nivelul asigurării cheltuielilor ce revin unui locuitor la toate celelalte unităţi administrativ-
teritoriale este sub 100% (între 10,63% şi 76,11% în anul 2007, între 7,72% şi 92,74% în anul
2008, între 6,46% şi 87,96% în anul 2009). Din cele menţionate mai sus putem concluziona că
baza fiscală a teritoriilor este la un nivel scăzut. În tabelul din Anexa 15, Anexa 16 şi tabelul din
Anexa 17 este reprezentat mecanismul calculării transferurilor care nivelează această
diferenţiere.
Reeşind din analiza efectuată, putem menţiona că această formulă de calcul a transferurilor
duce:
- la o distribuire mai echitabilă a veniturilor între raioane;
- limitează asigurarea cheltuielilor cu venituri la nivel de raioane la 120% din cheltuielile
normative, restul fiind redistribuite altor teritorii;
- raioanele urmează să transfere o parte din venituri municipiilor, oraşelor, comunelor şi
satelor.
59
În tabelul din Anexa 18, Anexa 19 și Anexa 20 este reflectată structura veniturilor pe tipuri
de venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru anii 2007, 2008 şi 2009, ce ne
permite să analizăm nivelul de dezvoltare economică a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi
posibilităţile concrete ale fiecărui teritoriu de formare a bugetelor proprii la nivelul respectiv.
Veniturile proprii, defalcările de la veniturile generale de stat şi transferurile ocupă o pondere
diferită în veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Ponderea cea mai mare a
veniturilor proprii în veniturile generale de stat este reflectată în bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale: mun. Chişinău – 50,40% în anul 2007, 78,60% în anul 2008 şi 71,72%
în anul 2009, mun. Bălţi – 49,92% în anul 2007, 36,38% în anul 2008 şi 44,32% în anul 2009,
raionul Rîşcani – 24,24% în anul 2007, 19,96% în anul 2008 şi 19,55% în anul 2009, raionul
Drochia – 25,95% în anul 2007, 22,39% în anul 2008 şi 20,87% în anul 2009. Veniturile proprii
în medie pe republică alcătuiesc 31,67% în anul 2007, 36,38% în anul 2008 şi 3,27% în anul
2009.
Ponderea defalcărilor în veniturile generale de stat alcătuiesc în mun. Chişinău – 25,71% în
anul 2007, 14,17% în anul 2008 şi 16,24% în anul 2009, mun. Bălţi – 22,05% în anul 2007,
16,44% în anul 2008 şi 7,47% în anul 2009, raionul Soroca – 13,05% în anul 2007, 7,35% în
anul 2008 şi 2,89% în anul 2009, raionul Drochia – 7,49% în anul 2007, 6,45% în anul 2008 şi
3,49% în anul 2009. Defalcările în medie pe republică alcătuesc 15,95% în anul 2007, 16,44% în
anul 2008 şi 6,24% în anul 2009. [vezi Anexele 18, 19, 20]
În baza indicilor analizaţi mai sus la această sursă de formare a veniturilor bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale, putem menţiona despre baza fiscală slabă în teritorii. Din
această cauză pentru nivelarea bugetară sunt utilizate transferurile din bugetul de stat.
În tabelul din Anexa 21 este prezentată structura pe tipuri de venituri ale bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale prin comparaţia anilor 2007, 2008 şi 2009. Din acest tabel se
observă că veniturile proprii pe unităţile administrativ-teritoriale în anul 2008 se majorează cu
3,46% faţă de anul 2007, iar în anul 2009 se micşorează faţă de anul 2008 în toate teritoriile, pe
republică cu 1,79%. Veniturile proprii s-au redus în anul 2007 din cauza micşorării cotei maxime
de impozit pe venitul persoanelor fizice şi pe venitul persoanelor juridice, la fel au fost acordate
facilităţi unor categorii de contribuabili privind impozitul pe bunurile imobiliare şi funciar.
Defalcările de la veniturile generale de stat s-au micșorat în anul 2008 faţă de anul 2007 cu
6,13%, iar în anul 2009 față de anul 2008 - cu 3,46%.
Din tabelul 2.2.7 putem concluziona că totuşi există deficitul de resurse, indiferent de
efortul depus de Guvernul republicii pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare în unităţile
administrativ-teritoriale. Acest deficit, care nu este admis în Legea privind finanţele publice
locale, înrăutăţeşte situaţia din punct de vedere financiar în teritorii.
60
Acestă problemă pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale este cauzată de factorul
istoric (sau datoriile creditoare). Datoriile creditoare persistă din an în an influenţînd direct
execuţia anuală a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
Transferurile de la fondul de susţinere financiară a UAT au tendinţa de creştere în
mojoritatea teritoriilor.
Legea reglementează transferurile din fondul de susţinere financiară a UAT acordată
unităţilor administrativ-teritoriale pentru compensarea responsabilităţilor de cheltuieli în baza
unui principiu unic - cheltuieli medii naţionale per capita (pe locuitor). Alocarea transferurilor în
condiţiile actuale creează situaţii inechitabile, condiţionate de diferenţa dintre necesităţile
unităţilor administrativ-teritoriale. Drept efect al situaţiei date este tendinţa administraţiilor
locale de a subestima veniturile proprii ale bugetelor locale. Formula existentă de alocare a
transferurilor este de ordin general şi nu oferă claritate în ceea ce priveşte coeficientul de
corectare a cheltuielilor medii pentru un locuitor, adică nu indică ce cheltuieli pot fi calificate
drept specifice şi cît de discret este gradul lor de ajustare [54, p.67].
Deci, relaţiile interbugetare reprezintă mecanismul de realizare a funcţiilor principale ale
finanţelor publice:
a) funcţia de alocare a resurselor financiare publice;
b) funcţia de distribuire a resurselor financiare publice;
c) funcţia de stabilizare (sau menţinerea stabilităţii financiare) [78, p.42].
Funcţia de alocare a resurselor financiare este îndeplinită în favoarea descentralizării
serviciilor publice, prestarea şi finanţarea acestora la nivelul comunităţii. Intervenţia Guvernului
prin transferuri poate garanta un nivel minim al serviciilor publice.
Politica de redistribuire a veniturilor între comunităţi este esenţială din considerentul că
poate genera plecarea populaţiei spre regiuni cu fiscalitate mai uşoară, iar persoanele
defavorizate pot profita de ajutoare peste medie şi atunci ar fi ineficientă. Pentru ca efortul de
redistribuire să fie eficient, este necesar ca pentru colectivităţile teritoriilor să existe un nivel
minim de finanţare a serviciilor publice [52, p.133].
Economistul român G. Manolescu afirmă că argumentele teoretice şi practice pledează ca
politica redistribuitivă să fie primordial de competenţa naţională. Descentralizarea şi autonomia
financiară a teritoriilor trebuie luată în considerare în ceea ce priveşte măsurile complementare
decise de colectivităţi, fiind finanţate din venituri proprii [46, p.290].
Politica de stabilizare poate fi condusă numai la nivel naţional. Chiar dacă dezechilibrele
economice pe ţară afectează în mod diferit regiunile, este cu neputinţă ca la nivel regional să fie
aplicată o politică de stabilizare. Este adevărat că nevoile regiunii se adresează producţiei şi
61
serviciilor din afara teritoriului ei, presupunînd o deschidere a zonei spre mediul exterior [52,
p.133].
Deci, din cele menţionate putem concluziona că transferurile din FSFUAT şi defalcările
din veniturile generale de stat sunt instrumentele principale pentru realizarea necesităţii
interdependenţei financiare.
2.3. Finanţarea serviciilor publice în scopul îmbunătăţirii calităţii lor
Noţiune de serviciu public a apărut şi s-a dezvoltat treptat pe fondul multiplicării şi

diversificării nevoilor generale ale societăţii omeneşti, concomitent cu implicarea tot mai
accentuată a statului, în vederea asigurării bunăstării generale a populaţiei. Astfel, gradual,
atingînd o dezvoltare maximă la mijlocul secolului XX, serviciul public s-a impus drept
fundamentul activităţii sistemului administraţiei publice, raţiune de fapt a organizării şi
funcţionării instituţiilor publice şi a autorităţilor administrative [15, p.143].
În accepţiunea profesorului român Paul Negulescu „serviciul public este un organism
administrativ creat de stat, judeţ sau comună, cu o competenţă şi puteri delimitate, cu mijloace
financiare procurate din patrimoniul general al administraţiei publice creatoare, pus la
dispoziţiunea publicului pentru a satisface în mod regulat şi continuu o nevoie cu caracter
general, căreia iniţiativă privată nu ar putea să-i dea decît o satisfacţie incompletă şi
intermitentă” [65, p.217].
Dimensionarea şi structurarea cheltuielilor bugetare a încetat de mult să mai reprezinte
doar o operaţiune tehnică prin care se stabileşte necesarul de resurse la dispoziţia statului şi
modalităţile de acoperire a acestora. Felul în care se dimensionează şi, îndeosebi, se structurează
cheltuielile bugetare pe capitole de cheltuieli are o influenţă deosebită asupra agregării
principalilor indicatori ai stabilităţii şi dezvoltării economice în ansamblu. Dimensionarea şi
structurarea cheltuielilor publice reprezintă un element cheie al oricărei politici economice ca şi
în cazul abordării politicilor fiscale la nivel macro- şi microeconomic. Aceste elemente ţin de
concepţia şi teoria economică generală promovată de autoritatea publică, ce încearcă să o
transpună în practică prin intermediul programului său de guvernare [52, p.95].
Modul în care se dimensionează şi se structurează cheltuielile publice depinde în mare
măsură şi de starea reală a unei economii date, aceasta avînd posibilitate, de la caz la caz, să
extindă sau să limiteze aria de opţiuni a oricărei decizii guvernamentale de dimensionare şi de
structurare a cheltuielilor publice.
Dimensionarea cheltuielilor publice totale şi repartizarea lor pe destinaţii şi beneficiari în
scopul acoperirii necesităţilor publice este întîi de toate o chestiune politică de maximă
62
importanţă şi apoi una economică, de colectare a resurselor băneşti pentru acoperirea acestor
necesităţi [52, p.96].
Prin asigurarea unui nivel optim de cheltuieli publice şi prin repartizarea lor raţională pe
destinaţii şi beneficiari statul promovează o politică economico-socială de care vor depinde pe
viitor posibilităţile lui de colectare a resurselor financiare publice necesare.
Pentru aprecierea efectelor intervenţiei statului în viaţa socială şi în economie este necesar
cunoaşterea, în primul rînd a volumului cheltuielilor publice, efectuate de către organul central şi
local de stat, din fondurile publice de resurse financiare. În fiecare stat, ponderea cheltuielilor
publice în produsul intern brut (PIB) este indicatorul care caracterizează într-o anumită perioadă
de timp nivelul cheltuielilor publice şi al dinamicii acestora. Pe baza acestui indicator se poate de
analizat volumul cheltuielilor publice în raport cu nivelul de dezvoltare economică şi socială a
fiecărui stat şi a fiecărei etape aparte.
Calculul se efectuiază pe baza relaţiei [92, p.159]:
Cp/PIB = Cpn / PIBn * 100 (2.3.1)
în care:
Cp/PIB – reprezintă ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut;
Cpn – reprezintă cheltuielile publice în expresie nominală (în preţuri curente);
PIBn – produsul intern brut în expresie nominală (în preţuri curente)
Un alt indicator important îl constituie cheltuielile publice medii pe cap de locuitor și se
calculează pe baza relaţiei [92, p.159]:
Cp/loc = Cpn , în $ / N = $ / loc (2.3.2)
în care:
Cp/loc – reprezintă cheltuielile publice medii pe un locuitor;
Cpn, în $ - reprezintă cheltuielile publice, exprimate în preţurile curente ale anului,
recalculate în $, pe baza cursului de schimb (monedă naţională ce revine la un dolar SUA);
N – este numărul de locuitori ai anului pentru care se efectuiază calcului;
Cpn, în $ = Cpn : numărul de unităţi monetare naţionale / $.
Cheltuielile bugetare sunt o parte componentă foarte semnificativă a cheltuielilor publice şi
se referă numai la acele cheltuieli care se acoperă din sistemul bugetar.
În tabelul 2.3.1 vom analiza cheltuielile bugetare medii pe cap de locuitor pentru perioada
2004-2009 în Republica Moldova.
Tabelul 2.3.1. Estimarea cheltuielile bugetare medii pe cap de locuitor, pe perioada 2004-2009
Anul bugetar 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total cheltuieli bugetare 5416,0 6706,6 9319,0 12160,9 18308,7 17203,9
63
mil. lei
Numărul populaţiei, mil 3,6 3,6 3,6 3,6 3,4 3,5
persoane
Suma cheltuielilor pe 1504,44 1862,94 2588,61 3378,02 5384,91 4915,4
locuitor, lei
PIB mil. lei 32032 37652 44754 53354 62840 60043
PIB/locuitor, lei 8897,78 10458,89 12431,67 14820,56 18482,35 17155,14
Ponderea cheltuielilor 16,91 17,81 20,82 22,79 29,14 28,65
bugetare în PIB, %
Suma cheltuielilor în 122,11 136,98 197,15 300,54 518,28 442,43
dolari pe locuitor, lei
Cursul de schimb 12,32 12,60 13,13 11,24 10,39 11,11
MDL/USD
Sursa: Elaborat în baza legii bugetului de stat a Republicii Moldova pentru perioada 2004-2009
În baza datelor din tabelul 2.3.1 putem concluziona că în Republica Moldova ponderea
cheltuielilor bugetului de stat în PIB în anul 2004 a alcătuit 16,91%, în 2005 – 17,81%, în 2006 –
20,82%, în 2007 – 22,79%, în 2008 – 29,14%, în 2009 – 28,65%. În anul bugetar 2004
Republica Moldova avînd un PIB pe locuitor de 8897,78 lei, foloseşte 1504,44 lei pentru
cheltuieli bugetare pe locuitor, sau 16,91% care revine cheltuielilor bugetului de stat în PIB. În
anul bugetar 2009 Republica Moldova avînd un PIB pe locuitor de 17155,14 lei utilizează
4915,4 lei pentru cheltuieli bugetare pe locuitor, sau 28,65% care revine cheltuielilor bugetare în
PIB.
Analiza cheltuielilor bugetare poate fi efectuată atît din punct de vedere a nivelului total de
cheltuieli bugetare, cît şi din punct de vedere a structurii lor pe diferite categorii în cadrul unui
criteriu de clasificaţie. Cu ajutorul ponderii a fiecărei categorii de cheltuieli bugetare în totalul
acestora se poate da o interpretare a orientării resurselor financiare ale statului spre atingerea
anumitor obiective sociale, economice, administrative etc. Stabilirea ponderii fiecărei grupe de
cheltuieli bugetare în totalul cheltuielilor bugetare şi în general a cheltuielilor publice are o mare
importanţă. În baza acestui indicator se poate de direcţionat resursele financiare publice pentru
atingerea anumitor obiective; se poate efectua comparaţii între ţări cu niveluri diferite de
dezvoltare etc.
Cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă o parte componentă a volumului
integral de cheltuieli publice. Cheltuielile autorităţilor publice locale poartă un conţinut
economic similar cu restul cheltuielilor publice suportate de stat, exprimînd relaţii economico-
sociale în formă bănească care se manifestă, pe de-o parte, între autorităţile publice locale şi
persoanele fizice şi juridice locale, pe de altă parte, în calitate de instrumente utilizate la
repartizarea eficientă a resurselor financiare aflate la dispoziţia acestor autorităţi publice locale
[53, p.124].
64
În toate statele lumii există o tendinţă de creştere a cheltuielilor publice, avînd la bază
următorii factori:
– dezvoltarea demografică;
– influenţa politicii;
– schimbările tehnologice;
– inflaţia;
– factorii de ordin istoric;
– factorii sociali, etc.
Punctul optim este atins atunci cînd avantajul social al creşterii cheltuielilor publice este
depăşit prin inconvenientul social al prelevărilor publice. Acest punct optim poate varia în
funcţie de conjunctura economică. Astfel, în perioada prosperă, cheltuielile publice pot să se
reducă, iar în perioada de depresie pot creşte [52, p.98].
Cheltuielile generale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se clasifică după
următoarele funcţii:
- cheltuieli de ordin social (ocrotirea sănătăţii, cultură şi sport, asistenţă socială,
învăţămînt);
- cheltuieli de ordin economic (industrie şi construcţii, agricultură, transport şi
gospodăria drumurilor etc.);
- cheltuieli de ordin tutelat (gospodăria comunală);
- servicii cu destinaţie generală (întreţinerea organelor administraţiei publice,
întreţinerea organelor de drept etc.) [92, p.152].
Cheltuielile publice locale se materializează în plăţi efectuate de către autorităţile publice
locale din volumul resurselor mobilizate pe diferite căi [53, p.125]:
- din venituri proprii (impozite şi taxe locale);
- din defalcări de la veniturile generale de stat;
- din transferurile de la bugetul de stat şi alte bugete;
- din împrumuturi de la alte bugete cît şi de la sistemul bancar.
Cheltuielile curente sunt cea mai mare parte a cheltuielilor locale, utilizate în fond pentru
obiective sociale şi doar într-o măsură mică pentru obiective economice. În compartimentul
cheltuielilor curente partea cea mai mare revine cheltuielilor social-culturale.
Specificul finanţelor publice locale poate fi măsurat în moduri diferite. Cu cît este mai
extinsă capacitatea financiară locală şi regională, cu atît mai importante pot fi îndatoririle şi
responsabilităţile încredinţate acestor autorităţi [52, p.99].
Cheltuielile totale locale sunt în strînsă legătură cu cheltuielile generale guvernamentale
ceea ce ajută la structurarea cheltuielilor statului şi la descentralizarea funcţiilor între nivelurile
65
central şi local. În Republica Moldova acest raport rezultă din ponderea cheltuielilor unităţilor
administrativ-teritoriale şi cheltuielile bugetului de stat în totalul cheltuielilor (cheltuielile
unităţilor administrativ-teritoriale şi cheltuielile bugetului de stat), care este prezentat în
fig.2.3.1.
Din figura 2.3.1 petem menţiona că în totalul cheltuielilor (cheltuielile unităţilor
administrativ-teritoriale şi cheltuielile bugetului de stat) cheltuielile bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale sunt destul de însemnate, şi se observă о tendinţă de scadere a lor. Astfel, în
anul 2009, ele au scazut cu 7,16% faţă de anul 2004, iar cheltuielile din bugetul de stat au crescut
cu 7,16%.
Deci, nu se susţinute procesul de descentralizare şi autonomie locală şi financiară. Structura
cheltuielilor din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sunt prezentate în tabelul 2.3.3.
Tabelul 2.3.2. Structura cheltuielilor bugetului de stat şi cheltuielilor bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale în anii 2004-2009, în %
Indicatorii Anul bugetar
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Cheltuieli din bugetul de stat 65,33 63,98 64,80 68,44 76,61 72,49
Cheltuieli din bugetele UAT 34,67 36,02 35,20 31,56 23,39 27,51
Total cheltuieli 100 100 100 100 100 100
Sursa: Elaborat în baza datelor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova
Fig.2.3.1. Evoluţia cheltuielilor bugetului de stat şi cheltuielilor bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale în totalul cheltuielilor (cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale şi
cheltuielile bugetului de stat), în %
66
În tabeul 2.3.3 este reflectată starea social-economică a Republicii Moldova. În perioada 2004-
2009 s-a menţinut tendinţa de creştere a cheltuielilor din bugetele UAT pentru sfera social-culturală.
Pentru învăţămînt s-a inregistrat о creştere cu 11,62% în anul 2009 faţă de anul 2004, pentru
asigurări şi susţinere socială - о creştere cu 5,45% în anul 2009 faţă de anul 2004, cheltuielile
pentru ocrotirea sănătăţii s-au redus cu 0,74%, deoarece începînd cu anul 2004 această grupă de
cheltuieli se finanţează centralizat.
Pentru о autonomie locală reală este necesar de consolidat baza fiscală în teritoriu şi este nevoie
de resurse financiare suficiente pentru acoperirea cheltuielilor bugetelor locale, ceea ce va contribui în
direcţia îmbunătăţirii managementului financiar, la crearea posibilităţilor de creştere a cheltuielilor
bugetare.
Tabelul 2.3.3. Structura cheltuielilor efectuate din bugetele locale în % faţă de cheltuielile totale
Indicatorii Gr. Anul bugetar
princ. 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Servicii de stat cu destinaţie 1 7,94 6,8 6,63 6,50 7,27 6,78
generală
Menţinerea ordinii publice şi 5 3,33 2,78 3,06 3,31 3,18 3,70
securitatea naţională
Învăţămîntul public 6 48,27 45,4 46,18 45,28 53,11 59,89
Cultură, artă, sport şi acţiuni 8 4,50 4,50 5,18 4,87 5,18 4,80
pentru tineret
Ocrotirea sănătăţii 9 1,86 1,0 1,40 1,70 2,32 1,12
Asistenţă socială şi susţinere 10 2,67 3,5 4,09 4,55 10,10 8,12
socială
Cheltuieli neatribuite la alte 31,43 36,02 33,46 33,79 18,84 15,59
grupe
Total în bugetele locale 100 100 100 100 100 100
Analiza în dinamică a cheltuielilor efectuate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

demonstrează că cea mai mare parte din totalul cheltuielilor revin sferei sociale. Această grupă de
cheltuieli, care include învăţămîntul public, ocrotirea sănătăţii, cultură, artă, sportul şi acţiuni pentru
tineret, asigurarea şi susţinerea socială, în totalul cheltuielilor bugetare la nivelul UAT în dinamica
anilor se prezintă astfel: 2004 - 57,30%, 2005 - 54,40%, 2006 - 56,85%, 2007-56,40%, 2008 –
70,71%, 2009 – 73,93%.
Cheltuielile pe bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2007 sunt prezentate în tabelul
din Anexa 22, pentru anul 2008 în tabelul din Anexa 23 şi pentru anul 2009 în tabelul din Anexa 24.
Aceste date vorbesc despre о majorare considerabilă a cheltuielilor pe ramuri în totalul general de
cheltuieli. Astfel, ponderea cheltuielilor pentru învăţămînt în anul 2007 reprezintă 45,28%, în anul
67
2008 – 53,11% și în anul 2009 – 59,89%. Ponderea cheltuielilor totale pentru sfera socială în totalul
general de cheltuieli în 2007 constituie 56,40%, în anul 2008 – 70,71% iar în anul 2009 – 73,93%.
Elaborarea pronosticului cheltuielilor din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru
menţinerea instituţiilor publice şi finanţarea integrală sau parţială a altor activităţi şi acţiuni se face
pornindu-se de la orientarea strategică a dezvoltării social-economice a ţării, ţinîndu-se cont de actele
normative în vigoare la momentul elaborării proiectului de buget, de prognoza preţurilor şi tarifelor la
principalele mărfuri şi servicii pentru perioada respectivă, de cotele de asigurare socială obligatorie. În
limitele resurselor financiare şi ale dreptului de autonomie financiară, consiliile unităţilor administrativ-
teritoriale sunt responsabile de stabilirea propriilor priorităţi în efectuarea cheltuielilor bugetare.
Începînd cu elaborarea bugetelor UAT pentru anul 2006, 2007 şi 2008, odata cu intrarea în
vigoare a Legii privind finanţele publice locale, о particularitate a calculului cheltuielilor bugetare a
devenit planificarea lor în temeiul normativelor unice, estimate pe locuitor din teritoriu [52,
p.103]. Acest principiu este respectat şi pentru anii următori conform legislatiei. Normativele de
cheltuieli pe ramuri de activitate sunt prezentate în tabelul 4.3.1.
Din tabelul 4.3.1 observăm că cheltuielile pentru cultură şi artă constituie 16,821 lei pe an
pentru un locuitor pentru anii 2003 şi 2004, 20,852 lei pentru anul 2005, 32,568 lei pentru anul
2006, 38,307 lei pentru anul 2007 şi 46,007 lei pentru anul 2008.
Cheltuielile pentru întreţinerea aparatului administrativ se estimeaza reieşind din costul
întreţinerii unui angajat din aparatul administrativ. Cheltuielile normative pentru întreţinerea unui
angajat din organele autorităţilor publice locale constituie 15372 lei pe an pentru un angajat pe
anul 2003, 21094,5 lei pe anul 2004, 23496,04 lei pentru anul 2005, 27208,9 lei pentru anul 2006,
27807,3 lei pentru anul 2007 şi 28346,49 lei pentru anul 2008. Cea mai mare parte a cheltuielilor
bugetare ale administraţiilor publice locale sunt garantate prin surse adiţionale de defalcări şi
transferuri, deoarece sunt strîns legate de cheltuielile bugetului central.
Din cele menţionate mai sus putem concluziona că normativele unice nu stimulează
îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, fiind construite pe principiul socialist de egalitarism între
instituţii publice şi UAT, deosebindu-se doar prin numărul populaţiei. Deci, pentru îmbunătăţirea
calităţii serviciilor publice, este necesară trecerea la normative diferenţiate pentru asigurarea
prestării serviciilor publice de aceeaşi calitate înaltă [52, p.104].
O problemă foarte importantă care se află în centrul atenţiei în majoritatea statelor lumii este
găsirea celei mai bune proporţii dintre atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor niveluri ale
finanţarea acestora [54, p.225].
Pentru realizarea autonomiei financiare a colectivităţilor locale este important cunoaşterea
resurselor de care dispune autorităţile locale responsabile şi gestionarea cît mai eficientă a acestor
68
resurse, care sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor pentru serviciile publice locale. Procesul de
descentralizare şi autonomie financiară pune în evidenţă delimitarea competenţelor de acoperire a
cheltuielilor publice între bugetul unităţilor administrativ-teritoriale şi alte organe publice.
Descentralizarea administraţiei publice implică descentralizarea serviciilor publice şi
consolidarea autonomiei locale din punct de vedere administrativ şi financiar, acţionînd în vederea
conştiintizării, creşterii gradului de participare a colectivităţilor locale la gestionarea problemelor cu
care acestea se confruntă, precum şi a construirii politicii proprii în contextul naţional general al
dezvoltării economice şi sociale, al sporirii performanţelor economice, îmbunătăţirii vieţii sociale a
cetăţenilor şi întregii colectivităţi, prin definirea şi însumarea responsabilităţilor locale referitoare la
serviciile locale şi a performanţelor sociale aferente îndeplinirii acestora [54, p.224].
Prin Legea privind finanţele publice locale se face о delimitare concretă a competenţelor de
acoperire a cheltuielilor publice între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării
funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială
respectivă.
De la bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi şi
Chişinău) sînt finanţate cheltuielile ce ţin de dezvoltarea social-economică a teritoriului;
amenajarea teritoriului şi urbanistică; construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a
drumurilor, străzilor, podurilor locale; construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localităţii, gestionarea deşeurilor
de producţie şi menajere; acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei
familii şi familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a
solitarilor, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi; întreţinerea instituţiilor de
învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial, mediu de cultură generală, liceal şi complementar
(extraşcolar), altor instituţii de învăţămînt care deservesc populaţia localităţii respective;
întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii
(căminelor şi caselor de cultură, altor aşezăminte de culturalizare) etc.
Cheltuielile pentru retribuirea muncii, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la
bugetul asigurărilor sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
pentru angajaţii instituţiilor, cu excepţia instituţiilor complementare (extraşcolare), muzeelor, se
efectuează din contul transferurilor cu destinaţie specială către bugetele locale de la bugetul
unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
De la bugetele raionale sunt finanţate cheltuielile ce ţin de construcţia şi întreţinerea
drumurilor de interes raional; construcţia obiectivelor publice de interes raional; întreţinerea
instituţiilor de învăţămînt liceal, cu excepţia celor de competenţa unităţilor administrativ-
69
teritoriale de nivelul întîi, instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, şcolilor-internat,
gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul învăţămîntului, precum şi
de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective;
acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale etc.
De la bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special sînt finanţate
cheltuielile ce ţin de construcţia şi întreţinerea drumurilor pentru unitatea teritorială autonomă cu
statut juridic special; construcţia obiectivelor publice pentru unitatea teritorială autonomă cu
statut juridic special; întreţinerea instituţiilor de învăţămînt liceal, cu excepţia celor de
competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi, instituţiilor de învăţămînt secundar
profesional, şcolilor- internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodică în
domeniul învăţămîntului, precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii
administrativ-teritoriale respective; acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din
domeniul asistenţei sociale; coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi
pentru tineret; întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale; asigurarea ordinii publice etc.
Structura cheltuielilor bugetare ale raionului Drochia pe anul 2007 este ilustrată în figura
2.3.2, pe anul 2008 în figura 2.3.3 şi pe anul 2009 în figura 2.3.4.
Fig. 2.3.2. Structura cheltuielilor bugetare ale raionului Drochia pe anul 2007
70
Datele din figura 2.3.2. demonstrează că în anul 2009 cea mai mare pondere о alcatuiesc
cheltuielile pentru sfera socială – 79%, din care numai învăţămantului îi revin 63%, cultură, artă şi sport
– 6%, asistenţă socială – 10%, iar serviciilor cu destinaţie generală de stat – 8% în totalul general
de cheltuieli. Aproximativ aceeaşi marime ponderată a cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale există pentru anul 2007 (vezi figura 2.3.2) şi pentru anul 2008 (vezi figura 2.3.3).
În tabelul din Anexa 25 este prezentată executarea cheltuielilor bugetelor locale pe anul
bugetar 2007, 2008 şi 2009. Cheltuielile planificate ale bugetelor locale pentru anul 2007 au constituit
suma de 5581,0 mln. lei, pentru anul 2008 – suma de 6808,9 mln. lei şi pentru anul 2009 – suma de
6910,4 mln. lei. Cheltuielile executate ale bugetelor locale în anul 2007 au constituit 5607,8 mln. lei,
ceea ce constituie 100,48% din prevederile anuale, şi 6432,1 în anul 2008, ceea ce constituie 94,47%
71
din prevederile anuale şi 6531,0 în anul 2009, ceea ce constituie 94,51% din prevederile anuale.
Cheltuielile pentru serviciile de stat cu destinaţie generală în anul 2007 au constituit 95,37% fata
de cele planificate, 94,79% în anul 2008 şi 94,72% în anul 2009 fata de cele planificate.
Cheltuielile pentru învăţămînt în anul 2007 au fost indeplinite în proporţie de 90,34%, 95,29% în
anul 2008 şi 95,40% în anul 2009. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii în anul 2007 au fost
executate la un nivel de 93,8% din cele planificate, 93,59% în anul 2008 şi 91,36% în anul 2009.
Cheltuielile pentru investiţii capitale în bugetele locale nu au fost planificate. Din această cauză
raionul Drochia, de exemplu, încearcă să găsească mijloace alternative de finanţare în scopul realizării
unor microproiecte care au drept scop reconstrucţia drumurilor şi reparaţia şcolilor.
Prevederile legale actuale nu oferă autoritaţilor publice locale suficientă autonomie financiară,
pentru ca acestea să-şi poată defini structura şi prioritatile bugetare. Cateva domenii sunt prioritare:
învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială.
2.4. Analiza cost-beneficiu a serviciilor publice locale
Teoria finanţelor publice sugerează că deciziile trebuie luate la cele mai joase niveluri de
guvernare şi să se refere la scopurile eficienţei alocative, la reflectarea economiei de scară şi la
probleme de cost-beneficiu. Procesul decizional descentralizat extinde posibilităţile participării
administraţiei locale la dezvoltare. Cu cît este mai mare gama responsabilităţilor organelor de
conducere locale, cu atăt este mai mare partea din venitul public total care trebuie să le fie
încredinţat [52, p.95].
Eficienţa sau eficacitatea cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport
determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele
comensurabile sau estimative obtenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat. În condiţiile în
care nevoile publice reclamă bunuri publice de valori ridicate, în continuă creştere şi diversificare,
pe de o parte, iar resursele financiare ale statului nu sporesc la fel de rapid, se creează un decalaj de
ritm, care conduce la o stare permanentă de insuficienţă a resurselor necesare. Acest fenomen se
petrece în condiţiile în care, în mod conştient, guvernul procedează la ierarhizarea nevoilor sociale
şi, respectiv, la dimensionarea cheltuielilor publice, în funcţie de mai multe criterii (prioritate,
oportunutate, eficienţă sau eficacitate a cheltuielilor publice, calitate a serviciilor publice etc.) [92,
p.175].
Aprecierea eficienţei sau eficacităţii cheltuelilor publice este de competenţa factorilor de
decizie politică şi ai celor executivi, de coordonare a procesului de utilizare a fondurilor alocate. Pe
72
parcursul acestui proces pot fi găsite soluţii de minimizare a costurilor, de reducere a cheltuielilor
curente privind serviciile publice fără a ştirbi calitatea lor.
Optimizarea cheltuielilor se realizează în cele mai bune condiţii, de optim social, atunci cînd
este posibilă alegerea alternativei celei mai puţin costisitoare, în raport cu rezultatul final al
serviciului public, pentru care se doreşte creşterea cantitativă a serviciului public; modernizarea din
punct de vedere al producerii serviciului public, în vederea maximizării utilităţii la consumator, dată
de satisfacţia performanţelor; maximizarea utilităţii la consumator, comportînd şi latura economică
(cel mai mic preţ plătit şi cel mai mic cost în utilizare) etc.
Metodele de evaluare a eforturilor şi a efectelor directe şi indirecte ale programelor de
obiective publice sunt diferite. Cele care se utilizează mai frecvent sunt [92, p.189]:
– analiza costuri-avantaje sau cost-beneficiu;
– analiza cost-eficacitate;
– metodele multicriteriale.
Analiza costuri-avantaje sau cost-beneficiu şi analiza cost-eficacitate.
În acestă metodă, beneficiul reprezintă, de fapt, avantajul obţinut pe seama furnizării
serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de proiect. În cadrul metodei se apelează la
raportul cost / beneficiu, al deciziilor publice, în cadrul unui program actualizat.
Condiţia de a nu se respinge un proiect este:
cost / beneficiu = minim sau, invers, beneficiu / cost = maxim
După elaborarea prealabilă a unui indicator de eficacitate, această analiză se aplică în absenţa
unei evaluări monetare a avantajelor. În anumite ipoteze clar formalizate, în care obiectivul este
unic, va fi ales programul cel mai puţin costisitor.
Sfera de aplicare a acestei metode este aceea a cheltuielilor social-culturale: învăţămînt,
sănătate, asistenţă socială etc.
În schimb utilizează în mod inevitabil doua unităţi de măsură diferite:
1) costurile sunt exprimate în u. m.;
2) eficienţa poate fi măsurată în număr de vieţi salvate, număr de copii vaccinaţi etc.
73
Deoarece unităţile de măsură diferite nu pot fi însumate, este imposibil să obţinem o
singură măsură a beneficiului net social. Totuşi, este posibil să calculăm raportul dintre cele
două măsuri, raport care poate fi folosit ca bază pentru ordonarea variantelor de politici. Acest
raport se poate calcula în două moduri [16, p.544]:
1) raportul cost-eficienţă poate fi calculat ca o unitate de eficienţă rezultată (de
exemplu u. m. / viaţa salvată);
Pentru a calcula această rată cost-eficieţă (CE), costul fiecărei variante de program i, notat
Ci, se împarte la eficienţa (sau beneficiu) acestei variante Ei.
CEi = Ci / Ei (2.4.1)
Această rată CE poate fi percepută ca un cost mediu pe unitatea de eficienţă. Proiectul cel
mai eficient din punct de vedere al costurilor este acel care are cel mai mic cost mediu pe
unitatea de eficienţă. Proiectele trebuie ordonate de la cel mai mare cost-eficient (cu cea mai
mică rată CE) la cel mai puţin cost-eficient (cu cea mai mare rată CE).
2) rata eficienţă-cost (EC), care este raportul dintre eficienţa rezultată din aplicarea
variantei de program i şi costul acesteia.
ECi = Ei / Ci (2.4.2)
Această rată EC poate fi percepută ca eficienţa medie pe unitatea de cost. Proiectul cu cea
mai mare unitate de cost-eficianţă este proiectul care are eficienţa medie cea mai mare pe
unitatea de cost. Cînd se utilizează această rată, proiectele trebuie ordonate de la cel cu cea mai
mare unitate de cost-eficienţă (cu cea mai mică valoare pentru EC) atîta timp cît ECi ≥ 0 pentru
orice i [16, p.545].
Tehnica analizei cost-eficacitate tinde să explice modalitatea de atingere a unui beneficiu
maxim contra unui cost minim. Economiştii Anthony E. Boardman şi David H. Greenberg
demonstreză, printr-un exemplu clasic, cum un program de servicii publice de sănătate, fiind supus
analizei cost-eficacitate, are sens în unele împrejurări, iar în altele poate să nu aibă sens. În acest
scop se analizează trei variante de proiect de sănătate pentru salvarea de vieţi (vezi tabelul 2.4.1).
Singurele costuri (măsurate) sunt cele bugetare (exprimate în u. m.), iar indicatorul de eficienţă ales
este numărul de vieţi salvate. Ratele CE arată costul mediu pentru o viaţă salvată.
Tabelul 2.4.1. Eficacitatea programelor de sănătate

Costuri şi eficienţă Programe de sănătate
74
A B C
Costuri, u. m. 100000 100000 100000
Eficienţă (număr de vieţi salvate) 10 12 15
Rata CE (cost pe viaţă salvată) 10000 8333,33 6666,66
Rata EC (vieţi salvate la 10000 u. m.) 0,1 viaţă 0,12 viaţă 0,15 viaţă
Sursa: Calculele în baza modelului furnizat de sursa [16, p.548]
Din tabelul 2.4.1 se observă că varianta C salvează cele mai multe vieţi. Nici nu contează dacă
rata este calculată ca şi cost pe viaţa salvată sau ca şi număr de vieţi salvate la 10000 u. m. Deoarece
toate variantele de proiect implică acelaşi nivel al cheltuielilor, ele pot fi percepute ca diferite
modalităţi de cheltuire a unui buget fixat.
În mod similar, grila de mărimi a proiectului este neglijată dacă nivelul eficienţei este constant
la toate variantele de proiect analizate. Acest lucru este ilustrat în tabelul 2.4.2 care prezintă tre
variante de salvare a aceluiaşi număr de vieţi şi anume 10.
Din tabelul 2.4.2 se observă că varianta B salvează cele mai multe vieţi. Nu contează dacă rata
este calculată ca şi cost pe viaţa salvată sau ca şi număr de vieţi salvate la 10000 u. m. Situaţiile în
care nivelul eficienţei este considerat ca fiind acelaşi la toate variantele de programe analizate pot fi
percepute ca moduri diferite de a atinge o eficienţă fixată.
Tabelul 2.4.2. Eficacitatea programelor de sănătate

Costuri şi eficienţă Programe de sănătate
A B C
Costuri, u. m. 500000 100000 150000
Eficienţă (număr de vieţi salvate) 10 10 10
Rata CE (cost pe viaţă salvată) 50000 10000 15000
Rata EC (vieţi salvate la 10000 u. m.) 0,02 viaţă 0,1 viaţă 0,066 viaţă
Sursa: Calculele în baza modelului furnizat de sursa [16, p.548]
Din cele menţionate putem concluziona că în cazul analizei cost-eficinţă (ACE) cu eficienţă
fixată, ACE corespunde unei simple probleme de minimizare a costurilor, în timp ce în cazul ACE
cu buget fixat ea corespunde unei probleme de maximizare a eficienţei. Ambele tabele conţin
exemple de variante dominante – prin menţinerea unei caracteristici constante se asigură că varianta
care domină în raport cu caracteristica fixată este exact aceeaşi variantă care domină şi în raport cu
cealaltă caracteristică.
Este posibil ca o variantă să o domine pe alta chiar dacă nici una dintre ele nu are acelaşi cost
sau aceeaşi eficienţă, atît timp cît ea este mai bună în raport cu ambele caracteristici. Evident
variantele dominante nu trebuie selectate. Dacă o variantă le domină pe toate celelalte, atunci ea
trebuie selectată [16, p. 549].
75
Exemplele de analiză a programelor de cheltuieli publice expuse mai sus se referă la sănătate
unde, este foarte dificil de determinat costul şi impactul acestuia asupra beneficiului obţinut. În acest
caz, rezultatul ar trebui referit la scopul atins în interesul individului şi al comunităţii. Întrucît
serviciile oferite de sectorul public sunt foarte vaste şi diverse, administrarea resurselor financiare
publice rămîne o problemă actuală.
Atît deciziile care privesc sectorul privat, cît şi cele care afectează sectorul public, pot avea
serioase consecinţe pentru perioade mari de timp. Atunci cînd consumatorii investesc în cumpărarea
de case, automobile şi, în special, în educaţie, ei aşteaptă în general să obţină beneficii şi să suporte
costuri într-o perioadă mare de timp, de ordinul anilor. Deseori, sunt realizate comparaţii între
proiecte ale căror beneficii şi costuri apar în perioade diferite de timp. În acest scop, se procedează la
actualizarea valorilor beneficiilor şi costurilor viitoare, urmărindu-se scăderea sau creşterea
preţurilor de-a lungul timpului, astfel încît toate aceste mărimi să fie evaluate în termeni comparabili,
la valoarea actuală. Deci, se pot măsura şi compara beneficiile sociale nete ale fiecărei variante de
politică publică utilizînd regula valorii actuale nete [16, p.148].
Să presupunem că statul va putea investi cele 100000 u. m. pe o perioadă de patru ani, la o
rată anuală a dobînzii de 10%, compusă anual.
În general, valoarea viitoare după un an a unei sume X este dată de formula:
W = X(1 + i) (2.4.3)
unde i – rata anuală a dobînzii [16, p. 151].

Utilizînd formula 2.4.3 vom calcula valorile obţinute la sfîrşitul fiecărui an: la sfîrşitul
primului an o valoare de 100000 u. m. * 10% = 110000 u. m.. Astfel, valoarea monedei de astăzi
valorează mai mul în viitor.
În general, dacă suma iniţială, notată cu X, este investită pentru un număr de n ani, iar dobînda
este capitalizată anual, la o rată anuală a dobînzii i, valoarea viitoare va fi:
W = X(1 + i)n (2.4.4)
Termenul (1 + i)n care reprezintă valoarea viitoare ce se va obţine prin investirea unei unităţi
monetare pentru o perioadă de n ani la o rată a dobînzii i, este numit factor de fructificare. De
exemplu, W va fi de 1,4641 u. m., conform formulei:
W = 10 u. m. (1 + 0,10)4 = 11,4641 u. m.
76
Valoarea actuală (VA) a unei sume care urmează a se obţine în n ani – notată Y – cu o dobîndă
anuală capitalizată i este [16, p.155]:
Y
VA  (2.4.5)
(1i)
n
Termenul 1/(1+i)n , care semnifică valoarea actuală aferentă valorii de 1 u. m. care se va obţine
în n ani la o rată a dobînzii i, este numit factorul valorii actuale sau factor de actualizare.
Exemplu 1.
Y
100000 
(110%)
1
Y
100000  ; Y= 100000 * 1,1 = 110000 u. m.;
1,1
Deci, VA = Y sau 100000 (suma curentă) = 110000 u. m. (suma viitoare);

Exemplu 2.
Y
100000 
(110%)
4
Y
100000  ; Y= 100000 * 1,4641 = 146410 u. m.;
1,4641
Deci, VA = Y sau 100000 (suma curentă) = 146410 u. m. (suma viitoare).

