Suport Curs CTB Instit Publice

Contabilitatea institutiilor
publice
Curs 1
Prof. Adriana Tiron Tudor
 Membru IFAC IPSASB
http://www.ipsasb.org/ 18 membri, (5 din Europa, 14 practicieni, 2
din firme de audit si 2 si asociatii profesionale)
 Membru FEE - Public sector Committee
Reprezentanti org prof http://www.fee.be
 Membru CECCAR PSC

elaboreaza IPSAS
•
 http://www.ipsasb.org/about-ipsasb
 4 sedinte pe an
Federation of European Accountants
Nag http://www.fee.be/
50 org.prof 37 state EU
Workshopuri, dezbateri, studii de interes pentru tarile member UE:

contabilitate, audit financiar, management financiar
CECCAR http://ceccar.ro/ro/
Implicat in
 traducerea IPSAS
 Cursuri de instruire
 Elaborare ghiduri profesionale
Cuprins
 1. Particularitatile sectorului public
 2. Contabilitatea de casa versus
contabilitatea de angajamente
 3. Management financiar
 4. Bugetul
 5. CIP Romania
1. Particularitatile sectorului public
Exemple de institutii publice

 Societati cu capital de stat, sau local, regii autonomie
 Agentii fiscale
 Institutii de sanatate: spitale, policlinici
 Institutii sociale: camine de batrani, azile
 Institutii publice cu activitati diverse
 Institutii de invatamant:scoli,licee,universitati.
 Camere de comert
 Administratii publice locale: consilii locale, judetene
 Institutii de aparare nationala
 Institutii de cultura: teatre, opere, filarmonici, case de
cultura, camine culturale
Public/Privat
 Activitatea fiscala a guvernelor are un impact deliberat
asupra economiei (ex: stimularea cererii)
 Guvernul (in general) are puterea de a produce bani si
de a impune taxe si impozite
 Obiectivele guvernului sunt mai vaste decat cele ale
entitatilor din sectorul privat, iar acestea includ
echitatea, dreptatea si diminuarea saraciei
 In multe cazuri guvernul nu doar detine o institutie, ci
este si principalul cumparator al bunurilor si serviciilor
acesteia
 Guvernele sunt raspunzatoare de un grup foarte larg de
parti interesate (stakeholder)
 Structurile guvernelor sunt, in general, mult mai
complexe decat structurile sectorului privat
Mediul contabil in sectorul
public si cel privat
Inregistrarile contabile din sectorul

 privat ne ajuta la stabilirea nivelului de profitabilitate
 public sunt necesare pentru a se asigura ca funcţionarii
publici (politicieni, angajatii diferitelor departamente,
oficialii) au reflectat corect in contabilitate si raportat
fondurile pe care le-au utilizat
 Se pune un accent mai mare pe responsabilitate in

sectorul public
Produsul final al contabilitatii
Contabilitatea sectorului privat
 compararea veniturilor cu cheltuielile in vederea calcularii profitului
 contabilitate de angajamente - recunoaste atat veniturile cat si
cheltuielile atunci cand apar: determinandu-se astfel
profitabilitatea si nu situatia fluxurilor de trezorerie
 Se poate evalua in ansamblu situatia financiara a unei entitati
Contabilitatea sectorului public
 s-a concentrat pe responsabililatea celor care au primit fonduri de
a le utiliza corect, iar acest lucru a condus la utilizarea contabilitatii
de casa, deoarece acesta este mai usor de inteles si mai
susceptibila la aprobarile bugetare anuale ale organismului de
conducere
Lacune semnificative au existat in utilizarea contabilitatii de casa,
astfel s-a creat o tendinta in cadrul guvernelor si a altor
institutii din sectorul public de a adopta contabilitatea de
angajamente, atat pentru tinerea contabilitatii cat si pentru
intocmirea bugetelor
Activitatile din sectorul public sunt atent
controlate prin urmatoarele mecanisme:
 Bugete si previzionari. Partea executiva intocmeste, in

general, bugetul anual si previzionari pe mai multi ani
pentru a putea fi controlata de partea legislativa
 Creditarea. Partea legislativa (ex.Parlamentul) obliga

partea executiva (ex. Guvernul) sa le suporte cheltuielile
 Raportare. La sfarsit de an obligatoriu, dar si in cursul

anului, executivul intocmeste situatiile financiare pentru
a putea fi controlate de partea legislativa
Nivelele si sectoarele unui guvern
 Istoric vorbind, bugetarea si contabilitatea difera intre
sectoare si nivele
 De exemplu, agentiile guvernamentale centrale pot sa

utilizeze contabilitatea de casa in timp ce agentiile locale
si regionale, intreprinderile de stat si organele statului
pot utiliza contabilitatea de angajamente
 RO – contabilitate – pe baza de angajamente

- bugetul – pe baza de cash modificat
2.Contabilitatea de casa versus
contabilitatea de angajamente
 Metoda contabila este un set de reguli utilizat pentru a

determina cand si cum se inregistreza veniturile si
cheltuielile in rapoarte
 Exista doua metode contabile de baza:
 metoda contabilitatii de casa
 metoda contabilitatii de angajamente
 Difera doar momentul in care tranzactiile sunt
inregistrate in conturi
 Metoda contabilitatii de angajamente este cea mai
utilizata metoda contabila
Contabilitatea de angajamente –
recunoasterea veniturilor si cheltuielilor:
 Recunoasterea veniturilor: cand veniturile sunt:

 Castigate (atunci cand produsele sunt livrate iar
serviciile sunt furnizate)
 Realizate (numerarul este incasat) sau
 Realizabile (cand ne asteptam sa incasam bani in
viitor)
 Recunoasterea cheltuielilor: in perioada in care venitul
aferent este recunoscut
Contabilitatea de casa
 Venitul este recunoscut doar atunci cand este si incasat
 Cheltuielile nu sunt recunoscute pana nu sunt platite
 Veniturile si cheltuielile sunt recunoscute doar atunci
cand plata sau incasarea este efectuata
 Veniturile si cheltuielile sunt recunoscute:
 Veniturile sunt recunoscute cand se incasaseaza
 Cheltuielile sunt recunoscute doar in momentul
efectuarii platii
Diferentele dintre cele doua
sisteme
 In contabilitatea de casa evenimentele sunt recunoscute doar
atunci cand platile si incasarile au fost efectuate
 In contabilitatea de angajamente evenimentele si tranzactiile
sunt recunoscute atunci cand ele apar
 Doar atunci cand intocmim situatia fluxurilor de numerar
utilizam metoda contabilitatii de casa
 Conform contabilitatii de angajamente – in plus fata de
situatia fluxurilor de numerar – doua elemente ale situatiilor
financiare sunt importante:
 Contul de profit si pierdere - ne arata rezultatele
activitatilor unei entitati intr-o perioada – au fost
suficiente veniturile generate pentru a acoperi
cheltuielile?
 Bilantul – ne arata toate elementele pe care o entitate le
detine si cele pe care le datoreaza la un anumit moment
in timp, ofera detalii depre durabilitatea entitatii pe
termen lung
Contabilitate pe baza de
angajamente/numerar
In cursul perioadei au avut loc urmatoarele tranzactii la Primaria Dej :
1.Pe baza declaratiilor fiscale ale contribuabililor se constata totalul creantelor

fiscale in valoare de 100.000.000 lei, din care se incaseaza 90.000.000 lei.
2.Se vinde un teren cu 10.000.000 lei, din care se incaseaza 1.000.000 lei .
Valoarea terenului este de 8.000.000 lei.
3.Se achita salariile nete in valoare de 600.000 lei si furnizori 400.000
4.Se receptioneaza o factura de utilitati, energie electrica in valoare de 20.000

care va fi achitata in perioada urmatoare.
5.Se incaseaza in avans suma de 1.000.000 lei reprezentant venituri din chiria
spatiilor primariei date in folosinta unor societati comerciale aferente perioadei .
6.Primaria pierde un proces pe rol in instanta, si este de acord sa plateasca

30.000.000 lei, reclamantului, in urmatoarea perioada.
7.Se achizitioneaza stocuri in valoare de 200.000 lei din care se achita 100.000 in
perioada curenta. Se dau in consum stocuri in valoare de 175.000 lei.
Elaborati setul de situatii financiare
 Bilant
 Cont de rezultate
 Fluxuri de numerar
 Solduri initiale: terenuri 30.000.000, disponibilitati

2.000.000, salarii datorate 600.000 lei, rezultat
exercitiul precedent 1.400.000, furnizori 400.000,
rezerve si fonduri 29.600.000.
Modelul traditional al contabilitatii de
casa in sectorul public
 Initial considerata ca fiind mai adecvata pentru sectorul

public, accentul s-a pus pe respectarea normelor si
reglementarilor in vigoare
 Unul din rezultatele acestui sistem este Bugetul, care

reprezinta componenta de baza a situatiilor financiare ale
sectorului public
Noul Management public
 Accentul se pune pe eficienta, de aceea este recomandat

sectorului public sa elaboreze situatii financiare similare
cu cele ale sectorului privat , care se intocmesc utilizand
metoda contabilitatii de angajamente.
Problema: contabilitate de casa

sau de angajamente?
• Este adecvat sau nu pentru sectorul public de a trece de la
contabilitatea de casa la cea de angajamente?????
Problema: contabilitate de casa
sau de angajamente?
 Un pas inapoi: contabilitatea de casa
 Contabilitatea de casa recunoaste doar intrarile si
iesirile de disponibilitati banesti dintr-o perioada
 Contabilitatea de casa este simpla, si este mai obiectiva
decat contabilitatea de angajamente
 Dar ramane adecvata?
Elemente nerezolvate
 Bugetarea
 Raportarea
 Nici o informatie despre: costul serviciilor, active, datorii
 Denaturarea situatiei financiare de ansamblu
In trecut...
... Contabilitatea de casa era acceptata:

