Contabilitatea Institutiilor Publice

Aleodor ŞOŞDEAN
Rodica Gabriela BLIDIŞEL
CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR
PUBLICE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ŞOŞDEAN, ALEODOR
Contabilitatea instituţiilor publice / Aleodor
Şoşdean, Rodica Blidişel. – Timişoara: Eurostampa, 2007
Bibliogr.
ISBN: 978-973-687-549-6
I. Blidişel, Rodica
336.146(498)
Editura Eurostampa
Timişoara, bd. Revoluţiei nr. 26
Tel./fax: 0256-204816
E-mail: edituraeurostampa@gmail.com
www.eurostampa.ro
Tipar executat la Eurostampa

UNIVERSITATEA TIBISCUS TIMIŞOARA
Facultatea de Ştiinţe Economice
Prof. univ. dr. Aleodor ŞOŞDEAN

Asist. univ. dr. Rodica Gabriela BLIDIŞEL
CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR
PUBLICE
Note de curs pentru uzul studenţilor de la ÎFR
Timişoara, 2007
CUPRINS
TEMA I. CADRUL ORGANIZATORIC AL CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR

PUBLICE ............................................................................................................................. 7
1.1. INSTITUŢIILE PUBLICE ÎN ROMÂNIA................................................................. 8
1.2. DEFINIREA OBIECTULUI CONTABILITĂŢII PUBLICE................................... 10
1.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE ...................... 12
1.4. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ŞI REGISTRE DE CONTABILITATE ............. 14
TESTE DE AUTOEVALUARE...................................................................................... 17
TEMA II. CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI .................................... 19

2.1. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE A CONTABILITĂŢII TREZORERIEI
STATULUI ..................................................................................................................... 19
2.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DERULATE ÎN CADRUL
TREZORERIEI STATULUI ........................................................................................... 22
TEMA III. CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR

ÎN AFARA BILANŢULUI ............................................................................................... 47
3.1. CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ............................................... 47
3.2. CONTABILITATEA ANGAJAMENTELOR BUGETARE................................... 50
ŞI LEGALE .................................................................................................................... 50
3.3. ALTE CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI ......................................................... 52
TEMA IV. CONTABILITATEA CAPITALURILOR

INSTITUŢIILOR PUBLICE ........................................................................................... 56
4.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE
4.2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR ............................................................... 59
4.3. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR ............................................................ 62
4.4. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR ŞI DATORIILOR ASIMILATE...... 63
TEMA V. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXEALE INSTIŢUTIILOR

PUBLICE ........................................................................................................................... 68
5.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND ACTIVELE FIXE ALE INSTITUŢIILOR
PUBLICE ........................................................................................................................ 68
5.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE DIN CADRUL INSTITUŢIILOR
PUBLICE ........................................................................................................................ 73
TEMA VI. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE

EXECUŢIE ........................................................................................................................ 83
6.1. CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA STOCURILOR .................................................. 83
6.2. PROCEDEE DE EVALUARE A STOCURILOR.................................................... 85
6.3. PARTICULARITĂŢI ALE CONTABILITĂŢII STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI
ÎN CURS DE EXECUŢIE ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE............................................... 88
5
TEMA VII. CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII ..................................101
7.1. NOŢIUNI TEORETICE, CLASIFICARE ..............................................................101
7.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII RELAŢIILOR CU TERŢII ÎN
INSTITUŢIILE PUBLICE.............................................................................................103
TEMA VIII. CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUŢIILOR PUBLICE 121

8.1. PREZENTAREA GENERALĂ ŞI STRUCTURA TREZORERIEI .......................121
8.2. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII
TREZORERIEI INSTITUŢIILOR PUBLICE ...............................................................122
TEMA IX. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

INSTITUŢIILOR PUBLICE ..........................................................................................134
9.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE............................................134
INSTITUŢIILOR PUBLICE..........................................................................................134
9.1.1. CHELTUIELILE INSTITUŢIILOR PUBLICE ...................................................135
9.1.2. FAZELE EFECTUĂRII CHELTUIELILOR ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR
PUBLICE.......................................................................................................................137
9.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR LEGATE DE CHELTUIELILE
INSTITUŢIILOR PUBLICE..........................................................................................138
TESTE DE AUTOEVALUARE ....................................................................................141
TEMA X. CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR

INSTITUŢIILOR PUBLICE ..........................................................................................142
10.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND VENITURILE INSTITUŢIILOR PUBLICE
.......................................................................................................................................142
10.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND VENITURILE ŞI
FINANŢĂRILE INSTITUŢIILOR PUBLICE ..............................................................143
ANEXA 1 PLANUL DE CONTURI..............................................................................154
ANEXA 2 PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU

INSTITUŢII PUBLICE...................................................................................................159
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................176
6
TEMA I. CADRUL ORGANIZATORIC AL
CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE
CONŢINUT
1.1. Instituţiile publice în România
1.2. Definirea obiectului contabilităţii publice
1.3. Organizarea contabilităţii instituţiilor publice
1.4. Documente justificative şi registre de contabilitate
REZUMAT
Ultimele decade au fost martorele unui progres rapid privind
îmbunătăţirea managementului financiar şi armonizarea procedurilor
contabile şi bugetare la toate nivelele sectorului public.
În mod tradiţional, sectorul public a avut la bază principiul
contabilităţii execuţiei de casă. În sistemul contabilităţii pe baza execuţiei
de casă veniturile sunt înregistrate în momentul încasării, iar cheltuielile
sunt înregistrate în momentul plăţii. Astfel, situaţiile financiare prezintă
sursele de venituri şi alocarea fondurilor bugetare, furnizând o comparaţie
a veniturilor şi cheltuielilor actuale cu cele bugetate.
Adoptarea contabilităţii de angajamente în sectorul public
urmăreşte sporirea alocării eficiente a resurselor prin furnizarea unor
informaţii relevante, comparabile şi inteligibile privind fondurile publice.
Acest lucru este accentuat de faptul că sistemul contabil de angajamente se
consideră că este capabil să îmbunătăţească contabilitatea publică prin
furnizarea unor informaţii utile care au un rol major în măsurarea costului
prroiectelor şi rezultatelor, evaluarea activelor, controlul managerial şi
maximizarea eficienţei utilizării resurselor publice.
OBIECTIVE
- Cunoaşterea şi însuşirea elementelor teoretice referitoare la
organizarea contabilităţii instituţiilor publice, astfel:
definirea instituţiilor publice şi componenţa acestora;
modalitatea de derulare a fluxurilor informaţionale şi financiare în
cadrul instituţiilor publice;
obiectul contabilităţii publice şi evoluţia etapizată a reformei
contabilităţii în instituţiile publice din România;
modalitatea de organizare a contabilităţii instituţiilor publice,
elementele de referinţă ale contabilităţii instituţiilor publice, tipurile
de conturi utilizate şi cerinţele contabilităţii instituţiilor publice;
documentele utilizate pentru înregistrarea operaţiunilor financiar-
contabile, registrele de contabilitate şi documentele de sinteză şi
raportare.
7
1.1. INSTITUŢIILE PUBLICE ÎN ROMÂNIA
Instituţile publice pot fi definite ca entităţi patrimoniale care

desfăşoară activităţi de regulă sociale, de administrare şi conducere, în
folosul comunităţii, activităţi care nu produc venituri sau produc venituri
evaluate la preţul factorilor care au contribuit la realizarea activităţiilor şi
care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară
alocarea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli.
În sensul prevederilor legii finanţelor publice nr 500/2002
stipulează că denumirea de „instituţie publică” se referă de fapt la
denumirea generică ce cuprinde: Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,
Guvernul, Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale şi locale, Alte autorităţi publice, Autoritatea Judecătorească,
instituţii publice autonome precum şi instituţiile din subordinea acestora,
indiferent de modul de finanţare al acestora.
În sensul prevederilor O.U.G nr 45/2003 privind finanţele publice
locale, aprobată cu modificările şi completări, instituţiile publice reprezintă
denumirea generică ce include: comunele, oraşele, municipiile, sectoarele
municipiului Bucureşti, Judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi
serviciile publice din subordinea acestora cu personalitate juridică indiferent
de modul de finanţare a activităţii acestora.
Instituţiile publice sunt finanţate în principal din sursele provenite
din diverse bugete, iar răspunderea pentru modul de utilizare a acestor
fonduri revine conducătorului instituţiei care poartă numele de ordonatori
de credite, care au rolul de a repartiza şi utiliza creditele bugetare aprobate.
Ordonatorii de credite în funcţie de competenţele şi importanţa
instituţiilor pe care le conduc sunt:
- Ordonatori de credite principali;
- Ordonatori de credite secundar;
- Ordonatori de credite terţiari.
Ordonatorii principali de credite sunt miniştri, conducătorii
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale,
conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţilor publice
autonome, care au rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate pentru
bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor ierarhic subordonate ai căror
conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite.
Ordonatorii secundari de credite funcţionează în ramuri
administrative şi sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate
Juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite, care repartizează
creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele
instituţiilor publice subordonate ai căror conducători sunt ordonatorii
terţiari.
Ordonatorii terţiari de credite sunt conducători ai instituţiilor
publice cu personalitate Juridică şi buget propriu care au dreptul de a aproba
utilizarea creditelor bugetare repartizate numai pentru realizarea
operaţiunilor instituţiilor pe care le conduc.
Creditul bugetar reprezintă suma aprobată în bugetul de stat, în
8
bugetele locale, în bugetele instituţiilor şi activităţiilor extrabugetare ca
limită maximă până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli în fiecare
exerciţiu (an) de către ordonatorii de credite.
Deschiderea de credite bugetare se face către Ministerul Finanţelor
Publice la Trezoreria statului la cererea ordonatorului principal de
credite, în limita căreia se pot efectua plăţi de casă din bugetele respective.
Prin legea bugetară anuală de aprobare a bugetului public naţional se
aprobă creditele bugetare ca limită maximă pentru cheltuielile fiecărui
exerciţiu bugetar pe acţiuni social – culturale: învăţământ, sănătate, cultură
şi artă, asistenţă socială, apărare naţională, ordine publică, autorităţi publice,
acţiuni economice precum şi alte acţiuni prevăzute de lege.
Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt operate de către trezoreria
statului prin impozitele, taxele şi contribuţiile, al prelevărilor de venituri,
care sunt în principal relaţii de repartiţie a produsului intern brut în favoarea
statului.
Repartizarea resurselor prin intermediul bugetului de stat se
realizează prin Trezoreria statului sun forma fluxurilor reprezentând
finanţarea instituţiilor publice şi a sarcinilor publice cu caracter social sau
economic sub forma transferurilor şi subvenţiilor.
În ţara noastră, nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile
de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat.
Legea privind finanţele publice 1 stabileşte principiile, cadrul general
şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea
fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţilor publice implicate
în procesul bugetar se realizează printr-un sistem unitar de bugete care
cuprinde:
1) bugetul de stat;
2) bugetul asigurărilor sociale de stat;
3) bugetele fondurilor speciale;
4) bugetul trezoreriei statului;
5) bugetul instituţiilor publice autonome;
6) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul
de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor
speciale după caz;
7) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
8) bugetul fondurilor provenite din credite externe contracte sau
garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri sunt
asigurate din fonduri publice;
9) bugetul fondurilor externe nerambursabile;
10) bugetele locale.
Acest sistem unitar de bugete şi corelat de fonduri formează bugetul
general consolidat care reflectă fluxurile financiare publice de formare a
veniturilor fiscale şi nefiscale de repartizare a acestora pe destinaţii în
conformitate cu nevoia socială şi cu obiectivele de politică financiară
specifice anului la care se referă.
1
Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanţele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002
9
1.2. DEFINIREA OBIECTULUI CONTABILITĂŢII PUBLICE
În jurul obiectului contabilităţii publice, în evoluţia sa istorică, s-au

purtat numeroase discuţii care vizau definirea contabilităţii publice,
susceptibilă diferitelor accepţiuni.
Contabilitatea publică reprezintă ansamblul procedurilor care
guvernează execuţia financiară şi constatarea operaţiilor statului şi ale altor
colectivităţi publice. 2
În România, în definirea obiectului se concretizează nu numai
conţinutul şi sfera de cercetare a contabilităţii ca disciplină ştiinţifică ci şi
câmpul de aplicare a acestuia. Câmpul de aplicare sau raza de acţiune a
contabilităţii cuprinde două dimensiuni:
• una pe orizontală prin care se delimitează limitele spaţiale ale
domeniului contabilităţii;
• şi alta pe verticală care se referă la nivelele ierarhice - ordonatori
terţiari, secundari şi principali de credite şi pe economia naţională până
la care se extinde contabilitatea.
Într-adevăr, limitele spaţiale ale contabilităţii sunt determinate de
sfera procesului de reproducţie lărgită care cuprinde: producţia, repartiţia,
circulaţia şi consumaţia. Astfel, îşi găseşte explicaţia şi problema
contabilităţii în unităţile bugetare. Prezenţa contabilităţii în aceste instituţii
este justificată de faptul că şi aici se desfăşoară procesul reproducţiei, chiar
dacă are loc numai unul din momentele reproducţiei - procesul repartiţiei
sau al consumului neproductiv. Dacă consumul este efectuat în interesul
direct al reproducţiei, acesta este subordonat criteriului de eficienţă
economică. Consumul individual nu intră în obiectul contabilităţii.
Prin urmare şi în cadrul instituţiilor bugetare are loc mişcarea
valorică a materiei în strânsă legătură cu procesul reproducţiei pe care
contabilitatea este chemată să o urmărească.
În ceea ce priveşte sfera de acţiune a contabilităţii bugetare pe
verticală, adică pe nivelele organizatorice ierarhic superioare şi până la
nivelul economiei naţionale prin centralizări şi generalizări ulterioare a
datelor contabile privind execuţia bugetelor de stat, se obţin date pe întreaga
economie naţională.
Activitatea instituţiilor bugetare care se desfăşoară potrivit bugetului
aprobat, este condiţionată de punerea la dispoziţie a acestora de către stat a
mijloacelor necesare, contabilitatea bugetară trebuind să înregistreze cu
ajutorul conturilor cantitativ şi valoric, existenţa şi mişcarea mijloacelor
economice aflate în gestiunea instituţiilor. Mijloacele economice aflate la
dispoziţia instituţiilor bugetare se găsesc într-o continuă mişcare ca urmare a
proceselor de repartiţie şi circulaţie, reprezentând activităţi administrative,
de întreţinere şi funcţionare curentă a instituţiilor.
Obiectul contabilităţii bugetare îl constituie şi sursele mijloacelor
economice, reflectate cu ajutorul conturilor de surse. În obiectul
contabilităţii bugetare se cuprind şi procesele de repartiţie pentru
2
J. Bernard, J.C. Colli, Dictionnaire économique ét financier, Edituons du Seuit, Paris,
1989, p. 387 - 389.
10
constituirea fondurilor bugetare necesare efectuării cheltuielilor instituţiilor
bugetare în vederea desfăşurării activităţii social-culturale, administrative şi
gospodăreşti. Activitatea instituţiilor bugetare se caracterizează, în esenţă,
prin aceea că nu este productivă, ci este orientată pentru realizarea funcţiilor
de bază ale statului.
În cadrul instituţiilor bugetare rezultatul final al mişcării mijloacelor
economice puse la dispoziţia acestora se oglindeşte în cheltuirea justă,
oportună şi cu economie a acestor mijloace reflectate cu ajutorul conturilor
şi dările de seamă asupra execuţiei bugetare.
Ţinând seama de definirea obiectului contabilităţii bugetare în
evoluţia istorică şi de particularităţile acesteia în economia de piaţă, în
obiectul acesteia trebuie să se cuprindă şi patrimoniul public şi privat aflat în
administraţia unităţilor precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter
patrimonial.
Obiectul contabilităţii îl constituie elementele patrimoniului 3
unităţilor, respectiv reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi
imobile, inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu
potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi
obligaţiile, precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma
operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele
obţinute.
Obiectul contabilităţii instituţiilor publice finanţate din bugetul de
stat, bugetele locale şi din mijloace extrabugetare îl constituie patrimoniul
public şi cel privat aflat în administrarea acestora, veniturile şi cheltuielile
bugetare şi extrabugetare, drepturile şi obligaţiile rezultate din activitatea
desfăşurată, cu respectarea prevederilor legale. Obiectul contabilităţii
bugetare cuprinde înregistrarea operaţiilor patrimoniale care se produc în
cadrul instituţiilor publice în procesul execuţiei bugetare.
Datorită specificului domeniului bugetar, existenţa şi mişcarea
mijloacelor băneşti aflate în conturile de la trezoreria statului, sau sub formă
de numerar existent în casieriile instituţiilor publice, ocupă rolul principal în
structura elementelor care formează obiectul contabilităţii publice.
Contabilitatea instituţiilor publice reflectă mijloacele materiale şi
băneşti aflate în administrarea instituţiilor publice atât în ceea ce priveşte
volumul cât şi structura loc, precum şi sursele din care acestea au provenit
sub forma unor fonduri de aceeaşi valoare cu mijloacele propriu-zise pe
care de fapt le şi reflectă. Fondurile apar în contabilitate sub forma
fondurilor proprii, cum sunt: fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
public al statului, fondul obiectelor de inventar, fonduri cu destinaţie
specială, precum şi sub forma fondurilor atrase şi împrumutate ca de
exemplu, obligaţiile instituţiilor publice faţă de furnizori, creditori, faţă de
salariaţi, faţă de bugetul statului şi bugetul asigurărilor sociale de stat. De
asemenea, contabilitatea oglindeşte împrumuturile pentru investiţii şi
împrumuturile temporare din trezoreria statului primite de unităţile
administrativ-teritoriale de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de
credit, împrumuturi din emisiunea de titluri, de valoare, pe care au obligaţia
să le ramburseze la scadenţă.
3
Legea contabilităţii nr. 82/1991 art. 12, M.O. nr. 265/1991.
11
1.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR
PUBLICE
Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă

contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară potrivit Legii nr
82/1991 republicată cu modificări şi completări, şi contabilitatea de gestiune
adoptată la specificul activităţii.
Contabilitatea ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea,
cunoaşterea gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice,
trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea,
publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară,
performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie atât pentru cerinţele interne
ale acestora cât şi pentru utilizatorii externi: Guvern, Parlament, creditorii,
clienţii şi alţi utilizatori (organismele financiare internaţionale).
Contabilitatea instituţiilor publice asigură: „informaţii ordonatorilor
de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli,
rezultatul execuţiei bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul
patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget,
întocmirea a contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a
contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, a
fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de execuţie a bugetelor
locale”.
Începând cu 1 ianuarie 2006 toate instituţiile publice au obligaţia să
ţină contabilitate în partidă dublă, iar noul sistem de contabilitate se
bazează pe principiul contabilităţii de angajamente (de drepturi şi obligaţii)
care recunoaşte tranzacţiile şi evenimentele la momentul când o valoare
economică, o creanţă sau o obligaţie este creată, transformată, transferată
sau anulată. Normele de organizare a contabilităţii româneşti ce se aplică la
instituţiile publice sunt elaborate în concordanţă cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (I.P.S.A.S-uri).
In cadrul instituţiilor publice, contabilitatea se organizează în
compartimente distincte conduse de către directorul economic, contabilul
şef, sau altă persoană imputernicită să îndeplinească această funcţie. Aceste
persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund impreună cu
personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii, în
condiţiile legii. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în
compartimente distincte-pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru
conducerea contabilităţii cu societăţi comerciale de expertiză contabilă, sau
cu persoane fizice autorizate, cu respectarea reglementărilor privind
achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Compartimentul financiar-
contabil este o structură organizatorică distinctă în cadrul instituţiei publice
în cadrul căreia se organizează execuţia bugetară.
Contabilitatea instituţiilor publice cuprinde:
a) Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare care să reflecte
incasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului
bugetar;
12
b) Contabilitatea trezoreriei statului;
c) Contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi
obligaţiilor care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi
patrimoniale precum şi a execedentului sau deficitului patrimonial.
d) Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
Organizarea contabilităţii în Romania se realizează pe durata
exerciţiului financiar care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie
şi este de 12 luni şi coincide cu exerciţiul bugetar.
Instituţiile publice care conduc contabilitatea în partidă dublă cu
ajutorul conturilor prevăzute în Planul de conturi general pentru instituţii
publice aprobat prin ordinul M.F.P. nr 1917/12 decembrie 2005 care
cuprinde două tipuri de conturi:
a) Conturi bugetare – pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii
cheltuielilor şi determinarea rezultatului execuţiei bugetare-respectiv
excedent sau deficit bugetar. Contabilitatea veniturilor şi a
cheltuielilor bugetare se ţine cu ajutorul unor conturi speciale, în
afara bilanţului, deschise pe structura clasificaţiei bugetare care
asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite
potrivit bugetului aprobat şi au rolul de a furniza informaţii pentru
întocmirea contului de execuţii bugetare şi stabilirea rezultatului
execuţiei bugetare.
b) Conturi generale sau contabile pentru reflectarea activelor şi
pasivelor instituţiei, a veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului
indiferent dacă veniturile au fost încasate iar cheltuielile plătite în
vederea determinării rezultatului patrimonial (excedent sau deficit
patrimonial).
Conturile generale sau contabile sunt folosite pentru a prezenta
situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de determinare a
rezultatului patrimonial.
Instituţiile publice, au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă
dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi general, care
cuprinde următoarele clase de conturi:
• clasa 1 – Conturi de capitaluri;
• clasa 2 – Conturi de active fixe;
• clasa 3 – Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie;
• clasa 4 – Conturi de terţi;
• clasa 5 – Conturi la trezoreria Statului şi băncii comerciale;
• clasa 6 - Conturi de cheltuieli;
• clasa 7 – Conturi de venituri şi finanţări.
În cadrul claselor de conturi există mai multe grupe de conturi iar în
cadul acestora sunt dezvoltate conturi sintetice de gradul I (cu trei cifre) şi
de gradul II (cu patru cifre). Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi
analitice în funcţie de specificul instituţiei publice şi de necesităţiile de
informare proprii.
Potrivit noii organizări a contabilităţii în instituţiile publice începând
cu 1 ianuarie 2006 fluxurile evenimentelor economice şi financiare se vor
înregistra pe baza drepturilor constatate, respectiv în momentul creării,
transformării sau dispariţiei/anulării unei valori economice, a unei creanţe
sau a unei datorii.
13
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la
instituţiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligaţia gestionării unităţii respective.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi
instituţiile din subordinea acestora, ai căror conducători au calitatea de
ordonator de credite, organizează şi conduc contabilitatea drepturilor
constatate şi a veniturilor încasate precum şi a angajamentelor bugetare şi
legale şi a plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea execuţiei bugetelor locale se organizează şi se
conduce la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale şi asigură
înregistrarea operaţiunilor privind drepturile constatate, veniturile încasate,
cheltuielile efectuate în executarea bugetelor locale, precum şi obligaţiile cu
termene legale de plată până la data de 31 decembrie; evidenţa subvenţiilor
primite de la bugetul de stat şi de la celelalte bugete, precum şi a sumelor
defalcate din bugetul de stat, gestiunea datoriei publice locale interne şi
externe; Stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor locale prin închiderea
conturilor de venituri şi cheltuieli 4.
Contabilitatea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se
organizează şi se conduce în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei şi a unităţilor subordonate şi asigură înregistrarea
operaţiunilor privind drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile
efectuate în executarea bugetului asigurărilor sociale de Stat, precum şi
obligaţiile cu termene legale de plată până la data de 31 decembrie; evidenţa
subvenţiilor primite de la bugetul de stat; stabilirea rezultatului execuţiei
bugetului asigurărilor sociale de stat prin închiderea conturilor de venituri şi
cheltuieli 5.
1.4. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ŞI REGISTRE DE

CONTABILITATE
Unul din procedeele de bază ale metodei contabilităţii este

documentarea operaţiilor economico – finaciare, în virtutea căreia toate
datele contabilităţii se justifică prin documente care sunt acte scrise ce
consemnează operaţiile economice în momentul efectuării lor, la locul
efectuării sau la compartimentul de prelucrare a datelor. Nici o operaţie
economică nu poate fi înregistrată în contabilitate fără un act scris care să
ateste efectuarea operaţiei respective.
După modelul lor de întocmire şi după rolul lor în cadrul sistemului
informaţional economic, documentele se împart în:
- documente justificative;
- documente contabile;
- documente de sinteză şi raportare.
Documentele justificative sunt acte scrise, întocmite, de regulă, în
momentul şi la locul efectuării operaţiunilor economico – financiare, care
stau la baza înregistrărilor în contabilitate, constituind în caz de necesitate,
probă în Justiţie pentru demonstrarea realităţii efectuării unur operaţii
4
Legea contabilităţii nr 82/1991 reactualizată, art. 37, publicată în M.Of nr 48/14.01.2005
5
Legea contabilităţii nr 82/1991 reactualizată, art. 38, publicată în M.Of nr 48/14.01.2005
14
economico – financiare.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi
aprobat precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.
Documentele contabile se prezintă sub formă de fişe, situaţii sau
registre în care se centralizează datele din documentele justificative pentru
obţinerea unor informaţii reale şi corecte ce stau la baza întocmirii
documentelor de sinteză şi raportare contabilă.
Fişele de cont sunt documente contabile deschise pentru fiecare
element patrimonial în parte în funcţie de particularităţile acestora, în
contabilitatea analitică şi în funcţie de trăsăturile lor comune, în
contabilitatea sintetică.
Registrele de contabilitate se utilizează obligatoriu în contabilitate
pe lângă fişele de cont sunt:
- Registrul Jurnal;
- Registrul inventar;
- Cartea mare.
Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se
efectuează conform normelor elaborate de M.F.P.
Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registru, foi
volante sau listări informatice.
Registrul Jurnal este documentul contabil obligatoriu de
înregistrare cronologică şi sistematică a operaţiunilor economice şi
financiare în funcţie de data documentelor justificative. Se întocmeşte zilnic
sau lunar după caz, fără ştersături şi spaţii libere a documentelor în care se
reflectă mişcarea elementelor de activ şi pasiv ale instituţiei publice.
Registrul – Jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un
singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în
evidenţa instituţiei.
Operaţiunile de aceeaşi natură realizate în acelaşi loc de activitate
pot fi recapitulate într-un document centralizator, denumit Jurnal –
auxiliar, care stă la baza înregistrării în Registrul - Jurnal. Instituţiile
publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiunile de casă şi bancă,
decontările cu furnizorii, situaţia încasării – achitării facturilor, etc, iar
totalul acestora se înregistrează în Registrul – Jurnal. Insituţiile publice
care conduc contabilitatea cu ajutorul sistemelor informatice de preluare
automată a datelor, fiecare operaţiune economico – financiară se va
înregistra prin articole contabile în mod cronologic, după data de întocmire
sau intrare a documentelor în instituţie, iar Registrul jurnal se editează
lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor.
Registrul – inventar este documentul contabil obligatoriu care stă la
baza inventarierii generale a patrimoniului instituţiei în care se înregistrează
toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor,
conform conţinutului fiecărui post al bilaţului.
Registrul „Cartea mare” este un registru contabil obligatoriu în
care se înregistrează lunar şi sistematic prin regruparea conturilor existente
şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv la un moment dat. Registrul
Cartea mare „şah” se întocmeşte într-un exemplar lunar separat pentru
debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic, pe măsura
15
înregistrării operaţiunilor în cadrul compartimentului financiar contabil al
instituţiei. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare, fiind
utilizat în instituţiile publice care utilizează forma de înregistrare contabilă,
„maestrul-şah”.
Registrul Cartea mare poate fi suplinit de Fişa de cont pentru operaţii
diverse.
Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru
verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei
dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică precum şi principalul
instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Instituţiile
publice întocmesc lunar balanţe de verificare sintetice, iar balanţele de
verificare analitice, cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se
întocmesc situaţiile financiare.
Instituţiile publice au obligaţia păstrării la arhiva generală a instituţiei
a documentelor justificative care au stat la baza înregistrărilor în
contabilitate cât şi a registrelor de contabilitate o perioadă de 10 ani cu
începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite, cu excepţia Statelor de salarii şi situaţiile financiare anuale care
se păstrează 50 de ani 6. Păstrarea documentelor se face la compartimentele
financiar – contabile pentru documentele aferente exerciţiului în curs,
respectiv la arhiva pentru documentele exercitiilor anterioare, grupate în
funcţie de natura operaţiilor şi în ordine cronologică. În cazul în care
instituţia publică îşi încetează activitatea situaţiile financiare, registrele de
contabilitate şi documentele justificative se predau la arhivele statului sau la
arhivele militare după caz.
În cazul în care un document contabil a fost pierdut, sustras sau
distrus, în termen de 30 de zile de la constatare, acesta trebuie reconstituit pe
baza unui „dosar de reconstituire” şi va purta în mod obligatoriu
menţiunea „reconstituit”.
Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar – contabile
revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia
gestionării instituţiei respective.
În contabilitatea instituţiilor publice pentru evidenţa analitică a
creditelor bugetare, a plăţilor casă şi a cheltuielilor efective se utilizează
„Fişa pentru operaţii bugetare”.
Formularul „Fişa pentru operaţii bugetare” serveşte ca document
pentru evidenţa analitică a creditelor bugetare aprobate, a plăţilor de casă şi
a cheltuielilor efective de la instituţiile publice finanţate de la buget, iar la
instituţiile publice finanţate din venituri proprii, pentru evidenţa prevederilor
din bugetul aprobat, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective. Instituţiile
publice care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor,
au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile şi controlul datelor
înregistrate în contabilitate şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. De
asemenea, prin sistemul de prelucrare automată a datelor trebuie să se
asigure reconstituirea documentelor pe baza datelor de intrare, să garanteze
securitatea datelor contabile precum şi crearea condiţiilor pentru
conservarea în condiţii de siguranţă a acestora.
Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu
6
Legea contabilităţii nr 82/1991, republicată, art. 25, publicată în M.O nr 48/14.01.2005
16
ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă
răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar
beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le
transmit pentru prelucrare. Responsabilităţile ce revin personalului
instituţiei publice cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare
automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne, aprobate de
ordonatorul principal de credite.
Documentele de sinteză şi raportare preiau informaţiile din
registrele contabile şi le prelucrează în „situaţiile financiare” care pentru
instituţiile publice, reprezintă oficiale de prezentare a situaţiei patrimoniului
aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a
execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli. „Instituţiile publice întocmesc
situaţii financiare trimestriale şi anuale conform normelor elaborate de
Ministerul Finanţelor Publice” 7.
Situaţiile financiare se întocmesc în monedă naţională, pentru
necesităţile proprii de informare iar la solicitarea organismelor
internaţionale se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă monedă.
Situaţiile financiare trimestriale şi anuale au următoarea
componenţă:
a) Bilanţul;
b) Contul de rezultat patrimonial;
c) Situaţia fluxurilor de trezorerie;
d) Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
e) Anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi
note explicative;
f) Contul de execuţie bugetar.
Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată
obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi a
celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune, potrivit normelor emise în acest
scop de Ministerul Finanţelor Publice.
Instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de
credite secundari sau terţiari, depun un exemplar din situaţiile financiare
trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilitie de
acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, alte autorităţi publice, instituţii autonome şi unităţile administrativ
– teritoriale, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de
credite, depun la Ministerul Finanţelor Publice sau Direcţiilor Generale ale
Finanţelor Publice Judeţene, şi a municipiului Bucureşti după caz, un
exemplar din Situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor şi
la termenele stabilite de acestea.
TESTE DE AUTOEVALUARE
1. Definiţi instituţiile publice şi enumeraţi entităţile cuprinse în această

categorie.
2. Explicaţi modul de derulare a fluxului informaţional şi financiar
între ordonatorii principali, secundari şi terţiari de credite.
7
Legea contabilităţii nr 82/1991 republicată în M.Of nr 48 din 14.01.2005 art 28
17
3. Care este obiectul contabilităţii publice?
4. Care sunt caracteristicile contabilităţii execuţiei de casă?
5. Care sunt caracteristicile contabilităţii de angajamente?
6. Ce cuprinde în prezent contabilitatea instituţiilor publice conform
legislaţiei în vigoare din România?
7. Care sunt tipurile de conturi utilizate de instituţiile publice?
8. Exemplificaţi documentele justificative şi registrele de contabilitate
utilizate în cadrul instituţiilor publice.
9. Care este componenţa situaţiilor financiare în instituţiile publice?
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Chiţu Gisberto, - Contabilitatea instituţiilor publice după noul

Tudorache Saveta, sistem contabil, Editura Irecson, Bucureşti, 2006
Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
Şoşdean Aleodor - Contabilitatea instituţiilor publice. Ediţia a
doua, Editura Mirton, Timişoara, 2005
Şoşdean Aleodor - Contabilitatea instituţiilor publice după noul
sistem contabil, Editura Mirton, Timişoara, 2006.
- Legea finanţelor publice nr. 500/2002 ( M.O. nr. 597/13.08.2002)
- Ordinul M.F.P. nr. 1917/2005 cu Normele metodologice privind
organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, a Planului de
conturi pentru instituţii publice şi a instrucţiunilor de aplicare a acestuia.
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
- Ordinul nr. 556/2006 privind modificare aşi completarea normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, a Planului de conturi pentru instituţii publice şi a instrucţiunilor de
aplicare a acestuia (M.O. nr. 439/22.05.2006)
- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1649/2006 pentru modificarea şi
completarea normelor metodologice privind organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice, a Planului de conturi pentru instituţii
publice şi a instrucţiunilor de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr.1.917/2005, modificat şi completat prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 556/2006 (M.O. nr.
920/13.11.2006)
18
TEMA II. CONTABILITATEA TREZORERIEI
STATULUI
CONŢINUT
2.1. Cadrul general de organizare a contabilităţii trezoreriei statului
2.2. Contabilitatea operaţiunilor derulate în cadrul trezoreriei statului
REZUMAT
Organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei statului pe

principiul execuţiei de casă determină anumite particularităţi în
înregistrarea operaţiunilor legate de mijloacele băneşti, veniturile şi
cheltuielile bugetare şi din activitatea de trezorerie, disponibilităţi şi
depozite, decontări, excedente şi deficite ale bugetelor, creditele deschise şi
repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din diverse bugete.
În România contabilitatea Trezoreriei Statului se organizează în
cadrul Direcţiei Generale a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de
Decontări în Sectorul Public din cadrul Ministerului Finanţelor
Publice(M.F.P.), precum şi în cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor
publice judeţene şi Administraţiilor finanţelor publice (municipale,
orăşeneşti şi comunale) ca organe de specialitate ale M.F.P. la nivel
teritorial. Contabilitatea veniturilor încasate prin trezorerie se organizează
distinct pe bugete: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale etc.În cadrul fiecărui buget se
organizează evidenţa veniturilor pe surse de venituri conform capitolelor şi
subcapitolelor din clasificaţia bugetară, precum şi pe plătitori (agenţi
economici, instituţii publice, alte persoane juridice, persoane fizice).
OBIECTIVE
- Cunoaşterea şi însuşirea elementelor teoretice şi aplicative
referitoare la contabilitatea trezoreriei statului, astfel:
conţinutul şi structura contabilităţii trezoreriei statului;
contabilitatea operaţiunilor derulate în cadrul trezoreriei statului cu
exemplificarea practică a acestora în baza unor cazuri ipotetice;
autoevaluarea cunoştinţelor referitoare la tematica contabilităţii
trezoreriei statului.
2.1. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE A CONTABILITĂŢII

TREZORERIEI STATULUI
Contabilitatea trezoreriei statului se organizează şi funcţionează pe

principiul execuţiei de casă şi asigură înregistrarea operaţiunilor de încasări
şi plăţi în conturi de venituri şi cheltuieli deschise pe bugete, ordonatori de
credite şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare stabilite de Ministerul
Finanţelor Publice.
19
În contabilitatea trezoreriei statului se deschid, pe seama
ordonatorilor de credite, conturi distincte pentru creditele deschise şi
repartizate şi pentru cheltuielile efectuate din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele locale
precum şi conturi de disponibilităţi din care se vor efectua plăţi.
Contabilitatea trezoreriei statului asigură informaţii cu privire la
derularea execuţiei bugetare în condiţii de echilibru financiar, aprobată
anual prin lege pentru fiecare buget, precum şi în limita disponibilităţilor
aflate în conturi.
În contabilitatea trezoreriei statului se reflectă, în conturi distincte,
împrumuturile de stat interne şi externe primite pentru finanţarea deficitelor
bugetare, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute de lege, plasamentele
financiare efectuate din contul curent general al trezoreriei statului, precum
şi depozitele atrase de la instituţiile financiare şi de la persoane fizice.
În România contabilitatea Trezoreriei Statului se organizează în
cadrul Direcţiei Generale a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de
Decontări în Sectorul Public din cadrul Ministerului Finanţelor Publice,
precum şi în cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi
Administraţiilor finanţelor publice (municipale, orăşeneşti şi comunale) ca
organe de specialitate ale M.F.P. la nivel teritorial.
Contabilitatea veniturilor încasate prin trezorerie se organizează
distinct pe bugete: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale etc.
În cadrul fiecărui buget se organizează evidenţa veniturilor pe surse
de venituri conform capitolelor şi subcapitolelor din clasificaţia bugetară,
precum şi pe plătitori (agenţi economici, instituţii publice, alte persoane
juridice, persoane fizice).
Contabilitatea creditelor bugetare şi a plăţilor efectuate prin
trezorerie se organizează distinct pentru bugetul de stat, bugetele locale şi
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.
Creditele deshise pe seama ordonatorilor de credite, finanţaţi din
bugetul de stat şi bugetele locale se înregistrează în contabilitatea
Trezoreriei de la toate nivelele în baza „Cererii de deschidere de credite”,
în conturi în afara bilanţului, distinct pentru fiecare capitol şi subcapitol de
cheltuieli şi pe categorii de cheltuieli.
Contabilitatea plăţilor efectuate din creditele deschise sau repartizate
se conduce pe subcapitole şi pe categorii de cheltuieli.
Contabilitatea creditelor deschise de Trezoreria Centrală, precum şi a
celor repartizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru
finanţarea cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale de stat se conduce cu
ajutorul conturilor în afara bilanţului, deschise pe ordonatori de credite
secundari şi terţiari, pe capitole şi subcapitole de cheltuieli.
Trezoreria centrală contralizează trimestrial şi anual, datele din
contabilitatea proprie şi datele trezoreriilor subordonate, întocmind bilanţul
general al trezoreriei, contul de execuţie al bugetului de stat, a bugetelor
locale şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.
La încheierea exerciţiului financiar, în contabilitatea Trezoreriei
statului se procedează la încheierea execuţiei bugetare, potrivit normelor
20
metodologice emise de M.F.P. după cum urmează:
-încheierea execuţiei bugetului de stat se efectuează de către unităţile
teritoriale ale Trezoreriei Statului;
-încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează de
către unităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei;
-încheierea execuţiei bugetelor locale se efectuează de către ordonatorii
principali de credite ai bugetelor locale.
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte trimestrial şi anual bilanţul
general al Trezoreriei Statului, în structura stabilită de acesta, care se
aprobă potrivit legii.
Veniturile bugetare se contabilizează pentru fiecare buget de către
următoarele autorităţi publice centrale şi locale denumite creditori bugetari:
-M.F.P., pentru veniturile bugetului de stat, prin unităţile sale teritoriale
unde contribuabilii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite, taxe şi alte
venituri ale bugetului de stat;
- Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin:
a) Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Casele
Judeţene de pensii, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Agenţiile
Judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, pentru bugetul asigurărilor pentru
şomaj;
-Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeţene, pentru bugetul Fondului
Naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
-Unităţile administrativ-teritoriale, respectiv primăriile comunale,
orăşeneşti, municipale şi consiliile judeţene, pentru bugetele locale.
Contabilitatea operaţiunilor privind constatarea şi încasarea
veniturilor bugetului de stat se organizează şi conduce în cadrul unui
compartiment distinct – compartimentul de contabilitate a creanţelor
bugetare subordonat direct conducătorului fiecărei unităţi teritoriale a
finanţelor publice, pe structura clasificaţiei bugetului de stat, pe baza
situaţiilor centralizatoare a creanţelor bugetare transmise zilnic de către
compartimentele de specialitate şi anume:
-serviciul (biroul) de gestiune Registru contribuabili şi declaraţii fiscale
persoane juridice;
-serviciul (biroul) de gestiune Registru contribuabili şi declaraţii fiscale
persoane fizice;
-serviciul (biroul) de colectare, executare silită persoane juridice;
-serviciul (biroul) de colectare, executare silită persoane fizice;
-unităţile de trezorerie şi contabilitate publică, prin compartimentul buget şi
contabilitate publică;
-serviciul (biroul) administrare şi contabilitatea contului curent al trezoreriei
din cadrul Activităţii Judeţene de Trezorerie şi Contabilitate Publică.
Trezoreria municipală şi orăşenească prin (biroul, compartimentul)
trezorerie şi contabilitate publică şi comunală prin compartimentul
trezorerie şi contabilitate publică încasează veniturile bugetare şi le
transmite datele la Activitatea de administrare a veniturilor statului din
cadrul Administraţiilor finanţelor publice. Pe baza datelor comunicate de
trezorerie serviciul, biroul de Administrare a veniturilor statului întocmeşte
21
„Fişa sintetică pe plătitor” pentru fiecare agent economc, care se
centralizează la Compartimentul de contabilitate a creanţelor bugetare,
structură subordonată direct Direcţiei Generale a Finanţelor Publice
Judeţene.
În Fişa sintetică pe plătitor, obligaţiile se înregistrează pe baza
Declaraţiilor depuse de agenţii economici la serviciul de gestiune Registrul
contribuabili.
Fişa sintetică pe plătitor, prin programul de evidenţă tehnică-
operativă se prelucrează la dosarul fiscal al agentului economic şi obligaţiile
constatate reprezentând dobânzi, penalităţi de întârziere, majorări ce se
calculează informatizat pentru fiecare perioadă de întârziere a stingerii
obligaţiilor constatate şi declarate.
Valoarea totală a debitului agentului economic se compune din
debitul curent stabilit anterior la care se mai adaugă soldul neîncasat
(creanţa) de la sfârşitul anului precedent.
Stingerea obligaţiilor (debitelor) se realizează prin plăţi voluntare,
compensare în interiorul aceluiaşi buget sau cu alte bugete, executare silită,
reducere/anulare sau insolvabilitate, prescripţia reprezintă operaţiuni ce se
derulează prin trezoreria statului.
Contabilitatea trezoreriei finanţelor publice se organizează şi
conduce pe baza Planului de conturi elaborat de Ministerul Finanţelor
Publice şi a normelor de aplicare a acestuia, cu scopul de a evidenţia
operaţiunile ocazionate de încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor privind
execuţia bugetului general consolidat al ţării.
Operaţiunile de încasări şi plăţi prin trezorerie se înregistrează în
mod cronologic şi sistematic în conturi sintetice şi analitice potrivit funcţiei
contabile a acestora.
Planul de conturi cuprinde conturi sintetice de gradul I, de gradul II
şi de gradul III clasificate pe clase cu ajutorul cărora se asigură înregistrarea
operaţiunilor (ANEXA nr. 1).
Conturile din planul de conturi sunt prevăzute să asigure
înregistrarea operaţiunilor efectuate la trezoreriile teritoriale, precum şi la
trezoreria centrală din Ministerul Finanţelor Publice.
2.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DERULATE ÎN

CADRUL TREZORERIEI STATULUI
Înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a documentelor justificative

de încasări şi plăţi se face cronologic şi sistematic, în conturile de activ şi
pasiv, precum şi în conturile analitice deschise.
Sistemul de contabilitate a trezoreriei se asigură pe baza
următoarelor formulare:
Jurnalul de înregistrare;
Fişe de cont sintetic;
Fişe de cont analitic şi extrase de cont;
Balanţa de verificare.
1. Jurnalul de înregistrare reprezintă documentul contabil de bază a
contabilităţii trezoreriei pentru înregistrarea operaţiunilor în mod cronologic
şi sistematic. Jurnalul de înregistrare se deschide şi se închide zilnic pentru
22
fiecare cont sintetic de bilanţ, separat pentru operaţiunile de creditare şi
separat pentru cele de debitare.
Jurnalul se întocmeşte de către compartimentele din trezorerie prin
care se efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi.
-Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se
întocmeşte „jurnalul sinteză al contului sintetic de bilanţ” care după
verificare şi semnare de persoanele menţionate anterior se transmite sub
semnătură, serviciului „Administrarea şi contabilitatea contuluu curent al
trezoreriei”.
2. Fişa de cont sintetic se întocmeşte în cadrul contabilităţii
trezoreriei pentru fiecare cont sintetic, în care se înregistrează operaţiunile
pe baza datelor din jurnalul sinteză, primite zilnic de la compartimentele din
cadrul trezoreriei: casierie, serviciul Incasării şi evidenţei veniturilor
bugetare, serviciul „Verificarea şi decontarea cheltuielilor publice”.
3. Fişa de cont analitic se întocmeşte astfel:
a) Pentru venituri se deschid fişe de cont analitic, pe subcapitole,
grupate în cadrul fiecătrui capitol şi pe plătitori.
În cazul veniturilor încasate de la instituţiile publice, pentru sumele
primite la buget se eliberează acestora extrase de cont, pe baza cărora se
confirmă înregistrările efectuate.
b) Pentru cheltuielile bugetare, fişele de cont analitic se deschid pe
capitole şi categorii de cheltuieli cu desfăşurarea acestora pe instituţii
subordonate.
c) Pentru fondurile cu afectaţie specială se deschid fişe de cont
analitic pentru venituri şi cheltuieli.
d) Pentru disponibilităţile instituţiilor publice se deschid fişe de cont
analitic pe ordonatorii principali de credite cu desfăşurarea pe instituţiile
subordonate.
În conturile analitice se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi
pe măsura efectuării lor în ordine cronologică şi se eliberează extrase de
cont. Operaţiunile înregistrate în conturile analitice trebuie să corespundă cu
conturile sintetice corespunzătoare.
4. Balanţa de verificare constituie documentul contabil care se
întocmeşte la anumite perioade de timp în scopul asigurării înregistrării
corecte a operaţiunilor în contabilitatea trezoreriei.
Balanţa de verificare este de două tipuri:
1. Balanţa de verificare analitică;
2. Balanţa de verificare sintetică.
După verificarea exactităţii datelor se procedează la confruntarea
conturilor sintetice cu balanţa de verificare analitică întocmită pentru fiecare
cont sintetic, care trebuie să corespundă cu rulajul debitor, rulajul creditor şi
soldul. Pentru asigurarea înregistrării zilnice a operaţiunilor, în
contabilitatea trezoreriei, fiecare unitate îşi organizează activitatea astfel
încât la finele zilei să fie întocmită balanţa de verificare sintetică şi cea
analitică a conturilor.
A. Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a altor valori

Conturile din clasa 1 „Mijloace băneşti şi alte valori” asigură
evidenţa mijloacelor băneşti în casieria trezoreriei.
23
Contul 10 „Casa” este un cont de activ de mijloace băneşti care
evidenţiază mijloacele băneşti existente în casieria trezoreriei precum şi
încasările şi plăţile efectuate în numerar.
Contul se debitează cu încasările efectuate privind veniturile din
impozite şi taxe şi alte venituri de la agenţii economici.şi se creditează cu
plăţile efectuate reprezentând sume restituite în numerar agenţilor
economici, instituţiilor publice şi contribuabililor ca impozite şi taxe
necuvenite bugetelor.
Soldul contului este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar
existent în casieria Trezoreriei la finele zilei.
Contul 12 „Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea
de plăţi în numerar” este un cont de activ de mijloace băneşti.
Contul 12 se debitează cu încasările de numerar în contul de
disponibil de la bancă, din contul deschis la Direcţia de trezorerie judeţeană
în contul de la filiala băncii care păstrează numerarul trezoreriei şi se
creditează cu plăţile efectuate.
Soldul contului este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar
existent în cont la finele zilei.
Contul 13 „Casa tranzitorie” funcţionează la trezoreriile care nu au
casierie tezaur şi evidenţiază încasările efectuate după orele 1400. Este un
cont de activ de mijloace băneşti, care se debitează cu sumele depuse la
unitatea băncii comerciale prin creditul contului 10 „Casa”. Contul se
creditează pe baza documentelor de înregistrare în cont a numerarului
depus la bancă.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul existent în cont la
finele zilei.
B. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare

În clasa de conturi 2 „Venituri şi cheltuieli bugetare” se cuprind
conturile cu ajutorul cărora se asigură contabilitatea încasării veniturilor
bugetului de stat, a bugetelor locale şi a bugetului asigurărilor sociale de stat
atât în numerar cât şi prin decontare bancară cât şi conturile în care se
înregistrează plăţile dispuse de ordonatorii de credite din creditele deschise
sau repartizate.
Contul 20 „Veniturile bugetului de stat” este un cont de pasiv care se
creditează cu încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat în numerar şi prin
virament pe capitole, subcapitole şi plătitori, din impozite, taxe şi alte drepturi
cuvenite de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili.
Contul se debitează cu sumele restituite în numerar sau prin
virament la agenţii economici şi contribuabili din impozite şi taxe vărsate ca
necuvenite bugetului de stat, cu cotele defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale, cu cote defalcate pentru echilibrarea
bugetelor comunelor, oraşelor şi municipiilor şi a bugetului propiu din cota
de 10%, la sfârşitul anului cu soldul creditor al contului 20 „Veniturile
bugetului de stat” pentru închiderea exerciţiului bugetar.
Soldul contului este creditor şi evidenţiază veniturile încasate la
finele zilei. Contabilitatea analitică se conduce pe surse de venituri pe
capitole şi subcapitole, pe plătitori coform Clasificaţiei bugetare a
veniturilor.
24
Contul 21 „Veniturile curente ale bugetelor locale” este un cont de
pasiv care se creditează cu încasările în anul curent ale bugetului local constituite
din venituri proprii provenite din impozite, taxe şi alte drepturi de la agenţii
economici, instituţii publice şi contribuabili; sume şi cote defalcate şi subvenţii
corespunzător subdiviziunilor clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetelor
locale.
Contul se debitează cu sumele restituite în numerar sau prin
virament, agenţilor economici şi contribuabililor din impozite şi taxe vărsate
ca necuvenite la bugetul local, la sfârşitul anului cu soldul creditor al
contului 21 pentru închiderea exerciţiului bugetar. Soldul contului este
creditor şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei. Contabilitatea
analitică se conduce pe surse de venituri, pe capitole şi subcapitole şi
plătitori conform clasificaţiei bugetare a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor
locale.
Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei
unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare
de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de:
-36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor;
-10% la bugetul propriu al judeţului respectiv;
-17% la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru echilibrarea bugetelor
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului pe baza criteriilor stabilite
prin legea bugetului de stat. Pentru municipiul Bucureşti cota este de 60% şi
se repartizează de Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru
bugetul fiecărui sector, respectiv pentru bugetul municipiului Bucureşti.
Contul 22 „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” este
un cont de pasiv care se creditează cu veniturile proprii ale bugetului
asigurărilor sociale de stat încasate pe capitole, subcapitole conform
clasificaţiei bugetare. Contul se debiteză cu sumele în numerar sau prin
virament restituite agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia
de asigurări sociale virată necuvenit şi care nu poate fi compensată cu
sumele datorate în perioadele următoare, la finele anului cu soldul creditor
al contului pentru închiderea exerciţiului bugetar. Soldul contului este
creditor şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei. Contabilitatea
analitică se conduce pe surse de venituri, capitole, subcapitole conform
„Clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale”.
Contul 23 „Cheltuielile bugetului de stat” este un cont de activ
care evidenţiază plăţile de casă efectuate prin trezorerie dispuse de
ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat în limita creditelor
bugetare deschise sau repartizate şi se debitează cu sumele eliberate în
numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli
pentru salarii, deplasări, prin casieriile proprii, cu plăţile de dobânzi aferente
certificatelor de trezorerie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat,
răscumpărate şi dobânda plătită pentru certificatele de trezorerie devenite
certificate de depozit, pentru perioada de subscriere la finanţarea deficitului
bugetului de stat; cu plăţile dispuse din conturile de cheltuieli ale instituţiilor
publice reprezentând impozite, taxe şi contribuţii de asigurări sociale; cu
sumele încasate de agenţii economici de la instituţiile publice pentru
livrările de mărfuri, prestările de servicii şi executarea de lucrări. Contul se
debitează cu sumele depuse de instituţiile publice, reprezentând fonduri
25
rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont, cu sumele recuperate de
la agenţii economici ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la
respectarea preţurilor şi tarifelor; la finele anului cu soldul debitor al
contului de cheltuieli pentru închiderea execuţiei bugetare. Soldul contului
este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice, iar la
sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere. Contabilitatea analitică
se desfăşoară în conturi analitice pe capitole, subcapitole şi categorii de
cheltuieli, ministere şi instituţii subordonate conform “Clasificaţiei
cheltuielilor bugetului de stat”.
Contul 24 „Cheltuieli curente ale bugetului local” este un cont de
activ care evidenţiază plăţile de casă privind cheltuielile bugetului local cu
excepţia cheltuielilor cu destinaţie specială, dispuse de ordonatorii de credite
finanţaţi din bugetul local prin trezorerie în limita creditelor bugetare
aprobate şi deschise ordonatorilor respectivi. Contul se debitează cu sumele
eliberate din conturile instituţiilor de subordonare locală în vederea
efectuării de plăţi prin casieriile proprii pentru achitarea salariilor,
deplasărilor şi a altor drepturi de personal, cu plăţile dispuse din conturile de
cheltuieli de către ordonatorii de credite pentru virarea de impozite, taxe şi
contribuţii de asigurări sociale, după caz la bugetele respective, cu plăţile
dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetele locale în contul
furnizorilor reprezentând cheltuieli pentru aprovizionarea de mărfuri,
executări de lucrări, prestări de servicii în limita creditelor bugetare
deschise, cu plăţile făcute creditorilor cu conturile deschise la băncile
comerciale. Contul se creditează cu sumele depuse de instituţiile publice
reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont, cu
sumele recuperate de la furnizori şi creditori ca urmare a intervenţiilor
efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi tarifelor reprezentând
reconstituirea plăţilor de casă, la sfârşitul anului cu soldul debitor al contului
24 pentru închiderea exerciţiului bugetar. Soldul contului este debitor şi
evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice de subordonare
locală, iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.
Contabilitatea analitică se desfăşoară în conturi analitice conform
„Clasificaţiei bugetelor locale”.
La finele anului se stabileşte rezultatul execuţiei de casă al fiecărui
buget local şi se constituie fondul de rulment.
Utilizarea fondului de rulment se aprobă de Consiliul Local,
Consiliul Judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti potrivit
normelor în vigoare.
Contul 25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”
este un cont de activ care evidenţiază plăţile efectuate din bugetul
asigurărilor sociale de stat prin trezorerie, în limitele creditelor bugetare
aprobate şi deschise ordonatorilor de credite finanţaţi din acest buget.
Contul se debitează cu sumele eliberate din contul de cheltuieli al
instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin
casieria proprie, cu contribuţia de asigurări sociale utilizată de agenţii
economici şi instituţiile publice pentru acoperirea unor cheltuieli la locul de
muncă, cu plăţile dispuse din contul de cheltuieli de ordonatorii de credite,
privind cheltuielile de asigurări sociale în limita creditelor deschise de
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
26
Contul se creditează cu sumele restituite în cont de către instituţiile
de asigurări sociale ca rămase nefolosite, din cele ridicate iniţial, cu sumele
recuperate prin cont din finanţarea cheltuielilor pe anul curent, la sfârşitul
anului cu soldul debitor al contului pentru închiderea exerciţiului bugetare şi
stabilirea rezultatelor.
Soldul contului este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de
ordonatorii de credite, iar la sfârşitul anului contul de soldează pentru închidere.
Contabilitatea analitică se desfăşoară pe conturi analitice deschise pe
capitole şi subcapitole conform clasificaţiei bugetare.
Contul 26 „Veniturile bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate” este un cont de pasiv care evidenţiază
veniturile pe surse de venituri, pe capitole şi subcapitole potrivit clasificaţiei
bugetului fondului de asigurări de sănătate. Contul se creditează cu
veniturile încasate şi se debitează cu sumele restituite în numerar sau prin
virament agenţilor economici şi instituţiilor publice. Soldul contului este
creditor şi reflectă veniturile încasate la sfârşitul zilei.
Contul 27 „Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate” este un cont de activ care evidenţiază plăţile
de casă efectuate de ordonatorii de credite ai bugetului Fondului naţional
unic de sănătate în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate. Contul
se debitează cu plăţile efectuate în numerar sau prin virament reprezentând
cheltuieli şi se creditează cu sumele restituite în numerar sau prin virament
agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia virată necuvenit.
Soldul contului este debitor şi reflectă cheltuielile efectuate la finele zilei,
iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.
Contul 28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” este
un cont de pasiv care evidenţiază veniturile bugetului asigurărilor pentru
şomaj pe surse de venituri pe capitole şi subcapitole conform clasificaţiei
bugetului asigurărilor de şomaj. Contul se creditează cu veniturile încasate
în numerar sau prin virament şi se debitează cu sumele restituite în numerar
sau prin virament agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia
virată necuvenit.
Soldul contului este debitor şi reflectă cheltuielile efectuate la finele
zilei, iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.
Contul 29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj” este
un cont de activ care evidenţiază plăţile de casă efectuate de ordonatorii de
credite ai bugetului asigurărilor pentru şomaj în limita creditelor bugetare
deschise şi aprobate. Contul se debitează cu plăţile efectuate în numerar sau
prin virament reprezentând cheltuieli pentru şomaj şi se creditează cu
sumele restituite în numerar sau prin virament agenţilor economici şi
instituţiilor publice din contribuţia pentru şomaj virată necuvenit.
Soldul contului este debitor şi reflectă cheltuielile efectuate de
ordonatorii de credite la finele zilei, iar la sfârşitul anului curent se soldează
pentru închidere.
C. Contabilitatea disponibilului din fonduri cu destinaţie

specială
Potrivit Legii finaţelor publice în afara bugetului de stat se pot
constitui şi fonduri speciale ale căror bugete se aprobă de Parlament ca
27
anexă la bugetul de stat, în care se prevăd sursele de constituire şi destinaţia
lor.
Execuţia constituirii şi utilizării acestor fonduri de destinaţie specială
se urmăreşte prin Trezoreria Statului după sistemul execuţiei de casă care
constă în contabilizarea încasării veniturilor şi a cheltuielilor în conturi
distincte. Soldul de casă al fiecărui fond se stabileşte prin compararea
soldului contului de cheltuieli cu soldul contului de venituri.
La contabilitatea Trezoreriei Statului se deschid pentru fiecare fond
conturi sintetice de gradul I şi II, iar în cadrul acestora, conturi sintetice de
gradul III, distinct pentru venituri şi pentru cheltuieli.
De regulă, fondurile funcţionează la nivelul economiei naţionale,
fiind gestionate de Trezoreria centrală, iar încasarea veniturilor are loc prin
trezoreriile teritoriale din vărsămintele de la agenţii economici şi instituţii
publice. În cadrul trezoreriilor se deschide numai conturi de venituri al
fondului respectiv, după care se evidenţiază virarea sumelor în contul
organului central care urmează să le utilizeze potrivit destinaţiei stabilită
prin lege.
Cheltuielile se efectuează în limita fondurilor constituite prin contul
Trezoreriei centrale.
"Serviciul încasări şi evidenţa veniturilor" urmăreşte ca încasarea
surselor de alimentare a fondurilor speciale să corespundă dispoziţiilor
legale prin care s-a reglementat constituirea fondurilor respective.
Contul 30.24 “Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale”. Din impozitul pe venit, încasat la
bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se alocă
lunar o cotă de 10% la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru echilibrarea
bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului pe baza criteriilor
stabilite prin legea bugetului de stat.
Această cotă de 10% la dispoziţia Consiliului Judeţean se defalcă de
către unităţile Trezoreriei Statului cu notă contabilă sau se virează cu ordin
de plată după caz în contul 30.24 “Disponibil din cote defalcate din
impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”. Acest cont are
funcţie contabilă de pasiv. Contul se creditează cu încasările din cote
defalcate pe baza ordinului de plată la trezoreria municipiului reşedinţă de
judeţ care primeşte suma.
Contul se debitează cu plăţile efectuate pentru echilibrarea bugetelor
comunelor, oraşelor, municipiilor şi a bugetului propriu, pe baza criteriilor
stabilite prin legea bugetului de stat. Sumele se alocă cu ordin de plată în
contul fiecărui buget local pe baza documentelor întocmite în acest scop de
autorităţile publice locale şi aprobate de organele în drept.
Soldul creditor al contului reflectă disponibilul din cote defalcate din
impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale existent în sold şi
neutilizat la finele perioadei.
D. Contabilitatea titlurilor şi a certificatelor de trezorerie

Fiecare trezorerie are obligaţia de a asigura consemnarea în
documente justificative a operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente
emisiunilor de certificate către populaţie şi să le înregistreze cronologic şi
sistematic în contabilitatea trezoreriei.
28
Operaţiunile care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei statului
sunt:
1) Încasări prin casieria proprie a sumelor subscrise de titulari pe
baza certificatelor de trezorerie puse în circulaţie;
2) Transformarea certificatelor de trezorerie către populaţie
neprezentate la scadenţă pentru răscumpărare, în certificate de
depozit, pe bază de documente întocmite în acest scop, plăţile
efectuate prin casieria proprie reprezentând răscumpărarea la
scadenţă a certificatelor de trezorerie şi a certificatelor de depozit
de la titularii care le-au cumpărat.
3) Plăţi de dobânzi aferente certificatelor de trezorerie pentru
populaţie răscumpărate la scadenţă, acoperite din cheltuielile
bugetului de stat, precum şi pentru certificatele de depozit
prezentate pentru răscumpărare, acoperite din bugetul trezoreriei
statului.
Conturile contabile în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi
plăţi aferente emisiunilor, certificatelor de trezorerie şi certificatelor de
depozit sunt următoarele:
Contul 41 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru
finanţarea deficitului bugetului de stat” este un cont de pasiv.
Contul 41 se creditează cu încasările efectuate prin casieria
trezoreriei reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie pe baza
“Situaţiei certificatelor de trezorerie vândute către populaţie”. Contul se
debitează cu sumele plătite pentru răscumpărare la scadenţa certificatului de
trezorerie şi a certificatelor de trezorerie rămase nerăscumpărate care se
transformă în certificate de depozit pe baza “Situaţiei certificatelor de
trezorerie răscumpărate de la populaţie şi a celor transformate în depozit”.
Soldul creditor evidenţiază certificatele de trezorerie de la populaţie
pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, neajunse la scadenţă la finele
perioadei. Contabilitatea analitică se desfăşoară pe conturi analitice deschise
pe emisiuni de certificate de trezorerie.
Contul 42 “Certificate de depozit” este un cont de pasiv.
Contul se creditează cu valoarea certificatelor de trezorerie devenite
prin nerăscumpărare la termen certificate de depozit şi se debitează cu
plăţile efectuate prin casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea
certificatului de depozit pe baza formularului “Situaţia certificatelor de
depozit răscumpărate de la populaţie”. Soldul creditor al contului
evidenţiază certificatele de depozit nerăscumpărate, existente în sold la
finele perioadei.
Contul 43 “Depozite ale agenţilor economici” evidenţiază
depozitele constituite la trezoreriile statului de agenţi economici, pentru care
se încheie convenţii cu unităţile de trezorerie la care au deschise conturile.
Contul 43 “Depozite ale agenţilor economici” este cont de pasiv care
se creditează pe bază de notă contabilă prin transferarea sumelor din
conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici în conturile de depozit.
Contul se debitează la restituirea depozitului şi virarea dobânzii cuvenite ce
se face în ziua lucrătoare imediat următoare scadenţei depozitului în contul
de disponibil. Soldul creditor al contului reprezintă depozitele constituite şi
neajunse la scadenţă la finele perioadei.
29
Contul 44 “Depozite ale instituţiilor publice” evidenţiază
depozitele constituite la trezoreriile statului de instituţiile publice în baza
convenţiei încheiate cu unităţile trezoreriei statului la care au deschise
conturile de disponibilităţi. Contul 44 “Depozite ale instituţiilor publice” are
funcţie contabilă de pasiv care se creditează în baza convenţiei încheiate
prin transferarea sumelor pe bază de notă contabilă, din conturile de
disponibilităţi ale instituţiilor publice în conturile de depozit. Contul se
debitează la scadenţă cu ocazia restituirii depozitului şi virarea dobânzii
cuvenite în contul de disponibil. Soldul creditor al contului reprezintă
depozitele constituite şi neajunse la scadenţă la finele perioadei.
E. Contabilitatea disponibilităţilor şi depozitelor

Conturile din clasa 5 „Disponibilităţi şi depozite” asigură evidenţa
disponibilităţilor băneşti ale instituţiilor publice, altele decât cele de la
buget, aflate în conturi la trezoreria statului.
Contul 50 “Disponibil al instituţiilor publice” este un cont de pasiv
care evidenţiază disponibilităţile băneşti aflate la dispoziţia instituţiilor
publice care au conturile deschise la trezorerie. Contul 50 “Disponibil al
instituţiilor publice” se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II. Sunt
conturi de pasiv care se creditează cu sumele depuse de instituţiile publice la
casieria trezoreriei cu sumele virate de agenţii economici la dispoziţia
ministerelor, primăriilor şi instituţiilor subordonate acestora. Conturile se
debitează cu sumele eliberate din cont pe seama instituţiilor publice în
vederea efectuării de plăţi în numerar şi prin virament. Soldul creditor
reflectă disponibilităţile existente în conturi la finele perioadei.
F. Contabilitatea decontărilor în sistem electronic al trezoreriei

statului
Sistemul Electronic de Plăţi contribuie la dezvoltarea sectorului
bancar atât prin fluidizarea sporită a plăţilor în sistem cât şi prin reducerea
perioadei de decontare şi a costului de procesare a plăţilor interbancare.
Acest sistem este menit să contribuie la eliminarea unor etape în dezvoltarea
sistemului naţional de plăţi şi la reducerea unora dintre decalajele care
despart România, în domeniul plăţilor interbancare, de ţările din Uniunea
Europeană.
Sistemul decontărilor trezoreriei statului cuprinde:
I. Decontări intertrezorerii. Cuprind operaţiuni de decontare între unităţile
operative ale trezoreriei statului din judeţe diferite, unităţi operative ale
trezoreriei statului în cadrul unui judeţ şi trezoreriile sectoarelor
municipiului Bucureşti, Direcţia trezorerie şi contabilitate publică a
municipiului Bucureşti sau Direcţiei Generală a Contabilităţii Publice; între
trezorerii ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau între acestea şi unităţi
ale trezoreriei statului din judeţe, Direcţia trezorerie şi contabilitate publică
a municipiului Bucureşti sau Direcţia Generală a Contabilităţii Publice.
II. Decontări intratrezorerii. Cuprind operaţiuni de decontare între unităţi
operative ale trezoreriei statului din cadrul aceluiaşi judeţ, între conturi
deschise la aceeaşi unitate a trezoreriei statului;
III. Decontări interbancare. Cuprind operaţiuni de decontare între unităţi
ale trezoreriei statului (inclusiv Direcţia Generală a Contabilităţii Publice) şi
30
unităţi bancare.
-Unităţile operative ale trezoreriei statului care au iniţiativa operaţiunii de
decontare sunt denumite Trezoreria A şi codificată TREZXXX.
-Unităţile operative ale trezoreriei statului care primesc contravaloarea
documentelor transferate de unităţi ale trezoreriei statului sunt denumite
Trezoreria B şi codificată TREZYYY.
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunile se face pe baza ordinelor
de plată pentru trezoreria statului sau a biletelor la ordin emise de către
instituţiile publice sau agenţii economici, prin care s-au dispus plăţi din
conturile acestora deschise la trezoreria statului. Documentele de plată pe
suport hârtie rămân la unitatea trezoreriei statului iniţiatoare.
Conturile cu ajutorul cărora se asigură înregistrarea în contabilitatea
trezoreriei statului a operaţiunilor de decontare sunt:
a) Contul sintetic 60 „Cont curent general al trezoreriei statului” cu
următoarele sintetice de gradul II:
60.01 „Cont curent general al trezoreriei statului-operaţiuni de
mare valoare”
60.02 „Cont curent general al trezoreriei statului-operaţiuni de
mică valoare”
b) Contul sintetic 61 „Cont corespondent al trezoreriei statului” cu
următoarele sintetice de gradul II:
61.01 „Cont corespondent al trezoreriei statului-decontări
interbancare de mare valoare”
interbancare de mică valoare”
intertrezorerii”
intratrezorerii”
c) Contul sintetic 62 „Decontări cu Banca Naţională a României din
operaţiuni iniţiate” are următoarele sintetice de gradul II:
62.01 „Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni
iniţiate-decontări interbancare de mare valoare”
62.02 „Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni
iniţiate-decontări interbancare de mică valoare”
d) 65 „Decontări în contul trezoreriei centrale-operaţiuni cu numerar”
e) 69 „Debitori”
Conturile 60 „Cont curent general al trezoreriei statului” şi contul 62
„Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate”
funcţionează numai în contabilitatea Direcţiei Generale a Contabilităţii
Publice din cadrul M.F.P.
Contul 69 „Debitori” este un cont de activ, care se debitează cu
minusul de numerar în casieria trezoreriei şi se creditează cu încasarea
sumelor reprezentând debite din minusuri de casă pe baza chitanţei.
Soldul debitor al contului evidenţiază minusul de casă neîncasat la
finele zilei.
G. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din activitatea de

trezorerie
31
Veniturile şi cheltuielile din activitatea de trezorerie sunt evidenţiate
în contabilitatea trezoreriilor teritoriale cât şi la nivel central în cadrul
Direcţiei Generale a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de Decontări în
Sectorul Public din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cu ajutorul
conturilor următoare:
Contul 70 „Veniturile bugetului trezoreriei statului” este un cont
de pasiv care se creditează cu dobânzile şi alte venituri încasate în contul
trezoreriei statului din plasamente financiare, precum şi comisioane pentru
serviciile prestate titularilor de cont. Contul se debitează la sfârşitul anului,
pentru închidere, cu soldul creditor din ultima balanţă de verificare, prin
creditul contului de excedent/deficit al bugetului trezoreriei statului. Soldul
contului este creditor în cursul anului iar la finele anului se soldează pentru
închidere.
Contul 71 „Cheltuielile bugetului trezoreriei statului” este un cont
cu funcţie contabilă de activ care se debitează cu alte cheltuieli specifice
trezoreriei cum sunt: dobânzile şi comisioanele plătite pentru împrumuturile
interne şi externe, pentru servicii efectuate în contul trezoreriei statului,
precum şi alte cheltuieli aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al
trezoreriei. Contul se creditează la finele anului, cu soldul debitor din
ultima balanţă de verificare prin debitul contului de excedent/deficit al
bugetului trezoreriei statului. Soldul contului este debitor şi evidenţiază
cheltuielile efectuate la finele perioadei, iar la sfârşitul anului contul se
soldează pentru închidere. Contabilitatea analitică a contului se desfăşoară
pe categorii de cheltuieli, potrivit clasificaţiei bugetare.
H. Contabilitatea excedentelor-deficitelor bugetare

Cu ajutorul conturilor din clasa 8 „Excedente/deficite”, se
evidenţiază rezultatele execuţiei bugetare la nivelul bugetului de stat, a
bugetului local, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor
fondurilor speciale 8.
Unităţile trezoreriei statului din cadrul administraţiilor finanţelor
publice ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, după finalizarea
operaţiunilor de regularizare cu bugetul de stat a transferurilor, subvenţiilor
sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, primite de
către bugetele locale, după caz, vor închide în contabilitatea proprie
conturile de venituri şi cheltuieli.
Contul 80 „Excedent/Deficit al bugetului de stat” evidenţiază la
sfârşitul anului bugetar excedentul sau deficitul bugetar. Este un cont de
pasiv care se creditează cu soldul creditor al contului 20 „Veniturile
bugetului de stat” din ultima balanţă de verificare. Contul se debitează cu
soldul debitor al contului 23 „Cheltuielile bugetului de stat” din ultima
balanţă.
Soldul contului 80 „Excedent/Deficit al bugetului de stat” înregistrat
la nivelul unităţilor trezoreriei statului din cadrul administraţiilor finanţelor
publice ale municipiilor, oraşelor şi comunelor se transferă pe bază de ordin
de plată pentru trezoreria statului (OPT) în/din contul 80 „Excedent/Deficit
al bugetului de stat” deschis pe numele Activităţii de trezorerie şi
8
Ordinul MFP nr. 1952/16.12.2005 – Norme metodologice privind încheirea execuţiei
bugetare a anului 2005.
32
contabilitate publică Judeţeană la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ,
prin intermediul contului 61.04 „Cont corespondent al trezoreriei statului –
decontări intratrezorerii”. Operaţiunile de transfer a rezultatului execuţiei de
casă a bugetului de stat nu se efectuează prin intermediul sistemului
electronic de plăţi.
Unităţile trezoreriei statului iniţiatoare din cadrul
administraţiilor finanţelor publice ale municipiilor, oraşelor şi comunelor,
după efectuarea operaţiunilor în contabilitatea proprie transmit un exemplar
din ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPT) la Activitatea de
trezorerie şi contabilitate publică Judeţeană care, după înregistrarea în
contabilitatea proprie a operaţiunilor de decontări transmite o copie a
ordinului de plată pentru trezoreria statului (OPT) la unitatea trezoreriei
statului a municipiului reşedinţă de judeţ beneficiară care înregistrează
operaţiunea în contabilitatea proprie.
Activitatea de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană
transferă, cu ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT) prin intermediul
contului 61.03 „Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări
intertrezorerii” rezultatul execuţiei bugetului de stat din contul 80
„Excedent/Deficit al bugetului de stat” deschis la unităţile trezoreriei
statului ale municipiilor reşedinţă de judeţ în/din contul 65.01.01 „Decontări
în contul trezoreriei centrale – operaţiuni proprii” deschis la nivelul M.F.P.
În contabilitatea Direcţiei Generale a Contabilităţii Publice şi a
Sistemului de Decontări în Sectorul Public – Serviciul decontări
intertrezorerii şi relaţii cu sistemul interbancar de plăţi, la înregistrarea
ordinelor de plată se vor efectua înregistrările contabile potrivit formulelor:
Contul 81 „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor sociale de
stat” este un cont de pasiv care se creditează cu soldul creditor al contului
22 „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” din ultima balanţă de
verificare. Contul se debitează cu soldul debitor al contului 25 „Cheltuielile
bugetului asigurărilor sociale de stat” din ultima balanţă de verificare.
Soldul contului reflectă excedentul sau deficitul bugetului asigurărilor
sociale de stat în contabilitatea trezoreriei statului.
Contul 82 „Excedent” este un cont de pasiv care evidenţiază
rezultatul execuţiei curente a bugetelor locale, care se creditează prin debitul
contului 21 „Veniturile bugetelor locale” cu soldul creditor din ultima
balanţă de verificare.
Contul se debitează prin creditul contului 24 „Cheltuielile bugetelor
locale” cu soldul debitor al contului de cheltuieli din ultima balanţă de
verificare pentru închiderea exerciţiului bugetar.
Soldul contului poate fi creditor sau debitor, după cum veniturile
sunt mai mari sau mai mici decât cheltuielile bugetului local.
Contul 85 „Excedent/Deficit al bugetului trezoreriei statului” este
un cont de pasiv care se creditează cu soldul creditor al contului 70
„Veniturile bugetului trezoreriei statului” din ultima balanţă de verificare.
Contul 85 se debitează cu soldul debitor al contului 71 „Cheltuielile
bugetului trezoreriei statului” din ultima balanţă de verificare. Soldul
contului 85 „Excedent/Deficit al bugetului trezoreriei statului” reflectă
excedentul sau deficitul trezoreriei statului din cadrul administraţiilor
finanţelor publice ale municipiilor, oraşelor sau comunelor, care se transferă
33
pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT) în/din contul 85
„Excedent/Deficit al bugetului trezoreriei statului” deschis pe numele
Activităţii de trezorerie şi contabilitate publică Judeţeană la trezoreria
municipiului reşedinţă de judeţ prin intermediul contului 61.04 „Cont
corespondent al trezoreriei statului – decontări intratrezorerii”.
Activităţile de trezorerie şi contabilitate publică Judeţene, a
municipiului Bucureşti, transferă, cu ordin de plată pentru trezoreria statului
(OPT), prin intermediul contului 61.03 „Cont corespondent al trezoreriei
statului – decontări intertrezorerii” rezultatul execuţiei bugetului trezoreriei
statului din contul 85 „Excedent/deficit al bugetului trezoreriei statului”
în/din contul 65.01.01 „Decontări în contul trezoreriei centrale – operaţiuni
proprii”, deschis la nivelul Ministerului Finanţelor Publice.
Contul 86 „Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor pentru
şomaj” este un cont de pasiv care se creditează cu soldul creditor al contului
28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” din ultima balanţă de
verificare pentru închiderea exerciţiului bugetar. Contul se debitează prin
creditul contului 29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj” cu
soldul debitor al contului de cheltuieli pentru închiderea exerciţiului bugetar.
Soldul contului poate fi creditor şi reflectă excedentul bugetului
asigurărilor pentru şomaj şi poate fi debitor când reflectă deficitul bugetului
asigurărilor pentru şomaj.
Contul 87 „Excedent/Deficit al bugetului Fondului Naţional unic
de asigurări sociale de sănătate” este un cont de pasiv care se creditează
prin debitul contului 26 „Veniturile bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate” cu soldul creditor al contului din ultima
balanţă de verificare pentru închiderea exerciţiului bugetar. Contul se
debitează prin creditul contului 27 „Cheltuielile bugetului Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate” cu soldul debitor al contului de
cheltuieli pentru închiderea exerciţiului bugetar. Soldul contului reflectă
excedentul sau deficitul bugetului Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate la sfârşitul anului.
I. Contabilitatea conturilor în afara bilanţului

În contabilitatea Trezoreriei statului, conturile în afara bilanţului sunt
reflectate în clasa 9 „Conturi în afara bilanţului” care funcţionează în
partidă simplă ceea ce presupune că înregistrările se fac fie în debitul, fie
în creditul contului fără folosirea de conturi corespondente şi evidenţiază
creditele deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi
din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurărilor sociale de
stat, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
pentru bugetul trezoreriei statului şi pentru bugetul asigurărilor pentru
şomaj. Conturile cuprinse în planul de conturi asigură înregistrarea
operaţiunilor efectuate atât la nivelul trezoreriilor operative cât şi la nivelul
Trezoreriei centrale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Contul 01 „Credite deschise şi repartizate pe seama
ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat” este un cont de
activ care funcţionează în partidă simplă, ţine evidenţa creditelor deschise şi
repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat de
Ministerul Finanţelor Publice şi ordonatorii principali de credite după caz pe
34
baza Cererii de deschidere a creditelor bugetare sau a Dispoziţiilor
bugetare de repartizate, după caz. Contul se debitează cu prevederile
trimestriale de credite pe capitole şi subcapitole de cheltuieli conform
clasificaţiei bugetare şi se creditează cu creditele bugetare repartizate pe
seama instituţiilor din subordine aflate în judeţ.
Soldul debitor reflectă creditele bugetare actualizate în limita cărora
se mai pot efectua plăţi la finele perioadei.
Creditul bugetar reprezintă suma aprobată prin buget, reprezentând
limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului
bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar
şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot
angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.
Deschiderea de credite bugetare reprezintă aprobarea comunicată
ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin
trezoreria statului în limita căreia se pot efectua plăţi de casă din bugetele
respective.
Prin legea bugetară anuală de aprobare a bugetului public naţional se
aprobă creditele bugetare ca limită maximă pentru cheltuielile fiecărui
exerciţiu bugetar, pentru autorităţi publice, apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, acţiuni social-culturale-învăţământ, sănătate, cultură,
religie, asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, acţiuni
economice, precum şi alte acţiuni care se finanţează de la bugetul de stat.
Evidenţa analitică a contului 01 „Credite deschise şi repartizate
pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat” privind
deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor bugetare se ţine pe conturi
analitice deschise la trezoreria statului pe fiecare ordonator principal sau
secundar de credite, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de
cheltuieli.
În cazul în care în cursul execuţiei apar situaţii când creditele
bugetare deschise trebuie retrase parţial sau în totalitate, această operaţiune
se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau
terţiar, astfel:
a) Ordonatorul principal de credite întocmeşte „Dispoziţia bugetară
pentru retragerea creditelor deschise” pe care o prezintă Direcţiei Generale a
Contabilităţii Publice şi a Sistemului de Decontări în Sectorul Public din
Ministerul Finanţelor Publice care o înregistrează şi o transmite către
trezoreriile judeţene teritoriale, până la trezoreria operativă la care instituţia
publică îşi are deschis contul de credite bugetare;
b) Trezoreria la care instituţia publică îşi are deschis contul de credite, la
primirea „Dispoziţiei bugetare de retragere”, verifică existenţa
disponibilităţilor de credite şi înregistrează reducerea creditelor deschise cu
suma înscrisă în document;
c) Ordonatorul principal de credite va comunica din timp, prin telex sau
adresă unităţilor din subordine suma creditelor care se blochează din
creditele deschise, până la transmiterea „Dispoziţiilor bugetare de
retragere”.
Cu creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite
finanţaţi din bugetul de stat se majorează fondul de rezervă bugetară la
dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat.
35
Contul 02 „Credite deschise şi repartizate pe seama
ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale” este un cont de activ care
funcţionează în partidă simplă, ţine evidenţa creditelor bugetare deschise şi
repartizate de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale – primarii
sau preşedinţii consiliilor judeţene, pe baza documentelor justificative,
întocmite lunar, respectiv comunicarea de deschidere a creditelor şi
dispoziţii bugetare de repartizate. Contul se debitează cu prevederile
lunare de credite bugetare deschise şi repartizate de ordonatorii principali de
credite pe capitole şi categorii de cheltuieli conform clasificaţiei bugetare şi
Se creditează cu repartizarea creditelor bugetare la ordonatorii ierarhic
inferiori respectiv cu retragerile de credite deschise. Soldul debitor reflectă
creditele lunare actualizate în limita cărora se mai pot efectua plăţi la finele
zilei.
Evidenţa analitică a contului 02 „Credite deschise şi repartizate pe
seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale” privind deschiderea,
repartizarea şi retragerea creditelor bugetare locale se ţine pe conturi analitice
deschise pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare instituţie
publică locală, pe capitole şi categorii de cheltuieli.
Din creditele bugetare deschise, ordonatorul principal de credite
repartizează prin „Dispoziţie bugetară” credite bugetare instituţiilor publice
subordonate ai căror conducători îndeplinesc atributele ordonatorilor secundari şi
terţiari de credite.
Repartizarea creditelor se face pe baza documentului „Dispoziţie
bugetară” care se întocmeşte pe capitole şi categorii de cheltuieli, document care
se prezintă împreună cu „Comunicarea de deschidere a creditelor”.
Dispoziţiile bugetare se înregistrează în contul din afara bilanţului 02
„Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din
bugetele locale” - analitic pe fiecare instituţie publică subordonată, diminuându-
se în acelaşi timp soldul contului de credite deschis pe seama Consiliului judeţean
sau a Primăriei.
Contul 03 „Credite deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor
sociale de stat” este un cont de activ ce funcţionează în partidă simplă şi ţine
evidenţa creditelor bugetare deschise şi repartizate lunar de Casa Naţională de
Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale din bugetul asigurărilor sociale de
stat, ce urmează a se efectua în luna respectivă pe baza documentelor justificative
– Cerere de deschidere a creditelor bugetare şi Dispoziţie bugetară de
repartizare.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este administrat de Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale care se aprobă anual de către Parlament odată
cu bugetul de stat.
Cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului asigurărilor
sociale de stat şi se execută de subordonatorii de credite din sistemul
asigurărilor sociale de stat.
Astfel Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este ordonatorul
principal de credite şi prin delegare calitatea de ordonator principal de credite al
bugetului asigurărilor sociale de stat este conducătorul executiv al Casei
Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale iar calitatea de
ordonator principal de credite al bugetului asigurărilor pentru şomaj este
conducătorul executiv al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
36
Muncă, iar pentru bugetul asigurărilor sociale de sănătate este conducătorul
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
În vederea efectuării cheltuielilor bugetare, ordonatorii principali de
credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru
şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate solicită
lunar la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 25 a lunii curente pentru
luna următoare deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli cu
defalcare pe titluri, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru activitatea
instituţiilor subordonate, pe baza „Cererii pentru deschidere de credite
bugetare” şi a Dispoziţiilor bugetare de repartizare.
După analiză şi verificare, documentele se înregistrează în contabilitatea
Trezoreriei statului a creditelor bugetare deschise şi repartizate în contul 03
„Credite deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat” care se
deschide pe numele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări
Sociale şi instituţiile publice din subordine.
Contul 03 „Credite deschise şi repartizate din Bugetul Asigurărilor
Sociale de stat” se debitează cu prevederile lunare de credite bugetare pe
capitole şi titluri de cheltuieli conform clasificaţiei bugetare şi se creditează
cu repartizarea creditelor bugetare la instituţiile subordonate. Soldul debitor
reflectă creditele bugetare actualizate în limita cărora se mai pot efectua
plăţi la finele zilei. Evidenţa analitică a contului 03 se conduce pe ordonatori
secundari şi terţiari de credite pe capitole şi titluri de cheltuieli.
Contul 05 „Credite deschise şi repartizate din bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate” este un cont de activ ce
funcţionează în partidă simplă şi ţine evidenţa creditelor bugetare deschise şi
repartizate lunar de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Deschiderea şi
repartizarea creditelor bugetare pentru cheltuielile aprobate în bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează în
limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate în buget.
În scopul deschiderii creditelor bugetare Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate întocmeşte „Cererea de deschidere a creditelor bugetare” pe
care o prezintă Ministerului Finanţelor Publice la Direcţia Generală a
Contabilităţii Publice şi a Sistemului de Decontări în Sectorul Public până la
data de 25 ale fiecărei luni pentru creditele bugetare aferente lunii
următoare.
După analiză şi verificare, operaţiunea privind deschiderea creditelor
bugetare este înregistrată în contabilitatea trezoreriei în contul 05 „Credite
deschise şi repartizate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate” deschis pe numele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi
al instituţiilor publice din subordine.
Contul 05 „Credite deschise şi repartizate din Bugetul fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate” se debitează cu prevederile
lunare de credite bugetare pe capitole şi titluri de cheltuieli conform
clasificaţiei bugetare şi se creditează cu repartizarea creditelor bugetare la
instituţiile subordonate.
Soldul debitor reflectă creditele bugetare actualizate în limita cărora
se mai pot efectua plăţi la finele zilei. Evidenţa analitică a contului se
conduce pe ordonatori secundari şi terţiari de credite pe capitole şi titluri de
37
cheltuieli.
Contul 08 „Credite deschise şi repartizate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj” este un cont de activ care funcţionează în
partidă simplă şi ţine evidenţa creditelor bugetare deschise şi repartizate
lunar de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă şi unităţile din subordinea acestora pot efectua cheltuieli în limita
aprobată prin buget şi a creditelor bugetare deschise, potrivit destinaţiilor
aprobate în acest buget.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pe baza
bugetului asigurărilor pentru şomaj stabileşte lunar necesarul de cheltuieli
în structura aprobată ce urmează a se efectua de la buget în luna pentru care
se solicită deschiderea de credite până la 25 ale lunii curente pentru luna
următoare şi întocmeşte „Cererea de deschidere a creditelor bugetare” pe
care o prezintă Direcţiei Generale a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de
Decontări în Sectorul Public din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă întocmeşte şi
prezintă Trezoreriei centrale „Dispoziţia bugetară pentru repartizarea
creditelor” către instituţiile subordonate. După analiză şi verificare,
documentele se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei statului cu
creditele bugetare deschise şi repartizate în contul 08 „Credite deschise şi
repartizate din bugetul asigurărilor pentru şomaj” deschis pe numele
Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi al instituţiilor
publice din subordine.
Contul 08 „Credite deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor
pentru şomaj” se debitează cu prevederile lunare de credite bugetare pe
capitole şi titluri de cheltuieli conform clasificaţiei bugetare şi se creditează
cu repartizarea creditelor bugetare la instituţiile subordonate. Soldul debitor
reflectă creditele bugetare actualizate în limita cărora se mai pot efectua
plăţi la finele zilei. Evidenţa analitică a contului se conduce pe ordonatori
secundari şi terţiari de credite pe capitole şi titluri de cheltuieli.
Contul 04 „Garanţii bugetare acordate instituţiilor publice” este un
cont în afara bilanţului de activ care funcţionează în partidă simplă şi ţine
evidenţa garanţiilor bugetare acordate instituţiilor publice de către Trezoreria
statului. Solicitarea garanţiei bugetare se face pe baza „Cererii privind garanţia
bugetară” înaintată la Trezoreria statului la care instituţia publică este arondată
pentru garantarea la timp a obligaţiilor rezultate din contractele pentru
împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice locale prin titluri
de valoare şi împrumuturi de la bănci sau de la alte instituţii de credit.
Cererea privind garanţia bugetară este analizată şi verificată din
punctul de vedere al conţinutului solicitat de compartimentul „verificarea şi
decontarea cheltuielilor instituţiilor publice” după care întocmeşte
„Garanţia bugetară” care se evidenţiază în contul 04 „Garanţii bugetare
acordate instituţiilor publice” pe numele instituţiei solicitante. Contul se
debitează cu garanţiile bugetare solicitate de instituţiile publice şi se
creditează cu plăţile care au fost garantate sau cu retragerea garanţiei. Soldul
debitor reflectă garanţia în limita căreia se mai pot efectua plăţi la finele
perioadei.
Contul 06 „Credite deschise din bugetul trezoreriei statului” este
38
un cont în afara bilanţului de activ ce funcţionează în partidă simplă şi ţine
evidenţa creditelor deschise sau repartizate din bugetul trezoreriei statului de
către Ministerul Finanţelor Publice pentru Activitatea de Trezorerie şi
Contabilitate Publică judeţeană şi unităţile teritoriale de trezorerie şi
contabilitate publică în limita cărora trezoreriile statului pot efectua plăţi.
Direcţia Generală a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de Decontări în
Sectorul Public, elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli al trezoreriei
statului şi comunică Activităţii de Trezorerie şi Contabilitate Publică
judeţene, veniturile şi cheltuielile care se realizează prin unităţile trezoreriei
statului.
Din bugetul trezoreriei statului se efectuează plăţi reprezentând:
-dobânzi la depozitele şi disponibilităţile păstrate în contul trezoreriei
statului;
-comisioane şi alte cheltuieli de funcţionare ale trezoreriei, precum şi
-cheltuieli de capital ale trezoreriei statului.
Contul 06 „Credite deschise din bugetul trezoreriei statului” se
debitează cu creditele bugetare deschise sau repartizate pe capitole şi
subcapitole de cheltuieli conform clasificaţiei bugetare şi se creditează cu
repartizarea creditelor bugetare la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate
Publică judeţeană şi unităţile teritoriale de trezorerie. Soldul debitor reflectă
creditele bugetare actualizate în limita cărora se mai pot efectua plăţi la
finele zilei. Evidenţa analitică a contului 06 se deschide pe fiecare trezorerie
operativă a unui cont analitic pe capitole şi subcapitole de cheltuieli.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. Se înregistrează „Cererea de deschidere a creditelor bugetare” din bugetul de stat
în sumă de 200.000 lei.
01 200.000
„Credite deschise şi
repartizate pe seama
ordonatorilor de credite
finanţaţi din bugetul de stat”
2. Se înregistrează deschiderea creditelor bugetare din bugetul local pe baza

„Comunicării de deschidere a creditelor bugetare” în sumă de 100.000 lei.
02 100.000
repartizate pe seama
ordonatorilor de credite
finanţaţi din bugetele
locale”
3. Se înregistrează deschiderea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale

de stat pe baza Cererii de deschidere a creditelor bugetare în sumă de 150.000 lei
de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
03 150.000
repartizate din bugetul
asigurărilor sociale de stat”
39
4. Se înregistrează deschiderea creditelor bugetare din bugetul Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate pe baza „Cererii de deschidere a creditelor
bugetare” în sumă de 160.000 lei.
05 160.000
Fondului naţional unic de
asigurări sociale de
sănătate”
5. Se înregistrează deschiderea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor pentru

şomaj pe baza „Cererii de deschidere a creditelor bugetare” în sumă de 35.000 lei.
08 150.000
asigurărilor pentru şomaj”
6. Se încasează în numerar prin casieria trezoreriei pe baza foii de vărsământ cu

chitanţă de la agenţii economici impozitul pe profit în sumă de 120.000 lei.
10 = 20 120.000
„Casa” „Veniturile bugetului de
stat”
7. Se încasează în numerar prin casieria trezoreriei de la contribuabili impozitul pe

clădiri şi terenuri în sumă de 88.000 lei.
10 = 21 88.000
„Casa” „Veniturile bugetelor
locale”
8. Se încasează în numerar prin casieria trezoreriei de la agenţii economici privaţi

contribuţia la asigurările sociale în sumă de 25.000 lei.
10 = 22 25.000
„Casa” „Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de
stat”
9. Se înregistrează prin Ordin de plată venituri la Fondul naţional unic de asigurări

sociale de sănătate în contul deschis la Trezoreria Timişoara în sumă de 21.000 lei
pentru Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
61 = 26 21.000
„Cont corespondent al „Veniturile Fondului
trezoreriei statului” naţional unic de asigurări
sociale de sănătate”
10. Se înregistrează prin Ordin de plată venituri la fondul asigurărilor pentru şomaj
în sumă de 10.000 lei în contul deschis la Trezoreria Timişoara pentru Agenţia
Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş.
61 = 28 10.000
„Cont corespondent al „Veniturile bugetului
trezoreriei statului” asigurărilor pentru
şomaj”
11. Se înregistrează la Trezoreria Municipiului Timişoara suma de 15.000 lei

primită de la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică Judeţeană Timiş în
40
numerar pentru completarea necesarului de lichidităţi în vederea efectuării de plăţi.
10 = 61 15.000
„Casa” „Cont corespondent al
trezoreriei statului”
12. Se înregistrează sumele restituite în numerar agenţilor economici, instituţiilor

publice şi contribuabililor persoane fizice reprezentând impozite şi taxe încasate
necuvenit astfel:
-la bugetul de stat ... 5.000 lei
-la bugetele locale ... 2.000 lei
-la bugetul asigurărilor sociale de stat ... 1.500 lei
-la bugetul asigurărilor pentru şomaj ... 1.000 lei
-la bugetul asigurărilor pentru sănătate ... 500 lei.
% = 10 10.000
20 „Casa” 5.000
„Veniturile bugetului de
stat”
21 2.000
„Veniturile bugetelor
locale”
22 1.500
„Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat”
28
„Veniturile bugetului 1.000
asigurărilor pentru şomaj”
26
„Veniturile Fondului 500
naţional unic de asigurări
13. Se înregistrează virarea sumei de 2.200 lei trezoreriei de către instituţiile publice
finanţate din bugetul de stat reprezentând impozit pe terenuri şi clădiri.
23 = 21 2.200
„Cheltuielile bugetului de „Veniturile bugetelor
stat” locale”
14. Se închide la sfârşitul anului contul 20 „Veniturile bugetului de stat” cu soldul

creditor care se va determina pentru închiderea exerciţiului bugetar.
20 = 80 110.000
„Veniturile bugetului de „Excedent/deficit al
stat” bugetului de stat”
15. Se virează suma de 21.000 lei la bugetul statului de către agenţii economici care au
cont deschis la Trezoreria Timişoara.
50.69 = 20 21.000
„Disponibil al agenţilor „Veniturile bugetului de
economici” stat”
16. Se înregistrează dispoziţia de plată primită de trezoreria locală de la Direcţia

de trezorerie judeţeană reprezentând impozite şi taxe virate în contul
trezoreriei de către agenţii economici ce au conturile deschise la băncile
comerciale în sumă de 210.000 lei şi cuvenite bugetului de stat.
41
61 = 21 210.000
„Cont corespondent al „Veniturile bugetelor
trezoreriei” locale”
17. Se înregistrează sumele restituite prin virament către agenţii economici din
impozite şi taxe virate şi necuvenite bugetului de stat în sumă de 250 lei şi
bugetului local în sumă de 450 lei.
% = 61 210.000
20 „Cont corespondent al
„Veniturile bugetului de trezoreriei”
stat”
21
locale”
18. Se înregistrează dispoziţia de plată tip CAS cu sumele încasate în contul

corespondent al trezoreriei reprezentând venituri BASS în sumă de 1.680 lei
25 = 61 1.680
„Cheltuielile bugetului „Cont corespondent al
asigurărilor sociale de trezoreriei”
stat”
19. Se înregistrează sumele restituite prin virament agenţilor economici şi

instituţiilor publice din CAS virat şi necuvenit şi care nu poate fi compensat cu
sumele datorate pe perioada viitoare de gestiune de 1.450 lei.
22 = 61 1.450
„Veniturile bugetului „Cont corespondent al
stat”
20. Se înregistrează chetuielile bugetului de stat privind plăţi dispuse din contul
de cheltuieli de instituţiile publice reprezentând impozite, taxe, CAS, cuvenite
bugetului de stat: 200.000 lei, bugetelor locale: 100.000 lei, BASS: 30.500 lei,
bugetului fondului asigurărilor pentru şomaj:11.000 lei şi bugetului fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate: 15.000 lei
23 = % 365.500
„Cheltuielile bugetului de 20 200.000
stat” „Veniturile bugetului de
stat”
21 100.000
locale”
22 30.500
stat”
28 11.000
fondurilor asigurărilor
pentru şomaj”
26 15.000
„Veniturile fondului
42
naţional unic de asigurări
21. Se înregistrează plăţile dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din
bugetul de stat pentru achitarea obligaţiilor către furnizori în sumă de 520 lei.
23 = 61 1.450
„Cheltuielile bugetului de „Cont corespondent al
stat” trezoreriei”
22. Se înregistrează ridicarea de numerar din casieria trezoreriei în vederea

achitării salariilor de către o instituţie de subordonare locală de 260 lei.
24 = 10 260
„Cheltuielile bugetelor „Casa”
locale”
23. Se înregistrează plăţile dispuse din contul de cheltuieli de către

ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul local pentru virarea de impozite pe
terenuri şi mijloace de trasport de 42.500 lei, impozite cuvenite bugetului de stat
de 21.000 lei, CAS de 34.850 lei.
24 = % 98.350
„Cheltuielile bugetelor 20 21.000
locale” „Veniturile bugetului de
stat”
21 42.500
locale”
22 34.850
stat”
24. Se înregistrează plăţi dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul

local în contul furnizorilor de 100 lei reprezentând contravaloarea unor lucrări de
executat.
24 = 50.69 100
„Cheltuielile bugetelor „Disponibil al agenţilor
locale” economici”
25. Se înregistrează sumele eliberate din contul de cheltuieli al instituţiilor publice

de asgurări sociale în vederea achitării prin casieria proprie a sumei de 340 lei.
25 = 10 340
„Cheltuielile bugetului „Casa”
stat”
26. Se înregistrează partea din contribuţia la asigurările sociale utilizată de

agenţii economici pentru plata ajutoarelor materiale la locul de muncă în sumă de
260 lei.
25 = 22 260
„Cheltuielile bugetului „Veniturile bugetului
asigurărilor sociale de asigurărilor sociale de
stat” stat”
27. Se înregistrează plăţile dispuse din contul de cheltuieli al ordonatorilor de

credite privind cheltuielile de asigurări sociale în sumă de 400 lei.
43
25 = 61 400
„Cheltuielile bugetului „Cont corespondent al
stat”
28. Se înregistrează sumele restituite de instituţiile de asigurări sociale ca

rămase nefolosite din cele ridicate iniţial de 2.600 lei.
61 = 25 2.600
„Cont corespondent al „Cheltuielile bugetului
trezoreriei” asigurărilor sociale de
stat”
29. La sfârşitul anului se înregistrează închiderea contului de cheltuieli al

BASS cu soldul debitor pentru închiderea exerciţiului bugetar.
81 = 25 14.000
„Excedent/deficit al „Cheltuielile bugetului
bugetului asigurărilor asigurărilor sociale de
sociale de stat” stat”
30. Se înregistrează venituri extrabugetare în numerar de 18.000 lei ce

provin din consultaţii şi servicii medicale depuse la caseria trezoreriei de către
Spitalul Muncipal.
10 = 50.03 18.000
„Casa” „Disponibil din venituri
proprii ale ministerelor şi
instituţiilor subordonate”
31. Se înregistrează veniturile extrabugetare a instituţiei de subordonare locală

de 6.500 lei ce provin din prestări de servicii efectuate de aceasta şi depuse la
caseria trezoreriei.
10 = 50.04 6.500
„Casa” „Disponibil din mijloace
extrabugetare ale
instituţiilor de subordonare
locală”
32. Se înregistrează sumele eliberate din cont din veniturile extrabugetare ale
ministerelor şi instituţiilor subordonate în sumă de 9.000 lei şi ale instituţiei de
subordonare locală de 3.000 lei în vederea efectuării de plăţi.
% = 61 12.000
50.03 „Cont corespondent al 9.000
„Disponibil din venituri trezoreriei”
proprii ale ministerelor şi
instituţiilor subordonate”
50.04
„Disponibil din mijloace 3.000
extrabugetare ale
instituţiilor de
subordonare locală”
33. Se înregistrează achitarea cheltuielilor din sumele de mandat ale
44
instituţiilor de subordonare locală de 28.000 lei furnizorilor pentru
aprovizionarea cu materiale.
50.06 = 61 28.000
„Disponibil pentru sume „Cont corespondent al
de mandat şi sume în trezoreriei”
depozit ale instituţiilor de
subordonare locală”
34. Se înregistrează sumele primite drept donaţie de la agenţii economici de

25.000 lei prin virament şi de 12.500 lei în numerar depus la caseria trezoreriei.
% = 50.07 37.500
61 „Disponibil din donaţii şi 12.500
„Cont corespondent al sponsorizări”
trezoreriei”
10 25.000
„Casa”
35. Se înregistrează plăţile din donaţii către unităţile prestatoare de servicii prin
virament de 10.000 lei şi din caserie de 1.000 lei.
50.07 = % 11.000
„Disponibil din donaţii şi 61 10.000
sponsorizări” „Cont corespondent al
trezoreriei”
10 1.000
„Casa”
36. O persoană fizică subscrie la cumpărarea unui certificat de trezorerie cu valoarea

nominală de 1000 lei cu termen de răscumpărare de 90 de zile şi cu o dobândă de 15% pe
an, pe bază de numerar, de la Trezoreria Timişoara.
10 = 41 1.000
„Casa” „Certificate de trezorerie
de la populaţie pentru
finanţarea deficitului
bugetului de stat”
37. Se răscumpără la scadenţă în numerar certificatul de trezorerie la valoarea nominală

de la persoana fizică şi se înregistrează dobânda cuvenită acesteia.
41 = 10 1.000
„Certificate de trezorerie „Casa”
de la populaţie pentru
finanţarea deficitului
bugetului de stat”
23 10 37,5
„Cheltuielile bugetului de „Casa”
stat”
1. Explicaţi cadrul general de organizare a contabilităţii trezoreriei statului.
2. Specificaţi şi explicaţi formularele utilizate pentru asigurarea sistemului
de contabilitate a trezoreriei publice.
4. Specificaţi caracteristicile sistemului contabilităţii pe baza execuţiei de
casă având ca speţă trezoreria publică a statului.
5. Să se înregistreze în contabilitatea cronologică şi sistematică următoarele
45
operaţii:
- Se înregistrează extrasul de cont al Trezoreriei Timişoara cu încasarea
sumei de 21.000 lei reprezentând impozite cuvenite bugetului de stat de la
agenţii economici care au cont deschis la Trezoreria Timişoara.
sumei de 180.000 lei reprezentând contribuţia la asigurări sociale virată de
agenţii economici care au conturile deschise la băncile comerciale.
sumei de 60.000 lei reprezentând contribuţia angajatorilor şi asiguraţilor la
asigurările de sănătate.
sumei de 50.000 lei reprezentând contribuţia angajatorilor şi asiguraţilor la
asigurările pentru şomaj.
- Se înregistrează extrasul de cont al Trezoreriei Timişoara cu sumele
restituite prin virament către agenţii economici din impozite, taxe şi
contribuţii virate şi necuvenite bugetului de stat 250 lei, bugetului local 450
lei, bugetului asigurărilor sociale 300 lei, bugetului asigurărilor pentru
şomaj 150 lei, bugetului asigurărilor de sănătate 350 lei.
- Se înregistrează Jurnalul de înregistrări nr. 4 cu cheltuielile bugetului de
stat privind plăţile dispuse din contul de cheltuieli de instituţiile publice,
reprezentând impozite, taxe şi contribuţii, cuvenite bugetului de stat 200.000
lei, bugetelor locale 100.000 lei, bugetului asigurărilor sociale de stat 20.000
lei, bugetului asigurărilor de sănătate 15.000 lei şi bugetului asigurărilor
pentru şomaj 9.000 lei.
- Se înregistrează la sfârşitul anului închiderea conturilor de venituri şi
cheltuieli pentru închiderea exerciţiului bugetar.

Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată (M.O. nr. 48/14.01.2005)
- H.G.R. nr. 78/1992 privind organizarea şi funcţionarea trezoreriei
finanţelor publice (M.O. nr. 30/1992)
- Ordinul M.F. nr. 1023/1992, cu Norme metodologice privind organizarea
şi funcţionarea trezoreriilor finanţelor publice, cu modificările şi
completările ulterioare
- O.U.G. nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin
trezoreria statului (M.O. nr. 824/14.11.2002)
- O.U.G. nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare prin Legea 108/2004 (M.O. nr. 431/19.06.2003).
46
TEMA III. CONTABILITATEA CREDITELOR
BUGETARE ŞI A CONTURILOR ÎN AFARA
BILANŢULUI
CONŢINUT
3.1. Contabilitatea creditelor bugetare

3.2. Contabilitatea angajamentelor bugetare şi legale
3.3. Alte conturi în afara bilanţului
REZUMAT
Creditele bugetare reprezintă sume aprobate prin buget,

reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi
în cursul anului bugetar. Deschiderea acestora este considerată prima fază
a execuţiei cheltuielilor publice de către instituţiile publice.
Instituţiile publice au obligaţia să organizeze evidenţa, actualizarea
şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale în cadrul compartimentului
de contabilitate în scopul furnizării de informaţii în orice moment şi pentru
fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exerciţiul bugetar curent cu
privire la creditele bugetare consumate prin angajare şi prin comparaţie se
determină creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.
Pe lângă conturile utilizate pentru evidenţierea creditelor bugetare
şi angajamentelor bugetare şi legale, se mai regăsesc şi conturi care
evidenţiază bunuri materiale, creanţe şi garanţii etc., aflate temporar la
dispoziţia instituţiei publice.
OBIECTIVE
Cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor privind:

- creditele bugetare şi rolul acestora în contabilitatea instituţiilor publice,
precum şi evidenţierea operaţiunilor legate de alocarea şi retragerea acestora
la ordonatorii principali, secundari şi terţiari de credite;
- organizarea, evidenţa, actualizarea şi raportarea angajamentelor bugetare
şi legale în cadrul instituţiilor publice;
- evidenţierea şi rolul conturilor în afara bilanţului care evidenţiază bunuri
materiale, creanţe şi garanţii etc., aflate temporar la dispoziţia instituţiei
publice.
3.1. CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE
Deschiderea de credite bugetare este considerată prima fază a

execuţiei cheltuielilor publice de către instituţiile publice în care un rol
determinant îl au creditele bugetare, care prezintă următoarele caracteristici:
nu sunt rambursabile, nu sunt purtătoare de dobândă – finanţările din buget
sunt definitive şi gratuite.
Creditele bugetare constituie sume aprobate prin buget,
reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în
cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului
47
bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv
se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.
Creditele bugetare reprezintă în acelaşi timp un mijloc de
“protejare” a disponibilităţilor bugetului. Un credit bugetar aprobat şi
nedeschis conduce la imposibilitatea de a se efectua cheltuieli în
conformitate cu reglementările legale în viguare.
Tehnica deschiderii de credite bugetare începe cu întocmirea de către
ordonatorii principali de credite a “Cererii de deschidere a creditelor
bugetare” în trei exemplare, pentru fiecare capitol sau subcapitol de
cheltuieli, potrivit clasificaţiei economice, pe care o înaintează la “Direcţia
Generală a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de Decontări în Sectorul
Public” din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Cererea pentru
deschiderea de credite este însoţită de următoarele documente:
a) notă justificativă pentru deschiderea de credite;
b) situaţia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispoziţiilor
pentru repartizarea/retragerea creditelor bugetare;
c) borderou privind transmiterea dispoziţilor pentru repartizarea/retragerea
creditelor bugetare prin Trezoreria Statului din judeţ;
d) dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare
pentru cheltuieli proprii, pentru cheltuielile ordonatorilor secundari de
credite din subordine şi pentru cheltuielile instituţiilor publice direct
subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atribuţiile ordonatorului
terţiar de credite.
Direcţia Generală a Contabilităţii Publice şi a Sistemului de
Decontări în Sectorul Public din cadrul Ministerului Finanţelor Publice,
după verificarea şi aprobarea în condiţiile legii a Cererilor de deschidere a
creditelor bugetare, confirmă deschiderea creditelor pe trimestrul respectiv
atât ordonatorilor principali de credite cât şi Activităţii de Trezorerie şi
Contabilitate Publică Judeţeană şi procedează la înregistrarea operaţiunii în
contabilitatea proprie.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite pentru
finanţarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai
după deschiderea de credite de către Ministerul Finanţelor Publice, a
conturilor deschise pe seama acestora la Trezoreria Statului.
Aprobarea deschiderii de credite bugetare se face în limita
prevederilor din bugetul de stat, prin legea bugetară anuală pentru
cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar pentru cheltuielile curente – de
personal, materiale şi servicii, subvenţii şi transferuri – şi de capital, pe
capitole şi subcapitole de cheltuieli potrivit clasificaţiei bugetare elaborată
de Ministerul Finanţelor Publice, în raport cu gradul de folosire a fondurilor
puse la dispoziţie anterior şi cu gradul de încasare a veniturilor bugetare şi
de posibilităţile de acoperire a deficitului bugetar. Creditele bugetare se
solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru şi în limita
prevederilor trimestriale, pentru cheltuielile strict legate de activitatea
instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Pe parcursul exerciţiului bugetar pot apărea situaţii neprevăzute prin
care este necesară suplimentarea creditelor bugetare, ce se face prin
Hotărâre de Guvern, care se va include într-o lege rectificativă ce va fi
aprobată de către Parlament în cursul exerciţiului.
48
Dacă în cursul execuţiei bugetare unele credite bugetare deschise
trebuie retrase parţial sau total această operaţiune se efectuează din iniţiativa
ordonatorului de credite principal, secundar sau terţiar pe baza „Dispoziţiei
bugetare pentru retragerea creditelor deschise”.
Ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să analizeze lunar
necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor
dispoziţii legale, sarcinile au fost diminuate, desfiinţate sau amânate şi de a
propune Ministerului Finanţelor Publice reducerea sau anularea acestora.
Deschiderea creditelor bugetare declanşează procesul de folosire a
acestora pentru finanţarea obiectivelor aprobate prin bugetul de venituri şi
cheltuieli. Pe baza creditelor bugetare deschise şi în limita acestora unităţile
trezoreriei statului efectuează plăţi prin conturile bancare sau cu numerar
dispuse de instituţiile publice pentru îndeplinirea sarcinilor previzionate ce
poartă denumirea de plăţi de casă. Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din
sumele aprobate prin bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de
credit şi se poate efectua numai dacă a fost în prealabil avizată de
conducătorul compartimentului financiar-contabil, sau de altă persoană
împuternicită să efectueze controlul financiar preventiv.
La instituţiile publice finanţate din bugetul de stat contabilitatea are
menirea de a reflecta creditele bugetare aprobate, creditele deschise de
repartizat şi pentru cheltuielile proprii, precum şi toate mişcarile intervenite
în volumul şi structura acestora cu ajutorul conturilor din afara bilanţului,
din grupa „80” care se dezvoltă în analitic pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare.
Contabilitatea creditelor bugetare la instituţiile publice se ţine cu
ajutorul următoarelor conturi sintetice:
Contul 8060 „Credite bugetare aprobate” este utilizat de toţi
ordonatorii de credite indiferent de gradul de subordonare şi modul de
finanţare al cheltuielilor şi ţine evidenţa creditelor aprobate pentru
efectuarea cheltuielilor previzionate in buget. Este un cont de activ, de
ordine şi evidenţă.
Se debitează la începutul fiecărui trimestru cu creditele bugetare
aprobate aferente trimestrului respectiv, pe baza repartizării pe trimestru a
cheltuielilor precum şi cu suplimentările efectuate în cursul trimestrului
respectiv care majorează creditele bugetare aprobate.
Contul se creditează cu diminuările sau anulările de credite
efectuate în cursul trimestrului respectiv care micşorează creditele bugetare
aprobate.
Soldul debitor al contului 8060 reprezintă totalul creditelor bugetare
aprobate la un moment dat.
Contabilitatea analitică a creditelor se ţine pe titluri, articole şi
aliniate potrivit clasificaţiei bugetare.
Contul 8061 „Credite deschise de repartizat” ţine evidenţa
creditelor deschise pe care ordonatorii principali şi secundari finanţaţi din
bugetul de stat le repartizează ordonatorilor terţiari în vederea efectuării
plăţilor de către aceştia.
La ordonatorii principali de credite contul 8061 se debitează cu
creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite
subordonaţi, precum şi cu creditele retrase de la aceştia. Contul se creditează
49
cu creditele repartizate ordonatorilor subordonaţi precum şi creditele retrase
de Ministrul Finanţelor Publice. Soldul debitor al contului reflectă creditele
bugetare care nu au fost încă repartizate la finele perioadei ordonatorilor
subordonaţi.
La ordonatorii secundari de credite contul 8061 se debitează cu
creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a fi repartizate
ordonatorilor terţiari precum şi cu creditele retrase de la ordonatorii terţiari
în cursul trimestrului.
Contul se creditează cu creditele repartizate ordonatorilor terţiari
precum şi cu creditele retrase de ordonatorul principal. Soldul debitor
reflectă creditele nerepartizate ordonatorilor terţiari la finele perioadei.
Contul 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
funcţionează în contabilitatea tuturor ordonatorilor finanţaţi din bugetul de
stat: principali, secundari şi terţiari, şi evidenţiază creditele deschise de la
buget, pentru cheltuieli proprii prevăzute în bugetul propriu de venituri şi
cheltuieli. Este un cont de activ. La ordonatorii principali de credite. Contul
se debitează cu creditele bugetare deschise de Ministerul Finanţelor Publice
pentru cheltuieli proprii. Contul se creditează cu creditele bugetare retrase în
cursul trimestrului de Ministerul Finanţelor Publice. Ordonatorii secundari
şi terţiari evidenţiază în acest cont creditele primite prin repartizarea de la
ordonatorii superiori pentru cheltuieli proprii şi se creditează cu creditele
retrase. Soldul creditor al contului reprezintă totalul creditelor deschise
pentru cheltuieli proprii la un moment dat.
3.2. CONTABILITATEA ANGAJAMENTELOR BUGETARE

ŞI LEGALE
Instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de modul de

finanţare a cheltuielilor, au obligaţia să organizeze evidenţa angajamentelor
bugetare şi legale în cadrul compartimentului de contabilitate, iar persoana
împuternicită să execute controlul financiar preventiv va supraveghea
organizarea şi ţinerea evidenţei, actualizarea şi raportarea angajamentelor
bugetare şi legale.
Scopul organizării evidenţei angajamentelor bugetare este de a
furniza informaţii în orice moment şi pentru fiecare subdiviziune a bugetului
aprobat pentru exerciţiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare
consumate prin angajare şi prin comparaţie se determină creditele bugetare
disponibile care pot fi angajate în viitor.
Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două
forme: angajamentul legal şi angajamentul bugetar.
Angajamentul legal este o fază din procesul execuţiei bugetare
reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie
pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie să se prezinte sub formă scrisă şi să fie
semnat de ordonatorul de credite, ia forma unui contract de achiziţie
publică, unei comenzi, unei convenţii, unui contract de muncă, unor acte de
control, unui acord de împrumut etc.
În toate actele juridice prin care se contractează o datorie a statului
rezultată din contractarea unor împrumuturi interne sau externe sau o datorie
50
rezultată dintr-un contract, o comandă, trebuie să se facă menţiuni cu privire
la instituţia care are prevăzute în buget creditele angajamentului respectiv şi
subdiviziunea bugetară la care sunt prevăzute acestea şi de la care urmează
să se facă plata.
Angajamentul bugetar este orice act prin care o autoritate
competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unor anumite destinaţii,
în limita creditelor bugetare aprobate.
În aplicarea principiului anualităţii, potrivit căruia „plăţile efectuate
în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului
corespunzător de execuţie a bugetului respectiv” şi a prevederilor legale
potrivit cărora pentru a efectua o plată, este obligatorie parcurgerea
prealabilă a celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanţarea. Se
impune punerea în rezervă a creditelor bugetare angajate, astfel încât toate
angajamentele legale încheiate în cursul unui exerciţiu bugetar sau în
exerciţiile precedente de către ordonatorul de credite sau alte persoane
împuternicite să poată fi plătite în cursul exerciţiului bugetar respectiv, în
limita creditelor bugetare aprobate.
În vederea respectării acestei cerinţe, angajamentul bugetar prin care
au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinaţii în limita creditelor
bugetare aprobate, precedă angajamentul legal. Este interzis ordonatorilor
de credite aprobarea unor angajamente legale fără asigurarea că au fost
rezervate şi fondurile publice necesare plaţii acestora în exerciţiul bugetar,
cu excepţia acţiunilor multianuale.
Organizarea şi conducerea evidenţei angajamentelor bugetare şi
legale are ca atribuţii:
• evidenţa creditelor bugetare aprobate în exerciţiul bugetar curent,
precum şi a modificărilor intervenite pe parcursul exerciţiului bugetar
curent cu ajutorul contului 8060 „Credite bugetare aprobate”;
• organizarea evidenţei angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 8066
„Angajamente bugetare”;
• compararea datelor din conturile 8060 „Credite bugetare aprobate” şi
8066 „Angajamente bugetare” şi determinarea creditelor bugetare
disponibile care pot fi angajate;
• evidenţa angajamentelor legale cu ajutorul contului 8067 „Angajamente
legale”;
• reevaluarea angajamentelor legale exprimate în alte monede decât
moneda naţională la finele anului, la cursul de schimb valutar din ultima
zi lucrătoare, iar cu diferenţele din reevaluare se majorează sau se
diminuează valoarea angajamentelor bugetare şi legale din conturile
8066 şi 8067.
• Înregistrarea în creditul contului 8067 „Angajamente legale” a totalului
plăţilor efectuate în cursul anului în contul angajamentelor legale
încheiate.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor bugetare trebuie să
permită instituţiei publice să deţină la orice moment informaţii cu privire la:
- credite bugetare disponibile;
- angajamentele legale;
- plăţile efectuate în baza angajamentelor legale la un moment dat;
- soldul angajamentelor legale care mai trebuie plătite la finele anului;
51
- datele necesare întocmirii „Situaţiei privind execuţia cheltuielilor
bugetare angajate la finele trimestrului”.
Normele Metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi
plata cheltuielilor instituţilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi
raportarea angajamentelor bugetare şi legale impun utilizarea conturilor
8066 „Angajamente bugetare” şi 8067 „Angajamente legale”.
Contul 8066 „Angajamente bugetare” este un cont de activ, în
afara bilanţului ce funcţionează în partidă simplă la toate instituţile publice,
indiferent de subordonare şi de modul de finanţare a cheltuielilor, care ţine
evidenţa angajamentelor bugetare, adică a sumelor rezervate în vederea
efectuării unor cheltuieli bugetare în limita creditelor bugetare aprobate.
Contul se debitează cu angajamentele bugetare, precum şi cu suplimentările
efectuate în cursul exerciţiului bugetar, care majorează angajamentele
bugetare iniţiale. Contul se creditează cu diminuările de angajamente
bugetare efectuate în cursul exerciţiului bugetar, care micşorează
angajamentele bugetare iniţiale.
Soldul contului reprezintă totalul angajamentelor bugetare la un
moment dat. Contabilitatea analitică a angajamentelor bugetare se ţine pe
titluri, articole şi aliniate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al
bugetului aprobat.
Contul 8067 „Angajamente legale” este un cont de activ în afara
bilanţului ce funcţionează în partidă simplă la toate instituţiile publice,
indiferent de subordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor, care ţine
evidenţa angajamentelor legale aprobate de ordonatorul de credite în limita
creditelor bugetare aprobate. Contul se debitează cu angajamentele legale
precum şi cu suplimentările efectuate în cursul exerciţiului bugetar, care
majorează angajamentele legale iniţiale. Contul se creditează cu diminuările
de angajamente legale care micşorează angajamentele legale iniţiale, iar la
finele anului, totalul plăţilor efectuate în contul angajamentelor legale.
Soldul contului la finele lunii reprezintă totalul angajamentelor legale, iar la
finele anului totalul angajamentelor rămase neachitate. Contabilitatea
analitică a angajamentelor legale se ţine pe titluri, articole şi aliniate în
cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
3.3. ALTE CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
În grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”, pe lângă conturile

utilizate pentru evidenţierea creditelor bugetare şi angajamentelor bugetare
şi legale, se mai regăsesc şi conturi care evidenţiază bunuri materiale,
creanţe şi garanţii etc., aflate temporar la dispoziţia instituţiei publice, care
sunt conturi de activ ce funcţionează în partidă simplă, care se debitează în
momentul intrării în patrimoniul instituţiei şi se creditează în momentul
ieşirii din patrimoniul instituţiei.
Conturile din grupa 89 „Bilanţ” funcţionează în partidă dublă
intrând în corespondenţă cu conturile de activ şi pasiv.
Contul 891 „Bilanţ de deschidere” funcţionează în contabilitatea
tuturor instituţiilor publice care asigură deschiderea tuturor conturilor la
începutul exerciţiului bugetar. În debitul contului 891 „Bilanţ de deschidere”
se înregistrează soldurile conturilor de pasiv prin creditarea acestora, iar în
52
creditul contului, soldurile conturilor de activ prin debitarea acestora. După
efectuarea acestor înregistrări contul se soldează.
Contul 892 „Bilanţ de închidere” funcţionează în contabilitatea
tuturor instituţiilor publice care asigură închiderea tuturor conturilor la
sfârşitul exerciţiului bugetar. În debitul contului 892 „Bilanţ de închidere”
se înregistrează soldurile conturilor de activ prin creditarea acestora, iar în
creditul contului, soldurile conturilor de pasiv prin debitarea acestora. După
efectuarea acestor înregistrări contul se soldează.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. Ordonatorului principal de credite îi sunt alocate credite bugetare în valoare de
100.000.000 lei din care opreşte pentru nevoile proprii 10.000.000 lei şi
repartizează ordonatorilor subordonaţi 90.000.000 lei. Din aceştia retreage în
timpul anului 20.000 lei.
a) Înregistrarea sumei primite pentru finanţarea instituţiei
8060 100.000.000
„Credite bugetare
aprobate”
b) Înregistrarea creditelor bugetare pentru nevoi proprii şi a celor de repartizat
8061 90.000.000
„Credite deschise de
repartizat”
8067 10.000.000
„Credite deschise pentru
cheltuieli proprii”
c) Retrageri de finanţări de la instituţiile subordonate
8061 20.000
repartizat”
2. Ordonatorului secundar îi sunt alocate credite bugetare în valoare de 12.000.000

lei, din care ordonatorul principal retrage 2.000 lei, 2.000.000 lei rămân pentru
nevoile proprii, iar restul se repartizează ordonatorilor terţiari.
a) Deschidere de credite pentru nevoi proprii şi de repartizat ordonatorilor terţiari
8060 12.000.000
„Credite bugetare
aprobate”
8067 2.000.000
„Credite deschise pentru
8061 10.000.000
repartizat”
b) Retragere credite de către ordonatorul principal
8060 2.000
„Credite bugetare
aprobate”
8067
„Credite deschise 2.000
pentru cheltuieli
proprii”
53
3. Ordonatorului terţiar îi sunt alocate credite bugetare în valoare de 500.000.000
lei, din care se retrag 100.000.000 lei.
a) Deschidere de credite pentru nevoi proprii
8060 500.000.000
„Credite bugetare
aprobate”
8067
„Credite deschise pentru 500.000.000
b) Retragere credite în cursul anului
8060 100.000.000
„Credite bugetare
aprobate”
8067
„Credite deschise 100.000.000
pentru cheltuieli
proprii”
4. Un ordonator principal finanţat din Bugetul de Stat la începutul anului are

angajamente bugetare în valoare de 150.000.000 lei. Din acestea se diminuează
angajamente bugetare în suma de 15.000.000. La sfârşitul anului au fost
înregistrate angajamente legale de 134.000.000 lei din care achitate 120.000.000
lei.
a) Evidenţierea angajamentelor bugetare la începutul anului
8066 150.000.000
„Angajamente bugetare”
b) Diminuarea angajamentelor bugetare
8066 15.000.000
„Angajamente
bugetare”
c) Evidenţiere angajamente legale
8067 134.000.000
„Angajamente legale”
d) Angajamente legale achitate
8067 120.000.000
„Angajamente legale”
1. Ce sunt creditele bugetare, care sunt documentele utilizate pentru

deschiderea/ retragerea acestora şi ce conturi sunt utilizate în cadrul
instituţiilor publice pentru evidenţierea acestora?
2. Definiţi angajamentele bugetare şi angajamentele legale şi evidenţiaţi
modalitatea de înregistrare a operaţiunilor aferente în contabilitatea
instituţiilor publice.
3. Să se înregistreze în contabilitate cronologic şi sistematic următoarele
operaţiuni:
• Un ordonator principal finanţat din bugetul de stat pentru anul bugetar N
are aprobare în baza bugetului de venituri şi cheltuieli şi a Cererii de
deschidere de credite la începutul trimestrului I, credite bugetare
aprobate în valoare de 300.000.000 lei, din care opreşte pentru nevoile
proprii 30.000.000 lei, iar în cursul trimestrului s-au retras credite
54
bugetare aprobate de către Ministerul Finanţelor Publice în valoare de
19.000.000;
• Un ordonator secundar primeşte pe baza Dispoziţiei de repartizare a
creditelor credite bugetare în valoare de 190.000.000 lei, din care
opreşte pentru nevoile proprii 13.000.000 lei şi se retrage în cursul
trimestrului credite în suma de 4.000.000, iar restul se repartizează
ordonatorilor terţiari;
• Un ordonator terţiar primeşte prin repartizare credite bugetare de la
ordonatorul secundar în valoare de 20.000.000 lei din care se retrag în
timpul trimestrului credite bugetare de 1.000.000 lei;

Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
920/13.11.2006)
55
TEMA IV. CONTABILITATEA CAPITALURILOR
INSTITUŢIILOR PUBLICE
CONŢINUT
4.1. Noţiuni teoretice privind capitalurile instituţiilor publice

4.2. Contabilitatea capitalurilor instituţiilor publice
4.3. Contabilitatea provizioanelor
4.4. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate
REZUMAT
Particularităţile instituţiilor publice în ceea ce priveşte capitalurile

se disting prin fondurile specifice, modalitatea de determinare şi
înregistrare a rezultatului patrimonial, precum şi împrumuturile şi datoriile
asimilate specifice instituţiilor publice. Tematica se dezvoltă pe marginea
acestor particularităţi, abordând atât definiţiile şi caracteristicile specifice
cât şi conturile utilizate şi modalitatea de înregistrare a capitalurilor în
contabilitatea instituţiilor publice.
OBIECTIVE
- Cunoaşterea şi însuşirea elementelor teoretice şi practice utilizate

în contabilitatea instituţiilor publice privind:
capitalurile proprii (fonduri, rezultat patrimonial);
surse împrumutate pe termen mediu şi lung.
- Autoevaluarea cunoştinţelor privind contabilitatea capitalurilor
4.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE

Capitalurile reprezintă surse permanente ale instituţiilor publice care

cuprind sursele proprii ale acestora reprezentate de fondurile, rezultatul
patrimonial (economic) care se defalcă în rezultatul reportat şi rezultatul
exerciţiului, precum şi surse împrumutate pe termen mediu şi lung,
reprezentate de împrumuturile şi datoriile asimilate.
1. Capitalurile proprii se referă la drepturile titularului de

patrimoniu asupra unei părţi din activele acestui patrimoniu care în cazul
instituţiilor publice este statul ca persoană juridică, ca urmare a aportului
adus la înfiinţarea instituţiei şi pe parcursul perioadei de funcţionare a
acesteia.
La instituţiile publice capitalurile proprii cuprind fondurile,
rezultatul patrimonial (economic), rezultatul raportat şi rezervele din
reevaluare.
Fondurile sunt elemente de capital propriu al instituţiei publice care
arată dreptul statului sau al unităţilor administrativ – teritoriale de posesie,
folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi
56
privat al acestuia.
Bunurile mobile şi imobile pot aparţine proprietăţii publice sau
private a statului, unităţilor administrativ – teritoriale în care statul exercită
posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra acestor bunuri. Bunurile din
proprietatea publică nu pot face obiectul actelor de vânzare – cumpărare,
donaţii sau alte forme de schimbare a proprietăţii ci pot fi concesionate sau
închiriate temporar de către unităţiile deţinătoare.
Inventarierea bunurilor din proprietatea publică a statului se face de
către ministere, de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, care administrează aceste bunuri, iar rezultatele inventarierii se
centralizează la nivelul M.F.P şi se supun spre aprobarea Guvernului.
Bunurile aflate în domeniul privat al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun şi nu
fac parte din domeniul public.
Bunurile aflate în domeniul public al statului sau al unităţilor
administrativ – teritoriale pot fi trecute în domeniul privat pe baza
Hotărârilor de Guvern sau de Consilii, dacă nu există alte prevederi în
Constituţie sau alte legi.
Rezultatul exerciţiului instituţiilor publice se determină la sfârşitul
exerciţiului curent, prin închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri.
Acest rezultat calculat la finele anului este un rezultat patrimonial,
acesta incluzând, pe lângă creanţe încasate şi datorii achitate şi drepturi
constatate şi obligaţii neachitate în cursul exerciţiului bugetar şi poate fi sub
forma excedentului sau deficitului patrimonial.
Excedentul patrimonial apare în cazul în care veniturile înregistrate
sunt mai mari decât cheltuielile înregistrate, iar deficitul patrimonial apare
când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile înregistrate. După efectuarea
lucrărilor de închidere a exerciţiului, rezultatul sub forma execedentului sau
deficitului bugetar al exerciţiului curent se reportează asupra rezultatului
reportat, care exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor anterioare.
2. Capitalurile împrumutate pe termen mediu şi lung sunt

alternative de finanţare pentru instituţiile publice, fiind considerate elemente
de capital, deoarece se află în instituţie pe o perioadă mai mare de timp
(peste 3 ani).
Împrumuturile şi datoriile asimilate, a căror durată depăşeşte 1 an,
sunt incluse în categoria capitalurilor permanente.
Împrumuturile de stat reprezintă obligaţiile generate de contracte de
pe piaţa financiară internă şi internaţională prin care statul în calitate de
împrumutat, obţine fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică
creditoare şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda şi alte
costuri, într-o perioadă specificată. Aceste obligaţii sunt rezultatul atât a
împrumuturilor contractate direct de către stat, cât şi a împrumuturilor
garantate de stat.
Distingem următoarele forme ale împrumuturilor de stat:
-împrumuturi interne sau externe contractate/garantate de către autorirăţile
administraţiei publice centrale;
-împrumuturi interne sau externe contractate/garantate de către autorităţi ale
administraţiei publice locale.
57
Împrumuturile administraţiei publice centrale cuprind:
I. Împrumuturi interne:
-angajate în nume propriu prin Ministerul Finanţelor Publice,
sunt contractate de pe piaţa financiară internă, pe termen scurt,
mediu şi lung, fiind destinate finanţării sau refinanţării deficitelor
bugetare şi a datoriei publice interne, precum şi finanţarea unor
obiective de investitţii de interes naţional;
-garantate de stat. Sunt o obligaţie a statului român, executată de
creditor în cazul în care beneficiarul împrumutului (garantatul),
persoană juridică, nu are capacitatea să achite, integral sau parţial,
împrumutul, dobânda şi alte costuri aferente acordului de împrumut,
fiind destinate finanţării unor proiecte sau activităţi de importanţă
prioritară pentru România.
II. Împrumuturi externe:
-angajate în nume propriu, sunt contractate direct de stat prin
Ministerul Finanţelor Publice, de la guvernele altor ţări, de la
instituţiile financiare internaţionale, pe termen mediu şi lung,
destinate susţinerii balanţei de plăţi, consolidarea rezervei valutare a
statului, realizării unor proiecte de investiţii şi finanţării exporturilor,
modernizării şi dezvoltării unor domenii prioritare ale economiei;
-garantate de stat, sunt contractate pe termen mediu şi lung de
persoane juridice – companii/societăţi naţionale şi autorităţi ale
administraţiei publice locale pentru care Ministerul Finanţelor
Publice a emis o scrisoare de garanţie în numele şi în contul statului,
destinate finanţării unor proiecte susţinute de ministerele de resort şi
considerate de importanţă prioritară pentru România.
Împrumuturile administraţiei publice locale cuprind:
I. Împrumuturi interne:
-angajate în nume propriu de către Consiliile locale, judeţene şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau prin intermediul
altor instituţii specializate, destinate finanţării investiţiilor publice de
interes local, refinanţării datoriei publice locale sau pentru
acoperirea golurilor temporare de casă;
-garantate de către Consiliile locale, judeţene şi Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, sunt contractate de unităţile
administrativ-teritoriale şi de instituţiile şi serviciile publice de
interes local de la instituţii financiare interne, destinate refinanţării
datoriei publice locale şi pentru finanţarea unor investitţii publice de
interes local.
II. Împrumuturi externe:
-angajate în nume propriu, sunt contractate, cu aprobarea comisiei
de autorizare, direct de către Consiliile locale, judeţene şi Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, de la guvernele altor ţări, de la
instituţii financiare internaţionale sau de pe piaţa financiară
internaţională, destinate finanţării investiţiilor publice locale şi
refinanţării datoriei publice locale;
-garantate de către Consilii locale, judeţene şi Consiliul General
al Municipiului Bucureşti, numai cu aprobarea comisiei de
autorizare a acestor împrumuturi, sunt contractate de unităţile
58
administrativ-teritoriale, precum şi de instituţiile şi serviciile publice
de interes local de la instituţii financiare internaţionale, destinate
finanţării instituţiilor publice de interes local.
De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice, cât şi autorităţile
administraţiei publice locale, Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General
al Municipiului Bucureşti, pot angaja împrumuturi şi din disponibilităţile
existente în contul general al trezoreriei statului, în vederea acoperirii
golurilor temporare de casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile şi
cheltuielile bugetului de stat, respectiv a bugetelor locale.
Ministerul Finanţelor Publice este singura instituţie publică
autorizată să emită titluri de stat, exprimate în monedă naţională şi în valută.
4.2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR

A. Contabilitatea fondurilor instituţiilor publice

Conturile utilizate pentru evidenţierea fondurilor unei instituţii
publice se găsesc în clasa I „Conturi de capitaluri” grupa 10 „Capital,
rezerve, fonduri”.
Contul 100 „Fondul activelor fixe necorporale” este un cont de
pasiv care ţine evidenţa fondului activelor fixe necorporale care nu se supun
amortizării potrivit legii. Contul se creditează cu activele fixe necorporale
intrate în patrimoniu prin achiziţionare, intrate prin transfer, realizate în
regie proprie sau prin plusuri la inventar cu valoarea înregistrării
evenimentelor cultural – sportive. Contul se debitează cu valoarea activelor
fixe necorporale ieşite din patrimoniu prin transfer, scoatere din funcţiune
sau constatate lipsă la inventar.
Soldul creditor al contului reprezintă fondul activelor fixe
necorporale la un moment dat.
Contul 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
statului” ţine evidenţa surselor de formare bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului şi care nu se supun amortizării, potrivit legii.
Este un cont de pasiv care se creditează cu sursa de provenienţă a bunurilor
intrate în domeniul public al statului, prin achiziţie de la terţi, realizate pe
cont propriu, transferate de la alte instituţii, precum şi cele constatate plus la
inventar.
Contul se debitează cu diminuarea surselor cu valoarea bunurilor
ieşite din patrimoniu, transferate la alte instituţii, scoase din funcţiune sau
constatate lipsă la inventar.
Soldul creditor al contului reprezintă fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului la un moment dat.
Contul 102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al
statului” ţine evidenţa surselor de formare a bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al statului care nu se supun amortizării potrivit legii. Este
un cont de pasiv care se creditează cu sursa de provenienţă a bunurilor
intrate în domeniul privat al statului. Contul se debitează cu bunurile ieşite
din domeniul privat al statului, potrivit legii.
Soldul creditor al contului reprezintă fondul bunurilor care alcatuiesc
domeniul privat al statului, la un moment dat.
59
statului” mai evidenţiază sursele proprii ale instituţiilor publice care provin
din intrarea bunurilor legal confiscate şi a bunurilor în custodie sau în
consignaţie la terţi de către Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice
Judeţene şi de structurile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe.
Contul 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
unităţilor administrativ - teritoriale” ţine evidenţa fondului bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ – teritoriale şi care nu
se supun amortizării potrivit legii, este un cont de pasiv care se creditează cu
fondul bunurilor intrate în domeniul public al unităţilor administrativ –
teritoriale. Contul se debitează cu bunurile ieşite din domeniul public al
unităţilor administrativ – teritoriale, în condiţiile legii.
Soldul creditor al contului reprezintă sursele bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ – teritoriale, la un
moment dat.
unităţilor administrativ - teritoriale” ţine evidenţa bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ – teritoriale şi care nu
se supun amortizării, potrivit legii, este un cont de pasiv care se creditează
cu fondul bunurilor intrate în domeniul privat al unităţilor administrativ –
teritoriale. Contul se debitează cu bunurile ieşite din domeniul privat al
unităţilor administrativ – teritoriale. Soldul creditor al contului reprezintă
sursele bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ –
teritoriale, la un moment dat.
Contul 105 „Rezerve din reevaluare” este un cont de pasiv care se
creditează cu creşterea de valoare rezultată din reevaluarea activelor fixe
corporale, în cazul în care valoarea actuală este mai mare decât valoarea
contabilă netă a acestora, diferenţa din reevaluare se înregistrează ca o
creştere a rezervei din reevaluare, concomitent cu creşterea valorii activului.
Contul se debitează cu descreşterea de valoare rezultată din
reevaluarea activelor fixe corporale, în cazul în care valoarea actuală este
mai mică decât valoarea contabilă netă a activului, diferenţa din reevaluare
este o descreştere.
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea rezervelor din
reevaluarea activelor fixe existente în instituţie determinate de creşterea de
valoare la un moment dat.
B. Contabilitatea rezultatelor instituţiei publice

Contabilitatea rezultatului instituţiilor publice se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 11 „Rezultat reportat” şi 12 „Rezultatul
patrimonial” iar conturile corespunzătoare fiind 121 „Rezultatul
patrimonial” şi 117 „Rezultat reportat”.
Contul 121 „Rezultatul patrimonial” este un cont bifuncţional

care se debitează cu cheltuieli angajate (clasificate după natura sau
destinaţia lor) ale instituţiei publice. Contul se creditează cu veniturile
realizate de instituţie (grupate după natura şi sursa lor).
Soldul debitor al contului exprimă deficitul patrimonial, iar soldul
60
creditor exprimă excedentul patrimonial.
După închiderea exerciţiului şi întocmirea situaţiilor financiare
anuale, soldul contului 121 „Rezultatul patrimonial” se repartizează asupra
contului 117 „Rezultatul reportat”. Contabilitatea analitică se ţine pe surse
de finanţare: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul
asigurărilor pentru şomaj, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii
sau venituri proprii şi subvenţii.
Contul 117 „Rezultatul reportat” este un cont bifuncţional care are
ca rol principal preluarea excedentului sau deficitului bugetar aferent
exerciţiului anterior la începutul exerciţiului. Contul se creditează cu
excedentul patrimonial realizat în exerciţiile bugetare precedente, transferat
asupra rezultatului reportat la începutul exerciţiului următor. Contul se
debitează cu deficitul patrimonial realizat în exerciţiile bugetare precedente,
transferat asupra rezultatului reportat la începutul exerciţiului următor cu
creanţele bugetului de stat stinse prin scutire, anulare, prescripţie, ale
bugetului local şi bugetul asigurărilor sociale de stat.
Soldul contului poate fi debitor şi exprimă deficitul patrimonial al
exerciţiilor bugetare precedente sau creditor şi exprimă excedentul
patrimonial al exerciţiilor bugetare precedente.
Contabilitatea analitică se ţine pe surse de finanţare: bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru
şomaj, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii sau venituri proprii
şi subvenţii.
C. Contabilitatea fondurilor cu destinaţie specială

Fondurile cu destinaţie specială se constituie la nivelul unor instituţii
publice în vederea asigurării surselor de finanţare în cazuri speciale şi
cuprind conturile din grupa 13 „Fonduri cu destinaţie specială”.
Cu ajutorul contului 131 “Fondul de rulment” unităţile
administrativ - teritoriale ţin evidenţa fondului de rulment constituit potrivit
legii din excedentul anual curent al bugetului local, fiind un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează sumele repartizate din rezultatul
execuţiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment, iar în
debit, cheltuielile efectuate din fondul de rulment, potrivit legii. Soldul
creditor al contului reprezintă fondul de rulment constituit şi neutilizat.
Contul 133 “Fondul de rezervă constituit conform Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 150/2002” ţine evidenţa fondului de rezervă
constituit potrivit legii de către casele de asigurări de sănătate şi Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate, având funcţiunea contabilă de pasiv. În
creditul contului se înregistrează sumele încasate pentru constituirea
fondului de rezervă, în limita prevazută de lege, iar în debit sumele utilizate
potrivit legii. Soldul creditor al contului reprezintă fondul de rezervă aferent
bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Cu ajutorul contului 134 "Fondul de amortizare aferent activelor
fixe deţinute de serviciile publice de interes local" unităţile administrativ-
teritoriale în subordinea cărora funcţionează servicii publice fără
personalitate juridică, care desfăşoară activităţi economice precum şi
61
serviciile publice de interes local cu personalitate juridică care desfăşoară
activităţi economice, ţin evidenţa sumelor reprezentând amortizarea
activelor fixe aferentă uzurii fizice şi morale recuperate prin tarif sau preţ,
potrivit legii, fiind un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează
sumele încasate reprezentând amortizarea activelor fixe deţinute de
serviciile publice care desfăşoară activităţi economice recuperată prin tarif
sau preţ, potrivit legii, iar în debit, la sfârşitul perioadei, totalul cheltuielilor
efectuate, pentru închiderea conturilor de cheltuieli.
Soldul creditor al contului reprezintă fondul din amortizarea
activelor fixe, recuperată prin tarif sau preţ la un moment dat.
Contul 135 "Fondul de risc" ţine evidenţa surselor pentru
acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către
autorităţile administraţiei publice locale a împrumuturilor contractate de
agenţii economici şi serviciile publice de subordonare locală. Este un cont
de pasiv. În creditul contului se înregistrează sursele de constituire a
fondului de risc pentru acoperirea riscurilor financiare, potrivit legii, iar în
debit, la sfârşitul perioadei, totalul cheltuielilor efectuate, pentru închiderea
contului de cheltuieli.
Soldul creditor al contului reprezintă fondul de risc constituit.
Contul 136 "Fondul depozitelor speciale constituite pentru
construcţii de locuinţe" ţine evidenţa surselor constituite de către unităţile
administrativ-teritoriale pentru realizarea locuinţelor aflate în diferite stadii
de execuţie sau pentru construcţii noi, potrivit legii. Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează sursele de constituire a fondului
depozitelor speciale pentru construcţii de locuinte, potrivit legii, iar în debit,
la sfârşitul perioadei, totalul cheltuielilor efectuate pentru închiderea
conturilor de cheltuieli. Soldul creditor al contului reprezintă fondul pentru
construcţii de locuinţe constituit. Evidenţa analitică a contului se ţine pe
categorii de surse de constituire.
Cu ajutorul contului 137 “Taxe speciale” unităţile administrativ-
teritoriale ţin evidenţa taxelor speciale aprobate de consiliile locale, judeţene
şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Este un cont de pasiv. În
creditul contului se înregistrează taxele speciale instituite, iar în debit, la
sfârşitul perioadei, totalul cheltuielilor efectuate pentru închiderea conturilor
de cheltuieli. Soldul creditor al contului reprezintă taxele speciale
constituite.
Contul 1391 „Fondul de dezvoltare a spitalului” este un cont de
pasiv cu ajutorul căruia spitalele ţin evidenţa sumelor reprezentând fondul
de dezvoltare, constituit potrivit legii. Contul se creditează cu sumele
încasate reprezentând fondul de dezvoltare a spitalului. Contul 1391
„Fondul de dezvoltare a spitalului” se debitează la sfârşitul anului, cu
cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de
dezvoltare a spitalului. Soldul creditor al contului reprezintă fondul de
dezvoltare a spitalului constituit, la un moment dat.
4.3. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR
În spiritul principiului prudenţei se constituie provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli care cumulează până în momentul utilizării lor volumul
sumelor incluse în cheltuielile curente anuale. Acestea sunt elemente de
62
surse permanente, care au exigibilitatea sau valoarea incertă şi de aceea nu
pot fi încadrate nici în categoria capitalurilor proprii nici în categoria
datoriilor. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pe seama
cheltuielilor curente în momentul în care este posibil să intervină un risc sau
o cheltuială, iar în cazul în care intervine riscul sau cheltuiala, acesta se reia
la venituri sau dacă, pentru stingerea unei obligaţii nu mai este nevoie de o
ieşire de resurse, provizioanele se anulează.
Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri în funcţie de natura şi
scopul pentru care a fost constitit se conduce cu ajutorul contului sintetic de
gradul I 151 „Provizioane”. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
provizioanelor pentru litigii, garanţii acordate clienţilor, precum şi alte
provizioane. Este un cont de pasiv, care se creditează cu provizioanele
constituite sau majorate.
Contul 151 „Provizioane” se debitează cu sumele reprezentând
diminuarea sau anularea provizioanelor şi ajustărilor pentru depreciere.
Soldul creditor al contului reprezintă provizioanele constituite la un
moment dat.
4.4. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR ŞI DATORIILOR

ASIMILATE
Contabilitatea împrumuturilor şi datorilor asimilate se conduce cu

ajutorul conturilor din grupa 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate”.
Evidenţa împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se realizează
cu ajutorul contului 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”.
Obligaţiunile sunt instrumente financiare de creditare, emise de stat şi de
unităţile administrativ-teritoriale pentru atragerea de resurse necesare
finanţării anumitor obiective de interes naţional sau local. Este cont de pasiv
– de capitaluri împrumutate pe termen lung care se creditează cu valoarea
împrumuturilor primite şi dobânzilor aferente acestora. Contul 161 se
debitează cu restituirea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni. Soldul
creditor al contului reflectă valoarea împrumuturilor neajunse la scadenţă şi
dobânda aferentă la un moment dat.
Împrumuturile externe contractate sau garantate de stat se
evidenţiază în contabilitate cu ajutorul conturilor 164 „Împrumuturi
interne şi externe contractate de stat” şi 165 „Împrumuturi interne şi
externe garantate de stat” care sunt conturi de pasiv şi evidenţiază
operaţiile atât în lei cât şi în valută, la cursul de schimb valutar de la data
operaţiunii. Cu ajutorul acestor conturi, ministerele şi alte autorităţi publice
centrale şi unităţile administrativ-teritoriale ţin evidenţa împrumuturilor
interne şi externe, contractate sau garantate de stat, pe termen mediu şi lung,
potrivit acordurilor de împrumut încheiate cu organisme sau instituţii de
credit. În creditul conturilor se înregistrează tragerile din împrumuturile
interne şi externe contractate sau garantate de stat. Conturile se debitează cu
împrumuturile interne şi externe contractate sau garantate de stat,
rambursate la scadenţele din acordurile de împrumut. Soldul creditor al
conturilor reprezintă împrumuturi interne şi externe contractate sau
garantate de stat, nerambursate la un moment dat.
Contul 165 „Împrumuturi interne şi externe garantate de stat”
63
are aceeaşi funcţiune ca şi contul 164 „Împrumuturi interne şi externe
contractate de stat”, cu deosebirea că reflectă creditele garantate de către
stat.
Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”. Ministerele şi
alte autorităţi publice centrale cu ajutorul acestui cont ţin evidenţa altor
împrumuturi şi datorii asimilate pe termen mediu şi lung. Este un cont de
pasiv care se creditează cu sumele încasate ca alte împrumuturi şi datorii
asimilate, în regim de leasing financiar conform prevederilor contractuale la
momentul intrării bunului în patrimoniu. Contul se debitează cu sumele
rambursate reprezentând plata ratelor de leasing financiar şi cu diferenţele
de curs valutar rezultate din reevaluarea altor împrumuturi şi datorii
asimilate. Soldul creditor al contului reprezintă alte împrumuturi şi datorii
asimilate nerestituite la un moment dat. Contabilitatea analitică se ţine pe feluri
de împrumuturi şi datorii asimilate.
Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor
asimilate” evidenţiază dobânzile datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea
de obligaţiuni, împrumuturile interne şi externe contractate şi garantate de stat şi
de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi celor aferente altor
împrumuturi şi datorii asimilate. Este un cont de pasiv care se creditează cu
valoarea dobânzilor datorate la împrumuturile primite aferente exerciţiilor
viitoare şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar. Contul se debitează cu
valoarea dobânzilor plătite aferente împrumuturilor primite şi cu diferenţele
favorabile de curs valutar. Soldul creditor al contului reprezintă dobânzile
datorate şi neplătite la un moment dat. Contabilitatea analitică se conduce pe
feluri de împrumuturi.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. O instituţie publică a făcut cheltuieli pentru realizarea unui activ fix necorporal
neamortizabil în valoare de 5.000 lei, pe care l-a dat în folosinţă în anul în curs.
a) Obţinerea activului fix necorporal neamortizabil
206 = 100 5.000
„Înregistrări ale „Fondul activelor fixe
evenimentelor cultural- necorporale”
sportive”
b) Concomitent, înregistrarea pe cheltuieli a activului fix necorporal obţinut în regie proprie
NOTĂ
Pentru că activul fix nu este amortizabil, atunci cheltuiala de capital trebuie recunoscută în
totalitate în cheltuiala instituţiei, şi de asemenea, trebuie recunoscut venitul aferent, pentru a
balansa contul de rezultate
682.2 = 233 5.000
„Cheltuieli cu activele fixe „Active fixe
necorporale necorporale în curs”
neamortizabile”
233 = 721 5.000
„Active fixe necorporale în „Venituri din producţia
curs” de active fixe
necorporale”
2. Se achiziţionează de la furnizori un teren în sumă de 1.000.000 lei, care se

include în domeniul public al statului.
64
211.1 = 101 1.000.000
„Terenuri şi amenajări la „Fondul bunurilor care
terenuri” alcătuiesc domeniul
public al statului”
682.2 = 404 1.000.000
„Cheltuieli cu activele fixe „Furnizori de active
necorporale fixe”
neamortizabile”
3. La sfarşitul exerciţiului N s-a constatat că valoarea justă a activelor fixe

corporale de natura terenurilor este mai mare cu 5.000 lei faţă de valoarea
contabilă.
211.1 = 1051 5.000
„Terenuri şi amenajări la „Rezerve din
terenuri” reevaluarea terenurilor
şi a amenajărilor la
terenuri”
4. La sfârşitul anului N+1 se constată o depreciere de valoare a aceloraşi active fixe

de 6.000 lei.
% = 211.1 6.000
1051 „Terenuri şi amenajări 5.000
„Rezerve din reevaluarea la terenuri”
terenurilor şi a
amenajărilor la terenuri”
681
„Cheltuieli operaţionale
privind amortizările, 1.000
provizioanele şi ajustările
pentru depreciere”
5. La închiderea exerciţiului financiar N+3 se constată din nou o creştere de valoare

de 7.500 lei.
211.1 = 1051 7.500
„Terenuri şi amenajări la „Rezerve din
terenuri” reevaluarea terenurilor
şi a amenajărilor la
terenuri”
6. În anul N instituţia are un litigiu cu un debitor pentru care constituie un

provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 1.800 lei.
681 = 1511 1.800
„Cheltuieli operaţionale „Provizioane pentru
privind amortizările, litigii”
provizioanele şi ajustările
7. În anul N+1, în urma hotărârii definitive a tribunalului, se constată că din cei