Dacă un proiect prevede obţinerea de beneficii pe mai multe perioade de timp, vom putea
calcula valoarea actuală a beneficiului total al proiectului prin însumarea valorii actuale ale
beneficiilor obţinute în fiecare perioadă. Dacă notăm cu Bt valoarea beneficiului obţinut în perioada
t, pentru t = 0, 1, 2, ..., n, valoarea actuală a beneficiului proiectului, notată VA(B) este egală cu:
VA  B  B0 1
 ...  B n 1
 Bn
(2.4.6)
(1i) (1i) (1i) (1i)
0 1 n 1 n
VA ( B )  
n
B t
(2.4.7)
(1i)
t
t 0
În mod analogic, dacă notăm cu Ct preţurile aferente perioadei t, pentru t = 0, 1, 2, ..., n,

valoarea actuală a costului proiectului, notată VA(C) este egală cu:
77
VA  C   
n
C t
(2.4.8)
(1i)
t
t 0
Valoarea actuală netă a unui proiect se obţine după următoarea relaţie:
VAN   B   C
n n
t t
(2.4.9)
(1i) (1i)
t t
t 0 t 0
Exemplu 3.
O bibliotecă urmează să achiziţioneze un nou sistem informaţional [16, p.157] care să ofere
utilizatorilor acces la un număr de baze de date on-line pentru o perioadă de cinci ani. Beneficiile
acestui nou sistem sunt estimate la 100.000 u. m. pe an, incluzînd atît beneficiile utilizatorilor, cît şi
economiile care revin bibliotecii. Costul achiziţionării şi instalării acestui sistem este de 325.000 de
u. m., iar cel al funcţionării şi întreţinerii – de 20.000 u. m. pe an. După cei cinci ani de funcţionare,
sistemul va fi scos din funcţiune şi vîndut la un preţ de 20.000 u. m. Presupunem că rata dobînzii
este de 7% şi că nu există costuri sau beneficii suplimentare.
O metodă alternativă de obţinere a valorii actuale nete a unui proiect este să se calculeze VA a
beneficiilor nete anuale (BN). Notăm cu BNt = Bt - Ct beneficiul net anual obţinut în anul t, unde t =
0, 1, 2, ..., n. Aplicînd formula (2.4.9.), valoarea actuală netă a proiectului apare ca fiind egală cu
suma valorilor actuale a beneficiilor nete anuale ale proiectului:
VAN  
n
NB t
(2.4.10)
(1i)
t
t 0
În tabelul 2.4.3 sunt prezentate beneficiile anuale, costurile anuale şi beneficiile anuale nete
calculate pentru proiectul de mai sus – achziţionarea unui sistem informatic. Utilizînd formula
(2.4.10.), se obţine valoarea actuală a beneficiilor anuale nete ale proiectului în sumă de 17.276 u. m.
Tabelul 2.4.3. Valoarea actuală netă a sistemului informatic la bibliotecă, u. m. [16, p.159]
Anu Evenimentul Beneficii anuale Costuri anuale Beneficii nete
l anuale
0 Cumpărare şi instalare 0 325.000 - 325.000
1 Beneficii şi costuri anuale 100.000 20.000 80.000
5 Lichidare 20.000 0 20.000
VA 424.280 407.004 17.276
78
Valoarea actualizată a beneficiilor totale este de 424.280 u. m., valoarea actualizată a costurilor
este de 407.004 u. m. Avînd în vedere că VAN este pozitivă, se recomandă achiziţionarea sistemului
informatic de către bibliotecă.
Metodele multicriteriale.
În ipoteza în care există pluritatea criteriilor şi imposibilitatea de a le sintetiza într-un indicator
unic, decizia va fi elucidată prin metode multicriteriale. Proiectele independente sunt astfel apreciate
în raport cu fiecare din criteriile reţinute, ceea ce antrenează mai multe clasamente ale proiectelor,
fiind dificilă stabilirea unui clasament general. Diferite metode permit degajarea unei soluţii
empirice, care ţine cont de aceste criterii diferite şi este, astfel, utilizabilă de către decidentul politic.
Odată cu lărgirea sectorului public creşte populaţia pentru servicii publice calitative. Acest
fenomen are o influenţă importantă asupra managementului financiar din sectorul public.
Cheltuirea banilor publici are drept scop prestarea serviciilor calitative, de performanţă.
Actualmente tot mai des se pune problema măsurării performanţei serviciilor publice la nivelul
administraţiilor locale.
Măsurarea performanţei este un proces obiectiv şi sistematic pentru colectarea, analiza şi
folosirea informaţiei pentru a determina cît de eficient sunt prestate serviciile asigurate de
administraţia publică locală şi sunt atinse obiectivele. Un sistem de măsurare a performanţei este
un etalon a ceea ce organizaţia consideră important şi a gradului de atingere a performanţei. Aşa
cum un bun sistem de măsurare poate conduce o organizaţie într-o direcţie pozitivă, un sistem
slab o poate conduce spre o direcţie diametral opusă. Lipsa măsurării este un obstacol major în
calea perfecţionării [52, p.139].
Un sistem de măsurare a performanţei elaborat şi administrat adecvat poate avea o serie de
avantaje pentru administraţia publică locală:
– posibilitatea de a formula politicile referitor la necesitatea şi la performanţele
serviciilor publice şi în legătură cu aceasta;
– luarea deciziilor privind alocarea resurselor pentru prestarea serviciilor;
– planificarea, evaluarea şi controlul costurilor;
– să cîştige încrederea cetăţenilor din localitate că veniturile bigetare sunt raţional
transformate în servicii utile şi calitative.
Măsurarea performanţelor este o modalitate de a demonstra cît de eficient sunt utilizate
resursele pentru prestarea serviciilor şi atingerea scopurilor. Măsurarea performanţelor [52,
p.140] în domeniul managementului financiar contribuie la îmbunătăţirea procesului bugetar,
permiţînd luarea unor decizii obiective în ceea ce priveşte alocarea şi redistribuirea resurselor
financiare publice, reducerea costurilor şi investirea fondurilor suplimentare.
79
Pentru o furnizare mai eficientă de servicii este important punerea mai bună a cheltuielilor
în concordanţă cu preferinţele colectivităţii locale.
„În cadrul politicii economice naționale

autoritățile administrației publice locale au dreptul
la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în
mod liber în executarea atribuțiilor lor”.
Carta Europeană a Autonomiei Locale,
Strasbourg, 15.X.1985, art. 9, p.1.
CAPITOLUL III
POSIBILITĂŢILE DE LĂRGIRE A BAZEI FISCALE A UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
3.1. Strategia de lărgire a bazei fiscale a unităţilor administrativ-teritoriale
Baza fiscală a teritoriului reprezintă suma veniturilor proprii (cu excepţia taxelor locale,
mijloacelor speciale şi transferurilor de la alte bugete) care rămîn direct şi integral în bugetele
locale, inclisiv defalcările de la veniturile generale de stat colectate în teritoriul respectiv [52,
p.82].
80
La etapa actuală Republica Moldova se confruntă cu o situaţie economică dificilă care se
reflectă şi în domeniul finanţelor publice locale prin acumularea de venituri mici în bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale şi dependenţa financiară a bugetelor locale de bugetul central.
Resursele financiare din cadrul bugetelor UAT au un rol primordial în satisfacerea
necesităţilor vitale ale comunităţilor locale. Sursele de venituri sunt formate din venituri
colectate în teritoriu şi transferuri de la bugetul de stat. Lipsa unei politici bugetar-fiscale
coerente privind dezvoltarea durabilă a UAT duce la o stare de incertitudine, autonomie locală
redusă şi reforma lentă a descentralizării financiare şi fiscale. Procesul birocratizat de bugetare
limitează participarea comunităţilor în planificarea veniturilor locale, în cosecinţă, este limitată
implicarea autorităţilor locale în eficienţa utilizării resurselor publice. În acest domeniu s-au
desfăşurat un şir de reforme, însă nu s-a reuşit formarea unui tip nou de relaţii dintre autorităţile
publice centrale şi cele locale bazat pe valorile participării democratice şi pe furnizarea eficientă
a serviciilor locale [54, p.103].
Analizînd evoluţia veniturilor bugetelor UAT de ambele nivele în perioada 2004-2009
(vezi tabelul 3.1.1) putem menţiona că veniturile proprii se menţin la acelaş nivel. Reeşind din
datele prezentate în tabelul 3.1.1 putem concluziona că sistemul fiscal local stabilit de legislaţie,
în majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale, nu oferă posibilitatea unei autonomii financiare
reale, astfel încât conducătorii APL să aibă posibilitatea unei iniţiative reale de modernizare sau
perfecţionare a autoadministrii la ambele nivele pentru periopada 2004-2009.
Planificarea finanţelor publice reprezintă o parte componentă a politicii financiare a
statului. La elaborarea bugetului al unităţii administrativ-teritoriale, politica financiară a acesteia
este în funcţie de priorităţile la nivel macro [46, p.33].
Tabelul 3.1.1. Evoluţia veniturilor bugetelor UAT de ambele nivele în perioada 2004-2009,
executat
Tipuri de venituri UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Venituri totale mil. lei 2846,2 3923,1 5260,6 5805,6 6649,2 6745,7
Veniturile globale (fără mil. lei 1894,4 2131,2 2429,0 2690,2 2893,1 2615,4
granturi, transferuri,
% 66,56 54,32 46,17 46,34 43,51 38,77
fonduri şi mijloace
speciale)
Venituri generale de stat mil. lei 513,8 572,5 731,7 914,0 649,3 438,0
% 18,05 14,59 13,91 15,74 9,77 6,49
Venituri proprii ale mil. lei 1380,6 1558,7 1697,3 1776,2 2243,8 2177,4
UAT % 48,51 39,73 32,26 30,59 33,75 32,28
Transferuri de la mil. lei 865,9 1644,5 2634,1 2917,6 3493,7 3915,6
bugetul de stat % 30,42 41,91 50,07 50,25 52,54 58,05
Mijloace speciale mil. lei 78,6 142,3 190,9 190,3 253,5 204,9
% 2,76 3,63 3,63 3,28 3,81 3,04
81
Fonduri speciale mil. lei 4,2 4,9 6,0 6,0 8,8 9,8
Granturi mil. lei 3,1 0,2 0,6 1,5 0,1 0,0
Unităţile administrativ-teritoriale au o bază fiscală slabă şi depind de transferurile de la

bugetul de stat. Sunt unităţi administrativ-teritoriale starea financiară a cărora este lentă şi
instabilă, şi depind totalmente de suportul financiar din partea statului.
Baza fiscală a unităţilor administrativ-teritoriale în perioada 2004-2009 se caracterizează
printr-o descreştere (vezi figura 3.1.1). Ponderea veniturilor globale (fără granturi, transferuri şi
mijloace speciale) de la 66,56% în anul 2004 descreşte la 38,77% în anul 2009.
Sursele de venituri ale bugetelor UAT şi mărimea lor sunt diferite în raport cu nivelul de
acoperire a cheltuielilor de bază a UAT. Deci, putem concluziona că satele (comunele) cu o bază
fiscală slabă îşi acoperă cheltuielile preponderent din transferuri.
Majoritatea APL de nivelul întâi nu dispun de sursele necesare de venituri pentru a-şi
acoperi cheltuielile planificate. Deci, majoritatea APL de nivelul întâi sunt în mare măsură
dependente de transferuri de la bugetul de stat. Au un gradul scăzut de autonomie locală şi
competenţe foarte reduse de care dispun, pentru a răspunde necesităţilor cetăţenilor la nivel local.
Fig.3.1.1. Structura veniturilor globale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în

perioada 2004-2009, %
Fig.3.1.2. Evoluţia veniturilor generale de stat şi a veniturilor proprii ale unităţilor administrativ-
teritoriale în perioada 2004-2009, mil. lei
Sursa: Elaborată în baza datelor Ministerului Finanţelor
82
Veniturile proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi, depăşesc
cu mult transferurile de la bugetul de stat şi veniturile generale de stat.
Veniturile încasate de la contribuabili în bugetele locale nu sunt totdeauna transparente
pentru administraţiile publice locale. Administraţiile locale nu sunt informate despre sumele
colectate în teritoriile lor, fapt care influenţează negativ motivaţia organelor publice locale de a-
şi suplimenta veniturile proprii, fiind încurajate chiar să-şi subestimeze veniturile colectate.
Aceste împrejurări contribuie la subestimarea veniturilor proprii în localităţile gestionate prost şi
la suprimarea iniţiativei în acele localităţi unde activitatea este mai eficientă şi se formează o
bază fiscală temeinică. Pentru înlăturarea acestui neajuns, este necesar ca mijloacele acumulate
în teritoriul respectiv de la veniturile generale de stat să fie transparente pentru administraţiile
publice locale. În asemenea situaţii, unele localităţi ar prefera să nu primească transferuri din
fondul de susţinere financiară a teritoriilor, ci să le rămână o parte considerabilă din veniturile
colectate în teritoriu, care le-ar asigura un nivel mai înalt decât cel minim necesar de finanţare.
Aceasta ar contribui la consolidarea descentralizării fiscale la nivelul teritoriilor [54, p.67].
Moldova [54, p.158].
Insuficienţa resurselor financiate pe parcursul perioadei 2004-2009 a avut o influenţă
negativă asupra potenţialului de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale în Republica
Moldova. În majoritatea teritoriilor a scăzut nivelul de trai.
În baza unităţii administrativ-teritoriale Drochia s-a încercat s-ă se evidenţieze aceste
realităţi. Ponderea veniturilor proprii în raionul Drochia este sub media pe unităţile
administrativ-teritoriale de ambele niveluri din Republica Moldova, constituind 20,32% în anul
2009, 21,58% în anul 2008, 25,11% în anul 2007 şi 28,99% în anul 2006, iar ponderea
transferurilor din contul fondului de susţinere financiară a UAT reprezintă 73,62% în anul 2009,
68,57% în anul 2008, 64,40% în anul 2007 şi 59,85% în anul 2006 (vezi tabelul 3.1.2).
Veniturile proprii în bugetul raionului Drochia au scăzut în 2008 cu 3,53% faţă de anul
2007 și cu 1,26% în anul 2009 faţă de anul 2008. Baza fiscală în teritoriu se reduce cu 30,35%
în anul 2009 faţă de anul 2004. Prin urmare, această situaţie nu face decît să sporească dependeţa
de transferuri a autorităţii publice locale Drochia de administraţia publică centrală. Deci, în
perioada 2004-2009 transferurile de la bugetul de stat au crescut cu 29,62%.
83
Venuturile provenite din defalcările de la veniturile generale de stat au scăzut cu 5,25% în
anul 2009 faţă de anul 2004, iar în perioada 2007-2008 se menţin la acelaş nivel. Defalcările de
la veniturile generale de stat au drept scop corectarea unor dezechilibre bugetare în teritorii.
Impozitul pe bunurile imobiliare este o sursă importantă de venit pentru bugetele UAT.
Unicul impozit ce poate asigura bugetului local cu surse rezonabile este impozitul pe bunurile
imobiliare, care este un impozit local şi reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea
bunurilor imobiliare. Totuşi, acesta va putea fi eficient aplicat odată cu evaluarea cadastrală a
bunurilor imobiliare, în care se va impozita valoarea imobilelor după preţul pieţei, ceea ce va
majora substanţial veniturile locale.
Începînd cu anul 2007 s-a implementat un nou sistem de impozitare în funcţie de evaluarea
bunurilor imobiliare impozabile la valoarea de piaţă. La prima etapă a acestui sistem s-a aplicat
impozitul pe bunurile imobiliare, cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe, achitate de către
persoanele fizice. În anul 2009 în bugetul raionului Drochia de ambele niveluri acest impozit a
constituit 334,9 mii lei [vezi Anexa 26].
Tabelul 3.1.2. Evoluţia veniturilor bugetului raionului Drochia de ambele nivele în perioada
2004-2009, executat
Tipuri de UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009
venituri
Venituri totale mii 49667,0 71497,0 99411,6 109422,3 136645,2 145525,75
lei
Veniturile globale mii 26850,6 32025,1 36374,4 35403,6 37987,6 34509,6
(fără transferuri, lei
fonduri şi % 54,06 44,79 36,59 32,36 27,80 23,71
mijloace speciale)
Defalcări de la mii 4298,4 6239,4 7553,6 7929,3 8499,3 4942,05
veniturile lei
generale de stat % 8,65 8,73 7,60 7,25 6,22 3,40
Venituri proprii mii 22552,2 25785,7 28820,8 27474,3 29488,3 29567,55
lei
% 45,41 36,07 28,99 25,11 21,58 20,32
Transferuri de la mii 21769,2 37115,6 59496,86 70467,4 93703,41 107132,54
bugetul de stat lei
% 43,83 51,91 59,85 64,40 68,57 73,62
Mijloace speciale mii 1047,2 2325,8 3496,4 3506,4 4880,68 3780,38
lei
% 2,11 3,25 3,52 3,20 3,57 2,60
Fonduri speciale mii - 30,5 43,9 44,9 73,50 103,23
lei
Sursa: Elaborat în baza datelor Direcţiei Generale Finanţe, Drochia
84
În tabelul din Anexa 26 este prezentată evoluţia veniturilor din impozitul pe bunurile
imobiliare ale bugetului raionului Drochia de ambele nivele în perioada 2004-2009.
Ponderea impozitului funciar în veniturile de bază ale bugetului raionului Drochia
reprezintă 22,28% în anul 2009, înregistrîndu-se o descreştere cu 9,42% faţă de anul 2004, iar
impozitul pe bunurile imobiliare în perioada 2004-2009 se menţine la acelaş nivel.
Pentru lărgirea bazei fiscale este necesar de stabilit normativele procentuale de defalcări de
la veniturile generale de stat în bugetele locale pentru o perioadă mai lungă de timp (de la 3 pînă
la 5 ani), deoarece acestea la rîndul lor reprezintă surse garantate de venituri.
Legea privind finanţele publice locale trebuie să indice normativele de defalcări de la
veniturile generale de stat şi pentru bugetele locale de nivelul I, dar nu numai pentru bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul II, deoarece mecanismul existent al defalcărilor este
în favoarea bugetului raional, dar nu şi a bugetului local.
Pentru creşterea bazei fiscale a teritoriilor, conform Legii privind finanţele publice locale
s-a decis ca impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător să fie lăsat integral în teritoriul
raionului cu excepţia municipiilor Bălţi şi Chişinău, iar taxa pentru folosirea drumurilor de către
autovehiculele, înmatriculate în Republica Moldova, pentru toate UAT.
Dezvoltarea economică locală [54, p.159] este un concept complex, semnificînd pentru
diferite APL diferite obiective şi activităţi. Indiferent, însă, de conţinut, esenţa dezvoltării
economice locale este determinată de procesul prin care APL îşi gestionează resursele de care
dispune, intrînd în relaţii economice cu sectorul privat şi / sau cu alte APL în scopul creării de
noi locuri de muncă şi stimulării activităţii economice într-o UAT bine determinată. În acest
context, APL are un rol important în promovarea proceselor generatoare de creştere economică
locală. Problema privind rolul APL în asigurarea dezvoltării economice locale şi în ridicarea
preocupări atăt pentru guvernul central, cît şi pentru autorităţile publice locale din Republica
Moldova. Este necesar de îmbunătăţit baza fiscală a UAT.
Căile de majorare a bazei fiscale pot fi: stimularea activităţii economice, în special prin
încurajarea investiţiilor şi dezvoltării micului business în teritorii prin introducerea tehnologiilor
noi; asigurarea stabilităţii şi previzibilităţii veniturilor publice, în special a încasărilor fiscale prin
ridicarea disciplinei fiscale a contribuabililor; crearea locurilor de muncă, susţinerea agriculturii,
acordarea facilităţilor fiscale, etc.
3.2. Descentralizarea fiscală şi autonomia financiară – cale sigură de egalizare a

veniturilor publice locale
85
Problema centralizării şi descentralizării în administraţia publică s-a pus şi se pune în orice
stat, indiferent de structura sa, de forma de guvernământ şi de regimul politic. Orice stat are rolul
nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci şi de a-i rezolva interesele atât de
diferite de la o persoană la alta sau de la un grup de indivizi la altul. Pentru a-şi îndeplini acest
rol, statul îşi împarte teritoriul şi populaţia aflată pe acesta în anumite zone de interese, pe baza
diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc. Aceste zone mai mici sau mai mari, sunt
unităţile administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: judeţ, ţinut,
regiune, oraş, comună, etc.
În toate aceste unităţi administrativ-teritoriale statul a creat autorităţi publice, care să-l
reprezinte şi să acţioneze în acestea pentru realizarea intereselor sale, dar şi ale locuitorilor
respectivi. În acelaşi scop, statul a creat autorităţi şi la nivel central, care să-l reprezinte şi să
asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel şi care apar ca ceea ce este comun şi
general tuturor zonelor de interese.
În orice ţară sunt două categorii de interese: unele care au un carecter cu totul general
privind totalitatea cetăţenilor, întreaga colectivitate şi altele care sunt speciale unei anumite
localităţi. Pentru armonizarea acestor categorii de interese statul a creat regimuri juridice sau
instituţii speciale, fiecare dintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai puţin
corespunzătoare situaţiilor concrete.
Centralizarea în administraţia publică înseamnă în plan organizatoric, subordonarea ierhică
a autorităţilor locale faţă de cele centrale şi numirea funcţionarilor publici din conducerea
autorităţilor locale de către cele centrale, iar în plan funcţional, emiterea actului de decizie de
către autorităţile centrale şi executarea lui de către cele locale.
Centralizarea asigură o funcţionare coordonată, promptă şi eficientă a serviciilor publice.
Funcţionarea pe principiul subordonării ierarhice a serviciilor publice are drept consecinţă
înlăturarea suprapunerilor de acelaşi nivel, precum şi a paralelismelor. Conducerea centralizată,
în principiul subordonării ierarhice asigură pe planul exercitării dreptului de control, mai multe
trepte de efectuare a controlului şi de luare a măsurilor legale corespunzătoare, fapt ce se
constituie în garanţii suplimentare pentru apărarea intereselor celor administraţi.
Pe lângă avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administraţia publică are şi unele
dezavantaje. În regimul organizării şi funcţionării centralizate a administraţiei publice interesele
locale nu-şi pot găsi o rezolvare optimă, deoarece autorităţile centrale nu pot cunoaşte în
specificitatea lor aceste interese care diferă de la o localitate la alta.
Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii publice de interes
local are ca urmare supraaglomerarea autorităţilor centrale ceea ce duce la rezolvarea cu
86
întârziere şi superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ şi mai bine de către
autorităţile locale.
Noţiunea descentralizării are o accepţiune largă şi una restrânsă. În sens larg, prin
descentralizare se înţelege orice transfer de atribuţii din plan central în plan local. În sens
restrâns, descentralizarea este legată de procedeul de realizare a acesteia, respectiv
descentralizatea teritorială prin transferul de atribuţii către unităţile administrativ-teritoriale, şi
descentralizarea pe servicii prin desprinderea unor servicii publice din competenţa centrală sau
locală şi oferindu-li-se o organizare autonomă.
Descentralizarea este menită să permită autorităţilor locale să se autoconducă, acestea
fiind, totodată, controlate de organele centrale în limitele şi conform procedeelor stipulate prin
lege.
Principalele tipuri de descentralizare sunt:
– descentralizare politică;
– descentralizare administrativă;
– descentralizare fiscală.
Descentralizarea politică implică conferirea către cetăţeni a unei puteri mai mari în
procesul de luare a deciziilor, în particular acest lucru întâmplându-se prin derularea de procese
democratice. Succesul descentralizării politice depinde de o serie de componente cheie, cum ar
fi: reforme constituţionale sau statutare, existenţa pluralismului politic, întărirea corpurilor
legiuitoare şi a unităţilor politice locale. De obicei, descentralizare politică determină baza
apariţiei şi dezvoltării unor numeroase sarcini administrative la nivelul sectorului public.
Descentralizarea în administraţia publică este un regim juridic în care rezolvarea
problemelor locale nu se mai face de funcţionari numiţi de la centru ci de către cei aleşi de
corpul electoral. În acest regim administrativ, statul conferă unor autorităţi publice şi dreptul de
exercitare a puterii publice în unele probleme. Acest regim juridic se fundamentează în plan
material pe un patrimoniu propriu al unităţilor administrativ-teritoriale, distinct de cel al statului,
care asigură mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale.
Descentralizarea administrativă constă în recunoaşterea personalităţii juridice unităţilor
administrativ-teritoriale, existenţa autorităţilor publice care le reprezintă şi care nu fac parte
dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum şi transferarea unor servicii publice din
competenţa autorităţilor centrale către cele locale.
Descentralizarea administrativă reprezintă un proces continuu, progresiv, care evoluează
odată cu extinderea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea
gestionării eficiente a serviciilor publice aflate în responsabilitatea acestora [12, art.9].
87
Gradul descentralizării administrative depinde de numărul serviciilor publice date în
competenţa autorităţilor locale. Cu cât numărul acestora este mai mare cu atât va fi mai mare
descentralizarea. Descentralizarea în administraţia publică depinde şi de modul cum sunt
organizate autorităţile publice locale şi raporturile lor cu cele centrale. Gradul descentralizării
administrative depinde şi de forma în care se exercită tutela administrativă (controlul special
efectuat de autoritatea centrală).
Într-o descentralizare administrativă se pot rezolva în condiţii mai bune interesele locale,
serviciile publice locale putând fi conduse mai bine de către autorităţile locale într-un regim în
care acestea nu au obligaţia să se conformeze ordinelor şi instrucţiunilor de la centru. Măsurile şi
deciziile pot fi luate mai operativ de către autorităţile locale iar resursele materiale şi financiare
şi chiar forţa de muncă pot fi folosite cu mai mare eficienţă şi să răspundă unor nevoi prioritare
pe care autorităţile locale le cunosc mai bine decât autorităţile centrale.
Evoluţia guvernării pe plan european şi mondial în ultima jumătate de secol a conturat o
tendinţă certă – descentralizarea administraţiei publice şi consolidarea autonomiei locale.
Tradiţiile de guvernare în ţările dezvoltate au creat ideea potrivit căreia „Comunităţile puternice
fac o naţiune puternică şi nu invers” iar experienţa seculară a confirmat eficienţa funcţionării
administraţiei publice locale în condiţiile autonomiei. În prezent autonomia locală este văzută ca
un factor de menţinere a păcii şi stabilităţii politice, element indispensabil în definitivarea
viitoarei organizări politice şi economice a continentului european [54, p. 9].
Descentralizarea teritorială – formă a descentralizării administrative. În cazul
descentralizării teritoriale teritoriul statului este împărţit în circumscripţii administrative, în care
funcţionează autorităţi administrative locale, care se bucură de o oarecare independenţă faţă de
autoritatea centrală. Astfel, anumite servicii publice locale sunt scoase din competenţa
autorităţilor centrale şi date în competenţa autorităţilor locale descentralizate, care le girează în
circumscripţiile în care au fost alese.
Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmăreşte impulsionarea si diversificarea
activitaţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea
şomajului şi nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai.
Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate
de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi actori (privaţi,
publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin
valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de
viaţă.
88
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea
întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, calitatea
mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educaţie, învăţământ, cultură, etc.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct în cadrul politicilor regionale şi se refera la
urmatoarele aspecte:
 înlăturarea/diminuarea sărăciei în zonele rurale;
 echilibrarea oportunitatilor economice şi a condiţiilor sociale dintre mediul urban
şi cel rural;
 stimularea iniţiativelor locale;
 păstrarea patrimoniului spiritual şi cultural.
În tabelul 3.3.1 sunt prezentate regiunile de dezvoltare funcţionale pe teritoriul Republicii
Moldova.
Tabelul 3.3.1. Regiunile de dezvoltare [11, art.3]

Regiunile de dezvoltare Unităţile administrativ-teritoriale
Municipiul Bălţi, raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ,
Nord
Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei, Soroca
Raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti,
Centru Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti,
Ungheni
Raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia,
Sud
Leova, Ştefan Vodă, Taraclia
Unitatea teritorială
-
autonomă Găgăuzia
Municipiul Chişinău -
Unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, inclusiv
Transnistria
municipiile Tiraspol şi Bender
Principiile de bază ale susţinerii dezvoltării regionale sînt [11, art.2]:

– eficienţa - buna utilizare a resurselor naturale, umane, financiare şi a celor de
producţie pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
– echitatea - drepturi egale de acces la valorile economice, sociale şi culturale pentru
toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de locul lor de trai;
– durabilitatea - caracterul viabil din punct de vedere tehnic, financiar şi
instituţional al măsurilor, programelor şi proiectelor, finanţate, de dezvoltare
regională;
– planificarea - elaborarea şi efectuarea, în concordanţă cu Strategia naţională de
dezvoltare şi strategia de dezvoltare regională, a măsurilor, programelor şi
89
proiectelor de dezvoltare regională, care au obiective, priorităţi şi mecanisme clar
definite;
– coordonarea - concordarea, atît la nivel naţional, cît şi la nivel regional, a
măsurilor şi obiectivelor pentru susţinerea dezvoltării regionale;
– parteneriatul - cooperarea autorităţilor publice centrale şi locale, sectorului public
şi privat, societăţii civile în activitatea de planificare, elaborare şi implementare a
măsurilor privind susţinerea dezvoltării regionale;
– transparenţa - claritatea în procesele alocării, distribuirii şi utilizării mijloacelor
pentru realizarea strategiilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.
Procesul de descentralizare constituie elementul principal al reformei administraţiei
publice indiferent de modul de delimitare teritorială şi de organizare administrativă a Republicii
Moldova. În cadrul reformei teritorial-administrative din anul 1998, precum şi antireformei din
anul 2003 nu s-a reuşit realizarea unui proces eficient de descentralizare a serviciilor bazat pe
principiul subsidiarităţii şi descentralizării fiscale şi orientat spre oferirea serviciilor de calitate
populaţiei.
În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) transferul de putere şi resurse
reflectă tendinţa de descentralizare, iniţiată în anii 70 ai secolului trecut care asigură
independenţa administrativă şi financiară a autorităţilor locale.
Descentralizarea fiscală reprezintă componenta de bază a fenomenului descentralizării.
Descentralizarea fiscală conţine mai multe elemente de guvernare, inclusiv distribuirea echitabilă
a surselor de venituri şi prestarea serviciilor publice în mod transparent, eficient şi responsabil.
Elementele de bază ale descentralizării fiscale sunt:
 transmiterea responsabilităţilor de prestare a serviciilor publice de la
administraţia centrală către autorităţile publice locale;
 împuternicirea autorităţilor publice locale de a colecta veniturile din sursele
proprii pentru finanţarea acestor servicii.
Principiile descentralizării şi autonomiei locale, datorită importanţei lor şi ratificării în anul
1996 de către Republica Moldova a Cartei Europene a exerciţiului autonom al puterii locale, au
fost acceptate ca valoare universală a guvernării locale. În Republica Moldova de la obţinerea
independenţei şi până în prezent au fost întreprinse mai multe acţiuni de reformare a
administraţiei publice. Însă caracterul lor controversat, absenţa continuităţii şi incertitudinea
obiectivelor aspirate nu au permis avansarea spre autonomia locală reală. Până în prezent, efectul
legilor adoptate în vederea redistribuirii funcţiilor s-a axat preponderent pe transferul de sarcini
şi responsabilităţi, şi mai puţin, pe alocarea corespunzătoare a resurselor necesare executării lor.
În acelaşi timp, perspectiva europeană încurajează reforma administraţiei publice din Republica
90
Moldova. Una din priorităţile ei ţine de aria financiară, care poate fi realizată prin
descentralizarea fiscală. Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată de Parlamentul
Republicii Moldova, subliniază că o veritabilă autonomie locală este esenţială pentru democraţie,
iar autonomia locală adevărată este posibilă numai în condiţiile independenţei şi autonomiei
financiare.
Consolidarea autonomiei locale poate avea loc doar în cadrul unui proces de colaborare
dintre autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale, comunităţile locale, societatea
civilă şi sectorul privat, organizaţiile naţionale şi internaţionale [54, p.9].
Autonomia locală este forma modernă de exprimare a distribuirii împuternicirilor între
Guvernul central şi guvernele locale. Opţiunea generală pentru descentralizarea răspunderilor,
pentru asigurarea serviciilor publice locale către autorităţile locale şi pentru transferul
competenţelor decizionale privind realizarea resurselor necesare în acest scop are la bază
serioase raţiuni de eficienţă economică şi de echitate socială.
Descentralizarea se bazează pe următoarele principii:
 administrarea locală autonomă;
 finanţe publice locale stabile;
 un mecanism clar şi echitabil al transferurilor;
 competenţe şi atribuţii;
 asigurarea şi certitudinea referitor la mărimea bugetului şi a capacităţii finan-
ciare.
Aceste principii necesită existenţa unui cadru legislativ, pe care Moldova în prezent şi-l
creează. Astfel, Constituţia Republicii Moldova, adoptată în 1994, a stabilit autonomia
administrativă locală ca pe un principiu de bază al guvernării [1, art. 109].
Dar tărăgănarea reformei administrative, a cadrului ei legislativ a împiedicat autorităţile
locale să înainteze spre progres; s-a simţit o stagnare, o incapacitate de a rezolva problemele
acute cu caracter economico-social la nivel local, dar de aici şi la nivel republican. Această stare
de stagnare, ba chiar şi de regres în unele privinţe, nu poate să nu trezească nemulţumire în
rândurile populaţiei.
Republica Moldova, ca şi celelalte ţări din Europa de Est şi cea Centrală, vine dintr-un
regim totalitar, de la un sistem hipercentralizat şi superetatizat, croindu-şi calea spre un sistem
democratic de guvernare, de la centralizare la descentralizare [52, p.53].
În anii ´30 ai secolului al XX-lea majoritatea ţărilor lumii erau adepte ale unei forme
centralizate de guvernare, însă începînd cu perioada postbelică şi pînă în prezent predomină
tendinţa de descentralizare. Această tendinţă poate fi explicată prin schimbarea structurii
91
economice a ţărilor, pe de o parte, şi prin schimbarea preferinţelor politice ale cetăţenilor ca
rezultat al experienţelor din trecut şi al noilor condiţii, pe de altă parte [42, p.205].
Un sistem politic democratic se bazează pe conceptul de democraţie locală. Condiţia
necesară şi obligatorie a democraţiei este autoadministrarea (la nivelul satelor / comunelor /
oraşelor / municipiilor).
Necesitatea autoadministrării locale reiese din mai multe considerente şi anume:
1. participarea populaţiei la elaborarea deciziilor în cadrul unei administraţii locale
este o condiţie esenţială pentru democraţie;
2. autoadministrarea teritorială este o adevărată şcoală pentru cetăţeni, graţie căreia
ei învaţă să devină adevăraţi membri ai colectivităţii, în particular, şi ai societăţii,
în general;
3. controlul exercitat de locuitorii comunităţii asupra administrării treburilor publice
este o garanţie a creşterii economice a comunităţii; lipsa controlului conduce la
deficituri bugetare, la cheltuirea averii publice şi, în final, la distribuirea cadrului
socio-economic [52, p.51].
Elementele de bază ale noţiunii de autoadministrare sunt:
 autonomia locală;
 extinderea corespunzătoare a administrării locale;
 democraţia locală.
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă ale autorităţilor
administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în
interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice [2, art.3].
Localizarea bugetului presupune existenţa unei anumite interdependenţe financiare la
nivelul entităţilor regionale, subnaţionale. Această interdependenţă constituită sub forma
autonomiei locale este o zonă care formează o comunitate separată, legal constituită, subordonată
statului şi învestită cu autoritatea de a decide total sau parţial asupra propriilor probleme de
gestiune, prin intermediul propriilor organe de administrare.
Principiile de bază ale autonomiei locală sunt:
 existenţa unor organe proprii de administrare, care reprezintă interesele
cetăţenilor;
 statul poate percepe impozite pe comunitate numai în temeiul legii;
 comunitatea poate întreprinde pe teritoriul său orice activitate considerată
dezirabilă care nu este interzisă prin lege [46, p.291].
92
Principiile autonomiei locale menţionate mai sus pot fi realizate numai în cazul existenţei
unei capacităţi de finanţare adecvată la nivel local, metodele de finanţare locală fiind sub
influenţa decisivă a statului. În acest sens, delegarea, prin legislaţia fiscală, a dreptului de a
stabili impozite către entităţile locale se realizează în limite determinate, asigurarea unui
echilibru adecvat între activităţile pe care acestea le pot desfăşura şi facilităţile fiscale de care
dispun pentru a le finanţa, toate acestea constituind regula de aur a autonomiei locale.
Necesitatea autonomiei locale se impune din următoarele:
1. reprezintă un element important al unui context instituţional specific economici de
piaţă;
2. diferenţierea regională a nevoilor şi dorinţelor reclamă nonstandardizarca tra-
tamentelor bugetare la nivel naţional, adică adecvarea bugetului la „condiţiile"
locale, şansele de satisfacere a nevoilor locale fimd mult mai mari dacă deciziile
sunt luate la nivel local;
3. administrarea unui mare număr de proiecte poate fi realizată mai avantajos, mai
eficien , dacă acestea se bazează pe un regim al autorităţii şi administraţiei descen-
tralizate (cunoaşterea condiţiilor locale, reducerea canalelor pe care elementele
bugetare trebuie să le traverseze etc [46, p.291].
Extinderea corespunzătoare a administrării locale presupune existenţa anumitor limite
referitoare la punctul până la care descentralizarea autorităţii poate fi realizată, chiar dacă aceste
limite nu pot fi stabilite cu precizie. Din acest punct de vedere descentralizarea instrumentelor de
politică bugetară poate fi efectuată până la punctul în care pentru fiecare variabilă există un
instrument, în condiţiile în care acest obiectiv nu este puternic influenţat de alte instrumente [52,
p.54].
Luînd în considerare sfera de activitate a comunităţilor locale, se pot deduce în mod
necesar raţiuni care să reclame existenţa unui anumit grad de autonomie bugetară la nivelul
comunităţii. În acest sens, pot fi zone pentru care să nu existe nici o raţiune valabilă pentru a
aplica soluţii standardizate la nivel naţional, existând însă raţiuni primordiale pentru a lua în
considerare nevoile şi interesele locale, utilizând cunoaşterea condiţiilor locale pentru a găsi cea
mai bună soluţie.
Economistul român G. Manolescu evidenţiază patru sisteme de autonomie locală (cu grade
de libertate diferite în determinarea activităţilor în diverse domenii):
a) Stipularea prin lege a obligaţiei autorităţilor locale de a realiza sau menţine anumite
tipuri de activităţi în domenii diferite. În acest caz nu există libertate de alegere, la
nivelul comunităţii, a realizării sau nerealizării, poate fi introdus un anumit grad de
libertate în deciziile vizând modalitatea dc realizare a unor activităţi;
93
b) Stabilirea prin lege a unui număr minim de activităţi sau servicii într-un domeniu dat
pentru comunităţile locale, acestea având libertatea suplimentării şi diversificării
activităţilor sau serviciilor oferite;
c) Neimpunerea prin lege a obligaţiei comunităţii de a desfăşura activităţi sau de a
presta servicii în anumite domenii, însă garantarea de către stat a realizării acestora,
decise liber de comunitate, în conformitate cu anumite norme stabilite prin lege;
d) Existenţa unor domenii în care comunităţile înseşi au iniţiativa să desfăşoare diferite
activităţi fără autorizarea vreunei legi şi fără intervenţia şi susţinerea statului [46, p.
293].
Sistemele de autonomie de la punctele “a, b, şi c” pot să se refere la legislaţia cu privire la
învăţământ, transporturi, asigurări sociale. Sistem de autonomie “d” evidenţiază
independenţa cvasitotală a comunătii locale, fiind manifestată în domeniile cultură, sport,
gospodărie edilitară. Aceste domenii se structurează sub forma unor organisme independente,
având bugetul lor propriu. Cu părere de rău aceste sisteme există teoretic, în practică, însă, în
forma lor pură ele nu există. În practică un sistem poate cuprinde elemente şi din celelalte
sisteme.
În ţările occidentale sfera de activitate a comunităţilor locale s-a extins, pe termen lung, în
condiţii în care rata de creştere a cheltuielilor bugetare centrale este mai mare decât rata de
creştere a cheltuielilor bugetare locale (primele incluzând însă şi anumite transferuri).
În majoritatea ţărilor cu economie de piaţă consolidată, funcţiile guvernamentale sunt
repartizate între autoritatea centrală şi autorităţile locale, ale căror puteri sunt fie protejate printr-
un statut. În asemenea ţări, autonomia locală are, de regulă, o semnificaţie politică, însăşi
dezvoltarea economică impunând cerinţa unei egalităţi de tratament bugetar pe zone geografice
mai întinse (de exemplu, în servicii publice, precum educaţia).
Democrația locală. Autorităţile publice locale ca organe alese sunt instituţii ale
democraţiei reprezentative, în care autoadministrarea locală este înfăptuită, de obicei, prin
intermediul unui organ corporativ. Autoadministrarea locală include şi posibilitatea organizării
unor consultări ale cetăţenilor (referendumuri locale) [52, p.55].
În baza elementelor menţionate mai sus se poate determina anume cine exercită
autoadministrarea, cum şi în ce mod.
Aceste elemente de bază ale conceptului de autoadministrare reprezintă valori recunoscute
comune care pot fi găsite în constituţiile democraţiilor europene şi în Carta Autoadministrării
Locale, adoptată de Consiliul Europei în 1985. În acelaşi timp, ele nu există în mod independent
şi exclusiv. Astfel, autonomia locală este completată de impactul autorităţilor centrale, deoarece
94
administraţia locală există în cadrul statului. Descentralizarea este menită să permită autorităţilor
locale să se autoconducă, fiind, totodată, controlate de organele centrale.
Autonomie locală în plan administrativ poate fi realizată numai prin aplicarea conceptului
de autonomie financiară. Fundamentul autonomiei locale este autonomia financiară.
Elementele autonomiei financiare sunt:
1. Resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie
proporţionale cu competenţele prevăzute de constituţie sau de lege.
2. Cel puţin o parte din resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale
trebuie să provină din taxele şi impozitele locale, al căror nivel acestea au competenţa
să-1 stabilească în limitele legale.
3. Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autorităţile
administraţiei publice locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată şi
evolutivă pentru a le permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluţia reală a costuri-
lor exercitării competenţelor acestora.
4. Unităţile administraţiv-teritoriale cu o situaţie mai grea financiară necesită instituirea
de proceduri de egalizare (nivelare) financiară sau dc măsuri echivalente, destinate să
corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a
sarcinilor fiscale care le suportă. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să
restrângă libertatea de opţiune a autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor
de competenţă.
5. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie consultate, de o manieră
adecvată, asupra modalităţilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin.
6. Subvenţiile alocate unităţilor administrativ-teritorialc trebuie, pe cât posibil, să nu fie
destinate finanţării unor proiecte specifice. Alocarea de subvenţii nu trebuie să aducă
atingere libertăţii fundamentale a politicilor autorităţilor administraţiei publice locale
în domeniul lor de competenţă.
7. În scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, autorităţile administraţiei publice locale
trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la piaţa naţională a capitalului.
8. Autorităţile unităţilor administrativ-teritorialc, care îşi exercită funcţiile lor în limita
resurselor financiare dc care dispun, urmează să-şi stipuleze măsurile prioritare care
urmează a fi finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
9. Concomitent, Guvernul Central va putea delega unele din funcţiile sau atribuţiile sale
pentru a fi exercitate de către autorităţile locale care, urmează a fi recompensate pentru
aceste activităţi prestate cu resurse financiare de la bugetul guvernului central.
95
10. În acelaşi timp, resursele financiare acumulate de către autorităţile locale nu sunt
accesibile pentru Guvernul Central şi insuficienţa de resurse financiare pentru propriile
necesităţi nu se compensează de la bugetul de Stat.
11. Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale pot crea
fonduri de rezerve şi pot aproba regulamente privind utilizarea acestor fonduri.
Fondurile de rezervă sunt destinate în special finanţării unor acţiuni sau măsuri iniţial
prevăzute la aprobarea bugetelor respective.
12. La baza bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este pus principiul echilibrului
bugetar (balanţa bugetară). Conform acestui principiu, autorităţile publice au dreptul
de a aproba şi efectua cheltuieli numai în limita resurselor financiare disponibile.
Acolo şi atunci unde şi când autorităţile publice locale nu-şi vor asigura colectarea
impozitelor preconizate, vor fi obligate, în acest caz, să-şi reducă devizul de cheltuieli.
13. Unităţile administrativ-teritoriale sunt obligate să menţină disciplina financiară în
teritoriu [2, art.9].
Sfârşitul ultimului deceniu al secolului XX a fost martorul unor încercări, diferite după
gradele de succes, de implementare a programelor de descentralizare fiscală şi evoluţie a puterii
fiscale spre nivelele inferioare ale guvernării publice, atât în ţările membre ale OCDE, cât şi în
alte ţări.
În diverse ţări descentralizarea fiscală este motivată de diferite raţionamente şi consecinţele
derivate din punctul de vedere al stabilităţii macroeconomice şi creşterii economice. În cazul
ţărilor-membre ale OCDE, descentralizarea fiscală este susţinută de argumentul că guvernele
centrale nu sunt în măsură să răspundă adecvat la cererea crescândă pentru bunurile şi serviciile
publice. Argumentul este bazat pe principiul subsidiarităţii (teorema descentralizării a lui Oates:
fiecare serviciu public trebuie furnizat de jurisdicţia ce controlează aria geografică minimă care
ar internaliza beneficiile şi costurile unei astfel de furnizări), recunoscându-se că performanţa
sectorului public poate fi consolidată prin considerarea diferenţelor locale în ceea ce priveşte
cultura, mediul înconjurător, asigurarea cu resurse naturale, factorii economici şi sociali.
Adiţional, preferinţele şi necesităţile locale sunt considerate a fi mai reuşit satisfăcute de
administraţiile publice locale decât cele centrale. Atât responsabilitatea, cât şi eficienţa alocativă
pot fi îmbunătăţite prin transferarea repartizării cheltuielilor mai aproape de sursele de venituri
şi, prin urmare, mai aproape de alegătorul median [54, p.18].
Pentru proiectarea acţiunilor de descentralizare fiscală în primul rănd sunt estimate
obiectivele situaţiei din domeniu. Deci, sarcina constă în evaluarea justă a gradului autonomiei
financiare locale.
96
Pentru măsurarea gradului de descentralizare şi a autonomiei financiare locale se va utiliza
următorii indicatori:
– ponderea cheltuielilor publice locale în totalul cheltuielilor publice;
– ponderea cheltuielilor publice locale în PIB;
– ponderea veniturilor bugetelor locale în PIB;
– ponderea veniturilor fiscale ale bugetelor locale în PIB;
– ponderea veniturilor nefiscale ale bugetelor locale în PIB.
În Republica Moldova, evoluţia ponderii indicatorilor mentionaţi mai sus pentru perioada
2004-2009 este reprezentată în tabelul 3.3.2.
Ponderea cheltuielilor publice locale în totalul cheltuielilor publice este cel mai frecvent
utilizat indicator pentru măsurarea gradului de descentralizare şi a autonomiei financiare locale.
Din datele expuse în tabelul 3.3.2 poate fi observată tendinţa de reducere a autonomiei publice
locale pentru perioada 2004-2009. Tendinţa care poate fi observată din datele prezentate în
tabelul 3.3.2 este că în anul 2004 se caracterizează prin reducerea autonomiei publice locale, iar
perioada 2004-2005 prin creşterea acesteia, pentru ca începînd cu anul 2005 să fie reluată
creşterea centralizării finanţelor publice.
Tabelul 3.3.2. Structura indicatorilor în PIB pe anii 2004-2009, în %
Anii 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ponderea cheltuielilor publice 34,67 36,02 35,20 31,56 23,39 27,51
locale în totalul cheltuielilor
publice în RM, %
Ponderea cheltuielilor publice 8,97 10,03 11,31 10,51 10,24 10,88
locale în PIB, %
Ponderea veniturilor bugetelor 6,30 9,18 10,10 9,97 10,90 11,24
locale în PIB, %
Ponderea veniturilor fiscale ale 5,01 4,60 4,84 4,77 3,74 3,63
bugetelor locale în PIB, %
Ponderea veniturilor nefiscale 0,81 0,69 0,55 0,56 0,42 0,82
ale bugetelor locale în PIB, %
Sursa: Elaborat în baza datelor Biroului Naţional de Statistică
Ponderea cheltuielilor locale în totalul cheltuielilor publice este indicatorul direct al