 Sectorul public era mai putin implicat in producerea de
bunuri
 Finantarea institutiilor locale si agentiilor provenea in
mare proportie din subventii guvernamentale
 Conformitatea cu legislatia era mult mai importanta
decat eficacitatea sau calitatea rezultatelor
Dar lucrurile s-au schimbat
 Cetatenii si celelalte parti interesate si-au schimbat

atitudinea
 Exista o mai mare cerere cu privire la responsabilitati
 Teorii si programe care vizeaza Managerialismul, Noul
Management Public si „revolutii“ similare
 Fiecare agentie sau administratia tinde sa devina
responsabila pentru propriul echilibru bugetar
 Solicitarea de informatii diferite
Contabilitatea de angajamente:
un acord al inovatiei
 Pentru a rezolva aceste probleme, multe tari, la fel si

organizatiile nationale, au adoptat o gama larga de
reforme
 Angajamentele sunt o parte relevanta a raportarii
financiare
 Alte elemente sunt modificarea raportarii si o atentia mai
mare asupra performantei
 Rolul informatiilor dat de contabilitatea de casa ramane
Comparatie intre contabilitatea
de casa si contabilitatea de
angajamante
Comparatie intre contabilitatea
de casa si contabilitatea de
angajamante
Tipuri
 Contabilitate de casa
 Contabilitate de casa modificata
 Contabilitate de angajamente modificata
 Contabilitate de angajamente
 Din punct de vedere istoric practicile contabile

influenteaza reglementarile si trendurile contabilitatii
nationale
Concluzie
introducerea contabilitatii de
angajamente in sectorul public
 Chile – primul stat – la inceputul anilor 70
 Noua Zeenlanda in 1990
 SUA – 1997 doar in GA, in LA in 2006
 Canada si Marea Britanie in 2001-2002
 2002 doar 3 state membre a UE au reusit complet
trecerea catre contabilitatea de angajamente,
 2005 Comisia UE
 Statele UE se afla in diferite stadii de trecere la
contabilitatea de angajamente, la nivel local si individual,
si prefera sa pastreza metoda contabilitatii de casa
pentru intocmirea bugetului
Europa
Previziune 2023
3. Managementul financiar public
Continutul managementului
financiar public
Elemente ale ciclului de
management financiar
 Sistemul global al managementului financiar poate fi

privit ca o colectie de mai multe compunente integrate si
strans legate:
 Contabilitatea
 Bugetarea
 Trezorerie & managementul datoriei
 Audit, si
 Control intern
Contabilitatea
 Este un element esential a sistemului global. Fara o
contabilitate corespunzatoare IP nu ar avea o idee clara
despre cat de performante sunt financiar, fie ca e vorba
de a deveni mai solvente sau de a avea mai multe datorii
 In plus, fara o contabilitate adecvata, este imposibil sa

se precizeze daca fondurile incredintate IP au fost
utilizate in scopurile pentru care au fost incredintate.
Bugetarea
 Implica planificarea, modului in care resursele economice
vor fi colectate si distribuite in cadrul/intre activitati,
precum si a timpului necesar pentru conceperea acestui
plan
 Bugetul ajuta la determinarea contractelor care ar trebui
sa fie urmarite de catre guvern, luand in considerare
prioritatile care au fost fixate la nivel comunitar.
 In cazul in care/atunci cand lichiditatea devine
constransa, bugetul poate furniza o orientare in ceea ce
priveste primele plati care trebuiesc efectuate
 Cu toate acestea, bugetul trebuie sa fie realistic si
relevant, si trebuie sa primeasca periodic un feedback de
la contabilitate
Trezorerie/ managementul
datoriei
 Se ocupa de custodia si managementul activelor si

pasivelor, cum ar fi verificarea conturilor, numerarul,
datoriile de platit si imprumuturile de rambursat
 Componentele trezoreriei furnizeaza, de asemenea,
informatii importante elementelor contabilitatii care ajuta
la inregistrarea, reconcilierea si raportarea obligatiilor.
Auditul
 Este un element de monitorizare. Se compune din
 audit intern, realizat de auditorii interni ai unei entitati care
sunt direct subordonati managementului, si
 audit extern, care este mult mai independent, dar care
implica, de regula, un domeniu de lucru mai restrans,
focusandu-se pe atestarea/certificarea situatiilor financiare.
Toate componentele de management financiar de mai sus
sunt supuse controlului de catre functiile de audit.
Controlul intern
 Cuprinde toate resursele, sistemele si intrumentele care
ajuta la asigurarea ca entitatea si functiile sale de
management financiar functioneaza dupa cum s-a
prevazut. Acesta ajuta la prevenirea erorilor, denaturarilor
si a pierderilor. Controlul intern implica asigurarea ca
entitatea functioneaza eficient si efectiv.
4.Bugetul
Exista trei etape principale in procesul bugetar, care poate fi elaborat
fie utilizand contabilitatea de casa, fie utilizand contabilitatea de
angajamente, la fiecare nivel de guvernare (local, national):
(1) elaborare, bugetele sunt fundamentate si prezentate organelor
legislative pentru examinare. Permisiunea de a cheltui este
acordata de catre organele legislative, bazate pe prioritatile politice
si politicile fiscale ale guvernului. Aceste bugete reflecta
caracteristicile financiare ale planurilor guvernului pentru perioada
urmatoare si sunt folosite pentru a analiza consecintele potentiale
ale acestor planuri asupra economiei.
(2) Aderarea la aceste politici fiscale se realizeaza in timpul etapei de
executie.
(3) In Ex-ante raportarea initiala a bugetului public si prognozarea de
date bugetare (importante pentru transparenta) permite guvernului
sa identifice intentiile sale financiare. In ex-post etapa de
raportare, o comparatie a rezultatelor efective cu bugetul final,
permite guvernului sa identifice performantele sale efective
impotriva bugetului aprobat (responsabilitate) si sa ofere explicatii
cu privire la diferentele semnificative.
Bugetul
 Documentelor bugetare sunt de obicei publicate pe scara
larga si in mod frecvent comentate in mass-media. Avand in
vedere intarzierea emiterii si complexitatea conturile publice
in unele tari, rapoartele bugetului (ambele ex-ante şi ex-post)
sunt de multe ori cele mai importante surse de informatii
publice privind finantele publice.
 Acestea reflecta caracteristicile financiare ale planurilor

guvernului pentru perioada următoare si sunt folosite pentru
a analiza consecinţele acestor planuri asupra
economiei. Punerea la dispozitia publicului a datelor dintr-un
buget, la momentul aprobarii acestuia, este necesara pentru
a permite raportarea transparenta a intentiilor financiare ale
guvernului. Rezultatele perioadei de raportare contra
bugetului pentru aceeasi perioada este o componenta
necesara a oricarui regim de responsabilitate.
Raportarea bugetara
 Fiecare nivel al guvernului (local sau national) va intocmi

bugete pentru a informa utilizatorii cu privire la planurile
lor fiscale
 Aceste rapoarte de buget includ pe cele care sunt emise
la, sau aproape de inceputul, unei perioade fiscale,
pentru a reflecta bugetul din punct de vedre juridic,
precum si acele rapoarte care identifica datele potentiale
sau prognozate (ex-ante)
 In plus, rapoartele de buget sunt emise la sfarsitul unei
perioade fiscale, pentru a reflecta utilizarea actuala a
resurselor in comparatie acele resurse care au fost
aprobate de catre organul legislativ (ex-post).
Bugetul
 In unele jurisdictii, elaborarea si executia bugetului este

o functie centralizata. In altele, aceasta este
descentralizata.
 De exemplu, in Europa, unele bugete sunt pregatite si
raportate pentru toate cele 3 nivele de guvernare:
national, provincial si local.
 In cazul in care acesta este descentralizat, guvernal
national nu controleaza organizatiile provinciale sau
locale.
5. CIP Romania
 Stadiul actual
 Reglementari nationale
 Particularitati CIP RO
• 1990 • 2000 • 2004
L • 1996
L • 2004 R • 2008
Economie • 1996
R
centralizata • 2000
1984-1989
Economie
de piata
Cash
cash cash angajamente
modificat
AAC 2011
Cluj Napoca, Romania, 22.09.2011
Reglementari nationale
 Legea nr.82/1991, a contabilitatii republicata
in M.O. nr.48/14 ian.2005
 Legea nr.500/2002, privind finantele publice,
publicata in M.O. nr. 597/13.08.2002;
 OMFP nr.1917/2005, privind organizarea
contabilitatii I.P., publicata in M.O. nr. 1186 din
29.12.2005
 OMFP 1025/2005 clasificatia bugetara
 OMFP 2021/17.12.2013 modif 1917/2005
OMFP nr.1917/2005
 aproba Normele metodologice privind
organizarea si conducerea contabilitatii
patrimoniului IP, Planul de conturi pentru IP si
Monografia principalelor operatiuni.
 prevederile acestui ordin se aplica incepand cu

data de 1 ianuarie 2006
clasificatia bugetare (OMFP 1025/2005)
 aplicabila din 2006 conforme cu cerintelor ESA 95 (European
Standard Accounts) privind contabilitatea si datoria publica a
contribuit la realizarea unui pas important in armonizarea
sistemului de contabilitate pentru sectorul public cu
reglementarile europene si internationale
 Clasificatia cheltuielilor publice
 administrativa; funcţionala; economica.
 Clasificaţia administrativã are la bazã criteriul instituţiilor
prin care se efectueazã cheltuielile publice: ministere, agenţii
guvernamentale, instituţii publice autonome, unitãţi
administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii
administrative este utilã, deoarece alocaţiile bugetare se
stabilesc pe beneficiari: ministere şi alte instituţii centrale,
judeţe, municipii, oraşe, comune.
Clasificaţia funcţionalã
 foloseşte drept criteriu destinaţia cheltuielilor, adicã domeniile,
ramurile şi sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare
publice şi alte destinaţii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor
transferuri între diferite nivele ale administraţiilor publice, plata
dobânzilor şi datoria publicã sau constituirea de rezerve la dispoziţia
autoritãţii executive.
 reflectã obiectivele politicii financiare a statului.
 permite evaluarea modului de alocare a fondurilor publice pentru
unele activitãţi sau obiective care definesc necesitãţile publice.
Clasificaţia economicã
 grupeazã cheltuielile dupã natura şi efectul lor
 se folosesc douã criterii de grupare:
 cheltuieli curente şi cheltuieli de capital
 cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative şi cheltuieli de
transfer (de redistribuire)
 aratã natura cheltuielilor finanţate pe seama resurselor publice. În
acest sens se poate stabili:
 - ponderea cheltuielile curente, incluzând şi subvenţiile,
transferurile şi dobânzile la datoria publicã, în totalul cheltuielilor
publice; - ponderea împrumuturilor acordate; - cât reprezintã
rambursãrile de credite, dobânzile şi comisioanele aferente.
Situatii financiare
 Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind:
 a) bilantul;
 b) contul de rezultat patrimonial;
 c) situatia fluxurilor de trezorerie;
 d) situatia modificarilor in structura
activelor/capitalurilor;
 e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici
contabile si note
 explicative;
 f) contul de executie bugetara.
Contul de executie bugetara
 Contul de executie bugetara se intocmeste pe
baza datelor preluate din rulajele debitoare si
creditoare ale conturilor de disponibil, care
trebuie sa corespunda cu cele din conturile
deschise in trezorerie sau la banci, dupa caz.
 Separat “Cont de executie” pentru veniturile
bugetului IP
 Separat “Cont de executie” pentru cheltuielile
bugetului IP
In functie de modificarile intervenite in structura