1.800 lei, clientul va primi 800 lei, restul fiind câştigaţi de instituţie.
654 = 461 800
„Pierderi din creanţe şi „Debitori diverşi”
debitori diverşi”
65
1511 = 781.2 1.000
„Provizioane pentru litigii” „Venituri din
provizioane pentru
activităţi operaţionale”
8. În cursul exerciţiului N se contractează un împrumut extern guvernamental în

valoare de 10.000 lei, cu dobandă de 5 % pentru acordarea avansului unui
antreprenor. Împrumutul se restituie pe o perioadă de 3 ani, în tranşe egale astfel:
în primul an din venituri proprii;
în următorul an ½ din venituri proprii şi ½ din finanţări;
în cel de-al treilea an din finanţări.
Dobanzile se calculează şi se plătesc la finele fiecărui an din valoarea
rămasă de rambursat din venituri proprii.
a) Contractare împrumut
5131 = 1642 10.000
„Disponibil în lei din „Împrumuturi interne şi
împrumuturi interne şi externe contractate de
externe contractate de stat” stat cu termen de
rambursare în
exerciţiile viitoare”
b) Plată avans antreprenor
231 = 5131 10.000
„Active fixe corporale în „Disponibil în lei din
curs de execuţie” împrumuturi interne şi
externe contractate de
stat”
c) Achitare rata 1 împrumut
1642 = 560 3.333
„Împrumuturi interne şi „Disponibil al
externe contractate de stat instituţiilor finanţate
cu termen de rambursare în integral din venituri
exerciţiile viitoare” proprii”
d) Constituire dobandă I de plătit
666 = 1684 500
„Cheltuieli privind „Dobanzi aferente
dobanzile” împrumuturilor interne
şi externe contractate
de stat”
e) Plata dobanda I
1684 = 560 500
„Dobanzi aferente „Disponibil al
împrumuturilor interne şi instituţiilor finanţate
externe contractate de stat” integral din venituri
proprii”
f) Achitare rata II împrumut
1642 = % 3.333
„Împrumuturi interne şi 560 1.666
externe contractate de stat „Disponibil al
cu termen de rambursare în instituţiilor finanţate
exerciţiile viitoare” integral din venituri
proprii”
7701
„Finanţare de la 1.667
bugetul de stat”
66
g) Constituire dobandă II de plătit
666 = 1684 333
de stat”
h) Plata dobanda II
1684 = 560 333
proprii”
i) Achitare rata III împrumut
1642 = 7701 333
„Împrumuturi interne şi „Finanţare de la
externe contractate de stat bugetul de stat”
cu termen de rambursare în
exerciţiile viitoare”
j) Constituire dobandă III de plătit
666 = 1684 166
de stat”
k) Plata dobanda III
1684 = 560 166
proprii”

Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
67
TEMA V. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE
ALE INSTIŢUTIILOR PUBLICE
CONŢINUT
5.1. Noţiuni teoretice privind activele fixe ale instituţiilor publice

5.2. Contabilitatea activelor fixe din cadrul instituţiilor publice
REZUMAT
Tema dezvoltă particularităţile instituţiilor publice privind activele

fixe şi modalitatea de înregistrare a acestora în contabilitate. De asemenea,
sunt prezentate modalităţile de evaluare a activelor fixe la intrarea în
patrimoniu, la inventar, la data întocmirii situaţiilor financiare şi la ieşirea
din patrimoniu.
Amortizarea activelor fixe corporale şi necorporale aflate în patrimoniul
instituţiilor publice sunt, de asemenea, abordate.
OBIECTIVE
Cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor teoretice şi aplicative privind

contabilitatea activelor fixe corporale, necorporale şi financiare:
identificarea elementelor de active fixe şi evaluarea acestora;
contabilitatea activelor necorporale, corporale şi financiare.
5.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND ACTIVELE FIXE ALE

Activele 9 sunt definite de Standardele Internaţionale de Contabilitate

Publică (IPSAS1) ca „resurse controlate de o entitate ca urmare a
evenimentelor trecute şi care se aşteaptă să genereze pentru entitate
beneficii economice viitoare sau potenţialuri de servicii”. „Activele
utilizate pentru livrarea de bunuri şi servicii în conformitate cu obiectivele
unei entităţi, dar care nu generează în mod direct fluxuri de trezorerie nete
sunt adesea descrise ca înglobând un potenţial de servicii”. „Activele care
sunt utilizate pentru a genera intrări nete de numerar sunt adesea descrise ca
înglobând beneficii economice viitoare”.
Activele fixe sunt bunuri deţinute de instituţiile publice pe o
perioadă mai mare de timp (peste un an) şi sunt utilizate în vederea
desfăşurării activităţii pentru care au fost înfiinţate.
Activele fixe necorporale reprezintă activele nemonetare, fără suport
material folosite în propria entitate sau încredinţate terţelor persoane spre a
fi folosite sau închiriate altora pentru furnizarea de bunuri şi servicii ori în
scopuri administrative.
Activele fixe necorporale se evaluează astfel:
A. La intrarea în patrimoniu, activele fixe necorporale se evaluează:
la cost de achiziţie, în cazul achiziţionării de la terţi;
9
Standarde Internaţionale de Contabilitate Pentru Sectorul Public (IPSAS1),
Editura CECCAR, Bucureşti 2005 – paragraful 6
68
la cost de producţie, în cazul obţinerii în regie proprie;
la valoarea justă în cazul primirii cu titlu gratuit.
B. La inventar, activele fixe se evaluează astfel:
deprecierile de valoare se vor reflecta în contabilitate sub forma
amortizărilor, în cazul când acestea sunt definitive şi sub forma
ajustărilor în cazul în care deprecierea este latentă;
când apar cheltuielile ulterioare ca urmare a reparaţiilor, valoarea
acestora se va înregistra în contabilitatea instituţiei drept cheltuieli
curente în perioada în care s-au efectuat;
cheltuielile ulterioare care reprezintă modernizări şi duc la creşterea
performanţelor acestor active se vor adăuga valorii contabile a
activelor fixe respective,
C. La bilanţ activele fixe necorporale se vor reflecta la costul lor respectiv
valoarea actuală.
D. La ieşirea din patrimoniu, activele fixe necorporale se vor descărca din
gestiunea instituţiei la valoarea contabilă.
Activele fixe corporale sunt definite de standardele de contabilitate
publică IPSAS 17 astfel:
- Activele corporale care sunt deţinute de către o persoană juridică
pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii,
pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative;
- sunt utilizate pe parcursul mai multor perioade de raportare;
- au o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglementările
legale în vigoare;
Recunoaşterea imobilizărilor corporale ca active trebuie să
îndeplinească două condiţii:
- este probabil ca beneficiile economice viitoare sau potenţialul de
servicii asociat cu activul să revină entităţii;
- costul sau valoarea justă a activului entităţii poate fi evaluat credibil.
Valoarea justă – reprezintă suma la care poate fi tranzacţionat un
activ sau poate fi decontată o datorie, între părţi interesate aflate în
cunoştiiţă de cauză în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii obiective.
Costul unui element de imobilizări corporale conţine preţul de său
de cumpărare, inclusiv accizele de import şi taxele de achiziţie nereturnabile
şi orice costuri direct atribuibile de a aduce activul la condiţia sa de lucru
pentru utilizarea intenţionată, orice reduceri comerciale şi rabaturi sunt
deduse în stabilirea preţului de cumpărare.
Costul reprezintă suma în numerar sau în echivalente ale
numerarului plătită sau valoarea justă sau altă compensaţie plătită pentru
obţinerea unui activ la momentul achiziţiei sau construcţiei sale.
Instituţiile publice pot deţine un număr mare de active de
patrimoniu care au fost dobândite pe parcursul unei perioade îndelungate şi
prin mijloace diferite inclusiv prin cumpărare, donaţie, testament şi
sechestrare. Aceste active sunt rareori deţinute pentru abilitatea lor de a
genera intrări de numerar şi pot exista obstacole legale sau sociale în calea
utilizării lor în aceste scopuri.
Anumite active sunt descrise ca active de patrimoniu datorită
semnificaţiilor culturale, istorice sau legate de mediu şi includ:
69
• clădiri şi monumente istorice;
• situri arheologice;
• zone de conservare şi rezervaţii naturale;
• opere de artă.
Activele de patrimoniu prezintă următoarele caracteristici:
• Valoarea lor în termeni culturali, de mediu, educaţionali şi istorici nu
este preconizată a fi reflectată în totalitate într-o valoare financiară
bazată doar pe un preţ de piaţă;
• Obligaţiile legale şi statutare pot impune interdicţii sau restricţii severe
la cedarea prin vânzare;
• Ele sunt deseori de neînlocuit, iar valoarea lor poate creşte odată cu
timpul, chiar dacă starea lor fizică se deteriorează;
• Estimarea duratei lor de viaţă utilă poate fi dificilă, iar în anumite cazuri
aceasta poate să fie la câteva sute de ani.
Instituţiile publice care recunosc activele de patrimoniu trebuie să
furnizeze informaţii privind acele active cum ar fi:
• Baza de evaluare utilizată;
• Metoda de amortizare utilizată, dacă există;
• Valoarea contabilă brută;
• Amortizarea acumulată la sfârşitul perioadei, dacă există;
• reconciliere a valorii contabile de la începutul şi sfârşitul perioadei
arătând anumite componente ale acesteia.
În categoria activelor fixe corporale sunt incluse:
• terenurile şi amenajări la terenuri;
• construcţii;
• instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
• mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale;
• alte active fixe corporale;
• fondul bibliotecar;
• valorile de muzeu, obiectele de artă şi de expoziţie;
• echipamente militare specializate;
• activele de infrastructură ce cuprind:
-reţele de drumuri;
-sisteme de canalizare, apă şi energie;
-reţele de comunicare.
Activele de infrastructură au în general următoarele caracteristici:
• Fac parte dintr-un sistem sau dintr-o reţea;
• Sunt specializate în natură şi nu au utilizări alternative;
• Sunt imobile şi pot face obiectul unor constrângeri la cedare.
În categoria activelor fixe corporale deţinute de stat de instituţiile
publice sau unităţile economice a căror acţionar majoritar este statul se mai
cuprind:
Zăcămintele care reprezintă rezerve descoperite de minerale atât de
suprafaţă cât şi subterane care sunt exploatabile economic, cu
tehnologia actuală ţinând seama de nivelul relativ al preţurilor. Se
cuprind: rezervele de cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri
metalifere şi minereuri nemetalifere;
70
Resursele biologice necultivate reprezentate de animalele şi
vegetalele de producţie unică sau permanentă, asupra cărora se
exercită dreptul de proprietate, dar a căror creştere naturală sau
regenerare nu este plasată sub control direct şi responsabilitatea
unităţiilor instituţionale şi nu este gestionată de acestea, de exemplu,
pădurile virgine şi resursele piscicole neexploatate, care fac parte din
teritoriul naţional. Sunt incluse doar resursele care sunt deja
exploatabile cu scop economic sau sunt susceptibile de a fi într-un
viitor apropiat;
Rezervele de apă sunt întinderi de apă şi alte rezerve subterane în
măsură în care prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt date o
valoare de piaţă.
Sunt asimilate activelor fixe şi se înregistrează ca atare următoarele
categorii, indiferent de valoarea sau durata lor:
- valorile de muzeu, obiectele de artă şi expoziţie cu valoare artistică,
istorică sau documentară;
- cărţile din biblioteci, discurile şi benzile magnetice, casetele
imprimate definitiv;
- investiţiile efectuate la activele fixe luate cu chirie;
- investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, lacurilor, bălţilor
şi iazurilor.
Activele fixe corporale care se folosesc în instituţiile publice au o
structură diferită în funcţie de natura activităţii pe care o desfăşoară, au de
regulă un caracter neproductiv fiind folosite mai mult în scopuri didactice,
culturale, sportive sanitare şi în domeniul administraţiei publice etc.
Căile de intrare a activelor fixe corporale în instituţiile publice
sunt:
- prin înzestrarea de la stat la înfiinţarea instituţiei;
- prin investiţii;
- prin expropriere pentru cauze de utilitate;
- prin achiziţie de la terţi;
- obţinute în regie proprie de instituţie în ateliere proprii;
- prin donaţii, sponsorizări sau cu titlu gratuit;
- prin transfer cu titlu gratuit de la alte instituţii sau regii autonome;
- prin plusuri de inventar;
- prin luare cu chirie;
- prin leasing;
- bunuri descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice.
Înregistrarea în contabilitate a activelor fixe corporale la intrarea în
patrimoniul instituţiei se face la valoarea de intrare (valoarea contabilă) care
diferă în funcţie de modalitatea de achiziţionare astfel:
- Costul de producţie pentru activele fixe obţinute de instituţie în
regie proprie care cuprinde totalitatea cheltuielilor pentru realizarea
investiţiei plus cheltuielile efectuate până la punerea în funcţiune a
activului;
- Costul de achiziţie pentru activele fixe noi achiziţionate de la terţi
care cuprinde preţul de cumpărare al bunului la care se adaugă costul
transportului, alte taxe nedeductibile şi cheltuielile efectuate până la
punerea în funcţiune a activului;
71
- Valoarea justă pentru activele fixe corporale intrate în instituţie prin
donaţii, sponsorizări sau cu titlu gratuit, prin glusuri de inventar sau
pentru activele fixe obţinute din dezmembrarea sau scoaterea din
funcţiune a unor active fixe corporale complexe;
- Valoarea estimată a bunurilor descoperite cu ocazia săpăturilor
arheologice, conform normelor în vigoare.
Valoarea de înregistrare din contabilitate la intrarea în patrimoniul
instituţiei a activelor fixe corporale se păstrează până la scoaterea din
folosinţă, cu excepţia următoarelor situaţii:
modificarea valorii contabile a activelor fixe cu ocazia reevaluării ca
urmare a creşterii inflaţiei pe baza unor Hotărâri ale Guvernului;
modificarea valorii contabile a activelor fixe corporale cu cheltuielile
efectuate pentru completări, îmbunătăţirii sau modernizării pentru
mărirea performanţelor acestora.
Căile de ieşire a activelor fixe corporale din instituţiile publice
sunt:
- prin scoaterea din funcţiune (casare);
- prin cedare (vânzare);
- prin transferare;
- minusuri constatate cu ocazia inventarierii;
- prin calamităţi naturale;
- prin închiriere şi concesiune;
Proprietatea publică reprezintă 10 ansamblul de bunuri asupra cărora
statul şi unităţile administrativ-teritoriale – judeţe, municipii, oraşe, comune
– exercită dreptul de proprietate publică împreună cu atributele sale –
posesia, folosinţa şi dispoziţia.
Structural, bunurile proprietate publică fac parte din domeniul public
sau din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
Dreptul de proprietate publică se dobândeşte:
• pe cale naturală;
• prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii;
• prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;
• prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul
judeţean sau de consiliul local, dacă bunul în cauză intră în domeniul
public;
• prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţii
administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de
utilitate publică;
• prin alte moduri prevăzute de lege.
Delimitarea tehnică a bunurilor se face împărţind bunurile din
domeniul public astfel:
a) bunuri din domeniul public al statului;
b) bunuri din domeniul public al judeţului;
c) bunuri din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor.
10
Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în
M.Of. nr. 448/24.11.1998
72
5.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE DIN CADRUL
În planul de conturi pentru instituţii publice elaborat de M.F.P sunt

cuprinse în clasa II „Conturi de active fixe”.
A. Contabilitatea activelor fixe necorporale
Contabilitatea activelor fixe corporale se conduce cu ajutorul
conturilor din grupa 20 „Active fixe necorporale”
Contul 203 „Cheltuieli de dezvoltare”. În categoria cheltuielilor de
dezvoltare se cuprinde: proiectarea, construcţia şi testarea producţiei
intermediare sau folosirea intermediară a prototipurilor şi modelelor,
proiectarea uneltelor şi matriţelor care implică tehnologie nouă.
Acest cont ţine evidenţa cheltuielilor de dezvoltare înregistrate ca
active fixe necorporale, este un cont de activ care se debitează cu valoarea
lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau
achiziţionate de la terţi.
Contul se creditează cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare scăzute
din evidenţă, vândute sau scoase din folosinţă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea cheltuielilor de
dezvoltare existente la un moment dat în cadrul instituţiei.
Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de lucrări sau obiective.
Contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale
drepturi şi active similare” este un cont de activ care se debitează cu
valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente concesiunilor, brevetelor,
licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare,
achiziţionate, realizate pe cont propriu, precum şi cele primite cu titlul
gratuit, sau constatate plus la inventar. Contul se creditează cu valoarea
amortizării aferentă concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi activelor similare cedate, scăzute din evidenţă,
constatate lipsă la inventar.
Soldul debitor al contului exprimă valoarea concesiunilor,
brevetelor, licenţelor mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare
existente în instituţie la un moment dat.
Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de concesiuni, brevete,
licenţe mărci comerciale, drepturi şi active similare.
Contul 206 „Înregistrări ale evenimentelor cultural – sportive”
ţine evidenţa reprezentaţiilor teatrale, programelor de radio sau televiziune,
lucrările muzicale, evenimentele sportive, lucrările literare artistice sau
recreative, benzile magnetice înregistrate, sau alte suporturi intrate în
patrimoniul instituţiei.
Contul se creditează cu valoarea înregistrărilor evenimentelor
cultural sportive ieşite din patrimoniul instituţiei.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea înregistrărilor
evenimentelor cultural – sportive existente la un moment dat în instituţie.
Contul 208 „Alte active fixe necorporale” ţine evidenţa
programelor informatice create de instituţie sau achiziţionate de la terţi,
precum şi a altor active fixe necorporale şi cele primite cu titlul gratuit sau
constatate plus la inventar. Este un cont de activ care se debitează cu
activele fixe necorporale intrate în patrimoniul instituţiei. Contul se
73
creditează cu valoarea altor active fixe necorporale cedate constatate lipsă la
inventar, scăzute din evidenţă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea altor active fixe
necorporale existente la un moment dat în instituţie.
B. Contabilitatea activelor fixe corporale
Contabilitatea activelor fixe corporale se conduce cu ajutorul
conturilor din grupa 21 „Active fixe corporale”
Contul 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri” ţine evidenţa
terenurilor agricole şi silvice, fară costrucţii şi a amenajărilor la terenuri
(racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, împrejmuirile, cu lucrările de
acces de irigaţii, de desecări, de indiguiri, etc, care alcătuirsc domeniul public şi
privat al statului sau unităţiilor administrativ teritoriale, aflate în administrarea
instituţiei sau date cu chirie, în concesiune sau în folosinţă gratuită. Este un cont
de activ care se debitează cu valoarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri
achiziţionate la cost de achiziţie, primite cu titlul gratuit (la valoarea justă)
şi a amenajărilor la terenuri realizate în regie proprie (la costul de
producţie), care alcătuiesc domeniul public sau privat al statului şi al
unităţilor administrativ – teritoriale.
Contul se creditează cu valoarea terenurilor şi amenajărilor la
terenuri scoase din patrimoniu prin transfer sau prin vânzare din domeniul
public sau privat al statului şi al unităţilor administrativ – teritoriale.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea terenurilor şi a
amenajărilor la terenuri existente în domeniul public sau privat al statului şi
al unităţilor administrativ – teritoriale la un moment dat.
Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de terenuri, pe feluri de
amenajări la terenuri, separat pentru cele din domeniul public de cele din
domeniul privat.
Potrivit legislaţiei din ţara noastră se prevede că lacurile, bălţile,
iazurile care nu sunt rezultatul unor investiţii, precum şi terenurile ce nu au
fost retrocedate fac parte din proprietatea publică.
În contul 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri” sunt înregistrate atât
terenurile care nu se amortizează deoarece nu sunt rezultatul muncii omului
cât şi amenajările la terenuri care constituie activităţi productive efectuate de
om şi ca atare se supun amortizării.
Instituţiile publice pot închiria active fixe corporale altor instituţii
publice sau persoanelor fizice şi juridice 11, în urma operaţiilor de închiriere,
primesc venituri din redevenţe.
Concesionarea sau închirierea bunurilor se face prin licitaţie publică
iar sumele din redevenţe se fac venituri la bugetul de stat sau la cel local
după caz.
Concesiunile publice 12 se fac pentru:
- bunurile propietate publică ori privată a statului, judeţului, oraşului
sau comunei;
- activităţile şi servicile publice de interes naţional sau local.
Concesionarea se face în baza unui contract prin care titularul
dreptului de proprietate numită concendent transmite pentru o perioadă
11
Legea nr 213/1998 privind proprietatea publică M.O nr 448/24.XI.1998
12
Legea nr 219/1998 reglementarea şi organizarea regimului de concesionare.
74
determinată de cel mult 49 de ani unei alte persoane numită concesionar
dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun a unei activităţi sau a unui
serviciu public în schimbul unei redevenţe.
Bunurile şi serviciile următoare pot fi concesionate:
- transporturile publice;
- autostrăzile, podurile şi tunelurile rutiere cu taxă de trecere;
- infrastructurile rutiere, feroviare, portuare şi aeroportuare civile;
- construcţii de hidrocentrale noi şi exploatarea acestora inclusiv a
celor aflate în conservare;
- servicile poştale;
- activităţile economice legate de cursurile de ape naturale şi
artificiale, lucrările de gospodărire a apelor aferente acestora, staţiile
şi instalaţiile de măsurători hidrologice, meteorologice şi de calitate
a apelor şi amenajările piscicole;
- terenurile proprietate publică, plajele, cheiurile şi zonele libere;
- reţelele de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi termice;
- reţelele de transport prin conducte şi de distribuţii a petrolului şi
gazelor combustibile;
- reţelele de transport şi de distribuţie publică a apei potabile;
- exploatarea zăcămintelor minerale şi a substanţelor solide şi fluide;
- exploatarea surselor termale;
- resursele naturale ale zonei economice maritime şi ale platoului
continental;
- bazele sportive, locurile de recreere, instituţiile profesioniste de
spectacole;
- unităţile medico – sanitare, secţiile sau laboratoarele din structura
acestora precum şi serviciile medicale auxiliare;
- activităţiile economice legate de punerea în valoare a monumentelor
şi siturilor istorice;
- colectarea, depozitatea şi valorificarea deşeurilor;
- alte bunuri, activităţi sau servicii publice care nu sunt interzise prin
legi organice speciale.
Concesionarul constituie drept garanţie şi titlurile de credit, asupra
cărora se va institui gajul cu acordul concendentului, în funcţie de
necesitatea acoperirii costurilor viitoare pentru îndeplinirea obligaţiilor
privind protecţia mediului, care pot apărea în perioada derulării concesiunii.
Contul 212 „Construcţii” ţine evidenţa construcţiilor din domeniul
public şi privat al statului sau unităţilor administrativ – teritoriale, aflate în
administrarea instituţiei, date cu chirie sau în folosinţă gratuită. Este un cont
de activ care se debitează cu valoarea construcţiilor achiziţionate, realizate
din producţie proprie primite cu titlul gratuit cu creşterea de valoare
rezultată din reevaluarea construcţiilor, dotări, transferuri, preluări în contul
creanţelor, dezmembrări.
Contul se creditează cu valoarea construcţiilor ieşite din patrimoniu cu
descreşterea de valoare rezultată din reevaluarea construcţiilor, cu valoarea
amortizării construcţiilor vândute, cu valoarea neamortizată a construcţiilor
transferate cu titlul gratuit, distruse de calamităţi, vândute sau scoase din
folosinţă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea construcţiilor existente
75
în patrimoniul instituţiei publice la un moment dat.
Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare construcţie din domeniul
public sau privat al statului şi al unităţilor administrativ – teritoriale.
Contul 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi
plantaţii” este un cont de activ care se debitează cu valoarea instalaţiilor
tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor achiziţionate,
realizate din producţie proprie, primite cu titlul gratuit sau constatate plus la
inventar, primite în regim de leasing financiar.
Contul se creditează cu valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor şi plantaţiilor ieşite din patrimoniu, cu descreşterea de
valori rezultată din reevaluarea acestora, cu valoarea amortizării instalaţiilor
tehnice, mijloacelor de transport animalelor şi plantaţiilor scăzute din
evidenţă, transferate cu titlul gratuit, distruse de calamităţi, vândute sau
scoase din folosinţă, constatate minus la inventar.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor existente în patrimoniul
instituţiei publice la un moment dat.
Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare obiect de evidenţă din
domeniul public sau privat al statului şi unităţilor administrativ – teritoriale.
Contul 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale”,
ţine evidenţa existenţei şi mişcării mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active
corporale. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea mobilierului,
aparaturii birotice echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi a altor active corporale, achiziţionate, realizate din producţie proprie,
primite cu titlul gratuit sau în regim de leasing financiar sau constatate plus
la inventar.
Contul se creditează cu valoarea mobilierului, aparaturii birotice
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe
corporale ieşite din patrimoniu privat, cu descreşterea de valoare rezultată din
reevaluarea acestora, cu valoare neamortizată a acestora transferate cu titlu
gratuit, distruse de calamităţi, vândute sau scoase din funcţiune, constatate minus
la inventar.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea mobilierului,
aparaturiibirotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi a altor active fixe corporale existente în patrimoniul instituţiei publice la
un moment dat.
Contabilitatea analitică se ţine pe obiect de evidenţă din domeniul
privat al statului şi unităţilor administrativ – teritoriale potrivit
reglementărilor în vigoare.
Contul 215 „Alte active ale statului” ţine evidenşa zăcămintelor,
resurselor biologice necultivate şi a rezervelor de apă care fac parte din
teritoriul national. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea altor
active ale Statului luate în evidenţă. Contul se creditează cu valoarea altor
active ale statului scăzute din evidenţă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea altor active ale Statului
existente în evidenţă la un moment dat.
76
C. Contabilitatea activelor fixe în curs şi avansuri pentru active
fixe
Contabilitatea activelor fixe corporale în curs se conduce cu ajutorul
grupei 23 „Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe”
Contul 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” ţine
evidenţa cheltuielilor pentru obiective de investiţii care nu au fost terminate
şi recepţionate până la sfărşitul perioadei evaluate la costul de achiziţie
respectiv la costul de producţie şi care se reportează în anul următor. Este un
cont de activ care se debitează cu cheltuielile aferente investiţilor
neterminate la finele anului care se continuă şi in anul următor achiziţionate,
realizate în regie proprie sau primite gratuit de instituţia publică.
Contul se creditează cu investiţiile terminate, recepţionate, puse în
funcţiune şi înregistrate ca active fixe corporale transferate cu titlul gratuit,
distruse de calamităţi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea activelor fixe corporale
în curs de execuţie nerecepţionate (investiţii neterminate).
Contabilitatea analitică se ţine pe obiective de investiţii, grupate pe
surse de finanţare.
Contul 232 „Avansuri acordate pentru active fixe corporale” ţine
evidenţa avansurilor acordate furnizărilor de active fixe corporale pentru
achiziţionarea sau construirea de active fixe. Sunt acordate numai pe bază de
garanţii şi raportat la obiectul contractului se stabilesc cote procentuale
maxime din valoarea acestuia. Este un cont de activ care se debitează cu
valoarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe corporale ce provin
din imprumuturi interne şi externe în lei şi valută contractate sau garantate
de autorităţile administraţiei publice locale, din disponibilităţile fondului de
rulment, din alocaţii bugetare cu destinaţie specială, din venituri proprii şi
subvenţii. Contul se creditează cu avansurile acordate furnizorilor de active
fixe corporale decontate.
Soldul debitor al contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor
de active corporale, nedecontate la finele perioadei.
Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare furnizor de active fixe
corporale.
Similar se înregistrează în contabilitate activele fixe necorporale în
curs de execuţie cu ajutorul contului 233 „Active fixe necorporale în curs de
execuţie” cât şi avansurile acordate pentru active fixe necorporale cu
ajutorul contului 234 „Avansuri acordate pentru active fixe necorporale”.
D. Contabilitatea activelor financiare
Activele financiare se regăsesc în grupa 26 „Active financiare” în
Planul de conturi utilizat de instituţiile publice.
Contul 260 „Titluri de participare” ţine evidenţa titlurilor de
participare reprezentând acţiuni preluate de stat în contul creanţelor
bugetare, precum şi titlurile de participare deţinute de instituţiile publice în
capitalul social al unor societăţi comerciale sau în capitalul unor organisme
financiare internaţionale pentru care instituţia primeşte venituri sub formă
de dividente. Aceste instituţii publice sunt ministerele care deţin acţiuni în
capitalul social al unor societăţi comerciale ale căror datorii către buget au
fost convertite în acţiuni precum şi primăriile care deţin acţiuni în capitalul
social al unor societăţi comerciale. Este un cont de activ care se debitează cu
77
titlurile preluate în evidenţă.Contul se creditează cu valoarea titlurilor de
participare scăzute din evidenţă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea titlurilor de participare
deţinute la un moment dat.
Contul 265 „Alte titluri imobilizate” ţine evidenţa obligaţiunilor
preluate de stat în contul creanţelor bugetare. Este un cont de activ care se
debitează cu valoarea altor titluri imobilizate rezultate din conversia
creanţelor bugetului de stat preluate in evidenţă. Contul se creditează cu
valoarea altor titluri imobilizate, vândute, scăzute din evidenţă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea altor titluri imobilizate
deţinute la un moment dat.
Contul 267 „Creanţe imobilizate” ţine evidenţa împrumuturilor
acordate pe termen mediu şi lung şi alte creanţe imobilizate cum sunt
depozitele şi garanţiile plătite acordate de instituţiile publice altor persoane
fizice sau juridice. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea
imprumuturilor acordate şi a veniturilor din dobânzile aferente creanţelor
imobilizate precum şi a garanţiilor depuse la furnizori pentru utilităţi, cu
diferenţele favorabile rezultate din reevaluarea creanţelor imobilizate.
Contul se creditează cu valoarea creanţelor imobilizate şi a
dobânzilor aferente încasate, precum şi a garanţiilor restituite de furnizori cu
diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente în urma încasării creanţelor
în valută sau evaluării acestora la cursul de la închiderea exerciţiului.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea imprumuturilor
acordate şi altor creanţe imobilizate la un moment dat.
Contabilitatea analitică se conduce pe felulri de creanţe grupate pe
instituţii.
Contul 269 „Vărsăminte de efectuat pentru active financiare”
este un cont de pasiv care se creditează cu sumele datorate pentru active
financiare achiziţionate sub formă de acţiuni subscrise şi nevărsate şi cu
diferenţele nefavorabile de curs valutar în urma reevaluării la sfârşitul
perioadei a vărsămintelor de efectuat pentru active financiare în valută.
Contul se debitează cu vărsămintele efectuate pentru activele financiare
achiziţionate iar la sfârşitul perioadei cu diferenţele favorabile de curs
valutar în urma reevaluării datoriilor în valută.
Soldul creditor al contului reprezintă vărsămintele de efectuat la un
moment dat. Contabilitatea analitică se conduce pe unităţi emitente de active
financiare.
E. Contabilitatea amortizării activelor fixe
Începând cu data de 1 ianuarie 2004 13 activele fixe corporale şi
activele fixe necorporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice se supun
amortizării. Instituţiile publice amortizează activele fixe corporale şi
necorporale utilizând metoda amortizării liniare.
Amortizarea constituie o cheltuială pentru instituţia publică şi se
înregistrează lunar în contul de cheltuieli corespunzător sursei de finanţare a
activelor fixe. Aceasta se înregistrează începând cu luna următoare datei de
intrare în patrimoniu a activului fix. Amortizarea activelor fixe corporale,
13
Ordinul M.F.P. nr. 1487/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe,
M.O. nr 788/07.11.2003
78
date cu chirie, în concesiune sau în folosinţă gratuită se calculează de către
instituţiile publice care le au în patrimoniu. Investiţiile efectuate de către
instituţiile publice la activele fixe corporale luate cu chirie se amortizează de
către instituţia care a efectuat investiţia.
Înregistrarea amortizării în contabilitate se face pe baza „Situaţiei
privind calculul amortizării” ce se întocmeşte de către compartimentul
financiar – contabilitate a instituţiei publice. Activele fixe corporale
achiziţionate de către instituţiile publice în cadrul contractelor de leasing
financiar se supun amortizării de către acestea.
Contabilitatea amortizării privind activele fixe se conduc cu ajutorul
următoarelor conturi:
280 „Amortizări privind activele fixe necorporale”
281 „Amortizări privind activele fixe corporale”
Contul 280 „Amortizări privind activele fixe necorporale” ţine
evidenţa amortizării activelor fixe necorporale care se supun amortizării.
Este un cont de pasiv rectificativ al valorii de înregistrare în contabilitate a
activelor fixe necorporale, care se creditează cu valoarea amortizării
activelor fixe necorporale. Contul se debitează cu valoarea amortizării
activelor fixe necorporale scăzute din evidenţă.
Soldul creditor al contului reprezintă amortizarea activelor fixe
necorporale existente la un moment dat în instituţie.
Contul 281 „Amortizări privind activele fixe corporale”. Cu
ajutorul acestui cont instituţiile publice înregistrează amortizarea activelor
fixe corporale care se supun amortizării. Este un cont de pasiv, rectificativ al
valorii de înregistrare în contabilitate a activelor fixe corporale, care se
creditează cu valoarea amortizării activelor fixe corporale şi cu valoarea
amortizării efectuate de chiriaşi la activele fixe luate cu chirie şi restituite
proprietarului. Contul se debitează cu valoarea amortizării activelor fixe
corporale vândute, cedate sau scăzute din evidenţă.
Soldul creditor al contului reprezintă amortizarea activelor fixe
corporale existente la un moment dat în instituţie.
F. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea
de valoarea a activelor fixe
Activele fixe care fac parte din patrimoniul entităţilor publice ar
trebui recunoscute în bilanţ numai dacă se estimează că vor genera
beneficii sociale iar costul acestora va putea fi evaluat în mod credibil.
Beneficiile sociale se referă la bunuri şi servicii oferite de o entitate pentru
care aceasta nu primeşte, direct de la beneficiar contravaloarea aproximativ
egală cu valoarea acelor bunuri şi servicii oferite în urmărirea unor obiective
de politici sociale ale Guvernului. Aceste beneficii pot include „oferirea de
servicii de sănătate, educaţie, gospodărire, transport şi de alte servicii
sociale comunităţii”.
Conturile utilizate pentru evidenţierea deprecierii activelor fixe se
regăsesc în grupa 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de
valoarea a activelor fixe”.
Contul 290 „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
necorporale” este un cont de pasiv rectificativ al valorii de înregistrare a
activelor fixe care se creditează cu valoarea ajustărilor pentru deprecierea
activelor fixe necorporale constituite fiind tratate ca şi cheltuială în contul
79
681 „Cheltuieli operaţionale privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere” concomitent înregistrându-se ca şi rezervă.
Contul 290 „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale”
se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor
pentru deprecierea activelor fixe necorporale, ce sunt recunoscute ca şi
venit. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor pentru
deprecierea activelor fixe necorporale existente la un moment dat.
Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de active fixe necorporale supuse
deprecierii.
Contul 291 „Ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale
este un cont de pasiv, rectificativ al valorii de înregistrare a activelor fixe
corporale care se creditează cu valoarea ajustărilor pentru deprecierea
activelor fixe corporale constituite, ce reprezintă o cheltuială pentru
instituţia publică, concomitent înregistrându-se ca şi rezervă. Contul se
debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru
deprecierea activelor fixe corporale ce sunt recunoscute ca şi venit. Soldul
creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor pentru deprecierea
activelor fixe corporale existente la un moment dat. Contabilitatea analitică
se conduce pe feluri de active fixe corporale supuse deprecierii.
Contul 293 „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de
execuţie este un cont de pasiv rectificat al valorii de înregistrare a activelor
fixe în curs de execuţie, care se creditează cu valoarea ajustărilor pentru
deprecierea activelor fixe în curs de execuţie. Contul se debitează prin
creditul contului 781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
privind activitatea operaţională” reprezentând diminuarea sau anularea
ajustărilor pentru deprecierea activelor în curs de execuţie ce sunt
recunoscute ca şi venit.
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor pentru
depreciera activelor fixe corporale în curs de execuţie la un moment dat.
Contabilitatea analitică se conduce pe felul de active fixe în curs de execuţie
spuse deprecierii.
Contul 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor
financiare” este un cont de pasiv rectificativ al valorii de înregistrare a
activelor financiare, care se creditează cu valoarea ajustărilor pentru
pierderea de valoare a activelor financiare. Contul se debitează prin creditul
contului 786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”
reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare
a activelor financiare.
Soldul creditor al contului reprezintă ajustările pentru pierderea de
valoare a activelor financiare existente la un moment dat. Contabilitatea
analitică se ţine pe feluri de active financiare supuse deprecierii.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. Instituţia publică acordă un avans din venituri proprii unui antreprenor, în sumă
de 1.000.000 lei, în vederea începerii lucrării de construcţie a unei clădiri. În anul
în curs antreprenorul efectuează lucrări în valoare de 1.300.000 lei, pe care le
facturează instituţiei (lucrarea nu se finalizează).
80
a) Achitare avans din venituri proprii
232 = 560 1.000.000
„Avansuri acordate pentru „Disponibil al
active fixe corporale” instituţiilor publice
finanţate din venituri
proprii”
b) Lucrări executate
231 = 404 1.300.000
„Active fixe corporale în „Furnizori de active
curs” fixe”
c) Stingerea datoriei faţă de furnizor
404 = % 1.300.000
„Furnizori de active fixe” 232 1.000.000
„Avansuri acordate
pentru active fixe
corporale”
560 300.000
„Disponibil al
instituţiilor publice
proprii”
2. Se înregistrează titluri de participare deţinute de stat la o societate comercială,
rezultate din conversia în acţiuni a creanţelor bugetare în sumă de 6.600 lei.
260 = 463 6.600
„Titluri de participare” „Creanţe ale bugetului
de stat”
3. Se înregistrează obligaţiuni pe termen mediu şi lung rezultate din conversia
creanţelor bugetului de stat în valoare de 8.900 lei.
265 = 463 8.900
„Alte titluri imobilizate” „Creanţe ale bugetului
de stat”
4. Se înregistrează plata acţiunilor deţinute de stat în valoare de 7.000 lei.
269 = 7701 7.000
„Vărsăminte de efectuat „Finanţarea de la
pentru active financiare” bugetul de stat”
5. Se înregistrează intrarea in partimoniul instituţiei publice a unui program
informatic cu titlu gratuit la valoarea justă de 16.000 lei.
2081 = 791 16.000
„Programe informatice” „Venituri din
valorificarea unor
bunuri ale statului”
6. Se înregistrează intrarea în instituţia publică a unui eveniment cultural sportiv în
sumă de 25.000 lei.
206 = 100 25.000
„Înregistrări ale „Fondul activelor fixe
evenimentelor social necorporale”
culturale”
7. Se achiziţionează un proiect de la terţi în valoare de 5.500 lei, având o durată de

viaţă utilă de 2 ani. După primul an, proiectul nu mai este utilizat şi este vândut
altei entităţi la 4.000 lei.
81
a) Achiziţie activ
203 = 404 5.500
„Proiecte de dezvoltare” „Furnizori de active
fixe”
b) Inregistrare amortizare in primul an de folosinţă
681 = 280 2.750
„Cheltuieli operaţionale „Amortizarea activelor
privind amortizările şi fixe necorporale”
ajustările”
c) Vanzarea activului
461 = 791 4.000
„Debitori diverşi” „Venituri extraordinare
din valorificarea unor
d) Scoaterea din gestiune a activelor fixe vândute
% = 203 5.500
280 „Proiecte de 2.750
„Amortizarea activelor fixe dezvoltare”
necorporale”
691
„Cheltuieli extraordinare 2.750
din operaţiuni cu active
fixe”
8. Consiliul Judeţean primeşte 5.000 de titluri de valoare de la o societate

comercială în valoare de 200 lei/acţiune.
260 = 464 1.000.000
„Participaţii la capitalul „Creanţe ale bugetului
social” local”

Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
82
TEMA VI. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A
PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
CONŢINUT
6.1. Conţinutul şi structura stocurilor

6.2. Procedee de evaluare a stocurilor
6.3. Particularităţi ale contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie în instituţiile publice
REZUMAT
Tema se încadrează în elementele definitorii specifice stocurilor şi

producţiei în curs de execuţie şi a contabilităţii acestora, având la bază
clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Tema
evidenţiază rolul şi caracteristicile stocurilor în gestiunea instituţiilor
publice, diferită de cea a entităţilor conduse pe principiul obţinerii de
profit.
OBIECTIVE
Cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor teoretice şi aplicative privind

particularităţile contabilităţii stocurilor în instituţiile publice:
− definirea şi clasificarea stocurilor conform IPSAS 12 „Stocuri”;
− procedee de evaluare a stocurilor la intrarea şi la ieşirea din
patrimoniu, la inventariere şi la data întocmirii bilanţului;
− contabilitatea stocurilor, accentuîndu-se particularităţile specifice
6.1. CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA STOCURILOR
Un rol important în gestiunea entităţilor din sectorul public îl ocupă

stocurile care fac parte din activele circulante.
Caracteristica acestora este faptul că se consumă la prima lor utilizare
în procesul de producţie şi consum participând la un singur ciclu de consum
şi exploatare. De menţionat este faptul că ciclul de consum este specific
entităţilor din sectorul public care nu au ca finalitate desfacerea bunurilor
obţinute din active circulante consumate, iar fazele acestuia în care apar
stocurile sunt aprovizionarea şi consumul.
Ciclul de exploatare, ca şi componentă a ciclului economic, este
spacific unităţilor patrimoniale din sectorul public care desfăşoară activităţi
economice, iar fazele acestuia în care apar stocurile cuprind aprovizionarea
– producţia – desfacerea.
Doctrinar, stocurile ca şi noţiune au două sfere de cuprindere 14:
a) în sens general – stocul reprezintă cantitatea de active materiale şi
financiare existentă la un moment dat într-o unitate patrimonială;
14
Buse G. coordonator, Dicţionarul complet al economiei de piaţă, Editura,
Societatea Informaţia, Bucureşti, 1994
83
b) în sens restrâns – stocul reprezintă un ansamblu de materii prime,
materiale etc, destinate producţiei de semifabricate, produse finite,
mărfuri etc, care ulterior sunt destinate vânzării.
Din punct de vedere al contabilităţii, stocurile sunt tratate în sens
restrâns, drept componente ale activelor circulante aflate într-o continuă
mişcare, schimbându-şi forma materială şi în cadrul circuitului economic al
patrimoniului.
Majoritatea definiţiilor doctrinare au în vedere definirea stocurilor ca
şi componentă a activelor circulante pentru unităţile patrimoniale a căror
scop este obţinerea de profit.
Caracteristic entităţilor din sectorul public este faptul că acestea nu
au ca şi finalitate declarată obţinerea de profit, consumurile acestora nu sunt
generatoare de venituri, stocurile vor avea legătură cu prestarea de servicii.
Contabilitatea stocurilor din instituţiile publice face obiectul IPSAS
12 „Stocuri” 15 ale cărui obiectiv este de a stabili tratamentul contabil pentru
stocuri conform sistemului contului istoric. Stocurile sunt definite de acest
Standard astfel:
a) active sub formă de materiale sau provizii care vor fi consumate în
procesul de producţie;
b) active sub formă de materiale sau provizii ce vor fi consumate pentru
efectuarea de servicii;
c) active destinate pentru vânzare sau distribuite în cursul normal al
activităţilor.
Stocurile reprezintă o imobilizare de resurse publice în active
circulante de natura materialelor, materiale de natura obiectelor de inventar,
animalelor şi produselor care sunt destinate consumului o singură dată şi
care contribuie esenţial la îndeplinirea de către entităţile publice, a funcţiilor
fundamentale ale statului.
Stocurile în sectorul public pot include potrivit IPSAS 12 „Stocuri”:
a) Muniţie;
b) Materii prime consumabile;
c) Materiale pentru întreţinere;
d) Piese de schimb pentru imobilizările corporale, altele decât cele care
sunt abordate în Standardele privind imobilizările corporale;
e) Rezerve strategice – rezerve energetice;
f) Stocări de monedă neemisă;
g) Rezerve poştale deţinute pentru vânzare (exemplu timbre);
h) Producţie în curs de execuţie, inclusiv:
- Materiale pentru cursuri educaţionale de pregătire;
- Servicii pentru clienţi vândute la preţuri obiective într-o tranzacţie
obiectivă;
i) Pământ – proprietate deţinută pentru vânzare.
15
Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Editura
CECAR, Bucureşti, 2005, pag. 280
84
6.2. PROCEDEE DE EVALUARE A STOCURILOR
Principalele procedee de evaluare a stocurilor sunt:

a) evaluarea la intrarea în patrimoniu;
b) evaluarea la ieşirea din patrimoniu;
c) evaluarea la inventariere;
d) evaluare la bilanţ.
a) Evaluarea la intrarea în patrimoniu a stocurilor este costul istoric care

poate îmbrăca următoarele forme:
Costul achiziţiei pentru stocurile achiziţionate de la terţi;
Costul de producţie pentru bunurile obţinute din activitatea proprie de
exploatare.
Standardele Internaţionale de Contabilitate IPSAS 12 „Stocuri”
stabilesc că stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică, dintre costul
stocurilor şi valoarea netă realizabilă. 16
Potrivit acestui standard:
- Costul stocurilor ar trebui să cuprindă toate costurile cumpărării,
costurile prelucrării şi alte costuri care apar pentru aducerea
stocurilor în locaţie în care sunt disponibile pentru utilizator.
Costul cumpărării stocurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de
import şi alte taxe şi transportul, costurile de manipulare şi alte costuri care
pot fi direct atribuite achiziţionării bunurilor finite, materialelor şi resurselor
precum şi diferenţa din conversia valutară pentru stocurile achiziţionate din
import.
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi
obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii utilizatorului
stocurilor, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a
costurilor necesare vânzării acestuia, schimbului sau distribuţiei.
b) Evaluarea la ieşirea din patrimoniu a stocurilor sau la darea lor în
consum, acestea se evaluează la valoarea de intrare, egală cu mărimea
costului stocului.
În condiţiile economiei de piată, acelasi fel de bunuri (sortiment) se procură
la preţuri diferite, de la diverşi furnizări, şi momentul intrării fapt ce impune
pentru evaluarea cantităşii de stocuri ieşite sau consumate, având la bază
valoarea de intrare se utilizează următoarele metode:
- metoda costului mediu ponderat (CMP)
- metoda prima intrare – prima ieşire (FIFO)
- metoda ultima intrare – prima ieşire (LIFO)
Metoda costului ponderat (CMP) presupune evaluarea ieşirilor de
stocuri pe baza costului mediu ponderat, calculat lunar sau după fiecare
opreraţie de intrare, ca raport între valoarea totală a stocului iniţial plus
valoarea intrărilor şi cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantitatea
intrată.
Metoda FIFO prima intrare – prima ieşire presupune evaluarea
primului lot de stoc ieşit din gestiune la valoarea primului lot intrat. Pe
măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul
16
IPSAS nr 12, „Stocuri”, pag 282, Standardele internaţionale de contabilitate
pentru Sectorul Public, Editura Ceccar, Bucureşti, 2005
85
de achiziţie (sau de producţie) al lotului următor, în ordine cronologică.
Metoda LIFO ultima intrare – prima ieşire presupune evaluarea
bunurilor ieşite din gestiune la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei
intrări (lot). PE măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine
cronolologică.
Standardul IPSAS nr 12 „Stocuri” – precizează că pentru entităţile
publice este de preferat metoda FIFO de evaluare a costului stocurilor şi
metoda costului mediu ponderat (CMP). Metoda aleasă de o entitate pentru
evaluarea a costului stocurilor va trebui aplicată consecvent pentru toate
stocurile care au aceiaşi natură şi utilitate pentru entitate. Pentru stocurile cu
o natură sau o utilitate diferită cum sunt: anumite mărfuri utilizate într-un
segment şi acelaşi tip de mărfuri utilizate într-un alt segment pot fi
justificate schimbarea metodei de evaluare a costului stocurilor.
Tehnicile de evaluare a costului stocurilor potrivit standardelor
internaţionale de contabilitate pentru sectorul public IPSAS nr 12 „Stocuri”
precizează două metode care se pot folosi pentru măsurarea costurilor şi
anume:
1. – metoda costurilor standard;
2. – metoda preţului cu amănuntul.
1. Metoda costurilor standard sau prestabilite. Costul stocurilor
este un cost estimat în funcţie de materialele şi consumabilele apreciate ca
normale, de manopera prestabilită şi în condiţii normale privind eficienţa şi
folosirea capacităţii de producţie. Costurile standard sunt costuri
antecalculate, în raport de datele constatate în perioadele precedente, iar
diferenţele între preţul prestabilit şi costul efectiv de achiziţie se
înregistrează distinct în contabilitate în faza de intrare în gestiunea entităţii
publice. Acest cost standard este adoptat ca mărime de evaluare şi decontare
la intrare – ieşire a stocurilor. În ţara noastră în cazul costurilor prestabilite
se organizează paralel o evidenţă a diferenţelor dintre costul prestabilit şi
costul efectiv, cu ajutorul contului 578 „Diferenţe de preţ la mărfuri”,
reflectându-se în cele din urmă (cu plus sau minus) în costul efectiv al
bunului. Deci diferenţele de preţ constatate între costul istoric şi costul
standard trebuie incluse în costul perioadei.
2. Metoda preţului cu amănuntul operează în cazul stocurilor de mărfuri
cumpărate de către o entitate şi deţinute pentru a fi revândute sau pământ
sau alte imobilizări corporale deţinute pentru a fi vândute.
În condiţiile economiei de piaţă supusă concurenţei pornind de la
preţul cu amănuntul (preţul de piaţă) al bunului din care se deduce marja
brută se stabileşte costul stocului destinat vânzării.
c) Evaluarea la inventariere a stocurilor se face la valoarea actuală sau la
valoarea de utilitate. Valoarea de inventar este deci egală cu valoarea actuală
care este o valoare estimată în funcţie de piaţă şi utilitatea bunului pentru
entitatea publică.
La inventariere pot fi constatate şi stabilite valori actuale care
delimitează stocurile în trei categorii astfel:
1) Stocuri care nu prezintă deprecieri, pentru care valoarea
contabilă este egală cu valoarea de inventar;
86
2) Stocuri care au suferit deprecieri a căror valoare de inventar este
mai mică decât valoarea contabilă care se evaluează la preţul
posibil de valorificat;
3) Stocuri la care utilitatea creşte şi deci valoarea de inventar este
mai mare decât valoarea contabilă.
Valoarea de inventar potrivit normelor de inventariere17 utilizate în
România se stabileşte diferenţiat în funcţie de natura stocurilor, aplicându-se
principiul prudenţei potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea
elementelor de activ şi a veniturilor respectiv subevaluarea elementelor de
pasiv şi a cheltuelilor astfel:
- în cazul în care se constată că valoarea de inventar este mai mare
decât valoarea contabilă, în listele de inventar stocurile se vor înscrie
la valorile de înregistrare în contabilitate;
- în cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea
contabilă, în listele de inventariere stocurile se înscriu la valoarea de
inventar;
- în cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, conducătorii
entităţii publice vor lua măsura imputării la valoarea de înlocuire.
d) Evaluarea stocurilor la bilanţ. În bilanţ potrivit principiului prudenţei
stocurilor nu trebuie reflectate la o valoare mai mare decât valoarea
recuperabilă care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Cu ocazia
efectuării inventarului de închidere a exerciţiului bugetar se procedează la
compararea costurilor stocurilor cu valoarea realizabilă netă, reţinându-
se cea mai mică valoare.
Valoarea realizabilă netă este egală cu preţul de vânzare estimat
care ar putea fi obţinut prin utilizare sau vânzare pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului
şi a costurilor necesare vânzării schimbului sau distribuţiei.
Necesitatea estimării valorii realizabile nete derivă din deteriorarea
fizică a stocurilor, uzura lor morală parţială sau integrală, învechirea şi din
diminuarea preţurilor lor de vânzare. În cazul în care valoarea realizabilă
netă este mai mică decât costul stocurilor, pierderea corespunzătoare este
recunoscută ca o cheltuială în perioada în care apare scăderea sau
pierderea. Totuşi valoarea materiilor prime şi materialelor consumate
folosite în producţie nu li se reduce valoarea contabilă sub costul stocurilor,
dacă se estimează că produsele finite în care vor fi încorporate vor fi
vândute pentru un preţ mai mare sau egal cu costul lor. Însă, dacă se
estimează că acel cost al produselor finite va depăşi valoarea realizabilă
netă, atunci şi valoarea materiilor şi materialelor se diminuează. În astfel de
situaţii, costul de înlocuire al materialelor ar fi cea mai bună evaluare
disponibilă a valorii lor realizabile nete.
Estimările valorii realizabile nete pentru valoarea de stocuri care este
aşteptat a se realiza sunt bazate pe fluctuaţiile de preţ sau de cost care sunt
legate direct de evenimente care apar după sfârşitul perioadei.
Valoarea oricăror scăderi ale valorii contabile a stocurilor şi toate
pierderile din stocuri trebuie recunoscute ca fiind o cheltuială în perioada
în care apare scăderea valorii contabile sau pierderea.
Procesul de recunosaştere a valorii contabile a stocurilor vandute
17
OMF nr 2388/1995 privind organizarea efectuării inventarierii patrimoniale
87
schimbate sau distribuite ca fiind o cheltuială, atunci când sunt oferite
serviciile de către un prestator de servicii au drept rezultat corelarea
costurilor cu veniturile atunci când serviciile sunt facturate.
Informaţiile privind valorile contabile deţinute ale stocurilor în
diferite clasificări şi măsura schimbărilor în aceste active sunt utile pentru
utilizatorii situaţiilor financiare. Clasificările obişnuite ale stocurilor sunt
mărfuri, resurse pentru producţie, materii prime, producţie în curs de
execuţie şi bunuri finite.
Situaţiile financiare furnizează informaţii privind politicile contabile
adoptate în evaluarea stocurilor, valoarea contabilă totală a stocurilor şi
valoarea contabilă în clasificările care sunt făcute de entitatea publică; costul
stocurilor recunoscute ca fiind cheltuieli în timpul perioadei.
6.3. PARTICULARITĂŢI ALE CONTABILITĂŢII STOCURILOR ŞI