descentralizării fiscale şi reprezintă un indicator imperfect de măsurare a autonomiei financiare
locale. Ponderile relative pun în evidenţă, în primul rând, structura cheltuielilor publice totale şi
abia apoi autonomia nivelelor inferioare ale administraţiei în elaborarea politicii lor fiscale
curente.
97
Prin urmare, datele tabelului 3.3.2 reflectă centralismul fiscal care poate fi caracterizat prin
îmbinarea unei autonomii financiare locale reduse şi a unei dependenţe a administraţiei publice
locale de transferurile de la bugetul de stat. În acest caz, resursele transferate de la centru
administraţiilor publice locale sunt destul de însemnate şi puţine surse locale de venituri sunt
transmise jurisdicţiilor locale. Elaborarea politicilor locale poate fi limitată, guvernele locale
devenind agenţii funcţiei de cheltuieli ale centrului, iar centrul este responsabil de mobilizarea
veniturilor atât la nivel local, cât şi central.
Este necesar de menţionat că pentru extinderea descentralizării trebuie respectat criteriul
eficienţei economice, al obţinerii economiilor de scară în furnizarea serviciilor publice şi al ariei
geografice a beneficiarilor serviciului public respectiv. În acest sens, de o importanţă deosebită
este capacitatea administrativă a UAT prin care se înţelege ansamblul resurselor materiale,
instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum şi acţiunile pe
care le desfaşoara aceasta pentru exercitarea competenţelor.
Există legături strânse între bugetul administraţiei centrale şi bugetele administraţiilor
locale. Politicile financiare ale administraţiei publice centrale au influenţe destul de mari asupra
administraţiilor publice locale. Şi invers, politicile financiare ale autorităţilor locale au implicaţii
importante asupra performanţei economice şi financiare generale a unei ţări. In cele din urmă,
elaborarea şi implementarea politicilor financiare trebuie să răspundă obiectivelor şi priorităţilor
economice generale fiind, în primul rând, favorabile creşterii economice.
În sistemele moderne de administrare între descentralizarea administrativă şi reprezetarea
locală există o legătură directă şi indisolubilă care porneşte de la dreptul colectivităţilor locale de
a beneficia de autorităţi reprezentative, drept consfinţit prin statuările constituţionale şi legale.
Procesul descentralizării reprezintă o cale importantă de îmbunătăţire a eficienţei şi
performanţei la nivelul administraţiei publice şi de asemenea la transparenţa activităţilor şi a
rezultatelor.
Pentru a obţine unele rezultate reale ale descentralizării, cadrul legislativ al ţării va fi supus
modificării nu o singură dată, evoluînd concomitent cu dezvoltarea social-economică a ţării, al
cărei nivel, la etapa actuală, nu ar permite trecerea unităţilor administrativ-teritoriale la
autofinanţarea deplină.
Următoarea etapă de dezvoltare a cadrului legislativ în domeniul autonomiei locale şi a
descentralizării fiscale este condiţionată de prevederile Planului de acţiune Republica Moldova –
Uniunea Europeană, prin care Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a continua
reforma administrativă şi consolidarea autofinanţării locale în conformitate cu standardele
europene. Aceasta presupune în special respectarea principiilor stipulate în Carta Europeană a
Autonomiei Locale şi acordarea unei atenţii speciale expertizei şi recomandărilor Congresului
98
Puterilor Locale şi Regionale din Europa, inclusiv în ceea ce priveşte managementul bugetelor
locale de către administraţiile locale şi atribuirea competenţelor bugetare (resurse care să
corespundă responsabilităţilor).
La componenta autonomia financiar-fiscală în statele contemporane nu putem vorbi de o
performanţă atinsă, chiar şi pentru statele cele mai industrializate cu o economie de piaţă
adecvată. Totuşi unele tendinţe în sfera dată impun ideea unei autonomii reale pentru entităţile
locale, în ceea ce priveşte administrarea financiar-fiscală la nivelul statelor, comunelor, oraşelor,
judeţelor, municipiilor etc.
În contextul celor menţionate se impune necesitatea unei conexiuni permanente între
centru şi unităţile administrativ-teritoriale, conexiune cu implicaţii structurale fundamentale:
cooperarea interfuncţională pentru implementarea politicii, configurarea capacităţii strategice,
capabile să răspundă la provocările asociate procesului de implimentare a unei politici publice.
Cadrul analizei referitoare la raportul centralizare-descetralizare este unul din elementele
principale, ce exprimă gradul în care guvernul este implicat în menţinerea uniformităţii şi a
standardelor de calitate în cadrul prestării serviciilor publice. Asigurarea uniformităţii şi a
standardelor de calitate stabilite la nivel naţional, ce ar asigura un tratament egal al tuturor
cetăţinilor, necesită o autonomie managerială reală la nivel local. Prin urmare, transferul de
atribuţii către unităţile administrativ-teritoriale are sens doar dacă acestea sunt capabile să
rezolve mai productiv problemele apărute decît în cazul implicării centrului în chestiunile de
acest fel.
În situaţia în care fundamentul autonomiei locale este autonomia financiară,
descentralizarea financiară înseamnă instituţionalizarea unor mecanisme care ar permite accesul
autorităţilor publice locale la veniturile necesare pentru exercitarea funcţiilor ce le revin, precum
şi asigurarea stabilităţii financiare a fiecărei UAT.
Aceasta presupune transmiterea de la autorităţile administraţiei publice centrale către cele
locale, în primul rînd, a dreptului de decizie în privinţa determinării bazei impozabile şi în al
doilea rînd, a dreptului la decizii privind căile de utilizare a venitului, fără coordonarea excesivă
cu centrul. Fiecare unitate administrativ-teritorială are dreptul, în cadrul politicilor economice
naţionale, la deţinerea autonomă şi liberă a unor resurse proprii suficiente, de care pot dispune în
mod liber în exercitarea atribuţiilor lor.
Realizarea unei autonomii financiare efective în plan local presupune reducerea rolului
autorităţilor centrale în stabilirea cuantumului şi categoriilor de venituri fiscale şi nefiscale la
nivel local, în utilizarea veniturilor locale, deci în stabilirea priorităţilor privind orientarea şi
efectuarea cheltuielilor şi în ceea ce priveşte exercitarea coordonării administrative asupra
aparatului fiscal pe plan local. Rolul statului, ca autoritate centrală, apare în cadrul determinării
99
politicii generale de dezvoltare a autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice locale, în
generarea de experienţă şi sprijin pentru consolidarea instituţională a aparatului fiscal subordonat
autorităţilor locale.
Pentru asigurarea consolidării autonomiei locale, implicit a autonomiei financiare a
unităţilor administrativ-teritoriale este necesar elaborarea unor politici publice care prin
consolidarea descentralizării fiscale ar oferi posibilităţi reale pentru asigurarea dezvoltării
economice a unităţilor administrativ-teritoriale.
Este necesar promovarea unor politici manageriale pentru autorităţile publice locale, în
vederea asigurării acestora cu personal calificat şi competent în ceea ce priveşte administraţia
publică locală.
Delimitarea competenţelor autorităţilor publice de diferite nivele să fie asigurată în aşa fel,
încât acestea să se suplinească şi să nu să se dubleze sau să se repete.
În concluzie menţionăm că descentralizarea fiscală ar spori responsabilitatea administraţiei
publice locale pentru întărirea bazei fiscale a teritoriilor. În Republica Moldova are loc o scădere
continuă a potenţialului economic în majoritatea teritoriilor şi în această situaţie bugetului de stat
îi revine rolul de distribuire a veniturilor între diferite teritorii în scopul minimizării diferenţelor
fiscale. Autonomia reală la nivel regional este o schimbare spre bine, cu un potenţial economico-
financiar capabil să relanseze economia teritoriilor.
100
„Născuți pentru a consuma”.
Horațiu
CAPITOLUL IV
PARTICULARITĂȚILE EVALUĂRII CHELTUIELILOR BUGETARE PENTRU
UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE
4.1. Esenţa cheltuielilor specifice (normative)
Cheltuielile specifice sunt partea fondului bănesc public prin care autoritatea publică locală
poate asigura îndeplinirea (implementarea) sarcinilor constituţionale de stat.
Cheltuielile specifice (normative) calculate pe cap de locuitor, în cazul Republicii
Moldove, sunt determinate de către Ministerul Finanţelor pentru elaborarea bugetului anual al
UAT.
Cheltuielile specifice pe cap de locuitor sunt determinate ca mărime medie de cheltuieli
statale pe cap de locuitor în ţară.
Dacă există sau apar sarcini suplimentare pentru autorităţile administraţiei locale
determinate de normele legale, atunci cheltuielile specifice pe cap de locuitor trebuie să fie
majorate.
În Republica Moldova, funcţionarea sistemului bugetar local ca parte componentă a
sistemului bugetar şi a procesului bugetar general este determinată, în temei, de legea privind
Finanţele Publice Locale nr. 397-XV din 16 octombrie 2003, cu modificări şi completări şi de
Notele Metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a
101
proiectelor de buget pentru anul de planificare bugetară şi a estimărilor pe următorii doi ani
bugetari, conform Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM).
În articolul 7 al Legii privind Finanţele Publice Locale se stipulează că în bugetele
unităţilor administrativ – teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor
publice şi serviciilor publice din UAT respectivă.
Cheltuielile anuale ale bugetelor UAT se aprobă de autoritatea reprezentativă şi
deliberativă respectivă numai în limita resurselor financiare disponibile. Această prevedere nu
are efect în cazul angajării împrumuturilor.
Cheltuielile aprobate (certificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă
limite maxime care nu pot fi depăşite.
Contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de
către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul
limitelor aprobate (rectificate).
De asemenea menţionăm, că în sistemul bugetelor UAT (vezi art.8 al Legii privind
Finanţele Publice Locale) are loc delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor publice
între bugetele UAT în temeiul Legii privind Administrarea Publică Locală (APL).
Legea privind Finanţele Publice Locale stipulează aceste delimitări, indicând cheltuielile
concrete (determinate)necesare de a fi finanţate de către fiecare buget al structurilor UAT de
nivelul I şi de nivelul II:
Nivelul I
- de la bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), cu excepţia
municipiilor Bălţi şi Chişinău.
Nivelul II
- de la bugetele raionale;
- de la bugetul Central al Unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special;
- de la bugetul municipal Bălţi;
- de la bugetul municipal Chişinău.
4.2. Particularităţile generale de evaluare a cheltuielilor bugetelor UAT
La elaborarea bugetelor UAT, pentru cheltuieli trebuie să fie respectate un şir de

particularităţi generale, şi anume:
1. Actele normative şi legislative în vigoare, care reglementează activitatea domeniilor
respective.
102
2. Obiectivele şi Priorităţile Programelor de Stat, raionale şi locale. Menţionăm, că
actualmente pentru Republica Moldova prioritar este Programul Naţional „Satul
Moldovenesc”, Programele raionale şi locale „Satul Moldovenesc”.
3. Datele Biroului Naţional de Statistică la situaţia din 1 ianuarie a anului precedent de
planificare bugetară privind numărul de populaţie şi structura demografică a acesteia
pe fiecare UAT.
4. Planificarea strategică a cheltuielilor la nivel local se efectuează ţinând cont de
prevederile Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM).
Notă: CCTM pe anii 2005-2007 a fost aprobat de Guvernului la 28 aprilie 2004.
În scopul procesului de planificare bugetară autorităţile publice locale
implementează planificare strategică a bugetului pe o perspectivă de 3 ani prin
introducerea cadrului de cheltuieli pe termen mediu la nivel local.
5. Cheltuielile se grupează pe funcţii în baza clasificaţiei funcţionale a cheltuielilor
bugetare.
6. La baza calculării normativelor de cheltuieli stă principiul „per capita” ca
indicator principal, care se ia în calcul la estimarea volumului de cheltuieli la fiecare
grupă de cheltuieli.
7. Calcularea de cheltuieli pe categoriile economice se întocmeşte în conformitate cu
normele specifice, stabilite prin acte normative în vigoare (statele tip de personal,
norme de alimentaţie, medicamente, materiale didactice, inventar şi echipament etc.)
8. La planificarea cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi serviciilor se ţine cont de
tarifele curente şi de indicele general de creştere a preţurilor de consum ( I. G. P. C.) în
raport cu anul precedent.
9. Cheltuielile pentru remunerarea muncii se estimează şi se includ în bugetele UAT,
conform condiţiilor în vigoare la momentul elaborării propunerilor de buget (de
exemplu, majorarea salariilor etc.).
10. La estimarea cheltuielilor pentru contribuţii la Bugetul Asigurărilor Sociale de
Stat (BASS) pentru anul bugetar se aplică tariful indicat în Direcţiile de Politică
bugetar-fiscală pentru anul de elaborare bugetară şi aprobat de Parlament în Legea
BASS pe anul de plan bugetar.
Notă: Pentru anul fiscal 2005 contribuţia în BASS este de 27%; pentru, anul 2006 de
26%; pentru anul 2007 – de 25% şi pentru anul 2008 – de 24%, faţă de cheltuielile de
remunerare a muncii la care se calculează aceste contribuţii.
103
11. Cota primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) stipulată în
legislaţie faţă de cheltuielile de remunerare a muncii la care se calculează aceste
prime.
Notă: În anul fiscal 2005 cota primelor pentru AOAM este de 2%; în anul 2006 –
2%; în anul 2007 – 2%; şi în anul 2008 – 2%, conform elaborării bugetului în baza
CCTM.
12. Începând cu anul bugetar 2006 se planifică cheltuieli pentru „Formarea
profesională”.
În conformitate cu art. 213 din Codul Muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din
28 martie 2003 şi Hotărârii Guvernului nr. 845 din 26 iulie 2004 „Cu privire la
perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici”, la estimarea cheltuielilor pe
categorii economice pentru anul bugetar 2006 şi CCTM se prevăd mijloace necesare
în acest scop la articolul 113 alin.21 „Formarea profesională”.
13. La elaborarea bugetului UAT, în partea de cheltuieli se includ numai sumele de
cheltuieli calculate pentru activitatea în anul respectiv planificat.
Notă: Nu se includ datoriile creditoare, deoarece conform legislaţie acestea nu trebuie
să fie admise.
Acestea sunt particularităţile generale care se iau în considerare la elaborarea UAT la
cheltuieli pentru anul bugetar de plan.
4.3. Particularităţile specifice privind evaluarea cheltuielilor bugetelor UAT
Deşi Legea privind finanţele publice locale stipulează delimitarea competenţelor în

efectuarea cheltuielilor publice între bugetele UAT, raporturile între bugetele de stat şi bugetele
raionale se fac în baza normativelor de cheltuieli.
Odată cu crearea cadrului legal privind sistemul finanţelor publice:
- Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (nr.847 – XIII din 24 mai
1996);
- Legea privind finanţele publice locale (nr. 397- XV din 16 octombrie 2003) în
noua redacţie.
Notă: Prima Lege privind finanţele publice locale nr.491-XIV a fost adoptată la 9 iulie
1999.
- Clasificaţia bugetară , ed. a II-a modificată şi completată, Chişinău,1999
104
- Hotărârea Guvernului nr.1631 din 31 decembrie 2003 „Despre elaborarea
CCTM”.
Ministerul Finanţelor elaborează normative de cheltuieli la stabilirea mandatului de
finanţare a activităţilor şi obiectivelor în domeniile respective.
La estimarea raporturilor dintre BS şi bugetele UAT de nivelul al doilea Ministerul
Finanţelor ţine cont de anumite particularităţi specifice la calcularea cheltuielilor (cheltuielilor
specifice (normative)).
Grupele de cheltuieli specifice care se calculează conform normativelor pe cap de locuitor
le redăm în tabelul 4.3.1.
105
Tabelul 4.3.1. Normativele de cheltuieli specifice pentru stabilirea raporturilor între Bugetele de Stat şi bugetele raioanelor (2003-2008), lei
anii
Indicatorul
Grupa funcţională
luat în
de cheltuieli 2003 % 2004 % 2005 % 2006 % 2007 % 2008 %
calcul
1.Aparatul Un angajat 15372 100,0 21094,5 23496,04 27208,9 115,8 27807,3 102,19 28346,49 101,9
administrativ
2. Apărarea naţională
- cheltuieli pentru Un recrut x x x 279,7 100,0 297,9 106,5 314,2 105,47
recrutare
- cheltuieli pentru Un x x x 5265,0 100,0 5607 106,45 5915 105,49
întreţinerea centrelor colaborator
militare
3. Menţinerea ordinii Un 13907,2 100,0 16267,0 116,96 16802,06 103,28 20314,4 120,90 20757,1 102,17 21155,3 101,91
publice (întreţinerea colaborator
poliţiei municipale)
4. Învăţământul:
- pentru instituţiile Un copil 1021,0 100,0 1266,62 124,04 1564,623 123,52 2642,37 168,88 3026,34 114,53 3166,458 104,62
preşcolare
- pentru şcoli Un elev 962,87 100,0 1034,31 107,41 1232,318 119,14 1725,10 139,98 1816,30 105,28 1894,723 104,31
primare, gimnazii şi
licee
- pentru instituţiile Un elev x x 88,484 100,0 99,719 112,69 143,54 143,90 155,653 108,43 161,019 103,47
complementare
(extraşcolare)
- pentru casa de copii Un copil x x 6427 100,0 6706,66 104,35 6847,24 102,09 7248,87 105,86 7325,564 101,05
de tip familial
- pentru instituţiile de Un elev 3962,9 100,0 4246,0 107,14 5315,1 125,17 8341,97 156,94 10899,71 130,66 14649,95 134,40
tip internat (de
cultură generală)
- şcoli internat cu Un elev 5440,87 100,0 5986,33 110,02 8313,116 138,86 11388,67 136,99 14181,58 124,52 18170,689 128,12
regim special
5. Cultură şi artă Un locuitor 16,821 100,0 16,821 100,0 20,852 123,96 32,568 156,18 38,307 117,62 46,007 120,09
6. Sport şi acţiunile Un locuitor 1,199 100,0 1,202 100,25 1,2 99,83 1,44 1,5 1,61
pentru tineret
7. Asistenţa şi
105
susţinerea socială:
- servicii de deservire Un 4001,3 100,0 4001,3 100,0 5301,0 132,48 6276,4 118,40 6284,3 100,12 6284,4 100,0
socială la domiciliu colaborator
- serviciul ortopedie Un 4939,2 100,0 4162,8 84,2 6600 158,5 9457,3 143,29 9440,8 99,82 9416,8 99,74
şi protezare colaborator
- azilurile de bătrâni Un tutelat x x 14681,6 100,0 16188,6 110,26 17043,7 105,28 17755,3 104,17
şi pensionari
- centrele de asistenţă Un tutelat Din fond. Din fond. Din fond. 7413,4 100,0 7695,1 103,79 7927,3 103,01
socială de zi pentru loc. loc. loc.
copii
- centre de asistenţă Un tutelat x x x 11609,6 100,0 12050,8 103,80 12414,3 103,01
socială de plasament
pentru copii
- centrele Un tutelat x x x 16188,6 100,0 17043,7 105,28 17755,3 104,17
psihologice de
reabilitare a
victimelor violente în
familie
- indemnizaţii pentru Un copil 2400 100,0 2400 100,0 2400 100,0 2400 100,0
copii înfiaţi şi rămaşi
fără îngrijirea
părintească
- compensaţiile Un călător 11 100,0 11 100,0 11 100,0 11 100,0
pentru transport se
păstrează în mărimea
anului 2004
- fondul de susţinere 1% 1% 1% 1% 1% 1%
socială a populaţiei
(1% din volumul
bugetelor UAT
respective)
8. Serviciul sanitar- La un 7285 100,0 11031,2 151,42 12685,7 114,99 14134,3 111,41 15046 106,45 15871,9 105,48
veterinar angajat
9. Alte cheltuieli
- serviciul de La un 2400 100,0 2400 100,0 4000 166,6 7222,1 180,55 7313,1 101,26 7395,1 101,12
deservire a clădirilor angajat
- fondul de 0,5% 0,5 1% 1% 1% 1%
106
rezervă(% din
volumul cheltuielilor
bugetelor UAT
respective)
10. Investiţiile x x x x x x
capitale
(Cheltuielile pentru
finanţarea
Investiţiilor
capitale, ca şi în anii
precedenţi, se
preconizează a fi
repartizate pe obiecte
şi efectuate
centralizat de la
bugetul de stat).
Notă 1: Tabelul este elaborat în baza Notelor Metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de
buget pentru anii 2003-2008, elaborate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Notă 2: În temeiul prevederilor cadrului legal şi a recomandărilor din Notele Metodologice privind elaborarea de către autorităţile APL a
proiectelor de buget pe anul 2006 şi a estimărilor pe anii 2007-2008, autorităţile administraţiei publice raionale, urmează să elaboreze şi să comunice
autorităţilor publice locale de nivelul întâi, propriile normative de cheltuieli pentru un locuitor, precum şi alte momente specifice la elaborarea
proiectului de buget, în baza cărora se vor stabili raporturile dintre bugetele UAT de nivelul al doilea şi al bugetelor locale.
107
Analiza în dinamică a normativelor de cheltuieli la stabilirea raporturilor între BS şi
bugetele unităţilor administrativ – teritoriale de nivelul II ne demonstrează că aceste normative
sunt în creştere, iar începând cu anul bugetar 2006 unele normative sunt estimate pentru
activităţi şi obiective care nu erau concretizate aparte (separat) în anii precedenţi.
Este vorba de grupa funcţională de cheltuieli „Apărarea Naţională”, concretizată în:
- cheltuieli pentru recrutare;
- cheltuieli pentru întreţinerea centrelor militare la nivel local.
Deşi aceste cheltuieli se efectuau şi în anii precedenţi, ele nu erau separate în grupa
funcţională de cheltuieli la nivel local şi nu era stipulat un normativ anume.
Prin introducerea acestei grupe funcţionale de cheltuieli bugetele UAT au devenit mai
transparente.
La fel este desfăşurată structura grupei funcţionale de cheltuieli „Asistenţa şi susţinerea
socială” prin definirea normativelor pentru un tutelat referitor la:
- centrele de asistenţă socială de zi pentru copii;
- centrele de asistenţă socială de plasament pentru copii;
- centrele psihologice de reabilitare a victimelor violenţei în familie.
Lărgirea structurii cheltuielilor la grupa funcţională „Asistenţa şi susţinerea socială”
caracterizează societatea noastră (moldovenească) prin progrese spre democratizare, prin
tendinţa Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană.
Notă: Deoarece în conformitate cu Codul Muncii şi cu Hotărârea Guvernului nr.845 din 26
iulie 2004 „Cu privire la perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici” se estimează
cheltuieli pe categorii economice la articolul 113 alin 21 „Formarea profesională”, ar fi
necesar să fie acest cuantum stipulat în normativul de cheltuieli în scopul transparenţei bugetului
UAT.
Analiza sistemului în vigoare exercitat de Ministrul Finanţelor al Republicii Moldova
privind raportul dintre BS şi bugetele UAT de nivelul II prin stabilirea normativelor de cheltuieli
de a fi finanţate din BS, creeză posibilităţi mai mult, ori mai puţin normale pentru autorităţile
publice locale ca acestea din urmă să-şi poată îndeplini (implementa) sarcinile constituţionale de
stat puse în faţă lor prin Legea privind APL şi Legea privind finanţele publice locale.
108
CAPITOLUL V
ECUALIZAREA VENITURILOR ÎN TERITORII ÎN BAZA CALCULĂRII
COEFICIENȚILOR FACTORIALI
5.1. Măsuri de ecualizare a necesităţilor de finanţare
În acest studiu autorul reflectă noua posibilitate de calculare a cheltuielilor specifice

(normative). Metoda existentă în practica Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova de a
stabili normativul de cheltuieli specifice care se preconizează a fi finanţate din mijloacele băneşti
publice iau în considerare doar numai nevoia publică concret nemijlocită, cum ar fi: la stabilirea
cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor şi secţiilor din
subordonarea consiliilor raionale şi aparatului primăriilor se utilizează normativul unic de
cheltuieli pentru asigurarea activităţii unei unităţi de personal din aceste organe, reieşind din
normativul de cheltuieli al anului precedent cu anumite modificări privind condiţiile curente;
cheltuielile pentru învăţământul public la fel se estimează pornind de la numărul copiilor în
vârstă de la 3 până la 6 ani, înregistraţi în fiecare teritoriu şi costul mediu, posibil de a fi asigurat
de stat, pentru întreţinerea unui copil în aceste instituţii, definindu-se cuantumul. La fel se
procedează şi cu celelalte trepte ale sistemului de învăţământ public, luând ca bază de calcul
numărul de elevi şi costul mediu pentru întreţinerea unui elev în aceste instituţii, posibil de a fi
asigurat de stat, indicându-se suma pentru finanţare.
Cheltuielile la compartimentul cultura, arta, sport şi acţiunile pentru tineret se estimează
în baza datelor Biroului Naţional de Statistică privind numărul populaţiei pentru fiecare UAT şi
cheltuielile medii pentru un locuitor, posibil de a fi suportate de stat, definindu-se cuantumul.
Pe lângă conceptul care există la Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova privind baza
determinării cuantumului pentru finanţarea cheltuielilor specifice, unele din care au fost
enumerate mai sus, autorul vine cu un concept nou care ar completa conceptul existent şi utilizat
actualmente, şi anume: la calcularea cuantumului cheltuielilor specifice, pe lângă cel de bază
estimat de Ministerul Finanţelor, să se ia în considerare şi alţi factori, cum ar fi: suprafaţa
teritoriului UAT pentru care se calculează acest normativ, lungimea drumurilor locale,
numărul de populaţie după anumite vârste: – copii până la 16 ani şi populaţia până la
vârsta de 65 ani sau după această vărstă.
Această prevedere ar diferenţia modalitatea de finanţare a cheltuielilor specifice nu
după numărul de populaţie în general, dar s-ar lua în calcul factori deosebiţi, fiecare având
un coeficient specific.
În acest studiu autorul propune că pentru Republica Moldova ar fi bine venit modelul
Sloveniei, dar adus la condiţiile concrete ale Republicii Moldova.
Prezentarea experienţei altor state (cazul Sloveniei).

În baza experienţei altor state, în deosebi a Sloveniei, se vor rezolva următoarele sarcini,
care vor sta la baza formulării propunerilor pentru implementarea lor în Republica Moldova:
 Studierea relaţiilor interbugetare prin care au trecut alte ţări în tranziţie (cazul
Republicii Slovenia: materiale prezentate de Ministerul Finanţelor al Sloveniei,
Departamentul Finanţe Locale, raport ţinut la conferinţa internaţională din Belgrad
din 19-20 noiembrie, 2004).
 Cercetarea şi calcularea raportului dintre lungimea drumurilor locale pe cap de
locuitor în U.A.T. şi lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în ţară ca un
întreg (LDLi).
 Cercetarea şi calcularea raportului dintre aria suprafeţei U.A.T. individual pe cap de
locuitor şi aria suprafeţei statului pe cap de locuitor (Si).
 Calcularea raportului dintre cota parte a persoanelor de vârstă sub 16 ani din
populaţia U.A.T. şi media acestei cote pentru toate U.A.T. din ţară la 1 ianuarie a
anului în care partea de cheltuieli specifice (normative) este determinată pentru
anul următor (Pi).
 Calcularea raportului dintre cota parte a persoanelor de vârstă sub 65 ani din
populaţia U.A.T. şi media acestei cote pentru toate U.A.T. din ţară la 1 ianuarie a
anului în care partea de cheltuieli specifice (normative) este determinată pentru anul
următor (PVi).
 Cheltuielile specifice (normative) pe cap de locuitor (Ch.S), estimate de Ministerul
Finanţelor.
 Calcularea numărului de persoane cu reşedinţă permanentă în U.A.T. la 1 ianuarie a
anului de planificare a cheltuielilor bugetare în conformitate cu datele
Departamentului Statistică şi Sociologie, estimate la 1 ianuarie 2005, conform
recensământului populaţiei din decembrie 2004 (Nr.p.r.i).
În baza acestor coeficienţi se calculează cantitatea (volumul) cheltuielilor specifice
(normative) pentru fiecare UAT (QChSi).
Notă: simbolurile sunt introduse de autor, fiind mai comode pentru limba română.
Menţionăm că suma de bază a tuturor coeficienţilor (К) este 1,00.
Dacă localitatea este după statut sat (comună) se ia în calcul coeficientul 0,70 astfel suma
tuturor coeficienţilor va fi egală cu 1,00.
Dacă localitatea este după statut sau oraş se foloseşte coeficientul 0,90 în loc de 0,70 şi
atunci suma de bază a tuturor coeficienţilor este egală cu 1,2.
Iar dacă localitatea este considerată municipiu urban (raion) se foloseşte coeficientul 1,08
în locul coeficientului 0,70, astfel ca suma coeficienţilor să fie egală cu 1,38.
Volumul cheltuielilor specifice pentru UAT se calculează în felul următor:
QChSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * PVi) * ChS * Nr.p.r.i
Notă:
K1 = 0,70 + 0,05 + 0,05 + 0,16 + 0,04 = 1 (pentru sat / comună)
K2 = 0,90 + 0,05 + 0,05 + 0,16 + 0,04 = 1,2 (pentru oraş)
K3 = 1,08 + 0,05 + 0,05 + 0,16 + 0,04 = 1,38 (pentru raion)
Cheltuielile specifice reprezintă cheltuieli normative prevăzute pentru finanţarea

serviciilor publice.
Cheltuielile specifice sunt fonduri publice de mijloace băneşti necesare pentru finanţările
curente ale unităţilor administrativ-teritoriale în scopul asigurării îndeplinirii sarcinilor
constituţionale de stat.
Cheltuielile specifice pe cap de locuitor sunt determinate de Ministerul Finanţelor şi stau
la baza elaborării bugetului.
Cheltuielile specifice pe cap de locuitor sunt determinate ca cantitate medie de cheltuieli
statale pe cap de locuitor în ţară. Dacă există sau apar sarcini suplimentare pentru autorităţile
U.A.T. determinate de lege, atunci cheltuielile specifice pe cap de locuitor trebuie să fie majorate
(cazul Sloveniei). Dar această modalitate există şi în Republice Moldova conform Legii privind
finanţele publice locale.
Ecualizarea este un program de acţiuni financiare pentru depăşirea disparităţilor
fiscale dintre regiuni. Scopul ecualizării constă în finanţarea suplimentară a regiunilor mai
slab dezvoltate în vederea prestării serviciilor publice de calitate şi cantitate, comparabile
cu cele din regiunile dezvoltate.
În scopul îmbunătăţirii posibilităţilor de finanţare, autorităţile administraţiei publice
locale ar putea beneficia şi de venituri pentru ecualizare, care ar contribui la reducerea
disparităţilor fiscale dintre localităţi. Plata ecualizării permite teritoriilor mai puţin
prospere de a presta populaţiei servicii publice comparabile cu cele din alte localităţi care
au o bază fiscală bună. Plăţile pentru ecualizare sunt necondiţionate, iar autorităţile
publice sunt în drept să le cheltuiască pentru servicii publice considerate de ele prioritare
în perioada dată.
Veniturile pentru ecualizare sunt destinate pentru finanţarea unor servicii prioritare
pentru localitatea dată care pot fi în formă de transferuri, granturi etc.
Plăţile pentru ecualizare pot avea forma transferurilor de la BS ori de la alte bugete
ierarhic superioare. Practica mondială (Canada) arată că regiunile slab dezvoltate primesc
plăţi pentru ecualizare până ajung nivelul mediu pe ţară. Singura condiţie impusă
ecualizării este că atunci când capacitatea fiscală a regiunii se îmbunătăţeşte, ecualizarea
trebuie să-şi micşoreze aportul.
Problema este ca populaţia din localitate să simtă dorinţa de a prospera; să
contribuie la dezvoltarea economică a localităţilor lor, să contribuie la ridicarea bazei
fiscale în teritoriul său, să conştientizeze că pentru servicii mai calitative trebuie de plătit
mai mult. Există diverse măsuri de ecualizare a veniturilor în teritorii.
În studiul prezent autorul utilizează experienţa Sloveniei.
Indiferent de baza fiscală a teritoriului dat, locuitorii trebuie să fie asiguraţi că vor avea
acces la toate serviciile publice care sunt în competenţa autorităţilor publice locale.
În acest scop, în toate ţările există un sistem de ecualizare – măsuri care balansează
mecanismul de finanţări atât pe verticală, cât şi pe orizontală.
Printre măsurile de ecualizare sunt:
- transferurile generale (în Republica Moldova aceste transferuri se efectuează din
FSFUAT format în cadrul BS pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale acestora);
- granturi generale (în alte ţări);
- transferuri speciale pentru executarea funcţiilor suplimentare delegate de către
Guvern (cazul Republicii Moldova);
- granturi speciale (în alte ţări);
- defalcări (cazul Republicii Moldova de la veniturile generale de stat (VGS) şi
de la impozitul pe bunurile imobiliare);
- cheltuieli specifice (normative).
În continuare ne vom opri la analiza cheltuielilor specifice, utilizând coeficienţii factoriali.
5.2. Utilizarea coeficienţilor (indicatorilor) factoriali la calcularea volumului de cheltuieli

specifice (normative) de stat pentru bugetele UAT de nivelul I (cazul bugetelor comunei
Hârjauca, a satului Hogineşti şi oraşului Călăraşi ale raionului Călăraşi pentru anul 2006)
Evaluarea sumei cheltuielilor specifice (QChSi) pentru bugetele de nivelul I

La evaluarea cheltuielilor specifice pentru UAT cu statutul de sat sau comună suma
coeficienţilor este egală cu 1.
K1 = 0,70 + 0,05 + 0,05 + 0,16 + 0,04 = 1
În scopul păstrării balanţei veniturilor sistemului bugetar, autorul propune calcularea

volumului de mijloace băneşti necesare pentru transferarea la nivel local, luându-se în
considerare mai mulţi factori interni, care ajută la determinarea coeficienţilor speciali: LDLi, Si,
Pi, Pvi.
După cum a fost menţionat mai sus, această modalitate de calcul este utilizată în Slovenia.
Slovenia este una din ţările în tranziţie ca şi Republica Moldova, la fel este asemănătoare cu
Republica Moldova după mărime.
Pentru a demonstra mecanismul acestei formule, noi am analizat formarea bugetelor:
- comunei Hârjauca (cu baza fiscală bună), bugetul respectiv, primăria;
- satului Hogineşti (cu baza fiscală slabă), bugetul respectiv, primăria;
- oraşului Călăraşi, bugetul respectiv;
- bugetul raional, Călăraşi, primăria.
Analiza acestor bugete pentru anul fiscal 2006 (numai un an!) se face în temei la calcularea
cheltuielilor specifice (normative), garantate de stat.
A. Mersul mecanismului de calcul al QChSi pentru bugetul comunei Hîrjauca, raionul

Călăraşi
Mai întâi vom calcula QChSi pentru fiecare grupă funcţională de cheltuieli specifice
(normative) (QChSi).
Pasul I
Calculăm raportul dintre lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în comuna Hîrjauca
şi lungimea drumurilor pe cap de locuitor în ţară (LDLi).
Pentru aceasta avem nevoie de aflat:
1) lungimea drumurilor locale în comuna Hîrjauca = 58 km;
2) numărul populaţiei în comuna Hîrjauca la 01.01.05 = 2878 persoane;
3) calculăm lungimea drumurilor locale din comuna Hîrjauca ce revine la un locuitor:
58 km / 2878 loc. = 0,0201 km/loc. (ori 20,15 m/loc.);
(58000 m / 2878 loc. = 20,15 m/loc.);
4) lungimea drumurilor locale pe ţară = 5985,7 km;
5) nr. populaţiei pe ţară = 3.386,0 mii locuitori (3.386.000,0 locuitori);
6) calculăm lungimea drumurilor locale pe ţară ce revine la un locuitor din ţară;
5985,7 km / 3.386.000,0 locuitori = 0,001767 km/loc.;
(ori transformăm în metri: 5.985.700 / 3.386.000 = 1,767 m/loc.).
În baza rezultatelor obţinute calculăm indicatorul LDLi,

de unde:
LDLi = Lungimea drumurilor locale / locuitor din comuna Hârjauca =
Lungimea drumurilor locale pe ţară / locuitor din ţară
= 0,0201 km/loc. / 0,001767 km/loc. = 11,375
Pasul II
Calculăm raportul dintre suprafaţa comunei Hîrjauca pe cap de locuitor şi suprafaţa ţării ce
revine la un locuitor (Si).
1) suprafaţa localităţii Hârjauca = 38,05 km2
2) nr. populaţiei în comuna Hârjauca la 01.01.05 = 2878 persoane;
3) calculăm suprafaţa comunei Hîrjauca la un locuitor
38,05 km2 / 2878 loc. = 0,0132 km2/loc; ori
38,05 km2 * 1.000.000 = 38.050.000 m2 ;
38.050.000 m2 / 2878 loc = 13.220,986 m2/loc .
Verificare: 13220,986 m2 /loc / 1.000.000 = 0,0132 km2 /loc.
1) suprafaţa Republicii Moldova: 33,8 mii km2 sau 33.800 km2 ;

2) numărul populaţiei în Republica Moldova la 01.01.05 = 3386,0 mii
ori 3.386.000,0 locuitori;
3) calculăm suprafaţa teritoriului Republicii Moldova ce revine la un locuitor:
33.800 km2 / 3386.000 loc = 0,009982 km2/loc.
Transformăm în metri pătraţi:
33.800 km2 * 1.000.000 = 33.800.000.000 m2;
33.800.000.000 m2 / 3.386.000 loc = 9982,279976 m2/loc.
Verificare: 9982,279976 m2 /loc / 1.000.000 = 0,009982 km2/loc.
În baza rezultatelor obţinute calculăm indicatorul Si,

de unde:
Si = Suprafaţa / locuitor în comuna Hârjauca =
Suprafaţa ţării / locuitor în ţară
= 0,0132 km2/loc. / 0,0099 km2/loc. = 1,333

Pasul III
Calculăm raportul dintre cota parte a persoanelor de vârsta sub 15 ani (0-14) 1 din numărul
total al populaţiei din comuna Hîrjauca şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară (R.M.) la
01.01.05 a anului bugetar 2006 (Pi).
Pentru aceasta avem nevoie să aflăm:
1) numărul persoanelor de vârstă sub 15 ani din comuna Hîrjauca = 520 copii;
2) numărul de persoane de vârstă sub 15 ani din ţară (R.M.) la 01.01.05 a anului
bugetar 2006 = 671,4 mii persoane (671.400 persoane).
În baza acestor factori calculăm indicatorul Pi,

de unde:
Pi = 520 copii din comună / 671.400 copii din ţară = 0,0007
Pasul IV
Calculăm raportul dintre cota parte a persoanelor de vârsta sub 65 (56/61) ani 2 din
populaţia comunei Hârjauca şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară la 01.01 al anului,
în care partea de cheltuieli specifice (normative) este determinată pentru anul bugetar (PVi).
În cazul nostru e vorba de planificarea cheltuielilor pentru anul bugetar 2006.
Pentru acesta avem nevoie să aflăm:
1) numărul persoanelor de vârstă sub 65 de ani în comuna Hârjauca: = 1779
persoane;
2) numărul persoanelor de vârstă până la 56/61 ani în ţară: = 2233,8 mii
persoane sau 2.233.800 persoane.
În baza acestor factor putem calcula PVi,

de unde:
PVi = nr. persoanelor din comuna Hîrjauca până la 56/61 (65) ani / nr. persoanelor din
ţară până la 56/61 ani, sau
PVi = 1779 persoane / 2.233.800 persoane = 0,00079
1
Nr. populaţiei de la 0 pînă la 14 ani este dat conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, estimat la
1 ianuarie 2005 conform recensământului populaţiei în Republica Moldova din decembrie 2004.
2
În Republica Moldova numărul populaţiei de la 56 pînă la 61 ani este prezentat conform datelor prezentate de
Biroul Național de Statistică, estimate la 01.01.2005 conform recensământului populaţiei în Republica Moldova din
decembrie 2004.
Pasul V
Cheltuielile specifice (normative) pe cap de locuitor (un angajat, un colaborator, un copil,
un elev, un tutelat, un locuitor) după caz, estimate de Ministerul Finanţelor pentru anul bugetar
2006 (ChS).
Notă: Pentru calcularea QChSi de stat pentru UAT corespunzătoare, în cazul nostru, calculăm
pentru bugetul comunei Hârjauca, va trebuie de calculat fiecare cheltuială specifică în parte
estimată prin normativ de către Ministerul Finanţelor, utilizând suplimentar coeficienţii
(indicatorii) factoriali calculaţi.
Pasul VI
Calculăm numărul de persoane cu reşedinţă permanentă în UAT (Nr.p.r.i.) – comuna
Hîrjauca = 2878 locuitori.
Notă: Numărul de persoane cu reşedinţa permanentă în teritoriul dat trebuie calificat conform
prevederilor normativelor de cheltuieli, care se referă la un copil (numărul copiilor), la un elev
(numărul elevilor), la un angajat (state- tip), la un locuitor (nr. locuitorilor), la un tutelat
(numărul tutelaţilor) etc.
Pasul VII
Calculăm volumul (cantitatea Q) cheltuielilor specifice pentru finanţarea activităţii ce stă
în sarcina bugetului UAT corespunzătoare, după grupe funcţionale de cheltuieli specifice (ChS).
După calcularea coeficienţilor factoriali trecem la calcularea cheltuielilor funcţionale din
teritoriul dat, utilizînd aceşti coeficienţi.
1. Calcularea cheltuielilor pentru aparatul primăriei, 2006
Se estimează pentru anul bugetar 2006:
a) numărul angajaţilor – 6;
b) normativul de cheltuieli – 26048,72;
c) suma cheltuielilor pronosticate – 156.292,32 lei.
ChS: cheltuielile specifice fără utilizarea coeficienţilor factoriali = 156.292,32 lei
Calculăm volumul ChS pentru finanţarea aparatului primăriei comunei Hârjauca,

utilizînd coeficienţi factoriali:
QChSi = (0,70 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * PVi) * ChS * Nr. p.r.i.
Introducerea în formulă valoarea coeficienţilor (indicatorilor) calculaţi pentru comuna
Hârjauca.
QChSi = (0,70 + 0,05 * 11,375 + 0,05 * 1,333 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00079) *
* 156.292,32 lei = 1,3354936 * 156.292,32 = 208.727,39309 lei
(Nr.p.r.i. (6 angajaţi) a fost luat în calcul la determinarea ChS)
Notă: Dăm descifrarea pe normativ la un angajat şi numărul angajaţilor (state-tip).