clasificatiei bugetare Ministerul Finantelor
Publice va actualiza aceste formulare.
Terminologie
 angajament bugetar - orice act prin care o autoritate
competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unei
anumite destinatii, in limita creditelor bugetare
aprobate;
 angajament legal - faza in procesul executiei bugetare
reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar
putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice;
 executie bugetara - activitatea de incasare a veniturilor
bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate
prin buget;
 faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.
 executia de casa a bugetului - complex de operatiuni

care se refera la incasarea veniturilor si plata cheltuielilor
bugetare;
Exemplificare- venituri
 O primarie a previzionat in buget la venituri din
impozite si taxe locale pentru anul N suma de 100
 In cursul anului s-a constatat dreptul de a incasa
impozite in suma de 110 din care s-au incasat 90
lei
 ? Cum inregistrati in contabilitate si cum
influenteaza setul de sit fin: B, CR, FN, CEx
Exemplificare- cheltuieli
 Conform bugetului pentru anului N la cheltuieli
materiale s-a prevazut suma de 500.
 In cursul anului s-au achizitionat conform
facturii materiale in valoare de 400 din care s-
au achitat 300 si s-au dat in consum 200.
 ? Cum inregistrati in contabilitate si cum
influenteaza setul de sit fin: B, CR, FN, CEx
Particularitati CIP RO
 Plan de conturi
 Finantare
 Domeniu public / domeniul privat
finantare
 IP fin de la bugetul statului
 IP fin de la bugetul local
 IP fin din FEN
 IP fin integral din venituri proprii
 IP fin din venituri proprii si subventii
 IP cu activitati finantate din venituri proprii
64
Nota finala
 30% activitate la seminar 70% examen
Activitate seminar:
Examen: 3 probleme (2p/probl) si 10 grile
teorie (2p)
 Prezenta
 Curs- facultativa
 Seminar – obligatorie
Date contact
 Curs: adriana.tiron@econ.ubbcluj.ro
 Seminar: cristina.palfi@econ.ubbcluj.ro
Imobilizari
Contabilitatea institutiilor
publice curs 2-3-4
Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor
1
cuprins
1. Pozitionare Imobilizari in Bilant
2. Diferente imobilizari
3. Domeniul public/privat
4. Evaluarea AF
5. Reevaluarea AF
6. Amortizarea AF
7. AF operatii
6.1. AF necorporale
6.2. AF corporale
6.3. AF financiare
2
1. Pozitionare AF in Sit fin
Bilant UBB 31.12.2019
3
2.Diferente imobilizari
Terminologie diferita public privat
 Active necurente
 Active fixe necorporale 20
 Active fixe corporale 21
 Active financiare necurente 26
 Creante necurente 4
Particularitati sector public RO

 Amortizare liniara
 Primite/cedate prin transfer
 Patrimoniu public-privat
 Entitati care le detin, administreaza
4
Active fixe/imobilizari RO
 sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul

utilizării lor pe termen lung
 se caracterizează prin durata lunga de utilizare, precum şi prin

faptul că ele nu sunt destinate direct comercializării sau
consumului şi nu se înlocuiesc după prima utilizare
 Includ:
 Active fixe necorporale 20
 Active fixe corporale 21
 Active financiare necurente 26
5
IAS/IPSAS imobilizari
 IAS 38 Imobilizari necorporale
 IAS 16 Proprietati imobiliare si echipamente –sector
 IAS 40 Investitii imobiliare privat
 IAS 17 Leasing
 IAS 36 Deprecierea activelor generatoare de numerar
 IPSAS 17 Proprietati imobiliare si echipamente - sector

 IPSAS 16 Investitii imobiliare public
 IPSAS 13 Leasing
 IPSAS 26 Deprecierea activelor generatoare de numerar
 IPSAS 21 Deprecierea activelor negeneratoare de numerar
 sunt active fixe care nu produc beneficii comerciale.
Solicita recunoasterea pierderilor din depreciere, ca o
diminuare a valorii juste prin intermediul deprecierii.
 RO – o singura exceptie: valoarea reziduala nu este luata
in calcul la determinarea valorii amortizabile , fiind
considerata nesemnificativa
 RO – plafon valoric minim 2.500 lei 6
Exemplu
 Valoare reziduala- valoarea ramasa dupa amortizarea
integrala a activului fix
 Ex: se cumpara un utilaj cu 5.000 lei. Politica

contabila a IP este de a utiliza utilajul pentru 90% din
valoarea sa in 5 ani. (total 4.500 lei)
 Amortizarea este liniara, valoarea anuala a amortizarii
este de 900 lei
 Dupa expirarea duratei de utilizare, se vinde utilajul
cu 750 lei.
 Amortizarea cumulata este de 4.500 lei la sfarsitul
perioadei.
7
IPSAS 17
Proprietati imobiliare si echipamente
 Se aplica proprietatilor imobiliare si echipamentelor,

inclusiv:
 Echipamente militare
 Activele de infrastructura
 Nu se aplica
 Paduri si resurselor naturale ce se regenereaza
 Drepturi de exploatare, extragere resurse
minerale, petrol, gaze naturale si alte resurse ce
nu sunt regenerabile
8
Bunuri de patrimoniu
 IPSAS 17 nu solicita ca o institutie publica sa recunoasca
bunurile de patrimoniu conform definitiei imobilizarilor
corporale
 Daca le recunoaste conform IPSAS 17 aplica regulile de
prezentare din IPSAS 17 si poate dar nu e obligatoriu sa
aplice regulile de evaluare din IPSAS 17
 Unele active sunt considerate de patrimoniu datorita

semnificatiei lor culturale, istorice sau de mediu
 Exemple: cladiri istorice, monumente, situri arheologice,

arii in conservare, lucrari de arta
9
Bunuri de patrimoniu
Caracteristici:
 valoarea lor culturala, educationala sau istorica nu poate fi

stabilita luand in considerare valoarea de piata, deoarece IP
are intentia detinerii acestor bunuri pe termen lung, nu are
intentia sa le vanda sau valorifica in vreun fel
 exista reglementari legale care interzic vanzarea lor sau

restrictii severe in acest sens
 sunt unice, nu au cum sa fie inlocuite si datorita acestui

aspect valoarea lor creste in timp chiar daca se deterioreaza
din punct de vedere fizic
 este foarte dificil sa stabilim valoarea lor utila de viata, care

in anumite cazuri poate fi de sute de ani
10
Bunuri de patrimoiu
 IP (de ex.muzeele) pot detine foarte multe astfel de bunuri de
patrimoniu care au fost colectate de-a lungul timpului pe
diferite cai, incluzand achizitii, donatii, sechestrari, cadouri,
schimburi. Aceste active sunt foarte rar detinute pentru
capacitatea lor de a genera venituri, si chiar daca ar fi posibil
de obicei exista o serie de obstacol legale sau sociale in calea
utilizarii lor pentru astfel de scopuri.
 Anumite bunuri de patrimoniu pe langa valoarea lor de

patrimoniu au si un potential ce poate fi exploatat. De
exemplu o cladire istorica poate fi utilizata ca sediu , birouri
administrative. In acest caz, cladirea va fi recunoscuta si
evaluata identic cu celelalte cladiri si impbilizari corporale.
 Pentru alte categorii de bunuri de patrimoniu, potentialul lor
ce poate di exploatat este limitat la caracteristicile lor de
patrimoniu. De exemplu monumentele si ruinele unei cetati...
 Deci existenta unui potential ce poate fi exploatat v-a afecta

11
modalitatea in care bunul respectiv este evaluat.
Active de infrastructura
 Fac parte dintr-un sistem sau intr-o retea
 Sunt specializate ca natura si nu au utilizari
alternative
 Sunt imobile
 Pot face obiectul unor constrangeri la cedare
 Respecta definitia imobilizarilor corporale

 Exemple:
 retele de drumuri,
 sisteme de canalizare,
 sisteme de furnizare a apei, energiei electrice,
 retele de comunicatii
12
3.Domeniul public-domeniul privat
Constituţia României
(titlul IV, art. 136)
Proprietatea publică Proprietatea privată
Stat UAT Stat UAT

PF/ PJ
garantate şi ocrotite prin lege

Domeniul public-domeniul privat
 Domeniul public cuprinde bunurile:
 prevăzute la art.35 alin. (4) din Constituţie,
 prevăzute în anexă la Legea nr.213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia
 orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz
sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de UAT prin
modurile prevăzute de lege.
 Asupra bunurilor din domeniul public statul sau UAT exercită

posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra acestora , în limitele şi în
condiţiile legii
 Domeniul privat al statului sau al UAT este alcătuit din

bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din
domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unităţile
administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.
14
Domeniul public
 al statului este alcătuit din bunurile de uz sau de interes
public naţional , declarate ca atare prin lege.
 al judeţelor este alcătuit din bunurile de uz sau de interes

public judeţean, declarate ca atare prin HCJ, dacă nu sunt
declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public
naţional.
 al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit

din bunurile prevăzute în anexă la Legea nr.213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din alte
bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare
prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin
lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori
judeţean. 15
Domeniul public al statului, judetelor şi al UAT
• bogăţiile de orice natură ale subsolului, zăcăminte;
• spaţiul aerian;
• drumurile nationale, autostrăzi, drumuri europene
Domeniul public • parcurile naţionale;
al statului/național
• terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea
Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul,
ministerele şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale şi instituţiile publice
subordonate acestora, prefecturile.
•drumurile judeţene;
Domeniul public •terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară
al judeţelor activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al
acestuia, biblioteci, muzee, spitale judeţene
• drumurile comunale şi străzile;

Domeniul public • pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele
local (comune, • parcurile publice,
oraşe, municipii)
• reţelele de alimentare cu apă, canalizare,
termoficare, staţiile tratare şi epurare ape uzate
Caracteristici ale bunurilor proprietate publică
bunurile din domeniul public sunt inalienabile,

insesizabile şi imprescriptibile
pot fi date, după caz, în administrarea RA, autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale şi a altor instituţii
publice de interes naţional, judeţean sau local, prin HG,
HCJ, HCGMun. București sau prin HCL, după caz
închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a

unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin
HG, HCJ,HCGMun. București sau prin HCL
concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate

publică se face prin licitaţie publică,în condiţiile legii, iar
sumele încasate se fac, după caz, venit la bugetul de
stat sau la bugetele locale
Domeniul public al statului și al UAT
Dobândirea dreptului de proprietate publică

acte de donaţie sau legate
pe cale naturală acceptate de guvern, de
consiliul judeţean sau de
consiliul local, după caz,
achiziţii publice dacă bunul în cauză intră în
efectuate în condiţiile domeniul public
legii
expropriere prin trecerea unor bunuri din domeniul

pentru cauză privat al statului sau al UAT în domeniul
de utilitate public al acestora, pentru cauză de
publică utilitate publică (prin hotărâre a Guv, a
CJ, respectiv a CGMB sau a CL, dacă prin
Constituţia României sau prin lege nu se
dispune altfel)
Domeniul privat al statului și al UAT
Domeniul privat al statului și al UAT
● bunuricare se află în proprietatea statului şi care

nu fac parte din domeniul public al acestuia
● bunuricare se află în proprietatea unităților

administrativ-teritoriale şi care nu fac parte din
domeniul public al acestora
● asupra acestor bunuri, statul sau unitățile

administrativ-teritoriale, după caz, exercită drept
de proprietate privată, bunurile respective fiind
supuse regimului juridic de drept comun
Domeniul public al statului și al UAT
Trecerea bunurilor dintr-un domeniu în altul
(Legea nr. 287/2009 privind Noul cod civil, cu modificările și
completările ulterioare)
Domeniul privat al statului Domeniul public al statului
Domeniul privat al UAT Domeniul public al UAT
Din patrimoniul unei S.C. La Domeniul public al

care statul/o UAT este acționar statului/UAT
Domeniul public al stat/UAT Domeniul public al UAT/stat
Domeniul public al UAT/stat Domeniul privat al UAT/stat