A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE ÎN INSTITUŢIILE
PUBLICE
A. Contabilitatea stocurilor de materii şi materiale destinate

utilizării în procesul de producţie
Contabilitatea stocurilor de materii şi materiale este asigurată cu
ajutorul grupei 30 „Stocuri de materii şi materiale”.
Cu ajutorul conturilor din această grupă se conduce evidenţa
stocurilor de materii şi materiale care reprezintă o imobilizare de fonduri
publice destinate consumului sau pentru a fi vândute în aceeaşi stare de către
entităţile din sectorul public.
În activităţile lor entităţile publice folosesc cantităţi însemnate de
materiale de diferite feluri în funcţie de specificul activităţii, astfel:
instituţiile de învăţământ folosesc mai multe materiale didactice şi de
laborator, materiale consumabile etc, instituţile sanitare utilizează
medicamente şi materiale sanitare, materiale consumabile etc.
Materialele din gestiunea entităţilor publice constituie o componentă
însemnată a patrimoniului, fapt ce impune o bună păstrare şi o corectă
gestionare a acestora.
Contul 301 „Materii prime” este un cont de activ care se debitează
cu valoarea materilor prime intrate în gestiune prin achiziţionare de la
furnizori sau din alte surse şi plusurile de inventar constatate la inventariere.
Contul se creditează cu materiile prime ieşite din gestiune precum şi cele
constatate lipsă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea materilor prime
existente în stoc la un moment dat. Contabilitatea analitică se ţine distinct pe
feluri sau grupe (categorii) de materii prime, grupate pe magazii (gestiuni),
potrivit metodei de evidenţă a stocurilor prevăzute de lege, în funcţie de
specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale instituţiei publice.
Contul 302 „Materiale consumabile” sunt stocuri care participă sau
ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă, în
produsul finit.
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării
stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili,
materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat,
88
alimente şi furaje, alte materiale consumabile, medicamente şi materiale
sanitare).
Rechizitele de birou, imprimatele, precum şi alte materiale
consumabile, pe care instituţia consideră că nu este cazul să le stocheze pot
fi incluse direct în cheltuieli pe bază de documente justificative, cu excepţia
documentelor cu regim special, care se gestionează potrivit normelor
elaborate în acest scop.
Este un cont de activ care se debitează cu valoarea materialelor
consumabile intrate în magazie pe locuri de depozitare, provenite din
aprovizionări, transferate de instituţia superioară, plusurile de inventar şi din
alte surse. Contul se creditează cu materialele consumabile eliberate pentru
consum sau alte destinaţii, precum şi cele constatate lipsă sau declasate.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea materialelor
consumabile existente în stoc la un moment dat. Contabilitatea analitică a
materialelor consumabile se ţine pe feluri sau categorii de materiale
consumabile, grupate pe magazii (gestiuni) potrivit metodelor de evidenţă a
stocurilor prevăzute de lege, în funcţie de specificul activităţii şi de
necesităţile proprii ale instituţiei.
Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”. Cu
ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de
materiale de natura obiectelor de inventar. Sunt bunuri cu valoarea mai mică
decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe, indiferent
de durata lor de serviciu sau de durată mai mică de un an, indiferent de
valoarea lor.
Instituţiile publice, după cum am precizat, spre deosebire de agenţii
economici, desfăşoară o gamă largă de activităţi şi servicii cu caracter
administrativ şi social cultural care imprimă multe particularităţi şi asupra
structurii materialelor de natura obiectelor de inventar care se compun din:
- echipamentul şi uniformele de serviciu care rămân în gestiunea
instituţiei;
- echipamentul şi materialul sportiv;
- echipamentul salvamont inclusiv schiurile, bocancii etc.;
- echipamentul ce se acordă elevilor, studenţilor, asistaţilor în
căminele spital;
- benzile de magnetofon care nu se imprimă definitiv folosite în
instituţii;
- sculele şi instrumentele folosite în ateliere etc.;
- truse medicale şi chirurgicale utilizate în unităţile sanitare;
- băncile, scaunele, cuierele, perdelele din sălile de clasă etc.;
- lenjeria şi accesorile de pat – saltelele, pături, perne, cearceafuri;
Materialele de natura obiectelor de inventar se înregistrează în
contabilitate la aceleaşi preţuri ca şi materile prime şi materialele
consumabile.
Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” este un cont
de activ care se debitează cu valoarea materialelor de natura obiectelor de
inventar intrate în magazie prin achiziţionarea de la furnizori, din producţie
proprie, primite de la alte instituţii subordonate, constatate plus la inventar,
primite cu titlul gratuit, rezultate din dezmembrarea unor active fixe. Contul
se creditează cu materialele de natura obiectelor de inventar scoase din
89
folosinţă, trimise la terţi, transferate instituţilor subordonate sau altor
instituţii subordonate aceluiaşi ordonator principal sau secundar de credite,
constatate lipsă la inventar, transferate cu titlul gratuit sau pierdute din
calamităţi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea materialelor de natura
obiectelor de inventar aflate în stoc, în magazie sau în folosinţă după caz.
Contabilitatea analitică se ţine pe grupe sau categorii de obiecte de
inventar şi pe magazii (gestiuni), utilizându-se metoda cantitativ – valorică,
cu ajutorul fişei de cont analitice.
Evidenţa operativă a materialelor de natura obiectelor de inventar în
folosinţă se organizează pe locuri şi persoane responsabile cu ajutorul „Fişei
de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă”.
Contul 304 „Materiale rezervă de stat şi de mobilizare” ţine
evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale rezervă de stat şi de
mobilizare. Sunt stocuri constituite la nivelul unei instituţii specializate în
scopul de a interveni pentru protecţia populaţiei a economiei şi pentru
apărarea ţării în cazul unor calamităţi naturale, accidente industriale sau
nucleare, epidemii sau în caz de război. Aceste stocuri specifice instituţiilor
publice se constituie în vederea acoperirii unor nevoi în momentul
intervenţiei unui risc, ele fac parte din proprietatea publică a statului şi
cuprind: materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri şi elemente
de completare, utilaje, materiale sanitar-farmaceutice, aparatură,
instrumentar medical, produse alimentare şi industriale necesare cererilor
unităţilor militare. Este un cont de activ care se debitează cu intrările de
materiale pentru constituirea şi reîntregirea stocurilor, de rezervă, pentru
împrospătarea rezervei, restituirile de împrumuturi din rezerva de stat, din
transferări fără plată, precum şi plusurile constatate la inventar.
Contul se creditează cu ieşirile de materiale date cu împrumut,
scoateri cu caracter definitiv, pentru împrospătarea stocurilor, perisabilităţile
legale, cantităţile transferate fără plată, precum şi cele disponibilizate în
condiţiile legii.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea materialelor rezerve de
stat şi mobilizare existente în stoc.
Contabilitatea analitică a materialelor rezervă de stat şi de mobilizare
se ţine pe magazii (gestiuni) pe feluri sau grupe de materiale potrivit
metodei de evidenţă a stocurilor prevăzută de lege, utilizată în funcţie de
specificul activităţii şi necesităţilor proprii ale instituţiei.
Contul 305 „Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare” ţine
evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de ambalaje necesare stocurilor care
fac parte din rezerva de stat şi de mobilizare. Este un cont de activ care se
debitează cu intrările de ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare pentru
constituirea şi reîntregirea stocurilor, pentru împrospătarea rezervei,
restituirile din împrumuturi din rezerva de stat din transferuri fără plată
precum şi plusurile constatate la inventar. Contul se creditează cu
ambalajele rezervă de stat şi de mobilizare ieşite din rezerva de stat şi de
mobilizare pentru împrumuturi, scoateri cu caracter definitiv, pentru
împrospătarea stocurilor, constatate drept consumuri nelegale, din custodii,
perisabilităţile legale, cantităţile transferate fără plată, precum şi cele
disponibilizate în condiţiile legii.
90
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea ambalajelor rezervă de
stat şi de mobilizare existente în stoc.
Contabilitatea analitică a ambalajelor se ţine distinct, pe magazii
(gestiuni) şi în cadrul acestora pe feluri sau grupe de ambalaje, potrivit
metodei de evidenţă a stocurilor prevăzute de lege, utilizată în funcţie de
specificul activităţii şi necesităţile proprii ale instituţiei.
Contul 307 „Materiale date în prelucrare în instituţie” ţine
evidenţa materialelor şi produselor date în prelucrare a animalelor tinere sau
la îngrăşat date pentru sacrificare şi prelucrare în instituţiei.
În acest cont se înregistrează numai valoarea materialelor date în
prelucrare, iar cheltuielile de transport, manipulare şi celelalte cheltuieli de
prelucrare se înregistrează în conturile de cheltuieli aferente. Este un cont de
activ care se debitează cu materialele date în prelucrare. Contul se creditează
cu valoarea materialelor rezultate din prelucrare.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea materialelor în
prelucrare în instituţie existente în stoc la un moment dat. Contabilitatea
analitică se ţine pe unităţi prelucrătoare, iar în cadrul acestora pe feluri sau
grupe de materiale.
Contul 309 „Alte stocuri” ţine evidenţa existenţei şi mişcării
stocurilor de muniţii şi furnituri pentru apărarea naţională ordine publică şi
siguranţa naţională, precum şi alte stocuri specifice instituţiilor din domeniu.
Este un cont de activ care se debitează cu intrările în gestiunea
instituţilor publice specifice, a muniţiilor şi furniturilor pentru apărarea
naţională, ordine publică şi siguranţă naţională precum şi altor stocuri
specifice unor instituţii prin achiziţionare de la furnizori de instituţile
subordonate de la instituţia superioară, primite cu titlul gratuit sau rezultate
din dezmembrarea unor active fixe. Contul se creditează cu ieşirile din
gestiunea instituţiei a muniţiei şi furniturile pentru apărarea naţională ordine
publică şi siguranţa naţională precum şi a altor stocuri specifice prin transfer
instituţiilor subordonate, sau altor instituţii subordonate aceluiaşi ordonator
principal sau secundar de credite, inclusiv în cheltuieli în momentul
consumului sau constatate lipsă la inventar sau pierderilor din calamităţi.
Soldul debitor al contului evidenţează valoarea muniţiilor şi
furniturilor pentru apărarea naţională, ordine publică şi siguranţa naţională,
existente în stoc la un moment dat. Contabilitatea analitică se ţine pe
magazii (gestiuni) pe feluri sau grupe de materiale potrivit metodei de
evidenţă a stocurilor prevăzute a se utiliza în funcţie de specificul activităţii
şi de necesităţile proprii ale instituţiei.
B. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie

Producţia în curs de execuţie este cunoscută şi sub denumirea de
producţie neterminată, fiind acea producţie care se găseşte în faze
intermediare de execuţie pe locuri de muncă sau pe maşini, la finele lunii.
Evidenţa producţiei în curs de execuţie este asigurată cu ajutorul
grupei 33 „Producţie în curs de execuţie”.
Contul 331 „Produse în curs de execuţie” ţine evidenţa produselor
în curs de execuţie – care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare
prevăzute de procesul tehnologic, respectiv producţia neterminată existentă
la sfârşitul perioadei. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la
91
cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie, la sfârşitul
perioadei stabilită pe bază de inventar prin creditul contului 709 „Variaţia
stocurilor”.
Contul se creditează cu valoarea la cost de producţie a stocului de
produse în curs de execuţie scăzută din gestiune la începutul perioadei
următoare, prin debitul contului 709 „Variaţia stocurilor”.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la cost de producţie a
produselor aflate în curs de execuţie la sfârşitul perioadei.
Contul 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” ţine evidenţa
lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie existente la sfârşitul perioadei.
Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la cost de
producţie a lucrărilor şi serviciilor aflate în curs de execuţie la sfârşitul
perioadei stabilită pe bază de inventar. Contul se creditează cu valoarea la
cost de producţie a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie scăzute din
gestiunea instituţiei la începutul perioadei următoare prin debitul contului
709„Variaţia stocurilor”.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la cost de producţie a
lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei.
C. Contabilitatea stocurilor rezultate din procesul de

producţie
Contabilitatea stocurilor rezultate din procesul de producţie sunt
reflectate în contabilitate cu ajutorul grupei 34 „Produse”.
Contul 341 „Semifabricate” ţine evidenţa existenţei şi mişcării
stocurilor de semifabricate. Este un cont de activ care se debitează cu
valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor intrate în gestiunea
instituţiei publice aduse de la terţi, din activitatea proprie precum şi plusuri
constatate cu ocazia inventarierii. Contul se creditează cu valoarea la preţ de
înregistrare a semifabricatelor ieşite din gestiunea instituţiei pentru
consumul propriu, trimise la terţi, transferate cu titlul gratuit, vândute, cu
pierderile din calamităţi şi lipsurile constatate la inventar.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare
a semifabricatelor existente în stoc la finele perioadei. Contabilitatea
analitică a semifabricatelor se ţine pe magazii (gestiuni) pe feluri sau grupe
de semifabricate, potrivit metodei de evidenţă a stocurilor prevăzută de lege,
utilizată în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale
instituţiei.
Contul 345 „Produse finite” ţine evidenţa existenţei şi mişcării
stocurilor de produse finite, este un cont de activ care se debitează cu
valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite intrate în gestiunea
instituţiei publice, aduse de la terţi, din activitatea proprie, precum şi prin
plusuri de inventar.
Contul se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor
finite ieşite din gestiunea instituţiei publice, pentru nevoile proprii şi
consumate ca materii prime, materiale, folosite ca obiecte de inventar,
trimise la terţi, predate spre vânzare, transferate cu titlul gratuit, cu
pierderile din calamităţi precum şi lipsurile constatate la inventar.
a produselor finite existente în stoc în gestiunea instituţiei la finele
92
perioadei. Contabilitatea analitică a produselor finite se ţine pe magazii
(gestiuni) pe feluri sau grupe de produse, potrivit metodei de evidenţă a
stocurilor prevăzută de lege, utilizată în funcţie de specificul activităţii şi
necesităţile proprii ale instituţiei publice.
Contul 346 „Produse reziduale” ţine evidenţa existenţei şi mişcării
stocurilor de produse reziduale sub formă de rebuturi, materiale recuperabile
sau deşeuri. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la preţ de
înregistrare a produselor reziduale intrate în gestiune, din activitatea proprie
aduse de la terţi precum şi prin plusuri de inventar. Contul se creditează cu
valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale ieşite din gestiunea
instituţiei publice prin trimitere la terţi, prin vânzare, transfer cu titlu gratuit,
pierderi din calamităţi şi constatate lipsă la inventar.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a
produselor reziduale existente în stoc în gestiunea instituţiei la finele
perioadei. Contabilitatea analitică a produselor reziduale se ţine pe magazii
(gestiuni) pe feluri sau grupe de produse reziduale.
Contul 347 „Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a statului” ţine evidenţa existenţei şi mişcării
bunurilor confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului, la nivelul
Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice judeţene şi a Municipiului
Bucureşti. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea bunurilor
confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privată a statului. Contul
se creditează cu valoarea bunurilor confiscate sau intrate în proprietatea
privată a statului – scăzute din evidenţă, sau lăsate în custodie sau în
consignaţie la terţi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor confiscate
sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului existente în stoc la
un moment dat. Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de bunuri
grupate pe magazii (gestiuni) potrivit metodei de evidenţă a stocurilor
utilizată de instituţie.
Contul 348 „Diferenţe de preţ la produse” ţine evidenţa
diferenţelor în plus sau în minus între preţul de înregistrare standard
(prestabilit) şi costul de producţie al produselor. Este un cont bifuncţional,
rectificativ al valorii de înregistrare care înregistrează în debit diferenţele de
preţ în plus (costul de producţie este mai mare decât preţul standard sau
prestabilit) aferente produselor intrate în gestiunea instituţiei, sau diferenţele
în minus (costul de producţie este mai mic decât preţul standard sau
prestabilit) aferente produselor ieşite. Contul se creditează cu diferenţele de
preţ în minus (costul de producţie este mai mic decât preţul standard sau
prestabilit) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie sau
diferenţele de preţ în plus (costul de producţie este mai mare decât preţul
standard sau prestabilit) aferente produselor ieşite din gestiune prin vânzare.
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor
existente în stoc la finele perioadei.
Contul 349 „Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale” ţine evidenţa
bunurilor confiscate sau intrate în proprietatea privată a unităţilor
administrativ-teritoriale. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea
bunurilor confiscate sau intrate în proprietatea privată a unităţilor
93
administrativ-teritoriale. Contul se creditează cu bunurile scăzute din
evidenţă.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor confiscate
sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a unităţilor administrativ-
teritoriale existente în stoc, la un moment dat în gestiunea instituţiei.
Contabilitatea analitică se ţine pe feluri sau categorii de bunuri grupate pe
magazii (gestiuni) potrivit metodei de evidenţă a stocurilor utilizate de
instituţie.
D. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi

Pentru evidenţa stocurilor aflate la terţi în cadrul grupei 35 „Stocuri
aflate la terţi”.
Contul 351 „Materii şi materiale aflate la terţi” ţine evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale consumabile şi
materiale de natura obiectelor de inventar trimise la terţi pentru prelucrare,
standuri şi expoziţii. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la
preţ de înregistrare a materiilor prime trimise la terţi pentru prelucrare.
Contul se creditează cu valoarea materialelor şi materiilor aduse de la terţi,
cu valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar, aduse de la terţi,
cu valoarea pierderilor din calamităţi, precum şi cele constante lipsă la
inventar.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea materiilor şi
materialelor trimise la terţi pentru prelucrare la un moment dat.
Contabilitatea analitică a materiilor prime şi materiale consumabile trimise
la terţi se ţine distinct pe feluri sau grupe de materiale.
Contul 354 „Produse aflate la terţi” ţine evidenţa stocurilor de
produse trimise la terţi pentru prelucrare, reparaţii, standuri şi expoziţii. Este
un cont de activ care se debitează cu semifabricatele, produsele finite,
produsele reziduale trimise la terţi pentru prelucrare. Contul se creditează cu
valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, a produselor finite sau
produselor reziduale aduse de la terţi şi cu valoarea pierderilor din
calamităţi.
a produselor aflate la terţi la un moment dat. Contabilitatea analitică a
produselor aflate la terţi se ţine pe unităţi prelucrătoare şi pe feluri sau grupe
de produse.
Contul 356 „Animale aflate la terţi” ţine evidenţa animalelor şi
păsărilor trimise la terţi pentru prelucrare, pentru prezentare în standuri şi
expoziţii. Este un cont de activ care se debitează cu animalele şi păsările
trimise la terţi. Contul se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a
animalelor şi păsărilor intrate în gestiune, aduse de la terţi.
a animalelor şi păsărilor aflate la terţi la un moment dat. Contabilitatea
analitică a animalelor şi păsărilor aflate la terţi se ţine pe unităţi, iar cadrul
acestora pe specii şi categorii de vârstă.
Contul 357 „Mărfuri aflate la terţi” ţine evidenţa mărfurilor
trimise la terţi spre recondiţionarea sau depozitare temporară. Este un cont
de activ care se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor
trimise la terţi. Contul se creditează cu valoarea mărfurilor intrate în
94
gestiune, aduse de la terţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la
preţ de înregistrare a mărfurilor aflate la terţi. Contabilitatea analitică a
mărfurilor aflate la terţi se ţine pe unităţi, iar în cadrul acestora pe feluri sau
grupe de mărfuri.
Contul 358 „Ambalaje aflate la terţi” ţine evidenţa ambalajelor
trimise la terţi spre recondiţionare sau depozitare temporară. Este un cont de
activ care se debitează cu valoarea de preţ de înregistrare a ambalajelor
trimise la terţi şi cu valoarea ambalajelor achiziţionate de la furnizori,
înregistrate ca ambalaje aflate la terţi. Contul se creditează cu valoarea la
preţ de înregistrare a ambalajelor intrate în gestiune aduse de la terţi, cu
ambalajele aflate la terţi constatate lipsă la inventar, sau pierderilor din
calamităţi.
a ambalajelor aflate la terţi la finele perioadei. Contabilitatea analitică a
ambalajelor aflate la terţi se ţine pe unităţi iar în cadrul acestora pe feluri sau
grupe de ambalaje.
Contul 359 „Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi”. Cu
ajutorul acestui cont Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene şi a
municipiului Bucureşti şi unităţile administrativ-teritoriale ţin evidenţa
bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a
statului, lăsate în custodie sau consignaţie la terţi. Este un cont de activ care
se debitează cu valoarea bunurilor confiscate sau intrate în proprietatea
privată a statului, lăsate în custodie sau în consignaţie la terţi. Contul se
creditează cu valoarea bunurilor valorificate sau aduse de la terţi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor lăsate în
custodie sau în consignaţie la terţi la un moment dat. Contabilitatea analitică
a bunurilor aflate la terţi se ţine pe unităţi şi pe feluri sau grupe de bunuri.
E. Contabilitatea animalelor şi păsărilor

Instituţiile publice prin specificul activităţii, cercetări în ramura
zootehniei, cercetări pentru obţinerea de medicamente, pentru analize şi
cercetări de laborator, la instituţiile de învăţământ medical, de cercetare, la
instituţii de spectacole – circul, grădini zoologice, precum şi animale pentru
microproducţie şi reproducţie, coloniile de albine, păsări de orice fel pentru
producţie reprezentaţie (spectacole) expunere în parcuri şi grădini zoologice.
Pentru evidenţa animalelor şi păsărilor în grupa 36 „Animale” se
prevede contul 361 „Animale şi păsări” care ţine evidenţa efectivelor de
animale şi păsări, care potrivit legii, nu sunt considerate active fixe.
Contul 361 „Animale şi păsări” este un cont de activ care se
debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor
achiziţionate de la furnizori, aduse de la terţi, cele obţinute din producţie
proprie, plusurile de inventare sau cele primite de la instituţii superioare sau
subunităţi. Contul se creditează cu animalele şi păsările ieşite din gestiune
prin vânzare, prin transfer la instituţiile subordonate, transferate cu titlu
gratuit, cele constatate minus la inventariere sau trecute la active fixe,
pierdute din cauza calamităţilor.
animalelor şi păsărilor existente în stoc în gestiunea instituţiei la finele
perioadei. Contabilitatea analitică se ţine pe specii şi pe categorii de vârstă.
95
F. Contabilitatea mărfurilor şi a ambalajelor
Mărfurile sunt reprezentate de bunuri achiziţionate de instituţia
publică în vederea revânzării în aceeaşi stare, fără vreo prelucrare
suplimentară, sau achiziţionate pentru utilizare proprie, sau stocuri provenite
din producţia proprie ce se vând prin reţeaua de desfacere proprie. Evaluarea
mărfurilor diferă în funcţie de reţeaua comercială astfel: instituţiile publice
care au şi activitate en-gros utilizează de regulă costul de achiziţie pentru
intrarea mărfurilor în gestiunea instituţiei ce cuprinde preţul de cumpărare
al mărfii la care se adaugă cheltuielile de transport-aprovizionare
facturate.
Contul 371 „Mărfuri” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor
de mărfuri în gestiunea instituţiei publice. Este un cont de activ care se
debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiunea
instituţiei, prin achiziţie de la furnizori, aduse de la terţi, primite de instituţie
de la instituţia superioară, sau de la alte instituţii subordonate aceluiaşi
ordonator principal sau secundar de credite, primite cu titlu gratuit precum şi
mărfuri constatate plus la inventar. Contul se creditează cu mărfurile ieşite
din gestiunea instituţiei publice, prin vânzare, trimise în custodie sau
consignaţie la terţi, transferate instituţiilor subordonate, transferate cu titlu
gratuit, constatate minus la inventar, pierdute din calamităţi.
mărfurilor existente în stoc în gestiunea instituţiei la finele perioadei.
Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” ţine evidenţa
diferenţelor de preţ aferente mărfurilor existente în gestiunea instituţiei, în
cazul în care pentru evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a mărfurilor se
utilizează preţurile de vânzare cu ridicata sau cu amănuntul. Este un cont de
pasiv rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor care se creditează cu
diferenţele de preţ aferente mărfurilor intrate în gestiune. Contul se
debitează cu diferenţele de preţ aferente mărfurilor vândute.
Soldul contului reprezintă valoarea diferenţelor de preţ aferente
mărfurilor existente în stoc în gestiunea instituţiei la finele perioadei.
Contabilitatea stocurilor de ambalaje în cadrul instituţiilor publice se
conduce cu ajutorul contului 381 „Ambalaje” care ţine evidenţa existenţei
şi mişcării stocurilor de ambalaje, achiziţionate sau confecţionate în
instituţie şi care sunt destinate ambalării şi transportului produselor finite şi
mărfurilor.
Este un cont de activ care se debitează cu valoarea la preţ de
înregistrare a ambalajelor intrate în gestiunea instituţiei achiziţionate de la
furnizori, aduse de la terţi, reţinute din producţia proprie de ambalaje,
primite de la instituţia superioară, sau de la alte instituţii subordonate
aceluiaşi ordonator principal sau secundar de credite, prin plusuri la
inventar, primite cu titlu gratuit. Contul se creditează cu ambalajele ieşite
din gestiunea instituţiei publice prin vânzare, trimse la terţi, transferate
instituţiilor subordonate, transferate cu titlu gratuit, constatate lipsă la
inventar, pierdute din calamităţi.
ambalajelor existente în stoc în gestiunea instituţiei publice la finele
perioadei. Contabilitatea analitică a ambalajelor se ţine distinct, pe magazii
96
(gestiuni), pe feluri şi grupe de ambalaje în funcţie de specificul activităţii şi
necesităţile proprii ale instituţiei.
G. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs

de execuţie
Inventarierea la sfârşitul anului presupune, pe lângă constatarea
existenţei cantitative a stocurilor şi o apreciere a utilităţii şi a valorii de piaţă
a stocurilor.
Dacă în cadrul lucrărilor de inventariere se constată că anumite cantităţi
de stocuri au suferit degradări sau sunt demodate se estimează minusul de valoare
– deprecieri de valoare – care este luat în calcule pentru stabilirea rezultatului
exerciţiului şi evaluarea stocurilor în bilanţ. De asemenea, unele stocuri au o
valoare de utilitate (sau preţul pieţei posibil de obţinut) inferioară valorii de
intrare, în viitor creându-se un minus de valoare.
Aceste constatări, aprecieri şi estimări îmbracă forma deprecierilor
care pe baza principiului prudenţei se înregistrează pe cheltuială.
Conturile care reflectă ajustările pentru depreciere ale stocurilor se
evidenţiază în gupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi
producţiei în curs de execuţie”.
Toate aceste conturi sunt de pasiv rectificative ale valorii stocurilor
care intră în corespondenţă prin creditare cu contul de cheltuieli 681
„Cheltuieli operaţionale privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere” iar la debitare cu contul de venituri 781 „Venituri din
ajustări privind activitatea operaţională”.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. Instituţia publică realizează o construcţie în regie proprie, pentru care face
următoarele cheltuieli în cursul anului N:
-consumuri de materii prime – 200.000 lei;
-manoperă – 400.000 lei;
-lucrări şi servicii achiziţionate de la terţi – 600.000 lei.
La finele anului investiţia nu este terminată, urmând a se finaliza în cursul anului
N+1, când are loc şi plata către furnizori din bugetul statului. La finalizare se face
şi recepţia lucrării.
a) Achiziţie materii prime
301 = 401 200.000
„Materii prime” „Furnizori”
b) Lucrări şi servicii executate de terţi
628 = 401 600.000
„Alte cheltuieli cu „Furnizori”
serviciile executate de
terţi”
c) Manoperă personal propriu al instituţiei publice participant la realizarea construcţiei
641 = 421 400.000
„Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii
personalului” datorate”
d) Consum materii prime
601 = 301 200.000
„Cheltuieli cu materiile „Materii prime”
prime”
97
e) Plată furnizori din finanţare de la bugetul statului
401 = 7701 800.000

„Furnizori” „Finanţare de la
bugetul de stat”
f) Inventariere investiţii în curs
231 = 722 1.200.000
„Active fixe corporale în „Venituri din producţia
curs de execuţie” de active fixe
corporale”
g) Recepţia clădirii
212 = 231 1.200.000
„Construcţii” „Active fixe corporale
în curs de execuţie”
2. Se constituie rezerve de mobilizare la nivelul instituţiei publice pentru acoperirea
nevoilor în cazul unor calamităţi în valoare de 10.000 lei intrate în patrimoniul
entităţii de la furnizori.
3042 = 401 10.000
„Materiale rezervă de „Furnizori”
mobilizare”
3. Se achiziţionează medicamente şi materiale sanitare de la un furnizor în valoare
de 7.000 lei.
3029 = 401 7.000
„Medicamente şi materiale „Furnizori”
sanitare”
4. Se achiziţionează de la furnizori obiecte de inventar în valoare de 3.000 lei, iar
cheltuieli de transport-aprovizionare aferente au fost de 150 lei.
% = 401 3.150
3031 „Furnizori” 3.000
„Materiale de natura
obiectelor de inventar în
magazie”
6241
„Cheltuieli cu transportul 150
de bunuri”
5. Se dau în folosinţa instituţiei obiecte de inventar în valoare de 2.800 lei.

3032 = 3031 2.800
„Materiale de natura „Materiale de natura
obiectelor de inventar date obiectelor de inventar
în folosinţă” în magazie”
6. Se primesc materiale consumabile achiziţionate din fonduri cu destinaţie
specială de către ordonatorul secundar de credite de la ordonatorul principal de
credite în valoare de 8.000 lei.
302 = 481 8.000
„Materiale consumabile” „Decontări între
instituţia superioară şi
instituţiile
subordonate”
7. Ordonatorul secundar de credite dă în consum materiale consumabile în valoare

de 6.000 lei.
98
602 = 302 6.000
„Cheltuieli cu materiale „Materiale
consumabile” consumabile”
8. La sfârşitul anului se înregistrează materialele rămase în stoc.
481 = 302 2.000
„Decontări între instituţia „Materiale
superioară şi instituţiile consumabile”
subordonate”
9. Se constată o lipsă de materiale, înregistrate la valoarea contabilă de 5.000 lei,
paguba fiind imputată persoanelor vinovate (doi angajaţi ai instituţiei publice) la
valoarea de înlocuire de 5.500 lei.
4282 = % 5.500
„Alte creanţe în legătură cu 302 5.000
personalul” „Materiale
consumabile”
4481 500
„Alte datorii faţă de
buget”
10. Se reţin din salariul celor doi angajaţi pagubele provenite din lipsa de materiale.
421 = 4282 5.500
„Personal-salarii datorate” „Alte creanţe în
legătură cu personalul”
11. Se varsă la bugetul de stat sumele datorate aferente pagubelor din lipsa de
inventar imputată persoanelor vinovate.
4481 = 770 500
„Alte datorii faţă de buget” „Finanţări de la buget
privind anul curent”
12. Se recuperează piese de schimb în urma dezmembrării unui activ scos din
funcţiune în valoare de 12.000 lei.
3024 = 791 12.000
„Piese de schimb” „Venituri din
valorificarea unor
13. Se achiziţionează de la furnizori medicamente şi materiale sanitare în valoare
de 2.000 lei precum şi obiecte de inventar în valoare de 1.000 lei de la un furnizor.
% = 401 3.000
„Medicamente şi materiale
sanitare”
303 1.000
„Materiale de natura
obiectelor de inventar”
14. Se dau în consum medicamentele, materialele sanitare şi obiectele de inventar.
6029 = 3029 2.000
„Cheltuieli cu „Medicamente şi
medicamentele şi materiale sanitare”
materialele sanitare”
99
603 303 1.000
„Cheltuieli cu materialele „Materiale de natura
de natura obiectelor de obiectelor de inventar”
inventar”
15. Se obţin produse finite în cursul anului în valoare de 10.000 lei cost efectiv.
345 = 709 10.000
„Produse finite” „Variaţia stocurilor”
16. Se vând produse finite la preţ de vânzare de 14.000 lei, costul efectiv al
acestora fiind de 9.000 lei.
a) Vânzare produse finite
411 = 701 14.000
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
produselor finite”
b) Descărcare gestiune
709 = 345 9.000
„Variaţia stocurilor” „Produse finite”
17. Se achiziţionează animale tinere de la furnizori în valoare de 4.000 lei şi se

obţin din prăsilă (producţie proprie) animale evaluate la 1.000 lei.
361 = % 5.000
„Animale şi păsări” 401 4.000
„Furnizori”
709 1.000
„Variaţia stocurilor”
18. Se consumă furaje pentru hrana animalelor în valoare de 700 lei.

361 = 302 700
„Animale şi păsări” „Materiale
consumabile”
19. Se trimit la terţi pentru sacrificare şi prelucrare animale în valoare de 4.000 lei.
356 = 361 4.000
„Animale aflate la terţi” „Animale şi păsări”

Pitulice Cosmina,
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
100
TEMA VII. CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU
TERŢII
CONŢINUT
7.1. Noţiuni teoretice, clasificare

7.2. Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii în instituţiile publice
REZUMAT
Contabilitatea relaţiilor cu terţii în instituţiile publice este

caracterizată de particularităţile acesteia privind creanţele şi datoriile
bugetare, decontările între instituţiile publice. O particularitate în instituţiile
publice este reprezentată de modalitatea în care se dobândesc produsele,
lucrările sau serviciile şi de ansamblul activităţilor întreprinse pentru
atribuirea, încheierea şi îndeplinirea unui contract de achiziţii publice.
Tema prezintă, de asemenea, conturile specifice relaţiilor cu terţii
aferente clasei 4 „Conturi de terţi” din Planul de Conturi General pentru
Instituţiile Publice precum şi exemple de întrgistrări contabile legate de
relaţiile instituţiilor publice cu terţii.
OBIECTIVE
- înţelegerea şi însuşirea noţiunilor teoretice, a clasificărilor şi a

particularităţilor ce caracterizează contabilitatea relaţiilor cu terţii în
instituţiile publice;
- înţelegerea prin exemplificare practică a modalităţilor de înregistrare
în contabilitatea instituţiilor publice a creanţelor, datoriilor şi
decontărilor acestora în relaţiile cu furnizorii, clienţii, personalul,
bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de
stat, cu debitorii şi creditorii diverşi, creanţele bugetare şi creditorii
bugetari, decontările între instituţii publice, precum şi evidenţa
operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări;
- autoevaluarea prin răspunsuri la întrebări şi efectuarea monografiilor
privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor specifice
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de
stat, bugetului asigurărilor de şomaj, bugetului fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate în relaţiile cu terţii.
7.1. NOŢIUNI TEORETICE, CLASIFICARE
Din punct de vedere contabil, interacţiunea instituţiei publice cu

mediul economico-social generează relaţii economice, financiare, sociale cu
terţe persoane fizice sau juridice care îmbracă forma de datorii şi creanţe.
Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiei faţă de terţe persoane
fizice sau juridice rezultate în urma relaţiilor acesteia cu mediul
economico-social, relaţii în cadrul cărora instituţia a avansat un bun,
lucrare sau serviciu şi pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent
valoric sau o contraprestaţie.
101
Datoriile sunt legate de relaţiile cu persoane fizice sau juridice,
relaţii referitoare la cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, la utilizarea
forţei de muncă, la plata impozitelor şi taxelor etc, pentru care instituţia
trebuie să acorde un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
În categoria generică de terţi se cuprind:
¾ creanţe şi datorii comerciale;
¾ creanţe şi datorii salariate;
¾ creanţe şi datorii sociale;
¾ creanţe şi datorii fiscale;
¾ creanţe bugetare şi creditori bugetari;
¾ decontările între instituţii publice;
¾ alte creanţe şi datorii pe termen scurt;
¾ decontările referitoare la fondurile nerambursabile primite de
la Comunitatea Europeană.
Înregistrarea în contabilitatea instituţiei publice a datoriilor şi
creanţelor se realizează la valoarea lor nominală. Creanţele şi datoriile în
devize se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb în
vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în devize.
Operaţiunile în valută se înregistrează în momentul recunoaşterii
iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în valută, la data
efectuării tranzacţiei, la cursul de schimb dîntremoneda de raportare şi
moneda străină.
La data întocmirii situaţiilor financiare, creanţele şi datoriile în
valută se evaluează la cursul publicat de Banca Naţională a României, valabil
pentru ultima zi a perioadei de raportare. Creanţele şi datoriile aferente
fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeană se
evaluează la data bilanţului, la cursul publicat de Banca Centrală
Europeană, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare (pentru
instituţiile publice, perioadele de raportare sunt trimestrul şi anul bugetar).
O particularitate specifică instituţiilor publice o reprezintă organizarea
sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului
de lucrări de investiţii publice.
Achiziţiile publice sunt reprezentate de ansamblul activităţilor
întreprinse pentru atribuirea, încheierea şi îndeplinirea unui contract de achiziţii
publice prin care se dobândesc produse, lucrări sau servicii, definitiv sau
temporar, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă.
Autorităţile contractante pot fi:
a) autorităţile publice centrale sau locale, inclusiv autoritatea
judecătorească;
b) instituţiile publice de interes general sau local, autonome sau aflate în
subordinea sau sub controlul unei autorităţi publice;
c) persoanele juridice înfiinţate pentru a desfăşura activităţi de interes
public, fără caracter comercial sau industrial fau care sunt finanţate din fonduri
publice, se află în subordinea unei instituţiii publice sau în al cărei consiliu de
administraţie mai mult de jumătate din membri sunt numiţi de către o autoritate
sau instituţie publică;
d) orice persoană juridică ce desfăşoară activităţi relevante în unul din
sectoarele de utilităţi publice – apă, energie, transporturi şi telecomunicaţii.
102
Orice furnizor, executant sau prestator, român sau străin, persoană fizică
sau juridică, are dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică.
7.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII RELAŢIILOR CU TERŢII

ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE
Contabilitatea relaţiilor cu terţii evidenţiază datoriile şi creanţele

instituţiei publice în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul,
bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
decontările referitoare la fondurile nerambursabile primite de la
Comunitatea Europeană, cu debitorii şi creditorii diverşi, creanţele bugetare
şi creditorii bugetari, decontările între instituţii publice, precum şi
evidenţa operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare şi alte decontări.
A. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii precum şi a

efectelor comerciale
Relaţiile de decontare între instituţiile publice şi furnizorii acestora sunt
generate, în principal de achiziţiile de active fixe şi circulante, lucrările
executate şi serviciile prestate, avansurile acordate furnizorilor şi efectele
comerciale utilizate pentru achitarea datoriilor faţă de aceştia. Contabilitatea
relaţiilor cu furnizorii se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul
1 care formează conţinutul grupei 40 „Furnizori şi conturi asimilate” din
Planul de Conturi General pentru Instituţiile Publice. Cu excepţia contului 409
„Furnizori-debitori”, care este cont de activ, toate celelalte sunt conturi de
bilanţ, având funcţia contabilă de pasiv. Faţă de contabilitatea agenţilor
economici, instituţiile publice au în corespondenţă şi conturile de împrumuturi
interne şi externe contractate sau garantate de stat sau de autorităţile publice
locate, disponibilul din fonduri cu destinaţie specială, disponibilul instituţiilor
publice finanţate din venituri proprii, finanţările bugetare pentru materiale
aprovizionate, lucrări executate şi servicii prestate.
Relaţiile de decontare cu clienţii instituţiilor publice au la bază
creanţele sub forma drepturilor instituţiilor publice asupra persoanelor fizice şi
juridice legate de relaţiile de vînzare de anumite produse sau servicii, respectiv
anumite prejudicii aduse instituţiilor publice, pentru care instituţia trebuie să
primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Contabilitatea relaţiilor
cu clienţii se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul 1 care
formează conţinutul grupei 41 „Clienţi şi conturi asimilate” din Planul de
Conturi General pentru Instituţiile Publice. Asemeni relaţiilor cu furnizorii, şi
relaţiile instituţiilor publice cu clienţii sunt marcate de corespondenţa
conturilor specifice de disponibil şi finanţări.
În cadrul operaţiunilor de vânzare – cumpărare, decontarea se poate
realiza şi sub forma efectelor comerciale (cambia, biletul la ordin, etc.).
Evidenţa obligaţiilor de plată stabilite pe baza efectelor comerciale se
realizează cu ajutorul contului 403 „Efecte de plătit”. Este cont de pasiv, care
înregistrează în credit obligaţia de plată a efectelor, iar în debit plata efectelor.
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit.
Evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe baza efectelor comerciale se
realizează cu ajutorul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi”, cont cu
103
funcţie contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează sumele datorate
de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate, iar în credit se
înregistrează sumele încasate de la clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă
valoarea efectelor comerciale de primit. Contabilitatea analitică se ţine pe
categorii de efecte comerciale.
B. Contabilitatea decontărilor cu personalul şi a contribuţiilor la

asigurările sociale, protecţia socială şi asimilate
Contabilitatea decontărilor cu personalul are în vedere drepturile
salariale, sporurile, adaosuriele, premiile din fondul de salarii, concediile de
odihnă, concediile pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul
de salarii şi alte drepturi în bani sau în natură datorate de instituţia publică
personalului pentru munca prestată şi care se suportă din fondul de salarii.
Contabilitatea operaţuiilor legate de personal şi asimilate se asigură cu
ajutorul conturilor din grupa 42 „Personal şi conturi asimilate”, iar
contabilitatea contribuţiilor angajatorilor şi angajaţilor este ţinută cu ajutorul
conturilor din grupa 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi
asimilate”.
În instituţiile publice personalul angajat poate fi încadrat fie în
categoria funcţionarilor publici, fie în categoria personalului contractual.
La salariul de bază cuvenit angajaţilor se adaugă sporurile, adaosurile şi
alte sume acordate.
C. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local,

bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate
Datoriile faţă de bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi faţă de fondurile speciale se regăsesc la instituţiile publice sub
forma: taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe venituri de natură salarială,
impozitului pe clădiri, taxei asupra mijloacelor de transport şi a altor impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate. Aceste elemente se regăsesc în grupa 44 „Bugetul
statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi
asimilate” din planul de conturi aferent instituţiilor publice (anexa nr. 2).
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se
datorează bugetului de stat. Instituţiile publice sunt persoane impozabile
pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile
agenţilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate
publică, precum şi pentru următoarele activităţi:
telecomunicaţii;
transport de bunuri şi de persoane;
servicii prestate de porturi şi aeroporturi;
livrarea de bunuri noi produse pentru vânzare;
furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent
frigorific şi altele de aceeaşi natură;
activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;
depozitare;
activităţile organelor de publicitate comercială;
activităţile agenţiilor de călătorie;
activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte
localuri asemănătoare.
104
Instituţiile publice a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau
realizată, este inferioară plafonului de 2 miliarde lei sunt scutite de taxa pe
valoarea adăugată. Operaţiunile supuse aplicării cotei de TVA sunt 18:
a) Operaţiuni pentru care se aplica cotele de TVA. Dintre acestea fac parte:
1. Livrarea de bunuri - Prin livrare de bunuri se înţelege orice
transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor (energia electrică,
energia termică, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceeaşi natură
sunt considerate bunuri mobile corporale) de la proprietar către o altă
persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestora.
2. Prestarea de servicii - Se consideră prestare de servicii orice
operaţiune care nu constituie livrare de bunuri (de exemplu,
închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui
contract de leasing, transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de
autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi
similare, prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în
numele unei autorităţi publice sau potrivit legii, intermedierea efectuată de
comisionari care acţionează în numele şi în contul comitentului atunci când
intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii).
3. Schimburi de bunuri sau servicii - Reprezintă operaţiuni care
implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei
livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii.
4. Importul de bunuri - Se consideră import de bunuri intrarea de
bunuri în România provenind dintr-un alt stat din afara Comunităţii Europene.
b) Operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează
TVA, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorată
pentru bunurile sau serviciile achiziţionate (ex. pentru exporturi sau
alte similare şi pentru transportul internaţional sau pentru traficul
internaţional de bunuri);
c) Operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează
TVA şi nu este permisă deducerea TVA datorată sau plătită pentru
bunurile sau serviciile achiziţionate. Dintre aceste operaţiuni fac parte:
1) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile
strâns legate de acestea, desfăşurate de spitale, sanatorii, centre de sănătate
rurale sau urbane, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire
medicală, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi,
serviciile funerare prestate de unităţile sanitare;
2) activitatea de învăţământ, desfăşurată de unităţile autorizate,
inclusiv
activitatea căminelor şi cantinelor organizate pe lângă aceste unităţi,
formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările
de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de către instituţiile publice
sau de către alte entităţi recunoscute, care au aceste obiective, activităţile de
cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor
şi proiectelor;
3) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri legate de asistenţa
şi/sau protecţia socială efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi
recunoscute ca având caracter social;
18
Legea 571/2003 Codul fiscal art. 2 alin. (4)
105
4) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri legate de protecţia
copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau alte entităţi
recunoscute ca având caracter social;
5) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri legate de
acestea, efectuate de instituţiile publice, precum şi operaţiunile care intră în
sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
d) operaţiuni de import scutite de TVA, pentru care nu se datorează
TVA în vamă.
Operaţiunile cuprinse în baza de impozitare a taxei pe valoarea
adăugată sunt:
a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel,
exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile
de ambalare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului
sau clientului;
c) sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de
distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a
bunurilor închiriate sau altele similare, care, de fapt,
reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor
prestate.
În baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată nu se cuprind
următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de
preţ acordate de furnizori direct clienţilor;
b) penalizările solicitate pentru neîndeplinirea totală sau
parţială a obligaţiilor contractuale, precum şi sumele
reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre
judecătorească definitivă dacă sunt percepute peste preţurile
şi/sau tarifele negociate.
c) dobânzile percepute pentru plăţi cu întârziere, livrări cu
plata în rate, operaţiuni de leasing;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de mărfuri şi
clienţi prin schimb, fără facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi
care apoi se decontează acestuia.
Impozitul pe venituri de natura salariilor cuprinde totalul
impozitelor individuale, calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale
personalului angajat permanent al instituţiei publice, impozitul reţinut din
drepturile băneşti acordate salariaţilor temporari, impozitul reţinut din pensii,
potrivit legii.
Evidenţa impozitului pe veniturile din salarii datorate bugetului
statului se realizează cu ajutorul contului 444 „Impozitul pe venituri de
natură salarială”, având funcţia contabilă de pasiv. În creditul contului se
înregistrează sumele datorate bugetului reprezentând impozitul pe venituri din
salarii, iar în debit se înregistrează sumele virate la buget. Soldul creditor al
contului reprezintă sumele datorate bugetului.
La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetelor locale se
cuprind impozitele şi taxele locale:
a. impozitul pe clădiri;
106
b. impozitul pe teren;
c. taxa asupra mijloacelor de transport;
d. taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f. impozitul pe spectacole;
g. taxe speciale;
h. alte taxe locale.
Evidenţa decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale
privind impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate se realizează cu ajutorul
contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, având funcţia
contabilă de pasiv. În creditul contului se înregistrează valoarea altor impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului, iar în debitul contului plăţile
efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate. Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate
bugetului statului sau bugetelor locale. Decontările se detaliază în
contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate
bugetelor locale.
În categoria altor datorii şi creanţe cu bugetul statului se cuprind:
a. drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului;
b. sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului de stat după
prescrierea lor;
c. plusul de numerar din casierie;
d. amenzi şi penalităţi;
e. vărsăminte efectuate în plus la buget, etc.
Evidenţa acestor datorii şi creanţe este ţinută cu ajutorul contului
448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul”, fiind un cont bifuncţional. Contul
se detaliază în sintetice de gradul II:
4481 „Alte datorii faţă de buget”;
4482 „Alte creanţe privind bugetul”.
În creditul contului se înregistrează alte datorii faţă de buget, iar în debit se
înregistrează alte creanţe faţă de buget. Soldul creditor al contului reprezintă
sumele datorate de unitate bugetului, iar soldul debitor sumele datorate de
buget.
D. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi, a debitorilor