Verificăm: 1,3354936 * 26.048,72 lei * 6 = 208.727,39309 lei.
Notă:
a) suma cheltuielilor pronosticate = 156.292,32 lei;
b) suma cheltuielilor calculate luînd în considerare coeficienţii factoriali =
208.727,39309 lei;
c) diferenţa de creştere: 208.727,39309 – 156.292,32 = 52.435,073 lei.
2. Calcularea sumei ChS pentru recrutare

Se estimează pentru anul 2006:
a) numărul recruţilor = 3;
b) normativul mediu = 176,5 lei;
c) suma cheltuielilor pronosticate = 529,5 lei.
Calculăm suma cheltuielilor luînd în considerare coeficienţii factoriali:
QChSi = (0,70 + 0,05 * 11,375 + 0,05 * 1,333 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00079) *
* 176,5 lei * 3 = 1,3354936 * 176,5 * 3 = 707,144 lei
Notă:
a) suma cheltuielilor pronosticate = 529,5 lei;
707,144 lei;
c) diferenţa de creştere: 707,144 – 529,5 = 177,644 lei.
3. Cheltuielile pentru învăţământul public

3.1. Pentru instituţiile preşcolare
a) numărul copiilor de la 3 până la 6 ani = 122;
b) normativul la un copil = 1955,584 lei;
c) suma cheltuielilor pronosticate = 238.581,248 lei.
QChSi = (0,70 + 0,05 * 11,375 + 0,05 * 1,333 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00079) *
* 1955,584 lei * 122 = 1,3354936 * 1955,584 * 122 = 318.623,729783
Notă:
b) suma cheltuielilor calculate luînd în considerare coeficienţii factoriali = 318.623,729783
lei;
3.2. Cheltuieli pentru şcoli primare, gimnazii şi licee

a) numărul elevilor în vârstă de la 7 pînă la 16 ani = 456;
b) normativul la un elev = 2027,412 lei;
QChSi = (0,70 + 0,05 * 11,375 + 0,05 * 1,333 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00079) *
* 2027,412 * 456 = 1,3354936 * 2027,412 * 456 = 1.234.663,66225 lei
Notă:
1.234.663,66225 lei;
c) diferenţa de creştere: 1.234.663,66225 – 924.499,872 = 310.163,79025 lei.
4. Calcularea cheltuielilor specifice normative pentru cultură, artă şi sport

a) numărul populaţiei în teritoriul dat = 2878 persoane;
b) normativul de cheltuieli la un locuitor = 25,013 lei;
c) suma de cheltuieli pronosticate = 71.987,414 lei.
QChSi = (0,70 + 0,05 * 11,375 + 0,05 * 1,333 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00079) *
* 25,013 lei * 2878 = 1,3354936 * 25,013 * 2878 = 96.138,7307 lei
Notă:
b) suma cheltuielilor calculate luînd în considerare coeficienţii factoriali = 96.138,7307 lei;
c) diferenţa de creştere: 96.138,7307 - 71.987,414 = 24.151,317 lei.
5. Calcularea cheltuielilor pentru asistenţă şi susţinere socială

Notă: În comuna Hîrjauca se planifică total cheltuieli pentru îndemnizaţii, tutelă şi copii înfiaţi
în sumă de 4800 lei.
În baza estimărilor pentru anul bugetar 2006:

a) contingent = 2;
b) normativul de cheltuieli = 2400 lei;
c) suma cheltuielilor pronosticate = 4800 lei.
QChSi = (0,70 + 0,05 * 11,375 + 0,05 * 1,333 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00079) *
* 2400 lei * 2 = 1,3354936 * 2400 * 2 = 6.410,369 lei
Notă:
a) suma cheltuielilor pronosticate = 4800 lei;
c) diferenţa de creştere: 6.410,369 - 4800 = 1610,369 lei.
Notă:
În comuna Hîrjauca nu se finanţează următoarele servicii:
- compensaţie pentru transport = 0;
- servicii la domiciliu = 0;
- servicii de ortoped şi proteză = 0;
- aziluri pentru bătrâni = 0;
- centre de plasament = 0.
6. Alte cheltuieli
6.1. La compartimentul „Alte cheltuieli” s-au luat în calcul mijloace pentru asigurarea
activităţii serviciilor de deservire a clădirilor primăriei comunei Hîrjauca pentru anul 2006 în
baza:
a) numărul angajaţilor = 3,75 unităţi;
b) cheltuielile normative pentru un angajat în aceste servicii = 7222,1 lei;
QChSi = (0,70 + 0,05 * 11,375 + 0,05 * 1,333 + 0,16 * 0,0007 + 0,04 * 0,00079) *
* 7222,1 lei * 3,75 = 1,3354936 * 7222,1 * 3,75 = 36.169,006 lei
Notă:
6.2. Alte cheltuieli

Fondul de rezervă
La compartimentul „Alte Cheltuieli” sunt luate în calcul mijloace băneşti pentru
constituirea fondului de rezervă al autorităţii publice locale în mărime de 1% din volumul
cheltuielilor bugetului respectiv.
Suma totală a cheltuielilor pronosticate în bugetul comunei Hîrjauca
= 1.442.200,00 lei * 1% = 14.442,00 lei.
Notă: Dacă luăm în considerare suma totală a cheltuielilor calculate cu luarea în considerare a
coeficienţilor factoriali, apoi fondul de rezervă va fi egal cu:
1.611.412,3 * 1% = 16.114,123 lei.
Diferenţa de creştere a fondului de rezervă constituie:
16.114,123 – 14.442,00 = 1.672,123 lei.
(Vezi analiza comparativă pe bugetul Hârjauca în Anexa 29)
B. Mecanismul de calcul al QChSi pentru bugetul satului Hogineşti, raionul Călăraşi
Mai întâi vom calcula valorile coeficienţilor factoriali (LDLi, Si, Pi, PVi), apoi vom
calcula suma cheltuielilor specifice (normative) pentru fiecare grupă funcţională de cheltuieli
specifice cu luînd în considerare a coeficienţii factoriali (QChSi).
Pasul I
Calculăm raportul dintre lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în s. Hogineşti şi
lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în ţară (LDLi).
1) lungimea drumurilor locale în s. Hogineşti = 16 km.;
2) numărul populaţiei în s. Hogineşti la 01.01.05 = 1834 persoane;
3) calculăm lungimea drumurilor locale din s. Hogineşti ce revine la un locuitor:
16 km / 1834 loc. = 0,0087 km/loc (ori 8,72 m/loc.);
(16000 m / 1834 loc = 8,72 m/loc.);
6) calculăm lungimea drumurilor locale pe ţară ce revine la un locuitor din ţară:
(transformăm în metri: 5985700 m / 3.386.000 loc. = 1,77 m/loc.).

de unde:
LDLi = Lungimea drumurilor locale / la un locuitor din s. Hogineşti =

= 0,0087 km/loc. / 0,0018 km/loc. = 4,83
Pasul II
Calculăm raportul suprafeţei s. Hogineşti pe cap de locuitor la suprafaţa ţării ce revine la un
locuitor (Si).
1) suprafaţa localităţii Hogineşti = 25,10 km2;
2) nr. populaţiei în s. Hogineşti la 01.01.05 = 1834 persoane;
3) calculăm suprafaţa s. Hogineşti la un locuitor;
25,10 km2 / 1834 loc. = 0,0136 km2/loc.; ori
25,10 km2 * 1.000.000 = 25 100.000 m2 ;
25.100.000 m2 / 1834 loc = 13.685,93 m2/loc.;
Verificare: 13.685,93 m2/loc. / 1.000.000 = 0,0136 km2/loc.
1) suprafaţa Republicii Moldova: 33,8 mii km2 sau 33.800 km2;

2) numărul populaţiei în Republica Moldova la 01.01.05 = 3386,0 mii ori 3.386.000,0
locuitori;
33.800 km2 / 3386.000 loc. = 0,009982 km2/loc.
Transformăm în metri pătraţi:
33.800 km2 * 1.000.000 = 33.800.000.000 m2;
33.800.000.000 m2 / 3.386.000 loc. = 9982,279976 m2/loc.;
Verificare: 9982,279976 m2/loc. /1.000.000 = 0,009982 km2/loc.

de unde:
Si = Suprafaţa / locuitor în satul Hogineşti =

= 0,0136 km2/loc. / 0,009982 km2/loc. = 1,362
Pasul III
total al populaţiei din s. Hogineşti şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară la 01.01.05 a
anului bugetar 2006 (Pi).
1) numărul persoanelor de vârstă sub 15 ani din s. Hogineşti = 312 copii;
2) numărul de persoane de vârstă sub 15 ani din ţară la 01.01.05 a anului bugetar 2006
= 671,4 mii persoane (671.400);
de unde:
Pi = 312 copii din localitate / 671.400 copii din ţară = 0,0005
Pasul IV
populaţia localităţii Hogineşti şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară la 01.01. al anului
în care partea de cheltuieli specifice (normative) este determinată pentru anul bugetar (PVi).
1) numărul persoanelor de vârstă sub 65 de ani în s. Hogineşti = 1202 persoane;
2) numărul persoanelor de vârstă până la 56/61 ani în ţară: = 2233,8 mii
persoane sau = 2.233.800 persoane;

de unde:
PVi = nr. persoanelor din localitatea Hogineşti până la 56/61 (65) ani / nr. persoanelor din
ţară până la 56/61 ani, ori
Pasul V
un elev, un tutelat, un locuitor) după caz, sunt estimate de Ministerul Finanţelor pentru anul
bugetar 2006 (ChS).
Notă: Pentru calcularea sumei cheltuielilor specifice (normative) de stat pentru UAT
corespunzătoare (în cazul nostru, calculăm pentru bugetul localităţii Hogineşti (QChSi)), va
trebui de calculat fiecare cheltuială specifică în parte estimată prin normativ de către Ministerul
Finanţelor, utilizând suplimentar coeficienţii (indicatorii) factoriali calculaţi.
Pasul VI
33
decembrie 2004.
Calculăm numărul de persoane cu reşedinţă permanentă în UAT (Nr.p.r.i.) – satul
Hogineşti = 1834 locuitori.
Notă: Numărul de persoane cu reşedinţa permanentă în teritoriul dat trebuie calificat
conform prevederilor normativelor de cheltuieli, care se referă la un copil (numărul copiilor),
la un elev (numărul elevilor), la un angajat (state - tip), la un locuitor (nr. locuitorilor), la un
tutelat (numărul tutelaţilor) etc.
Pasul VII
Calculăm volumul (cantitatea Q) cheltuielilor specifice pentru finanţarea activităţii ce stă în
sarcina bugetului UAT corespunzător, după grupe funcţionale de cheltuieli specifice (ChS).
bugetul satului Hogineşti, cu utilizînd aceşti coeficienţi.
1. Calcularea cheltuielilor pentru aparatul primăriei, 2006

a) numărul angajaţilor – 6;
c) suma cheltuielilor pronosticate – 156.292,32 lei.
Calculăm volumul ChS pentru finanţarea aparatului primăriei satului Hogineşti cu

utilizarea coeficienţilor factoriali:
Introducerea în formulă valoarea coeficienţilor (indicatorilor) calculaţi pentru satul

Hogineşti:
QChSi = (0,70 + 0,05 * 4,83 + 0,05 * 1,362 + 0,16 * 0,0005 + 0,04 * 0,00053) *
* 156.292,32 lei = 157.808,35 lei
( Nr.p.r.i. de şase persoane a fost luat în calcul la determinarea ChS)
Notă: Dăm descifrarea pe normativ la un angajat şi numărul angajaţilor (state-tip).

Verificăm: 1,0097 * 26.048,72 lei * 6 = 157.808,35 lei.
Notă:
b) suma cheltuielilor calculate, luînd în considerare coeficienţii factoriali = 157.808,35 lei;
2. Calcularea sumei cheltuielilor specifice pentru recrutare

b) normativul mediu = 176,5lei;
QChSi = (0,70 + 0,05 * 4,83 + 0,05 * 1,362 + 0,16 * 0,0005 + 0,04 * 0,00053) *
* 176,5 * 5 = 1,0097 * 176,5 * 5 = 891,06 lei
Notă:
b) suma cheltuielilor calculate luînd în considerare coeficienţii factoriali = 891,06
lei;

QChSi = (0,70 + 0,05 * 4,83 + 0,05 * 1,362 + 0,16 * 0,0005 + 0,04 * 0,00053) *
* 2449,586 * 121 = 1,0097 * 2449, 586 * 121 = 299.274,985 lei
Notă:
lei;
c) diferenţa de creştere: 299.274,985 – 296.399,906 = 2875,079lei.
3.2. Cheltuieli pentru şcoli primare, gimnazii şi licee

a) numărul elevilor în vârstă de la 7 pînă la 16 ani = 285;
QChSi = (0,70 + 0,05 * 4,83 + 0,05 * 1,362 + 0,16 * 0,0005 + 0,04 * 0,00053) *
* 1774,276 * 285 =1,0097 * 1774,276 * 285 = 510.573,646 lei
Notă:
lei;
c) diferenţa de creştere: 510.573,646 – 505.668,66 = 4904,986 lei.
Total pe învăţământul public cheltuieli pronosticate = 802.068,566 lei

Total pe învăţământul public cheltuieli cu coeficienţi = 809.848,631 lei
Diferenţa de creştere: 7.780,065 lei

a) numărul populaţiei în teritoriul dat =1834 persoane;
c) suma de cheltuieli pronosticate = 45.873,842 lei.

QChSi = (0,70 + 0,05 * 4,83 + 0,05 * 1,362 + 0,16 * 0,0005 + 0,04 * 0,00053) * 25,013 *
* 1834 = 1,0097 * 25,013 * 1834 = 46.318,818 lei
Notă:
c) diferenţa de creştere: 46.318,818 - 45.873,842 = 444,976 lei.
5. Calculăm cheltuielile pentru asistenţă şi susţinere socială
Notă: În satul Hogineşti se planifică total cheltuieli pentru îndemnizaţii, tutelă şi copii înfiaţi în
sumă de 7200 lei.

a) contingent = 3;
b) normativul de cheltuieli = 2400 lei;
QChSi = (0,70 + 0,05 * 4,83 + 0,05 * 1,362 + 0,16 * 0,0005 + 0,04 * 0,00053) * 2400 *
* 3 = 1,0097 * 7200 = 7.269,84 lei
Notă:
a) suma cheltuielilor pronosticate = 7200 lei;
c) diferenţa de creştere: 7.269,84 - 7200 = 69,84 lei.
Notă:
În satul Hogineşti nu se finanţează următoarele servicii:
- compensaţie pentru transport = 0;
- servicii la domiciliu = 0;
- servicii de ortoped şi proteză = 0;
- aziluri pentru bătrâni = 0;
- centre plasament = 0.
6. Alte cheltuieli
La compartimentul „Alte cheltuieli” s-au luat în calcul mijloace pentru asigurarea
activităţii serviciilor de deservire a clădirilor primăriei satului Hogineşti pentru anul 2006 în
baza:
a) numărul angajaţilor = 4,5 unităţi;
QChSi = (0,70 + 0,05 * 4,83 + 0,05 * 1,362 + 0,16 * 0,0005 + 0,04 * 0,00053) *
* 7222,1 * 4,5 = 1,0097 * 7222,1 * 4,5 = 32.814,694 lei
Notă:
7. Fondul de rezervă
La compartimentul „Alte Cheltuieli” sunt luate în calcul mijloace băneşti pentru
Suma totală a cheltuielilor pronosticate în bugetul satului Hogineşti:
1.058.100, 00 lei * 1% = 10.581,00 lei
Notă: Dacă luăm în considerare suma totală a cheltuielilor calculate, dar şi coeficienţii factoriali,
atunci fondul de rezervă va fi egal cu:
1.054.951,393 * 1% = 10.549,513 lei.
(Vezi analiza comparativă pe bugetul satului Hogineşti în Anexa 30)
C. Mecanismul de calcul al QChSi pentru bugetul oraşului Călăraşi
specifice, luînd în considerare coeficienţii factoriali (QChSi).
Pasul I
Calculăm raportul dintre lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în oraşul Călăraşi
şi lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor din ţară (LDLi).
1) lungimea drumurilor locale în or. Călăraşi = 64 km;
2) numărul populaţiei în or. Călăraşi la 01.01.05 = 14.654 persoane;
3) calculăm lungimea drumurilor locale din or. Călăraşi ce revine la un locuitor:
64 km / 14.654 loc. = 0,00436 km/loc. (ori 4,367 m/loc.);
(64000 m / 14.654 loc. = 4,367 m/loc.);
6) calculăm lungimea drumurilor locale pe ţară ce revine la un locuitor din ţară
(transferăm în metri: 5985700 m / 3.386.000 loc. = 1,77 m/loc.).

de unde:
LDLi = Lungimea drumurilor locale / locuitor din or. Călăraşi =
= 0,00436 km/loc. / 0,0018 km/loc. = 2,422
Pasul II
Calculăm raportul dintre suprafaţa or. Călăraşi pe cap de locuitor la suprafaţa ţării ce
revine la un locuitor (Si):
1) suprafaţa oraşului Călăraşi = 42,33 km2 ;
2) nr. populaţiei în or. Călăraşi la 01.01.05 = 14.654 persoane;
3) calculăm suprafaţa or. Călăraşi ce revine la un locuitor;
42,33 km2 / 14.654 loc. = 0,00288 km2/loc.; ori
42,33 km2 * 1.000.000 = 42.330.000 m2;
42.330.000 m2 / 14654 loc. = 2888,63 m2 /loc.
Verificare: 2888,63 m2/loc. / 1.000.000 = 0,00288 km2/loc.
5) numărul populaţiei în Republica Moldova la 01.01.05 = 3386,0 mii ori
3.386.000,0 locuitori;
33.800 km2 / 3.386.000 loc = 0,009982 km2/loc.
Transformăm în metri pătraţi.
33.800 km2 * 1.000.000 = 33.800.000.000 m2;
33.800.000.000 m2 / 3.386.000 loc = 9982,279976 m2/loc.;
Verificare: 9982,279976 m2 /loc. / 1.000.000 = 0,009982 km2/loc.

de unde:
Si = Suprafaţa / locuitor în oraşul Călăraşi =
= 0,00288 km2/loc. / 0,009982 km2/loc. = 0,2885
Pasul III
total al populaţiei din or. Călăraşi şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară la 01.01.05 a
anului bugetar 2006 (Pi).
1) numărul persoanelor de vârstă sub 15 ani din or. Călăraşi = 3876 copii;
bugetar 2006 = 671,4 mii persoane (671.400).

de unde:
Pi = 3876 copii din localitate / 671.400 copii din ţară = 0,00577
Pasul IV
populaţia or. Călăraşi şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară la 01.01. al anului în care
partea de cheltuieli specifice (normative) este determinată pentru anul bugetar (PVi).
4
decembrie 2004.
1) numărul persoanelor de vârstă sub (până la) 65 de ani în or. Călăraşi = 8446 persoane;
2) numărul persoanelor de vârstă până la 56/61 ani în ţară: = 2233,8 mii persoane sau =
2.233.800 persoane.

de unde:
PVi = numărul persoanelor din or. Călăraşi până la 56/61 (65) ani / numărul persoanelor
din ţară până la 56/61 ani, ori
Pasul V
bugetar 2006 (ChS).
corespunzătoare, (în cazul nostru, calculăm pentru bugetul oraşului Călăraşi (QChSi)), va
trebuie de calculat fiecare cheltuială specifică în parte estimată prin normativ de către Ministerul
Finanţelor, utilizând suplimentar coeficienţii (indicatorii) factoriali calculaţi.
Pasul VI
Calculăm numărul de persoane cu reşedinţă permanentă în UAT (Nr.p.r.i.) – oraşul
Călăraşi = 14654 locuitori.
prevederilor normativelor de cheltuieli, care se referă la un copil (numărul copiilor), la un elev
(numărul elevilor), la un angajat (state - tip), la un locuitor (nr. locuitorilor), la 1 tutelat (numărul
tutelaţilor), etc.
Pasul VII
sarcina bugetului UAT corespunzător, după grupe funcţionale de cheltuieli specifice (QChSi).
bugetul oraşului Călăraşi cu utilizarea acestor coeficienţi.
1. Calcularea cheltuielilor pentru aparatul administrativ, 2006.

a) numărul angajaţilor = 14,5;
b) normativul de cheltuieli = 27208,94;

Calculăm volumul cheltuielilor specifice pentru finanţarea aparatului primăriei oraşului
Călăraşi utilizînd coeficienţii factoriali:
Introducem în formulă valoarea coeficienţilor (indicatorilor) calculaţi pentru oraşul

Călăraşi.
QChSi = (0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) *
* 394.529,63 lei = 408.969,019 lei
( Nr.p.r.i. (14,5) a fost luat în calcul la determinarea ChS)

Notă: Dăm descifrarea pe normativ la 1 angajat şi nr. angajaţilor (state-tip).
Verificăm: 1,036599 * 27208,94 lei * 14,5 = 408.969,019
Notă:
2. Calcularea sumei cheltuielilor specifice pentru recrutare

b) normativul mediu = 176,5lei;
QChSi = (0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) * 176,5 *
* 17 = 1,036599 * 176,5 * 17 = 3110,315 lei
Notă:
b) suma cheltuielilor calculate luînd în considerare coeficienţii factoriali = 3110,315
lei;

3.1 Pentru instituţiile preşcolare
c) suma cheltuielilor pronosticate = 1.965.000 lei.
QChSi = ( 0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) *
* 2500,0 * 786 = 1,036599 * 2500,0 * 786 = 2.036.917,035 lei
Notă:
b) suma cheltuielilor calculate luînd în considerare coeficienţii factoriali = 2.036.917,035
lei;
c) diferenţa de creştere: 2.036.917,035 - 1.965.000 = 71.917,035 lei.
3.2 Cheltuieli pentru şcoli primare, gimnazii şi licee

a) numărul elevilor în vârstă de la 7 pînă la16 ani = 3312;
c) suma cheltuielilor pronosticate = 6.716.199,456 lei.
QChSi = ( 0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) *
* 2027,838 * 3312,0 = 1,036599 * 2027,838 * 3312,0 = 6.962.005,639 lei
Notă:
a) suma cheltuielilor pronosticate = 6.716.199,456 lei;
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în considerare a coeficienţilor factoriali =
6.962.055,639 lei;
c) diferenţa de creştere: 6.962.055,639 – 6.716.199,456 = 245.806,183 lei.
4. Cheltuieli pentru instituţii extraşcolare

a) numărul elevilor de la 7 până la 16 ani = 3312;
QChSi = (0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) *
* 143,54 * 3312 = 1,036599 * 143,54 * 3312 = 492.803,808 lei
Notă:
492.803,808 lei;

a) numărul populaţiei în teritoriul dat = 14.654 persoane;
c) suma de cheltuieli pronosticate = 89.975,56 lei (real pronosticat = 110.700 lei).
QChSi = (0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) *
* 6,14 * 14.654 = 1,036599 * 6.14 * 14.654 = 93.268,575 lei
Notă:
a) suma cheltuielilor pronosticat = 89.975,56 lei (110.700 lei);
93.268,575 lei;
Notă: Calcularea cheltuielilor date nu cuprind sportul şi acţiunile pentru tineret, de aceea suma
calculată de 110.700 lei include în sine şi aceste cheltuieli, care nu sunt identificate la concret.
6. Calculăm cheltuielile pentru asistenţă şi susţinere socială

Notă: În oraşul Călăraşi se planifică total cheltuieli pentru indemnizaţii, tutelă şi copii înfiaţi în
sumă de 45.600 lei.

a) Contingent = 19;
b) Normativul de cheltuieli = 2400 lei;
QChSi = (0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) * 45.600 =
= 1,036599 * 2400 * 19 = 47.268,914 lei
Notă:
a) suma cheltuielilor pronosticate = 45.600 lei;
47.268,914 lei;
c) diferenţa de creştere; 47.268,914 – 45.600 = 1668,914 lei.
7. Cheltuieli pentru gospodăria comunală
În baza estimărilor pentru anul bugetar 2006 numai în oraşul Călăraşi sunt prevăzute
cheltuieli la acest compartiment în sumă de 124.000 lei.
Dacă luăm în considerare coeficienţii factoriali, apoi suma se modifică după cum urmează:
QChSi = (0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) * 124.000 =
= 1,036599 * 124.000 = 128.538,276 lei
Diferenţa de creştere: 128.538,276 – 124.000 = 4.538,276 lei.
Alte cheltuieli:
8. Cheltuieli pentru serviciul de deservire a clădirilor
La compartimentul „Alte cheltuieli” sau luat în calcul mijloace pentru asigurarea
activităţii serviciilor de deservire a clădirilor primăriei oraşului Călăraşi pentru anul 2006 în
baza:
a) numărul angajaţilor = 5 unităţi;
QChSi = (0,90 + 0,05 * 2,422 + 0,05 * 0,2885 + 0,16 * 0,00577 + 0,04 * 0,00378) * 7222,1 *
* 5 = 1,036599 * 7222,1 * 5 = 37.432,108 lei
Notă:
37.432,108 lei;
9. La compartimentul „Alte Cheltuieli” sunt luate în calcul mijloace băneşti pentru

Suma totală a cheltuielilor pronosticate în bugetul oraşului Călăraşi
= 9.968.000,0 * 1% = 99.680,0 lei
Notă: Dacă luăm în considerare suma totală a cheltuielilor calculate cu luarea în considerare a
coeficienţilor factoriali apoi fondul de rezervă va fi egal cu:
10.210.313,689 * 1% = 102.103,13689 lei
Diferenţa de creştere: 102.103,13689 – 99.680,0 = 2.423,13689 lei.
(Vezi analiza comparativă pe bugetul oraşului Călăraşi în anexa 31)
5.3. Utilizarea coeficienţilor factoriali la calcularea volumului de cheltuieli specifice

pentru bugetul Consolidat al UAT (cazul bugetului consolidat al raionului Călăraşi)
Mecanismul de calcul al QChSi pentru bugetul consolidat al raionului Călăraşi
specifice cu luarea în considerare a coeficienţilor factoriali (QChSi).
Pasul I
Calculăm raportul dintre lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în raionul Călăraşi
şi lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în ţară (LDLi).
1) lungimea drumurilor locale în tot raionul Călăraşi = 280 km;
2) numărul populaţiei în tot raionul Călăraşi la 01.01.05 = 75.167 persoane;
3) calculăm lungimea drumurilor locale din raionul Călăraşi ce revine la 1 locuitor:
280 km / 75.167 loc. = 0,00372 km/loc; (ori 3,725 m/loc.)
(280000 m / 75.167 loc. = 3,725 m/loc.);
6) calculăm lungimea drumurilor locale pe ţară ce revine la un locuitor din ţară.
5985,7 km / 3.386.000,0 locuitori = 0,0018 km/loc;
(ori transformăm în metri: 5985700 m / 3.386.000 = 1,77 m/loc.).
de unde:
LDLi = Lungimea drumurilor locale / locuitor din raionul Călăraşi =

= 0,00372 km/loc. / 0,0018 km/loc. = 2,0666

Pasul II
Calculăm raportul dintre suprafaţa raionului Călăraşi pe cap de locuitor şi suprafaţa ţării ce
revine la un locuitor (Si).
1) suprafaţa raionului Călăraşi = 743 km2;
2) nr. populaţiei în raionul Călăraşi la 01.01.05 = 75.167 persoane;
3) calculăm suprafaţa raionului Călăraşi ce revine la un locuitor:
743 km2 / 75.167 loc. = 0,00988 km2/loc. ori
743 km2 * 1.000.000 = 743.000.000 m2 .
743.000.000 m2 / 75.167 loc. = 9.884,656 m2/loc.
Verificare: 9.884,656 m2/loc / 1.000.000 = 0,00988 km2/loc.

2) numărul populaţiei în Republica Moldova la 01.01.05 = 3386,0 mii ori 3.386.000,0
locuitori;
33.800km2/ 3.386.000 loc = 0,009982 km2 / loc.
Transformăm suprafaţa în m2:
33.800 km2 *1.000.000 = 33.800.000.000 m2
33.800.000.000 m2 / 3.386.000 loc. = 9982,279976 m2/loc.
Verificare: 9982,279976 m2 /loc. / 1.000.000 = 0,009982 km2/loc.

de unde:
Si = Suprafaţa / locuitor în raionul Călăraşi =
= 0,00988 km2/loc. / 0,009982 km2/loc. = 0,98978

Pasul III
Calculăm raportul dintre cota parte a persoanelor de vârsta sub (până la) 15 ani (0-14) 3 din
numărul total al populaţiei din or. Călăraşi şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară
(R.M.) la 01.01.05 a anului bugetar 2006 (Pi).
1) numărul persoanelor de vârstă sub 15 ani din raionul Călăraşi = 16.700 copii;
bugetar 2006 = 671,4 mii persoane (671.400).

de unde:
Pi = 16.700 copii din localitate / 671.400 copii din ţară = 0,0248
Pasul IV
Calculăm raportul dintre cota parte a persoanelor de vârsta sub (până la) 65 (56/61) ani 5 din
populaţia or. Călăraşi şi media acestei cote pentru toate UAT din ţară la 01.01. al anului în care
partea de cheltuieli specifice (normative) este determinată pentru anul bugetar (PVi).
1) numărul persoanelor de vârstă sub (până la) 65 de ani în raionul Călăraşi =
47.100 persoane
2) numărul persoanelor de vârstă până la 56/61 ani în ţară:
= 2233,8 mii persoane sau = 2.233.800 persoane.

de unde:
PVi = nr. persoanelor din raionul Călăraşi până la 56/61 (65) ani / nr. persoanelor din ţară
până la 56/61 ani, ori
PVi = 47.100 persoane / 2.233.800 persoane = 0,0210
5
În Republica Moldova numărul populaţiei de la 56/61 ani este prezentat conform datelor prezentate de Biroul
Național de Statistică, estimate la 01.01.2005 conform recensământului populaţiei în Republica Moldova din
decembrie 2004.
Pasul V
bugetar 2006 (ChS).
corespunzătoare, (în cazul nostru, calculăm pentru bugetul consolidat al raionului Călăraşi
(QChSi)), va trebuie de calculat fiecare cheltuială specifică în parte estimată prin normativ de
către Ministerul Finanţelor, utilizând suplimentar coeficienţii (indicatorii) factoriali calculaţi.
Pasul VI
Calculăm numărul de persoane cu reşedinţă permanentă în UAT (Nr.p.r.i.) – raionul
Călăraşi = 75.167 locuitori.
prevederilor normativelor de cheltuieli, care se referă la 1 copil (numărul copiilor), la 1 elev
(numărul elevilor), la 1 angajat (state - tip), la 1 locuitor ( nr. locuitorilor), la 1 tutelat (numărul
tutelaţilor), etc.
Pasul VII
sarcina bugetului UAT corespunzător, după grupe funcţionale de cheltuieli specifice (QChSi).
bugetul consolidat al raionului Călăraşi cu utilizarea acestor coeficienţi.
1. Calcularea cheltuielilor pentru aparatul administrativ, 2006.

a) numărul angajaţilor – 227,0;
c) suma cheltuielilor pronosticate – 6.176.429,38 lei.
ChS: cheltuielile specifice fără utilizarea coeficienţilor factoriali = 6.176.429,38 lei.
Calculăm volumul cheltuielilor specifice pentru finanţarea aparatului administrativ al

raionului Călăraşi cu utilizarea coeficienţilor factoriali:
QChSi = (1,08 + 0,05 * LDLi + 0,05 * Si + 0,16 * Pi + 0,04 * PVi) * ChS * Nr. p.r.i
Introducerea în formulă valoarea coeficienţilor (indicatorilor) calculaţi pentru raionul

Călăraşi:
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 6.176.429,38 lei = 1,2375758 * 6.176.429,38 = 7.643.799,531 lei
( Nr.p.r.i.(227,0) a fost luat în calcul la determinarea lui ChS)
Notă: Dăm descifrarea pe normativ la 1 angajat şi nr. angajaţilor (state-tip).

Verificăm: 1,2375758 * 27208,94 lei * 227 = 7.643.799,531.
Notă:
7.643.799,531 lei;
c) diferenţa de creştere: 7.643.799,531 – 6.176.429,38 = 1.467.370,151 lei.
2.1.Calcularea sumei cheltuielilor specifice pentru recrutare
b) normativul mediu, lei = 279,7;
Calculăm suma cheltuielilor luând în considerare coeficienţii factoriali:
QCh Si = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) * 279,7 *
* 164 = 1,2375758 * 279,7 * 164 = 56.768,592 lei
Notă:
56.768,592 lei;
2. 2. Cheltuieli pentru întreţinerea centrelor militare

Notă: Aceste cheltuieli se finanţează numai din bugetul raional.
a) numărul colaboratorilor = 8;
b) normativul stabilit = 5265 lei;
c) cheltuielile pronosticate = 42.120 lei.
QCh Si = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) * 5265 *
* 8 = 1,2375758 * 5265 * 8 = 52.126,692 lei
Notă:
52.126,692 lei;
c) diferenţa de creştere: 52.126,692 – 42.120 = 10.006,692 lei.
3. Menţinerea ordinii publice

3.1. Cheltuieli pentru întreţinerea poliţiei (municipale)
Notă: Aceste cheltuieli se finanţează numai din bugetul raional.
a) numărul colaboratorilor = 84;
b) normativul stabilit = 20.314,4 lei;
c) cheltuielile pronosticate = 1.706.409,6 lei.
QCh Si = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 20.314,4 * 84 = 1,2375758 * 20.314,4 * 84 = 2.111.811,2258 lei
Notă:
2.111.811,2258 lei;

QCh Si = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 2642,375 * 3700 = 1,2375758 * 2642,375 * 3700 = 12.099.515,6117 lei
Notă:
12.099.515,6117 lei;
c) diferenţa de creştere: 12.099.515,6117 – 9.776.787,5 = 2.322.728,1117 lei.
4.2 Cheltuieli pentru şcoli primare, gimnazii şi licee

a) numărul elevilor în vârstă de la 7 – 16 ani = 14.714;
b) normativul la un elev =1725,107 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 1725,107 * 14.714 = 1,2375758 * 1725,107 * 14.714 = 31.413.664,2409 lei
Notă:
b) suma cheltuielilor calculate cu luarea în considerare a coeficienţilor factoriali
= 31.413.664,2409 lei;
c) diferenţa de creştere: 31.413.664,2409 – 25.383.224,398 = 6.030.439,8429
lei.
4.3. Mijloace suplimentare pentru examenele de absolvire şi dejunul cald. Aceste

mijloace sunt planificate în bugetul raional în sumă de 548.900,0 lei, iar în bugetul
Consolidat al raionului sunt planificate mijloacele băneşti în sumă de 1.677.000,0 lei.
4.4 Cheltuieli pentru instituţii extraşcolare

a) numărul elevilor de la 7 până la 16 ani = 14.714,0;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 143,54 * 14.714 = 1,2375758 * 143,54 * 14.714 = 2.613.818,9487 lei
Notă:
2.613.818,9487 lei;
Notă: Total în bugetul consolidat al raionului Călăraşi sunt prevăzute mijloace băneşti
suplimentar pentru examenele de absolvire şi dejunul cald în sumă de 1677,0 mii lei.
4.5. Calcularea cheltuielilor pentru şcolile internat cu regim special

Notă: Aceste cheltuieli se efectuează din bugetul raional al raionului Călăraşi.
a) numărul elevilor = 102;
b) normativul la un elev = 11.388,67 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 11.388,67 * 102 = 1,2375758 * 11.388,67 * 102 = 1.437.622,92338 lei
Notă:
1.437.622,925338 lei;

a) numărul populaţiei = 75.167;
b) normativul la un locuitor = 34,585 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 34,585 * 75.167 = 1,2375758 * 34,585 * 75.167 = 3.217.264,78858 lei
Notă:
3.217.264,78858 lei;
6. Cheltuieli pentru dezvoltarea TV locale se preconizează a fi efectuate numai din

bugetul raional în sumă de 300,0 mii lei, care se includ în bugetul consolidat al raionului.
7. Cheltuieli pentru redacţia ziarului se preconizează a fi efectuate din bugetul
raional în sumă de 54,0 mii lei, care se includ în bugetul consolidat al raionului.
8. Calculăm cheltuielile pentru asistenţă şi susţinere socială.
8.1. Compensaţii pentru transportul comun pentru invalizii de gradul I şi II, copii-
invalizi şi persoanele ce însoţesc un invalid de gradul I sau un copil-invalid.
Notă: Aceste cheltuieli sunt efectuate din bugetul raional.
a) numărul beneficiarilor = 4295;
b) normativul = 13,0 lei pe lună (pe an = 156 lei);
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 156 * 4295 = 1,2375758 * 156 * 4295 = 829.200,537516 lei
Notă:
829.200,537516 lei;
8.2. Servicii de deservire socială la domiciliu

a) numărul unităţilor = 39;
b) normativul = 6276,4 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 6276,4 * 39 = 1,2375758 * 6276,4 * 39 = 302.933,309293 lei
Notă:
302.933,309293 lei;
8.3. Consiliile de expertiză medicală a vitalităţii (serviciul de ortoped şi proteză)

a) numărul unităţilor = 1;
b) normativul = 9457,3 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 9457,3 * 1 = 1,2375758 * 9457,3 * 1= 11.704,1256133 lei
Notă:
11.704,1256133 lei;
c) diferenţa de creştere: 11.704,1256133 – 9457,3 = 2246,8256133 lei.
8.4. Aziluri pentru bătrâni şi invalizi, Centre de reabilitare, Centre psihologico-sociale

de reabilitare
Notă: Aceste cheltuieli se finanţează din bugetul raional.
a) numărul tutelaţilor = 25;
b) normativul pentru un tutelat pe an = 16.188,6 lei;
c) suma cheltuielilor pronosticate = 404.715 lei.
Calculăm suma cheltuielilor luând în considerare coeficienţii factoriali:
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 16.188,6 * 25 = 1,2375758 * 16.188,6 * 25 = 500.865,489895 lei
Notă:
500.865,489895 lei;
8.5. Centre de plasament pentru copii

Notă: Aceste cheltuieli se finanţează din bugetul raional.
b) normativul pentru un tutelat pe an = 11.609,6 lei;
c) suma cheltuielilor pronosticate = 290.240 lei.
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 11.609,6 * 25 = 1,2375758 * 11.609,6 * 25 = 359.194,00019 lei
Notă:
359.194,00019 lei;
8.6 Cheltuieli pentru plata indemnizaţiilor copiilor înfiaţi şi copiilor orfani

b) normativul pentru un tutelat pe an = 2400 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 2400 * 95 = 1,2375758 * 2400 * 95 = 282.167,2824 lei
Notă:
282.167,2824 lei;
8.7. Fondul local de susţinere socială a populaţiei (1% din volumul cheltuielilor
bugetului raional, considerându-se aceeaşi sumă în bugetul consolidat al raionului.)
Notă: Acest fond se calculează la nivelul bugetului raional al raionului Călăraşi şi este
calculat în sumă de 550.000,0 lei.
9. Rambursarea creditelor preferenţiale
Notă: Creditele preferenţiale se preconizează a fi rambursate din bugetul raional şi sun
planificate în sumă de 46.000,0 lei, fiind inclusă şi în bugetul consolidat al raionului.
10. Cheltuieli pentru întreţinerea drumurilor locale se planifică în mărimea
defalcărilor la bugetul UAT de la taxa de folosire a drumurilor şi este estimată în sumă de
340.000,0 lei la bugetul raional, fiind inclusă şi în bugetul consolidat al raionului.
11. Cheltuieli pentru gospodăria comunală, aceste cheltuieli sunt planificate numai
pentru oraşul Călăraşi şi sunt estimate în sumă de 124.000,0 lei, fiind incluse şi în bugetul
consolidat al raionului.
12. Cheltuieli pentru întreţinerea serviciului sanitar-veterinar.
Notă: Cheltuielile din buget pentru acest serviciu se estimează după normativ pentru un angajat.
Numărul angajaţilor medico-veterinari de circumscripţie în teritoriul satelor (comunelor) se
estimează reieşind din calculul a 1100 unităţi convenţionale pentru un medic veterinar, la
perioada de gestiune financiară.
Aceste cheltuieli sunt planificate în bugetul raional.
b) normativul pentru un angajat pe an = 14.134,3 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05 * 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 14.134,3 * 44 = 1,2375758 * 14.134,3 * 44 = 769.659,775715 lei
Notă:
769.659,775715 lei;
13. Alte cheltuieli

La compartimentul „ Alte Cheltuieli „ se referă:
13.1. Serviciul de deservire a clădirilor Consiliului raional şi clădirilor primăriilor
b) normativul pentru un angajat pe an = 7222,1 lei;
QChSi = (1,08 + 0,05 * 2,0666 + 0,05* 0,98978 + 0,16 * 0,0248 + 0,04 * 0,0210) *
* 7222,1 * 135,5 = 1,2375758 * 7222,1 * 135.5 = 1.211.084,93309 lei
Notă:
1.211.084,93309 lei;
c) diferenţa de creştere: 1.211.084,93309 – 978.594,55 = 232.490,38309 lei.
13.2. Constituirea Fondului de rezervă în mărime de 1% din volumul cheltuielilor

bugetului raionului. Această sumă este egală cu 550.000,0 lei
Cheltuieli pentru întreţinerea Gărzilor populare.
Notă: Aceste cheltuieli sunt planificate numai la nivelul bugetului raionului şi constituie suma de
8300,0 lei.
Total cheltuieli pe bugetul consolidat al raionului Călăraşi: 56.101.000,0 lei.
Remarсă:
A. TOTAL CHELTUIELI CONFORM NORMATIVELOR în bugetul consolidat al
raionului Călăraşi: 52.451.919,923 lei;
– Fondul de rezervă: 52.451.919,923 * 1% = 524.519,1992 lei (planificat la bugetul
consolidat al raionului Călăraşi = 550.000,00 lei);
– Fondul Local de susţinere socială a populaţiei: 52.451.919,923 * 1% =
524.519,1992 lei (planificat în bugetul consolidat al raionului Călăraşi în cuantum
de 550.000,00lei)
B. SUMA CHELTUIELILOR CU COEFICIENŢI, aplicaţi numai la cheltuielile
normative: 64.913.202,0092 lei;
– Fondul de rezervă: 649.132,020092 lei;
– Fondul de susţinere socială: 649.132,020092 lei.
C. TOTAL CHELTUIELI GENERALE FĂRĂ COEFICIENŢI: 56.101.219,923
(cheltuieli normative + cheltuielile care nu au normativ ori 52.451.919,923 + 3.649.300 =
56.101.219,923 lei).
D. DIFERENŢA DE CREŞTERE:
– a fondului de rezervă: 99.132,02 lei ( 649.132,02 – 550.000,0 = 99.132,02 lei);
– a fondului de susţinere socială : 99.132,02 lei ( 649.132,02 – 550.000,0 = 99.132,02
lei).
(Analiza comparativă a cheltuielilor bugetului consolidat al raionului Călăraşi este dată în Anexa
32)
Analiza comparativă a cheltuielilor specifice calculate pentru bugetele analizate în
raionul Călăraşi, 2006.
În rezultatul cercetărilor efectuate referitor la bugetele din raionul Călăraşi, privind
utilizarea coeficienţilor factoriali, am primit următoarele rezultate:
REZULTATELE STUDIULUI I (SAT)

1. Analiza comparativă a cheltuielilor specifice pe bugetul s. Hogineşti, r. Călăraşi:
LDLI = 4,83
Si = 1,362
Pi = 0,0005
PVi = 0,00053
Suma coeficienţilor = 1,0097 (înmulţit la factori ponderaţi)
ChS = conform normativelor Ministerul Finanţelor
Nr.p.r.i = conform nr. persoanelor
QChSi (cu coeficienţi factoriali) = 1076050,42 lei
Suma cheltuielilor specifice fără coeficienţi = 1065713,01 lei
Diferenţa de creştere = 10337,47 lei
Notă: Coeficientul pentru sat = 0,70 (în formulă el reprezintă termenul liber).
REZULTATELE STUDIULUI II (COMUNĂ)

1. Analiza comparativă a cheltuielilor specifice pe bugetul comunei Hîrjauca, r.
Călăraşi:
LDLI = 11,375
Si = 1,333
Pi = 0,0007
PVi = 0,00079
Notă: Coeficientul pentru comună = 0,70 (în formulă el reprezintă termenul liber).
REZULTATELE STUDIULUI III (ORAŞ)

1. Analiza comparativă a cheltuielilor specifice pe bugetul oraşului Călăraşi:
LDLI = 2,2422
Si = 0,2885
Pi = 0,00577
PVi = 0,00378
Suma coeficienţilor = 1,036599 ( înmulţit la factori ponderaţi)
Notă: Coeficientul pentru oraşe = 0,90 (în formulă el reprezintă termenul liber).
REZULTATELE STUDIULUI IV (RAION)