Trecerea bunurilor dintr-un domeniu in altul
 d.privat IP în d.public IP- prin HG, HCJ, HCGMB, HCL

 d.privat SC in d.public al IP acţionar al SC - cu plată şi acord AGA
SC. În lipsa acordului AGA -procedura exproprierii pentru cauză
de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire.
 d.public Stat în d. public UAT- la cererea CJ, CGMB, CL, prin HG.
 d. public UAT în d. public Stat - la cererea Guv, prin HCJ, HCL.
 d.public în d.privat - prin HG, HCJ, HCGMB, HCL, dacă prin
Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.
 Evidenţa contabilă a bunurilor din d. public al statului şi al UAT

se ţine distinct, potrivit prevederilor HG.nr. 1031/1999 pentru
aprobarea NM privind înregistrarea în contabilitate a bunurilor
care alcătuiesc domeniul public al statului.
21
Reflectare in contabilitate
 Bunuri d.privat amortizabile (idem CF)

 cladiri, auto, calculatoare…
 Bunuri d.privat neamortizabile (teren)

 Bunuri d.public – toate sunt
neamortizabile
 Conturi de FONDURI
22
Fonduri
 Fondurile unei instituţii publice includ:
 fondul bunurilor care alcătuiesc d. public stat, UAT
 fondul bunurilor care alcătuiesc d. privat stat, UAT
 fondul activelor fixe necorporale.
 Conturile de fonduri se utilizează pentru reflectarea în

contabilitate a existenţei şi mişcării fondurilor:
 activelor fixe corporale şi necorporale care nu sunt
supuse amortizării
23
Grupa 10 Capital, rezerve, fonduri
 100 Fondul activelor fixe necorporale
 101 Fondul bunurilor din domeniul public al statului
 102 Fondul bunurilor din domeniul privat al statului
 103 Fondul bunurilor din domeniul public al UAT
 104 Fondul bunurilor din domeniul privat al UAT
 pasiv
 C intrarea in IP a bunului imobilizare = fond
 D iesirea din IP a bunului fond = imobilizare
24
Exemplificare cont de fonduri
101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”
Debit 101 Credit
bunurile ieşite din bunurile intrate în

Pasiv domeniul public domeniul public
al statului, al statului,
Evidenţa bunurilor SFC bunurile care

care alcătuiesc alcătuiesc,
domeniul public la un moment dat,
al statului şi care nu se domeniul public al
supun amortizării statului
4. Evaluarea AF
Initiala
 CA - procurate cu titlu oneros;
 CP - construite sau produse de institutie;
 VJ - alte cai (donatii, sponsorizari). determinata pe baza:
 raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea OC, sau
 evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati.
Un element necorporal raportat drept cheltuiala nu poate fi recunoscut
ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
Cheltuieli ulterioare
 de reparatii- se trec pe cheltuieli atunci când sunt efectuate. Au ca
scop restabilirea starii tehnice initiale prin inlocuirea componentelor
uzate.
 de modernizare- majoreaza costul activului atunci cand au ca efect
imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti
initial.
La data bilantului - se prezinta in bilant la cost (CA,CP), mai 26 putin
amortizarea si provizioanele cumulate din depreciere.
5. REEVALUAREA AF
SUNT SUPUSE REEVALUARII
a) AFC aflate în patrimoniu:
 terenuri si amenajari la terenuri, constructii, instalatii
tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii,
 mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a
valorilor umane si materiale si alte AFC;
b) AFC date în concesiune, cu chirie, în folosinta gratuita PJ fara
scop patrimonial, si cele date în administrarea RA
c) capacitatile puse în functiune partial, de natura AFC pentru care
înca nu s-au întocmit formele de înregistrare ca AFC;
d) AFC la care s-au efectuat lucrari de investitii (modernizari,
reparatii capitale, reabilitari, consolidari etc.) care au majorat
valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, indiferent de
sursa de finantare a investitiilor.
e) AFC achizitionate de IP în cadrul contractelor de leasing fin.
f) AFC aflate la reprezentantele diplomatice, comerciale, militare din
strainatate, în zonele de conflict.
AFC la care s-au efectuat lucrari de investitii
Reevaluarea se efectueaza separat pentru:

 val.de înregistrare de la data intrarii în patrimoniu sau data
ultimei reevaluari si separat pentru
 Val.investitiei, prin aplicarea indicilor de pret corespunzatori
perioadelor când acestea au intrat în patrimoniu sau au fost
reevaluate si când au fost efectuate investitiile.
Va. actualizata a AFC modernizate este suma
 valorilor actualizate ale valorii de înregistrare în contabilitate
cu valoarea actualizata a investitiilor;
Descarcare din gestiune AFC reevaluate
 cand AFC sunt amortizate integral, scoase din functiune,

transferate cu titlu gratuit, vândute
 RR din ct. 105 RR urmeaza sa fie trecute in ct. 117.15
"Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din
reevaluare" etc.
 105 = 117.15.
Reevaluare
Bunuri-patrimoniul cultural national
 active fixe - bunuri individuale, colectii speciale, depozit legal

 vor fi reevaluate de către evaluatori autorizaţi în condiţiile
legii, la o data stabilita prin legislatie , inca NU
 Cuprind
 a) bunuri cu valoare excepţională, istorică, arheologică,
artistică, documentară, etnografică, ştiinţifică şi tehnică,
literară, bibliofilă, cinematografică, numismatică, filatelică,
heraldică, cartografică şi epigrafică;
 b) bunuri culturale care fac parte din colecţiile publice care
figurează în inventarele muzeelor, arhivelor şi fondurilor
bibliotecilor;
 c) bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor
religioase şi ale instituţiilor ecleziastice.
Reevaluare
Bunurile din fd. muzeelor bibliotecilor,
arhivelor
 Cu statut de bunuri culturale comune

 – nu sunt active fixe
 - nu se reevaluează
 Sunt obiectelor de inventar in folosinta

 Contab. analitica a cartilor (ob.inv)
-metoda global valorica
Reevaluarea AFC din d. public al statului
sau al UAT, date în admin. RA
Se reevalueaza AFC din d. public al statului sau al UAT, date în
admin.RA, care, potrivit art. 2 alin. (2) lit. c) din anexa la HG
1.553/2003 privind reevaluarea IC si stabilirea valorii de intrare
a mijloacelor fixe, cu modificarile ulterioare, nu au fost
reevaluate.
Reevaluarea se efectueaza de :
 o comisie numita de conducatorul IP care are în coordonare sau
sub autoritate RA sau
 de evaluatori autorizati conform reglementarilor legale în vigoare,
Rezultatele reevaluarii se înregistreaza în contabilitate .
Din 01.01.2009, reevaluarea acestor AFC se realizeaza cf. ac NM.
Daca sunt inregistrate in cont in afara bilantului, se inventariaza si

se înregistreaza în contabilitatea IP care le au în coordonare sau
sub autoritatea lor, dupa caz, pe baza protocolului de
predare/primire, astfel: 2xx = 101 sau 103, dupa caz.
105 Rezerve din reevaluare
 01 RR terenurilor şi amenajărilor la terenuri
 02 RR construcţiilor
 03 RR instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor
 04 RR mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe
corporale
 05 RR altor active ale statului
33
Contabilitatea rezervelor din reevaluare
 Activele fixe deţinute de IP pot fi reevaluate în baza unor

reglementări legale în vederea reflectării lor în contabilitate
la valoarea justă.
 Valoarea justă a elementelor de imobilizări corporale este în

general valoarea lor de piaţă care se determină pe baza
unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi
 Pasiv
 C diferente pozitive din reevaluare
 imobilizare = rez.reevaluare
 D diferente negative din reevaluare
 rez.reevaluare = imobilizare
34
 Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea
contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a
rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca
nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa
compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior
la acel activ.
 Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii

contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu
intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din
reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel
activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei
din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul
dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii , iar
eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca
o cheltuiala
35
6.AMORTIZAREA AF
ACTIVELE FIXE SUPUSE AMORTIZARII
 activele fixe corporale şi necorporale aflate în patrimoniul IP

 investiţiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
 capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au
întocmit formele de înregistrare ca active fixe corporale.
Acestea se cuprind în grupele în care urmează a se
înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor
efective ocazionate de realizarea lor;
 investiţiile efectuate la activele fixe corporale în scopul
îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la
majorarea valorii acestora;
 amenajările la terenuri.
NU SE SUPUN AMORTIZARII
 bunurile care aparţin domeniului public al statului şi al APL

potrivit legii, inclusiv investiţiile efectuate la acestea;
 activele fixe corporale aflate în conservare, precum şi
rezervele de mobilizare care sunt evidenţiate în contabilitate
ca active fixe corpo.;
 lacurile, bălţile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei
investiţii;
 terenurile;
 bunurile din patrimoniul cultural naţional;
 bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere;
 bunurile de natura armamentului şi tehnicii de luptă.
Amortizarea
 Valoarea amortizabila reprezinta valoarea contabila a

activului fix necorporal/corporal ce trebuie inregistrata in
mod sistematic pe parcursul duratei de viata utile.
 Institutiile publice - metoda amortizarii liniare.
 Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de

amortizare (CA) la valoarea de intrare a activelor fixe
necorporale.
38
7. Active fixe – operatii
 Intrare prin achizitie, transfer de la alta IP
 Reevaluare AF dom public, SF dom privat
 Amortizare,
 Modernizari,
 Reparatii,
 Investitii realizate cu forte proprii
 Iesiri : vanzare, casare, transfer
Legislaţie privind imobilizările
 Legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in

active corporale si necorporale
 HG nr.964/1998 pentru aprobarea clasificatiei si duratelor de
functionare a mijloacelor fixe
 OG nr.81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor
fixe aflate în patrimoniul institutiilor publice
 OMFP nr.1487/2003 NM privind revaluarea si amortizarea
 OUG 103/2007 de modificare a OG 81/2003
 OMFP 3471/2008 NM reevaluare si amortizare active fixe
corporale
Grupele de conturi - active fixe
 20 “Active fixe necorporale”