şi creditorilor bugetelor
Evidenţierea contabilităţii debitorilor şi creditorilor diverşi, a
debitorilor şi creditorilor bugetelor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 46
„Debitorilor şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor” a
Planului de Conturi General pentru Instituţiile Publice.
Creanţele faţă de alte persoane fizice sau juridice se înregistrează în
contul 461 „Debitori diverşi”. Acesta este un cont de activ care şine evidenţa
debitorilor proveniţi din pagube materiale create de terţi, a sumelor imputate
persoanelor vinovate pentru pagubele aduse instituţiei publice, a creanţelor
reactivate şi a altor creanţe din existenţa unor titluri executorii. În debitul
contului se înregistrează drepturile instituţiei publice faţă de debitori, iar în
credit se înregistrează sumele încasate sau decontate de aceştia, precum şi cele
scăzute în urma insolvabilităţii sau prescrierii, potrivit dispoziţiilor legale.
Evidenţa obligaţiilor de decontare cu creditorii diverşi se ţine cu
107
ajutorul contului de pasiv 462 „Creditori diverşi” şi se referă la sumele
datorate de instituţia publică unor terţe persoane fizice sau juridice pe bază de
titluri executorii, altele decât personalul propriu, furnizorii şi clienţii-creditori,
etc.
În creditul contului se înregistrează obligaţiile instituţiei publice faţă
de creditori, iar în debit se înregistrează sumele plătite acestora.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate creditorilor.
Creanţele bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi ale
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază pe baza
declaraţiilor fiscale depuse de către persoanele fizice şi juridice. Evidenţa
analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe plătitori, pe structura clasificaţiei
bugetare.
Contul 463 „Creanţe ale bugetului de stat", cont cu funcţie contabilă de
activ, ţine evidenţa creanţelor bugetului de stat.
În debitul contului se înregistrează creanţele bugetului de stat
reprezentând obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau juridice, iar în
credit se înregistrează stingerea creanţelor bugetului de stat.
Soldul debitor reprezintă creanţe ale bugetului de stat existente la un
moment dat.
Evidenţa creanţelor bugetului local se ţine cu ajutorul contului 464
„Creanţe bugetului local", cont de activ.
În debitul contului se înregistrează creanţele bugetului local
reprezentând obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau juridice, iar în
credit se înregistrează stingerea creanţelor bugetului local.
Soldul debitor al in reprezintă creanţe ale bugetului local existente la
un moment dat.
Contul 465 „Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat" ţine
evidenţa creanţelor bugetului asigurărilor sociale. Este un cont de activ.
În debitul contului se pnregistrează creanţele bugetului asigurărilor
sociale de stat reprezentând obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau
juridice, iar în credit se înregistrează stingerea licreanţelor bugetului
asigurărilor sociale.
Soldul debitor reprezintă creanţe ale bugetului asigurărilor sociale
de stat existente la un moment dat.
Evidenţa creanţelor bugetului asigurărilor pentru şomaj se
realizează cu ajutorul contului 4664 „Creanţe ale bugetului asigurărilor
pentru şomaj" care este un cont de activ.
In debitul contului se înregistrează creanţele bugetului asigurărilor
pentru şomaj reprezentând obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau
juridice, iar în credit se înregistrează stingerea creanţelor bugetului
asigurărilor pentru şomaj.
Soldul debitor reprezintă creanţe ale bugetului asigurărilor pentru
şomaj existente la un moment dat.
Contul 4665 „Creanţe ale bugetului fondului naţional unic de
asigurări Ie de sănătate" ţine evidenţa creanţelor bugetului fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Este un cont de activ în
debitul căruia se înregistrează creanţele bugetului fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate rezentând obligaţiile contribuabililor,
108
persoane fizice sau juridice.
În credit se înregistrează stingerea creanţelor bugetului fondului
naţional unic de asigurări de de sănătate.
Soldul debitor reprezintă creanţe ale bugetului fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate existente la un moment dat.
Pe de altă parte, creditorii bugetari (bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate) ţin evidenţa veniturilor
bugetare ce urmează a fi restituite contribuabililor, la cerere sau din oficiu,
potrivit legii, cu ajutorul contului 467 „Creditori ai bugetelor". Este un cont
de pasiv.
In creditul contului se înregistrează sumele de restituit sau de
compensat la cererea contribuabililor, iar în debit se înregistrează sumele
plătite acestora sau compensate cu alte creanţe ale bugetului respectiv sau cu
creanţe ale altor bugete.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate creditorilor.
Ministerele şi unităţile administrativ - teritoriale acordă pe termen
scurt împrumuturi pentru înfiinţarea unor instituţii subordonate, finanţate
integral din venituri proprii. De asemenea, instituţiile pentru ocuparea forţei
de muncă acordă împrumuturi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de
întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale, precum
şi activităţi independente desfăşurate de persoane fizice autorizate.
Contul 468 „Împrumuturi acordate potrivit legii" este un cont de
activ.
In debitul contului se înregistrează împrumuturile temporare acordate,
potrivit legii, iar în credit împrumuturile rambursate.
Soldul debitor al contului reprezintă împrumuturile acordate şi
nerambursate. Contabilitatea analitică a împrumuturilor acordate potrivit
legii se tine pe beneficiari ai împrumuturilor.
Evidenţa dobânzilor aferente împrumuturilor acordate se ţine cu
ajutorul contului 469 „Dobânzi aferente împrumuturilor acordate", cont cu
funcţie contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează dobânzile de
încasat aferente împrumuturilor acordate pe termen scurt, iar în credit,
dobânzile încasate aferente împrumuturilor acordate pe termen scurt.
Soldul debitor al contului reprezintă dobânda de încasat.
E. Contabilitatea decontărilor între exerciţiile financiare

In cursul unui exerciţiu financiar pot să apară unele cheltuieli sau
venituri care privesc activitatea exerciţiilor viitoare, astfel încât pentru
respectarea principiului independenţei exerciţiului, acestea trebuie
separate, respectiv delimitate de cheltuielile şi veniturile exerciţiului în
curs. Această delimitare se realizează cu ajutorul conturilor de regularizare.
Astfel, contabilitatea decontărilor între exerciţiile financiare se evidenţiază cu
ajutorul conturilor din grupa 47 „Conturi de regularizare şi asimilate”.
Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans" este un cont de activ.
In debitul contului se înregistrează cheltuielile efectuate în avans,
aferente perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare, iar în credit se
înregistrează cheltuielile efectuate în avans aferente perioadei curente sau
exerciţiului financiar în curs.
109
Soldul contului reflectă cheltuielile efectuate în avans.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans" ţine evidenţa
veniturilor egistrate în avans. Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează niturile în avans, aferente
perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare, iar în se înregistrează
veniturile în avans aferente perioadei curente sau exerciţiului iciar în curs.
Soldul contului reprezintă veniturile înregistrate în avans.
Contul 473 „Decontări din operaţiuni în curs de clarificare"
tine evidenţa sumelor în curs de clarificare (amenzi, cheltuieli de judecată,
a operaţiunilor efectuate în conturile bancare pentru care nu există
documente etc), operaţiuni ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau alte
conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare. Este
un cont bifuncţional. In debitul contului se înregistrează sumele în curs de
clarificare şi clarificate, iar în credit se înregistrează sumele clarificate şi în
curs de clarificare.
Soldul contului reprezintă sumele în curs de clarificare.
F. Contabilitatea decontărilor
Între instituţia superioară şi instituţiile subordonate intervin relaţii
legate de finanţarea cheltuielilor aprobate prin bugetele de venituri şi
cheltuieli.
Pentru finanţarea instituţiilor subordonate, adică a ordonatorilor
secundari şi terţiari, în contabilitatea instituţiilor publice se utilizează
conturile de decontări. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice se
referă la operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de
gestiune, atât în contabilitatea instituţiei debitoare, cât şi a celei creditoare
aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite.
Pentru evidenţa relaţiilor de decontare dîntrecele trei categorii
de ordonatori de credite, se utilizează conturile din grupa 48 „Decontări”.
Contul 481 „Decontări între instituţia superioară şi instituţiile
subordonate" ţine evidenţa raporturilor de decontare intervenite în cursul
execuţiei între instituţii, reprezentând valoarea materialelor transmise şi
primite în vederea executării unor acţiuni în cadrul instituţiei precum şi cu
sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine
pentru efectuarea cheltuielilor din fonduri speciale, fonduri cu destinaţie
specială, împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile.
Contul 481 „Decontări între instituţia superioară şi instituţiile
subordonate" este un cont bifuncţional. În debitul contului se înregistrează
valoarea materialelor şi a sumelor transmise (la instituţia care transmite), iar
în credit se înregistrează justificarea utilizării materialelor şi a sumelor
transmise (la instituţia care transmite).
Soldul poate fi debitor sau creditor. La consolidare soldul contului
trebuie să fie zero.
Evidenţa raporturilor de decontare intervenite în cursul execuţiei
între instituţii, reprezentând valoarea materialelor transmise şi primite în
vederea executării unor acţiuni între instituţii se realizează cu ajutorul
contului 482 „Decontări între instituţii'', cont bifuncţional.
În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor transmise
(la instituţia care transmite), iar în credit se înregistrează valoarea
110
materialelor transmise (la instituţia care primeşte). Soldul poate fi debitor
sau creditor. La consolidare soldul contului se elimină.
Contul 483 „Decontări din operaţii în participaţie" ţine evidenţa
decontărilor din operaţii în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi
veniturilor realizate din operaţii în participaţie, precum şi a sumelor virate
între coparticipanţi. Este cont bifuncţional.
În creditul contului se înregistrează: veniturile realizate din operaţii în
participaţie transferate coparticipanţilor, conform contractului de asociere;
cheltuielile primite prin transfer din operaţii în participaţie; sumele primite de
la coparticipanţi.
În debitul contului se înregistrează: veniturile primite prin transfer din
operaţii în participaţie; cheltuielile transferate din operaţii în participaţie;
sumele achitate coparticipanţilor sau virate ca rezultat al operaţiei în
participaţie.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate
coparticipanţilor ca rezultat favorabil (excedent) din operaţii în
participaţie; sumele datorate de coparticipanţi pentru acoperirea
eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în participaţie.
Soldul debitor al contului reprezintă sumele ce urmează a fi încasate din
operaţii în participaţie ca rezultat favorabil (excedent) sau sumele
datorate de coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi
înregistrate din operaţii în participaţie.
G. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie pentru clienţi
incerţi, dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu, pentru deprecierea
creanţelor - debitori diverşi şi pentru deprecierea creanţelor bugetare,
potrivit dispoziţiilor legale.
Utilizarea ajustărilor pentru depreciere este o consecinţă a
aplicării principiului prudenţei care presupune ca valoarea fiecărui element
de activ sau de pasiv să fie determinată avându-se în vedere, pe de o parte,
obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul
exerciţiului încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, iar pe de altă
parte, deprecierile elementelor de activ şi de pasiv. In domeniul creanţelor,
şi acestea sunt supuse deprecierilor de valoare, care pot fi reversibile sau
ireversibile.
Deprecierile ireversibile, concretizate în pierderile din creanţe,
sunt generate, în principal, de falimentul sau dispariţia clienţilor sau
debitorilor. Creanţele incerte sunt scoase din evidenţă, iar instituţia le
suportă prin trecerea lor pe cheltuieli.
În situaţia în care ajustarea devine fără obiect, total sau parţial,
întrucât motivele care au dus la constituirea acesteia au încetat să mai existe
într-o anumită măsură, atunci ajustarea este reluată la venituri.
Ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt evidenţiate cu ajutorul
grupei 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor” a Planului de Conturi
General pentru Instituţiile Publice.
Aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv. Creditul lor reflectă
ajustările constituite pe seama cheltuielilor operaţionale şi financiare privind
deprecierea creanţelor. Debitul acestor conturi reflectă valoarea ajustărilor
111
diminuate sau anulate prin trecerea la venituri din ajustări pentru deprecierea
creanţelor. Soldul conturilor de ajustări pentru depreciere sunt creditoare şi
evidenţiază ajustările constituite.
Cu ajutorul contului 491 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor
– clienţi” se ţine evidenţa ajustărilor constituite pentru deprecierea
creanţelor - clienţi, potrivit dispoziţiilor legale, fiind un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează constituirea şi suplimentarea
ajustărilor pentru clienţi incerţi, dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu, iar
în debit diminuarea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea
creanţelor – clienţi. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor
constituite pentru deprecierea creanţelor-clienţi existente la un moment dat.
Contul 496 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori”
ţine evidenţa ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor – debitori,
potrivit dispoziţiilor legale. Este un cont de pasiv. În creditul contului se
înregistrează constituirea şi suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea
creanţelor - debitori, iar în debit diminuarea sau anularea ajustărilor
constituite. Soldul creditor reprezintă valoarea ajustărilor constituite pentru
deprecierea creanţelor – debitori, la un moment dat.
Contul 497 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare"
ţine evidenţa ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor bugetare,
potrivit dispoziţiilor legale; este un cont cu funcţie contabilă de pasiv.
În principiu, în creditul contului se înregistrează valoarea
ajustărilor constituite pentru creanţe ale bugetelor, iar în debit,
diminuarea sau anularea ajustărilor constituite pentru deprecierea
creanţelor bugetare. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea
ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor bugetare.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. În urma derulării procedurii de achiziţii publice, o instituţie publică
achiziţionează un autoturism în valoare de 160.000 lei, TVA 19%. Se acordă
furnizorului un avans în valoare de 10.000 lei din casă. La primirea facturii fiscale
se recepţionează mijlocul de transport. Diferenţa de plătit se achită din disponibilul
din venituri proprii.
a) acordare avans:
% = 5311 11.900
232 „Casa în lei” 10.000
„Avansuri acordate pentru
active fixe corporale”
4426 1.900
„TVA deductibilă”
b) primirea facturii fiscale după 2 zile şi recepţia mijlocului de transport (factura fiscală
cuprinde şi avansurile care sunt stornate):
-stornare avans:
404 = % 11.900
„Furnizori de active fixe” 232 10.000
„Avansuri acordate pentru
active fixe corporale”
4426 1.900
112
- recepţia:
% = 404 190.400
2133 „Furnizori de active fixe” 160.000
„Mijloace de transport”
4426 30.400
c) achitarea diferenţei:
404 = 562 178.500
„Furnizori de active fixe” „Disponibil al
activităţilor finanţate din
venituri proprii”
2. Se înregistrează fondul de salarii brut cuvenit angajaţilor în valoare de 380.000

lei.
641 = 421 3.800
„Cheltuieli cu salariile „Personal-salarii
personalului” datorate”
3. Din fondul de salarii brut se reţin:

- contribuţia personalului pentru asigurări sociale 560 lei;
- contribuţia angajaţilor pentru asigurări sociale de sănătate 420 lei;
- contribuţia personalului la fondul de şomaj 380 lei;
- impozitul pe venituri din salarii 320 lei.
- reţineri din salarii datorate terţilor 240 lei.
421 = % 1.920
„Personal-salarii datorate” 4312 560
„Contribuţia personalului
pentru asigurări sociale”
4314 420
„Contribuţia angajaţilor
pentru asigurări sociale de
sănătate”
4372 380
„Contribuţia personalului
la fondul de şomaj”
444 320
„Impozit pe venitul din
salarii şi alte drepturi”
4271 240
„Reţineri din salarii
datorate terţilor”
4. Se plătesc salariile nete datorate personalului prin virament din finanţarea de la

bugetul statului.
421 = % 1.880
„Personal-salarii datorate” 7701
„Finanţarea de la bugetul
de stat”
5. Se înregistrează obligaţiile instituţiei publice privind:

- contribuţia la asigurări sociale 750 lei;
- contribuţia la fondul de şomaj 630 lei;
- contribuţia la asigurările sociale de sănătate 520 lei;
113
- contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale 30
lei;
- comisionul ITM 20 lei.
6451 = 4311 750
„Contribuţia angajatorilor „Contribuţia angajatorilor
pentru asigurări sociale” pentru asigurări sociale”
6452 = 4371 630
„Contribuţia angajatorilor „Contribuţiile
pentru asigurări de şomaj” angajatorilor pentru
asigurări de şomaj”
6453 = 4313 520
„Contribuţiile angajatorilor „Contribuţiile
pentru asigurări sociale de angajatorilor pentru
sănătate” asigurări sociale de
sănătate”
6454 = 4315 30
„Contribuţiile angajatorilor „Contribuţiile
pentru accidente de muncă angajatorilor pentru
şi boli profesionale” accidente de muncă şi boli
profesionale”
635 = 446 20
„Cheltuieli cu alte impozite, „Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate”
asimilate”
6. Se înregistrează plata obligaţiilor instituţiei publice.

% = % 1.950
4311 7701 750
„Contribuţia angajatorilor „Finanţarea de la bugetul
pentru asigurări sociale” de stat”
4371 630
„Contribuţiile angajatorilor
pentru asigurări de şomaj”
4313 520
pentru asigurări sociale de
sănătate”
4315 30
pentru accidente de muncă
şi boli profesionale”
446 20
„Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
6. Se impută în sarcina unui terţ deteriorarea unor produse finite, valoarea contabilă
este de 500 lei, iar valoarea de înlocuire este de 600 lei. Diferenţa se face venit la
bugetul de stat, TVA este de 19%.
114
461 = % 714
„Debitori diverşi” 719 500
„Alte venituri
operaţionale” 100
4481
„Alte datorii cu bugetul” 114
4427
„TVA colectată”
8. Se înregistrează creanţele aferente bugetului de stat reprezentând impozit pe venit

şi profit provenite de la persoane juridice în valoare de 69.800 lei.
463 = 730 69.800
„Creanţe ale bugetului de „Impozit pe venit, profit
stat" şi câştiguri din capital de
la persoane juridice”
9. Se încasează veniturile bugetului de stat la trezoreria statului în valoare de 57.000

lei.
520 = 463 57.000
„Disponibil al bugetului „Creanţe ale bugetului
de stat” de stat"
10. Are loc anularea creanţelor bugetului de stat reprezentând impozit pe venit şi
profit provenite de la persoane juridice, încasate eronat, în valoare de 5.700 lei.
730 = 463 5.700
„Impozit pe venit, profit şi „Creanţe ale bugetului
câştiguri de stat”
din capital de la persoane
juridice”
11. Se înregistrează sume de compensat contribuabililor din bugetul de stat în valoare

de 5.700 lei.
463 = 4671 5.700
„Creanţe ale bugetului de „Creditori ai bugetului de
stat” stat”
12. Se restituie sumele plătite în plus la bugetul statului faţă de obligaţia fiscală, la
cererea instituţiei publice în sumă de 7.300 lei.
4671 = 520 7.300
„Creditori ai bugetului „Disponibil al bugetului
de stat” de stat”
13. Se înregistrează creanţele bugetului local reprezentând impozite şi taxe pe
proprietate în sumă de 7.700 lei, alte impozite şi taxe fiscale în sumă de 5.300 lei şi
amenzi şi penalităţi în sumă de 5.800 lei.
464 = % 18.800
„Creanţe ale bugetului 734 7.700
local” „Impozit şi taxe pe
proprietate” 5.300
739
„Alte impozite şi taxe 5.800
fiscale”
7513
„Amenzi, penalităţi şi
115
confiscări”
14. Se încasează veniturile bugetului local prin casierie, inclusiv dobânzi şi penalităţi
şi se depun în contul de trezorerie.
5311 = 464 18.800
„Casa în lei” „Creanţe ale bugetului
local”
581 = 5311 18.800
„Viramente interne” „Casa în lei”
521 = 581 18.800
„Disponibil al bugetului „Viramente interne”
local la trezoreria statului”
15. Se înregistrează stingerea unei creanţe fiscale a bugetului local prin trecerea unui
imobil aparţinând unei societăţi comerciale în proprietatea publică a unităţii
administrativ-teritoriale, evaluat la 79.000 lei.
212 = 103 79.000

„Construcţii” „Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul
public al unităţilor
administrativ-teritoriale”
739 = 464 79.000
„Alte impozite şi taxe „Creanţe ale bugetului
fiscale” local”
16. Se înregistrează creanţele bugetului asigurărilor sociale pe baza titlurilor de

creanţă, pe structura clasificaţiei bugetare, reprezentând contribuţii ale angajatorilor în
valoare de 579.000 lei, respectiv contribuţii ale angajaţilor în valoare de 275.000 lei.
465 = % 854.000
asigurărilor sociale" „Contribuţiile
angajatorilor pentru 275.000
asugurările sociale”
7461
„Contribuţiile asiguraţilor
17. Pe baza actelor de control se înregistrarea majorarea creanţelor bugetului

asigurărilor sociale cu dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru neplata
contribuţiilor angajatorilor şi a angajaţilor în valoare de 34.500 lei, respectiv 23.300
lei.
465 = % 57.800
asigurărilor sociale” „Contribuţiile angajatorilor
pentru asugurările sociale” 23.300
7461
18. Se încasează veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat prin

intermediul trezoreriei pe baza foilor de vărsământ în valoare de 348.000 lei.
116
525 = 465 348.000
„Disponibil al bugetului „Creanţe ale bugetului
asigurărilor sociale de stat” asigurărilor sociale”
19. Se înregistrează creanţele bugetului asigurărilor pentru şomaj pe structura
clasificaţiei bugetare, reprezentând contribuţiile angajatorilor la asigurările de şomaj
în sumă de 4.400 lei, respectiv contribuţiile angajaţilor la asigurările de şomaj în
sumă de 2.800 lei.
4664 = % 7.200
asigurărilor pentru şomaj” „Contribuţiile
angajatorilor pentru
asigurări de şomaj” 2.800
7462
pentru asigurări de
şomaj”
20. Se încasează veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj în contul de trezorerie

în valoare de 6.900 lei.
5741 = 4664 6.900
„Disponibil din veniturile „Creanţe ale bugetului
curente ale bugetului asigurărilor pentru
asigurărilor pentru şomaj” şomaj”
21. Se înregistrează prescripţia dreptului de a cere executarea silită a creanţelor

bugetului asigurărilor sociale de stat în valoare de 300 lei.
654 = 4664 300
„Pierderi din creanţe şi „Creanţe ale bugetului
debitori diverşi” asigurărilor pentru
şomaj”
22. Se înregistrează creanţele bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate pe structura clasificaţiei bugetare, reprezentând contribuţiile angajatorilor la
fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în sumă de 6.400 lei, respectiv
contribuţiile angajaţilor la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate în
sumă de 3.800 lei.
4665 = % 10.200
fondului naţional unic de „Contribuţiile
asigurări sociale de angajatorilor pentru
sănătate” asigurări sociale de 3.800
sănătate”
7462
pentru asigurări sociale
de sănătate”
23. Se încasează veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate în contul de trezorerie în valoare de 8.900 lei.
5711 = 4665 8.900
„Disponibil din fondul „Creanţe ale bugetului
naţional unic de asigurări fondului naţional unic de
sociale de sănătate” asigurări sociale de
sănătate”
117
24. Se acordă un împrumut în valoare de 67.000 lei de către administraţia publică
locală pentru înfiinţarea, în subordinea acesteia, a unei instituţii publice finanţată
parţial din venituri proprii.
4682 = 7702 67.000
„Împrumuturi acordate „Finanţarea de la
potrivit legii din bugetul bugetele locale”
local”
25. De asemenea, se acordă suma de 45.000 lei pentru acoperirea decalajelor între
venituri şi cheltuieli ale bugetului local curent.
4687 = 5221 45.000
„Sume acordate din „Disponibil curent din
fondul de rulment potrivit fondul de rulment al
legii” bugetului local”
26. Se rambursează împrumutul acordat de către administraţia publică locală.

7702 = 4682 67.000
„Finanţarea de la „Împrumuturi acordate
bugetele locale” potrivit legii din bugetul
local”
27. Se încasează în timpul anului suma de 45.000 lei acordată pentru acoperirea
golurilor temporare de casă.
5221 = 4687 45.000
„Disponibil curent din „Sume acordate din
fondul de rulment al fondul de rulment
bugetului local” potrivit legii”
28. La o instituţie publică se constată în luna decembrie cheltuieli cu chiriile

efectuate în avans în valoare de 1.600 lei.
471 = 401 1.600
„Cheltuieli înregistrate în „Furnizori”
avans”
29. În exerciţiul următor se înregistrează trecerea pheltuieli curente aferente

exerciţiului în curs.
612 = 471 1.600
„Cheltuieli cu chiriile” „Cheltuieli înregistrate în
avans”
30. La instituţia publică se înregistrează suma de 1.900 lei apărută în extrasul de

cont, reprezentând o plată din disponibilul activităţilor finanţate din venituri proprii
pentru care nu există încă acte justificative.
473 = 562 1.900
„Decontări din operaţiuni „Disponibil al
în curs de clarificare” activităţilor finanţate din
venituri proprii”
31. Se clarifică situaţia privind suma înregistrată în extrasul de cont, aceasta fiind
plătită unui furnizor de materiale consumabile.
401 = 473 1.900
„Furnizori” „Decontări din operaţiuni
în curs de clarificare”
118
32. Se virează instituţiilor subordonate suma de 100.000 lei pentru alimentarea
conturilor de disponibil în vederea efectuării cheltuielilor aprobate prin buget.
481 = 550 100.000

„Decontări între instituţia „Disponibil din fonduri
superioară şi instituţiile cu destinaţie specială”
subordonate”
33. Se primesc fondurile de către instituţia publică subordonată în contul

corespondent al trezoreriei.
550 = 481 100.000
„Disponibil din fonduri „Decontări între instituţia
cu destinaţie specială” superioară şi instituţiile
subordonate”
34. Se efectuează cheltuieli cu reparaţiile capitale în sumă de 90.000 lei.

611 = 401 90.000
„Cheltuieli cu întreţinerea „Furnizori”
şi reparaţiile”
401 550 90.000
„Furnizori” „Disponibil din fonduri
cu destinaţie specială”
35. În cursul anului se retrage suma de 10.000 lei de către ordonatorul superior de
credite.
481 = 550 10.000
„Decontări între instituţia „Disponibil din fonduri
superioară şi instituţiile cu destinaţie specială”
subordonate”
36. La sfârşitul perioadei are loc închiderea conturilor de cheltuieli cu suma

cheltuielilor transmise ordonatorului superior.
481 = 611 90.000
„Decontări între instituţia „Cheltuieli cu
superioară şi instituţiile întreţinerea şi reparaţiile”
subordonate”
37. Se transmit materiale consumabile unei alte instituţii publice subordonate

aceluiaşi ordonator superior de credite la valoarea de înregistrare de 900 lei.
482 = 302 90.000
„Decontări între „Materiale consumabile”
instituţii”
38. În anul N se constituie ajustări păentru deprecierea creanţelor bugetare în

valoare de 900 lei.
681 = 497 900
„Cheltuieli operaţionale „Ajustări pentru
privind amortizările, deprecierea creanţelor
provizioanele şi ajustările bugetare”
39. În anul N+1 o dată cu înregistrarea pierderii din creanţe se anulează ajustările
pentru deprecierea creanţelor bugetare.
119
497 = 781 900
„Ajustări pentru „Venituri din provizioane
deprecierea creanţelor şi ajustări pentru
bugetare” deprecierea privind
activitatea operaţională”

Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
920/13.11.2006)
120
TEMA VIII. CONTABILITATEA TREZORERIEI
CONŢINUT
8.1. Prezentarea generală şi structura trezoreriei

8.2. Particularităţi privind organizarea contabilităţii trezoreriei instituţiilor
publice
REZUMAT
Tema prezintă operaţiunile de derulare a încasărilor şi plăţilor în

cadrul instituţiilor publice, în care disponibilităţile bugetelor reprezintă un
element important datorită derulării operaţiunilor de finanţare, încasări şi
plăţi prin intermediul Trezoreriei statului. De asemenea, este prezentată
contabilitatea activităţii de trezorerie în cadrul instituţiilor publice.
OBIECTIVE
Cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor generale privind activitatea de
trezorerie din cadrul instituţiilor publice precum şi a contabilităţii
operaţiunilor legate de trezoreria statului şi băncile comerciale.
8.1. PREZENTAREA GENERALĂ ŞI STRUCTURA TREZORERIEI
Activitatea de trezorerie cuprinde toate operaţiunile privind

încasările şi plăţile curente necesare instituţiilor publice pentru a-şi conduce
activitatea şi a-şi achita obligaţiile.
În structura trezoreriei, respectiv a operaţiilor de trezorerie se
cuprind:
¾ disponibilităţile băneşti aflate în conturi curente la bănci, în lei şi
valută, cecurile şi efectele comerciale depuse spre încasare sau
scontare la bănci;
¾ mijloace băneşti din împrumuturi externe şi interne contractate sau
garantate;
¾ mijloace băneşti ale bugetelor;
¾ investiţiile financiare, cum sunt obligaţiunile emise şi răscumpărate;
¾ acreditivele în lei şi valută şi avansurile de trezorerie;
¾ disponibilităţi din fonduri speciale;
¾ împrumuturi pe termen scurt.
Contabilitatea trezoreriei asigură reflectarea existenţei şi mişcării
titlurilor de plasament, a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria
statului, Banca Naţională a României, bănci comerciale şi în casierie.
Pentru asigurarea unei discipline bugetare ferme, instituţiile publice
efectuează operaţiile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale
trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile
de disponibilităţi, de venituri şi cheltuieli.
În vederea efectuării cheltuielilor, instituţiile publice au obligaţia de
a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de
121
venituri şi cheltuieli.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de
casă şi a cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare,
potrivit bugetului aprobat.
Obligaţiile băneşti între instituţiile publice sau între acestea şi alte
persoane fizice sau juridice se pot efectua după caz, fie în numerar, fie fără
numerar, pe baza documentelor de decontare.
Instituţiile publice folosesc pentru evidenţierea operaţiunilor de
încasări şi plăţi conturile din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci
comerciale”.
8.2. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITĂŢII TREZORERIEI INSTITUŢIILOR PUBLICE
A. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt

La instituţiile publice, investiţiile financiare constau din obligaţiuni
emise şi răscumpărate. Acestea se emit de primării pentru asigurarea
surselor de finanţare şi trebuie răscumpărate la scadenţă şi anulate.
Reflectarea în contabilitate a investiţiilor financiare pe termen scurt
se realizează cu ajutorul contului 505 „Obligaţiuni emise şi
răscumpărate", cu funcţie contabilă de activ. Se debitează cu obligaţiunile
emise şi răscumpărate, respectiv se creditează cu valoarea titlurilor anulate.
Soldul final debitor semnifică valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate,
care nu au fost anulate. Contabilitatea analitică a titlurilor se ţine distinct pe
categorii de obligaţiuni emise ce urmează a fi răscumpărate.
Evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru obligaţiuni emise şi
răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru
investiţiile pe termen scurt". Este un cont de pasiv, în creditul căruia se
înregistrează sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt cumpărate, şi
care se debitează cu sumele achitate pentru acestea.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate pentru
investiţii pe termen scurt cumpărate. Contabilitatea analitică se ţine pe
unităţile emitente de obligaţiuni.
B. Contabilitatea încasărilor şi plăţilor efectuate prin conturi la

trezoreria statului şi bănci
Prin intermediul conturilor din grupa 51 „Conturi la trezoreria
statului şi bănci” se evidenţiază valorile de încasat precum cecurile şi
efectele comerciale primite de la clienţi, disponibilităţile în lei şi în valută, a
dobânzilor şi a împrumuturilor pe termen scurt primite.
Contul 511 „Valori de încasat" este utilizat de către instituţiile
publice pentru evidenţierea cecurilor, a efectelor de încasat, respectiv remise
spre scontare.
Este un cont de activ, se debitează cu valoarea cecurilor şi a
efectelor comerciale primite de la clienţi şi se creditează cu valoarea cecurilor
şi efectelor comerciale încasate.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea cecurilor şi efectelor
comerciale neîncasate.
Contul 512 „Conturi la bănci” este un cont bifuncţional ce se
122
debitează cu sumele încasate de instituţie şi se creditează cu plăţile
efectuate.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în valută, iar soldul
creditor, creditele primite. Contabilitatea analitică a încasărilor şi plăţilor se
ţine pe titluri, articole şi aliniate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol de
cheltuieli.
Contul 513 “Disponibil din împrumuturi interne şi externe
contractate de stat” tine evidenta imprumuturilor interne si externe
contractate de stat acordate de catre institutiile finantatoare interne si externe.
Evidenta operatiunilor în acest cont se conduce în lei si în valuta, dupa caz, la
cursul de schimb valutar de la data operatiunii, fiind un cont de activ. În
debitul contului se înregistreaza sumele intrate în contul de disponibil în lei si
în valuta reprezentând imprumuturi interne si externe contractate de stat, iar în
credit platile efectuate.
Soldul debitor al contului reprezinta disponibililul în lei si valuta din
împrumuturi interne si externe contractate de stat, existent in cont.
Cu ajutorul contului 514 „Disponibil din împrumuturi interne şi
externe garantate de stat" instituţiile publice ţin evidenţa împrumuturilor
interne şi externe garantate de stat, acordate de către instituţiile finanţatoare
interne şi externe. Evidenţa operaţiunilor în acest cont se ţine în lei şi în
valută, după caz, la cursul de schimb valutar de la data operaţiunii, este un
cont de activ. În debitul contului se înregistrează sumele intrate în contul de
disponibil în lei şi în valută, reprezentând împrumuturi interne şi externe
garantate de stat, iar în credit se înregistrează plăţile efectuate.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul în lei şi valută din
împrumuturi interne şi externe garantate de stat, existent în cont.
Fondurile externe nerambursabile sunt alocate de instituţiile
finanţatoare externe pentru finanţarea unor programe stabilite prin acordurile
încheiate cu instituţia publică în cauză. Sumele vor fi acumulate în contul 515
„Disponibil doi fonduri externe nerambursabile” şi cheltuite numai în
scopul în care au acordate.
Contul 515 „Disponibil din fonduri nerambursabile" este un cont de
activ. Se debitează cu sumele primite în lei şi în valută şi se creditează cu
plăţile efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în memorandumurile
de finanţare.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul în lei sau valută din
fonduri externe nerambursabile, existent în cont.
Instituţiile publice de subordonare locală pot beneficia de împrumuturi
contractate de autorităţile administraţiei publice locale pe baza acordurilor
încheiate cu instituţiile finanţatoare externe. Reflectarea în contabilitate a
acestor sume se realizează cu ajutorul contului 516 „Disponibil din
împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei
locale”, care este un cont de activ. Se debitează cu sumele primite în lei şi în
valută, reprezentând împrumuturile interne sau externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale şi se creditează cu plăţile efectuate.
Soldul este debitor şi semnifică disponibilităţile în lei şi în valută din
împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei
publice locale, existente la un moment dat.
Cu ajutorul contului 517 „Disponibil din împrumuturi interne
123
şi externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale”
serviciile publice de subordonare locală ţin evidenţa împrumuturilor
interne şi externe contractate de la instituţiile finanţatoare interne şi
externe şi garantate de autorităţile administraţiei publice locale.
Evidenţa operaţiunilor în acest cont se conduce în lei şi în valută la
cursul de schimb valutar la data operaţiunii. Este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează sumele intrate în contul de
disponibil în lei şi în valută reprezentând împrumuturi interne şi externe
contractate de serviciile publice de subordonare locală şi garantate de
autorităţile administraţiei publice locale, iar în credit plăţile efectuate.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile în lei şi
valută din împrumuturi interne şi externe contractate de serviciile
publice de subordonare locală de la instituţiile finanţatoare interne şi
externe şi garantate de autorităţile administraţiei publice locale,
existente la un moment dat.
Contul 518 „Dobânzi” ţine evidenţa dobânzilor datorate aferente
împrumuturilor contractate pe termen scurt, precum şi a dobânzilor de
încasat, aferente sumelor deţinute în conturi la bănci de către instituţiile
publice.
Contul 518 „Dobânzi" este un cont bifuncţional, care se debitează cu
dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente şi se
creditează cu dobânzile datorate împrumuturilor contracte pe termen scurt.
Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor dobânzilor de
plătit.
Instituţiile publice care nu au suficiente mijloace băneşti pentru
asigurarea desfăşurării normale a activităţii pot apela la împrumuturi pe
termen scurt. în cazul în care sunt acordate sub forma unor linii de
creditare, acestea apar pe măsura efectuării plăţilor solicitate de entitate.
Reflectarea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului 519
„Împrumuturile pe termen scurt”.
Contul 519 „Împrumuturi pe termen scurt” este un cont de pasiv,
care se creditează cu sumele primite, reprezentând împrumuturile pe termen
scurt, şi se debitează cu restituirea sumelor în cauză.
Soldul este creditor şi reprezintă împrumuturile pe termen scurt
nerestituite la momentul respectiv. Contabilitatea analitică se ţine pe
obiective. Instituţiile publice finanţate din bugetele locale pot primi credite
pentru înfiinţarea unor noi instituţii şi servicii publice de interes local sau
pentru înfiinţarea unor activităţi finanţate integral din venituri
extrabugetare.
C. Contabilitatea disponibilităţilor bugetelor

Operaţiunile privind încasarea veniturilor de către ordonatorii de
credite se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 52 „Disponibil al
bugetelor”.
Contul 520 „Disponibil al bugetului de stat” se utilizează de
ordonatorii principali de credite pentru reflectarea disponibilităţilor
bugetului de stat, provenite din venituri încasate. Este un cont bifuncţional,
se debitează cu încasările reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte
venituri bugetare şi se creditează cu sumele restituite sau plăţile din bugetul de
124
stat.
Soldul debitor reprezintă disponibilul bugetului de stat la trezoreria
statului la un moment dat. Soldul creditor reprezintă sume aferente finanţării
bugetului de stat din împrumuturi.
Contul 521 „Disponibil al bugetului local” este utilizat de unităţile
administrativ teritoriale pentru evidenţierea disponibilităţilor bugetului
local, provenite din venituri încasate pe structura clasificaţiei bugetare, fiind
un cont de activ. În debitul contului se înregistrează încasările
reprezentând veniturile bugetului local pe structura clasificaţiei bugetare,
iar în credit, sume restituite sau plăţile din bugetul local.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului local
aflate la trezoreria statului. În cursul exerciţiului, contul 521 „Disponibil al
bugetului local" poate reprezenta şi sold-creditor, ca urmare a golurilor
temporare de casă apărute pe parcursul execuţiei bugetare.
Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”
este utilizat de consiliile locale orăşeneşti, municipale, sectoarele
municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, pentru reflectarea încasărilor şi plăţilor efectuate
din fondul de rulment al bugetului local. Disponibilităţile fondului de
rulment sunt purtătoare de dobândă, se păstrează într-un cont distinct,
deschis pe seama fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la unităţile
administrativ-teritoriale ale trezoreriei statului şi pot fi utilizate temporar
pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi
cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a
eventualului deficit bugetar, rezultat la finele exerciţiului bugetar.
Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”
este de activ şi se debitează cu sumele repartizate din contul de disponibil
al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment, respectiv se
creditează cu sumele utilizate din fondul de rulment.
Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile din fondul de
rulment al bugetului local constituit potrivit legii.
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei
unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile
lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36%
la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul
cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la bugetul
propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama
consiliului judeţean, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţului. În acest scop, consiliile judeţene şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti utilizează contul 523
„Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale" pentru evidenţierea încasărilor şi plăţilor
efectuate.
Contul 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale" este un cont de activ. Se debitează cu
încasările de cote defalcate din impozitul pe venit, potrivit prevederilor
legale, şi se creditează cu virările efectuate din contul de disponibil alocate
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului, pentru echilibrarea bugetelor
locale.
125
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile din cote defalcate aflate în contul
deschis la trezoreria statului.
Contul 524 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul
capitalei” este utilizat de consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, reflectând veniturile bugetului local al Primăriei municipiului
Bucureşti şi a sumelor virate bugetului local al Primăriei municipiului
Bucureşti.
Contul 524 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul
capitalei” este de activ. Se debitează cu sumele încasate de sectoarele
municipiului Bucureşti şi se creditează cu sumele virate de consiliile locale
ale sectoarelor, municipiului Bucureşti în contul bugetului local al
Primăriei municipiului Bucureşti.
Soldul debitor reprezintă veniturile încasate şi nevirate bugetului
local al Primăriei municipiului Bucureşti. La sfârşitul exerciţiului financiar,
contul nu prezintă sold.
Contul 525 „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat”
este utilizat de Casele de pensii judeţene pentru reflectarea disponibilităţilor
bugetului asigurărilor sociale de stat, provenite din venituri încasate aflate
în conturile deschise la unităţile trezoreriei statului. Este un cont
bifuncţional. Se debitează cu încasarea veniturilor bugetului asigurărilor
sociale de stat pe structura clasificaţiei bugetare conform prevederilor
legale şi se creditează cu sumele plătite sau restituite din bugetul
asigurărilor sociale.
Soldul debitor semnifică disponibilităţile bugetului asigurărilor
sociale de stat aflate la trezoreria statului, din care trebuie să se restituie
subvenţiile primite de la bugetul de stat, să se acopere deficitul bugetului
asigurărilor sociale de stat (din contul general al trezoreriei statului) şi
pentru constituirea fondului de rezervă.
Soldul creditor reprezintă sumele aferente finanţării bugetului
asigurărilor sociale de stat din contul general al trezoreriei statului.
D. Contabilitatea disponibilităţilor din casă şi alte valori,

acreditive
Grupele de conturi 53 „Casa şi alte valori” şi 54 „Acreditive”
evidenţiază disponibilităţile din casă şi alte valori precum acreditivele şi
avansurile de trezorerie.
Contul 531 „Casa” evidenţiază numerarul aflat în casieria
instituţiilor publice, precum şi a mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor şi
plăţilor efectuate. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează
operaţiunile de încasare a numerarului efectuate prin casieria proprie, iar în
credit operaţiunile de plată în numerar efectuate prin casierie.
Soldul debitor al contului reprezintă numerarul existent în casieria
instituţiei.
Contul 532 „Alte valori” ţine evidenţa timbrelor fiscale şi poştale,
biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, a
bonurilor valorice pentru carburanţi auto şi a altor valori (bilete de intrare în
muzee, expoziţii şi spectacole, cartele de masă pentru cantine, etc.). Este un
cont de activ. În debitul contului se înregistrează alte valori primite în
gestiune, iar în credit valoarea celor folosite.
126
Soldul debitor al contului reprezintă alte valori existente.
Contul 541 “Acreditive” evidenţiază acreditivele deschise la bănci
pentru efectuarea de plăţi în favoarea terţilor, fiind un cont de activ. În
debitul contului se înregistrează acreditivele deschise la dispoziţia terţilor,
iar în credit plăţile efectuate din acest cont.
Soldul debitor reprezintă acreditivele deschise şi neutilizate.
Contul 542 “Avansuri de trezorerie” ţine evidenţa avansurilor de
trezorerie. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează sumele
acordate în numerar ca avansuri de trezorerie, iar în credit plăţile efectuate
din avansuri de trezorerie.
Soldul debitor reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie,
nedecontate. Contabilitatea analitica se ţine pe fiecare titular de avansuri de
trezorerie.
E. Contabilitatea disponibilităţilor din fonduri cu destinaţie

specială
Fondurile cu destinaţie specială reprezintă o categorie distinctă de
disponibilităţi puse la dispoziţia instituţiilor publice. Reflectarea în
contabilitate a operaţiunilor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa
55 „Disponibil din fonduri cu destinaţie specială".
Aceste conturi sunt de activ şi, ca atare, se debitează cu sumele
încasate pentru constituirea fondurilor cu destinaţie specială şi se creditează
cu plăţile pentru acţiunile respective, în concordanţă cu prevederile legale.
Soldul este debitor şi reprezintă mijloacele băneşti existente în
contul de disponibil respectiv.
F. Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi din venituri

proprii
Instituţiile publice pot desfăşura şi activităţi finanţate integral sau
parţial din venituri proprii Asemenea activităţi se întâlnesc la instituţiile de
spectacole, muzee, cantinele de elevi şi studenţi, instituţiile de cercetări,
etc.
Sumele încasate din veniturile proprii se înregistrează în conturile
din grupa 56 „Disponibil al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate
integral sau parţial din venituri proprii" care este un cont de activ. Se
debitează cu sumele încasate din venituri proprii şi se creditează cu plăţile
efectuate.
Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile existente în cont.
Evidenţa analitică a încasărilor şi plătilor se ţine pe articole şi
aliniate în cadrul fiecărui capitol şi subcapitol.
Pe lângă finanţarea din venituri proprii, instituţiile publice pot
beneficia şi de subvenţii pentru completarea acestora. Astfel, încasările şi
plăţile efectuate de aceste entităţi se realizează cu ajutorul contului 561
„Disponibil al instit publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii".
Este un cont de activ care debitează cu încasările provenite din venituri
proprii şi subvenţii, respectiv se creditează cu plăţile efectuate.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile bane existente la un
moment dat.
Evidenţa analitică a încasărilor şi plăţilor este organizată pe articole
127
şi în cadrul fiecărui capitol şi subcapitol.
Contul 562 „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri
proprii" ţine evidenţa sumelor încasate din venituri proprii. Contabilitatea
analitică a încasărilor şi plăţilor se ţine pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare. Este un cont de activ. În debitul contului se înregistrează
încasările reprezentând venituri proprii, iar în credit plăţile efectuate.
Soldul debitor reprezintă disponibilul existent în cont.
G. Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a

conturilor de trezorerie
Înregistrarea constituirii ajustărilor pentru deprecierea obligaţiunilor
emise şi răscumpărate reprezintă o cheltuială financiară, iar anularea sau
diminuarea ajustărilor, deja constituite, reprezintă un venit financiar.
Evidenţa ajustărilor pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi
răscumpărate se realizează cu ajutorul contului 595 „Ajustări pentru
pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate". Este cont
de pasiv, rectificativ al valorii obligaţiunilor emise şi răscumpărate.
Se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea
ajustărilor pentru pierderea de valoare aferentă obligaţiunilor emise şi
răscumpărate şi se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau
anularea ajustărilor pentru deprecierea acestora.
Soldul creditor reflectă ajustările constituite pentru deprecierile
existente la sfârşitul perioadei. Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de
obligaţiuni emise şi răscumpărate, supuse ajustării.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. Se emit 1.000 de obligaţiuni municipale de către o unitate administrativ-
teritorială, la valoarea nominală de 10 lei/obligaţiune. Dobânda anuală este de 10%.
După un an obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală, apoi se anulează.
a) Emisiunea de obligaţiuni, conform prospectului de emisiune:
461 = 161 10.000
„Debitori diverşi” „Împrumuturi din
emisiunea de obligaţiuni”
b) Încasarea în numerar a valorii nominale a obligaţiunilor emise:
531 = 461 10.000
„Casa” „Debitori diverşi”
c) Înregistrarea cheltuielii cu dobânda:
666 = 1681 1.000
„Cheltuieli privind „Dobânzi aferente
dobânzile” împrumuturilor din
emisiuni de obligaţiuni”
d) Achitarea dobânzii anuale:
1681 7702 2.000
„Dobânzi aferente „Finanţare de la bugetele
împrumuturilor din emisiuni locale”
de obligaţiuni”
e) Răscumpărarea în numerar a operaţiunilor la scadenţă:
505 = 531 10.000
„Obligaţiuni emise şi „Casa”
răscumpărate”
128
f) Anularea obligaţiunilor răscumpărate:
161 = 505 10.000
„Împrumuturi din „Obligaţiuni emise şi
emisiunea de obligaţiuni” răscumpărate”
2. O instituţie publică, conform acordului de împrumut contractat de stat, primeşte

suma de 2.000 lei pentru efectuarea unor lucrări edilitare. Factura furnizorului
indică suma de 2.500 lei, diferenţa fiind acoperită din fondurile proprii.
a) Înregistrarea sumei împrumutate:
513 = 164 2.000
„Disponibil din „Împrumuturi interne şi
împrumuturi interne şi externe contractate sau
externe contractate de stat” garantate de stat”
b) Plata facturii furnizorului:
401 = % 2.500
„Furnizori” 513 2.000
„Disponibil din
împrumuturi interne şi
externe contractate de
stat” 500
561
„Disponibil al instituţiilor
publice finanţate din
venituri proprii şi
subvenţii”
3. Consiliul local al municipiului Timişoara contractează un împrumut pentru

realizarea unei investiţii în valoare de 9.000 lei. Dobânzile în valoare de 1.400 lei
şi comisioanele în valoare de 300 lei sunt finanţate de la bugetul local. La
scadenţă se înregistrează în contabilitatea instituţiei publice rambursarea
împrumutului.
a) înregistrarea primirii creditului:
516 = 5196 9.000
„Disponibil din „Împrumuturi interne şi
împrumuturi interne şi externe contractate de
externe contractate de autorităţile administraţiei
autorităţile administraţiei publice locale”
publice locale”
b) Înregistrarea şi plata dobânzilor şi comisioanelor:
666 = 5186 1.400
„Cheltuieli cu dobânzile” „Dobânzi de plătit”
% = 7702 1.700
5186 „Finanţare de la bugetul 1.400
„Dobânzi de plătit” local”
622 300
„Cheltuieli privind
comisioanele şi onorariile”
c) Rambursarea împrumutului:
5196 = 7702 9.000
„Împrumuturi interne şi „Finanţare de la bugetul
externe contractate de local”
autorităţile administraţiei
publice locale”
129
4. Se ridică numerar din finanţarea bugetară în sumă de 2.000 lei pe baza cecului
de numerar.
581 = 770 2.000
„Viramente interne” „Finanţare de la buget”
531 = 581 2.000
„Casa” „Viramente interne”
5. Se achiziţionează tichete de masă la valoarea nominală de 5.000 lei. Costul

imprimatelor cu achiziţionarea tichetelor de masă este de 1.750 lei. Decontarea
tichetelor de masă către unităţile emitente are loc din veniturile proprii ale
instituţiei publice.
% = 401 6.750
„Tichete de masă”
628 1.750
„Alte cheltuieli cu
serviciile executate de
terţi”
401 = 562 6.750
„Furnizori” „Disponibil al activităţilor
proprii”
6. Instituţia publică deschide un acreditiv în lei în sumă de 5.000 lei din

disponibilul instituţiei publice finanţată din venituri proprii.
581 = 560 5.000
„Viramente interne” „Disponibil al instituţiilor
venituri proprii”
5411 = 581
„Acreditive în lei” „Viramente interne”
7. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în sumă de 500 lei, sumă necesară
pentru transportul acestuia în altă localitate. La întoarcere suma de 50 de lei
rămasă nefolosită se depune în casierie.
a) acordare avans de trezorerie:
542 = 531 500
„Avansuri de trezorerie” „Casa”
b) înregistrare decontare avans de trezorerie şi depunerea în casă a sumei
neutilizate din avansul acordat.
% = 542 500
624 „Avansuri de trezorerie” 450
„Cheltuieli cu transportul
de bunuri şi persoane”
531 50
„Casa”
7. Pentru acoperirea efectelor inundaţiilor, instituţia publică primeşte alocaţii de la
buget cu destinaţie specială în sumă de 2.900 lei.
551 = 773 600
„Disponibil din alocaţii „Venituri din alocaţii
bugetare” bugetare cu destinaţie
specială”
8. Se înregistrează acordarea unui împrumut pe o perioadă de 2 ani în sumă de
130
10.000 lei din bugetul local.
2675 = 5211 10.000
„Împrumuturi acordate pe „Disponibil al bugetului
termen lung” local”
9. La sfârşitul anului, la nivelul bugetului local, se înregistrează un excedent de