1. Analiza comparativă a cheltuielilor specifice pe bugetul consolidat al r. Călăraşi:
LDLI = 2,0666
Si = 0,98978
Pi = 0,0248
PVi = 0,0210
Diferenţa de creştere = 8 811982,09 lei
Notă: Coeficientul pentru raion (regiune) = 1,08 (în formulă el reprezintă termenul liber).
Analizele comparative obţinute în rezultatul utilizării coeficienţilor factoriali
demonstrează, că diferenţele de cheltuieli obţinute prin luarea în calcul a coeficienţilor factoriali
cresc pe măsura creşterii lungimii drumurilor locale, a suprafeţei teritoriului dat, a numărului
populaţiei de o anumită vârstă. Astfel, analiza demonstrează că acele localităţi care au avut
aproximativ aceeaşi sumă pentru finanţarea cheltuielilor, la momentul când în calcul se lua
numai normativul de cheltuieli dat de Ministerul Finanţelor, acum cu luarea în calcul şi a
factorilor cu ponderile lor menţionate în formulă, sumele de cheltuieli se deosebesc esenţial.
Prin urmare, concluzia e că este necesar de luat în calcul la stabilirea sumelor de finanţare a
cheltuielilor şi factorii locali. Dacă nu se iau în calcul aceşti factori admitem un egalitarism ne
argumentat, artificial, încălcând principiul ecualizării veniturilor în teritorii. Ecualizarea are ca
scop a oferi populaţiei servicii publice de aceeaşi calitate, indiferent de baza lor fiscală.
Concluzii cu privire la formula de calcul:
1. În formula de calcul suma coeficienţilor este egală cu 1 (ori 100%).
Suma coeficienţilor care reprezintă ponderi (LDLi, Si, Pi şi PVi) este egală cu 0,30
sau cu 30%.
LDLi = 0,05 (5%)
Si = 0,05 (5%)
Pi = 0,16 (16%)
PVi = 0,04 (4%)
Sumă acestor coeficienţi ponderaţi este egală cu 0,30 (30%).
2.Termenul liber este egal cu 0,70 sau 70%, fiind totodată o mărime minimă.
3. Suma ponderilor (0,30 ori 30%) + termenul liber (0,70 ori 70%) este egal cu o
unitate (1) ori cu 100%.
Rezultatele analizei demonstrează că cu modificarea proporţională a factorilor,
ponderile se modifică şi ele în aceeaşi direcţie.
Spre exemplu, localitaţile care dispun de o suprafaţă a teritoriului comparativ mai
mare raportată la suprafaţa constantă a ţării indică mărirea ponderii suprafeţei localităţii
date în total suprafaţă pe ţară. Aceasta are loc şi în cazul calculării celorlalte ponderi
(LDLi, Pi, PVi).
Dar suma coeficienţilor calculaţi cu luarea în considerare a factorilor ponderaţi plus
termenul liber, luat fiind acelaşi pentru toate tipurile de localităţi, de exemplu 0,70, ca
termen liber considerat pentru sat, să fie luat în formula şi pentru oraşi sau raion, duce la
reducerea cheltuielilor calculate cu coeficienţi faţă de cheltuielile calculate după normative
programate.
Formula reprezintă o regresie, de aceea apare necesitatea modificării termenului
liber spre creştere. Reducerea cheltuielilor pentru administraţia publică ar înrăutăţi
situaţia financiară a localităţii.
Deci, concluzia e că şi termenul liber şi coeficienţii ponderaţi pentru fiecare tip de
localitate trebuie să fie individualizaţi.
Anume acest principiu a fost implementat în acest studiu.
CAPITOLUL VI
IMPLEMENTAREA ÎN REPUBLICA MOLDOVA A NOII METODE DE CALCUL A
CHELTUIELILOR SPECIFICE: OPORTUNITĂȚI ȘI PERSPECTIVE
6.1. Analiza comparativă complexă
Studiul dat prezintă analiza bugetelor din raionul Călăraşi pentru anul bugetar 2006. S-au
analizat bugete de toate nivelurile, adică de nivelul I şi de nivelul II, inclusiv bugetul consolidat
al raionului Călăraşi. În procesul analizei au calculat paralel cheltuielile normative reieşind din
normativul dat de Ministerul Finanţelor şi totodată paralel am calculat suma cheltuielilor cu
luarea în considerare a coeficienţilor factoriali. Rezultatele obţinute le-am prezentat în tabelele
din Anexele 29, 30, 31, 32. Prezintă interes diferenţa de creştere a cheltuielilor cu luarea în
considerare a coeficienţilor factoriali, care este prezentată prin creştere.
Creşterea este influenţată de factorii LDLI, Si, Pi şi PVi. Cu cît ponderea acestor factori
este mai mare, cu atât este mai mare şi influenţa lor asupra cheltuielilor totale.
Analiza comparativă a cheltuielilor specifice ale bugetului comunei Hîrjauca (vezi Anexa
29) pentru anul bugetar 2006 demonstrează că la o modificare a factorilor prin mărimi crescânde,
în deosebi este vorba despre LDLi, suma coeficienţilor se măreşte comparativ cu satul, iar
diferenţa dintre suma cheltuielilor cu coeficienţi (QChSi) şi a celor fără coeficienţi alcătuieşte
487 220,15 lei. Prin urmare este nevoie de suplimentat suma cheltuielilor pentru a obţine o
ecualizare cu scopul de a oferi tuturor localităţilor servicii publice de aceeaşi calitate.
Astfel, analiza comparativă a cheltuielilor specifice din bugetul satului Hogineşti (vezi
Anexa 30) pentru anul bugetar 2006 demonstrează că, luând în considerare coeficienţii factoriali
la calcularea cheltuielilor totale pentru finanţarea serviciilor publice, diferenţa dintre suma
cheltuielilor calculate cu coeficienţi factoriali (QChSi) şi suma cheltuielilor specifice fără
coeficienţi demonstrează necesarul unei creşteri de cheltuieli cu 10 337, 41 lei. E de menţionat că
pentru localitatea cu statut de sat şi comună am utilizat termenul liber egal cu 0,70. Coeficienţii
lui LDLi, Si, Pi şi PVi au rămas i în toate teritoriile , indiferent de statut, ponderi constante, deşi
la o înţelegere cu puterile locale şi cele centrale, în condiţiile unei creşteri economice ar fi putut
fi majorate.
Localităţii cu statut de oraş (vezi Anexa 31) autorul a modificat termenul liber, majorându-
l până la 0,90. Dar deoarece factorii cresc cantitativ, fiind raportaţi la media pe ţară, îşi reduc
ponderile şi atunci sar primi că suma cheltuielilor ar trebui redusă. Logic este inadmisibil, de
aceea este necesar de modificat termenul liber. Autorul este convins, că valoarea lui este
considerată a fi minimă, lăsând rezerve pentru majorare.
Menţionăm, că sar putea stabili un termen liber particular pentru fiecare localitate în parte
în rezultatul luării în considerare a unor criterii cantitativi şi calitativi.
Analiza comparativă a cheltuielilor specifice pentru bugetul consolidat al raionului
Călăraşi (vezi Anexa 32) ne demonstrează că autorul a utilizat pentru raion (regiune) termenul
liber egal cu 1,08, lăsând constante ponderile factorilor sau coeficienţii factoriali în raport cu
media pe ţară.
Diferenţa de creştere a sumei cheltuielilor calculate cu coeficienţi şi a sumei cheltuielilor
calculate fără coeficienţi constituie 12.461.282,09 lei. Aceasta este suma cu care ar fi trebuit să
fie majorate cheltuielile publice pe raionul Călăraşi, în scopul oferirii serviciilor publice de
aceeaşi calitate înaltă.
Tabelele alcătuite în baza calculelor reale din localităţile raionului Călăraşi demonstrează,
necesitatea luării în considerare la determinarea normativelor de cheltuieli a factorilor concreţi.
Această modalitate ar diferenţia localităţile după modalitatea de finanţare şi am depăşi principiul
egalitarismului, utilizând o modalitate nouă de calcul a normativelor de cheltuieli, care ar crea
condiţii mai mult ori mai puţin echitabile pentru teritorii în ce priveşte prestarea serviciilor
publice de o calitate mai înaltă.
6.2. Concluzii şi recomandări finale privind implementarea rezultatelor studiului
Formatul prezentării rezultatelor studiilor în domeniul descentralizării fiscale şi

autonomiei financiare în Republica Moldova
Întrebările la care
Paşii pentru analiză Comentarii
urmează de formulat răspuns
Problema / probleme Care este problema generală / Lipsa echităţii în oferirea
primare globală în domeniul cercetat? seviciilor publice (de ex.
finanţarea şcolilor).
Problema / probleme Ce probleme specifice cauzate de Actualele normative de
secundare problema globală / generală aţi cheltuieli specifice nu
identificat? corespund necesităţilor.
Cauzele problemei / - Când a apărut APL manifestă nemulţumiri
problemelor abordate în problema/probleme? faţă de nivelul normativelor
cadrul studiului - În legătură cu ce a/au apărut cheltuielilor specifice.
problema / problemele?
- Cine a iniţiat apariţia
problemei / problemelor?
Efecte / simptome a - Care sunt formele de Raportul între cheltuieli şi
problemei / problemelor manifestare a problemei / resurse,insuficienţa resurselor
problemelor? financiare pentru prestarea
serviciilor publice de aceeaşi
calitatate cauzate, în temei, de
diferenţieri în baza fiscală.
Consecinţe problemei / - Ce rezultat /rezultate negative Diferenţieri / înechitate
problemelor pot apărea în caz de nesoluţionare nejustificate, din punct de
a problemei / problemelor? vedere a politicii sociale, în
prestarea serviciilor publice
dintre UAT.
Potenţialele soluţii - Care este potenţial pentru Experienţa altor state în
soluţionarea problemei / tranziţie (de ex. Slovenia).
problemelor? Luarea în considerare la
calcularea normativelor de
cheltuieli specifice a unui set
mai variat de factori (a fost
expus mai sus).
Eventualele obstacole în - Ce obstacole va trebui de Insuficienţa resurselor
calea soluţionării întreprins? financiare generate în UAT.,
problemei - Vor fi opozanţi privind baza fiscală slabă în
soluţionarea problemei? majoritatea APL.
Necesitatea elaborării unei noi
metodologii de calcul al
cheltuielilor specifice.
Deoarece ar putea să crească
volumul cheltuielilor specifice
a APL. Unele instituţii a APC
(MF, ME, DGF etc.) ar puteă
să nu ia în consideraţie
recomandările studiului..
Acţiunile care trebuie - Vor fi necesare schimbări în Sunt necesare schimbări în
întreprinse pentru cadrul legal? metodologia elaborării
soluţionarea problemei - Vor fi necesare schimbări de bugetelor UAT, în cadrul legal
ordin organizaţional şi (Legea FPL şi alte).
instituţional? Elaborarea metodologiei de
calculare a cheltuielilor
specifice cu luarea în
considerare a coeficienţilor
factoriali.
Pilotarea metodologiei în
cadrul 2-3 raioane pilot.
Analiza rezultatelor pilotării şi
prezentarea lor pentru luarea
deciziei finale privind
schimbările necesare.
Rezultatele aşteptate - Ce rezultate sunt aşteptate? Estimarea difereţelor de
- Rezultatele aşteptate sunt cheltuieli pentru prestarea
suficiente pentru soluţionarea serviciilor publice.
definitivă a Identificarea surselor
problemei/problemelor? suplimentare de venituri la
nivel local pentru finanţarea
diferenţei estimate..
Adoptarea unui set de măsuri
pentru depăşirea inechităţii în
calitatea serviciilor publice
prestate de UAT.
Aprecierea costurilor - De ce mijloace financiare va fi Costurile:
financiare şi de altă nevoie pentru soluţionarea Elaborarea şi testarea
natură problemei / problemelor? metodologiei de calculare a
- Ce alte resurse vor fi necesare? chesltuielilor specifice de către
- Aprecierea aproximativă a un grup mixt de experţi
eficacităţii resurselor investite. (mediul academic şi
practicieni).
Estimarea pe ţară a volumului
de cheltuieli suplimentare.
Atragerea resurselor prin grant
pentru pilotare.
Estimarea posibilităţilor
financiare ale UAT pentru
finanţarea (totală sau parţială)
a cheltuielilor suplimentare.
Eficacitatea resurselor
investite:
îmbunătăţirea calităţii şi
lărgirea ariei de servicii
sociale prestate populaţiei.
Paşii care urmează de - Ce anume va trebui de făcut Consolidarea bazei fiscale ale
întreprins pentru suplimentar în acest domeniu sau UAT;
consolidarea / în domeniile tangente pentru Monitorizarea publică a
multiplicarea rezultatelor consolidarea / multiplicarea execuţiei bugetelor UAT.
obţinute rezultatelor obţinute? Efectul scontat al propunerilor
se va multiplica în caz de
creştere a autonomiei
financiare reale a UAT.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Conform investigaţiilor efectuate referitor la egalizarea veniturilor bugetare în unitățile

administrativ-teritoriale în Republica Moldova, pot fi formulate următoarele concluzii şi
recomandări:
Concluzie: Problemele fiscale şi bugetare joacă un rol important în economia de piaţă.
Impozitul reprezintă un instrument cu ajutorul căruia statul îşi mobilizează resursele financiare
publice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale specifice. Procesul de descentralizare
financiară în Republica Moldova contribuie esenţial la accentuarea rolului deosebit al
mecanismelor de impozitare, nu numai a celor de stat, ci, în mod preferenţial, al impozitelor şi
taxelor locale, cărora le revine un rol important în formarea veniturilor bugetelor unităţilor
bugetelor administrativ-teritoriale; una dintre cele mai importante surse de finanţare a
cheltuielilor publice locale. În sistemul impozitelor locale un rol important îl are impozitul pe
bunurile imobiliare şi impozitul funciar. Aceste impozite au un rol important la formarea
veniturilor proprii şi contribuie la formarea şi creşterea bazei fiscale a teritoriului.
Se recomandă: Descentralizarea fiscală ar spori responsabilitatea administraţiei publice
locale pentru întărirea bazei fiscale a teritoriilor. În Republica Moldova are loc o scădere
continuă a potenţialului economic în majoritatea teritoriilor şi în această situaţie bugetului de stat
îi revine rolul de distribuire a veniturilor între diferite teritorii în scopul minimizării diferenţelor
fiscale. Autonomia reală la nivel regional este o schimbare spre bine, cu un potenţial economico-
financiar capabil să relanseze economia teritoriilor.
Concluzie: Veniturile bugetelor uniţăţilor administrativ-teritoriale se constituie din
impozite şi taxe locale. În cazul unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova aceste
venituri proprii nu ajung. Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor unităţilor
administrativ-teritoriale în Republica Moldova alcătuieşte cca 30% - 35%, iar în unele teritorii
ponderea veniturilor proprii este şi mai mică. Practica a demonstrat că dacă toate impozitele şi
taxele colectate ar rămîne în teritoriu, atunci ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor
generale va constitui cca 60% - 66% în unele localităţi. Din această cauză apar teritorii cu
dezvoltare economică neuniformă.
Se recomandă: În această situaţie sunt folosite relaţiile interbugetare ca mecanism de
egalizare a posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale. Nivelarea
posibilităţilor financiare a bugetelor locale se va realiza prin mecanismul de transferuri din
fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care sunt o formă simplă şi
uşor de gestionat de către autorităţile locale, şi oferă posibilităţi de stimulare a iniţiativei locale şi
a dezvoltării locale.
Relaţiile interbugetare reprezintă mecanismul de realizare a funcţiilor principale ale
finanţelor publice. Funcţia de alocare a resurselor financiare este îndeplinită în favoarea
descentralizării serviciilor publice, prestarea şi finanţarea acestora la nivelul comunităţii.
Concluzie: Pe lîngă insuficienţa resurselor financiare proprii, lipsa unei autonomii
financiare este condiţionată şi de modul de efectuare a cheltuielilor, care a păstrat elemente ale
centralismului şi ale impunerii anumitor normative de cheltuieli, fără a ţine cont de specificul
regional sau local. De exemplu, interzicerea transferării unor sume aferente anumitor cheltuieli
pe alte direcţii, precum şi cea a interzicerii efectuării cheltuielilor înainte de constituirea
resurselor adecvate, se traduce mai degrabă printr-o inerţie decizională decît printr-o disciplină
financiară.
Se recomandă: Următoarea etapă de dezvoltare a cadrului legislativ în domeniul
autonomiei locale şi a descentralizării fiscale este condiţionată de prevederile Planului de acţiune
Republica Moldova – Uniunea Europeană, prin care Republica Moldova şi-a asumat
angajamentul de a continua reforma administrativă şi consolidarea autofinanţării locale în
conformitate cu standardele europene. Aceasta presupune în special respectarea principiilor
stipulate în Carta Europeană a Autonomiei Locale şi acordarea unei atenţii speciale expertizei şi
recomandărilor Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa, inclusiv în ceea ce
priveşte managementul bugetelor locale de către administraţiile locale şi atribuirea
competenţelor bugetare (resurse care să corespundă responsabilităţilor).
Concluzie: Noţiune de serviciu public a apărut şi s-a dezvoltat treptat pe fondul
multiplicării şi diversificării nevoilor generale ale societăţii omeneşti, concomitent cu implicarea
tot mai accentuată a statului, în vederea asigurării bunăstării generale a populaţiei. Astfel,
gradual, atingînd o dezvoltare maximă la mijlocul secolului XX, serviciul public s-a impus drept
fundamentul activităţii sistemului administraţiei publice, raţiune de fapt a organizării şi
funcţionării instituţiilor publice şi a autorităţilor administrative.
Se recomandă: Odată cu lărgirea sectorului public creşte populaţia pentru servicii publice
calitative. Acest fenomen are o influenţă importantă asupra managementului financiar din
sectorul public. Cheltuirea banilor publici are drept scop prestarea serviciilor calitative, de
performanţă. Actualmente tot mai des se pune problema măsurării performanţei serviciilor
publice la nivelul administraţiilor locale.
Măsurarea performanţelor este o modalitate de a demonstra cît de eficient sunt utilizate
resursele pentru prestarea serviciilor şi atingerea scopurilor. Măsurarea performanţelor în
domeniul managementului financiar contribuie la îmbunătăţirea procesului bugetar, permiţînd
luarea unor decizii obiective în ceea ce priveşte alocarea şi redistribuirea resurselor financiare
publice, reducerea costurilor şi investirea fondurilor suplimentare.
Pentru o furnizare mai eficientă de servicii este important punerea mai bună a cheltuielilor
în concordanţă cu preferinţele colectivităţii locale.
Concluzie: Aprecierea eficienţei sau eficacităţii cheltuelilor publice este de competenţa
factorilor de decizie politică şi ai celor executivi, de coordonare a procesului de utilizare a fondurilor
alocate. Pe parcursul acestui proces pot fi găsite soluţii de minimizare a costurilor, de reducere a
cheltuielilor curente privind serviciile publice, fără a ştirbi calitatea lor.
Se recomandă: Optimizarea cheltuielilor se realizează în cele mai bune condiţii, de optim
social, atunci cînd este posibilă alegerea alternativei celei mai puţin costisitoare, în raport cu
rezultatul final al serviciului public, pentru care se doreşte creşterea cantitativă a serviciului public;
modernizarea din punct de vedere al producerii serviciului public, în vederea maximizării utilităţii la
consumator, dată de satisfacţia performanţelor; maximizarea utilităţii la consumator, comportînd şi
latura economică (cel mai mic preţ plătit şi cel mai mic cost în utilizare) etc.
Concluzie: O problemă foarte importantă care se află în centrul atenţiei în majoritatea statelor
lumii este găsirea celei mai bune proporţii dintre atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor niveluri ale
finanţarea acestora.
Se recomandă: Este necesat de aprofundat descentralizare administrativă care ar contribui
la rezolvarea în condiţii mai bune a necesităţilor locale, serviciile publice locale pot fi conduse
mai bine de către autorităţile locale într-un regim în care acestea nu au obligaţia să se
conformeze ordinelor şi instrucţiunilor de la centru. Măsurile şi deciziile pot fi luate mai operativ
de către autorităţile locale iar resursele materiale şi financiare şi chiar forţa de muncă pot fi
folosite cu mai mare eficienţă şi să răspundă unor nevoi prioritare pe care autorităţile locale le
cunosc mai bine decât autorităţile centrale.
Concluzie: Un rol deosebit îl are funcţia de alocare, deoarece autorităţile locale au în
sarcină şi furnizarea unor bunuri publice. În aceste condiţii populaţia conştientizează corelaţia
dintre impozite şi serviciile publice, iar administraţia locală tinde să aloce resursele cît mai
eficient, influenţînd costurile la nivel local. Odată cu delimitarea competenţelor de finanţare a
cheltuielilor publice creşte responsabilitatea bugetelor locale faţă de populaţia comunităţii
respective. Eficienţa devine ţinta dominantă a schimbărilor curente în ce priveşte cheltuielile
publice. Este complicat de evaluat un program de cheltuieli publice, deoarece în sectorul public
finanţat de stat unele activităţi produc rezultate greu de măsurat (de exemplu ocrotirea sănătăţii),
de aceea este necesar a defini scopul oricărei cheltuieli publice.
Se recomandă: Descentralizarea măreşte posibilităţile participării locale la dezvoltarea
teritoriului. Pentru o furnizare mai eficientă de servicii este important punerea mai bună a
cheltuielilor în concordanţă cu preferinţele colectivităţii locale.
Concluzie: Sursele de venituri ale bugetelor UAT şi mărimea lor sunt diferite în raport cu
nivelul de acoperire a cheltuielilor de bază a UAT. Deci, putem concluziona că comunele, satele
cu o bază fiscală slabă îşi acoperă cheltuielile preponderent din transferuri.
Se recomandă: Unităţile administrativ-teritoriale cu o situaţie mai grea financiară necesită
instituirea de proceduri de egalizare (nivelare) financiară sau de măsuri echivalente, destinate să
corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare, precum şi a sarcinilor
fiscale care le suportă. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de
opţiune a autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor de competenţă.
Concluzie: Veniturile încasate de la contribuabili în bugetele locale nu sunt totdeauna
transparente pentru administraţiile publice locale. Administraţiile locale nu sunt informate despre
sumele colectate în teritoriile lor, fapt care influenţează negativ motivaţia organelor publice
locale de a-şi suplimenta veniturile proprii, fiind încurajate chiar să-şi subestimeze veniturile
colectate. Aceste împrejurări contribuie la subestimarea veniturilor proprii în localităţile gestio-
nate prost şi la suprimarea iniţiativei în acele localităţi unde activitatea este mai eficientă şi se
formează o bază fiscală temeinică.
Se recomandă: Pentru înlăturarea acestui neajuns, este necesar ca mijloacele acumulate în
teritoriul respectiv de la veniturile generale de stat să fie transparente pentru administraţiile
publice locale. În asemenea situaţii, unele localităţi ar prefera să nu primească transferuri din
fondul de susţinere financiară a teritoriilor, ci să le rămână o parte considerabilă din veniturile
colectate în teritoriu, care le-ar asigura un nivel mai înalt decât cel minim necesar de finanţare.
Aceasta ar contribui la consolidarea descentralizării fiscale la nivelul teritoriilor.
Concluzie: Politica de redistribuire a veniturilor între comunităţi este esenţială din
considerentul că poate genera plecarea populaţiei spre regiuni cu fiscalitate mai uşoară, iar
persoanele defavorizate pot profita de ajutoare peste medie şi atunci ar fi ineficientă.
Se recomandă: Pentru ca efortul de redistribuire să fie eficient, este necesar ca pentru
colectivităţile teritoriilor să existe un nivel minim de finanţare a serviciilor publice.
Concluzie: Normativele unice nu stimulează îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, fiind
construite pe principiul socialist de egalitarism între instituţii publice şi UAT, deosebindu-se doar prin
numărul populaţiei. Deci, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, este necesară trecerea la
normative diferenţiate pentru asigurarea prestării serviciilor publice de aceeaşi calitate înaltă.
Se recomandă: Considerăm că la stabilirea sumelor de finanţare a cheltuielilor este
necesar de luat în calcul şi factorii locali. Dacă nu se iau în calcul aceşti factori, admitem un
egalitarism neargumentat, artificial. Stimulul pentru îmbunătăţirea bazei fiscale scade. Egalizarea
financiară (a veniturilor) în teritorii urmăreşte suplimentarea veniturilor şi oferirea serviciilor
publice de aceeaşi calitate, indiferent de baza fiscală a UAT, procedură temporară.
BIBLIOGRAFIE
1. Constituţia Republicii Moldova. Chişinău, 1994.

2. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985, în vigoare pentru
Republica Moldova de la 1 februarie 1998.
3. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2003 Nr. 1463 din 15.11.2002.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166 din 10.12.2002.
4. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2004 Nr. 474-XV din 27.11 2003.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 243 din 11.12.2003.
8. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală Nr.436 din 28.12.2006.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.32-35 din 09.03.2007.
9. Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale Nr.397-XV din 16.10.2003.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.248 din 19.12.2003.
10. Legea Republicii Moldova privind sistemul bugetar şi procesul bugetar Nr.847-XIII
din 24.05.96. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.19-20/197 din 27.03.1997.
11. Legea Republicii Moldova privind dezvoltarea regională Nr.438 din 28.12.2006. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.021 din 16.02.2007.
12. Legea Republicii Moldova privind descentralizarea administrativă Nr.435 din 28.12.2006.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.029 din 02.03.2007.
13. Legea Republicii Moldova privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii
Moldova Nr.764 din 27.12.2001. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.16 din
29.01.2002.
Literatura de specialitate
14. Armeanic A. Fiscalitatea în statele contemporane: note de curs. Chişinău: C.E. U.S.M.,
2003. 167 p.
15. Bălan E. Instituţii de drept public. Bucureşti: Editura All Beck, 2003. 143 p.
16. Boardman A. şi alţii. Analiza cost-beneficiu: concepte şi practică. ed. a II-a. Chişinău: Arc,
Tipografia Centrală, 680 p.
17. Botnari N. Finanţele întreprinderii. ASEM. Chişinău: Î.S. F.E. -P. Tipografia Centrală, 2006.
240 p.
18. Casian A., Petroia A. Tranziţia: retrospective şi perspective, politica bugetar-fiscală.
Chişinău: GUNIVAS, 2002. 472 p.
19. Ciubotaru M. Monitorizarea şi analiza situaţiei socio-economice, elaborarea prognozelor şi
actualizarea conceptelor de dezvoltare a ţării în domeniile economic, social ştiinţifico-
tehnic: Raport statistic. Institutul Naţional de Economie şi Informaţie. Chişinău: 2003. 103p.
20. Ciubotaru M. şi alţii. Corupţia şi evaziunea fiscal: dimensiuni economice. Chişinău:
Transparency International – Moldova, 2003. 175 p.
21. Cobzari L., Manole T. Metodologia planificării bugetare; elaborare de buget. Chişinău: S.n.,
2004 (CEP USM). 231 p.
22. Cobzari L. şi alţii. Gestionarea finanţelor publice în Republica Moldova. În: Ştiinţa,
businessul, societatea: conferinţa internaţională. Chişinău: 2004, p. 31-34.
23. Cojuhari A. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova. Teoria economică.
Chişinău: Editura U.T.M., 2004. p.174-193.
24. Chicu N. Impactul impozitelor directe asupra anumitor procese social – economice: Teza dr.
ş. economice. Chişinău: 2003, 133 p.
25. Chicu N. Reglementarea fiscală – o funcţie prioritară a impozitelor. În: Economica. Revistă
ştiinţifico-didactică. 2002, nr.1, p. 69-72.
26. Finanţe, bănci, asigurări: revistă lunară, apare din 1998. Societatea Comercială „Tribuna
economică. Colecţia 2004-2006.
27. Filip Gh. Finanţe publice. Iaşi: Junimea, 2002. 233 p.
28. Fuior E. Sistemul fiscal şi utilizarea lui în reglarea cheltuielilor bugetare. În: Analele
Academia de Transporturi, Informatică şi Comunicaţii. Chişinău: 2003, vol. II (III), p. 189-
199.
29. Fuior E. şi alţii. Direcţii de optimizare a mecanismului fiscal şi modelarea încasărilor fiscal
în Republica Moldova. Chişinău: INEI, 2005.
30. Georghescu N. Teorii şi modele în relaţii economice internaţionale. Cluj: 2002. 166 p.
31. Grigorie-Lăcriţă N. Finanţe publice şi fiscalitate. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de
Mâine, 2004.
32. Грязновой А., Маркиной В. Финансы. Москва: Издательство “Финансы и статистика”.
2007. 489 p.
33. Howlett M., Ramesh M. Studiul politicilor publice. Chişinău: Editura EPIGRAF, 2004. 272
p.
34. Hâncu R. Economia informaţională: aspecte manageriale şi investiţionale. Chişinău: 2002.
268 p.
35. Hîncu R. Cheltuieli pentru învăţământ în condiţiile deficitului bugetar în Republica
Moldova. Chişinău: CEP ASEM, 2004. 170 p.
36. Hîncu R. şi alţii. Metode şi tehnici fiscal. Chişinău: Editura ASEM, 2005. 261 p.
37. Hîncu R. şi alţii. Finanţe publice. Chişinău: Editura ASEM, 2005. 188 p.
38. Hîncu R. şi alţii. Impactul impozitelor indirecte asupra proceselor social-economice. În:
Analele ASEM. Chişinău: CEP ASEM, 2004, p. 273-280.
39. Ioniţă, V. Analiza sistemului finanţelor publice locale în Republica Moldova. Chişinău:
TISH, 2003.
40. Ioniţă V. Dinamica finanţelor publice locale în în condiţiile re-centralizării puterii de stat.
Chişinău: TISH, 2004. 28 p.
41. Impozite şi Taxe. ed. Tribuna Economică. Bucuresti: Colecţia 2003-2006.
42. Informarea şi documentarea formatorilor în domeniul administraţiei publice locale.
Fundaţia Soros-Moldova. 12-14 mai 1999. Chişinău: 1999. p. 30-38.
43. Juraj Nemec-Glen Wright. Finanţe publice – teorie şi practică în tranziţia central-europeană.
Editura ARS LONGA. 2000. p.300-336.
44. Ковалев В. Финансы. Москва: Издательство “Проспект”, 2007. 626 p.
45. Lane F. Problemele actuale de administraţie publică. Chişinău: Editura EPIGRAF, 2006.
560 p.
46. Manolescu Gh. Buget – abordare economică şi financiară. Bucureşti: Economica, 1997. 368
p.
47. Manolescu G. Politici economice (concepte, instrumente, experienţe). Bucureşti: Editura
Economică, 1997. 678 p.
48. Manole T. Finanţe publice. Teorie şi aplicaţii. Chişinău: S.n., 1998. 348 p.
49. Manole T. Principiile de impozitare şi politica fiscală. În: Economie şi sociologie. 2001,
nr.3, p.32-38.
50. Manole T. Principiile impunerii şi problemele presiunii fiscale în Republica Moldova. În:
Administrarea publică. 2002, nr.1, p.29-40.
51. Manole T. Racordarea finanţelor publice ale Republicii Moldova la cerinţele standardelor
europene. În: Conferinţa tehnico-ştiinţifică jubiliară a colaboratorilor, doctoranzilor şi
studenţilor. Chişinău: UTM, 2004, p. 196-197.
52. Manole T. Finanţe publice locale: rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale. Chişinău: Epigraf, 2003. 240 p.
53. Manole T. Finanţe publice. Teorie şi aplicaţii. Chişinău: Editura Cartier, 2000. p.19-186.
54. Manole T. şi alţii. Descentralizarea fiscală. Provocări pentru Republica Moldova. Chişinău:
Epigraf, 2006. 320 p.
55. Matei G. Finanţe generale. Craiova: Editura MONDO – EC, 1994. 299 p.
56. Mihalcea L. Gestiunea finanţelor publice : modelul francez. Bucureşti: Editura Economică,
2000.
57. Mihăilescu I., Chilarez D. Sisteme comparate de impozite. Piteşti, 2002.- 329 p.
58. Mihăilescu I. Sisteme camparate de impozite şi taxe. Pteşti: Editura Independenţa
Economică, 2002.
59. Moşteanu N. Impozite şi taxe 2004-2005. Bucureşti: Economica, 2004. 368 p.
60. Moşteanu T. Buget şi Trezorerie publică. Bucureşti: Editura Universitara 2003. 360 p.
61. Musgrave R. The Foundations of Taxation and Expenditure. Vol.3. Cheltenham. 2000. p.
81-103.
62. Musgrave R., Musgrave P. Pablic Finance in Theory and Practice. New York: McGraw-Hill,
Book Co, 1984. 824 p.
63. Munteanu I., Popa V., Mocanu V. De la centralism spre descentralizare. Chişinău: Ed.
Cartier, 1998.
64. Munteanu I. Dezvoltări regionale în R. Moldova. Chişinău: 2000. 186 p.
65. Negulescu P. Tratat de Drept Administrativ Român. Bucureşti: Editura Tipografiile Române
Unute, 1924. 217 p.
66. Patraş M. Economia R. Moldova în economia mondială. În: Simp. Professorum. Seria
Economie, ULIM. Chişinău: 2001, 248 p.
67. Popescu C. şi alţii. Republica Moldova: Dimensiunile reformelor. Chişinău: Pontos, 2002.
344 p.
68. Поляк Г., Марковa А. История мировой экономики. Москва: 2001. 448 c.
69. Pollitt C., Bouckaert G. Reforma managementului public. Analiză comparată. Chișinău:
Editura EPIGRAF, 2004. 336 p.
70. Pîslaru P. Integrarea R. Moldova în economia mondială. În: Simp. Prof. Serie Economie,
ULIM. Chişinău: 2001, 248 p.
71. Pîslaru P. Exigenţele integrării R.Moldova în economia mondială În: Materialele
simpozionului internaţional. Chişinău: 2001, 248 p.
72. Revista Finanţe Publice şi Contabilitate: revistă, apare din 1990, serie nouă din 2002. ed. de
Ministerul Finantelor Publice. Colecţia anului 2005-2006.
73. Ricardo D. The Principles of Political Economy and Taxation. New York: ed. Dover
Publications, 2004. 320 p.
74. Ricardo D. Opere alese. Vol. I. Chişinău: Universitas, 1993. 333 p.
75. Roşca P. Relaţii economice internaţionale. În: Simpozionul al III-a internaţional. Chişinău:
IREI, 2002, 280 p.
76. Samuelson P., Nordhaus W. Economie politică. Bucureşti: Teora, 2000. 944 p.
77. Savenco L. şi alţii. Influenţa politicii fiscale asupra dezvoltării economiei naţionale:
Informaţie de sinteză. Chişinău: INEI, 2005. 51 p.
78. Secrieru A. Finanţe publice: Instrumente şi mecanisme financiare de intervenţie
guvernamentală. Chişinău: Epigraf, 2004, 424 p.
79. Smith A. Avuţia naţiunilor: Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Vol.1. Chişinău:
Universitas, 1992. 344 p.
80. Smith A. Avuţia naţiunilor: Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Vol.2. Chişinău:
Universitas, 1992. 406 p.
81. Stratulat O. Impozitele abordare teoretică. Chişinău: Editura Evrica, 2004. 96 p.
82. Studii şi analize financiar-bugetare. Parlamentul Republicii Moldova. Centrul pentru analiză
bugetară şi financiară. Chişinău: 2000.
83. Toba A. Teorie economică general. Chişinău: 2001. 288 p.
84. Umaneţ V. Economie politică. Chişinău: 2001. 266 p.
85. Ulian G., Doga-Mîrzac M., Rotaru L. Finanţe publice. Chişinău: 2007. 257 p.
86. Valcov V. şi alţii. Moldova în cifre 2003: Culegere succintă de informaţii statistice.
Chişinău: Statistica, 2003. 300 p.
87. Valcov V. şi alţii. Moldova în cifre 2008: Breviar statistic. Chişinău: Editura Statistica,
2008. 90 p.
88. Veveriţă P., Ciobanu Gh., Pădure L. Studii şi analize financiar-bugetare. Chişinău: Firma
editorial-poligrafică Tipografia Centrală, 2000. 308 p.
89. Voinea Gh. Impozite, taxe şi contribuţii. Iaşi: Editura Junimea, 2005. 271 p.
90. Voinea Gh. Îmbunătăţirea administrării impozitelor şi taxelor locale în condiţiile mijloacelor
moderne de prelucrare a informaţiilor. Iaşi: Editura Informatica, 2005. 10 p.
91. Vintilă G. Fiscalitate: metode şi tehnici fiscale. Bucureşti: Ed. Economică, 2004.
92. Văcărel Iu. şi alţii. Finanţe publice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2003. 666 p.
93. Văcărel Iu. Tendinţe în evoluţia sistemelor fiscale ale ţărilor membre ale OCEDE, UE şi
Rmâniei. Bucureşti: 2006.
94. Vîlcu N. Rolul impozitelor şi taxelor în formarea pieţei interne: Teza dr. ş. economice.
Chişinău: Editura (s. n.) 2003.
95. Шуляк П., Белотелова Н. Финансы. Москва: Издательско-торговая корпорация
“Дашков и Ковалев”, 2007. 592 p.
ABREVIERI
LDLi - Lungimea Drumurilor Locale dintr-un teritoriu dat (i); factor ponderat, care arată
ponderea lungimii drumurilor locale ce revine la un locuitor raportată la lungimea drumurilor
locale ce revin la un lacuitor pe ţară.
Si - Suprafaţa teritoriului dat (i); factor ponderat, care arată ponderea suprafeţe ce revine la
un locuitor din teritoriul dat (i) raportat la suprafaţa teritoriului ţării ce revine la un locuitor pe
ţară.
Pi - Numărul populaţiei de vîrstă pînă la 15 (16) ani în localitatea dată (i); factor ponderat,
care arată ponderea numărului populaţiei pînă la 15 (16) din teritoriul dat (i) raportat la numărul
populaţiei de vîrstă pînă la 15 (16) ani pe toată ţara.
PVi - Numărul populaţiei de vîrstă pînă la 65 (60) ani în localitatea dată (i); factor
ponderat, care arată ponderea numărului popălaţiei pînă la 65 (60) ani din teritoriul dat (i)
raportat la numărul popălaţiei de vîrstă pînă la 65 (60) ani pe toată ţara.
ChS - Cheltuieli Specifice pe locuitor stabilite sau recomandate de autoritatea abilitată.
Nr. p. r. i - Numărul de persoane cu reşedinţă permanentă în teritoriul dat (i).
QChSi - Suma (volumul, cantitatea) cheltuielilor specifice calculate în baza utilizării

coeficienţilor factoriali.
K - (K1 –sat/comună ; K2 - oraş; K3 – regiune -raion ) - suma coeficienţilor

determinaţi pentru diferite UAT.
FSFUAT - Fondul de Susţinere Financiară a Unităților Administrativ-Teritoriale.
UAT - Unitate Administrativ–Teritorială.

APL - Administraţie Publică Locală.
BS - Bugetul de Stat.
BASS - Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
Glosar
Baza fiscală a teritoriului - suma veniturilor teritoriului dat constituită din venituri proprii ( cu
excluderea din ele a taxelor locale şi a mijloacelor speciale), din defalcări de la veniturile
generale de stat conform normativelor procentuale prevăzute de Legea Bugetului de Stat pentru
bugetele de nivelul II, iar acestea din urmă determină normativele procentuale din veniturile
generale de stat pentru bugetele de nivelul I, şi din defalcări de la impozitul pe bunurile
imobiliare conform normativelor procentuale determinmate prin decizia Consiliului Raional
pentru bugetele de nivelul I.
Buget de Stat ca categorie economică - reprezintă un instrument de stabilizare a economiei,

prin care forţa politică influenţează cererea agregată, volumul producţiei şi nivelul general al
preţurilor, asigură protecţia socială;
el este o formă concretă de manifestare a finanţelor şi de înfăptuire a politicii financiare a
statului, constituind mijlocul principal prin care se formează veniturile statului şi prin care se
efectuează cheltuielile publice.
Cheltuieli - obligaţii financiare curente care necesită fonduri publice.
Cheltuieli specifice – cheltuieli normative prevăzute pentru finanţarea serviciilor publice.

Cheltuieli specifice sunt fonduri publice de mijloace băneşti necesare pentru finanţările
curente ale unităţilor administrativ-teritoriale în scopul asigurării îndeplinirii sarcinilor
constituţionale de stat.
Deviz de cheltuieli - document principal care determină volumul, destinaţia şi repartizarea
mijloacelor allocate pentru finanţarea necesităţilor instituţiilor publice. Genurile devizelor de
cheltuieli:
- deviz individual de cheltuieli – prevede cheltuieli curente;
- deviz comun de cheltuieli – prevede cheltuieli pentru instituţiile de acelaşi tip (şcoli, spitale
etc.)
- deviz generalizator de cheltuieli – cheltuieli pe ramură (ramura învăţămîntului, ocrotirii
sănătăţii etc.) Acest deviz generalizator de cheltuieli este prevăzut în Bugetul de Stat. În
Republica Moldova devizul generalizator de cheltuieli prevede cheltuieli pentru finanţarea unor
obiective centralizat, cum sunt finanţarea investiţiilor capitale pe obiecte concrete centralizat.
Ecualizarea - este un program de acţiuni financiare pentru depăşirea disparităţilor fiscale dintre
regiuni. Scopul ecualizării constă în finanţarea suplimentară a regiunilor mai slab dezvoltate în
vederea prestării serviciilor publice de calitate şi cantitate comparabile cu cele din regiunile
dezvoltate.
ar putea beneficia şi de venituri pentru ecualizare, care ar contribui la reducerea disparităţilor
fiscale dintre localităţi. Plata ecualizării permite teritoriilor mai puţin prospere de a presta
populaţiei servicii publice comparabile cu cele din alte localităţi care au o bază fiscală bună.
Plăţile pentru ecualizare sunt ne condiţionate, iar autorităţile publice sunt în drept să le
cheltuiască pentru servicii publice considerate de ele prioritare în perioada dată.
Veniturile pentru ecualizare sunt destinate pentru finanţarea unor servicii prioritare pentru
localitatea dată care pot fi în formă de transferuri, granturi, etc.
Plăţile pentru ecualizare pot avea forma transferurilor de la Bugetul de Stat ori de la alte
bugete ierarhic superioare. Practica mondială (Canada) arată că regiunile slab dezvoltate primesc
plăţi ale ecualizării pînă ajung nivelul mediu pe ţară. Singura condiţie impusă ecualizării este că
atunci cînd capacitatea fiscală a regiunii se îmbunătăţeşte, ecualizarea trebuie să-şi micşoreze
aportul.
Problema este că populaţia din localitate să simtă dorinţa pentru o prosperare, să contribuie
la dezvoltarea economică a localităţilor lor, să contribuie la ridicarea bazei fiscale în teritoriul
său, să conştientizeze că pentru servicii mai calitative trebuie de plătit mai mult. Există diverse
măsuri de ecualizare a veniturilor în teritorii.
Obiective – declaraţii privind realizările dorite sau planificate care sunt măsurabile într-o
perioadă anumită.
Scop – declaraţie generală de intenşie, care descrie ceea ce doreşte să realizeze autorul.
Transferuri – mijloace financiare alocate, conform prevederilor legale, cu titlul definitiv şi în

sumă absolută, din bugetul de stat în bugetele rationale, în bugetul central al unităţii teritoriale
autonome cu statut special şi în bugetul municipal al muni8cipiului Chişinău şi în bugetul
municipal al municipiului Bălţi şi din aceste bugete în bugetele locale pentru nivelarea
posibilităţilor financiare ale teritoriilor, în scopul asigurării exercitării unor anumite funcţii
publice, finanţării domeniilor de activitate ce sunt în competenţa autorităţilor publice locale sau
în alte scopuri speciale.
LDLi - raportul dintre lungimea drumurilor locale pe cap de locuitor în U.A.T. şi lungimea
drumurilor locale pe cap de locuitor în ţară ca un întreg.
Si - raportul dintre suprafaţa dată a U.A.T. pe cap de locuitor şi suprafaţa ţării pe cap de
locuitor din ţară.
Pi - raportul dintre cota parte a persoanelor de vârstă sub 15 ani din populaţia U.A.T. şi media
acestei cote pentru toate U.A.T. din ţară la 1 ianuarie al anului în care partea de cheltuieli
specifice (normative) este determinată pentru anul următor bugetar.
PVi - raportul dintre cota parte a persoanelor de vârstă sub 65 ani din populaţia U.A.T. şi media
acestei cote pentru toate U.A.T. din ţară la 1 ianuarie al anului în care partea de cheltuieli
specifice (normative) este determinată pentru anul următor bugetar.
ChS - cheltuielile specifice (normative) pe cap de locuitor estimate de Ministerul Finanţelor;
Nr. p. r. i - numărul de persoane cu reşedinţă permanentă în U.A.T. la 1 ianuarie a anului de
planificare a cheltuielilor bugetare în conformitate cu datele Departamentului Statistică şi
Sociologie, estimate la 1 ianuarie conform recensământului populaţiei din decembrie anul
precedent.
QChSi - cantitatea (volumul) cheltuielilor specifice (normative) pentru fiecare unitate
administrativ-teritorială calculată cu luarea în considerare a factorilor ponderaţi.
Anexa nr. 1
Structura resurselor finaciare publice [52, p.64]
Transferuri
nerambursabile
Sub
Subformă
formădedeajutoare Transferuri
ajutoarenerambursabile
externe
externe
externe
Resurse
externe
Resurse
ţîri
-de
-delalaguvernele
guvernelealtor
altorţîri
internaţionale stat
Împrumutiri
Împrumutiridedestat
-de
-delalainstituţiile
instituţiilefinaciar-bancare
finaciar-bancareinternaţionale
etc. extrene
-de
-delalabănci
bănciprivate
privateetc. extrene
taxe
Provenenţa resurselor
-impozite
-impozitesisitaxe
interne
Resurse
stat
interne
Resurse
-venituri
-venituridedelalaîntreprinderile
întreprinderileşişipropritetăţile
propritetăţilededestat
-donaţiile intrene
-donaţiile intrene
hîrtie
-emisiunea
-emisiuneadedebani banidedehîrtie
fizice
- -taxe
- -taxe
- -TVA,
-împrumuturi interne
- -asupra
-împrumuturi interne
Impozite
- -pepevenitul
înregistrare.
înregistrare.
taxevamale;
accize,
asupraaverii;
vamale;
taxededetimbru
averii;
Impozitedirecte
fiziceşişijuridice;
juridice;
timbruşişidede
venitulpersoanelor
persoanelor
TVA, accize,pepeconsum;
consum;
directeşişiindirecte:
necesităţi;
indirecte:
-emisiunea
-emisiuneadedebani
banidedehirtie
hirtiepeste
pestenecesităţi;
-împrumuturile de stat interne şi extene;
Clasificaţia veniturilor bugetare

-împrumuturile de stat interne şi extene;
străinătate;
-ajutoare
-ajutoare,transferuri
,transferuridin
dinstrăinătate;
Resurse
-sume primite din participaţii străinătate;

Resurse
De
-sume primite din participaţii dedecapital
capitalînînstrăinătate;
extraordinare
statului;
extraordinare
-valorificarea
-valorificareapeste
pestehotare
hotarea abunurilor
bunurilorstatului;
minte)
-chirii,
minte)
Diverse
Venituri
publice;
publice;
proprietăţi
de
Diverseale
- -dividente,
-chirii,arenzi.
arenzi.
fiscale
proprietăţidedestat:
Delalaîntreprinderi
Venituri
Veniturifiscale
stat:
alevenituri
Bugetul public naţional
întreprinderişişi
stat
Venituri delalainstituţii
redevenţe;
Resurse
Regularitatea încasărilor la
ordinare
stat
instituţii
dividente, redevenţe;
Resurse
ordinare
venituri(vărsă-
pentru
(vărsă-
sociale de
nefiscale
asigurările
pentru
Anexa nr. 2
Contribuţii
sociale de
Venituri
Veniturinefiscale
asigurările
Contribuţii
(1)Venituri curente (2)Mijloace speciale (5)Transferuri
ale instituţiilor publice
(3)Veniturile
Venituri fondurilor speciale (6)Granturi
Venituri
fiscale
fiscale
(4)Mijloace din
Încasările vînzarea şi privatizarea
Încasările
Externe
fiscale
Interne
bunurilor proprietate
Externe
fiscale
Interne
publică
- -impozitele
impozitelepepe
bugetedede
- -mijloace
mijloacedin
reciprocededelala
alt
venit; din
bugetededelalaalt
privatizarea
venit; privatizareabunurilor
primitededelalabugete
- -contribuţii bunurilor
contribuţiidede proprietate publică;
proprietate publică;
asigurări
asigurărisociale
socialedede
decontărireciproce
- -mijloace
stat mijloacedin
din
statobligatorii;
capitalededelalabugete
vînzarea
obligatorii;
- -impozitele vînzareabunurilor
bunurilor
impozitelepepe proprietate
proprietatepublică;
publică;
curenteprimite
proprietate; -etc.
proprietate;
pindecontări
- -impozitele -etc.
impozitele
intrene
intrenepepemărfuri
transferuri.
mărfuri
chletuielicapitale
cheltuielicurente
tipuridedetransferuri.
sisiservicii
servicii
încasatepin
(TVA,accize
(TVA,accizeetc);etc);
nivel.
altnivel.
- -impozitele asupra
hotare.
-mijloaceîncasate
impozitele asupra
-pentruchletuieli
-pentrucheltuieli
pestehotare.
comerţului
comerţului
intrenaţional
intrenaţionalsisi
bugetededealt
-altetipuri
nivel.
operaţiunilor
- -dedepeste
-mijloace
alt nivel.
operaţiunilor
-pentru
-pentru
exeterne;
nivel.
bugete
exeterne;
nivel.
-alte
- -alte
alteimpozite.
alt
impozite.
- -venituri
venituridindinactivitatea
activitateadede
antreprenoriat
antreprenoriatşişidin din
proprietate;
proprietate;
- -taxele
taxeleşişiplăţile
plăţile
administrative;
administrative;
- -amenzile
amenzileşişisancţiunile
sancţiunile
administrative.
administrative.
Sursa: Elaborată în baza actelor normative