 21 “Active fixe corporale”
 23 “Active fixe în curs”
 26 “Active financiare”
 28 “Amortizări privind activele fixe”
 29 “Ajustari pentru deprecierea sau
pierderea de valoare a activelor fixe”
41
6.1.Activele fixe necorporale
 sunt active fara substanta fizica, care se utilizeaza pe o perioada
mai mare de un an.
 în funcţie de natura şi conţinutul lor:

 Cheltuieli de dezvoltare (cont 203);
 Brevete, certificate de înregistrare,mărci, alte titluri de
protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, licenţe
şi alte valori similare (cont 205);
 Înregistrări ale evenimentelor cultural
sportive(cont 206);
 Alte active necorporale (cont208);
 Active necorporale în curs (cont 233);
42
 Cheltuieli de dezvoltare- au ca scop aplicarea rezultatelor cercetarii
sau a altor cunostinte, în scopul realizarii de produse sau servicii noi
sau îmbunatatite substantial, înaintea stabilirii productiei de serie sau
utilizarii.
 Brevetele, certificatele de inregistrare, marcile, alte titluri de
protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, licentele si
alte valori similare achizitionate sau dobândite pe alte cai, se
înregistreaza în conturile de active fixe necorporale. (contul 205).
 Alte active fixe necorporale se înregistreaza programele
informatice create de institutii sau achizitionate de la terti, pentru
necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale.
(contul 208).
 Inregistrari ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv
reprezentatiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari
muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative
efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi (cont
206).neamortizabil
43
Grupa 20 ACTIVE FIXE NECORPORALE
 203 Cheltuieli de dezvoltare
 205 Brevete, certificate de inregistrare, marci, alte titluri de
protectie a drepturilor de proprietate intelectuala,
licente
 206 Inregistrari ale evenimentelor cultural-sportive
 208 Alte active fixe necorporale
2081 Programe informatice
2082 Alte active fixe necorporale
Conturi de activ
Se debiteaza la intrarea in patrimoniu a AFN
Se crediteaza la iesirea din patrimoniu a AFN
44
Amortizarea activelor fixe necorporale
 maxim 5 ani, cu aprobarea OC;

 cheltuielile de dezvoltare
 programele informatice, in funcţie de durata probabilă de utilizare
 pe durata prevazută pentru utilizarea lor de către IP care le

deţin;
 Brevetele, certificatele de înregistrare, mărcile, alte titluri de
protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, licenţele şi alte
valori similare –
 nu se amortizează
 inregistrările de reprezentaţii teatrale, programe de radio sau
televiziune, lucrări muzicale, artistice, literare, recreative,
evenimente sportive, efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte
suporturi
45
Grupa 28 Amortizari AF
280 Amortizari privind activele fixe necorporale
2801 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2802 Amortizarea brevetelor, certificatelor de inregistrare, marcilor,
altor titluri de protectie a drepturilor de prop. intelectuala, licentelor si
altor valori
2803 Amortizarea altor active fixe necorporale
281 Amortizari privind activele fixe corporale

2811 Amortizarea amenajarilor la terenuri
2812 Amortizarea constructiilor
2813 Amortizarea instalatiilor tehnice, mijl.transport, animalelor si
plantatiilor
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echip.protectie a
valorilor umane si materiale
Conturi de pasiv, rectificative ale valorii AF

46
Provizioane pentru deprecierea reversibila (relativa,
nedefinitiva) a activelor fixe necorporale trebuie constituit un
provizion pentru depreciere
290 Provizioane pentru deprecierea activelor fixe necorporale

2901 Prov.deprec. cheltuielilor de dezvoltare
2902 Prov.deprec. brevetelor, certificatelor inregistrare, marcilor, altor titluri protectie
2903 Prov.deprec. altor active fixe necorporale
291 Provizioane pentru deprecierea activelor fixe corporale
2911 Prov.deprec. amenajarilor la terenuri
2912 Prov.deprec. constructiilor
2913 Prov.deprec. instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii
2914 Prov.deprec. mobilierului, aparaturii birotice, echipamente protectie valori umane
293 Provizioane pentru deprecierea activelor fixe in curs
2931 Prov.deprec. activelor fixe necorporale in curs
2932 Prov.deprec.activelor fixe corporale in curs
296 Provizioane pentru deprecierea activelor fixe financiare
2961 Prov.deprec. actiunilor
2962 Prov.deprec.altor active fixe financiare
47
Intrarea in patrimoniu a AFN
amortizabile
 achizitionate de la terti 203,205,208= 404
 primite prin donatie, transfer cu titlu gratuit intre institutii,
redistribuiri intre unitati 203,205,208=%
alte venituri operationale 779
amortizarea 280
 realizate din productie proprie 203,205,208= 721
 receptionate la finalizarea investitiei 203,205,208=233, 721
 constatate plus la inventar 203,205,208= 779
 diferente din reevaluare 203,205,208= 105
 leasing financiar 208 = 167
neamortizabile
inregistrari reprezentatii teatrale, 206=100
 cheltuieli cu AFN neamortizabile 682=404
 cheltuieli cu AFN leasing financiar 682=167
 diferente din reevaluare 206=105 48
105=100
Iesirea din patrimoniu a AFN
amortizabile
 -Vanzarea 461=751
 - scaderea din evidenta: %=203,205,208
- cu valoarea neamortizata 658
- cu valoarea amortizata 280
neamortizabile
 inregistrari reprezentatii teatrale, 100=206
Amortizarea AFN
 cheltuieli cu amortizarea AFN 681=280
Provizioane pentru deprecierea AFN

 - constituire, majorarea provizioane 681=290
 - reducere, anularea provizioane 290=781
49
6.2.Active fixe corporale
 sunt active fixe care îndeplinesc cumulativ două condiţii:

 au valoare de intrare mai mare decât limita legala
 durata normală de utilizare mai mare de un an.
 cuprind:
 terenuri şi amenajări la terenuri;
 construcţii;
 instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi
plantaţii;
 mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale;
 active fixe corporale în curs.
 contabilitatea sintetica a AFC- pe categorii,
 contabilitatea analitica - pe fiecare obiect de evidenta- obiect
singular sau complex de obiecte cu toate dispozitivele si
accesoriile acestuia, destinat sa îndeplineasca în
mod independent, în totalitate, o functie distincta
50
Terenurile
 Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii:
 terenuri
 amenajări la terenuri (cont 211).
 Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu

 la valoarea stabilită în funcţie de :
 clasele de calitate,
 suprafaţă,
 amplasare sau alte criterii legale,
 la costul de achiziţie.
 contabilitatea analitica pe urmatoarele grupe:

 terenuri agricole,
 silvice,
 terenuri fara constructii,
 terenuri cu zacaminte,
 terenuri cu constructii si altele.
51
Amenajările la terenuri
 cuprind lucrări cum ar fi:
 racordarea la sistemul de alimentare cu energie
electrică,
 lucrările de acces,
 împrejmuirile ş.a.
 Terenurile nu sunt supuse amortizării, dar
 Amenajările la terenuri se amortizează
52
Contabilitatea celorlalte AFC
 construcţiile,
 instalaţiile tehnice,
 mijloacele de transport,
 animalele şi plantaţiile,
 mobilierul, aparatura birotică, sistemele de protecţie a valorilor
umane
 celelalte active corporale
 se evidenţiază pe grupe, subgrupe, clase şi subclase,

 potrivit Catalogului privind clasificarea şi duratele
normale de funcţionare a mijloacelor fixe
 (H.G. nr. 2139/2004, M.O. 46/13.01.2005)
53
Alte active ale statului
 Zăcămintele - rezerve descoperite de minerale, atât de

suprafaţă cât şi subterane, exploatabile economic cu tehnologia
actuală
 Resursele biologice necultivate - animalele şi vegetalele de

producţie unică sau permanentă asupra carora se exercită dreptul
de proprietate, dar a căror creştere naturală sau regenerare nu
este plasată sub controlul direct şi responsabilitatea unităţilor
instituţionale Se includ doar resursele care sunt deja exploatabile
cu scop economic, sau sunt susceptibile de a fi într-un viitor
apropiat.
 Rezervele de apa sunt întinderi de apă şi alte rezerve subterane

în măsura în care prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt
date o valoare de piaţă.
54
Amortizarea activelor fixe corporale
 valoarea contabila a AFC ce trebuie înregistrată pe cheltuieli în

mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utile.
 Institutiile publice - metoda amortizării liniare.
 Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de

amortizare (CA) la valoarea de intrare a AFC
 AFC aflate în patrimoniul instituţiilor publice se amortizeză în

cadrul unei plaje de ani cuprinsă între o valoare minimă şi una
maximă, existând posibilitatea alegerii numărului de ani de
amortizare cuprins între aceste limite.
55
Amortizarea AFC
Investitiile efectuate la AFC: modernizari, reparatii capitale,
reabilitari, consolidari etc., si care majoreaza valoarea de intrare
a acestora se amortizeaza:
fie pe durata normala de functionare ramasa,
fie prin majorarea duratei normale de functionare cu 20%.
Daca investitiile s-au efectuat dupa expirarea acestei durate, se

stabileste o noua durata normala de functionare de catre o
comisie tehnica, cu aprobarea ordonatorului de credite, dar nu
mai mult de 20% din durata normala de functionare initiala.
Amortizarea AFC
Plantatiile tinere, precum si plantatiile de protectie, care sunt
încadrate în grupa 2 "Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii", sunt scutite de calculul amortizarii, astfel:
a) pâna la trecerea pe rod, pentru plantatiile tinere ;
b) în primii 5 ani, pentru plantatiile de protectie.
DNF a plantatiilor tinere si a plantatiilor de protectie cuprind si
duratele de scutire si, în acest caz, cota de amortizare se
determina în functie de DNF, redusa cu perioada de scutire, în ani,
pentru care nu se calculeaza amortizare.
Bunurile de natura armamentului si tehnicii de lupta, precum si
cele aflate în conservare si în rezerve de mobilizare care nu se
amortizeaza, potrivit legii, vor fi definite prin norme proprii de
catre institutiile publice care le au în patrimoniu.
57
Amortizarea AFC
 Activele fixe cumparate, cu DNU expirata, sau fara date de
identificare a DNU consumate, valoarea de intrare este data de
cheltuielile de achizitie. Durata normala in care se recupereaza
valoarea de intrare, se stabileste de catre o comisie tehnica, cu
aprobarea ordonatorului de credite. In mod similar se procedeaza
si in cazul activelor fixe corporale cu durata normala de utilizare
expirata, la care se fac cheltuieli de investitii.
 Amortizarea investiţiilor la activele fixe corporale închiriate se