200 lei, ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. Se înregistrează fondul de rulment
în sumă de 80 lei, cu restul sumei închizându-se finanţarea de la bugetul local.
a) înregistrarea excedentului:
5211 = 5212 200
„Disponibil al bugetului „Rezultatul execuţiei
local” bugetare din anul curent”
b) înregistrarea fondului de rulment şi virarea sumei:
5212 = 131 80
„Rezultatul execuţiei „Fondul de rulment”
bugetare din anul curent”
5221 = 5211 80
„Disponibil curent din „Disponibil al bugetului
fondul de rulment al local”
bugetului local”
c) preluarea sumelor din contul de disponibil la finele exerciţiului în debitul
contului de finanţare:
7702 = 5211 120
„Finanţarea de la bugetele „Disponibil al bugetului
locale” local”
10. Din disponibilul fondului de rulment al bugetului local se constituie depozite
în sumă de 70 lei, pentru care trezoreria statului acordă o dobândă de 2 lei.
a) constituire depozite din disponibilul fondului de rulment:
581 = 5221 70
„Viramente interne” „Disponibil curent din
fondul de rulment al
bugetului local”
5222 = 581 70
„Depozite constituite din „Viramente interne”
disponibilul fondului de
rulment”
b) înregistrare dobândă acordată de trezoreria statului:
5187 = 766 2
„Dobânzi de încasat” „Venituri din dobânzi”
5222 = 5187 2
„Depozite constituite din „Dobânzi de încasat”
disponibilul fondului de
rulment”
11. La consiliul judeţean se înregistrează suma de 1.000 lei reprezentând cote

defalcate din impozit pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale şi se virează
consiliului local în cauză.
a)înregistrare sumă:
523 = 440 1.000
„Disponibil din cote „Cote defalcate din
defalcate din impozitul pe impozitul pe venit pentru
venit pentru echilibrarea echilibrarea bugetelor
bugetelor locale” locale”
131
b) virare sumă:
440 = 523 1.000
„Cote defalcate din „Disponibil din cote
impozitul pe venit pentru defalcate din impozitul pe
echilibrarea bugetelor venit pentru echilibrarea
locale” bugetelor locale”
12. Se primeşte suma de 1.000 de către unitatea administrativ-teritorială

reprezentând impozit pe venit.
521 = 730 1.000
„Disponibil al bugetului „Impozit pe venit, profit
local” şi câştig din capital de la
persoane juridice”
13. Casa de pensii judeţeană încasează contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale

de stat în sumă de 8.000 lei şi subvenţii de 4.000 lei.
5251 = % 12.000
„Disponibil al bugetului 4653 8.000
asigurărilor sociale de stat” „Creanţe ale bugetului
stat” 4.000
772
„Venituri din subvenţii”
14. La sfârşitul exerciţiului, Casa judeţeană de pensii, după încheierea conturilor

de venituri şi cheltuieli, transferă rezultatul execuţiei curente - excedent de 400 lei.
5252 = 5251 400
„Rezultatul execuţiei „Disponibil al bugetului
bugetare din anul curent” asigurărilor sociale de
stat”
15. La sfărşitul exerciţiului, Casa judeţeană de asigurări sociale de sănătate, după

încheierea conturilor de venituri şi cheltuieli, transferă rezultatul execuţiei curente
– deficit de 600 lei.
7705 = 5252 600
„Finanţare din bugetul „Rezultatul execuţiei
Fondului naţional unic de bugetare din anul curent”
asigurări sociale de
sănătate”
16. Se constituie ajustări pentru pierderea de valoare a activelor fixe la sfârşitul

exerciţiului financiar pe baza procesului verbal de inventariere în sumă de 30 lei.
6813 = 595 30
„Cheltuieli operaţionale „Ajustări pentru pierderea
privind ajustările pentru de valoare a obligaţiunilor
deprecierea activelor fixe” emise şi răscumpărate”
17. În exerciţiul financiar N+1 se anulează valoarea ajustării, deoarece a rămas

fără obiect.
595 = 7813 30
„Ajustări pentru pierderea „Venituri din ajustări
de valoare a obligaţiunilor privind deprecierea
emise şi răscumpărate” activelor fixe”
132

Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
920/13.11.2006)
133
TEMA IX. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
CONŢINUT:
9.1. Noţiuni teoretice privind cheltuielile instituţiilor publice
- Cheltuielile instituţiilor publice
- Fazele efectuării cheltuielilor în cadrul instituţiilor publice
9.2. Contabilitatea operaţiunilor legate de cheltuielile instituţiilor publice
REZUMAT
Adoptarea în cadrul contabilităţii instituţiilor publice din România a

principiului angajamentelor a condus la reorganizarea contabilităţii
veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice.
Tema prezintă caracteristicile specifice cheltuielilor publice precum
şi particularităţile contabilităţii cheltuielilor în instituţiile publice.
OBIECTIVE
Cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor teoretice privind cheltuielile

instituţiilor publice:
- definirea cheltuielilor potrivit IPSAS 1;
- clasificaţia cheltuielilor;
- fazele efectuării cheltuielilor;
- particularităţile contabilităţii cheltuielilor în instituţiile publice.
9.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE

Organizarea contabilităţii de angajamente în instituţiile publice

determină conducerea şi organizarea drepturilor constatate şi a veniturilor
încasate, respectiv a angajamentelor şi plăţilor efectuate.
Punerea în aplicare a principiilor contabilităţii de angajamente,
precum şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru
Sectorul Public impune gruparea cheltuielilor şi veniturilor în contabilitate
după natura activităţii în cheltuieli şi venituri ordinare (operaţionale) şi
cheltuieli şi venituri extraordinare. Activităţile ordinare sau cum mai sunt
cunoscute - activităţi de exploatare, în contextul situaţiilor financiare, se
referă la acele activităţi pe care entitatea le desfăşoară pentru a-şi atinge
obiectivele fundamentale. De aceea, trebuie făcută distincţie între veniturile
curente, respectiv cheltuielile generate din activităţile de exploatare, de cele
ce apar din deţinerea activelor sau de cele legate de finanţarea operaţiunilor
entităţii. Cu toate acestea, cele din urmă nu pot fi incluse nici în categoria
activităţilor extraordinare.
134
9.1.1. CHELTUIELILE INSTITUŢIILOR PUBLICE
IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare" defineşte cheltuielile ca

fiind „descreşteri ale beneficiilor economice sau ale potenţialului de servicii
în timpul perioadei de raportare sub formă de ieşiri sau de consum de active
sau apariţii de datorii care au ca rezultat descreşteri în activele
nete/capitaluri proprii, altele decât cele legate de distribuirile către
proprietari".
Cheltuielile efectuate de instituţiile publice mai pot fi numite şi
cheltuieli bugetare, deoarece efectuarea acestora are la bază bugetul.
Cheltuielile bugetare sunt definite ca fiind cheltuieli aprobate şi
efectuate, bugetul de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice şi a
serviciilor publice de interes local şi din bugetele activităţilor
finanţate integral din venituri extrabugetare, în limita şi cu destinaţiile
prevăzute în bugetele respective, cheltuieli sunt grupate conform
clasificaţiei bugetare stabilite prin lege, clasificare care determină gruparea
într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare, determinate, a cheltuielilor
cuprinse în bugete.
Conform contabilităţii de angajamente, cheltuielile sunt recunoscute
în contabilitate astfel:
pentru bunurile achiziţionate, cheltuielile sunt recunoscute în
contabilitate în momentul transferului dreptului de proprietate;
pentru serviciile primite, cheltuielile sunt recunoscute în momentul
încheierii prestaţiei;
pentru consumul propriu, cheltuiala se recunoaşte în momentul în care
se desfăşoară efectiv producţia;
salariile şi indemnizaţiile brute se recunosc în contabilitate în cursul
perioadei pentru care s-a prestat activitatea;
primele şi alte plăţi excepţionale se recunosc drept cheltuieli în
momentul în care trebuie plătite;
cotizaţiile sociale efective din sarcina angajatorilor sunt recunoscute
drept cheltuieli în momentul în care sunt recunoscute şi salariile
angajaţilor;
consumul propriu se recunoaşte în contabilitate atunci când producţia
are loc;
costurile cu dobânzile se recunosc în perioada în care sunt datorate
conform contractului şi nu în perioada când sunt plătite;
cheltuielile cu transferurile neconsolidabile se recunosc la instituţia care
transferă fondurile;
costurile de capital - amortizările se recunosc lunar, pe parcursul duratei
de viaţă utile a activului fix.
În situaţiile financiare cheltuielile pot fi prezentate utilizând
metodele:
■ metoda clasificării după natura cheltuielilor;
■ metoda funcţională, care clasifică cheltuielile după
programul sau scopul pentru care sunt făcute.
După natura activităţii şi destinaţia cheltuielilor, acestea sunt grupate
în:
135
• Cheltuieli operaţionale (cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu
lucrările şi serviciile executate de terţi; cheltuieli cu alte lucrări şi
servicii executate de terţi, cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli
operaţionale)
• Cheltuieli financiare (pierderi din creanţe legate de participaţii,
determinate de plata garanţiilor către alte societăţi - gaze,
telefon, energie - şi care au devenit nerecuperabile; cheltuieli
cu diferenţele de curs valutar, determinate de reevaluarea
disponibilităţilor băneşti şi a împrumuturilor în valută, operaţie
efectuată la finele fiecărei luni, precum şi în urma încasării
creanţelor şi plăţii datoriilor exprimate în valută, cheltuielile cu
dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de instituţie,
cheltuielile determinate de diferenţele din reevaluare (diferenţe
nefavorabile); dobânzi de transferat Comunităţii Europene;
cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele)
• Alte cheltuieli finanţate de la buget ( cheltuielile efectuate din
resurse bugetare provenite din subvenţii de la buget, transferuri
consolidabile şi transferuri neconsolidabile etc.).
• Cheltuieli extraordinare (cheltuieli ce apar în instituţie ca urmare
fenomenelor naturale care determină pierderi pe care instituţia nu le-
a previzionat precum şi cheltuieli legate de valoarea neamortizată a
activelor fixe scoase funcţiune înainte de expirarea duratei normale
de utilizare).
În funcţie de clasificaţia economică, cheltuielile bugetare se clasifică în:
− Cheltuieli curente;
− Cheltuieli de capital;
− Operaţiuni financiare;
− Rezerve, excedent/deficit.
1. Cheltuielile curente se grupează la rândul lor pe titluri, astfel:
Titlul I - Cheltuieli salariale,
Titlul II - Bunuri şi servicii,
Titlul III - Dobânzi,
Titlul IV - Subvenţii,
Titlul V - Fonduri de rezervă;
Titlul VI şi VII - Transferuri;
Titlul VIII - Asistenţa socială;
2. Cheltuieli de capital, în care apar titlurile:
Titlul IX unde se reflectă cheltuielile cu investiţiile instituţiilor publice, ale
regiilor autonome, ale companiilor şi societăţilor cu capital de stat, precum
şi ale activităţilor autofinanţate, precum şi cheltuielile cu reparaţiile capitale
aferente activelor fixe corporale şi necorporale;
Titlul X – Stocuri.
3. Operaţiuni financiare, în care apar următoarele cheltuieli:
Titlul XI - Împrumuturi acordate, care reflectă cheltuielile
cu împrumuturile acordate pentru înfiinţarea unor instituţii sau acordate de
diverse agenţii guvernamentale prin agenţii de credit;
Titlul XII - Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la
credite.
136
9.1.2. FAZELE EFECTUĂRII CHELTUIELILOR ÎN CADRUL
În vederea efectuării cheltuielilor, instituţiile publice prezintă

unităţilor de trezorerie şi contabilitate publică la care au deschise conturile,
bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat şi repartizat pe trimestre.
Legile bugetare anuale cuprind creditele bugetare pentru fiecare
exerciţiu bugetar, precum şi structura economică a acestora. Sumele
aprobate prin buget la partea de cheltuieli, în cadrul cărora se angajează, se
ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi
depăşite.
Pentru efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor, trebuie parcurse
următoarele faze: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.
I. Angajarea este prima fază a execuţiei bugetare în care se urmăreşte ca
sumele prevăzute în buget pe partea de cheltuieli să nu fie depăşite.
Angajarea cheltuielilor se prezintă sub forma:
Angajamentului bugetar care reprezintă actul prin care o
autoritate competentă afectează fonduri publice unei destinaţii, în
limita creditelor bugetare aprobate, respectiv actul administrativ prin
care rezervă creditul bugetar pentru plata unei obligaţii ce rezultă din
execuţia ulterioară a angajamentului legal.
Angajamentului legal care se referă la actele juridice din care rezultă
sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice sau actul
juridic prin care se creează sau se constată obligaţii de plată pe
seama fondurilor publice.
II. Lichidarea cheltuielilor este faza în procesul execuţiei bugetare în ca se
verifică existenţa angajamentelor şi realitatea sumei datorate precum şi
exigibilitatea angajamentului.
Verificarea existenţei obligaţiei de plată vizează pe de-o parte verific
documentelor justificative ce au stat la efectuarea operaţiei şi, pe de altă
Verificarea realităţii operaţiei, adică dacă bunurile au fost livrate, lucrările
execut şi serviciile prestate sau, după caz, existenţa unui titlu care să
justifice plata.
III. Ordonanţarea cheltuielilor este faza execuţiei bugetare prin care
confirmă că operaţia a avut loc şi plata poate fi realizată.
Primele trei faze - angajarea, lichidarea, ordonanţarea - sunt de
competenţa ordonatorului de credite şi se efectuează pe baza avizelor date
de compartimentul de specialitate ale instituţiei publice.
IV. Plata cheltuielilor este faza din cadrul execuţiei bugetare în care
instituţia publică îşi achită efectiv obligaţiile faţă de terţi.
În cadrul exerciţiului bugetar pot apărea venituri neîncasate sau
cheltuieli neplătite până la 31 decembrie. Acestea se vor încasa sau se vor
plăti în anul următor, iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea
exerciţiului bugetar se anulează de drept.
137
9.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR LEGATE DE
CHELTUIELILE INSTITUŢIILOR PUBLICE
In instituţiile publice, contabilitatea sintetică a cheltuielilor se ţine cu

ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli".
Contabilitatea analitică a cheltuielilor, în instituţiile publice, se ţine
structura clasificaţiei bugetare. Astfel, structura unui cont de cheltuieli
cuprinde: simbolul contului din planul de conturi; capitolul; sursa de
finanţare a cheltuielilor, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat etc, venituri proprii şi subvenţii alte surse etc;
subcapitolul; titlul; articolul; alineatul; paragraful.
Conturile de cheltuieli din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”
au funcţie contabilă de activ. Se debitează în cursul exerciţiului financiar cu
valoarea stocurilor consumate în cazul în care evidenţa stocurilor se
realizează prin metoda inventarului permanent, respectiv prin creditul
conturilor de datorii comerciale când utilizează metoda inventarului
intermitent şi se creditează, la finele exerciţiului financiar, prin debitul
contului 121 „Rezultatul patrimonial". Conturile de cheltuieli privind
stocurile nu prezintă sold la finele exerciţiului.
Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt
reprezentate în planul de conturi de grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi” şi grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi".
a) Conturile din grupa 61 sunt specifice reflectării cheltuielilor cu
lucrările şi serviciile executate de terţi în vederea realizării obiectului de
activitate al instituţiilor publice.
Conturile din grupa 61 au funcţie contabilă de activ. Se debitează cui
cheltuielile efectuate de instituţie legate de lucrările şi serviciile efectuate de
terţi şi se creditează la finele anului prin repartizarea acestor cheltuieli
asupra contului de rezultate, în cazul ordonatorilor principali de credite sau
asupra contului de decontări între instituţia superioară şi instituţiile
subordonate, în cazul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite.
b) Conturile din grupa 62 sunt utilizate pentru reflectarea altor
cheltuieli care nu sunt legate direct de activitatea instituţiei.
Grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsaminte
asimilate” cuprinde un singur cont, şi anume, 635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe şi vărsaminte asimilate", care ţine evidenţa cheltuielilor cu
alte impozite, taxe şi vărsaminte asimilate datorate bugetului local, precum
impozitul pe clădiri, pe terenuri, pe mijloace de transport etc. Este cont de
activ ce înregistrează în debit cheltuielile cu impozitele şi taxele calculate şi
datorate, iar în credit repartizarea acestor cheltuieli, la finele perioadei
asupra contului de rezultate. Soldul contului, înaintea operaţiunilor de
închidere reprezintă cheltuielile efectuate cu alte impozite, taxe şi alte
vărsăminte asimilate în cursul perioadei. La sfârşitul perioadei, după
efectuarea operaţiunilor de închidere, contul nu prezintă sold.
Cheltuielile cu personalul sunt redate în planul de conturi cu ajutorul
conturilor din grupa 64 „Cheltuieli cu personalul". Aceste conturi, ca toate
conturile de cheltuieli, sunt de activ şi se debiteză în cursul lunii cu salariile
brute calculate şi datorate personalului (pentru luna precedentă), cu salariile
138
în natură, cu contribuţiile angajatorilor la asigurările şi protecţia socială, cu
indemnizaţiile de deplasare, detaşare, iar la finele lunii se creditează prin
repartizare asupra contului de rezultate patrimonial sau contului de decontări
între instituţia superioară şi instituţiile subordonate.
Soldul contului, inaintea operatiunilor de inchidere reprezinta totalul
cheltuielilor cu salariile personalului, cu salariile în natură, cu contribuţiile
angajatorilor la asigurările şi protecţia socială, cu indemnizaţiile de
deplasare, detaşare, efectuate în cursul perioadei. La sfârşitul perioadei,
după efectuarea operaţiunilor de închidere, conturile nu prezintă sold.
Grupa de conturi 65 „Alte cheltuieli operaţionale" reflectă
cheltuieli efectuate de instituţie, dar care nu au o frecvenţă regulată, aşa cum
au structurile de cheltuieli de mai sus.
Contul 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi" este utilizat
în cazul în care în urma unui litigiu cu un client sau debitor sau în urma
prescrierii unei creanţe neîncasate, acestea nu mai pot fi recuperate, astfel
devenind cheltuieli ale instituţiei.
Contul 658 „Alte cheltuieli privind activitatea operaţională" are un
conţinut mai complex, acesta reflectând atât transferurile cu titlu gratuit de
bunuri ale instituţiei, cât şi operaţiunile legate de cedarea de active fixe
corporale şi necorporale amortizabile (valoarea neamortizată a activelor fixe
cedate).
Grupa de conturi 66 „Cheltuieli financiare” cuprinde cheltuielile cu
dobânzile, diferenţele de curs valutar rezultate în urma reevaluării
disponibilităţilor, datoriilor şi creanţelor în valută, dobânzile aferente
împrumuturilor primite, pierderile din creanţe legate de participaţii etc.
Cheltuielile financiare sunt descreşteri ale beneficiilor economice
sau potenţialului de servicii în timpul perioadei de raportare, determinate de
activitatea financiară a instituţiei. Aceste conturi sunt de activ şi se
debitează cu cheltuielile financiare înregistrate în cursul perioadei, iar la
finele perioadei, se creditează prin repartizarea acestor cheltuieli asupra
contului de rezultate patrimonial sau asupra contului de decontări între
instituţia superioară şi cele subordonate.
Grupa de conturi 67 „Alte cheltuieli finanţate din buget” cuprinde
subvenţii, transferuri curente şi de capital între unităţi ale administraţiei
publice, transferuri interne, transferuri în străinătate, asigurări şi ajutoare
sociale precum şi alte cheltuieli. Soldul conturilor, înaintea operaţiunilor de
închidere reprezintă totalul cheltuielilor efectuate în cursul perioadei. La
sfârşitul perioadei, după efectuarea operaţiunilor de închidere, conturile nu
prezintă sold.
Contul 670 „Subvenţii" înregistrează cheltuielile efectuate din
subvenţiile primite de la bugetul de stat. Acest cont se debitează cu plăţile
efectuate din contul de finanţare bugetară, reprezentând subvenţii de la
buget şi se creditează prin repartizarea acestor cheltuieli la finele perioadei
asupra contului de rezultate patrimonial.
Conturile 671 „Transferuri curente între unităţi ale
administraţiei publice" şi 672 „Transferuri de capital intre unităţi ale
administraţiei publice" sunt utilizate pentru evidenţierea transferurilor
curente şi de capital acordate de la buget. Aceste conturi se debitează cu
transferurile curente şi de capital de la buget şi se creditează, la sfârşitul
139
perioadei, cu repartizarea cheltuielilor asupra contului de rezultat
patrimonial.
Conturile 673 „Transferuri interne" şi 674 „Transferuri în
străinătate" sunt utilizate pentru transferurile interne, respectiv în
străinătate, iar funcţia şi conţinutul economic sunt similare conturilor mai sus
prezentate.
Contul 676 „Asigurări sociale" este utilizat de către instituţiile din
sistemul asigurărilor sociale pentru evidenţierea cheltuielilor legate de
pensiile de asigurări sociale, pensii şi ajutoare IOVR, militari şi alte persoane,
plăţi compensatorii şi alte asigurări sociale. Contul 677 „Ajutoare sociale"
este utilizat de către instituţiile din pentru reflectarea cheltuielilor cu
ajutoarele sociale privind rechizitele şi materialele şcolare, a drepturilor
pentru donatorii de sânge, a biletelor de tratament balnear burselor şi
alocaţiilor acordate persoanelor sub formă de ajutoare sociale.
Contul 679 „Alte cheltuieli" este utilizat pentru evidenţierea cheltuielii
suportate de la buget privind bursele, finanţarea partidelor politice, programe
pene tineret, asociaţii şi fundaţii etc.
În grupa de conturi 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele
şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare” sunt incluse
conturile care evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice cu
achiziţia activelor fixe corporale, necorporale şi a celor în curs care nu se
amortizează, precum şi cheltuielile cu amortizarea activelor fixe corporale şi
necorporale amortizabile. De asemenea, în categoria cheltuielilor de capital
se includ şi conturile ce reflectă amortizările şi provizioanele constituite
pentru activele financiare, precum şi cheltuielile privind rezerva de stat şi de
mobilizare.
Contul 681 „Cheltuieli operaţionale privind amortizările,
provizioanele şi ajustările” evidenţiază cheltuielile operaţionale privind
amortizările calculate şi înregistrate pentru activele fixe corporale şi
necorporale.
Contul 682 „Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile" este cont de
activ şi înregistrează valoarea activelor fixe corporale şi necorporale
neamortizabile, intrate în instituţie prin transfer, prin achiziţie sau pe alte căi.
Contul 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările,
provizioanele şi ajustările pentru pierderea de valoare" este utilizat pentru
înregistrarea cheltuielilor referitoare la amortizările şi provizioanele constituite
pentru activele fixe financiare şi pentru investiţiile financiare pe termen scurt.
Contul 689 „Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare"
evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţie privind rezerva de stat şi de
mobilizare. Aceste rezerve sunt utilizate pentru acordarea de ajutoare
umanitare. În categoria acestor cheltuieli pot fi incluse şi materialele şi
ambalajele constatate sau scoase definitiv din evidenţa instituţiei. În debitul
contului se înregistrează cheltuielile privind rezerva de stat şi de mobilizare,
iar în credit, la sfârşitul perioadei, repartizarea cheltuielilor asupra contului
de rezultat patrimonial.
Din grupa 69 „Cheltuieli extraordinare” face parte contul 690
„Cheltuieli cu pierderile din calamităţi", în care se înregistrează pierderile de
active fixe şi stocuri determinate de calamităţile naturale. La finele perioadei,
cheltuielile se repartizează asupra contului de rezultate patrimoniale. De
140
asemenea, contul 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active
fixe", face parte din aceeaşi grupă şi înregistrează cheltuielile cu valoarea
neamortizată a activelor fixe necorporale şi corporale scoase din folosinţă
înainte de expirarea duratei de viaţă utile, adică a duratei de viaţă înscrisă
în catalogul duratelor de amortizare.
1. Care este definiţia cheltuielilor potrivit IPSAS 1?
2. Ce sunt cheltuielile bugetare?
3. Cum sunt recunoscute în contabilitatea instituţiilor publice cheltuielile
potrivit principiului contabilităţii de angajamente?
4. Cum sunt clasificate cheltuielile după natura activităţii şi destinaţia
acestora?
5. Care este clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare?
6. Care sunt fazele efectuării cheltuielilor?
7. Care este structura unui cont de cheltuieli în contabilitatea analitică a
instituţiilor publice pe structura clasificaţiei bugetare?
8. Care sunt particularităţile contabilităţii cheltuielilor în instituţiile
publice?
Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
contabilităţii instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului
finanţelor publice nr.1.917/2005, modificat şi completat prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 556/2006 (M.O. nr. 920/13.11.2006)
141
TEMA X. CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI
FINANŢĂRILOR INSTITUŢIILOR PUBLICE
CONŢINUT
10.1. Noţiuni teoretice privind veniturile instituţiilor publice

10.2. Contabilitatea operaţiunilor privind veniturile şi finanţările instituţiilor
publice
REZUMAT
Asemeni cheltuielilor, contabilitatea veniturilor instituţiilor publice

respectă principiul angajamentelor. Conturile de venituri şi finanţări sunt
utilizate de instituţiile publice în vederea reflectării surselor care stau la
baza desfăşurării activităţii lor. Aceste conturi se regăsesc în clasa 7 de
conturi „Conturi de venituri şi finanţări”.
OBIECTIVE
Cunoaşterea şi însuşirea noţiunilor teoretice şi a contabilităţii

privind:
- veniturile instituţiilor publice (din activităţi economice, şi operaţionale, din
producţia de active fixe, din contribuţii de asigurări, fiscale şi nefiscale,
financiare);
- finanţările, subvenţiile, transferurile, alocaţiile bugetare cu destinaţie
specială, fondurile cu destinaţie specială.
10.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND VENITURILE

Ca şi cheltuielile, şi veniturile sunt evidenţiate în contabilitate în

concordanţă cu principiul contabilităţii de angajamente. Conform contabilităţii de
angajamente „tranzacţiile şi alte evenimente sunt recunoscute atunci când
tranzacţia şi evenimentele se produc şi sunt înregistrate în evidenţele contabile
şi raportate în situaţiile financiare perioadelor aferente". Acest mod de
reflectare a veniturilor în contabilitate permite utilizatorilor de informaţii
contabile cunoaşterea atât a veniturilor ce au fost deja angajate, cât şi a
creanţelor instituţiei ce urmează a fi încasate.
Având în vedere cerinţele IPSAS 1, privind situaţia performanţei
financiare a instituţiei, veniturile pot fi grupate astfel:
- venituri din activităţile de exploatare;
- finanţări;
- venituri financiare.
Toate aceste trei tipuri de venituri reprezintă venituri din activitatea
ordinară.
IPSAS 1 defineşte veniturile din activităţi curente ca fiind „intrări brute
de beneficii economice şi potenţial de servicii înregistrate pe parcursul
perioadei de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în creşteri ale
activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuţii ale
142
proprietarilor".
Veniturile din activităţi curente se evaluează la valoarea justă a
mijlocului de plată primit sau de primit. Valoarea justă este suma la care poate
fi tranzacţionat un activ sau poate fi decontată o datorie, între părţi interesate
aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii
obiective.
Veniturile din activităţi curente cuprind doar fluxurile brute de
beneficii economice sau potenţialul de servicii primite sau de primit de către
entitate în nume propriu. De aceea, spre exemplu, veniturile încasate de
instituţii reprezentând impozite şi taxe cuvenite bugetului nu reprezintă
venituri din activităţi curente, deoarece acestea nu produc beneficii economice
sau potenţial de servicii şi nu au ca rezultat creşteri ale activelor sau scăderi ale
datoriilor.
Veniturile sunt ţinute pe feluri de venituri, după natura lor şi sursa de
provenienţă. Contabilitatea instituţiilor publice grupează veniturile, după
natura lor, în:
a) venituri operaţionale;
b) venituri financiare;
c) venituri extraordinare.
a) Veniturile operaţionale reprezintă venituri ale instituţiilor publice
provenite din activitatea operaţională şi care se referă la:
• venituri din activităţi economice;
• venituri din alte activităţi operaţionale;
• venituri din producţia de active fixe;
• venituri ale bugetelor reprezentate de impozite şi taxe,
contribuţii de asigurări;
• alte venituri.
b) Veniturile financiare sunt venituri obţinute de instituţie din activitatea
financiară;
c) Veniturile extraordinare cuprind veniturile obţinute de instituţie din
activitatea extraordinară:
despăgubiri din asigurări;
veniturile obţinute de instituţie ce provin din valorificarea unor bunuri ale
statului.
10.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR PRIVIND

VENITURILE ŞI FINANŢĂRILE INSTITUŢIILOR PUBLICE
Conturile de venituri şi finanţări sunt utilizate de instituţiile publice

pentru a evidenţia sursele ce stau la baza desfăşurării activităţii lor. Conturile
de venituri şi finanţări reflectă veniturile operaţionale şi financiare obţinute de
instituţie şi se regăsesc în clasa 7 de conturi - „Conturi de venituri şi finanţări”.
Conturile de venituri şi finanţări sunt conturi de pasiv care se
creditează pe tot parcursul perioadei cu veniturile înregistrate şi se debitează
la finele perioadei ca urmare a repartizării asupra contului de rezultate
patrimonial.
Grupa de conturi 70 „Veniturile din activităţi economice” are în
vedere veniturile obţinute de instituţia publică din alte activităţi decât
activitatea pentru care a fost constituită.
143
Veniturile din activităţi economice se înregistrează în
contabilitatea instituţiilor publice în momentul transferului dreptului de
proprietate pe baza documentelor justificative.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice pot proveni din chirii,
organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice,
publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din
activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea.
Aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv şi se creditează cu
veniturile colectate din activităţi economice, pe parcursul perioadei şi se
debitează prin repartizarea acestora asupra contului de rezultate patrimonial.
Contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite" este utilizat
de către instituţiile publice care au activităţi de prelucrare a materiilor prime
şi materiale şi de obţinere de produse finite.
Conturile 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor", 703
„Venituri vânzarea produselor reziduale", 707 „Venituri din vânzarea
mărfurilor" au aceeaşi funcţiune ca şi contul prezentat anterior, cu
deosebirea că evidenţiază veniturile din vânzarea semifabricatelor, respectiv
a celor reziduale.
Contul 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate"
este utilizat pentru evidenţierea veniturilor din servicii prestate de instituţie
sau lucrări realizate de aceasta. În cazul acestor venituri, momentul
transferului dreptului de proprietăţi poate coincide cu momentul încasării.
Contul 705 „Venituri din studii şi cercetări" funcţionează similar
ca şi contul precedent, cu specificaţia că veniturile sunt din studii şi
cercetări.
Contul 706 „Venituri din chirii" reflectă veniturile din chirii atât de
la clienţi, cât şi de la terţe persoane, precum salariaţii, debitorii etc.
Contul 708 „Venituri din activităţi diverse" reflectă veniturile din
alte activităţi efectuate de instituţie, altele decât cele prezentate anterior,
cum ar fi: comisioane, servicii prestate în interesul personalului, punerea la
dispoziţia terţilor a personalului unităţii, venituri din valorificarea
ambalajelor, venituri realizate din activităţi şi acţiuni internaţionale, precum
şi alte venituri realizate din relaţiile cu terţii.
Contul 709 „Variaţia stocurilor" este utilizat pentru a evidenţia
costul de producţie al producţiei obţinute în cursul perioadei şi variaţia
acesteia. Veniturile din variaţia stocurilor evidenţiază creşterea sau
descreşterea stocurilor de produse şi a producţiei în curs, la cost de
producţie, precum şi valoarea stocurilor iniţiale ale acestora. Acest cont este
bifuncţional şi înregistrează în credit costul de producţie al produselor,
lucrărilor, semifabricatelor, produselor reziduale etc, obţinute în cursul
perioadei, iar în debit costul de producţie al aceloraşi produse, lucrări,
semifabricate etc, scoase din gestiune. La finele lunii, contul poate avea fie
totalul debitului mai mare decât totalul creditului, fie invers. Acest aşa-zis
sold intermediar, debitor sau creditor, se repartizează asupra contului de
rezultate.
Grupa de conturi 71 „Veniturile din alte activităţi operaţionale”
evidenţiază şi alte surse de finanţare, precum venituri din vânzarea activelor
fixe, venituri din creanţe reactivate etc, utilizate de instituţiile publice pentru
desfăşurarea activităţii lor. Aceste venituri se utilizează diferit de către
144
instituţiile publice, în funcţie de modul de finanţare al acestora, astfel:
a) în cazul instituţiilor publice finanţate integral de la buget, aceste
venituri se varsă la bugetul finanţator şi cu aceste sume se majorează
creditele bugetare ale bugetului respectiv, urmând a se utiliza potrivit legii.
b) în cazul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii sau din
venituri proprii şi subvenţii de la buget, veniturile din alte activităţi
operaţionale majorează bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora.
Contul 714 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi"
evidenţiază creanţele faţă de clienţi şi faţă de debitorii diverşi, reactivate, ce
urmează a fi încasate.
Contul 719 „Alte venituri operaţionale" evidenţiază venituri provenite
din alte surse decât cele prezentate anterior, precum venituri din datorii
prescrise sau anulate, sume datorate de personal ce devin venituri ale
unităţii, valoarea tichetelor de masă neutilizate, restituite de salariaţi etc.
Instituţiile publice pot realiza în regie proprie active fixe corporale şi
necorporale, producţia acestora reprezentând venituri ce se reflectă cu
ajutorul conturilor din grupa 72 „Venituri din producţia de active fixe”.
Conturile din această grupă răspund principiului independenţei exerciţiului,
prin faptul că producţia de active fixe are un ciclu lung de producţie care
poate depăşi un exerciţiu financiar, de la momentul începerii producţiei şi
până la darea în folosinţă. Astfel, la finele fiecărei perioade se recunosc
veniturile din producţia de active fixe, la nivelul cheltuit efectuate pentru
acestea.
Contul 721 „Venituri din producţia de active fixe necorporale"
evidenţiază veniturile obţinute din producţia de activei necorporale. Acest
cont se poate credita fie prin contul 233 „Active fixe necorpof în curs", dacă
activul nu a fost terminat şi pus în funcţiune până la finele anului, fie prin
conturile de active fixe necorporale, dacă la finele anului acestea au
terminate. La finele perioadei sumele aflate în creditul contului se
repartizează asupra contului de rezultate.
Contul 722 „Venituri din producţia de active fixe corporale" este
utilizat pentru evidenţierea veniturilor din producţia de active fixe corporale
efectuate în regie proprie. Acest cont se creditează fie cu contul de active
fixe corporale în curs, dacă la finele anului acestea nu sunt finalizate, fie cu
conturile de active fixe, dacă, în anul respectiv acestea sunt finalizate,
recepţionate ca atare şi puse în funcţiune. La finele perioadei, sumele aflate
în credit se repartizează asupra contului de rezultate.
Grupa de conturi 73 „Venituri fiscale” este specifică contabilităţii
instituţiilor publice, deoarece conţine conturile de venituri ale bugetului de
stat şi ale bugetelor locale. Aceste venituri sunt recunoscute în contabilitate
în momentul constatării pe baza declaraţiilor depuse de contribuabili sau în
momentul încasării pentru veniturile pentru care nu se depun declaraţii.
Aceste venituri mai poartă numele de venituri bugetare.
Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale
unităţilor administrativ-teritonale, care se constituie pe baza impozitelor şi
taxelor, şi pe baza cărora se stabilesc limitele cheltuielilor bugetare.
Instituţiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat,
bugetele locale sau bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt obligate să
vireze aceste venituri la capitolele şi subcapitolele de venituri ale bugetelor
145
cărora acestea se cuvin.
Contul 730 „Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la
persoane juridice" este utilizat pentru a evidenţia veniturile bugetului de stat
provenite din impozite pe venit, pe profit şi asupra câştigurilor de capital de
la persoanele juridice. În creditul contului se înregistrează veniturile
realizate, iar in debit la sfârşitul perioadei, veniturile încorporate în contul
de rezultat patrimonial. La sfârşitul perioadei contul nu prezintă sold.
Contul 731 „Impozit pe venit, profit şi câştiguri de capital de la
persoane fizice" are aceeaşi funcţiune şi conţinut ca şi contul precedent, cu
deosebirea că impozitele provin de la persoane fizice, iar în clasificaţia
bugetară acestea sunt prezentate separat.
Contul 732 „Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri de capital"
funcţionează fel ca şi celelalte conturi prezentate anterior, cu deosebirea că
în credit se înregistrează şi sumele încasate de la contribuabili prin debitul
conturilor de disponibilităţi şi numerar.
Contul 734 „Impozite şi taxe pe proprietate" este utilizat pentru
evidenţierea veniturilor bugetare provenite din impozite şi taxe pe
proprietate. Veniturile din proprietate sunt veniturile obţinute de proprietarii
activelor financiare sau ai activelor tangibile (corporale) rezultate din
activitatea productivă, precum şi de deţinătorii de terenuri sau de active
intangibile (necorporale), ca drepturile de autor, mărcile etc.
Contul 735 „Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii" evidenţiază
veniturile cuvenite din taxe asupra bunurilor şi serviciilor. Acest cont are
aceeaşi funcţiune şi conţinut ca şi conturile de mai sus.
Conturile din grupa 74 „Veniturile din contribuţii de asigurări” se
referă la veniturile specifice bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului
asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate. Veniturile acestor bugete sunt recunoscute în
contabilitatea instituţiilor publice care le evidenţiază în momentul în care
sunt depuse declaraţiile de către contribibuabili sau în momentul încasării,
în cazul în care nu există obligativitatea depunerii declaraţiilor. Conţinutul
acestor conturi este specific conţinutului subdiviziunii clasificaţiei bugetare
şi se dezvoltă pe analitice conform structurii acesteia.
Cu ajutorul conturilor 745 „Contribuţiile angajatorilor” şi 746
„Contribuţiile asiguraţilor” compartimentele de contabilitate a creanţelor
bugetare ţin evidenţa veniturilor realizate de bugetul de stat din contribuţii
de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, respectiv a
veniturilor realizate de bugetul de stat din contribuţii pentru asigurări sociale
datorate de asiguraţi şi alte persoane asimilate. În creditul conturilor se
înregistrează veniturile realizate, iar în debit la sfârşitul perioadei, veniturile
încorporate în contul de rezultat patrimonial. La sfârşitul perioadei conturile
nu prezintă sold.
Grupa 75 „Venituri nefiscale" cuprinde veniturile specifice
bugetelor, altele decât cele cuprinse în grupele 73 „Venituri fiscale" şi 74
„Contribuţii de asigurări". În această grupă se regăsesc veniturile bugetelor
de stat, ale asigurărilor de stat, ale fondului de şomaj sau ale asigurărilor
sociale de sănătate. Contabilitatea acestor venituri este organizată de către
instituţiile care ţin evidenţa contabilă a cheltuielilor şi veniturilor specifice
acestor bugete. Veniturile sunt recunoscute în contabilitate în momentul
146
încasării lor, iar conţinutul acestor conturi este specific conţinutului
subdiviziunilor clasificaţiei bugetare şi se dezvoltă în analitic pe structura
acesteia.
Conturile din această grupă sunt de pasiv şi se creditează în
momentul încasării veniturilor, debitându-se prin repartizarea sumelor
încasate asupra contului de rezultate patrimonial.
Contul 750 „Venituri din proprietate" evidenţiază veniturile din
proprietate, provenite la bugetul de stat. Veniturile din proprietate pot fi
definite ca venituri primite de la proprietarii activelor financiare sau ai
activelor tangibile, neproduse de o activitate productivă, de la fondurile de
investiţii sau de la alte unităţi instituţionale ce utilizează activele imobilizate
în activitatea proprie. Veniturile din proprietate sunt clasificate astfel:
− Dobânzi;
− Venituri distribuite de corporaţii;
− Dividende;
− Retrageri din venituri de la corporaţii;
− Reinvestirea câştigurilor în investiţii directe străine;
− Venituri din proprietate atribuite deţinătorilor de poliţe de asigurare;
− Chirii (venituri din terenuri şi alte active nemateriale).
Conturile 751 „Venituri din vânzări de bunuri şi servicii" este
utilizat pentru evidenţierea veniturilor bugetare provenite din valorificarea
bunurilor aflate în proprietatea statului, precum:
− Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi;
− Venituri din taxe administrative, eliberări permise;
− Amenzi, penalităţi şi confiscări;
− Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii,
sponsorizări);
− Diverse alte venituri.
Grupa de conturi 76 „Venituri financiare” cuprinde veniturile
instituţiei publice provenite activitatea financiară desfăşurată de aceasta.
Contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate" este utilizat pentru
evidenţierea veniturilor provenite din dobânzile aferente creanţelor
imobilizate. În creditul contului se înregistrează veniturile realizate din
dobanzi aferente creanţelor imobilizate, iar în debit, la sfârşitul perioadei,
veniturile încorporate în contul de rezultat patrimonial.
Contul 764 „Venituri din investiţii financiare" evidenţiază
veniturile instituţiei, provenite din vânzarea investiţiilor financiare. în
creditul contului se înregistrează veniturile realizate din vânzarea
investiţiilor financiare, iar în debit, la sfârşitul perioadei, veniturile
încorporate în contul de rezultat patrimonial.
Contul 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar" evidenţiază
diferenţele de curs valutar aferente disponibilităţilor, creditelor, creanţelor şi
datoriilor în valută. Acestea se evidenţiază în contabilitate în perioada în
care apar, cu ocazia decontării lor (creanţe şi datorii) sau ca urmare a
raportărilor în situaţiile financiare a elementelor monetare, creanţelor şi
datoriilor. Pentru creanţe, veniturile din diferenţe de curs valutar apar atunci
când cursul de la momentul efectuării tranzacţiei este mai mic decât cel din
momentul încasării sau al raportării; pentru datorii, veniturile din diferenţe
147
apar în situaţia în care cursul de la momentul efectuării tranzacţiei este mai
mare decât cursul de la momentul plăţii sau al raportării financiare; pentru
disponibilităţile în valută, veniturile din diferenţe de curs apar în momentul
efectuării raportărilor financiare şi sunt determinate de cursul valutar mai
mic decât cel de la finele anului.
În creditul contului se înregistrează veniturile realizate, iar în debit,
la sfârşitul perioadei, veniturile încorporate în contul de rezultat patrimonial.
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 766 „Venituri din dobânzi" este utilizat pentru reflectarea
veniturilor din dobânzi în momentul generării lor şi nu al încasării, pentru
disponibilităţile aflate în conturile bancare, precum şi pentru împrumuturile
acordate.
Contul 768 „Alte venituri financiare" evidenţiază alte venituri
financiare nu se regăsesc în conturile prezentate anterior, precum venituri
financiare de încasat de la debitorii diverşi, precum şi sume încasate prin
contul de disponibil reprezentând alte venituri financiare.
Grupa de conturi 77 „Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii
bugetare cu destinaţie specială, fonduri cu destinaţie specială” este
specifică instituţiilor publice.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice
se asigură astfel:
• integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale
de stat sau bugetul fondurilor speciale, după caz;
• din venituri proprii si subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale sau bugetul asigurărilor sociale de
stat, după caz;
• integral din venituri proprii.
a) Instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de Stat sau bugetele fondurilor speciale au
obligaţia de a vărsa integral veniturile realizate la bugetul din care au fost
finanţate.
Instituţiile publice pot beneficia şi de alte surse de finanţare:
- fonduri externe nerambursabile;
- subvenţii;
- alocaţii bugetare cu destinaţie specială;
- donaţii şi sponsorizări de bunuri materiale şi fonduri băneşti primite
de la persoane fizice şi juridice, ce reprezintă venituri ale instituţiei,
respectiv ale bugetului acestora, sume cu care se majorează creditele
bugetare.
b) Pentru instituţiile finanţate din venituri proprii şi cele finanţate atât din
venituri cât şi din subvenţii, valorile materiale şi băneşti primite sub formă
de donaţii şi sponsorizări vor majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale
acestora în anexa la contul de execuţie bugetară, trimestrială şi anuală şi va
148
preciza modul de utilizare a acestora. În cazul bunurilor primite de
instituţiile publice acestea se reflectă în contabilitatea instituţiilor
primitoare.
Instituţiile publice care alături de credite bugetare nerambursabile,
utilizează şi venituri proprii pe care le utilizează pe destinaţiile aprobate prin
bugetul de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor cum sunt cele din domeniul
artei: muzee, case de cultură, instituţii artistice şi muzicale, învăţământul
superior, sănătate etc.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice provin din chirii,
organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice,
publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din
activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele.
Pentru instituţiile din învăţământul superior şi sănătate, creditele
bugetare nerambursabile se acordă în special pentru plata salariilor,
finanţarea investiţiilor, reparaţii curente şi capitale, acestea beneficiind şi de
fonduri speciale acordate pentru diverse programe, sau activităţi: cantine,
cămine, burse, investiţii.
Creditele bugetare aferente acţiunilor multianuale reprezintă limita
superioară a cheltuielilor ce urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul
exerciţiului bugetar. Pentru celelalte credite bugetare, angajarea lor se va
face în limita creditelor bugetare aprobate.
Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au
caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu
partenerii externi. Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un
cont distinct şi vor fi cheltuite numai în limita disponibilităţilor existente în
acest cont şi în scopul în care au fost acordate.
Finanţarea de bugetul de stat asigură instituţiilor publice necesarul
de mijloace pentru desfăşurarea activităţii în fiecare an, în baza creditelor
bugetare aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli. Mijloacele puse la
dispoziţia instituţiilor publice pe calea finanţării, servesc la acoperirea unor
nevoi cu caracter permanent, fiind de regulă nerambursabile.
Finanţarea de la bugetele locale a instituţiilor subordonate primăriilor se
realizează sub forma alimentării cu mijloace băneşti a conturilor lor de
disponibil care se face periodic pe baza cererilor aprobate de consiliile
locale, municipale sau judeţene în limita prevederilor din bugetele de
venituri şi cheltuieli precum şi de disponibilităţile existente în contul unităţii
administrativ-teritoriale.
Contul 770 „Finanţarea de la buget" este contul cu ajutorul căruia
instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat ţin evidenţa plăţilor efectuate din creditele
bugetare, deschise pentru realizarea sarcinilor prevăzute în buget.
Contabilitatea analitică se ţine pe articole şi aliniate în cadrul fiecărui capitol şi
subcapitol al clasificaţiei bugetare. Acest cont are funcţie contabilă de
pasiv, după conţinutul economic, este un cont de finanţare.
În creditul contului se înregistrează sumele plătite, iar în debit,
sumele recuperate din finanţarea anului curent reprezentând reconstituirea
creditelor bugetare (avansuri recuperate sau sume neutilizate în totalitate din
cele ridicate din cont, sume recuperate din imputaţii ce privesc exerciţiul
bugetar curent etc.). În debit, se înregistrează, la sfârşitul perioadei
149
totalitatea plăţilor nete efectuate pentru închiderea contului prin creditul
contului de rezultat patrimonial.
Soldul creditor al contului, înaintea operaţiunii de închidere
reprezintă totalul plăţilor efectuate. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă
sold.
Contul 771 „Finanţarea în baza unor acte normative speciale"
este utilizat pentru evidenţierea sumelor datorate şi neachitate unor
furnizori de bunuri sau servicii, care au intrat în acţiunea de stingere a
unor obligaţii bugetare prin compensare. în creditul contului se reflectă
sumele datorate şi neachitate furnizorilor care au intrat în acţiunea de
stingere a unor obligaţii bugetare prin compensare, iar în debit se
înregistrează finanţările în baza actelor normative încorporate în contul de
rezultate. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 772 „Venituri din subvenţii" este utilizat de către instituţiile
publice pentru a ţine evidenţa subvenţiilor provenite de la buget în
completarea veniturilor proprii şi a altor subvenţii.
În creditul contului se înregistrează veniturile din subvenţii primite
de la buget, iar în debit, la sfârşitul perioadei, veniturile încorporate în
contul de rezultat patrimonial. La sfârsitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 773 „Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială"
ţine evidenţa surselor de finanţare provenite de la buget cu destinaţie
specială. Veniturile din alocaţii cu destinaţie specială reprezintă surse ale
instituţiei publice, constituite pe baza unor acte normative speciale. Acestea
sunt constituite pentru finanţarea unor activităţi şi obiective de importanţă
naţională, precum dezvoltarea sistemului energetic, drumurile publice,
dezvoltarea agriculturii sau asigurarea protecţiei populaţiei. Contabilitatea
analitică se conduce distinct, pe feluri de încasări potrivit prevederilor
bugetului de venituri şi cheltuieli aprobate.
În creditul contului se înregistrează veniturile încasate în contul de
disponibil al instituţiei publice sub forma alocaţiilor bugetare cu destinaţie
specială, iar în debit, la sfârşitul perioadei, veniturile încorporate în contul
de rezultat patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 774 „Finanţarea din fonduri externe nerambursabile"
evidenţiază sumele primite din contribuţia financiară nerambursabilă de la
instituţiile financiare externe, ca urmare a memorandumurilor de finanţare.
În creditul contului sunt reflectate contribuţiile provenite din finanţare
nerambursabilă, iar în debit se reflectă sumele rămase disponibile din
finanţarea externă nerambursabilă şi sumele cheltuite repartizate asupra
contului de rezultate patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă
sold.
Contul 776 „Fonduri cu destinaţie specială" este utilizat de către
instituţiile publice pentru a ţine evidenţa fondurilor cu destinaţie specială, a
fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea Europeană şi de la alte
organisme internaţionale. În categoria fondurilor cu destinaţie specială sunt
incluse: fondul de risc, fondul de rulment, sumele reprezentând amortizarea
activelor fixe deţinute serviciile publice de interes local şi sumele aferente
depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe.
150
În creditul contului se înregistrează veniturile cu destinaţie specială
iar în debit la sfarşitul perioadei, veniturile încorporate în contul de rezultat
patrimonial. La sfârsitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 779 „Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit" este
utilizat pentru evidenţierea veniturilor provenite din donaţii şi sponsorizări
şi a veniturilor aferente bunurilor provenite prin transfer. Contul se
creditează prin debitul conturilor de bunuri economice primite cu titlu
gratuit şi se debitează la finele perioadei, prin repartizarea asupra contului
de rezultate patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Grupa de conturi 78 „Veniturile din provizioane şi ajustări pentru
depreciere privind activitatea operaţională” este utilizată pentru anularea
provizioanelor şi ajustărilor constituite în cazul în care acestea nu-şi mai
justifică menţinerea, fie că riscul a avut loc, fie riscul a dispărut.
Conturile 781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru
depreciere privind activitatea operaţională" şi 786 „Venituri financiare
din ajustări pentru depreciere" sunt utilizate pentru a evidenţia
diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru deprecierea
elementelor de activ. La finele anului veniturile înregistrate se repartizează
asupra contului de rezultate. La sfârşitul perioadei, conturile nu prezintă
sold.
Grupa de conturi 79 „Veniturile extraordinare” are în vedere
veniturile obţinute din despăgubiri de asigurări şi veniturile din valorificarea
unor bunuri ale statului.
Contul 790 „Venituri din despăgubiri din asigurări” evidenţiază
veniturile provenite de la societăţile de asigurare ca despăgubiri pentru
asigurări. În creditul contului se înregistrează veniturile din despăgubiri
obţinute din asigurarea bunurilor distruse în urma calamităţilor, iar în debit,
Contul 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului"
este utilizat pentru evidenţierea veniturilor instituţiei provenite din
valorificarea unor bunuri deţinute de aceasta.
În creditul contului se înregistrează veniturile realizate din vânzarea
unor bunuri ale statului, iar în debit, la sfarşitul perioadei, veniturile
încorporate în contul de rezultat patrimonial. La sfârşitul perioadei, contul
nu prezintă sold.
~ EXEMPLE PRACTICE
1. Se încasează prin contul de disponibil de la bancă suma de 7.500 lei provenită
dintr-un grant de cercetare.
5121 = 705 7.500
„Conturi la bănci în lei” „Venituri din studii şi
cercetări”
2. Se primesc subvenţii provenite de la bugetul de stat în valoare de 78.000 lei