Anexa nr. 3
Resursele bugetului administraţiei centrale de stat [53, p.43]
(1)Venituri (2)Venituri din
curente operaţiuni cu capital din
transferuri de capital
Încasări Încasari
Încasări Încasari
fiscale nefiscale
fiscale nefiscale
Venituri
Venituridin
dinvînzarea
vînzarea
capitalului
capitaluluifix
fixsisidin
din
-venituri
-venituridindinactivitatea
activitateadede
antreprenoriate;
antreprenoriate;
-taxele
-taxeleşişiplăţile
plăţileadministrative
administrative
-amenzile
-amenzileşişisancţiunile
sancţiunile
administrative
administrative Venituri
-încasările Venituridin
dinvînzarea
vînzareacapitalului
capitaluluifix
fix
-încasărileneidentificate
neidentificate (venituri din privatizarea
(venituri din privatizarea
întreprinederilor
întreprinederilordedestat
statşişia a
fondurilor fixe)
fondurilor fixe)
Încasările
Încasărilededelalavinzarea
vinzarea
patrimoniului
patrimoniuluidedestat.
stat.
Veniturile
Impozite Impozite Venituriledin
dinvînzarea
vînzareaterenurilor
terenurilorşişi
Impozite Impozite activelor
directe indirecte activelornemateriale
nemateriale
directe indirecte
(3) Granituri
-impozit
-impozitpepe
venit
venit
-impozit
-impozitpepe
proprie
proprie
-taxa
-taxapepevaloarea
valoarea Externe
adăugata ;
adăugata ;
-accizele;
-accizele;
-taxele
-taxelerutiere
rutiere
speciale
speciale
Anexa nr. 4
Structura veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale [53, p.104]
Venituri
Venituriproprii
propriiseseconstituie
constituiedin
dinimpozitele
impoziteleşişi
bugetele
taxele
taxelelocale,
locale,sesevirează
vireazădirect
directşişiintegral
integrallalabugetele
respective
respective
publice
Mijloace
Mijloacespeciale
specialesunt
suntveniturile
veniturileinstituţiei
instituţieipublice
prestarea
obţinute
obţinutededelalaefectuarea
efectuarealucrărilor
lucrărilorşişiprestarea
serviciilor contra plată
serviciilor contra plată
conform
Defalcări
Defalcăridedelalaveniturile
veniturilegenerale
generalededestat,
stat,conform
normativelor procentuale stabilite prin legea bugetară
normativelor procentuale stabilite prin legea bugetară
anuală
anuală
administrativ-teritoriale
Veniturile bugetelor unităţilor
Transferuri
Transferurisuntsuntmijloacele
mijloacelefinanciare
financiarealocate,
alocate,dedelala
bugetul
bugetuldedestat
statlalabugetele
bugeteleraionale,
raionale,bugetul
bugetulcentral
centralalal
unităţii teritoriale autonome, bugetul mun. Chişinău
unităţii teritoriale autonome, bugetul mun. Chişinău şişi
locale
dedelalaaceste
acestebugete
bugetelalabugetele
bugetelelocale
Fonduri
Fondurispeciale
specialepentru
pentrususţinerea
susţinereaunor
unorprograme
programedede
interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale, ale
interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale, ale
ale
autorităţilor
autorităţilorreprezentative
reprezentativeşişideliberative
deliberativeale
Anexa nr. 5
Încasările impozitului funciar, 2004-2009, mii lei
IFPS, pe Suma încasărilor Mărimea devierilor
unităţile 2004 (la 2005 (la 2006 (la 2007 (la 2008 (la 2009 (la 2005/2004 2006/2005 2007/2006 2008/2007 2009/2008
administrativ- situaţia situaţia situaţia situaţia situaţia situaţia mii lei % mii lei % mii lei % mii lei % mii lei %
teritoriale din din din din din din
01.01.05) 01.01.06) 01.01.07) 01.01.08) 01.01.09) 01.01.10)
mun. Chişinău 10858,1 10525,3 10349,4 9433,3 9827,8 9156,4 -332,8 96,94 -175,9 98,33 -916,1 91,15 394,5 104,18 -671,4 93,3
mun. Bălţi 2161,2 2366,2 2614,0 2039,6 2085,9 2030,2 205 109,49 247,8 110,47 -574,4 78,03 46,3 102,27 -55,7 97,3
r. Anenii Noi 4771,6 5119,6 5478,7 4902,6 5440,0 4832,8 348 107,29 359,1 107,01 -576,1 89,48 537,4 110,96 -607,2 88,8
r. Basarabeasca 1506,0 1377,4 1635,3 1416,8 1794,9 1580,4 -128,6 91,46 257,9 118,72 -218,5 86,64 378,1 126,69 -214,5 88,0
r. Briceni 6220,5 5973,1 6338,1 6045,1 6066,7 6141,8 -247,4 96,02 365,0 106,11 -293,0 95,38 21,6 100,36 75,1 101,2
r. Cahul 8604,4 9085,5 8956,2 8063,9 9233,0 8994,3 481,1 105,59 -129,3 0,99 -892,3 90,04 1169,1 114,50 -238,7 97,4
r. Cantemir 4161,8 4104,0 4185,9 4502,9 4430,8 3863,7 -57,8 98,61 81,9 102,00 317,0 107,57 -72,1 98,40 -567,1 87,2
r. Călăraşi 3099,4 3366,7 2936,1 2905,0 3220,7 3164,0 267,3 108,62 -430,6 87,21 -31,1 98,94 315,7 110,87 -56,7 98,2
r. Căuşeni 7519,9 7317,5 7098,8 6267,0 7305,8 6387,8 -202,4 97,31 -218,7 97,01 -831,8 88,28 1038,8 116,58 -918 87,4
UTA Găgăuzia 11952,3 10687,4 8966,3 8333,8 11343,7 8568,7 -1264,9 89,42 -1721,1 83,90 -632,5 92,95 3009,9 136,12 -2775 75,5
r. Cimişlia 5712,8 5657,5 5376,4 5137,2 5913,3 5313,1 -55,0 99,03 -281,1 95,03 -239,2 95,55 776,1 115,11 -600,2 89,8
r. Criuleni 5252,2 5067,5 5400,6 4684,4 4890,6 4996,9 -184,7 96,48 353,1 106,57 -71,62 86,74 206,2 104,40 106,3 102,2
r. Donduşeni 4521,0 4545,1 4726,0 4455,3 4748,3 4751,2 24,5 100,53 180,9 103,98 -270,7 94,27 293 106,58 2,9 100,1
r. Drochia 8511,7 8256,2 7961,9 7738,5 8495,6 8211,5 -255,5 97,00 -294,3 96,44 -223,4 97,14 757,1 109,78 -284,1 96,7
r. Dubăsari 1418,8 1764,0 1403,7 1254,7 1139,0 1169,2 345,2 124,33 -360,3 79,57 -149,0 89,36 -115,7 90,78 30,2 102,7
r. Edineţ 6600,3 7664,2 7412,1 6900,8 7409,8 6912,1 1063,9 116,12 -252,1 96,71 -511,3 93,10 509 107,34 -497,7 93,3
r. Făleşti 6319,9 6794,5 6792,0 5482,7 7483,6 6082,1 474,6 107,51 -2,5 99,96 -1309,3 80,72 2000,9 136,49 -1401,5 81, 3
r. Floreşti 7730,6 8977,8 7906,9 6292,7 9309,3 8072,3 1247,2 116,13 -1070,9 88,07 -1614,2 79,58 3016,6 147,94 -1237 86,7
r. Glodeni 4734,3 5500,8 4903,3 5021,9 5193,6 5193,4 766,5 116,19 -597,5 89,14 118,6 102,42 171,7 103,41 -0,2 100,0
r. Hînceşti 7703,4 7444,0 7095,3 6628,7 7497,6 6564,8 -259,4 96,63 -348,7 95,32 -466,6 93,42 868,9 113,10 -932,8 87,6
r. Ialoveni 4659,1 4558,0 4180,5 3715,8 4184,4 4001,4 -101,1 97,83 -377,5 91,72 -464,7 79,00 468,6 112,61 -183 95,6
r. Leova 4037,2 4136,4 4103,5 3420,1 4300,3 3937,5 99,2 102,46 -32,9 99,20 -683,4 83,35 880,2 125,74 -362,8 91,6
r. Nisporeni 2911,5 3403,2 2899,1 2509,4 2940,5 2970,9 491,7 116,89 -504,1 85,19 -389,7 89,56 431,1 117,18 30,4 101,0
r. Ocniţa 3865,3 4129,0 4378,7 4085,2 4095,2 3808,6 263,7 106,82 249,7 106,05 293,5 93,30 10 100,24 -286,6 93,0
r. Orhei 6575,7 6864,8 6975,6 6602,4 7143,6 6903,7 289,1 104,40 110,8 101,61 -373,2 94,65 541,2 108,20 -239,9 96,6
r. Rezina 3307,6 3651,9 3832,8 3441,4 3509,6 3361,5 344,3 110,41 180,9 104,95 -391,4 89,79 68,2 101,99 -148,1 95,8
r. Rîşcani 5464,7 5077,1 7275,4 5989,2 6863,5 6375,8 -387,6 92,91 2198,3 143,30 -1286,2 82,32 874,3 114,60 -487,7 92, 9
r. Sîngerei 5177,1 5666,3 5769,7 4899,0 7364,5 5392,2 489,2 109,45 103,4 101,82 -870,7 84,91 2465,5 150,32 -1972,3 73,2
r. Soroca 7139,7 7062,2 7227,5 6584,8 7173,7 7 039,8 -77,5 98,91 165,3 102,34 -642,7 91,11 588,9 108,94 -133,9 98,1
r. Străşeni 2602,2 3340,6 2716,1 2755,8 2669,9 2636,2 738,4 128,38 -624,5 81,31 39,7 101,46 -85,9 96,88 -33,7 98,7
r. Şoldăneşti 3256,8 3471,6 3585,2 3638,5 3290,9 3535,3 214,8 106,60 113,6 105,27 53,3 101,49 -347,6 90,44 244,4 107,4
r. Ştefan-Vodă 5978,0 6825,2 6538,8 6308,4 6565,4 6750,4 847,2 114,17 -286,4 95,80 -230,4 96,48 257 104,07 185 102,8
r. Taraclia 5978,0 5779,7 3981,3 3772,0 4345,6 4299,6 -198,3 96,68 -1798,4 68,88 -209,3 94,74 573,6 115,21 -46 98,9
r. Teleneşti 4318,8 4629,0 4736,4 4107,1 5019,6 4587,4 310,2 107,18 107,4 102,32 -629,3 86,71 912,5 122,22 -432,2 91,4
r. Ungheni 5511,7 5787,0 6195,5 4888,7 5471,2 5370,2 275,3 104,99 408,5 107,06 -1306,8 78,91 582,5 111,92 -101 98,2
Total 190934,1 195976,3 191932,4 174224,7 197767,7 182957,2 5042.2 102,64 -4043,9 97,94 -17707,7 90,77 23543 113,51 -14810,5 92,5
Anexa nr. 6
Structura încasărilor impozitului funciar în unităţile administrativ-teritoriale, în 2006-2009, %
IFPS, pe unităţile Structura încasărilor impozitului funciar total în:
administrativ-teritoriale 2006, % 2007, % 2008, % 2009, %
mun. Chişinău 5,4 5,4 5,0 5,0
mun. Bălţi 1,4 1,2 1,1 1,2
raionul Anenii Noi 2,9 2,8 2,8 2,7
raionul Basarabeasca 0,8 0,8 0,9 0,9
raionul Briceni 3,3 3,5 3,1 3,4
raionul Cahul 4,7 4,6 4,7 3,4
raionul Cantemir 2,2 2,6 2,2 2,1
raionul Călăraşi 1,5 1,7 1,6 1,7
raionul Căuşeni 3,7 3,6 3,7 3,6
UTA Găgăuzia 4,7 4,8 5,7 4,8
raionul Cimişlia 2,8 2,9 3,0 2,9
raionul Criuleni 2,8 2,7 2,5 2,7
raionul Donduşeni 2,5 2,6 2,4 2,6
raionul Drochia 4,1 4,4 4,3 4,5
raionul Dubăsari 0,7 0,7 0,6 0,6
raionul Edineţ 3,9 4,0 3,7 3,8
raionul Făleşti 3,5 3,1 3,8 3,4
raionul Floreşti 4,1 3,6 4,7 4,4
raionul Glodeni 2,6 2,9 2,6 2,8
raionul Hînceşti 3,7 3,8 3,8 3,6
raionul Ialoveni 2,2 2,1 2,1 2,2
raionul Leova 2,1 2,0 2,2 2,3
raionul Nisporeni 1,5 1,4 1,5 1,6
raionul Ocniţa 2,3 2,3 2,1 2,2
raionul Orhei 3,6 3,8 3,6 3,8
raionul Rezina 2,0 2,0 1,8 1,8
raionul Rîşcani 3,8 3,4 3,5 3,5
raionul Sîngerei 3,0 2,8 3,7 2,9
raionul Soroca 3,8 3,8 3,6 3,8
raionul Străşeni 1,4 1,6 1,4 1,5
raionul Şoldăneşti 1,9 2,1 1,7 1,9
raionul Ştefan-Vodă 3,4 3,6 3,3 3,7
raionul Taraclia 2,0 2,2 2,2 2,4
raionul Teleneşti 2,5 2,4 2,5 2,6
raionul Ungheni 3,2 2,8 2,8 2,9
Total 100 100 100 100
Anexa nr. 7
Încasările impozitului pe imobil, 2004-2009, mii lei
IFPS, pe Suma încasărilor Mărimea devierilor
unităţile 2004 (la 2005 (la 2006 (la 2007 (la 2008 (la 2009 (la 2005/2004 2006/2005 2007/2006 2008/2007 2009/2008
administrativ- situaţia situaţia situaţia situaţia situaţia situaţia mii lei % mii lei % mii lei % mii lei % mii lei %
teritoriale din din din din din din
01.01.05) 01.01.06) 01.01.07) 01.01.08) 01.01.09) 01.01.10)
mun. Chişinău 15038,6 16977,9 19224,5 13001,7 14528,2 18677,6 1939,3 112,90 2246,6 113,23 -6222,8 67,63 1526,5 111,74 4149,4 128,6
mun. Bălţi 2162,8 2189,1 2783,3 1704,2 1848,8 2031,4 26,3 101,22 594,2 127,14 -1079,1 61,23 144,6 108,48 182,6 109,9
r. Anenii Noi 576,1 621,4 699,8 673,8 706,8 719,1 45,3 107,86 78,4 112,62 -26,0 96,28 33 104,90 12,3 101,7
r. Basarabeasca 385,9 338,8 517,1 200,4 216,2 195,2 -47,1 87,79 178,3 152,63 -316,7 38,75 15,8 107,88 -21 90,3
r. Briceni 728,7 613,5 692,7 604,0 643,4 796,3 -113,2 84,19 79,2 112,91 -88,7 87,20 39,4 106,52 152,9 123,8
r. Cahul 902,5 1046,3 1039,2 849,0 1071,0 1070,6 143,8 115,93 -7,1 99,32 -190,2 81,70 222 126,15 -0,4 100,0
r. Cantemir 294,9 300,8 323,8 296,8 350,9 331,3 5,9 102,00 23,0 107,65 -27,0 91,66 54,1 118,23 -19,6 94,4
r. Călăraşi 496,6 557,8 544,8 486,2 451,1 428,1 61,2 112,32 -13,0 97,67 -58,6 89,24 -35,1 92,78 -23 94,9
r. Căuşeni 615,2 641,6 827,2 468,0 602,1 570,8 26,4 104,29 185,6 128,93 -359,2 56,58 134,1 128,65 -31,3 94,8
UTA Găgăuzia 1368,1 1472,6 1425,9 1204,6 994,0 1003,1 104,5 107,64 -46,7 96,83 -221,3 84,50 -210,6 82,52 9,1 100,9
r. Cimişlia 383,9 384,9 403,6 365,3 307,2 301,8 1,00 100,26 18,7 104,86 -38,3 90,51 -58,1 84,10 -5,4 98,2
r. Criuleni 474,5 463,1 569,2 436,6 482,7 685,1 -11,4 97,60 106,1 122,91 -132,6 76,70 46,1 110,56 202,4 141,9
r. Donduşeni 232,4 219,1 285,8 164,4 180,4 209,3 -13,3 94,28 66,7 130,44 -121,4 57,52 16 109,73 28,9 116,0
r. Drochia 471,5 531,0 545,8 472,2 446,2 524,6 59,5 112,62 14,8 102,79 -73,6 86,52 -26 94,49 78,4 117, 6
r. Dubăsari 171,9 172,6 187,7 187,9 201,3 232,7 0,7 100,41 15,1 108,75 0,2 100,11 13,4 107,13 31,4 115,6
r. Edineţ 539,5 562,9 644,4 499,4 566,5 530,8 23,4 104,34 81,5 114,48 -145 77,50 67,1 113,43 -35,7 93,7
r. Făleşti 541,6 456,8 501,7 438,3 402,0 402,4 -84,8 84,34 44,9 109,83 -63,4 87,36 -36,3 91,72 0,4 100,1
r. Floreşti 582,7 551,8 634,8 480,2 493,1 503,0 -30,9 94,70 83,0 115,04 -154,6 75,65 12,9 102,69 9,9 102,0
r. Glodeni 267,9 273,6 341,1 283,8 249,6 281,7 5,7 102,13 67,5 124,67 -57,3 83,20 -34,2 87,95 32,1 112,9
r. Hînceşti 858,0 872,5 810,9 802,5 800,4 810,4 14,5 101,69 -61,6 92,94 -8,4 98,96 -2,1 99,74 10 101,2
r. Ialoveni 483,2 450,3 523,6 573,2 593,9 629,4 -32,9 93,19 73,3 116,28 49,6 109,50 20,7 103,61 35,5 106,0
r. Leova 262,3 249,8 287,2 189,7 190,5 191,9 -12,5 95,23 37,4 114,97 -97,5 66,05 0,8 100,42 1,4 100,7
r. Nisporeni 372,6 367,2 406,5 310,1 271,9 300,0 -5,4 98,55 39,3 110,70 -96,4 76,29 -38,2 87,68 28,1 110,3
r. Ocniţa 402,3 461,9 455,4 343,8 391,3 411,0 59,6 114,81 -6,5 98,59 -111,6 75,49 47,5 113,81 19,7 105,0
r. Orhei 786,3 742,8 920,3 798,9 816,4 958,1 -43,5 94,47 177,5 123,90 -121,4 86,81 17,5 102,19 141,7 117,4
r. Rezina 515,0 550,6 537,3 438,8 489,1 535,9 35,6 106,91 -13,3 97,58 -98,5 81,67 50,3 111,46 46,8 109,6
r. Rîşcani 447,1 392,7 411,8 298,9 330,4 337,6 -54,4 87,83 19,1 104,86 -112,9 72,58 31,5 110,54 7,2 102,2
r. Sîngerei 474,0 489,2 517,3 385,4 338,0 362,5 15,2 103,21 28,1 105,74 -131,9 74,50 -47,4 87,70 24,5 107,2
r. Soroca 642,8 677,3 711,9 786,3 764,7 631,0 34,5 105,37 34,6 105,11 74,4 110,45 -21,6 97,25 -133,7 82,5
r. Străşeni 577,8 639,0 602,4 588,7 573,3 577,7 61,2 110,59 -36,6 94,27 -13,7 97,73 -15,4 97,38 4,4 100,8
r. Şoldăneşti 239,0 293,6 285,0 213,5 218,6 190,3 54,6 122,85 -8,6 97,07 -71,5 74,91 5,1 102,39 -28,3 87,1
r. Ştefan-Vodă 424,0 465,4 504,6 387,8 433,5 463,8 41,4 109,76 39,2 108,42 -116,8 76,85 45,7 111,78 30,3 107,0
r. Taraclia 376,3 333,4 401,1 219,0 267,0 344,7 -42,9 88,60 67,7 120,31 -182,1 54,60 48 121,92 77,7 129,1
r. Teleneşti 259,8 219,4 355,7 206,1 228,4 218,0 -40,4 84,45 136,3 162,12 -149,6 57,94 22,3 110,81 -10,4 95,4
r. Ungheni 984,1 911,1 1017,4 729,9 755,0 773,0 -73,0 92,58 106,3 111,67 -287,5 71,74 25,1 103,44 18 102,4
Total 34339,9 36491,7 40741,0 30089,3 32203,7 37229,9 2151,8 106,27 4249,3 111,64 -10651,7 73,86 2114,4 107,03 5026,2 115,6
Anexa nr. 8
Structura încasărilor impozitului pe imobil în unităţile administrativ-teritoriale, în 2006-2009, %
IFPS, pe unităţile Structura încasărilor impozitului pe imobil total în:
administrativ-teritoriale 2006, % 2007, % 2008, % 2009, %
mun. Chişinău 47,1 43,2 45,1 50,2
mun. Bălţi 6,8 5,7 5,7 5,5
raionul Anenii Noi 1,7 2,2 2,2 1,9
raionul Basarabeasca 1,3 0,7 0,7 0,5
raionul Briceni 1,7 2,0 2,0 2,1
raionul Cahul 2,5 2,8 3,3 2,1
raionul Cantemir 0,8 0,9 1,1 0,9
raionul Călăraşi 1,3 1,6 1,4 1,1
raionul Căuşeni 2,0 1,6 1,9 1,5
UTA Găgăuzia 3,5 4,0 3,1 2,7
raionul Cimişlia 1,0 1,2 1,0 0,8
raionul Criuleni 1,4 1,5 1,5 1,8
raionul Donduşeni 0,7 0,5 0,6 0,6
raionul Drochia 1,3 1,6 1,4 1,4
raionul Dubăsari 0,4 0,6 0,6 0,6
raionul Edineţ 1,6 1,7 1,8 1,4
raionul Făleşti 1,2 1,5 1,2 1,1
raionul Floreşti 1,5 1,6 1,5 1,4
raionul Glodeni 0,8 0,9 0,8 0,8
raionul Hînceşti 2,0 2,7 2,5 2,2
raionul Ialoveni 1,3 1,9 1,8 1,7
raionul Leova 0,7 0,6 0,6 0,5
raionul Nisporeni 1,0 1,0 0,8 0,8
raionul Ocniţa 1,1 1,1 1,2 1,1
raionul Orhei 2,2 2,7 2,5 2,6
raionul Rezina 1,3 1,5 1,5 1,4
raionul Rîşcani 1,0 1,0 1,0 0,9
raionul Sîngerei 1,3 1,3 1,0 1,0
raionul Soroca 1,7 2,6 2,4 1,7
raionul Străşeni 1,5 2,0 1,8 1,6
raionul Şoldăneşti 0,7 0,7 0,7 0,5
raionul Ştefan-Vodă 1,2 1,3 1,3 1,2
raionul Taraclia 1,0 0,7 0,8 0,9
raionul Teleneşti 0,9 0,7 0,7 0,6
raionul Ungheni 2,5 2,4 2,3 2,2
Total 100 100 100 100
Anexa nr. 9
Veniturile proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, anul 2007
Ponderea taxelor locale în totalul veniturilor proprii, %

Ponderea impozitului pe venitul persoanelor fizice în
Ponderea impozitului funciar în totalul veniturilor
Ponderea impozitului pe imobil în totalul veniturilor
Ponderea altor impozite, perceperi şi încasări în totalul

Alte impozite, perceperi şi încasări (mii lei)
Taxele locale (mii lei)
Impozitul funciar (mii lei)
Impozitul pe imobil (mii lei)
Impozitul pe venitul persoanelor fizice (mii lei)
Total venituri (mii lei)

Unitate
totalul veniturilor proprii, %

administrativ-
teritorială
veniturilor proprii, %
proprii, %
proprii, %
mun. Chişinău 9433,3 0,90 13001,7 1,25 889954,1 85,36 81115,6 7,78 49037,6 4,70 1042542,2
mun. Bălţi 2039,6 2,09 1704,2 1,75 74933,8 76,89 8817,6 9,05 9957,2 10,74 97452,4
r. Anenii Noi 4902,6 20,40 673,8 2,80 14696,0 61,16 1331,3 5,54 2423,5 10,09 24027,2
r. Basarabeasca 1416,8 13,39 200,4 1,89 7867,0 74,33 508,3 4,80 591,00 5,58 10583,5
r. Briceni 6045,1 43,14 604,0 4,31 10231,0 73,00 1992,9 14,22 4348,3 31,03 14013,4
r. Cahul 8063,9 19,44 849,0 2,05 24587,6 59,26 4769,2 11,49 3220,2 7,76 41489,9
r. Cantemir 4502,9 38,19 296,8 2,52 5336,8 45,26 747,2 6,34 907,5 7,70 11791,2
r. Călăraşi 2905,0 19,53 486,2 3,27 9167,5 61,64 1333,4 8,97 980,8 6,59 14872,9
r. Căuşeni 6267,0 28,37 468,0 2,26 12591,8 56,99 1291,6 5,85 1474,9 6,68 22093,3
UTA Găgăuzia 8333,8 19,62 1204,6 2,84 24163,6 56,88 3985,4 9,38 4791,9 11,28 42479,3
r. Cimişlia 5137,2 35,64 365,3 2,53 6196,5 42,99 1262,5 8,76 1452,0 10,07 14413,5
r. Criuleni 4684,4 28,49 436,6 2,66 8783,4 53,41 787,6 4,79 1752,0 10,65 16444,0
r. Donduşeni 4455,3 32,40 164,4 1,20 6515,8 47,38 947,8 6,89 1669,5 12,14 13752,8
r. Drochia 7738,5 28,17 472,2 1,72 14239,4 51,83 2836,5 10,32 2187,7 7,96 27474,3
r. Dubăsari 1254,7 16,88 187,9 2,53 4800,9 64,59 422,1 5,68 767,1 10,32 7432,7
r. Edineţ 6900,8 28,86 499,4 2,09 12562,8 52,53 1426,9 5,97 2524,7 10,56 23914,6
r. Făleşti 5482,7 26,00 438,3 2,08 11032,5 52,33 1469,4 6,97 2661,2 12,62 21084,1
r. Floreşti 6292,7 22,21 480,2 1,70 15898,5 56,12 1920,3 6,78 3735,7 13,19 28327,5
r. Glodeni 5021,9 31,10 283,8 1,79 7640,9 47,31 919,6 5,69 2283,6 14,14 16149,8
r. Hînceşti 6628,7 49,00 802,5 5,93 1258,9 9,31 3724,1 27,53 1113,5 8,23 13527,7
r. Ialoveni 3715,8 19,39 573,2 2,99 12367,5 64,54 903,8 4,72 1601,3 8,36 19161,6
r. Leova 3420,1 34,45 189,7 1,91 4896,6 49,32 847,8 8,54 574,6 5,79 9928,8
r. Nisporeni 2509,4 27,25 310,1 3,37 4521,6 49,10 966,0 10,49 901,3 9,79 9208,4
r. Ocniţa 4085,2 26,54 343,8 2,23 7679,9 49,90 1093,8 7,11 2189,4 14,22 15392,1
r. Orhei 6602,4 20,13 798,9 2,44 19145 58,37 2797,0 8,53 3454,5 10,53 32797,8
r. Rezina 3441,4 17,64 438,8 2,25 12445,6 63,80 583,9 2,99 2599,0 13,32 19508,7
r. Rîşcani 5989,2 30,95 298,9 1,54 7646,2 39,51 1898,1 9,81 3519,3 18,19 19351,7
r. Sîngerei 4899,0 31,62 385,4 2,49 7856 50,71 818,7 5,28 1535,9 9,90 15493,0
r. Soroca 6584,8 22,00 786,3 2,63 15456,5 51,63 2443,5 8,16 4665,5 15,58 29936,6
r. Străşeni 2755,8 14,64 588,7 3,13 13047,4 69,32 101,8 0,54 2327,2 12,36 18820,9
r. Şoldăneşti 3638,5 39,61 213,5 2,32 4254,7 46,32 406,2 4,42 672,6 7,32 9185,5
r. Ştefan-Vodă 6308,4 36,51 387,8 2,24 7114,4 41,17 1632,8 9,45 1836,5 10,63 17279,9
r. Taraclia 3772,00 24,91 219,0 1,45 8702,6 57,47 1195,7 7,90 1252,0 8,27 15141,3
r. Teleneşti 4107,1 36,02 206,1 1,81 5439,1 47,71 930,5 8,16 718,2 6,30 11401,0
r. Ungheni 4888,7 16,44 729,9 2,46 18257,5 61,41 3697,9 12,44 2155,6 7,25 29729,6
Total 174224,7 9,70 30089,3 1,68 1322619,8 73,63 142883,7 7,95 126458,3 7,04 1776203,0
Sursa: Calculele în baza datelor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova
mun. Bălţi
Unitate
teritorială
mun. Chişinău
administrativ-
2085,9
9827,8
1,89
0,68
proprii, %
1848,8
14528,2
1,68
1,00
proprii, %
90048,59
979347,42
81,97
67,42

10304,3
108693,3

9,38
7,48

340182
5568,21

5,07
23,42

1452579
109855,8
Anexa nr. 10
r. Anenii Noi 5440,0 20,13 706,8 2,62 17745,80 65,67 1479,2 5,47 1651,6 6,11 27023,4
r. Basarabeasca 1794,9 14,34 216,2 1,73 8823,75 70,47 530,2 4,23 1155,65 9,23 12520,7
r. Briceni 6066,7 27,56 643,4 2,92 11609,10 52,74 2369,5 10,76 1322,9 6,01 22011,6
r. Cahul 9233,0 19,99 1071,0 2,32 27132,61 58,74 6153,9 13,32 2599,29 5,63 46189,8
r. Cantemir 4430,8 34,62 350,9 2,74 6006,05 46,92 1040,1 8,13 971,75 7,59 12799,6
r. Călăraşi 3220,7 19,07 451,1 2,67 10306,88 61,01 1565,7 9,27 1348,32 7,98 16892,7
r. Căuşeni 7305,8 29,83 602,1 2,46 14065,71 57,43 1593,9 6,51 925,79 3,78 24493,3
UTA Găgăuzia 11343,7 25,49 994,0 2,23 27223,49 61,18 4806,2 10,80 132,11 0,30 44499,5
r. Cimişlia 5913,3 35,81 307,2 1,86 7589,59 45,96 1493,3 9,04 1208,31 7,32 16511,7
r. Criuleni 4890,6 25,93 482,7 2,56 10009,36 53,06 1040,9 5,52 2440,64 12,94 18864,2
r. Donduşeni 4748,3 30,07 180,4 1,14 7309,15 46,28 1452,1 9,19 2102,85 13,32 15792,8
r. Drochia 8495,6 28,81 446,2 1,51 15525,54 52,65 1852,6 6,28 3168,36 10,74 29488,3
r. Dubăsari 1139,0 14,92 201,3 2,64 4867,71 63,75 466,00 6,10 961,39 12,59 7635,4
r. Edineţ 7409,8 28,69 566,5 2,19 15089,57 58,43 2126,7 8,24 632,03 2,45 25824,6
r. Făleşti 7483,6 32,39 402,0 1,74 12136,61 52,53 1849,6 8,01 1232,39 5,33 23104,2
r. Floreşti 9309,3 30,67 493,1 1,62 17560,00 57,84 2593,4 8,54 401,8 1,33 30357,6
r. Glodeni 5193,6 28,54 249,6 1,37 7727,43 42,46 1087,6 5,98 3941,57 21,66 18199,8
r. Hînceşti 7497,6 26,28 800,4 2,81 14934,10 52,35 4864,1 17,05 428,6 1,50 28524,8
r. Ialoveni 4184,4 18,91 593,9 2,68 14451,99 65,30 1159,5 5,24 1742,51 7,87 22132,3
r. Leova 4300,3 36,06 190,5 1,60 5679,81 47,63 1088,5 9,13 666,19 5,59 11925,3
r. Nisporeni 2940,5 25,77 271,9 2,38 5598,77 49,07 1250,9 10,96 1347,53 11,81 11409,6
r. Ocniţa 4095,2 23,64 391,3 2,26 8837,84 51,02 1167,5 6,74 2829,26 16,33 17321,1
r. Orhei 7143,6 20,56 816,4 2,35 22716,31 65,37 3312,8 9,53 758,69 2,18 34747,8
r. Rezina 3509,6 16,32 489,1 2,27 13959,05 64,92 928,7 4,32 2614,75 12,16 21501,2
r. Rîşcani 6863,5 32,16 330,4 1,55 8946,13 41,92 2057,3 9,64 3145,37 14,74 21342,7
r. Sîngerei 7364,5 39,44 338,0 1,81 9407,38 50,38 1159,3 6,21 404,02 2,16 18673,2
r. Soroca 7173,7 22,48 764,7 2,40 19168,61 60,06 3059,3 9,59 1750,39 5,48 31916,7
r. Străşeni 2669,9 12,80 573,3 2,75 15659,94 75,07 779,7 3,74 1177,86 5,65 20860,7
r. Şoldăneşti 3290,9 29,95 218,6 1,99 5022,72 45,71 1551,5 14,12 903,68 8,22 10987,4
r. Ştefan-Vodă 6565,4 32,89 433,5 2,17 8641,39 43,29 1810,1 9,07 2509,11 12,57 19959,5
r. Taraclia 4345,6 24,35 267,0 1,50 9108,04 51,04 1449 8,12 2673,76 14,98 17843,4
r. Teleneşti 5019,6 37,19 228,4 1,69 6203,66 45,96 1216,7 9,01 829,84 6,15 13498,2
r. Ungheni 5471,2 17,21 755,0 2,37 20032,52 63,00 4434,2 13,95 1102,88 3,47 31795,8
Total 197767,7 8,81 32203,7 1,44 1478492,62 65,89 183444,2 8,18 351881 15,68 2243790
Anexa nr. 11


Unitate

administrativ-
teritorială
proprii, %
proprii, %
mun. Chişinău 9156,4 0,73 18677,6 1,48 968446,22 76,88 112694 8,95 150714 11,96 1259688,14
mun. Bălţi 2030,2 1,87 2031,4 1,88 81654,25 75,38 11104,4 10,25 11496,6 10,61 108316,84
r. Anenii Noi 4832,8 18,31 719,1 2,72 15168,75 57,48 1399,2 5,30 4271,8 16,19 26391,65
r. Basarabeasca 1580,4 24,19 195,2 2,99 4172,34 63,85 437,2 6,69 149,21 2,28 6534,35
r. Briceni 6141,8 29,25 796,3 3,79 10747,49 51,18 2259,6 10,76 1055,61 5,03 21000,80
r. Cahul 8994,3 20,63 1070,6 2,46 27491,47 63,07 5843,8 13,41 190,89 0,44 43591,06
r. Cantemir 3863,7 32,30 331,3 2,77 6918,51 57,84 717,8 6,00 130,6 1,09 11961,91
r. Călăraşi 3164,0 17,90 428,1 2,42 11202,03 63,37 1685,9 9,54 1197,55 6,77 17677,58
r. Căuşeni 6387,8 26,42 570,8 2,36 14645,78 60,57 1588,9 6,57 987,42 4,08 24180,70
UTA Găgăuzia 8568,7 7,83 1003,1 0,92 28785,21 26,31 4996,9 4,57 66052,4 60,37 109406,27
r. Cimişlia 5313,1 36,09 301,8 2,05 7478,41 50,80 1521,5 10,33 107,27 0,73 14722,08
r. Criuleni 4996,9 26,34 685,1 3,61 10308,83 54,33 1120,5 5,91 2546,99 13,42 18973,22
r. Donduşeni 4751,2 34,59 209,3 1,52 7875,74 57,34 782,8 5,70 115,83 0,84 13734,87
r. Drochia 8211,5 27,77 524,6 1,77 16619,94 56,21 1982,5 6,70 2229,01 7,54 29567,55
r. Dubăsari 1169,2 15,51 232,7 3,09 5577,06 73,98 416,8 5,53 143,18 1,90 7538,94
r. Edineţ 6912,1 27,22 530,8 2,09 14607,67 57,52 2046,6 8,06 1299,07 5,12 25396,24
r. Făleşti 6082,1 28,20 402,4 1,87 12953,76 60,07 1919,7 8,90 205,95 0,96 21563,91
r. Floreşti 8072,3 26,94 503,0 1,68 17032,28 56,85 2653,2 8,86 1700,44 5,68 29961,22
r. Glodeni 5193,4 35,76 281,7 1,94 8236,58 56,71 707,2 4,87 104,77 0,72 14523,65
r. Hînceşti 6564,8 24,26 810,4 3,00 15437,73 57,05 4094,6 15,13 152,35 0,56 27059,88
r. Ialoveni 4001,4 11,00 629,4 1,73 16074,87 44,18 1329,5 3,65 14348,8 39,44 36384,01
r. Leova 3937,5 33,61 191,9 1,64 6576,47 56,13 889,9 7,60 120,75 1,03 11716,52
r. Nisporeni 2970,9 27,29 300,0 2,76 6301,51 57,88 1100,8 10,11 214,26 1,97 10887,47
r. Ocniţa 3808,6 26,67 411,0 2,88 8612,46 60,31 1207,8 8,46 240,71 1,69 14280,57
r. Orhei 6903,7 19,87 958,1 2,76 21622,84 62,25 3522,7 10,14 1730,13 4,98 34737,47
r. Rezina 3361,5 6,10 535,9 0,97 14175,79 25,71 998,8 1,81 36070,8 65,41 55142,78
r. Rîşcani 6375,8 27,82 337,6 1,47 9681,27 42,25 2237,1 9,76 4285,04 18,70 22916,81
r. Sîngerei 5392,2 31,45 362,5 2,11 9747,32 56,85 1279,8 7,46 364,04 2,12 17145,86
r. Soroca 7039,8 21,00 631,0 1,88 18672,44 55,70 3239,8 9,66 3937,95 11,75 33520,99
r. Străşeni 2636,2 12,22 577,7 2,68 14678,22 68,03 869,9 4,03 2812,52 13,04 21574,54
r. Şoldăneşti 3535,3 36,38 190,3 1,96 5048,18 51,95 821,9 8,46 121,17 1,25 9716,85
r. Ştefan-Vodă 6750,4 35,67 463,8 2,45 9312,09 49,21 1940,1 10,25 457,9 2,42 18924,29
r. Taraclia 4299,6 29,06 344,7 2,33 9141,40 61,78 902,8 6,10 109,3 0,74 14797,80
r. Teleneşti 4587,4 33,81 218,0 1,61 7140,94 52,63 1196,9 8,82 425,7 3,14 13568,94
r. Ungheni 5370,2 17,73 773,0 2,55 19047,94 62,88 4574,8 15,10 524,94 1,73 30290,88
Total 182957,2 8,40 37229,9 1,71 1462893,79 67,19 186085 8,55 308231 14,16 2177396,64
Anexa nr. 12
Normativele de delimitare a bugetelor locale pentru anul 2007, mii lei
Suma cheltuielilor care urmează a fi
%Ponderea defalcărilor în total la venituri,

Transferuri din bugetul de stat
Suma surselor de venit propriu
Volumul cheltuielilor
În total defalcări
Taxe locale
Fonduri speciale
Total la venituri
Mijloace speciale
Unitate administrativ-teritorială
acoperite cu venitul
mun. Chişinău 2068658 1042542 1026116 531920,7 1574463 494195 81115,6 33,78 68701,8 4023
mun. Bălţi 195204 97452,4 97751,6 43040,6 140493 54711 8817,6 30,64 7622,7 512,5
r. Anenii Noi 106375 24027,2 82347,8 11798,7 35825,9 70549,1 1331,3 32,93 2989,8 44,4
r. Basarabeasca 40975,9 10583,5 30392,4 4152,9 14736,4 26239,5 508,3 28,18 1335,2 40,7
r. Briceni 91357,2 14013,4 77343,8 19641,2 33654,6 57702,6 1992,9 58,36 2396,5 28,1
r. Cahul 151856 41489,9 110366 16281,9 57771,8 94084,2 4769,2 28,18 6252,7 111,9
r. Cantemir 78844,7 11791,2 67053,5 3346,2 15137,4 63707,3 747,2 22,11 2651,4 17,5
r. Călăraşi 98502,2 14872,9 83629,3 7360,2 22233,1 76269,1 1333,4 33,10 3041,9 21
r. Căuşeni 112632 22093,3 90538,7 10870,9 32964,2 79667,8 1291,6 32,98 4046,9 55,9
UTA Găgăuzia 259167 42479,3 216688 67233,1 109712,4 149454,6 3985,4 61,28 9866,9 121
r. Cimişlia 70980,4 14413,5 56566,9 5465,4 19878,9 51101,5 1262,5 27,49 2657,5 13
r. Criuleni 98429,6 16444 81985,6 6421,2 22865,2 75564,4 787,6 28,08 3124,2 21,2
r. Donduşeni 61162 13752,8 47409,2 3491,8 17244,6 43917,4 947,8 20,25 1468,1 18,3
r. Drochia 105871 27474,3 78396,7 7929,3 35403,6 70467,4 2836,5 22,40 3506,4 44,9
r. Dubăsari 57222 7432,7 49789,3 2090,3 9523 47699 422,1 21,95 1423,9 8,9
r. Edineţ 89581,8 23914,6 65667,2 14495,5 38410,1 51171,7 1426,9 37,74 3967,7 49,4
r. Făleşti 115921 21084,1 94836,9 5869,7 26953,8 88967,2 1469,4 21,78 5265,3 31,9
r. Floreşti 143847 28327,5 115520 10990,0 39317,5 104529,5 1920,3 27,95 4732,8 41,9
r. Glodeni 87795,3 16149,8 71645,5 5740,6 21890,4 65904,9 919,6 26,22 2565,6 27
r. Hînceşti 143088 13527,7 129560 13715,3 27243 115845 3724,1 50,34 4512,9 65,6
r. Ialoveni 144314 19161,6 125152 9686,0 28847,6 115466,4 903,8 33,58 4205,9 118,9
r. Leova 61649,7 9928,8 51720,9 3425,3 13354,1 48295,6 847.8 25,65 2603,8 23,9
r. Nisporeni 83722,7 9208,4 74514,3 5908,0 15116,4 68606,3 966,0 39,08 2265 34,6
r. Ocniţa 72139,7 15392,1 56747,6 5178,7 20570,8 51568,9 1093,8 25,18 1834,5 38,1
r. Orhei 149752 32797,8 116954 17622,3 50420,1 99331,9 2797,0 34,95 5866,5 178,9
r. Rezina 70232,3 19508,7 50723,6 10462,4 29971,1 40261,2 583,9 34,91 2921,9 24
r. Rîşcani 79849,3 19351,7 60497,6 5351,5 24703,2 55146,1 1898,1 21,66 2297,6 24,5
r. Sîngerei 99467,6 15493 83974,6 7611,7 23104,7 76362,9 818,7 32,94 2783 26,4
r. Soroca 99396,4 29936,6 69459,8 12973,2 42909,8 56486,6 2443,5 30,23 3087,2 34,6
r. Străşeni 114278 18820,9 95457,1 11323,3 30144,2 84133,8 101,8 37,56 4554,6 40,1
r. Şoldăneşti 61524,8 9185,5 52339,3 3096,4 12281,9 49242,9 406,2 25,21 2073,6 22,2
r. Ştefan-Vodă 82028,3 17279,9 64748,4 5124,1 22404 59624,3 1632,8 22,87 2883 38
r. Taraclia 56811,1 15141,3 41669,8 5381,4 20522,7 36288,4 1195,7 26,22 2306,3 38,2
r. Teleneşti 84548,8 11401 73147,8 4251,2 15652,2 68896,6 930,5 27,16 3496,6 14,2
r. Ungheni 170662 29729,6 140932 14767,0 44496,6 126165,4 3697,9 33,19 5036,9 86,3
Total 5607847 1776203 3831644 914038,5 2690242 2917605 142883,7 33,98 190346,6 6041
mun. Bălţi
mun. Chişinău
301950,62
1848592,1
1452579
109855,8
192095
396013
49640,2
261864,0
Total la venituri
159496
1714443
134149,1
142454,62
Taxe locale
10304,3
108693,3