recuperează de către instituţiile publice care au efectuat
investiţiile, pe perioada contractului sau pe durata normală de
utilizare rămasă.
Amortizarea AFC
Amortizarea investitiilor efectuate la AFC închiriate de IP se
înregistreaza de IP sau operatorii economici care au efectuat
investitiile, pe perioada contractului sau pe durata normala de
functionare ramasa, dupa caz.
La încetarea contractului, valoarea investitiilor nediminuata cu
amortizarea calculata se cedeaza IP care le are în patrimoniu
sau operatorului economic, dupa caz, pentru a majora
corespunzator valoarea de intrare a AFC.
În PV de predare-preluare a investitiei se mentioneaza valoarea
amortizarii investitiei, pentru ca IP care le are în patrimoniu sau
operatorul economic sa poata înregistra amortizarea
corespunzatoare noii valori de intrare.
59
Cedare (transmitere) si casare AFC
Transmitere fara plata - orice fel de bunuri daca nu mai sunt
necesare IP care le are în administrare, dar care pot fi folosite în
continuare de alta IP
 IP care disponibilizeaza bunuri va informa în scris alte IP pe care
le considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.
 proces-verbal de predare-preluare, aprobat de OPC ai celor doua
IP.
Valorificare bunuri, fara organizare de licitatii, prin schimbarea

acestora cu alte bunuri noi de acelasi fel, având cel putin aceiasi
parametri.
 daca la schimbarea bunurilor se solicita diferente de pret, plata
se aproba în prealabil de catre OPC, cu avizul MFP.
Scoaterea din functiune a AFC, AFN face cu aprobarea OC.

 La IP la care conducatorii indeplinesc atributiile OTC scoaterea
din functiune a AFC, AFN se va face cu aprobarea OC superior
60
Leasing
AFC obtinute prin leasing financiar -sunt tratate ca investitii.
 rata de leasing cuprinde cota-parte din valoarea de intrare
a bunului si dobanda de leasing. Astfel, plata avansului, a
ratelor de leasing (partea ce reprezinta cota-parte din
valoarea de intrare a bunului), a valorii reziduale si a altor
cheltuieli accesorii necesare punerii in functiune a bunului
reprezinta cheltuieli de investitii si se suporta de la titlul
"Cheltuieli de capital".
 dobanda de leasing, se suporta de la titlul "Dobanzi”.
Rata de leasing operational se suporta de la titlul “Bunuri si
servicii”.
Donatii si sponsorizari
 AFC AFN primite ca donatii, sponsorizari, cu titlu gratuit – V
Justa.
61
Reevaluarea
 se efectueaza pe baza normelor metodologice elaborate
de MFP.
 Se efectueaza incepand cu 2008 la 3 ani obligatoriu
 Se poate efectua intern pe baza indicilor de inflatie (se
inreg in contab cu m.bruta) sau de catre evaluatori
autorizati.( se inreg in contab m.neta)
62
Grupa 21 ACTIVE FIXE CORPORALE
211 Terenuri si amenajari la terenuri

211.01 Terenuri
211.02 Amenajari la terenuri
212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
213.01 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
213.02 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare
213.03 Mijloace de transport
213.04 Animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica, echip. protectie valori umane,
materiale si alte active fixe corporale
215 Alte active ale statului (neamortizabile)
215.01 Rezerve minerale
215.02 Rezerve biologice necultivate
215.03 Rezerve de apa
63
Intrarea in patrimoniu AFC domeniul privat
amortizabile
-achizitionate de la terti 212,213,214 =404
-primite donatie, transfer gratuit, redistribuiri 212,213,214 =%
779,281
-realizate din productie proprie (pe cont propriu) 212,213,214 =722
-constatate plus la inventar 212,213, 214 =779
-achizitionate in regim de leasing financiar 212,213,214 =167
-diferente din reevaluare 211,212,213, 214=105
neamortizabile
- achizitie de la terti, primite donatie, transfer gratuit, redistribuiri, realizate
din productie proprie, constatate plus la inventar, achizitionate in regim
de leasing financiar 211 =102,104
- cheltuieli cu AFC neamortizabile 682=404
- cheltuieli cu AFC neamortizabile LF 682=167
64
Intrari AF in domeniul public
STAT UAT
1) pe cale naturală (alte active ale statului)
215 = 101
2) Achiziţie de la terţi 211, 212, 213 = 103

2) Achiziţie de la terţi 211, 212, 213 = 101 6821 = 404
6821= 404
3) Cu titlu gratuit 211, 212, 213 = 101 3) Cu titlu gratuit 211, 212, 213 = 103
4) Realizate cu forţe proprii 231 =722

4) Realizate cu forţe proprii 231 =722
2112, 212, 213 = 103
2112, 212, 213 = 101
6821 = 231
6821 = 231
5) Constatate plus la inventariere

5) Constatate plus la inventor
211,212,213=101
211,212,213 = 101
Iesirea din patrimoniu a AFC domeniul privat
amortizabile
 -vanzare 461=751
 -scaderea din evidenta % = 212,213,214
- cu valoarea neamortizata 658
- cu valoarea amortizata 281
neamortizabile
 - scaderea din evidenta 102,104=211
Amortizarea
 - cheltuieli cu amortizarea AFC 681=281
Provizioanelor pentru deprecierea activelor fixe corporale

 - constituire, majorarea prov. 681=291
 - reducere, anularea prov. 291=781
66
Iesiri AF in domeniul public
STAT UAT
6) Donaţie 6) Donaţie
101 = 211, 212, 213 103 = 211, 212, 213
7) Constatate minus la inventariere 7) Constatate minus la inventariere

101 = 211, 212, 213 103 = 211, 212, 213
8) Distruse în urma calamităţilor

8) Distruse în urma calamităţilor naturale
naturale
103 = 2112, 212, 213
101 = 2112, 212, 213
Transferuri
9) AF intrate în domeniul public al 9) AF intrate în domeniul public al unei UAT
statului prin transfer de la o SC la care prin transfer din patrimoniul unei SC la care
statul este acţionar, contra plată o UAT este acţionar,, contra plată
211, 212, 213 = 101 211, 212, 213 = 103
6821 = 404 6821 = 404
10) AF ieşite din domeniul public al 10) AF ieşite din domeniul public al UAT, şi
statului şi intrate în domeniul privat al intrate în domeniul privat al UAT prin HCJ,
acestuia, prin HG HCL, HCG Mun. Bucureşti, după caz
101 = 211, 212, 213 103 = 211, 212, 213
211, 212, 213 = 102 211, 212, 213 = 104
11) AF Ieșite din domeniul public 11) active fixe ieşite din domeniul public al
al statului şi intrate în domeniul public unei UAT şi intrate în domeniul public al
al unei UAT, prin HG, la cererea CJ, Cl, statului prin HCJ, HCl, HCG Mun.
CG Mun. Bucureşti, după caz Bucureşti, după caz, la cererea guvernului
101 = 211, 212, 213 103 = 211, 212, 213
(211, 212, 213 = 103) (211, 212, 213 = 101)
Ex: transferuri
Prin hotărâre de guvern s-a aprobat trecerea unui teren în valoare de 300.000 lei
din proprietatea privată a unui judeţ în proprietatea publică a statului, în vederea
construirii unei grădiniţe în judeţul respectiv.
1. Scoaterea terenului din proprietatea privată a unităţii administrativ-
teritoriale.
104 „Fondul bunurilor care = 211 01 „Terenuri” 300.000
alcătuiesc domeniul privat al UAT”
2. Intrare prin transfer a terenului în proprietatea publică a statului.

211 01 „Terenuri” = 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc 300.000
domeniul public al statului”
69
Ex: transferuri
S-a aprobat, prin hotărâre de guvern, transferul unei construcţii în valoare de 150.000 lei
din d. public al statului în d. privat al statului. Acest transfer s-a realizat în vederea
demolării pentru construirea unei şcoli. Cheltuielile de demolare efectuate de o firmă
specializată sunt de 2.000 lei.
1. Transferul construcţiei din domeniul public în cel privat în vederea demolării.
101 „Fondul bunurilor care = 212 „Construcţii” 150.000
alcătuiesc d. public al statului
2. Transferul construcţiei în domeniul privat în vederea demolării.
212 „Construcţii” = 102 „Fondul bunurilor care 150.000
alcătuiesc domeniul privat al statului”
3. Demolarea construcţiei de o firmă specializată.
628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” = 401 „Furnizori” 2.000
4. Scoaterea din evidenţa contabilă a construcţiei după demolare.
102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc = 212 „Construcţii” 150.000
domeniul privat al statului” 70
Reevaluare AF neamortizabile din d p/p al
statului, UAT
 Dif.reev.la active fixe corporale şi în curs

% = 105 "Diferenţe din reevaluare"
2111 "Terenuri"
2112 "Amenajari la terenuri"
212 "Constructii"
213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si
plantatii"
214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de
protectie a valorilor umane si materiale si alte active fixe
corporale"
215 "Alte active ale statului"
statului, UAT
transferul diferentelor din reevaluare asupra fondurilor bunurilor
apartinând domeniului p/p al statului sau UAT, concomitent cu
înregistrarea cresterii de valoare:
105 "Rezerve din reevaluare" = %

101 "Fondul bunurilor care alcatuiesc
domeniul public al statului"
domeniul privat al statului"
domeniul public al UAT"
domeniul privat al UAT"
statului, UAT
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile,

- ca o scadere a rezervei din reevaluare

2111 "Terenuri"
212 "Constructii"
213 "Instalatii tehnice, mijloace
de transport, animale si plantatii"
214 "Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie a
valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale"
215 "Alte active ale statului"
statului, UAT
transferul RR asupra fondurilor bunurilor apartinând domeniului

public/ privat al statului sau al UAT,
% = 105 "Rezerve din reevaluare"
101 "Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului"
102 "Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului"
103 "Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al UAT"
104 "Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al UAT"
În cazul activelor fixe amortizabile:
a) Daca rezultatul reevaluarii este o crestere a valorii contabile nete,
a.1) în situatia în care nu a existat o descrestere de valoare la

reevaluarea anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui
activ:
105 "Rezerve din reevaluare" = 281 "Amortizari privind activele fixe

corporale"