pentru completarea veniturilor proprii ale instituţiei publice.
151
561 = 772 78.000
„Disponibil al instituţiilor „Venituri din subvenţii”
subvenţii”
3. La sfârţitul anului se închide contul 772 „Venituri din subvenţii” în contul de

disponibil rămânând subvenţia neutilizată în valoare de 7.000 lei.
772 = % 78.000
„Venituri din subvenţii” 561 7.000
„Disponibil al instituţiilor
subvenţii”
121 71.000
„Rezultatul patrimonial”
4. Se obţine finanţare pentru dezvoltarea sistemului energetic în sumă de 60.000 lei

(venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie specială).
551 = 773 60.000
„Disponibil din alocaţii „Venituri din alocaţii
bugetare cu destinaţie bugetare cu destinaţie
specială” specială”
5. La sfârşitul anului se constată că suma de 8.000 lei, alocată instituţiei publice

pentru dezvoltarea sistemului energetic nu a fost utilizată, vărsându-se la bugetul
statului.
773 = % 60.000
„Venituri din alocaţii 551 8.000
bugetare cu destinaţie „Disponibil din alocaţii
specială” bugetare cu destinaţie
specială”
121 52.000
„Rezultatul patrimonial”
6. Ca urmare a memorandumului de finanţare, instituţia publică primeşte suma de

50.000 lei din contribuţia financiară nerambursabilă pentru un teren amenajat în
vederea construirii unei zone de agrement.
211 = 774 50.000
„Terenuri şi amenajări la „Venituri din fonduri
terenuri” externe nerambursabile”

Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
152
(M.O. nr. 1186/29.12.2005)
920/13.11.2006)
153
ANEXA 1
PLANUL DE CONTURI
pentru activitatea Trezoreriei statului din cadrul serviciilor descentralizate ale
MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE
la data de 30 MAI 2006
COD CONT DENUMIREA CONTURILOR A/P

GRAD GRAD
I II
CLASA I MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ALTE VALORI
10 Casa A
12 Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi A
în numerar
13 Casa tranzitorie A
CLASA II VENITURI ŞI CHELTUIELI BUGETARE
20 Veniturile bugetului de stat P
21 Veniturile bugetelor locale P
22 Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat P
23 Cheltuielile bugetului de stat A
24 Cheltuielile bugetelor locale A
25 Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat A
26 Veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de P
sănătate
27 Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic de asigurări A
sociale de sănătate
28 Veniturile bugetului Fondului asigurărilor pentru şomaj P
29 Cheltuielile bugetului Fondurilor asigurărilor pentru şomaj A
CLASA III DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
30.24 Disponibil din cote defalcate pentru echilibrarea bugetelor P
locale
CLASA IV TITLURI ŞI CERTIFICATE DE TREZORERIE
41 Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea P
deficitului bugetului de stat
42 Certificate de depozit P
43 Depozite ale agenţilor economici P
44 Depozite ale instituţiilor publice P
CLASA V DISPONIBILITĂŢI ŞI DEPOZITE
50 Disponibil al instituţiilor publice P
50.01 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială ale ministerelor P
şi instituţiilor subordonate
50.02 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială ale instituţiilor P
publice de subordonare locală
50.03 Disponibil din venituri proprii ale ministerelor şi instituţiilor P
subordonate
50.04 Disponibil din mijloace extrabugetare ale instituţiilor de P
subordonare locală
50.05 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale P
ministerelor şi instituţiilor subordonate
50.06 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale P
instituţiilor de subordonare locală
50.07 Disponibil din donaţii şi sponsorizări P
50.08 Disponibil pentru reabilitarea unor blocuri de locuinţe P
154
conform OUG nr 125/2004
50.09 Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat P
50.10 Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local P
50.11 Disponibil pentru finanţarea construcţiei de locuinţe pentru P
tineret şi săli de sport
50.12 Disponibil din sume pentru înlăturarea efectelor calamităţilor P
50.13 Disponibil din sume încasate prin ASIROM P
50.14 Disponibil pentru finanţarea unităţilor M.Ap.N. P
50.15 Disponibil al instituţiilor publice fără personalitate juridică P
sau de subordonare centrală sau locală
50.16 Disponibil din Contribuţia Uniunii Europene pentru P
finanţarea proiectelor SAPARD
50.17 Disponibil din Fondul pentru mediu P
50.18 Disponibil din sume încasate din reactivarea şi rambursarea P
obligaţiilor rezultate din aplicarea Legii nr 7/1992 (deschis la
trezoreria municipală reşedinţă de judeţ pe seama
Ministerului Finanţelor)
50.19 Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ, P
conform Legii nr. 84/1995
50.20 Disponibil din fondul pentru garantarea împrumuturilor P
externe, dobânzi şi comisioane aferente
50.21 Disponibil din fondul extrabugetar conform Legii nr. P
112/1995
50.22 Disponibil din sume încasate reprezentând despăgubiri P
pentru pagube aduse fondului forestier conform Legii nr.
81/1993
50.23 Disponibil din sume de la bugetul de stat pentru finanţare P
proiecte în cazul indisponibilităţii temporare de fonduri
SAPARD ale Uniunii Europene
50.24 Disponibil al Fondului de dezvoltare al spitalului P
50.25 Disponibil al instituţiilor publice ale administraţiei publice P
centrale finanţate integral din venituri proprii
50.26 Disponibil din bugetul consiliului judeţean/Consiliul general P
al Mun. Bucureşti
50.27 Disponibil din fondul pentru creditarea investiţiilor în P
agricultură
50.28 Disponibil al instituţiilor publice ale administraţiei publice P
locale finanţate integral din venituri proprii
proiecte în cazul indisponibilităţilor temporare de fonduri
ISPA
50.30 Disponibil al instituţiilor publice din venituri încasate prin P
intermediul cardurilor
50.31 Disponibil din cauţiuni depuse de persoane juridice conform P
OG 61/2002
50.32 Disponibil sume colectate pentru bugetul statului P
50.33 Disponibil sume colectate pentru bugetul local P
50.35 Disponibil sume – despăgubiri legea 10/2001 P
50.37 Disponibil din împrumuturi externe pentru finanţarea P
obiectivelor aprobate
50.39 Disponibil din fondul de rulment constituit la nivelul unităţii P
administrativ – teritoriale
50.40 Disponibil din taxe speciale P
155
50.41 Disponibil din venituri proprii din activitatea sanitară conf. P
OUG 150/2002
50.42 Disponibil din sume reprezentând amortizarea mijloacelor P
fixe deţinute de serviciile publice de interes local
50.43 Disponibil fond risc pentru împrumutul BERD 569/1997 P
50.44 Disponibil al instituţiilor publice pentru programe de P
dezvoltare regională
50.46 Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor P
de învâţământ superior
50.47 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială P
50.48 Disponibil al instituţiilor de învăţământ superior din surse P
externe pentru finanţarea proiectelor de reformă
50.49 Disponibil din fondul de rezervă constituit conform OUG nr P
150/2002
50.50 Disponibil din vânzarea acţiunilor în cadrul privatizării P
50.51 Disponibil din dividende încasate de la societăţile comerciale P
50.52 Disponibil din încasări din cesiune acţiuni manageri P
50.53 Disponibil vânzări de acţiuni pe piaţa de capital P
50.54 Disponibil din garanţii primite pentru privatizare P
50.55 Disponibil pentru activitatea proprie APAS P
50.56 Disponibil din restructurare - lichidare P
50.57 Disponibil din Fondul de ameliorare a fondului funciar P
50.58 Disponibil al fondului de risc P
50.59 Disponibil din fondul pentru finanţarea lucrărilor agricole P
conform Legii nr 165/1998
50.60 Disponibil din venituri privatizare şi dividende încasate prin P
executare silită
50.61 Disponibil din Fondul Cultural Naţional Român P
proiecte în cazul indisponibilităţii temporare de fonduri
PHARE
50.65 Disponibil din valorificarea activelor bancare P
50.66 Disponibil din garanţii pentru Fondul de ameliorare a P
fondului funciar
50.67 Disponibil din sume încasate din valorificarea bunurilor P
mobile şi imobile în procesul de executare silită
50.68 Disponibil din sume încasate din acţiunile privind reducerea P
riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie de
locuinţe cf. OG 20/1994 republicată
50.69 Disponibil al agenţilor economici P
50.70 Disponibil din transferuri şi subvenţii P
50.71 Disponibil din depozite special constituite pentru construcţii P
de locuinţe
50.72 Disponibil din fondul naţional pentru dezvoltare regională P
50.73 Disponibil din fonduri publice ale agenţiilor de dezvoltare P
regională şi birourile regionale pentru cooperare
transfrontalieră
50.74 Disponibil din activitatea medicală P
50.75 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru P
echilibrarea bugetelor locale
50.76 Disponibil din fondul de întreţinere înlocuire şi dezvoltare P
pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor
156
publice
50.77 Disponibil din fonduri externe nerambursabile primite de P
unităţile administrativ – teritoriale şi instituţiile sau serviciile
publice din subordinea acestora
50.78 Disponibil din fonduri externe nerambursabile P
50.79 Disponibil din garanţii constituite sub formă de depozit de P
antrepozitări cf HG nr 1367/2003
50.80 Disponibil din imprumuturi externe ale unităţilor P
administrativ-teritoriale
50.84 Disponibil din garanţii constituite de debitori pentru P
eşalonarea datoriilor bugetare
50.85 Disponibil din valorificarea bunurilor legal confiscate sau P
intrate aflate în proprietatea privată a statului conform OG
128/1998 cu modificările si completările ulterioare
50.92 Disponibil din fondul de protecţie a vânatului P
50.93 Disponibil din fondul special pentru produse petroliere P
50.94 Disponibil din sume încasate de bugetul local pentru bugetul P
de stat
50.95 Disponibil din cofinanţarea de la bugetul de stat pentru P
derularea proiectelor ISPA
CLASA VI DECONTĂRI
60 Cont curent general al trezoreriei statului A/P
60.01 Cont curent general al trezoreriei statului – operaţiuni de A/P
mare valoare
60.02 Cont curent general al trezoreriei statului – operaţiuni de A/P
mică valoare
61 Cont corespondent al trezoreriei statului A/P
61.01 Cont corespondent al trezoreriei statului – decontări A/P
interbancare de mare valoare
61.02 Cont corespondent al trezoreriei Statului- decontări A/P
interbancare de mică valoare
61.03 Cont corespondent al trezoreriei Statului – decontări A/P
intertrezorerii
61.04 Cont orespondent al trezoreriei Statului – decontări A/P
intratrezorerii
62 Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni A/P
iniţiate
62.01 Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni A/P
iniţiate - decontări interbancare de mare valoare
62.02 Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni – A/P
decontări interbancare de mică valoare
65 Decontări în contul trezoreriei centrale – operaţiuni cu A/P
numerar
69 Debitori A
69.01 Debitori din minusuri de casă A
69.02 Debitori din comisioane de încasat A
69.03 Debitori din sume de recuperat aferente operaţiunilor cu A
certificate de trezorerie
CLASA VII VENITURI ŞI CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA DE
TREZORERIE
70 Venitul bugetului trezoreriei statului P
70.01 Venituri ale trezoreriei din dobânzi încasate şi alte venituri P
157
Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor P
70.02 precedenţi
70.03 Alte venituri P
71 Cheltuielile bugetului trezoriei statului A
71.27. Dobânzi plătite pentru certificate de depozit A
71.30. Alte cheltuieli ale trezoreriei statului A
71.31 Cheltuieli de capital pentru activitatea trezoreriei statului A
73 Venituri de realizat pentru bugetul trezoreriei statului A
CLASA VIII EXCEDENTE/DEFICITE
80 Excedent/deficit al bugetului de stat P
81 Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat P
82 Excedent P
85 Excedent/Deficit al bugetului trezoreriei statului P
86 Excedent/Deficit al bugetului asigurărilor pentru şomaj P
87 Excedent/Deficit al bugetului Fondului naţional unic al P
asigurărilor sociale de sănătate
CLASA IX CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
01 Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de A
credite finanţaţi din bugetul de stat
02 Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor A
finanţaţi din bugetele locale
03 Credite deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale A
de stat
04 Garanţii bugetare acordate instituţiilor publice A
05 Credite deschise şi repartizate din bugetul Fondului naţional A
unic de asigurări sociale de sănătate
06 Credite deschise din bugetul trezoreriei statului A
07 Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie A
08 Credite deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor pentru A
şomaj
158
ANEXA 2
PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUŢII
PUBLICE
CONT
SINTETIC
DENUMIRE CONT
GRUPA
gr.I şi
CLASA
gr.II
1 CONTURI DE CAPITALURI
10 CAPITAL, REZERVE, FONDURI
100 Fondul activelor fixe necorporale
101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
statului
102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului
103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
unităţilor administrativ-teritoriale
104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al
unităţilor administrativ-teritoriale
105 Rezerve din reevaluare
1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la
terenuri
1052 Rezerve din reevaluarea construcţiilor
1053 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor
de transport,
animalelor şi plantaţiilor
1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi a altor active fixe corporale
1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului
106* Diferenţe din reevaluare şi diferenţe de curs aferente
dobânzilor încasate (Sapard)
11 REZULTATUL REPORTAT
117 Rezultatul reportat
117.01 Rezultatul reportat – instituţii publice finanţate integral din
buget (de stat, local, asigurări, sănătate, şomaj)
117.02 Rezultatul reportat – bugetul local
117.03 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat
117.04 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru şomaj
117.05 Rezultatul reportat – bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate
117.08 Rezultatul reportat- bugetul fondurilor externe
nerambursabile
117.09 Rezultatul reportat – bugetul de stat
117.10 Rezultatul reportat – instituţii publice şi activităţi finanţate
integral sau parţial din venituri proprii
12 REZULTATUL PATRIMONIAL
121 Rezultatul patrimonial
121.01 Rezultatul patrimonial - instituţii publice finanţate integral
din buget (de stat, local, asigurări sociale, şomaj, sănătate)
121.02 Rezultatul patrimonial - bugetul local
121.03 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor sociale de stat
121.04 Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor pentru şomaj
159
121.05 Rezultatul patrimonial – bugetul Fondului naţional unic de
121.08 Rezultatul patrimonial – bugetul fondurilor externe
nerambursabile
121.09 Rezultatul patrimonial – bugetul de stat
121.10 Rezultatul patrimonial –instituţii publice şi activităţi
finanţate integral sau parţial din venituri proprii
13 FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
131 Fondul de rulment
132 Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat
133 Fondul de rezervă constituit conform Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.150/2002
134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de
serviciile publice de interes local
135 Fondul de risc
136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii
de locuinţe
137 Taxe speciale
139 Alte fonduri
1391 Fond de dezvoltare a spitalului
1399 Alte fonduri
15 PROVIZIOANE
151 Provizioane
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1518 Alte provizioane
16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE– pe
termen mediu şi lung-
161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
1611 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de
răscumpărare în exerciţiul curent
1612 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de
răscumpărare în exerciţiile viitoare
162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile
administraţiei
publice locale
administraţiei
publice locale cu termen de rambursare în exerciţiul curent
administraţiei
publice locale cu termen de rambursare în exerciţiile
viitoare
163 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile
administraţiei publice locale
administraţiei publice locale cu termen de rambursare în
exerciţiul curent
administraţiei publice locale cu termen de rambursare în
exerciţiile viitoare
164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat
160
1641 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu
termen de rambursare în exerciţiul curent
1642 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat cu
termen de rambursare în exerciţiile viitoare
165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat
1651 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen
de rambursare în exerciţiul curent
1652 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat cu termen
de rambursare în exerciţiile viitoare
166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului
asigurărilor sociale de stat din contul curent general al
trezoreriei statului
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
1671 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de
rambursare în exerciţiul curent
1672 Alte împrumuturi şi datorii asimilate cu termen de
rambursare în exerciţiile viitoare
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de
obligaţiuni
1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe
contractate de autorităţile administraţiei publice locale
garantate de autorităţile administraţiei publice locale
contractate de stat
garantate de stat
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor
2 CONTURI DE ACTIVE FIXE
20 ACTIVE FIXE NECORPORALE
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi
active similare
206 Înregistrări ale evenimentelor cultural sportive
208 Alte active fixe necorporale
2081 Programe informatice
2082 Alte active fixe necorporale
21 ACTIVE FIXE CORPORALE
211 Terenuri şi amenajări la terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajări la terenuri
212 Construcţii
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale şi plantaţii
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale
215 Alte active ale statului
161
23 ACTIVE FIXE ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU
ACTIVE FIXE
231 Active fixe corporale în curs de execuţie
232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale
233 Active fixe necorporale în curs de execuţie
234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale
26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)
260 Titluri de participare
2601 Titluri de participare cotate
2602 Titluri de participare necotate
265 Alte titluri imobilizate
267 Creanţe imobilizate
2675 Împrumuturi acordate pe termen lung
2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung
2678 Alte creanţe imobilizate
2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
269 Vărsaminte de efectuat pentru active financiare
28 AMORTIZARI PRIVIND ACTIVELE FIXE
280 Amortizări privind activele fixe necorporale
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi activelor similare
2808 Amortizarea altor active fixe necorporale
281 Amortizări privind activele fixe corporale
2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri
2812 Amortizarea construcţiilor
2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi a altor active fixe corporale
29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU
PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE
290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale
2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor,
licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor
similare
2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale
291 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale
2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor la
terenuri
2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor
2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentului de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi
a altor active fixe corporale
293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de
executie
2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale în
curs de execuţie
162
2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs
de execuţie
296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare
2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor
2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active
financiare
3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS
DE EXECUŢIE
30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminţe şi materiale de plantat
3026 Furaje
3027 Hrana
3028 Alte materiale consumabile
3029 Medicamente şi materiale sanitare
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie
3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă
304 Materiale rezervă de stat şi de mobilizare
3041 Materiale rezervă de stat
3042 Materiale rezervă de mobilizare
305 Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare
3051 Ambalaje rezervă de stat
3052 Ambalaje rezervă de mobilizare
307 Materiale date în prelucrare în instituţie
309 Alte stocuri
33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 Produse în curs de execuţie
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea
privată a statului
348 Diferenţe de preţ la produse
349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea
privată a unităţilor administrativ-teritoriale
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI
351 Materii şi materiale aflate la terţi
3511 Materii şi materiale la terţi
3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terţi
354 Produse aflate la terţi
3541 Semifabricate aflate la terţi
3545 Produse finite aflate la terţi
3546 Produse reziduale aflate la terţi
356 Animale aflate la terţi
357 Mărfuri aflate la terţi
163
358 Ambalaje aflate la terţi
359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi
36 ANIMALE
361 Animale şi păsări
37 MĂRFURI
371 Mărfuri
378 Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA
STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE
EXECUŢIE
391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile
3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura
obiectelor de inventar
393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de executie
394 Ajustări pentru deprecierea produselor
3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor
3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite
3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate
la terţi
3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi
3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi
3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la
terţi
3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi
3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi
3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
396 Ajustări pentru deprecierea animalelor
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
4 CONTURI DE TERŢI
40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de platit
404 Furnizori de active fixe
4041 Furnizori de active fixe sub 1 an
4042 Furnizori de active fixe peste 1 an
405 Efecte de plătit pentru active fixe
408 Furnizori-facturi nesosite
409 Furnizori –debitori
4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura
stocurilor
4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de
lucrări
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411 Clienţi
4111 Clienţi cu termen sub 1 an
4112 Clienţi cu termen peste 1 an
164
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
413 Efecte de primit de la clienţi
418 Clienţi -facturi de întocmit
419 Clienţi-creditori
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421 Personal-salarii datorate
422 Pensionari-pensii datorate
4221 Pensionari civili-pensii datorate
4222 Pensionari militari-pensii datorate
423 Personal-ajutoare şi indemnizatii datorate
424 Şomeri-indemnizaţii datorate
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Retineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor
4271 Retineri din salarii datorate terţilor
4272 Retineri din pensii datorate terţilor
4273 Retineri din alte drepturi datorate terţilor
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281 Alte datorii în legătură cu personalul
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul
429 Bursieri şi doctoranzi
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECTIA
SOCIALA ŞI CONTURI ASIMILATE
431 Asigurări sociale
4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale
4312 Contribuţiile asiguratilor pentru asigurări sociale
4313 Contributile angajatorilor pentru asigurări sociale de
sănătate
4314 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de
sănătate
4315 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi
boli profesionale
437 Asigurări pentru şomaj
4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj
4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj
4373 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru
plata creanţelor salariale
438 Alte datorii sociale
44 BUGETUL STATULUI, BUGETUL LOCAL,
BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI
CONTURI ASIMILATE
440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale
441 Sume incasate pentru bugetul capitalei
442 Taxa pe valoarea adaugată
4423 Taxa pe valoarea adaugată de plată
4424 Taxa pe valoarea adaugată de recuperat
4426 Taxa pe valoarea adaugată deductibilă
4427 Taxa pe valoarea adaugată colectată
4428 Taxa pe valoarea adaugată neexigibilă
444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul
165
4481 Alte datorii faţă de buget
4482 Alte creanţe privind bugetul
45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA EUROPEANĂ
PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE
(PHARE, SAPARD, ISPA, etc.)
450* Sume de primit şi de restituit Comunităţii Europene –
PHARE, SAPARD, ISPA -
4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE,
SAPARD, ISPA -
4502* Sume de restituit Comunităţii Europene – PHARE,
SAPARD, ISPA -
451* Sume de primit şi de restituit Fondului Naţional – PHARE,
SAPARD, ISPA -
4511* Sume de primit de la Fondul National – PHARE,
SAPARD, ISPA -
4512* Sume de restituit Fondului National – PHARE, SAPARD,
ISPA -
452* Sume datorate Agenţiilor de Implementare – PHARE,
SAPARD,
ISPA-
453* Sume de primit şi de restituit Autorităţilor de
Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA -
4531* Sume de primit de la Autorităţile de Implementare –
PHARE, SAPARD, ISPA-
4532* Sume de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE,
SAPARD,
ISPA-
454* Sume de primit şi de restituit beneficiarilor*- PHARE -
4541* Sume de primit de la beneficiar – PHARE-
4542* Sume de restituit beneficiarilor – PHARE92
455* Sume de primit şi de restituit bugetului (cofinanţare,
indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia
Europeană – PHARE, SAPARD, ISPA-
4551* Sume de primit de la buget (cofinanţare, indisponibilităţi
temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE,
SAPARD, ISPA -
4552* Sume de restituit bugetului (cofinanţare, indisponibilităţi
temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE,
SAPARD, ISPA -
456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli
neeligibile – PHARE, SAPARD, ISPA -
457* Sume de recuperat de la Agenţiile de Implementare –
PHARE, SAPARD, ISPA-
458* Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de Implementare
(la beneficiarii finali)
459 Sume datorate bugetului Uniunii Europene
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI, DEBITORI ŞI
CREDITORI AI BUGETELOR
461 Debitori
4611 Debitori sub 1 an
4612 Debitori peste 1 an
462 Creditori
4621 Creditori sub 1 an
166
4622 Creditori peste 1 an
463 Creanţe ale bugetului de stat
464 Creanţe ale bugetului local
465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat
466 Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale
4664 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj
4665 Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări
467 Creditori ai bugetelor
4671 Creditori ai bugetului de stat
4672 Creditori ai bugetului local
4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat
4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj
4675 Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări
468 Împrumuturi acordate potrivit legii
4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat
4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local
4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur
4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii
469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
473 Decontări din operaţii în curs de clarificare
48 DECONTĂRI
481 Decontări întreinstituţia superioară şi instituţiile
subordonate
4811 Decontări privind operaţiuni financiare
4812 Decontări privind activele fixe
4813 Decontări privind stocurile
4819 Alte decontări
482 Decontări între instituţii subordonate
483 Decontări din operaţii în participaţie
49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA
CREANŢELOR
491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi
4911 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi sub 1 an
4912 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi peste 1 an
496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor debitori
4961 Ajustări pentru deprecierea creanţelor debitori sub 1 an
4962 Ajustări pentru deprecierea creanţelor debitori peste 1 an
497 Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare
5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI
COMERCIALE
50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate
509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI
510 Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului
curent general al trezoreriei statului
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
167
512 Conturi la bănci
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valută
5125 Sume în curs de decontare
513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate
de stat
5131 Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe
contractate de stat
5132 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe
contractate de stat
514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de
stat
garantate de stat
5142 Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe
garantate de stat
515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile
5151 Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile
5152 Disponibil în valută din fonduri externe nerambursabile
5153 Depozite bancare
516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate
de autorităţile administraţiei publice locale
contractate de autorităţile administraţiei publice locale
5162 Disponibil in valuta din împrumuturi interne şi externe
contractate de
autorităţile administraţiei publice locale
517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de
autorităţile
administraţiei publice locale
5171 Disponibil in lei din împrumuturi interne şi externe
5172 Disponibil in valuta din împrumuturi interne şi externe
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de platit
5187 Dobânzi de incasat
519 Împrumuturi pe termen scurt
nerambursate la scadenta
5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru infiintarea
unor institutii sau a unor activitati finanţate integral din
venituri proprii
5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru infiintarea
unor institutii şi servicii publice sau activitati finanţate
integral din venituri proprii
administraţiei
publice locale
5197 Sume primite din fondul de rulment conform legii
5198 Împrumuturi primite din disponibilitatile contului curent
general al trezoreriei statului
168
52 DISPONIBIL AL BUGETELOR
520 Disponibil al bugetului de stat
521 Disponibil al bugetului local
5211 Disponibil al bugetului local
5212 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local
5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local
5222 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului
local
523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale
524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei
525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
5253 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenti
526 Disponibil din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor
sociale de stat
527 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002
528 Disponibil din sume incasate in cursul procedurii de
executare silita
529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete
5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat
5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local
5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor
53 CASA ŞI ALTE VALORI
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi postale
5322 Bilete de tratament şi odihna
5323 Tichete şi bilete de călătorie
5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto
5325 Bilete cu valoare nominală
5326 Tichete de masă
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valută
542 Avansuri de trezorerie
55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE
SPECIALĂ
550 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
551 Disponibil din alocatii bugetare cu destinaţie specială
552 Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit
553 Disponibil din taxe speciale
554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute de
serviciile publice de interes local
555 Disponibil al fondului de risc
556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru
construirea de locuinţe
169
557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în
proprietatea privată a statului
558 Disponibil din cofinanţarea de la buget aferentă
programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe
nerambursabile
56 DISPONIBIL AL INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI
ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL SAU
PARŢIAL DIN VENITURI PROPRII
560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii
5601 Disponibil curent
5602 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii
561 Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri
proprii şi subvenţii
562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii
57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR
SPECIALE
571 Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de
5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic
de asigurări sociale de sănătate
5713 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
5714 Depozite din veniturile Fondului naţional unic de asigurări
574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru
şomaj
5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor
pentru şomaj
5743 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A
CONTURILOR DE TREZORERIE
595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise
şi răscumpărate
6 CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semintele şi materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6027 Cheltuieli privind hrana
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele sanitare
170
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Cheltuieli cu alte stocuri
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE
EXECUTATE DE TERŢI
610 Cheltuieli privind energia şi apa
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612 Cheltuieli cu chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE
DE TERŢI
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri
6242 Cheltuieli cu transportul de personal
626 Cheltuieli postale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI
VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli salariale în natură
645 Cheltuieli privind asigurările sociale
6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de
sănătate
6454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca şi
boli profesionale
6455 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii
6456 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare pentru
plata creanţelor salariale
6458 Alte cheltuieli privind asigurarile şi protectia socială
646 Cheltuieli cu îndemnizatiile de delegare, detaşare şi alte
drepturi salariale
647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului
65 ALTE CHELTUIELI OPERAŢIONALE
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658 Alte cheltuieli operaţionale
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creanţe imobilizate
664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri
din schimb valutar –PHARE, SAPARD, ISPA -
171
668* Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat
programului – PHARE, SAPARD, ISPA -
669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri bancare) –
PHARE, SAPARD, ISPA -
67 ALTE CHELTUIELI FINANŢATE DIN BUGET
670 Subvenţii
671 Transferuri curente între unităţi ale administraţiei publice
672 Transferuri de capital între unităţi ale administraţiei
publice
673 Transferuri interne
674 Transferuri in strainatate
676 Asigurări sociale
677 Ajutoare sociale
679 Alte cheltuieli
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE,
PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE
681 Cheltuieli operaţionale privind amortizările, provizioanele
şi ajustările pentru depreciere
6811 Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe
6812 Cheltuieli operaţionale privind provizioanele
6813 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru
deprecierea activelor fixe
6814 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru
deprecierea activelor circulante
682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile
6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile
6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile
686 Cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele şi
ajustările pentru pierderea de valoare
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de
valoare a activelor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de
valoare a activelor circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligaţiunilor
689 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare
6891 Cheltuieli privind rezerva de stat
6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare
69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
690 Cheltuieli cu pierderi din calamităţi
691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe
7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANTARI
70 VENITURI DIN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrari executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetari
706 Venituri din chirii
707 Venituri din vânzarea marfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
709 Variaţia stocurilor
172
71 ALTE VENITURI OPERAŢIONALE
714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diversi
719 Alte venituri operaţionale
72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE ACTIVE FIXE
721 Venituri din producţia de active fixe necorporale
722 Venituri din producţia de active fixe corporale
73 VENITURI FISCALE
730 Impozit pe venit, profit şi castiguri din capital de la
persoane juridice
7301 Impozit pe profit
7302 Alte impozite pe venit, profit şi castiguri din capital de la
persoane juridice
731 Impozit pe venit, profit şi castiguri din capital de la
persoane fizice
7311 Impozit pe venit
7312 Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit
732 Alte impozite pe venit, profit şi castiguri din capital
7321 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
733 Impozit pe salarii
734 Impozite şi taxe pe proprietate
735 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii
7351 ax ape valoarea adaugată
7352 Sume defalcate din TVA
7353 Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii
7354 Accize
7355 Taxe pe servicii specifice
7356 Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor
sau pe desfăşurarea de activităţi
736 Venituri încadrate în resursele proprii ale Uniunii
Europene
739 Alte impozite şi taxe fiscale
74 VENITURI DIN CONTRIBUTII DE ASIGURĂRI
745 Contribuţiile angajatorilor
7453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de
sănătate
7454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă şi
boli profesionale
7455 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru persoane cu
handicap neîncadrate
7459 Alte contribuţii pentru asigurări sociale datorate de
angajatori
746 Contribuţiile asiguratilor
7461 Contribuţiile asiguratilor pentru asigurări sociale
7462 Contribuţiile asiguratilor pentru asigurări de şomaj
7463 Contribuţiile asiguratilor pentru asigurări sociale de
sănătate
7469 Alte contributii ale altor persoane pentru asigurări sociale
75 VENITURI NEFISCALE
750 Venituri din proprietate
751 Venituri din vânzări de bunuri şi servicii
7511 Venituri din prestari de servicii şi alte activitati
173
7512 Venituri din taxe administrative, eliberări permise
7513 Amenzi, penalităţi şi confiscări
7514 Diverse venituri
7515 Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii,
sponsorizări)
76 VENITURI FINANCIARE
763 Venituri din creanţe imobilizate
764 Venituri din investiţii financiare cedate
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea
pierderilor din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA
-
768* Alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, ISPA -
769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor
pierderi Cheltuieli neeligibile-costuri bancare – PHARE,
SAPARD, ISPA -
77 FINANŢĂRI,SUBVENŢII, TRANSFERURI,
ALOCAŢII BUGETARE CU DESTINAŢIE
SPECIALĂ, FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
770 Finanţarea de la buget
7701 Finanţarea de la bugetul de stat
7702 Finanţarea de la bugetele locale
7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat
7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj
7705 Finanţarea din bugetul Fondului national unic de asigurări
771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale
772 Venituri din subvenţii
7721 Subvenţii de la bugetul de stat
7722 Subvenţii de la alte bugete
773 Venituri din alocatii bugetare cu destinaţie specială
774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile
7741 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în bani
7742 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile în natură
776 Fonduri cu destinaţie specială
778 Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă
programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe
nerambursabile
779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE
VALOARE
781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
privind activitatea operaţională
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7863 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor
financiare
174
7864 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
79 VENITURI EXTRAORDINARE
790 Venituri din despagubiri din asigurări
791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
8 CONTURI SPECIALE
80** CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosinţă
8031 Active fixe corporale luate cu chirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8036 Chirii şi alte datorii asimilate
8038 Ambalaje de restituit
8039 Alte valori în afara bilanţului
8041 Publicaţii primite gratuit în vederea schimbului
internaţional
8042 Abonamente la publicaţii care se urmăresc până la primire
8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioară
8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv
8046 Ipoteci imobiliare
8047 Valori materiale supuse sechestrului
8048 Garanţie bancară pentru oferta depusă
8049 Garanţie bancară pentru buna execuţie
8050 Disponibil din garanţia constituită pentru buna execuţie
8051 Garanţii constituite de concesionar
8052 Garanţii depuse pentru sume contestate
8053 Garanţii depuse pentru înlesniri acordate
8054 Înlesniri la plata creanţelor bugetare
8055 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silită
8056 Garanţii legale constituite în cadrul procedurii de
suspendare a executării silite prin decontare bancară
8057* Garanţie bancară pentru avansul acordat (ISPA)
8058 Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de
insolvabilitate a debitorului
8059 Garanţii acordate de autorităţile administraţiei publice
locale
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii
8063* Fonduri de primit de la bugetul de stat
8064* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana –
SAPARD -
8065* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana – PHARE
-
8066 Angajamente bugetare
8067 Angajamente legale
8068* Angajamente legale –SAPARD -
8069* Angajamente de plată
8070 Garanţii de returnare a avansului acordat
89 BILANŢ
891 Bilanţ de închidere
892 Bilanţ de deschidere
175
BIBLIOGRAFIE
Pitulice Cosmina,
Glăvan Mariana,
Şendroiu Cleopatra
Cosma Dorin, - Bugetul şi trezoreria publică, Editura Bion, Satu
Lăbuneţ Aurora, Mare, 2001
Mutaşcu M.
Drehuţă E., - Bugetul public şi contabilitatea unităţilor
Neamţu Gh., bugetare, Editura Agora, Bacău, 2002
Voicu E.
Greceanu-Cocoş V. - Contabilitatea instituţiilor publice comentată şi
actualizată volumul III, Editura Lucman,
Bucureşti, 2004
Moşteanu Tatiana - Buget şi trezorerie publică, Editura Universitară,
şi colectiv Bucureşti, 2004
Roman Constantin - Gestiunea financiară a instituţiilor publice, vol.
II, Contabilitatea instituţiilor publice, Editura
Economică, Bucureşti, 2004
Şoşdean Aleodor - Gestiunea financiară a instituţiilor publice,
Editura Mirton, Timişoara, 1995
Şoşdean Aleodor - Gestiunea financiară a instituţiilor publice,
Ediţia a doua, Editura InterGraf, Reşiţa, 1996
Şoşdean Aleodor - Contabilitatea instituţiilor publice, Editura
Mirton, Timişoara, 2001
Şoşdean Aleodor - Contabilitatea instituţiilor publice. Ediţia a doua,
Editura Mirton, Timişoara, 2005
Tiron Tudor Adriana - Contabilitatea instituţiilor publice, Editura
Gherasim I. Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Văcărel I. - Finanţe publice, Ediţia a doua, Editura Didactică
şi colaboratorii şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
Vela J.M. - Local Government Accounting in Europe: A
Fuertes I. Comparative Approach, E.Caperchioni and
R.Mussari Houseprint, 2000
*** - Legea contabilităţii nr. 82/1991, M.O. nr. 48/14.01.2005, republicată
*** - Comptabilité publique, Reglement general, Organisation de service
des comptables, Edition Septembre, Franţa, 1992
*** - H.G.R. nr. 78/1992 publicată în M.O. nr. 30/1992 privind organizarea
şi funcţionarea trezoreriei finanţelor publice
*** - Ordinul M.F. nr. 1023/1992, cu Norme metodologice privind
organizarea şi funcţionarea trezoreriilor finanţelor publice, cu modificările şi
completările ulterioare
*** - Legea nr. 213/1998, publicată în M.O. 448/1998, privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia
*** - H.G. nr. 1031/1999, publicată în M.O. nr. 620/1999 cu Norme
176
metodologice privind înregistrarea în contabilitate a bunurilor din domeniul
public al statului
*** - Legea nr 19/2000, publicată în M.O. nr. 140/1.04.2000, privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
*** - O.U.G. nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate
prin trezoreria statului, publicată în M.O. nr. 824/14.11.2002
*** - Legea finanţelor publice nr. 500/2002, publicată în M.O. nr.
597/13.08.2002
*** - Ordinul M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi
raportarea angajamentelor bugetare şi legale, publicat în M.O. nr.
37/23.01.2003
*** - Ordinul M.F.P. nr. 1487/2003 privind reevaluarea şi amortizarea
activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, publicat în M.O. nr.
788/07.11.2003
*** - O.U.G. nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, publicată în M.O.
nr. 431/19.06.2003, cu modificările şi completările ulterioare prin Legea
108/2004
*** - Ordinul 1954/16.12.2005 privind clasificaţia bugetară, publicat în
M.O. nr. 1176/27.12.2005
*** - Ordinul M.F.P. nr. 1952/16.12.2005 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind încheierea execuţiei bugetare a anului 2005
*** - Ordinul M.F.P. nr. 1917/2005 cu Normele metodologice privind
conturi pentru instituţii publice şi a instrucţiunilor de aplicare a acestuia,
publicat în M.O. nr. 1186/29.12.2005, completat prin:
*** - Ordinul nr. 556/2006 privind modificare aşi completarea normelor
aplicare a acestuia, publicat în M.O. nr. 439/22.05.2006
*** - Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1649/2006 pentru
modificarea şi completarea normelor metodologice privind organizarea şi
conducerea contabilităţii instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul
OMFP nr. 556/2006 (M.O. nr. 920/13.11.2006)
IPSAS - Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2005
*** - colecţia de reviste Finanţe. Bănci. Asigurări, 2003-2006
*** - colecţia de reviste Tribuna economică, 2003-2006
*** - colecţia de reviste Economie şi administraţei locală, 2003-2006
*** - colecţia de reviste Contabilitate, expertiză şi auditul afacerilor, 2003-
2006
177

Contabilitatea Institutiilor Publice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Institutiilor Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aleodor ŞOŞDEAN

Rodica Gabriela BLIDIŞEL

Tipar executat la Eurostampa

Prof. univ. dr. Aleodor ŞOŞDEAN

TEMA I. CADRUL ORGANIZATORIC AL CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR

TEMA II. CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI .................................... 19

TEMA III. CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE ŞI A CONTURILOR

TEMA IV. CONTABILITATEA CAPITALURILOR

TEMA V. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXEALE INSTIŢUTIILOR

TEMA VI. CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE

TEMA VIII. CONTABILITATEA TREZORERIEI INSTITUŢIILOR PUBLICE 121

TEMA IX. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

TEMA X. CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR

ANEXA 1 PLANUL DE CONTURI..............................................................................154

ANEXA 2 PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU

Instituţile publice pot fi definite ca entităţi patrimoniale care

În jurul obiectului contabilităţii publice, în evoluţia sa istorică, s-au

Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă

1.4. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ŞI REGISTRE DE

Unul din procedeele de bază ale metodei contabilităţii este

1. Definiţi instituţiile publice şi enumeraţi entităţile cuprinse în această

Chiţu Gisberto, - Contabilitatea instituţiilor publice după noul

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei statului pe

2.1. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE A CONTABILITĂŢII

Contabilitatea trezoreriei statului se organizează şi funcţionează pe

2.2. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DERULATE ÎN

Înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a documentelor justificative

A. Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a altor valori

B. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare

C. Contabilitatea disponibilului din fonduri cu destinaţie

D. Contabilitatea titlurilor şi a certificatelor de trezorerie

E. Contabilitatea disponibilităţilor şi depozitelor

F. Contabilitatea decontărilor în sistem electronic al trezoreriei

G. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din activitatea de

H. Contabilitatea excedentelor-deficitelor bugetare

I. Contabilitatea conturilor în afara bilanţului

2. Se înregistrează deschiderea creditelor bugetare din bugetul local pe baza

3. Se înregistrează deschiderea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale

5. Se înregistrează deschiderea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor pentru

6. Se încasează în numerar prin casieria trezoreriei pe baza foii de vărsământ cu

7. Se încasează în numerar prin casieria trezoreriei de la contribuabili impozitul pe

8. Se încasează în numerar prin casieria trezoreriei de la agenţii economici privaţi

9. Se înregistrează prin Ordin de plată venituri la Fondul naţional unic de asigurări

11. Se înregistrează la Trezoreria Municipiului Timişoara suma de 15.000 lei

12. Se înregistrează sumele restituite în numerar agenţilor economici, instituţiilor

14. Se închide la sfârşitul anului contul 20 „Veniturile bugetului de stat” cu soldul

16. Se înregistrează dispoziţia de plată primită de trezoreria locală de la Direcţia

18. Se înregistrează dispoziţia de plată tip CAS cu sumele încasate în contul

19. Se înregistrează sumele restituite prin virament agenţilor economici şi

22. Se înregistrează ridicarea de numerar din casieria trezoreriei în vederea

23. Se înregistrează plăţile dispuse din contul de cheltuieli de către

24. Se înregistrează plăţi dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul

25. Se înregistrează sumele eliberate din contul de cheltuieli al instituţiilor publice

26. Se înregistrează partea din contribuţia la asigurările sociale utilizată de

27. Se înregistrează plăţile dispuse din contul de cheltuieli al ordonatorilor de

28. Se înregistrează sumele restituite de instituţiile de asigurări sociale ca

29. La sfârşitul anului se înregistrează închiderea contului de cheltuieli al

30. Se înregistrează venituri extrabugetare în numerar de 18.000 lei ce

31. Se înregistrează veniturile extrabugetare a instituţiei de subordonare locală

33. Se înregistrează achitarea cheltuielilor din sumele de mandat ale

34. Se înregistrează sumele primite drept donaţie de la agenţii economici de

36. O persoană fizică subscrie la cumpărarea unui certificat de trezorerie cu valoarea

37. Se răscumpără la scadenţă în numerar certificatul de trezorerie la valoarea nominală