31,12
15,27
Mijloace speciale
26408,56
57487,78
Fonduri speciale
Anexa nr. 13
498,22
6417,23
r. Anenii Noi 139668,75 27023,4 112645 7201,4 34224,8 105443,95 1479,2 21,04 5208,69 96,41
r. Basarabeasca 51805,14 12520,7 39284,4 3318,9 15839,6 35965,54 530,2 20,95 4036,01 15,21
r. Briceni 129090,71 22011,6 107079 13622,9 35634,5 93456,21 2369,5 38,23 3439,03 58,17
r. Cahul 199756,84 46189,8 153567 14608,9 60798,7 138958,14 6153,9 24,03 11162,51 135,96
r. Cantemir 102136,83 12799,6 89337,2 4388,7 17188,3 84948,53 1040,1 25,53 4571,70 29,10
r. Călăraşi 145814,93 16892,7 128922 7370,9 24263,6 121551,33 1565,7 30,38 3687,36 24,31
r. Căuşeni 147498,78 24493,3 123005 9490,8 33984,1 113514,68 1593,9 27,93 4190,45 78,93
UTA Găgăuzia 273390,42 44499,5 228891 85232,7 129732,2 143658,22 4806,2 65,70 11949,59 174,30
r. Cimişlia 97945,20 16511,7 81433,5 5363,7 21875,4 76069,8 1493,3 24,52 3031,11 16,87
r. Criuleni 122738,77 18864,2 103875 5901,4 24765,6 97973,17 1040,9 23,83 3672,22 25,99
r. Donduşeni 66752,59 15792,8 50959,8 4191,5 19984,3 46768,29 1452,1 20,97 2212,31 23,13
r. Drochia 131691,01 29488,3 102203 8499,3 37987,6 93703,41 1852,6 22,37 4880,68 73,50
r. Dubăsari 98677,36 7635,4 91042 1991,6 9627 89050,36 466 20,69 2032,76 13,07
r. Edineţ 124721,82 25824,6 98897,2 13629,5 39454,1 85267,72 2126,7 34,55 3625,14 77,69
r. Făleşti 136846,77 23104,2 113743 4848,5 27952,7 108894,07 1849,6 17,35 5959,26 59,90
r. Floreşti 142142,25 30357,6 111785 9952,9 40310,5 101831,75 2593,4 24,69 4362,46 49,19
r. Glodeni 98576,45 18199,8 80376,7 5642,8 23842,6 74733,85 1087,6 23,67 2920,43 21,84
r. Hînceşti 194990,1 28524,8 166465 9758,2 38283 156707,1 4864,1 25,49 16749,90 102,15
r. Ialoveni 156034,62 22132,3 133902 7765,3 29897,6 126137,02 1159,5 25,97 4430,67 38,44
r. Leova 84868,17 11925,3 72942,9 3419,5 15344,8 69523,37 1088,5 22,28 4652,74 33,68
r. Nisporeni 133445,3 11409,6 122036 6366,9 17776,5 115668,8 1250,9 35,82 4968,92 25,49
r. Ocniţa 82016,00 17321,1 64694,9 5277,7 22598,8 59417,2 1167,5 23,35 2447,72 36,23
r. Orhei 188901,94 34747,8 154154 17142,7 51890,5 137011,44 3312,8 33,04 6623,90 222,57
r. Rezina 95480,63 21501,2 73979,4 11486,7 32987,9 62492,73 928,7 34,82 4218,87 35,89
r. Rîşcani 106916,65 21342,7 85574 5440,5 26783,2 80133,45 2057,3 20,31 3375,55 27,97
r. Sîngerei 135351,82 18673,2 116679 7121,6 25794,8 109557,02 1159,3 27,61 3656,69 32,42
r. Soroca 177967,72 31916,7 146051 13073,2 44989,9 132977,82 3059,3 29,06 9400,93 45,22
r. Străşeni 140531,25 20860,7 119671 12263,5 33124,2 107407,05 779,7 37,02 4632,41 36,44
r. Şoldăneşti 75739,48 10987,4 64752,1 3302,5 14289,9 61449,58 1551,5 23,11 2345,75 37,70
r. Ştefan-Vodă 119151,81 19959,5 99192,3 4538,5 24498 94653,81 1810,1 18,53 9571,61 59,73
r. Taraclia 69921,55 17843,4 52078,2 5729,3 23572,7 46348,85 1449 24,30 2613,52 48,32
r. Teleneşti 118795,38 13498,2 105297 4160,2 17658,4 101136,98 1216,7 23,56 3370,65 21,23
r. Ungheni 192199,01 31795,8 160403 15701,4 47497,2 144701,81 4434,2 33,06 5578,05 104,25
Total 6432108,8 2243790 4188319 649308,3 2938392 3493716,8 183444,2 22,10 253475,93 8796,75
Anexa nr. 14

Total la venituri
Taxe locale
Mijloace speciale
Fonduri speciale
mun. Chişinău 1756385,08 1259688,14 496696,9 285156,4 1544844,57 211540,51 112694 18,46 53352,35 6893,45
mun. Bălţi 244376,89 108316,84 136060,1 18266,27 126583,11 117793,78 11104,4 14,43 8776,51 600,94
r. Anenii Noi 149077,27 26391,65 122685,6 3625,8 30017,45 119059,82 1399,2 12,08 3919,31 109,19
r. Basarabeasca 51334,32 6534,35 44799,97 1205,63 7739,98 43594,34 437,2 15,58 2129,10 22,08
r. Briceni 129424,39 21000,80 108423,6 5228,68 26229,48 103194,91 2259,6 19,93 2028,70 73,72
r. Cahul 207556,48 43591,06 163965,4 7089,81 50680,87 156875,61 5843,8 13,99 11187,02 167,87
r. Cantemir 112798,24 11961,91 100836,3 2364,05 14325,96 98472,28 717,8 16,50 4467,92 17,74
r. Călăraşi 133855,33 17677,58 116177,8 2806,62 20484,20 113371,13 1685,9 13,70 3426,05 34,72
r. Căuşeni 158917,15 24180,70 134736,5 3993,39 28174,09 130743,06 1588,9 14,17 4272,91 82,19
UTA Găgăuzia 290382,47 109406,27 180976,2 12683,51 122089,78 168292,69 4996,9 10,39 10832,94 216,45
r. Cimişlia 100978,27 14722,08 86256,19 3133,5 17855,58 83122,69 1521,5 17,55 3083,00 66,29
r. Criuleni 126277,32 18973,22 107304,1 2560,31 21533,53 104743,79 1120,5 11,89 2889,10 41,81
r. Donduşeni 76814,54 13734,87 63079,67 2847,52 16582,39 60232,15 782,8 17,17 1215,59 45,54
r. Drochia 141642,14 29567,55 112074,6 4942,05 34509,60 107132,54 1982,5 14,32 3780,38 103,23
r. Dubăsari 88757,27 7538,94 81218,33 1053,66 8592,60 80164,67 416,8 12,26 3248,08 15,11
r. Edineţ 132955,56 25396,24 107559,3 4446,71 29842,95 103112,61 2046,6 14,90 1943,64 106,92
r. Făleşti 150101,10 21563,91 128537,2 5380,19 26944,10 123157 1919,7 19,97 2885,55 60,18
r. Floreşti 144408,10 29961,22 114446,9 5312,57 35273,79 109134,31 2653,2 15,06 2688,66 72,44
r. Glodeni 101202,42 14523,65 86678,77 3645,27 18168,92 83033,5 707,2 20,06 2522,26 23,36
r. Hînceşti 225631,57 27059,88 198571,7 4737,88 31797,76 193833,81 4094,6 14,90 14010,58 121,30
r. Ialoveni 175307,60 36384,01 138923,6 3090,07 39474,08 135833,52 1329,5 7,83 5010,80 52,78
r. Leova 92686,88 11716,52 80970,36 2236,95 13953,47 78733,41 889,9 16,03 3807,85 34,04
r. Nisporeni 124458,63 10887,47 113571,2 2483,92 13371,39 111087,24 1100,8 18,58 4122,52 22,43
r. Ocniţa 95676,77 14280,57 81396,2 2548,12 16828,69 78848,08 1207,8 15,14 1858,30 49,51
r. Orhei 188825,29 34737,47 154087,8 5736,88 40474,35 148350,94 3522,7 14,17 5308,11 210,58
r. Rezina 116762,94 55142,78 61620,16 10905,78 66048,56 50714,38 998,8 16,51 3602,10 63,73
r. Rîşcani 117236,70 22916,81 94319,89 4354,08 27270,89 89965,81 2237,1 15,97 2240,94 41,60
r. Sîngerei 147902,13 17145,86 130756,3 3191,96 20337,82 127564,31 1279,8 15,69 2853,25 45,54
r. Soroca 167729,18 33520,99 134208,2 4849,85 38370,84 129358,34 3239,8 12,64 6183,53 93,30
r. Străşeni 162933,86 21574,54 141359,3 2844,45 24418,99 138514,87 869,9 11,65 6889,61 46,31
r. Şoldăneşti 83215,93 9716,85 73499,08 1477,04 11193,89 72022,04 821,9 13,20 2608,36 42,78
r. Ştefan-Vodă 142652,14 18924,29 123727,9 3625,51 22549,80 120102,34 1940,1 16,08 8065,90 50,78
r. Taraclia 75089,27 14797,80 60291,47 2293,33 17091,13 57998,14 902,8 13,42 1848,10 49,97
r. Teleneşti 126817,29 13568,94 113248,4 2492,36 16061,30 110755,99 1196,9 15,52 2771,32 23,55
r. Ungheni 190788,57 30290,88 160497,7 5392,66 35683,54 155105,03 4574,8 15,11 5105,44 131,04
Total 6530959,09 2177396,64 4353562 438003 2615399 3915560,1 186085 16,75 204935,78 9832,47
Anexa nr. 15
Calcularea transferurilor din bugetul de stat în bugetele UAT pentru anul 2007
Teritorii cu nivelul asigurării mai mare de 120%

Diferenţa dintre asigurarea unui locuitor cu
Nivelul asigurării cheltuielilor cu venituri (pe
Suma de mijloace care depăşesc 120% (mii lei)

Numărul total de populaţie
Asigurarea unui locuitor cu cheltuieli (lei)
Volumul veniturilor (mii lei)

Volumul cheltuielilor (mii lei)
Asigurarea unui locuitor cu venituri (lei)
cheltuieli şi venituri în ansamblu (lei)

cheltuieli şi venituri (lei)
cap de locuitori)
mun. Chişinău 755235 2068658 2739,09 1574463 2084,73 654,36 494195 76,11
mun. Bălţi 127087 195204 1535,99 140493 1105,49 430,50 54711 71,97
r. Anenii Noi 82395 106375 1291,04 35825,9 434,807 856,23 70549,1 33,68
r. Basarabeasca 28720 40975,9 1426,74 14736,4 513,11 913,63 26239,5 35,96
r. Briceni 76530 91357,2 1193,74 33654,6 439,76 753,99 57702,6 36,84
r. Cahul 118937 151856 1276,78 57771,8 485,73 791,04 94084,2 36,84
r. Cantemir 61338 78844,7 1285,41 15137,4 246,79 1038,63 63707,3 19,20
r. Călăraşi 74351 98502,2 1324,83 22233,1 299,03 1025,80 76269,1 22,57
r. Căuşeni 90147 112632 1249,43 32964,2 365,67 883,75 79667,8 29,27
UTA Găgăuzia 155592 259167 1665,68 109712,4 705,13 960,55 149454,6 42,33
r. Cimişlia 60420 70980,4 1174,78 19878,9 329,01 845,77 51101,5 28,01
r. Criuleni 72152 98429,6 1364,20 22865,2 316,90 1047,29 75564,4 23,23
r. Donduşeni 45050 61162 1357,65 17244,6 382,79 974,86 43917,4 28,19
r. Drochia 86525 105871 1223,59 35403,6 409,17 814,42 70467,4 33,44
r. Dubăsari 35009 57222 1634,49 9523 272,02 1362,48 47699 16,64
r. Edineţ 82451 89581,8 1086,49 38410,1 115,50 970,99 51171,7 10,63
r. Făleşti 89544 115921 1294,57 26953,8 301,01 993,56 88967,2 23,25
r. Floreşti 87626 143847 1641,60 39317,5 448,70 1192,91 104529,5 27,33
r. Glodeni 60056 87795,3 1461,89 21890,4 364,50 1097,39 65904,9 24,93
r. Hînceşti 119381 143088 1198,58 27243 228,20 970,38 115845 19,04
r. Ialoveni 98146 144314 1470,40 28847,6 293,93 1176,48 115466,4 19,99
r. Leova 51761 61649,7 1191,05 13354,1 258,00 933,05 48295,6 21,66
r. Nisporeni 64805 83722,7 1291,92 15116,4 233,26 1058,66 68606,3 18,06
r. Ocniţa 55626 72139,7 1296,87 20570,8 369,81 927,06 51568,9 28,52
r. Orhei 115510 149752 1296,44 50420,1 436,50 859,94 99331,9 33,67
r. Rezina 50610 70232,3 1387,72 29971,1 592,20 795,52 40261,2 42,67
r. Rîşcani 68429 79849,3 1166,89 24703,2 361,00 805,89 55146,1 30,94
r. Sîngerei 87023 99467,6 1143,00 23104,7 265,50 877,50 76362,9 23,23
r. Soroca 100019 99396,4 993,78 42909,8 429,02 564,76 56486,6 43,17
r. Străşeni 88717 114278 1288,12 30144,2 339,78 948,34 84133,8 26,38
r. Şoldăneşti 41587 61524,8 1479,42 12281,9 295,33 1184,09 49242,9 19,96
r. Ştefan-Vodă 70358 82028,3 1165,87 22404 318,43 847,44 59624,3 27,31
r. Taraclia 42766 56811,1 1328,42 20522,7 479,88 848,53 36288,4 36,12
r. Teleneşti 69866 84548,8 1210,16 15652,2 224,03 986,12 68896,6 18,51
r. Ungheni 110637 170662 1542,54 44496,6 402,19 1140,35 126165,4 26,07
Total 3424406 5607847 1637,61 2690242 785,61 852,00 2917604,8 47,97 0,0 0,0
Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova
mun. Bălţi
r. Anenii Noi
mun. Chişinău
83190
129025
761230
139668,75
301950,62
1848592,1
1678,91
2340,25
2428,43
159496
34224,8
1714443
411,41
1236,16
2252,20

176,23
1267,51
1104,09


134149,1
105443,95
142454,62
Nivelul asigurării cheltuielilor cu venituri (pe

24,50
52,82
92,74
cap de locuitori)

Anexa nr. 16
r. Basarabeasca 27729 51805,14 1868,27 15839,6 571,23 1297,04 35965,54 30,58
r. Briceni 76938 129090,71 1677,85 35634,5 463,16 1214,70 93456,21 27,60
r. Cahul 119917 199756,84 1665,79 60798,7 507,01 1158,79 138958,14 27,60
r. Cantemir 61369 102136,83 1664,31 17188,3 280,08 1384,23 84948,53 16,83
r. Călăraşi 74958 145814,93 1945,29 24263,6 323,70 1621,59 121551,33 16,64
r. Căuşeni 90946 147498,78 1621,83 33984,1 373,67 1248,15 113514,68 23,04
UTA Găgăuzia 158512 273390,42 1724,73 129732,2 818,44 906,29 143658,22 47,45
r. Cimişlia 60629 97945,20 1615,48 21875,4 360,81 1254,68 76069,8 22,33
r. Criuleni 72657 122738,77 1689,29 24765,6 340,86 1348,43 97973,17 20,18
r. Donduşeni 45455 66752,59 1468,54 19984,3 439,65 1028,89 46768,29 29,94
r. Drochia 86567 131691,01 1521,26 37987,6 438,82 1082,44 93703,41 28,85
r. Dubăsari 35108 98677,36 2810,68 9627 274,21 2536,47 89050,36 9,76
r. Edineţ 82557 124721,82 1510,74 39454,1 116,61 1394,13 85267,72 7,72
r. Făleşti 89598 136846,77 1527,34 27952,7 311,98 1215,36 108894,07 20,43
r. Floreşti 87727 142142,25 1620,28 40310,5 459,50 1160,78 101831,75 28,36
r. Glodeni 60196 98576,45 1637,59 23842,6 396,086 1241,50 74733,85 24,19
r. Hînceşti 119887 194990,1 1626,45 38283 319,33 1307,12 156707,1 19,63
r. Ialoveni 98248 156034,62 1588,17 29897,6 304,31 1283,86 126137,02 19,16
r. Leova 51868 84868,17 1636,23 15344,8 295,84 1340,39 69523,37 18,08
r. Nisporeni 64899 133445,3 2056,20 17776,5 273,91 1782,29 115668,8 13,32
r. Ocniţa 55829 82016,00 1469,06 22598,8 404,79 1064,27 59417,2 27,55
r. Orhei 115718 188901,94 1632,43 51890,5 448,42 1184,01 137011,44 27,47
r. Rezina 50732 95480,63 1882,06 32987,9 650,24 1231,82 62492,73 34,55
r. Rîşcani 68589 106916,65 1558,80 26783,2 390,49 1168,31 80133,45 25,05
r. Sîngerei 87076 135351,82 1554,41 25794,8 296,23 1258,18 109557,02 19,06
r. Soroca 99019 177967,72 1797,31 44989,9 454,37 1342,95 132977,82 25,28
r. Străşeni 87719 140531,25 1602,06 33124,2 377,62 1224,44 107407,05 23,57
r. Şoldăneşti 41489 75739,48 1825,53 14289,9 344,43 1481,11 61449,58 18,87
r. Ştefan-Vodă 70498 119151,81 1690,14 24498 347,50 1342,65 94653,81 20,56
r. Taraclia 42678 69921,55 1638,35 23572,7 552,34 1086,01 46348,85 33,71
r. Teleneşti 69797 118795,38 1702,01 17658,4 253,00 1449,02 101136,98 14,86
r. Ungheni 110745 192199,01 1735,51 47497,2 428,89 1306,62 144701,81 24,71
Total 3439099 6432108,8 1870,29 2938392 854,41 1015,88 3493716,8 45,68 0,0 0,0
Anexa nr. 17
Nivelul asigurării cheltuielilor cu venituri (pe cap



de locuitori)
mun. Chişinău 786310 1756385,08 2233,71 1544844,57 1964,68 269,03 211540,51 87,96
mun. Bălţi 148202 244376,89 1648,94 126583,11 854,13 794,82 117793,78 51,80
r. Anenii Noi 83108 149077,27 1793,78 30017,45 361,19 1432,59 119059,82 20,14
r. Basarabeasca 29422 51334,32 1744,76 7739,98 263,07 1481,69 43594,34 15,08
r. Briceni 75207 129424,39 1720,91 26229,48 348,76 1372,15 103194,91 20,26
r. Cahul 124403 207556,48 1668,42 50680,87 407,39 1261,03 156875,61 20,27
r. Cantemir 63143 112798,24 1786,39 14325,96 226,88 1559,51 98472,28 12,70
r. Călăraşi 79103 133855,33 1692,17 20484,20 258,96 1433,21 113371,13 15,30
r. Căuşeni 92602 158917,15 1716,13 28174,09 304,25 1411,88 130743,06 17,73
UTA Găgăuzia 160102 290382,47 1813,73 122089,78 762,57 1051,16 168292,69 42,04
r. Cimişlia 62203 100978,27 1623,37 17855,58 287,05 1336,31 83122,69 17,68
r. Criuleni 73034 126277,32 1729,02 21533,53 294,84 1434,18 104743,79 17,05
r. Donduşeni 45626 76814,54 1683,57 16582,39 363,44 1320,13 60232,15 21,59
r. Drochia 90604 141642,14 1563,31 34509,60 380,88 1182,43 107132,54 24,36
r. Dubăsari 35205 88757,27 2521,16 8592,60 244,07 2277,08 80164,67 9,68
r. Edineţ 83321 132955,56 1595,70 29842,95 103,13 1492,58 103112,61 6,46
r. Făleşti 92906 150101,10 1615,62 26944,10 290,01 1325,61 123157 17,95
r. Floreşti 90603 144408,10 1593,86 35273,79 389,32 1204,53 109134,31 24,43
r. Glodeni 62203 101202,42 1626,97 18168,92 292,09 1334,88 83033,5 17,95
r. Hînceşti 122802 225631,57 1837,36 31797,76 258,94 1578,43 193833,81 14,09
r. Ialoveni 98604 175307,60 1777,90 39474,08 400,33 1377,57 135833,52 22,52
r. Leova 53801 92686,88 1722,77 13953,47 259,35 1463,42 78733,41 15,05
r. Nisporeni 67102 124458,63 1854,77 13371,39 199,27 1655,50 111087,24 10,74
r. Ocniţa 56301 95676,77 1699,38 16828,69 298,91 1400,47 78848,08 17,59
r. Orhei 125902 188825,29 1499,78 40474,35 321,48 1178,30 148350,94 21,43
r. Rezina 52904 116762,94 2207,07 66048,56 1248,46 958,61 50714,38 56,57
r. Rîşcani 70503 117236,70 1662,86 27270,89 386,804 1276,06 89965,81 23,26
r. Sîngerei 93702 147902,13 1578,43 20337,82 217,05 1361,38 127564,31 13,75
r. Soroca 100704 167729,18 1665,57 38370,84 381,03 1284,54 129358,34 22,88
r. Străşeni 91501 162933,86 1780,68 24418,99 266,87 1513,81 138514,87 14,99
r. Şoldăneşti 43602 83215,93 1908,53 11193,89 256,73 1651,81 72022,04 13,45
r. Ştefan-Vodă 72303 142652,14 1972,98 22549,80 311,88 1661,10 120102,34 15,81
r. Taraclia 44402 75089,27 1691,12 17091,13 384,92 1306,21 57998,14 22,76
r. Teleneşti 74603 126817,29 1699,90 16061,30 215,29 1484,61 110755,99 12,67
r. Ungheni 117401 190788,57 1625,10 35683,54 303,95 1321,16 155105,03 18,70
Total 3563444 6530959,09 1832,77 2615399 733,95 1098,81 3915560,1 40,05 0,0 0,0
Anexa nr. 18
Structura veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi ponderea lor în totalul veniturilor generale pentru anul 2007
(mii lei)cheltuielilor aprobate
Ponderea defalcărilor în
Ponderea transferurilor în
Ponderea veniturilor proprii
venituri generale (%)

în venituri generale (%)

(mii lei)Defalcări
Transferuri de la bugetul de
Venituri generale (col. 4+6+8,
Venituri proprii (mii lei)

Unitate administrativ-
stat (mii lei)

teritorială
mii lei)
Volumul
mun. Chişinău 2068658 2068658 1042542 50,40 531921 25,71 494195 23,89
mun. Bălţi 195204 195204 97452,4 49,92 43040,6 22,05 54711 28,03
r. Anenii Noi 106375 106375 24027,2 22,59 11798,7 11,09 70549,1 66,32
r. Basarabeasca 40975,9 40975,9 10583,5 25,83 4152,9 10,13 26239,5 64,04
r. Briceni 91357,2 91357,2 14013,4 15,34 19641,2 21,50 57702,6 63,16
r. Cahul 151856 151856 41489,9 27,32 16281,9 10,72 94084,2 61,96
r. Cantemir 78844,7 78844,7 11791,2 14,95 3346,2 4,24 63707,3 80,80
r. Călăraşi 98502,2 98502,2 14872,9 15,10 7360,2 7,47 76269,1 77,43
r. Căuşeni 112632 112632 22093,3 19,62 10870,9 9,65 79667,8 70,73
UTA Găgăuzia 259167 259167 42479,3 16,39 67233,1 25,94 149454,6 57,67
r. Cimişlia 70980,4 70980,4 14413,5 20,31 5465,4 7,70 51101,5 71,99
r. Criuleni 98429,6 98429,6 16444 16,71 6421,2 6,52 75564,4 76,77
r. Donduşeni 61162 61162 13752,8 22,49 3491,8 5,71 43917,4 71,81
r. Drochia 105871 105871 27474,3 25,95 7929,3 7,49 70467,4 66,56
r. Dubăsari 57222 57222 7432,7 13,00 2090,3 3,65 47699 83,36
r. Edineţ 89581,8 89581,8 23914,6 26,70 14495,5 16,18 51171,7 57,12
r. Făleşti 115921 115921 21084,1 18,19 5869,7 5,06 88967,2 76,75
r. Floreşti 143847 143847 28327,5 19,69 10990 7,64 104529,5 72,67
r. Glodeni 87795,3 87795,3 16149,8 18,39 5740,6 6,54 65904,9 75,07
r. Hînceşti 143088 143088 13527,7 9,45 13715,3 9,59 115845 80,96
r. Ialoveni 144314 144314 19161,6 13,28 9686 6,71 115466,4 80,01
r. Leova 61649,7 61649,7 9928,8 16,11 3425,3 5,56 48295,6 78,34
r. Nisporeni 83722,7 83722,7 9208,4 11,00 5908 7,06 68606,3 81,94
r. Ocniţa 72139,7 72139,7 15392,1 21,34 5178,7 7,18 51568,9 71,48
r. Orhei 149752 149752 32797,8 21,90 17622,3 11,77 99331,9 66,33
r. Rezina 70232,3 70232,3 19508,7 27,78 10462,4 14,90 40261,2 57,33
r. Rîşcani 79849,3 79849,3 19351,7 24,24 5351,5 6,70 55146,1 69,06
r. Sîngerei 99467,6 99467,6 15493 15,58 7611,7 7,65 76362,9 76,77
r. Soroca 99396,4 99396,4 29936,6 30,12 12973,2 13,05 56486,6 56,83
r. Străşeni 114278 114278 18820,9 16,47 11323,3 9,91 84133,8 73,62
r. Şoldăneşti 61524,8 61524,8 9185,5 14,93 3096,4 5,03 49242,9 80,04
r. Ştefan-Vodă 82028,3 82028,3 17279,9 21,07 5124,1 6,25 59624,3 72,69
r. Taraclia 56811,1 56811,1 15141,3 26,65 5381,4 9,47 36288,4 63,88
r. Teleneşti 84548,8 84548,8 11401 13,48 4251,2 5,03 68896,6 81,49
r. Ungheni 170662 170662 29729,6 17,42 14767 8,65 126165,4 73,93
Total 5607847 5607846 1776203 31,67 914039 16,30 2917605 52,03
Anexa nr. 19


(mii lei)Defalcări

stat (mii lei)

teritorială
mii lei)
Volumul
mun. Chişinău 1848592,1 1848592 1452579 78,60 261864 14,17 134149,1 7,26
mun. Bălţi 301950,62 301950,6 109855,8 36,38 49640,2 16,44 142454,62 47,18
r. Anenii Noi 139668,75 139668,8 27023,4 19,35 7201,4 5,16 105443,95 75,50
r. Basarabeasca 51805,14 51805,14 12520,7 24,17 3318,9 6,41 35965,54 69,42
r. Briceni 129090,71 129090,7 22011,6 17,05 13622,9 10,55 93456,21 72,40
r. Cahul 199756,84 199756,8 46189,8 23,12 14608,9 7,31 138958,14 69,56
r. Cantemir 102136,83 102136,8 12799,6 12,53 4388,7 4,30 84948,53 83,17
r. Călăraşi 145814,93 145814,9 16892,7 11,59 7370,9 5,05 121551,33 83,36
r. Căuşeni 147498,78 147498,8 24493,3 16,61 9490,8 6,43 113514,68 76,96
UTA Găgăuzia 273390,42 273390,4 44499,5 16,28 85232,7 31,18 143658,22 52,55
r. Cimişlia 97945,20 97945,2 16511,7 16,86 5363,7 5,48 76069,8 77,67
r. Criuleni 122738,77 122738,8 18864,2 15,37 5901,4 4,81 97973,17 79,82
r. Donduşeni 66752,59 66752,59 15792,8 23,66 4191,5 6,28 46768,29 70,06
r. Drochia 131691,01 131691 29488,3 22,39 8499,3 6,45 93703,41 71,15
r. Dubăsari 98677,36 98677,36 7635,4 7,74 1991,6 2,02 89050,36 90,24
r. Edineţ 124721,82 124721,8 25824,6 20,71 13629,5 10,93 85267,72 68,37
r. Făleşti 136846,77 136846,8 23104,2 16,88 4848,5 3,54 108894,07 79,57
r. Floreşti 142142,25 142142,3 30357,6 21,36 9952,9 7,00 101831,75 71,64
r. Glodeni 98576,45 98576,45 18199,8 18,46 5642,8 5,72 74733,85 75,81
r. Hînceşti 194990,1 194990,1 28524,8 14,63 9758,2 5,00 156707,1 80,37
r. Ialoveni 156034,62 156034,6 22132,3 14,18 7765,3 4,98 126137,02 80,84
r. Leova 84868,17 84868,17 11925,3 14,05 3419,5 4,03 69523,37 81,92
r. Nisporeni 133445,3 133445,3 11409,6 8,55 6366,9 4,77 115668,8 86,68
r. Ocniţa 82016,00 82016 17321,1 21,12 5277,7 6,43 59417,2 72,45
r. Orhei 188901,94 188901,9 34747,8 18,39 17142,7 9,07 137011,44 72,53
r. Rezina 95480,63 95480,63 21501,2 22,52 11486,7 12,03 62492,73 65,45
r. Rîşcani 106916,65 106916,7 21342,7 19,96 5440,5 5,09 80133,45 74,95
r. Sîngerei 135351,82 135351,8 18673,2 13,80 7121,6 5,26 109557,02 80,94
r. Soroca 177967,72 177967,7 31916,7 17,93 13073,2 7,35 132977,82 74,72
r. Străşeni 140531,25 140531,3 20860,7 14,84 12263,5 8,73 107407,05 76,43
r. Şoldăneşti 75739,48 75739,48 10987,4 14,51 3302,5 4,36 61449,58 81,13
r. Ştefan-Vodă 119151,81 119151,8 19959,5 16,75 4538,5 3,81 94653,81 79,44
r. Taraclia 69921,55 69921,55 17843,4 25,52 5729,3 8,19 46348,85 66,29
r. Teleneşti 118795,38 118795,4 13498,2 11,36 4160,2 3,50 101136,98 85,14
r. Ungheni 192199,01 192199 31795,8 16,54 15701,4 8,17 144701,81 75,29
Total 6432108,8 6386815 2243790 35,13 649308 10,17 3493717 54,70
Anexa nr. 20


(mii lei)Defalcări

stat (mii lei)

teritorială
mii lei)
Volumul
mun. Chişinău 1756385,08 1756385 1259688,14 71,72 285156,4 16,24 211540,51 12,04
mun. Bălţi 244376,89 244376,9 108316,84 44,32 18266,27 7,47 117793,78 48,20
r. Anenii Noi 149077,27 149077,3 26391,65 17,70 3625,8 2,43 119059,82 79,86
r. Basarabeasca 51334,32 51334,32 6534,35 12,73 1205,63 2,35 43594,34 84,92
r. Briceni 129424,39 129424,4 21000,80 16,23 5228,68 4,04 103194,91 79,73
r. Cahul 207556,48 207556,5 43591,06 21,00 7089,81 3,42 156875,61 75,58
r. Cantemir 112798,24 112798,2 11961,91 10,60 2364,05 2,10 98472,28 87,30
r. Călăraşi 133855,33 133855,3 17677,58 13,21 2806,62 2,09 113371,13 84,70
r. Căuşeni 158917,15 158917,2 24180,70 15,22 3993,39 2,51 130743,06 82,28
UTA Găgăuzia 290382,47 290382,5 109406,27 37,68 12683,51 4,37 168292,69 57,96
r. Cimişlia 100978,27 100978,3 14722,08 14,58 3133,5 3,10 83122,69 82,32
r. Criuleni 126277,32 126277,3 18973,22 15,03 2560,31 2,03 104743,79 82,95
r. Donduşeni 76814,54 76814,54 13734,87 17,88 2847,52 3,71 60232,15 78,41
r. Drochia 141642,14 141642,1 29567,55 20,87 4942,05 3,49 107132,54 75,64
r. Dubăsari 88757,27 88757,27 7538,94 8,49 1053,66 1,19 80164,67 90,32
r. Edineţ 132955,56 132955,6 25396,24 19,10 4446,71 3,34 103112,61 77,55
r. Făleşti 150101,10 150101,1 21563,91 14,37 5380,19 3,58 123157 82,05
r. Floreşti 144408,10 144408,1 29961,22 20,75 5312,57 3,68 109134,31 75,57
r. Glodeni 101202,42 101202,4 14523,65 14,35 3645,27 3,60 83033,5 82,05
r. Hînceşti 225631,57 225631,6 27059,88 11,99 4737,88 2,10 193833,81 85,91
r. Ialoveni 175307,60 175307,6 36384,01 20,75 3090,07 1,76 135833,52 77,48
r. Leova 92686,88 92686,88 11716,52 12,64 2236,95 2,41 78733,41 84,95
r. Nisporeni 124458,63 124458,6 10887,47 8,75 2483,92 2,00 111087,24 89,26
r. Ocniţa 95676,77 95676,77 14280,57 14,93 2548,12 2,67 78848,08 82,41
r. Orhei 188825,29 188825,3 34737,47 18,40 5736,88 3,04 148350,94 78,57
r. Rezina 116762,94 116762,9 55142,78 47,23 10905,78 9,34 50714,38 43,43
r. Rîşcani 117236,70 117236,7 22916,81 19,55 4354,08 3,71 89965,81 76,74
r. Sîngerei 147902,13 147902,1 17145,86 11,59 3191,96 2,16 127564,31 86,25
r. Soroca 167729,18 167729,2 33520,99 19,99 4849,85 2,89 129358,34 77,12
r. Străşeni 162933,86 162933,9 21574,54 13,24 2844,45 1,75 138514,87 85,01
r. Şoldăneşti 83215,93 83215,93 9716,85 11,68 1477,04 1,77 72022,04 86,55
r. Ştefan-Vodă 142652,14 142652,1 18924,29 13,25 3625,51 2,54 120102,34 84,19
r. Taraclia 75089,27 75089,27 14797,80 19,71 2293,33 3,05 57998,14 77,24
r. Teleneşti 126817,29 126817,3 13568,94 10,70 2492,36 1,97 110755,99 87,34
r. Ungheni 190788,57 190788,6 30290,88 15,88 5392,66 2,83 155105,03 81,30
Total 6530959,09 6530960 2177396,64 33,34 438003 6,71 3915560,1 59,95
Anexa nr. 21
Structura veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
Unitate Ponderea veniturilor proprii în venituri generale Ponderea defalcărilor în venituri generale (%) Ponderea transferurilor în venituri generale (%)
administrativ- (%)
teritorială
2007 2008 2009 Devieri Devieri 2007 2008 2009 Devieri Devieri 2007 2008 2009 Devieri Devieri
2008/ 2009/ 2008/ 2009/ 2008/ 2009/
2007 2008 2007 2008 2007 2008
mun. Chişinău 50,40 78,60 71,72 28,20 -6,88 25,71 14,17 16,24 -11,54 2,07 23,89 7,26 12,04 -16,63 4,78
mun. Bălţi 49,92 36,38 44,32 -13,54 7,94 22,05 16,44 7,47 -5,61 -8,97 28,03 47,18 48,20 19,15 1,02
r. Anenii Noi 22,59 19,35 17,70 -3,24 -1,65 11,09 5,16 2,43 -5,93 -2,73 66,32 75,50 79,86 9,18 4,36
r. Basarabeasca 25,83 24,17 12,73 -1,66 -11,44 10,13 6,41 2,35 -3,72 -4,06 64,04 69,42 84,92 5,38 15,5
r. Briceni 15,34 17,05 16,23 1,71 -0,82 21,50 10,55 4,04 -10,95 -6,51 63,16 72,40 79,73 9,24 7,33
r. Cahul 27,32 23,12 21,00 -4,2 -2,12 10,72 7,31 3,42 -3,41 -3,89 61,96 69,56 75,58 7,6 6,02
r. Cantemir 14,95 12,53 10,60 -2,42 -1,93 4,24 4,30 2,10 0,06 -2,2 80,80 83,17 87,30 2,37 4,13
r. Călăraşi 15,10 11,59 13,21 -3,51 1,62 7,47 5,05 2,09 -2,42 -2,96 77,43 83,36 84,70 5,93 1,34
r. Căuşeni 19,62 16,61 15,22 -3,01 -1,39 9,65 6,43 2,51 -3,22 -3,92 70,73 76,96 82,28 6,23 5,32
UTA Găgăuzia 16,39 16,28 37,68 -0,11 21,4 25,94 31,18 4,37 5,24 -26,81 57,67 52,55 57,96 -5,12 5,41
r. Cimişlia 20,31 16,86 14,58 -3,45 -2,28 7,70 5,48 3,10 -2,22 -2,38 71,99 77,67 82,32 5,68 4,65
r. Criuleni 16,71 15,37 15,03 -1,34 -0,34 6,52 4,81 2,03 -1,71 -2,78 76,77 79,82 82,95 3,05 3,13
r. Donduşeni 22,49 23,66 17,88 1,17 -5,78 5,71 6,28 3,71 0,57 -2,57 71,81 70,06 78,41 -1,75 8,35
r. Drochia 25,95 22,39 20,87 -3,56 -1,52 7,49 6,45 3,49 -1,04 -2,96 66,56 71,15 75,64 4,59 4,49
r. Dubăsari 13,00 7,74 8,49 -5,26 0,75 3,65 2,02 1,19 -1,63 -0,83 83,36 90,24 90,32 6,88 0,08
r. Edineţ 26,70 20,71 19,10 -5,99 -1,61 16,18 10,93 3,34 -5,25 -7,59 57,12 68,37 77,55 11,25 9,18
r. Făleşti 18,19 16,88 14,37 -1,31 -2,51 5,06 3,54 3,58 -1,52 0,04 76,75 79,57 82,05 2,82 2,48
r. Floreşti 19,69 21,36 20,75 1,67 -0,61 7,64 7,00 3,68 -0,64 -3,32 72,67 71,64 75,57 -1,03 3,93
r. Glodeni 18,39 18,46 14,35 0,07 -4,11 6,54 5,72 3,60 -0,82 -2,12 75,07 75,81 82,05 0,74 6,24
r. Hînceşti 9,45 14,63 11,99 5,18 -2,64 9,59 5,00 2,10 -8,69 -2,9 80,96 80,37 85,91 -0,59 5,54
r. Ialoveni 13,28 14,18 20,75 0,9 6,57 6,71 4,98 1,76 -1,73 -3,22 80,01 80,84 77,48 0,83 -3,36
r. Leova 16,11 14,05 12,64 -2,06 -1,41 5,56 4,03 2,41 -1,53 -1,62 78,34 81,92 84,95 3,58 3,03
r. Nisporeni 11,00 8,55 8,75 -2,45 0,2 7,06 4,77 2,00 -2,29 -2,77 81,94 86,68 89,26 4,74 2,58
r. Ocniţa 21,34 21,12 14,93 -0,22 -6,19 7,18 6,43 2,67 -0,75 -3,76 71,48 72,45 82,41 0,97 9,96
r. Orhei 21,90 18,39 18,40 -3,51 0,01 11,77 9,07 3,04 -2,7 -6,03 66,33 72,53 78,57 6,2 6,04
r. Rezina 27,78 22,52 47,23 -5,26 24,71 14,90 12,03 9,34 -2,87 -2,69 57,33 65,45 43,43 8,12 -22,02
r. Rîşcani 24,24 19,96 19,55 -4,28 -0,41 6,70 5,09 3,71 -1,61 -1,38 69,06 74,95 76,74 5,89 1,79
r. Sîngerei 15,58 13,80 11,59 -1,78 -2,21 7,65 5,26 2,16 -2,39 -3,1 76,77 80,94 86,25 4,17 5,31
r. Soroca 30,12 17,93 19,99 -12,19 2,06 13,05 7,35 2,89 -5,7 -4,46 56,83 74,72 77,12 17,89 2,4
r. Străşeni 16,47 14,84 13,24 -1,63 -1,6 9,91 8,73 1,75 -1,18 -6,98 73,62 76,43 85,01 2,81 8,58
r. Şoldăneşti 14,93 14,51 11,68 -0,42 -2,83 5,03 4,36 1,77 -0,67 -2,59 80,04 81,13 86,55 1,09 5,42
r. Ştefan-Vodă 21,07 16,75 13,25 -4,32 -3,5 6,25 3,81 2,54 -2,44 -1,27 72,69 79,44 84,19 6,75 4,75
r. Taraclia 26,65 25,52 19,71 -1,13 -5,81 9,47 8,19 3,05 -1,28 -5,14 63,88 66,29 77,24 2,41 10,95
r. Teleneşti 13,48 11,36 10,70 -2,12 -0,66 5,03 3,50 1,97 -1,53 -1,53 81,49 85,14 87,34 3,65 2,2
r. Ungheni 17,42 16,54 15,88 -0,88 -0,66 8,65 8,17 2,83 -0,48 -5,34 73,93 75,29 81,30 1,36 6,01
Total 31,67 35,13 33,34 3,46 -1,79 16,30 10,17 6,71 -6,13 -3,46 52,03 54,70 59,95 2,67 5,25
Anexa nr. 22
Cheltuielile în bugetele UAT pentru anul 2007
Menţinerea ordinii
Agricultură, gospodăria silvică, gospodăria
Gospodăria comunală
Ocrotirea sănătăţii
Industrie şi construcţii
naţională
Cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret
Asigurare şi asistenţă socială
Total cheltuielilor (mii lei)

Învăţămîntul public
Alte cheltuiel
Servicii de stat cu destinaţie generală
Transporturi, gospodăria drumurilor,

comunicaţii şi informatica
piscicolă şi gospodăria apelor
mun. Chişinău 43832,8 63698,87 626155,85 95977,2 33267,1 46003,1 4470,87 4051,89 85858,3 703170,8 362171,3 2068658
mun. Bălţi 7089,83 9361,87 93396,04 7991,74 2692,25 21950,2 916,21 - 4621,06 38549,87 8634,93 195204
r. Anenii Noi 9883,18 3189,89 58999,79 6774,66 954,14 6452,16 1619,71 138,12 3619,36 2738,76 12005,23 106375
r. Basarabeasca 3849,78 1962,1 24321,45 2565,06 63 3251,06 589,13 49,98 2893,58 965,12 465,64 40975,9
r. Briceni 9899 2802,11 47895,87 2998,62 2372,13 5712,03 1799,86 149,8 3148,73 4061,24 10517,81 91357,2
r. Cahul 14405,2 3998,95 79156,06 6686,22 451 6450,57 1617,83 156,73 4642,17 5221,76 29069,51 151856
r. Cantemir 7594,99 3191,03 55328,65 3193,04 34 3692,19 1279,87 120,82 2832,23 1253,67 324,21 78844,7
r. Călăraşi 8899,8 3298,59 57965,24 3666,42 6512,02 5750,1 1396,78 147,84 3199,85 3690,29 3975,27 98502,2
r. Căuşeni 9487,5 3693,08 67546,68 4532,02 1048,68 6893,07 1398,97 159,78 3439,86 4688,39 9743,97 112632
UTA Găgăuzia 18454,21 6490,32 174569 17989,01 2631,14 8950,64 3431,44 729,68 3923,36 18654,23 3343,97 259167
r. Cimişlia 6997,86 2298,45 43879,59 3541,06 610,1 4471,07 1401,15 130,49 3212,3 3047,54 1390,79 70980,4
r. Criuleni 8799,98 2871,6 49987,14 4462,76 1736,86 4919,63 1341,04 141,16 3142,26 13152,02 57862,29 98429,6
r. Donduşeni 6766,47 3461,88 36799,79 2901,08 388,97 4554 1469,86 77,93 2980,57 1690,13 71,32 61162
r. Drochia 8776,58 3283,24 55786,41 3792,06 2186,43 6027,78 2142,17 418,7 3219,58 5883,79 14354,26 105871
r. Dubăsari 3453,36 4576,34 31376,41 3472,07 366,67 7122,42 2179,87 109 1687,97 1854,27 1023,62 57222
r. Edineţ 8899,69 2831,77 42895,22 3142,01 588,23 6752,22 2191,04 148,97 3714,03 5982,47 12436,15 89581,8
r. Făleşti 9746,36 3149,59 54489,64 4363,57 95,54 5712,04 1691,11 80,44 4871,35 2213,06 29508,3 115921
r. Floreşti 15724,4 3715,79 53532,08 4599,98 2281,12 6277,81 2018,73 - 3619,87 3980,07 48097,15 143847
r. Glodeni 6999,97 2998,06 43435,22 3526,84 18741 4457,97 1459,75 79,64 2939,89 2239,85 917,11 87795,3
r. Hînceşti 19678 3623,57 65542,65 5481,86 2452,04 7644,15 1832,03 77,85 8502,34 4881 23372,51 143088
r. Ialoveni 9668,99 3252,09 58763,11 3950,07 289,07 5282,67 1431,7 124,04 3938,96 3899,99 53713,31 144314
r. Leova 5423,11 2922,8 37235,23 3102,01 690 3623,46 1401,07 142,06 2969,76 3769,83 370,37 61649,7
r. Nisporeni 7899,94 2878,76 45261,07 3631,74 2821,04 4598,96 2019,86 147,65 3221,53 3460,65 7781,5 83722,7
r. Ocniţa 7878,62 3280,92 38567,09 5234,08 1968,93 4730,41 1047,62 119,86 3369,56 4769,21 1173,4 72139,7
r. Orhei 16899 4239,01 75342,52 17996,5 559,93 7621,09 2270,52 160,93 4280,99 6899,97 13481,54 149752
r. Rezina 7988,63 3314,57 34690,25 4823,64 607,89 4252,61 1452,55 128,92 2331,02 3661,34 6980,88 70232,3
r. Rîşcani 8767,03 2899 44535,05 4222,08 567,79 6398,45 2318,98 137,99 2959,87 3679,12 3363,94 79849,3
r. Sîngerei 8648,04 3262,38 59362,93 3841,45 411,03 5853,78 1592,15 130,4 2890,01 4853,08 8622,35 99467,6
r. Soroca 14899,5 3874,84 55741,05 6134,47 625,39 7641,86 1841,67 169,06 3571,29 3993,07 904,2 99396,4
r. Străşeni 9899,94 3689,37 62172,04 6830,18 934,93 5191,23 1612,01 145,04 7962,07 3348,97 12492,22 114278
r. Şoldăneşti 4356,34 2798,32 37422,2 3111,29 854,95 4569,89 1092,04 89,37 3439,23 2579,89 1211,28 61524,8
r. Ştefan-Vodă 7894,12 3291,05 54678,19 3921,85 701,17 4182,65 1389,76 168,98 3252,08 2321,01 227,44 82028,3
r. Taraclia 4898,56 3392,15 34562,76 2952,29 868,98 3312,4 1163,88 79,89 2532,07 2341,07 707,05 56811,1
r. Teleneşti 8749,22 3471,72 49421,07 3201,05 1968,92 6319,23 2370,23 91,08 2981,12 3660,15 2315,01 84548,8
r. Ungheni 11680,3 4524,27 88205,67 8233,08 2141,27 8621,46 1968,56 169,65 4363,09 8973,05 31781,6 170662
Total 364790,3 185588,4 2539019 272843,1 95483,7 255244,4 61220 8973,74 210131 890128,7 724424,4 5607847
% în total 6,50 3,31 45,28 4,87 1,70 4,55 1,09 0,16 3,75 15,87 12,92 100
cheltuieli
Menţinerea ordinii publice şi sec