212 "Constructii"
213 "Instalatii tehnice,mijloace de transport, animale si plantatii"
214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active fixe corporale"
a.2) în situatia în care a existat o descrestere de valoare la

reevaluarea anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta
acelui activ:
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea
recunoscuta la reevaluarea anterioara la acel activ:
% = 7813 "Venituri din ajustari privind

deprecierea activelor fixe"
212 "Constructii"
213 "Instalatii tehnice,mijloace de transport, animale si plantatii"
214 "Mobilier, aparatura birotica echipamente de protectie a
valorilor umane si materiale si alte active fixe corporale"
diferenta ramasa dupa acoperirea descresterii de valoare

recunoscuta la
reevaluarea anterioara la acel activ se înregistreaza pe seama
RR:

212 "Constructii"
213 "Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii"
214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a
valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale"
b) Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile

nete,
- transferul RR aferente DNF consumate la momentul reevaluarii
asupra contului de amortizare:
281 "Amortizari privind activele fixe corporale" = 105 "Rezerve din
reevaluare"
- ca o scadere a rezervei din reevaluare, în limita rezervelor
existente:
212 "Constructii"
213 "Instalatii tehnice, mijloace de
transport, animale si plantatii"
214 "Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie
a valorilor umane si materiale
si alte active fixe corporale"
EXEMPLU reevaluare activ fix amortizabil
Datele de identificare a activului fix corporal:

- cladire administrativa din domeniul privat al statului - cod
1.6.4
- data intrarii în patrimoniu - noiembrie 2000
- valoarea de înregistrare în contabilitate - 200.000 lei
- prima reevaluare a fost efectuata la 31 decembrie 2003
- a doua reevaluare estimata în 2008
- a treia reevaluare estimata în 2010
- a patra reevaluare estimata în 2012
- a cincea reevaluare estimata în 2013
01.01.2004
1. Valoare de inreg in contab 200.000
2. DNU din catalog luni 600 luni
3. DNU consumata pana la 31.12.2003 36 luni
4. DNU ramasa (2-3) 564 luni
5. Grad de utilizare ( 3/2) 6%
6. Valoarea DNU consumate (1 x 5) 12.000
7. Valoarea DNU ramasa (1-6) 188.000
8. Coeficient de actualizare 1,6
9. Val. de inreg.actualizata in contab (1x8) 320.000
10. Diferenta reevaluare (9-1) 120.000
11.Ajustari ale valorii actualizate propuse de comisie
12. Diferente de inreg in conta (10+11) 120.000
13.Diferente de inreg in conta. la 31.12.2003 pt DNU consumate
(12x5) 7.200
14. Diferente de inreg in conta. la 31.12.2003 pt DNU ramase
(12-13) 112.800
15. Valoare de amortizat 300.800
Cresterea valorii cladirii 212 = 105 120.000

Cresterea valorii amortizarii 105 = 281 7.200
Amortizare 2004 – 2008 681 = 281 32.000
31.12.2008
5. Grad de utilizare ( 3/2) 16%
(12x5) 23.378
(12-13) 122.734
Cresterea valorii cladirii 212 = 105 146.112

Cresterea valorii amortizarii 105 = 281 23.378
Amortizare 2009 – 2010 681 = 281 18.644
31.12.2010
5. Grad de utilizare ( 3/2) 20 %
10. Diferenta reevaluare (9-1) -81.570
12. Diferente de inreg in conta (10+11) -81.570
(12x5) -16.314
(12-13) -65.256
Scaderea valorii cladirii 105 = 212 81.570

Scaderea valorii amortizarii 281 = 105 16.314
Amortizare 2011 – 2012 681 = 281 15.382
31.12.2012
10. Diferenta reevaluare (9-1) -226.880
12. Diferente de inreg in conta (10+11) -226.880
(12x5) -54.451
(12-13) -172.429
Scaderea valorii cladirii 105 = 212 224.729

6813 = 212 2.151
Scaderea valorii amortizarii 281 = 105 54.451
Amortizare 2013 681 = 281 3.153
31.12.2013
8. Coeficient de actualizare 1.120
(12x5) 4.919
(12-13) 14.000
Cresterea valorii cladirii 212= 7813 2.151

212= 105 16.768
Cresterea valorii amortizarii 105= 281 4.919
Metoda neta
Dec 2008 Anulare amortizare 2001-2003 281=212 19.200

Anulare amortizare 2004-2008 281=212 32.000
Diferenta din reval 212= 105 122.734
Amortizarea 2008-2010 681 = 281 18.644
Dec 2010 Anularea amortizarii 281=212 18.644
Scaderea rezervei 105=212 65.256
Amortizarea 2010-2012 681 = 281 15.382
Scaderea rezervei 105=212 170.278
Diferenta de reeval neacop 681 = 212 2.151
Amortizarea 2012-2013 681 = 281 3.153
cresterea de valoare 212 = 781 2.151
cresterea de valoare 212= 105 11.849
AF in curs
- active fixe necorporale/corporale neterminate pâna la sfârsitul
perioadei, evaluate la costul de achizitie, respectiv costul de
productie.
- avansuri acordate furnizorilor de AFC, AFN
Grupa 23 ACTIVE FIXE IN CURS

231 Active fixe corporale in curs
232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale
233 Active fixe necorporale in curs

234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale
86
Avansuri acordate furnizorilor
 - avansuri acordate 232= 770
 - decontarea avansurilor acordate 404=232
Active fixe corporale in curs

 - realizate din productie proprie (pe cont propriu) 231= 722
 - facturate de furnizori 231= 404
 - receptia finala a investitiei – AFC am 211,212,213, 214=231
 - receptia finala a investitiei – AFC neam 682= 231
 - cedate sau scoase din activ 658= 231
 - pierderi din calamitati 690=231
Provizioane
 - constituire,majorarea prov. 681=293
 - reducere, anularea prov. 293=781
87
6.3.Active fixe financiare
 în cadrul activelor fixe financiare se cuprind:
 titlurile de participare - drepturile sub formă de acţiuni
deţinute de instituţiile publice în capitalul unor unităţi
patrimoniale sau organisme internaţionale, a căror deţinere
pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de
dividende ( au dreptul de a detine TP APL, Ministerele)
 alte titluri imobilizate - obligaţiunile deţinute de instituţiile
publice, a căror detinere pe o perioadă îndelungată aduce
venituri sub formă de dobânzi.
 creanţe imobilizate formate din împrumuturi acordate pe
termen lung şi alte creanţe imobilizate .
88
Evaluarea
initiala - costul de achizitie sau valoarea determinata prin
contractul de achizitie al acestora. Cheltuielile accesorii
privind achizitionarea activelor fixe financiare se
înregistreaza direct în cheltuielile exercitiului.
La data bilantului - valoarea curenta- de piata- data de
costul de achizitie mai putin provizioanele cumulate din
depreciere.
Provizioane pentru depreciere

Pentru deprecierea reversibila (relativa, nedefinitiva) a AFF
trebuie constituit un provizion pentru depreciere.
89
Grupa 26 Active fixe financiare
260 Titluri de participare
260.01 Titluri de participare cotate
260.02 Titluri de participare necotate
260.03 Alte participatii
265 Alte titluri imobilizate

267 Creante imobilizate
269 Varsaminte de efectuat pentru active fixe financiare
Conturi de activ
Exceptie 269, cont de pasiv
90
267 01 Împrumuturi pe termen lung
acordate
 01 din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului (pentru

sumele ce urmează a fi încasate în cursul exerciţiului curent)
 02 din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului
(pentru sumele ce urmează a fi încasate în cursul exerciţiului curent)
 03 din venituri din privatizare (pentru sumele ce urmează a fi încasate în
cursul exerciţiului curent)
 04 din buget (pentru sumele ce urmează a fi încasate în cursul
exerciţiului curent)
 05 pentru sumele ce urmează a fi încasate în cursul exerciţiului curent)
– altele
 08 Alte creanţe imobilizate (pentru sumele ce urmează a fi încasate în
cursul exerciţiului curent)
91
267 02 Creanţe imobilizate (pentru sumele ce
urmează a fi încasate în cursul ex. viitoare)
 01 Împrumuturi pe termen lung acordate din Fondul special de

dezvoltare aflat la dispoziţia Guvernului (pentru sumele ce urmează a
fi încasate în cursul exerciţiilor viitoare)
 02 Împrumuturi pe termen lung acordate din disponibilităţile contului
curent general al trezoreriei statului (pentru sumele ce urmează a fi
încasate în cursul exerciţiilor viitoare)
 03 Împrumuturi pe termen lung acordate din venituri din privatizare
(pentru sumele ce urmează a fi încasate în cursul exerciţiilor viitoare)
 04 Împrumuturi pe termen lung acordate din buget (pentru sumele ce
urmează a fi încasate în cursul exerciţiilor viitoare)
 05 Împrumuturi acordate pe termen lung (pentru sumele ce urmează a
fi încasate în cursul exerciţiilor viitoare) – altele
 08 Alte creanţe imobilizate (pentru sumele ce urmează a fi încasate în
cursul exerciţiilor viitoare)
92
267 06 Dobânzi aferente împrumuturilor
acordate pe termen lung
 267 06 01 Dobânzi aferente împrumuturilor
acordate pe termen lung din Fondul de
dezvoltare la dispoziţia Guvernulu
93
Operatii cu TP
- titluri de participare detinute de statul Roman prin MFP 260=269
- titluri imobilizate detinute de statul Roman prin MFP 265=269
- plata subscripţiei activelor deţinute de stat de la BS 269=770
- alte titluri imobilizate (oblig pe t.m.l.) - conversie creanţe BS 265= 463
-diferente fav. valorea contabila<pretul de cesiune 520=%
260,265,751
- diferente nefav. valorea contabila>pretul de cesiune % =265,260
520,664
- conversia altor titluri imobilizate în acţiuni 260=265
-dividende aferente actiunilor, dobandite ca urmare a conversiei creantelor
bugetare 463=751
-incasarea dividendelor 550=463
581= 550
520=581
94
Operatii cu creante imobilizate
-acordarea de credite ipotecare din buget pentru construirea, cumpararea,
reabilitarea, consolidarea si extinderea de locuinte (prin ANL)
2675=% 551,770
- rambursarea ratelor de credit de catre clienti % 551,770=2675
- dobanzi de incasat aferente creditelor acordate 2676= 766
incasarea dobanzilor % 551,770 = 2676
garantii depuse si alte creante imobilizate la dispozitia tertilor 267=770