Anexa nr. 23
Cheltuielile în bugetele UAT pentru anul 2008, mii lei
Alte cheltuiel
naţională



mun. Chişinău 42539,36 79975,03 802527,22 61018,69 34956,9 329355 6591,48 7049,7 167513,0 274598,7 42467,02 1848592,1
mun. Bălţi 11097,72 11475,77 119055,05 14179,44 3975,81 32899,62 2039,42 - 37621,78 55848,29 13757,72 301950,62
r. Anenii Noi 12909,75 3227,38 86092,26 8693,17 1459,95 8231,04 3085,23 155,81 2956,79 8705,75 4151,62 139668,75
r. Basarabeasca 6088,33 1565,81 28928,93 3007,23 449,32 4452,13 987,07 76,13 182,95 4262,06 1805,18 51805,14
r. Briceni 13382,94 2646,26 75242,53 8567,28 2227,54 8554,57 3755,08 161,93 1539,79 8083,01 4929,78 129090,71
r. Cahul 15814,28 4023,95 129738,94 9976,37 2568,13 9755,92 2460,38 172,39 1863,62 9186,61 14196,25 199756,84
r. Cantemir 11003,05 2605,64 67094,05 4559,77 925,50 5017,40 2102,36 187,35 597,96 2790,00 5253,75 102136,83
r. Călăraşi 12662,37 3178,40 73071,82 7449,65 24790,0 8146,82 2386,62 208,03 1800,21 5727,80 6393,21 145814,93
r. Căuşeni 12910,55 4378,03 90832,02 9835,58 2001,41 11136,38 2338,12 183,43 1137,18 6239,33 6506,75 147498,78
UTA Găgăuzia 24134,12 7674,13 152450,19 19098,46 23109,26 14593,66 4611,20 700,67 2926,87 14278,56 9813,3 273390,42
r. Cimişlia 11659,97 2368,20 59613,01 5659,18 1427,55 5840,27 2078,20 177,64 1697,26 3295,42 4128,5 97945,20
r. Criuleni 11397,59 2794,52 77503,43 9136,98 1529,24 7723,59 2115,30 284,38 675,23 5631,94 81450 122738,77
r. Donduşeni 9252,01 2491,15 34384,17 4892,26 660,68 5948,46 2753,27 94,00 213,10 2827,43 3236,06 66752,59
r. Drochia 12239,08 3466,94 77488,52 5918,11 6383,73 10519,49 3229,70 1307,4 1459,20 4213,86 5464,98 131691,01
r. Dubăsari 10168,76 6944,26 38961,26 7434,55 1717,30 12892,75 1240,17 213,89 150,00 16296,48 2657,94 98677,36
r. Edineţ 13004,82 3519,41 70254,49 6780,65 1453,90 10011,90 3778,42 - 1163,41 7170,97 7583,85 124721,82
r. Făleşti 13434,60 2771,74 85860,92 9403,99 1860,23 10460,38 3334,00 - 1367,78 3114,87 5238,26 136846,77
r. Floreşti 15331,30 4470,48 78681,82 6851,06 2120,59 8923,09 3497,12 179,31 3488,19 4454,27 14145,02 142142,25
r. Glodeni 9649,14 2253,73 55792,80 6596,96 9001,16 6300,13 2586,25 105,74 247,73 2505,62 3537,19 98576,45
r. Hînceşti 19672,30 4427,32 107785,74 10932,66 1805,54 13040,74 3831,34 118,00 9077,42 12583,82 11715,22 194990,1
r. Ialoveni 12965,47 3030,34 93335,14 8399,21 1471,04 8466,86 2378,00 179,03 10115,95 8647,64 7045,94 156034,62
r. Leova 9744,06 2505,35 47915,22 5953,42 1130,87 5517,30 2237,62 150,19 366,00 3869,16 5478,98 84868,17
r. Nisporeni 11681,84 2399,53 75614,71 7229,43 2402,00 6678,19 2298,57 244,45 4062,10 8643,83 12190,65 133445,3
r. Ocniţa 9878,95 3124,25 43702,89 6265,71 1353,22 6239,18 1730,74 171,81 480,52 4580,78 4487,95 82016,00
r. Orhei 17384,58 4726,74 106326,43 17008,58 1885,92 11366,80 3342,33 205,53 1890,60 14766,98 9997,45 188901,94
r. Rezina 10768,33 2505,05 52051,61 6480,93 1558,84 5493,56 2144,24 216,24 423,00 4142,48 9696,35 95480,63
r. Rîşcani 10821,89 3155,63 62047,77 5290,88 1256,87 9351,50 3682,56 160,05 247,54 4064,15 6837,81 106916,65
r. Sîngerei 11517,15 3073,96 87826,44 8365,74 1205,87 10091,81 2698,96 201,26 546,89 5708,25 4115,49 135351,82
r. Soroca 17546,63 4895,53 99687,77 9599,45 1603,50 13351,32 3075,33 - 1869,93 6727,12 19611,14 177967,72
r. Străşeni 12998,45 4139,12 85879,16 8113,67 3036,71 10168,65 2183,41 - 1758,80 7908,86 4344,42 140531,25
r. Şoldăneşti 8445,08 1964,55 46140,62 3973,63 1023,37 6070,79 1678,42 127,65 1159,93 2208,63 2946,81 75739,48
r. Ştefan-Vodă 10717,70 2814,62 77052,81 6946,01 1322,24 7576,69 2153,08 246,58 1124,70 4778,64 4418,74 119151,81
r. Taraclia 6057,71 2424,06 44846,74 3600,18 1515,04 3521,66 1944,99 86,21 958,24 2932,06 2034,66 69921,55
r. Teleneşti 12553,97 2641,71 74619,44 5879,23 1184,16 9187,87 2731,70 124,41 311,95 4439,81 5121,13 118795,38
r. Ungheni 15889,84 4777,30 107457,79 9897,70 2671,60 13062,57 2582,09 171,18 511,21 24585,63 10592,1 192199,01
Total 467323,7 204435,9 3415863,7 332995,8 149045 649948,1 95662,77 13660 263506,8 559818,8 279847,8 6432108,8
% în total 7,27 3,18 53,11 5,18 2,32 10,10 1,49 0,20 4,10 8,70 4,35 100
cheltuieli
Menţinerea ordinii publice şi securitatea

Anexa nr. 24
Cheltuielile în bugetele UAT pentru anul 2009, mii lei
Alte cheltuiel
naţională



mun. Chişinău 44433,30 95055,82 955827,69 46111,67 20754,60 164041,9 284,04 6632,4 149761,0 224531,1 48951,45 1756385,1
mun. Bălţi 8385,97 13875,86 137829,59 10293,06 4111,40 23694,25 - - 4810,94 37497,80 3878,02 244376,89
r. Anenii Noi 13180,52 3711,37 100541,00 8995,09 1045,14 9245,65 376,04 188,97 1249,60 5261,85 5282,04 149077,27
r. Basarabeasca 4610,40 1733,56 29234,09 3905,87 503,10 6070,33 320,39 98,26 85,91 2641,28 2131,13 51334,32
r. Briceni 11733,96 3262,03 86367,29 5975,14 335,00 9456,84 238,05 130,94 650,00 6373,90 4901,24 129424,39
r. Cahul 15578,58 5215,44 138725,53 11563,14 201,23 12418,65 315,63 136,04 1210,15 10025,77 12166,32 207556,48
r. Cantemir 10593,46 3239,08 76321,85 6027,31 707,92 5562,35 286,57 179,59 201,86 4625,58 5052,67 112798,24
r. Călăraşi 12691,80 3745,99 82394,70 5998,99 1496,70 8894,66 223,29 187,17 1550,68 4462,11 12209,24 133855,33
r. Căuşeni 12169,36 4641,13 104822,99 8362,06 1529,85 13297,74 427,18 163,12 996,85 6897,08 5609,79 158917,15
UTA Găgăuzia 24765,34 9293,81 181404,32 21365,95 4568,62 15791,16 2710,06 768,59 2743,37 15454,13 11517,12 290382,47
r. Cimişlia 9973,13 2704,92 65002,12 5902,21 1730,70 6381,25 296,45 175,18 1216,45 4104,80 3491,06 100978,27
r. Criuleni 10527,62 3069,00 84216,14 8042,67 1172,60 8213,77 356,98 330,95 1052,21 6747,09 86764,43 126277,32
r. Donduşeni 9190,01 2813,72 40156,04 4417,20 562,59 8518,35 285,59 92,19 584,36 7929,50 2264,99 76814,54
r. Drochia 12070,58 3934,69 91301,43 6032,77 2663,98 13734,73 400,77 1048,6 785,49 5217,13 4452 141642,14
r. Dubăsari 6614,79 8395,20 40712,70 4696,34 3356,79 15895,98 299,21 227,22 170,00 5593,77 2795,27 88757,27
r. Edineţ 12870,41 3919,91 84388,38 7987,99 1260,00 10517,84 361,17 - 1512,16 3185,67 6952,03 132955,56
r. Făleşti 13741,91 3502,31 96285,76 7756,91 2044,93 11572,07 395,57 - 1747,28 5578,50 7475,86 150101,10
r. Floreşti 14079,44 5230,60 89483,43 8266,65 1683,83 10995,45 306,66 164,22 2838,12 3625,93 7733,77 144408,10
r. Glodeni 9273,91 2692,15 64948,79 6082,10 499,82 6851,13 233,74 125,66 766,48 3100,37 6628,27 101202,42
r. Hînceşti 17392,48 5444,84 125787,77 10308,66 2292,68 17558,08 540,88 130,32 13428,74 24031,79 8715,33 225631,57
r. Ialoveni 13791,92 3454,42 110260,03 8671,81 1638,42 9148,54 374,79 206,84 8296,72 10639,32 8824,79 175307,60
r. Leova 9873,67 2829,75 58370,51 4257,63 1099,44 7013,08 265,43 171,60 858,80 4219,10 3727,87 92686,88
r. Nisporeni 10675,93 2562,42 74972,18 6459,06 3426,55 7032,24 259,96 269,90 3255,42 7540,29 8004,68 124458,63
r. Ocniţa 10022,87 3742,97 49030,27 10704,64 249,70 7617,00 269,82 159,35 356,19 9353,41 4170,55 95676,77
r. Orhei 15613,76 5694,64 112198,15 12928,35 1389,24 15330,68 432,84 177,14 1217,26 7902,47 15940,76 188825,29
r. Rezina 10680,83 3604,68 63602,74 6420,47 838,20 6556,69 418,70 208,85 414,97 9294,08 14722,73 116762,94
r. Rîşcani 10602,41 3551,40 70679,57 5567,01 2030,34 13202,82 313,73 128,65 408,97 1907,04 8844,76 117236,70
r. Sîngerei 11758,07 3565,82 98945,95 6751,36 618,54 11864,27 223,52 208,01 1861,80 6913,04 5191,75 147902,13
r. Soroca 13875,70 5081,48 97150,24 9348,19 1236,91 16528,10 439,58 - 2045,00 6876,83 15147,15 167729,18
r. Străşeni 12243,84 5452,06 102976,48 7028,47 3026,04 12347,85 727,55 - 5354,93 9939,19 3837,45 162933,86
r. Şoldăneşti 7952,25 2693,12 50506,92 3586,35 473,01 7306,53 260,36 115,95 951,27 6141,69 3228,48 83215,93
r. Ştefan-Vodă 10115,70 3328,20 96210,63 10884,32 701,39 8274,60 382,82 231,38 1220,00 3857,22 7445,88 142652,14
r. Taraclia 6207,29 2428,24 52448,67 3753,52 902,20 4334,36 254,85 92,96 415,35 1884,99 2366,84 75089,27
r. Teleneşti 11076,19 3187,63 81271,87 7043,16 1060,75 10101,22 262,79 128,45 322,50 5327,10 7035,63 126817,29
r. Ungheni 14592,66 5106,19 116725,10 11980,02 1818,60 14757,04 449,71 203,05 1321,58 7300,06 16534,56 190788,57
Total 442960,1 241764,5 3911100,9 313476,1 73030,81 530127,2 13994,72 13082 215662,4 485981,0 289779,8 6530959,1
% în total 6,78 3,70 59,89 4,78 1,12 8,12 0,21 0,20 3,30 7,44 4,44 100
cheltuieli
Anexa nr. 25
Structura funcţională a cheltuielilor bugetelor UAT pentru anii 2007-2009, mln. lei
Grupe de cheltuieli 2007 2008 2009
Planificat Executat Executat, % Devieri Planificat Executat Executat, % Devieri Planificat Executat Executat, % Devieri
Servicii de stat cu 382,5 364,8 95,37 -17,7 493,0 467,3 94,79 -25,7 467,7 443,0 94,719 -24,7
destinaţie generală
Menţinerea ordinii publice 202,1 185,6 91,84 -16,5 208,0 204,4 98,27 -3,6 249,9 241,8 96,76 -8,1
şi securitatea naţională
Învăţămîntul public 2810,6 2539,0 90,34 -271,6 3584,8 3415,9 95,29 -168,9 4099,9 3911,1 95,40 -188,8
Cultură, artă, sport şi 293,2 272,8 93,04 -20,4 364,2 333,0 91,43 -31,2 339,6 313,5 92,31 -26,1
acţiuni pentru tineret
Ocrotirea sănătăţii 101,8 95,5 93,8 -6,3 159,2 149,0 93,59 -10,2 79,9 73,0 91,36 -6,9
Asigurare şi asistenţă 395,0 255,2 64,61 -139,8 670,9 649,9 96,87 -21 555,9 530,1 95,36 -25,8
socială
Agricultură, gospodăria 56,3 61,2 108,70 4,9 98,9 95,7 96,76 -3,2 14,9 14,0 93,96 -0,9
silvică, gospodăria
piscicolă şi gospodăria
apelor
Industrie şi construcţii 8,3 8,9 107,23 0,6 14,4 13,7 95,14 -0,7 14,1 13,1 92,91 -1
Transporturi, gospodăria 215,0 210,1 97,72 -4,9 273,8 263,5 96,24 -10,3 224,6 215,7 96,04 -8,9
drumurilor, comunicaţii şi
informatica
Gospodăria comunală 619,6 890,1 143,66 270,5 614,5 559,8 91,10 -54,7 538,1 486,0 90,32 -52,1
Cheltuieli neatribuite la 496,6 724,4 145,87 227,8 327,2 279,8 85,51 -47,4 325,8 289,8 88,96 -36
alte grupe principale
Total cheltuielilor (mln. 5581,0 5607,8 100,48 26,8 6808,9 6432,1 94,47 -376,8 6910,4 6531,0 94,51 -379,4
lei)
Anexa nr. 26
Evoluţia veniturilor din impozitul pe bunurile imobiliare ale bugetului raionului Drochia
de ambele nivele în perioada 2004-2009, executat
Tipuri de venituri UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Impozitul funciar pe mii lei 7324,4 5293,7 4973,7 4912,1 5775,9 5638,5
terenurile cu destinaţie
agricolă
Impozitul funciar pe mii lei 512,4 367,7 570,3 493,6 504,9 519,3
terenurile cu altă
destinaţie decît cea
agricolă
Impozitul funciar mii lei 674,9 667,7 598,9 587,0 560,1 555,3
încasat de la persoanele
fizice
Impozitul funciar pe mii lei - 290,0 302,9 308,5 304,0 306,0
păşuni şi fîneţe
Impozitul funciar pe mii lei - 1637,0 1516,3 1437,3 1350,7 1192,4
terenurile cu destinaţie
agricolă de la
gospodăriile ţărăneşti
Total impozit funciar mii lei 8511,7 8256,2 7961,9 7738,5 8495,6 8 211,5
Ponderea impozitului % 31,70 25,78 21,89 21,86 22,36 22,28
funciar în veniturile de
bază
Impozitul pe bunurile mii lei 189,3 245,2 259,7 258,6 263,6 325,0
imobiliare ale
persoanele juridice
Impozitul pe bunurile mii lei 282,2 285,8 286,1 213,5 182,5 199,6
imobiliare ale
persoanele fizice
Total impozit pe mii lei 471,5 531,0 545,8 472,2 446,2 524,6
bunurile imobiliare
pe bunurile imobiliare
în veniturile de bază
Impozitul pe bunurile mii lei - - - 240,8 396,2 334.9
imobiliare, cu destinaţie
locativă din municipii şi
oraşe, achitate de către
persoanele fizice
Total impozit pe mii lei 8983,2 8787,2 8507,8 8415,4 9337,9 8736,1
proprietate
pe proprietate în
veniturile de bază
Sursa: Elaborat în baza datelor Direcţiei Generale Finanţe, Drochia
Anexa nr. 27
Informaţii privind numărul populaţiei şi structura demografică a acesteia pe unităţile administrativ - teritoriale la
1 ianuarie 2005 (mii persoane)
Total din care grupa de vârstă
Nr. Denumirea UAT
populaţie 0-14 3-6 5-7 7-16 15-56/61 57/62+
1. municipiul Bălţi 127,6 22,6 4,4 3,3 20,2 90,9 14,1
2. municipiul Chişinău 716,7 119,6 25,3 20,8 100,3 516,2 80,9
raioanele:
3. Anenii Noi 81,7 17,6 3,9 2,9 14,7 53,6 10,5
4. Basarabeasca 29,0 5,8 1,3 1,2 5,0 18,7 4,5
5. Briceni 77,8 14,1 3,4 2,8 11,3 47,8 15,9
6. Cahul 119,2 24,4 5,7 4,2 20,4 76,8 18,0
7. Cantemir 60,0 14,3 3,1 2,4 11,5 38,6 7,1
8. Calaraşi 75,1 16,7 3,7 2,7 13,6 47,1 11,3
9. Căuşăni 90,6 19,8 4,4 4,2 15,9 59,0 11,8
10. Cimişlia 60,9 13,3 3,1 2,5 11,1 39,0 8,6
11. Criuleni 72,2 15,0 3,3 2,8 12,6 47,2 10,0
12. Donduşeni 46,3 8,3 1,9 1,7 6,8 29,2 8,8
13. Drochia 86,9 16,8 3,7 2,7 13,9 55,0 15,1
14. Dubăsari 34,0 7,2 1,6 1,2 5,8 21,9 4,9
15. Edineţ 81,2 14,2 3,4 2,7 11,7 50,8 16,2
16. Făleşti 89,8 18,5 4,5 3,3 15,0 55,8 15,5
17. Floreşti 89,2 18,8 4,2 3,5 15,5 58,9 11,5
18. Glodeni 60,8 12,7 3,1 2,3 10,1 37,5 10,6
19 Hânceşti 119,8 26,6 6,1 4,9 21,3 75,6 17,6
20. Ialoveni 97,8 19,9 4,6 3,8 17,4 64,5 13,4
21. Leova 51,1 11,0 2,4 2,0 9,2 33,1 7,0
22. Nisporeni 65,0 14,2 3,2 2,9 11,5 40,0 10,8
23. Ocniţa 56,6 10,0 2,3 1,7 8,6 35,6 11,0
24. Orhei 116,2 23,9 5,2 4,0 19,7 77,3 15,0
25. Rezina 48,0 9,9 2,0 1,8 8,3 32,3 5,8
26. Rîşcani 69,3 14,2 3,3 2,7 11,4 41,9 13,2
27. Săngerei 87,1 18,5 4,2 3,7 14,7 52,8 15,8
28. Soroca 94,8 17,1 3,9 3,1 14,2 60,7 17,0
29. Străşeni 88,9 18,9 4,2 3,5 15,9 57,7 12,3
Şoldăneşti 42,2 9,5 2,1 1,6 7,8 27,5 5,2
31. Ştefan Vodă 70,6 15,5 3,5 3,0 12,4 45,7 9,4
32. Taraclia 43,1 9,1 1,9 1,6 7,8 28,1 5,9
Teleneşti 70,0 15,2 3,3 2,8 12,2 46,1 8,7
34. Ungeni 110,8 25,0 5,6 4,6 20,6 70,3 15,5
35. UTA Gagăuzia 155,7 33,2 7,4 6,3 27,4 100,6 21,9
Total pe UAT 3386,0 671,4 149,4 121,2 555,8 2233,8 480,8
Notă: Datele prezentate de Biroul Național de Statistică, estimate la 1 ianuarie 2005 conform recensământului
populaţiei din decembrie 2004
Anexa nr. 28
Lista întreprinderilor rutiere care vor desfăşura activitate de administrare şi întreţinere a drumurilor publice,
inclusiv prin contracte de subantrepriză în anul 2004
Denumirea Prin contracte cu Î.S. Prin contract de total inclusiv:
S.A. „Administraţia de Stat a subantrepriză km
„Drumuri” Drumurilor”
total km inclusiv: total inclusiv: naţionale locale
naţionale locale km naţionale locale km km
km km km km
Anenii Noi 273,93 128,03 145,90 -15,4 -7,7 -7,7 258,53 120,33 138,2
Basarabeasca 7139 37,19 34,20 71,39 37,19 34,2
Bălţi 3620 36,20 0,00 +75,01 +53,41 +21,6 111,21 89,61 21,6
Briceni 31931 71,12 248,19 319,31 71,12 248,19
Cahul 37716 170,38 206,78 -143,08 -71,41 -71,67 234,08 98,97 135,11
Cantemir 267,01 98,86 168,15 267,01 98,86 168,15
Căinari 149,14 71,90 77,24 +58,05 +41,02 +17,03 207,19 112,92 94,27
Calaraşi 253,20 120,77 132,43 -57,77 -43,87 -13,9 195,43 76,9 118,53
Căuşăni 235,50 93,16 142,34 235,5 93,16 142,34
Ceadîr-Lunga 152,09 68,47 83,62 +37,99 +19,82 +18,17 190,08 88,29 101,79
Cimişlia 291,18 113,76 177,42 291,18 113,76 177,42
Chişinău (16,75)* (14,65)* (2,1)* +57,77 +43,87 +13,9 57,77 43,87 13,90
Comrat 181,5 102,25 79,25 181,5 102,25 79,25
Criuleni 393,59 163,74 229,85 393,59 163,74 229,85
Donduşeni 210,32 58,15 152,17 210,32 58,15 152,17
Drochia 267,93 104,13 163,80 267,93 104,13 163,80
Edineţ 325,14 60,70 264,44 325,14 60,70 264,44
Făleşti 354,45 107,76 246,69 335,25 88,56 246,69
Floreşti 267,58 84,97 182,61 -19,2 -19,2 267,58 84,97 182,61
Glodeni 235,5 72,62 162,88 235,5 72,62 162,88
Hânceşti 335,24 121,76 213,48 335,24 121,76 213,48
Ialoveni 310,77 134,91 175,86 -42,65 -33,32 -9,33 268,12 101,59 166,53
Leova 211,16 77,60 133,56 211,16 77,60 133,56
Nisporeni 243,27 102,77 140,50 243,27 102,77 140,50
Ocniţa 212,97 91,90 121,07 212,97 91,90 121,07
Orhei 332,82 116,20 216,62 332,82 116,20 126,62
Rezina 208,6 40,00 168,60 208,6 40,00 168,60
Rîşcani 317,27 128,88 188,39 -24,25 -16,25 -8 293,02 112,60 180,39
Sănătăuca 96,00 45,50 50,50 +31,62 +5,6 +26,02 127,62 51,1 76,52
Săngerei 345,57 98,68 246,89 -31,56 -17,96 -13,6 314,01 80,72 233,29
Soroca 389,90 95,50 294,40 -31,62 -5,6 -26,02 358,28 89,9 268,38
Străşeni 270,41 122,26 148,15 270,41 122,26 148,15
Şoldăneşti 200,00 46,30 153,70 200 46,3 153,7
Ştefan Vodă 264,35 70,65 193,70 264,35 70,65 193,70
Taraclia 209,51 68,68 140,83 -37,99 -19,82 -18,17 171,52 48,86 122,66
Teleneşti 256,59 79,67 176,92 256,59 79,67 176,92
Ungeni 372,07 104,87 267,20 372,07 104,87 267,20
Vulcăneşti 94,10 36,70 57,40 +143,1 +71,41 +71,67 237,18 108,11 129,07
Total 9332,7 3347,0 5985,7 9332,7 3347,0 5985,7
Sursa: Ministerul Transporturilor şi de Comunicaţii al Republicii Moldova
Anexa nr. 29
Analiza comparativă a cheltuielilor specifice (Bugetul comunei Hîrjauca pentru anul bugetar 2006)
Sursa: Elaborat în baza calculelor proprii.
Suma Suma
Indicatori Suma
Nr. Normativul Coeficientul Coeficienţii factoriali coeficienţ. ch-lor
Grupa funcţională Indicatorul normativi ch-lor specifice Diferenţa
indicat. de cheltuieli pentru cu coef.:
de cheltuieli de calcul fără coeficienţi de creştere (lei)
de calcul (lei) comună ChS Nr. QChSi
LDLi Si Pi PVi QChSi (lei)
( lei) p.r.i (lei)
1.Aparatul
Un angajat 6 26.048,72 0,70 11,375 1,333 0,0007 0,00079 1,3354936 26048,62 6 208.727,39 156.292,32 52.435,07
administrativ
2. Apărarea
naţională
2.1 cheltuieli pentru
Un recrut 3 176,5 0,70 11,375 1,333 0,0007 0,00079 1,3354936 176,5 3 707,144 529,5 177,64
recrutare
3. Învăţământul
public:
3.1 pentru instituţiile
Un copil 122 1955,584 0,70 11,375 1,333 0,0007 0,00079 1,3354936 1955,584 122 318.623,73 238.581,25 80.042,48
preşcolare:
3.2 pentru şcoli
primare, gimnazii şi Un elev 456 2027,412 0,70 11,375 1,333 0,0007 0,00079 1,3354936 2027,412 456 1.234.663,66 924.499,87 310.163,79
licee
4. Cultură, artă,
sport şi acţiunile Un locuitor 2878 25,013 0,70 11,375 1,333 0,0007 0,00079 1,3354936 25,013 2878 96.138,73 71.987,41 24.151,317
pentru tineret
5. Asistenţa şi
5.1 indemnizaţii
pentru copii înfiaţi şi
Un copil 2 2400 0,70 11,375 1,333 0,0007 0,00079 1,3354936 2400 2 6.410,37 4800 1.610,37
rămaşi fără îngrijirea
părintească
5.2 fondul de 1% din
susţinere socială a x x volumul ch- x x x x x x x x 19.014,40 14.237,73 4.776,67
populaţiei 1% lor
6. Alte cheltuieli
6.1 serviciul de
Un angajat 3,75 7.222,1 0,70 11,375 1,333 0,0007 0,00079 1,3354936 7.222,1 3,75 36.169,01 27.082,87 9.086,13
deservire a clădirilor
Total cheltuieli
1.901.440,03 1.423.773,22 477.666,80
calculate
- fondul de rezervă
1% din
( 1% din volumul
x x volumul ch- x x x x x x x x 19.014,40 14.237,73 4.776,67
cheltuielilor bugetului
lor
respective)
Total general
x x x x x x x x x x x 1.939.468,83 1.452.248,68 487.220,15
cheltuieli calculate
Anexa nr. 30
Analiza comparativă a cheltuielilor specifice (Bugetul satului Hogineşti pentru anul bugetar 2006)
Suma Suma
Indicatori Suma
Nr. Normativul Coeficienţii factoriali coeficien. ch-lor
Grupa funcţională Indicatorul Coeficientul normativi ch-lor specifice Diferenţa
indicat. de cheltuieli cu coef.:
de cheltuieli de calcul pentru sat fără coeficienţi de creştere (lei)
de calcul (lei) QChSi ChS Nr. QChSi
LDLi Si Pi PVi (lei)
( lei) p.r.i. (lei)
1.Aparatul
administrativ Un angajat 6 26.048,72 0,70 4,83 1,362 0,0005 0,00053 1,0097 26.048,72 6 157.808,35 156.292,32 1.516,03
2. Apărarea
naţională
2.1 cheltuieli pentru
recrutare Un recrut 5 176,5 0,70 4,83 1,362 0,0005 0,00053 1,0097 176,5 5 891,06 882,5 8,56
public:
3.1pentru
instituţiile Un copil 121 2449,586 0,70 4,83 1,362 0,0005 0,00053 1,0097 2449,586 121 299.274,985 296.399,906 2875,079
preşcolare:
3.2 pentru şcoli
primare, gimnazii şi Un elev 285 1774,276 0,70 4,83 1,362 0,0005 0,00053 1,0097 1774,276 285 510.573,646 505.668,66 4.904,986
licee
4. Cultură, artă,
sport şi acţiunile Un locuitor 1834 25,013 0,70 4,83 1,362 0,0005 0,00053 1,0097 25,013 1834 46.318,818 45.873,842 444,976
pentru tineret
5. Asistenţa şi
5.1indemnizaţii
pentru copii înfiaţi
şi rămaşi fără Un copil 6 2400 0,70 4,83 1,362 0,0005 0,00053 1,0097 2400 6 7.269,84 7200 69,84
îngrijirea
părintească
5.2 fondul de
susţinere socială a x x x x x x x x x x x 10.549,513 10.448,166 101,347
populaţiei 1%
6. Alte cheltuieli
6.1 serviciul de
deservire a Un angajat 4,5 7.222,1 0,70 4,83 1,362 0,0005 0,00053 1,0097 7.222,1 4,5 32.814,694 32.499,45 315,244
clădirilor
Total cheltuieli
1.054.951,393 1.044.816,678 10.134,715
calculate
- fondul de
rezervă( 1% din
1% din
volumul
x x volumul ch- x x x x x x x x 10.549,513 10.448,166 101,347
cheltuielilor
lor
bugetului
respective)
Total general
x x x x x x x x x x x 1.076.050,42 1.065.713,01 10.337,41
cheltuieli calculate
Anexa nr. 31
Analiza comparativă a cheltuielilor specifice (Bugetul oraşului Calaraşi pentru anul bugetar 2006)
Grupa funcţională de Indicatorul Nr. Normativul Coeficientul Coeficienţii factoriali Suma Indicatori Suma Suma Diferenţa
cheltuieli de calcul indicat. de cheltuieli pentru oraş coeficien. normativi ch-lor ch-lor specifice de creştere
de calcul (lei) cu coef.: fără coeficienţi (lei)
LDLi Si Pi PVi QChSi ChS Nr. QChSi (lei)
( lei) p.r.i. (lei)
1.Aparatul Un angajat
14,5 27.208,94 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 27208,94 14,5 408.969,019 394.529,63 14.439,389
administrativ
2.1 cheltuieli pentru Un recrut
17 176,5 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 176,5 17 3.110,315 3000,5 109,815
recrutare
public:
3.1 pentru instituţiile Un copil
786 2.500,0 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 2500,0 786 2.036.917,035 1.965.000 71.917,035
preşcolare:
3.2 pentru şcoli primare, Un elev
3312 2.027,838 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 2.027,838 3312 6.962.005,639 6.716.199,456 245.806,183
gimnazii şi licee
3.3 pentru instituţii Un elev
3312 143,54 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 143,54 3312 492.803,808 475.404,48 17.399,328
extraşcolare
4. Cultură, artă, sport Un locuitor
şi acţiunile pentru 14.654 6,14 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 6,14 14.654 93.268,575 89.975,56 3.293,015
tineret
5. Asistenţa şi
5.1 indemnizaţii pentru Un copil
copii înfiaţi şi rămaşi
19 2400 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 2400 19 47.268,914 45.600 1.668,914
fără îngrijirea
părintească
5.2 fondul de susţinere x
socială a populaţiei 1% x x x x x x x x x x 102.103,13689 98.498,20126 3.604,93563
6. Alte cheltuieli
6.1. de deservire x
x x 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 x x 128.538,276 124.000 4.538,276
comunală
6.2. serviciul de Un angajat
5 7.222,1 0,90 2,422 0,2885 0,00577 0,00378 1,036599 7.222,1 5 37.432,108 36.110,5 1.321,608
Total cheltuieli
10.210.313,689 9.849.820,126 360.493,563
calculate
- fondul de rezervă( 1% x 1% din
din volumul cheltuielilor x volumul ch- x x x x x X x x 102.103,13689 98.498,20126 3.604,93563
bugetului respective) lor
Total general x
cheltuieli calculate x x x x x x x x x x 10.414.519,96 10.046.816,53 367.703,43
Anexa nr. 32
Analiza comparativă a cheltuielilor specifice (Bugetul consolidat al raionului Călăraşi pentru anul bugetar 2006)
Grupa funcţională de Indicatorul Nr. Normativul Coeficientul Coeficienţii factoriali Suma Indicatori Suma Suma Diferenţa
cheltuieli de calcul indicat. de cheltuieli pentru raion coeficien. normativi ch-lor ch-lor specifice de creştere
de calcul (lei) cu coef.: fără coeficienţi (lei)
LDLi Si Pi PVi QChSi ChS Nr. QChSi (lei)
( lei) p.r.i. (lei)
1.Aparatul
Un angajat 227,0 27.208,94 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 27.208,94 227,0 7.643.799,53 6.176.429,38 1.467.370,15
administrativ
2. Apărarea
naţională
2.1. cheltuieli pentru
Un recrut 164 279,7 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 279,7 164 56.768,59 45.870,8 10.897,79
recrutare
2.2 întreţinerea
Un colabor 8 5265 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 5265 8 52.126,69 42.120,0 10.006,69
centrelor militare
3. Menţinerea ordinii
publice
3.1. pentru
întreţinerea poliţiei Un.colabor. 84 20.314,4 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 20.314,4 84 2.111.811,23 1.706.409,6 405.401,63
municipale
public:
4.1. pentru instituţiile
Un copil 3700 2.642,375 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 2.642,375 3700 12.099.515,61 9.776.787,5 2.322.728,11
preşcolare:
4.2. pentru şcoli
primare, gimnazii şi Un elev 14.714 1.25,107 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 1.25,107 14.714 31.413.664,24 25.383.224,40 6.030.439,84
licee
4.3. mijloace
suplimentare pentru
examenele de x x x x x x x x x x 1.677.000,0 1.677.000,0 -
absolvire şi dejunul
cald.
4.4.pentru instituţii
Un elev 14.714 143,54 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 143,54 14.714 2.613.818,95 2.112.047,56 501.771,39
extraşcolare
4.5. şcoli internat cu
Un elev 102 11.388,67 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 11.388,67 102 1.437.622,93 1.161.644,34 275.978,59
regim special
5. Cultură, artă,
sport şi acţiunile Un locuitor 75.167 34,585 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 34.585 75.167 3.217.264,79 2.599.650,69 617.614,09
pentru tineret
6. Cheltuieli TV
x x x x x x x x x x 300.000,0 300.000,0 -
locale
7. Cheltuieli red.
x x x x x x x x x x 54.000,0 54.000,0 -
ziarului
8. Asistenţa şi
8.1. compensaţii
13,0/lună
transport invalizi gr.I Un beneficiar 4.295 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 156/an 4.295 829.200,54 670.020,0 159.180,54
156/an
şi II
8.2. servicii de
deservire socială la O unitate 39 6.276,4 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 6.276,4 39 302.933,31 344.799,6 58.133,71
domiciliu
8.3. consiliile de
O unitate 1 9.457,3 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 9.457,3 1 11.704,13 9.457,3 2.246,83
expert. med.
8.4. aziluri pentru
Un tutelat. 25 16.188,6 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 16.188,6 25 500.865,49 404.715,0 96.150,49
bătrâni
8..5. centre de
Un tutelat 25 11.609,6 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 11.609,6 25 359.194,00 290.240,0 68.954,00
plasament
8.6. plata
indemnizaţiilor Un tutelat 95 2400 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 2400 95 282.167,28 228.000,0 54.167,28
copiilor înfiaţi
8.7. fondul de
susţinere socială a x x x x x x x x x x x 649.132,02 550.000,0 99.123,02
populaţiei (1% )
9. Rambursarea
creditelor x x x x x x x x x x x 46.000,0 46.000,0 -
preferenţiale
10.Întreţinerea
x x x x x x x x x x x 340.000,0 340.000,0 -
drumurilor locale
11. deservire
x x x x x x x x x x x 124.000,0 124.000,0 -
comunală
12. serviciul sanitar-
Un angajat 44 14.134,3 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 14.134,3 44 769.659,78 621.909,2 147.750,58
veterinar
13. Alte cheltuieli
13.1 serviciul de
Un angajat 135,5 7.222,1 1,08 2,0666 0,98978 0,0248 0,0210 1,2375758 7.222,1 135,5 1.211.084,93 978.594,55 232.490,38
13.2. fondul de rezervă
x x x x x x x x x x 649.132,02 550.000,0 99.132,02
(1%)
13.3. întreţinerea
x x x x x x x x x x 8.300,0 8.300,0 -
Gărzilor populare
Total cheltuieli
calculate conform 52.451.919,92
normativelor
- din care se
1% din vol
calculează fondul de x x x x x x x x x x 550.000,0
ch-lor
rezervă (1%)
Total cheltuieli cu
coeficienţi aplicate la 64.913.202,01
cele cu normativ
Diferenţa 12.461.282,09
Total general
cheltuieli calculate x x x x x x x x x x x 64.913.202,01 56.101.219,92 8.811.982,09
(+cele fără normativ)
- fondul de rezervă
calculat din total 649.132,02
general cheltuieli (1%
Diferenţa de creştere 649.132,02 550.000,0 99.132,02
Anexa nr. 33
Sumele estimate a transferurilor din fondul republicii de susţinere socială a populaţiei pentru
bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anii 2006-2008
Denumirea unităţii Anii

administrativ - 2006 2007 2008
teritoriale
1. Municipiul Bălţi 2216.8 2596 2926.9
2. Municipiul Chişinău 790.5 913.4 1005.6
raioanele:
3. Anenii Noi 983.3 1164.9 1327.8
4. Basarabeasca 394.2 466.9 530.8
5. Briceni 1569.8 1798.5 2017.3
6. Cahul 1498.4 1665.0 1996.6
7. Cantemir 825.6 983.3 1109.4
8. Calaraşi 1176.4 1379.4 1570.0
9. Căuşăni 1130.3 1322.9 1489.2
10. Cimişlia 835.3 980.1 1113.5
11. Criuleni 1018.5 1192.8 1357.4
12. Donduşeni 925.8 1083.3 1235.9
13. Drochia 1593.9 1853.2 2094.6
14. Dubăsari 509.3 575.5 660.7
15. Edineţ 1602.5 1860.0 2092.7
16. Făleşti 1415.5 1651.8 1861.1
17. Floreşti 1472.5 1728.7 1972.5
18. Glodeni 978.0 1142.1 1284.4
19 Hânceşti 1773.9 2099.3 2358.7
20. Ialoveni 1139.8 1344.5 1527.9
21. Leova 664.0 784.1 890.3
22. Nisporeni 942.7 1110.5 1262.2
23. Ocniţa 979.0 1137.4 1286.6
24. Orhei 1761.5 2066.3 2343.8
25. Rezina 735.8 869.7 987.1
26. Rîşcani 1260.7 1487.4 1692.6
27. Săngerei 1398.2 1665.3 1879.0
28. Soroca 1725.9 1969.7 2254.7
29. Străşeni 1225.1 14555.0 1639.6
30. Şoldăneşti 785.7 920.0 1047.5
31. Ştefan Vodă 994.3 1180.6 1336.5
32. Taraclia 593.4 697.1 791.5
33. Teleneşti 1164.0 1404.9 1571.5
34. Ungeni 1626.0 1906.1 2174.2
35. UTA Gagăuzia 1593.4 1844.3 2106.9
Total pe U.A.T. 41300.0 48400.0 54800.0
Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Monografie Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monografie Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Tatiana Manole, Dragomir (Rotaru) Lilia

ECUALIZAREA VENITURILOR BUGETARE ÎN

Recomandată pentru publicare de Senatul Universității de Stat din Moldova

© Manole Tatiana, Rotaru Lilia, 2011

Această lucrare este o încercare de a detalia rolul instrumentelor de egalizare a veniturilor

1.1. Aspecte conceptuale privind veniturile publice locale

RF ale autorităţilor şi RF ale întreprinderilor RF ale organizaţiilor

RF ale administraţiei RF ale administraţiei RF ale întreprinderilor RF ale asigurărilor

Resursele administraţiei de stat centrale cuprind:

1.2. Impozite şi taxe locale – sursă tradiţională de formare a veniturilor bugetelor

Impozitele sunt cunoscute din antichitate şi se presupune că au apărut în cadrul primelor

Fig.1.2.4. Veniturile proprii ale raionului Drochia, mil. lei

Tabelul 1.2.6. Încasarea taxelor locale, în 2006-2009

Fig.1.2.6. Încasările taxelor locale în raionul Drochia, mii lei

În majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale ponderea cea mai mare în veniturile totale

Fig. 1.2.7. Structura bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2007 executat

În structura veniturilor globale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale ponderea

Fig. 1.2.9. Structura bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2009 executat

2.1. Condiţiile posibile de egalizare a veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-

T n+1 = 0,8*( Vtn-1 – 1,2* Vmg n-1* Pt) (2.1.1)

Transferurile se virează de către autorităţile administraţiei publice locale în fondul de

D n+1 = 0,9* Vmgn-1*Pt – Vtn-1 (2.1.2)

2.2. Relaţiile interbugetare – mecanism de egalizare a posibilităţilor financiare ale

În figura 2.2.3 este redată tendinţa de majorare a transferurilor financiare în bugetul

Fig. 2.2.4. Repartizarea primăriilor în funcţie de ponderea transferurilor în veniturile bugetare

Fiecare unitate administrativ-teritorială îşi calculează transferurile ce-i revin. Modalitatea

2.3. Finanţarea serviciilor publice în scopul îmbunătăţirii calităţii lor

Noţiune de serviciu public a apărut şi s-a dezvoltat treptat pe fondul multiplicării şi

Tabelul 2.3.2. Structura cheltuielilor bugetului de stat şi cheltuielilor bugetelor unităţilor

Fig.2.3.1. Evoluţia cheltuielilor bugetului de stat şi cheltuielilor bugetelor unităţilor

Analiza în dinamică a cheltuielilor efectuate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

2.4. Analiza cost-beneficiu a serviciilor publice locale

Tabelul 2.4.1. Eficacitatea programelor de sănătate

Tabelul 2.4.2. Eficacitatea programelor de sănătate

unde i – rata anuală a dobînzii [16, p. 151].

W = X(1 + i)n (2.4.4)

Deci, VA = Y sau 100000 (suma curentă) = 110000 u. m. (suma viitoare);

Deci, VA = Y sau 100000 (suma curentă) = 146410 u. m. (suma viitoare).

În mod analogic, dacă notăm cu Ct preţurile aferente perioadei t, pentru t = 0, 1, 2, ..., n,

Valoarea actuală netă a unui proiect se obţine după următoarea relaţie:

„În cadrul politicii economice naționale

3.1. Strategia de lărgire a bazei fiscale a unităţilor administrativ-teritoriale

Unităţile administrativ-teritoriale au o bază fiscală slabă şi depind de transferurile de la

Fig.3.1.1. Structura veniturilor globale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în

3.2. Descentralizarea fiscală şi autonomia financiară – cale sigură de egalizare a

Tabelul 3.3.1. Regiunile de dezvoltare [11, art.3]

Principiile de bază ale susţinerii dezvoltării regionale sînt [11, art.2]:

teritoriu [2, art.9].

Tabelul 3.3.2. Structura indicatorilor în PIB pe anii 2004-2009, în %

Anii 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Ponderea cheltuielilor locale în totalul cheltuielilor publice este indicatorul direct al

4.1. Esenţa cheltuielilor specifice (normative)

4.2. Particularităţile generale de evaluare a cheltuielilor bugetelor UAT

La elaborarea bugetelor UAT, pentru cheltuieli trebuie să fie respectate un şir de

4.3. Particularităţile specifice privind evaluarea cheltuielilor bugetelor UAT

Deşi Legea privind finanţele publice locale stipulează delimitarea competenţelor în

5.1. Măsuri de ecualizare a necesităţilor de finanţare

În acest studiu autorul reflectă noua posibilitate de calculare a cheltuielilor specifice

Prezentarea experienţei altor state (cazul Sloveniei).

Cheltuielile specifice reprezintă cheltuieli normative prevăzute pentru finanţarea

5.2. Utilizarea coeficienţilor (indicatorilor) factoriali la calcularea volumului de cheltuieli

Evaluarea sumei cheltuielilor specifice (QChSi) pentru bugetele de nivelul I

T n+1 = 0,8( Vtn-1 – 1,2 Vmg n-1* Pt) (2.1.1)