-restituirea garantiilor depuse si alte creante imobilizate 551, 770=267
95
Ex.
O SC are datorii la bugetul de stat în valoare de 50.000 lei şi s-a
dispus conversia creanţelor bugetare în acţiuni.În cursul ex.următor s-
a înregistrat o depreciere a titlurilor deţinute de 1.500 lei. În exerciţiul
N+2 se vând titlurile deţinute cu 48.000 lei.
1. Conversia creanţelor bugetare în acţiuni.
260 02TP necotate= 463 Creanţe ale BS 50.000
2. Depreciere titluri
686 03 Ch.fin.aj.pierd val. AF =296 01 „Aj.pierd.val. AF 1.500
3.Vanzare titluri
% = 260 02 TP necotate 50.000
461 „Debitori” 48.000
664 „Ch.din investiţiile financiare cedate” 2.000
4. Anulare ajustare pierdere valoare
296 01 „Aj.pierd.val. AF”=786 03 „Venituri din aj.pierd.val.AF 1.500
96
Suport curs
 Tiron, Nistor, Carstea ( 2013) Contabilitatea institutiilor
publice din Romania, pag.137-196
 OMFP 1917/2005
 OMFP 2021/2013
97
Capitaluri, Imprumuturi pe
termen lung, Provizioane
Contabilitatea institutiilor publice

Prof.univ.dr.Adriana Tiron Tudor
C.CAPITALURI
 Rezerve, fonduri
(ct.100+101+102+103+104+105+132+133+134+135+136)
 Rezultatul acumulat (reportat)
(ct.117- sold creditor)
 Rezultatul acumulat (reportat)
(ct.117- sold debitor)
 Rezultatul patrimonial (economic) al exercitiului (ct.121-
sold creditor)
 Rezultatul patrimonial (economic) al exercitiului (ct.121-
sold debitor)
 TOTAL CAPITALURI
Conţinutul economic
 Din punct de vedere al provenienţei
capitalurile îmbracă următoarele
forme:
 Capital propriu;
 Capital străin;
 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
Capital propriu
 fonduri, rezultatul patrimonial (economic),
rezultatul reportat din anii precedenţi,
rezervele din reevaluare.
 Grupa 10 “Capital, rezerve, fonduri”
 Grupa 11 “Rezultatul reportat”
 Grupa 12 “Rezultatul patrimonial”
 Grupa 13 “Fonduri cu destinaţie specială”
 Grupa 15 “Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli”
 Grupa 16 “Imprumuturi si datorii”
Grupa 10 Capital, rezerve, fonduri
 100 Fondul activelor fixe necorporale
 101 Fondul bunurilor din domeniul public al statului
 102 Fondul bunurilor din domeniul privat al statului
 103 Fondul bunurilor din domeniul public al UAT
 104 Fondul bunurilor din domeniul privat al UAT
 pasiv
 C intrarea in IP a bunului imobilizare = fond
 D iesirea din IP a bunului fond = imobilizare
 105 Rezerve din reevaluare

 106 Diferente de reevaluare si diferente de curs dobanzi sapard
Contabilitatea fondurilor
 Fondurile unei instituţii publice includ:
 fondul bunurilor care alcătuiesc d. public stat, UAT
 fondul bunurilor care alcătuiesc d. privat stat, UAT
 fondul activelor fixe necorporale.
 Conturile de fonduri se utilizează pentru reflectarea în

contabilitate a existenţei şi mişcării fondurilor:
 activelor fixe corporale şi necorporale care nu sunt
supuse amortizării
Domeniul public-domeniul privat
 Domeniul public cuprinde bunurile:
 prevăzute la art.35 alin. (4) din Constituţie,
 prevăzute în anexă la Legea nr.213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia
 orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de
uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de UAT
prin modurile prevăzute de lege.
 Asupra bunurilor din domeniul public statul sau UAT

exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra acestora , în
limitele şi în condiţiile legii
 Domeniul privat al statului sau al unităţilor

administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în
proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public.
Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-
teritoriale au drept de proprietate privată.
Domeniul public
 al statului este alcătuit din bunurile de uz sau de interes
public naţional , declarate ca atare prin lege.
 al judeţelor este alcătuit din bunurile de uz sau de

interes public judeţean, declarate ca atare prin HCJ, dacă
nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes
public naţional.
 al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este

alcătuit din bunurile prevăzute în anexă la Legea
nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic
al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public
local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local,
dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de
interes public naţional ori judeţean.
Reevaluarea
DEFINITIE
operaţiunea de actualizare a valorii contabile a activelor fixe
corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice;
SCOP
determinarea valorii juste a acestora la data bilantului tinand seama
de inflatie, utilitatea bunului, starea actuala si pretul pietei, atunci
cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea justa
OBLIGATIVITATE
toate IP, indiferent de sursa de finanţare a cheltuielilor şi de
subord.
persoanele juridice fără scop patrimonial pentru activele corporale
aferente activităţilor fără scop patrimonial, inclusiv activităţilor cu
destinaţie specială, potrivit legii şi activităţilor economice.
Valoare justa- valoare de piata
 Pentru bunurile care au valoare de piata,

valoarea justa este identica cu valoarea de
piata.
 Valoarea justa se determina pe baza unor

evaluari efectuate
 de evaluatori autorizati conform reglementarilor
legale în vigoare.
 de o comisie numita de conducatorul institutiei
publice.
 Activele fixe deţinute de IP pot fi reevaluate în baza unor
reglementări legale în vederea reflectării lor în contabilitate
la valoarea justă.
 Valoarea justă a elementelor de imobilizări corporale este în

general valoarea lor de piaţă care se determină pe baza
unor evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi
 Pasiv
 C diferente pozitive din reevaluare imobilizare =
rez.reevaluare
 D diferente negative din reevaluare rez.reevaluare =
imobilizare
 Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea
contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a
rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca
nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o
cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa
compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior
la acel activ.
 Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii

contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu
intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din
reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel
activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei
din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul
dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii , iar
eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca
o cheltuiala
Descarcare din gestiune AFC reevaluate
 cand AFC sunt amortizate integral, scoase din functiune,

transferate cu titlu gratuit, vândute
 RR din ct. 105 RR urmeaza sa fie trecute in ct. 117.15
"Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din
reevaluare" etc.
 105 = 117.15.
Contabilitatea rezultatului
reportat si a rezultatului curent
 Rezultatul reportat - surplusul sau deficitul net patrimonial
stabilit pe baza principiilor contabilităţii de angajament
provenit din exerciţiile anterioare.
 este utilizat pentru delimitarea rezultatului patrimonial
obţinut în exerciţiile anterioare de rezultatul patrimonial al
exerciţiului curent.
 117 Rezultatul reportat

 121 Rezultatul exrcitiului
Contabilitatea fondurilor cu
destinaţie specială
 reflectarea modului de constituire şi de utilizare a lor se
face în conturi distincte deschise pentru fiecare fond în
parte.
 a) Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de

stat;
 b) Fondul de rezervă pentru sănătate.
 132 Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat

 133 Fondul de rezerva constituit conform Legii95/2005
 139 Alte fonduri
Fondul de rezerva al BASS
 -se constituie anual dintr-o cota de pana la 3% din
veniturile BASS.
 -se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari
sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli
ale sistemului public, aprobate prin legea BASS.
 se reporteaza in anul urmator si se completeaza potrivit
legii.
 Eventualul deficit curent al BASS se acopera din
disponibilitatile BASS din anii precedenti si, in continuare,
din fondul de rezerva.
Fondul de rezerva pentru sanatate-

 se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1%
din sumele constituite la nivelul CNAS.
 Bugetul fondului se aproba ca anexa la legea BS.
 Utilizarea fondului se stabileste prin legi bugetare anuale.
 Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se
reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.
Împrumuturi şi datorii asimilate
 împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni,
 împrumuturile interne şi externe de stat sau garantate de
stat,
 împrumuturile contractate sau garantate de APL,
 alte împrumuturi şi datorii asimilate,
 dobânzile aferente.
Prevederi generale
 sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an,

conform acordului de imprumut.
 Legea datoriei publice nr.313/2004:
 termen scurt - durata de rambursare nu depaseste 1 an.
 termen mediu -durata de rambursare este mai mare de 1 an,
dar nu depaseste 5 ani.
 termen lung inseamna ca durata de rambursare depaseste 5
ani.
 Datoria publica este formata din

 datoria publica guvernamentala
 datoria publica locala.
Datoria publica guvernamentala
 cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe
ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile
contractate direct sau garantate de Guvern, prin MFP, in
numele Romaniei, de pe pietele financiare.
 DPG interna - totalitatea obligatiilor financiare ale statului,
provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate
de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in
Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din
disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei
Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.
 DPG externa - totalitatea obligatiilor financiare ale statului,
provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate
de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in
Romania.
Datoria publica locala-
 totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale
autoritatilor APL, la un moment dat, provenind din
imprumuturi contractate direct sau garantate de
acestea de pe pietele financiare.
 DPL interna - totalitatea obligatiilor financiare ale

autoritatilor APL din imprumuturi contractate direct
sau garantate de acestea, de la pf, pj. rezidente in
Romania.
 DPL externa - totalitatea obligatiilor financiare ale
autoritatilor APL din imprumuturi contractate direct
sau garantate de acestea de la pf. sau pj. nerezidente
in Romania.
Grupa 16”Împrumuturi şi datorii asimilate”
 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

 162 Imprumuturi interne si externe contractate de
APL
 163 Imprumuturi interne si externe garantate de APL
 164 Imprumuturi interne si externe contractate de
stat
 165 Imprumuturi interne si externe garantate de stat
 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
 168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor
asimilate
 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor
Obligatiuni municipale
I. Elementele
 Valoarea împrumutului (Valoare nominală sau Principal)
– este valoarea pe care emitentul obligaţiunii este de acord
să o restituie la scadenţă
 Rata dobânzii – este determinată la momentul ofertei
primare; poate fi fixă sau fluctuantă;
 Programul plăţilor dobânzii – pe durata existenţei
obligaţiunii dobânda este plătită de obicei la intervale de 3
luni, 6 luni sau 1 an;
 Termenul de scadenţă (maturitate) – intervalul de timp
până când este rambursat principalul. Obligaţiunile au
maturităţi mai mari de 1 an. Titlurile cu o maturitate de sub
un an sunt considerate instrumente ale pieţei monetare.
 Clauza de răscumpărare – Dacă există, ea permite
emitentului să răscumpere la un preţ determinat
obligaţiunile înainte de maturitate. Emitenţii de obligaţiuni
folosesc această clauză pentru a se proteja de plata unei
dobânzi mai mari decât ar fi avantajoasă.
1. Cadru legal:
 Legea 273/2006, privind finantele publice locale

 completata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului
nr.64/2007.
 Legea Pietei de Capital O.U.G. nr. 28/2002 privind
valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi
pieţele reglementate, aprobată prin Legea 525/2002
 Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind oferta publica
de valori mobiliare si alte instrumente financiare privind
emitentii si operatiunile cu valori mobiliare.
3. Avantajele obligaţiunilor municipale
Sunt mai profitabile decât obligaţiunile de stat,
depozitele bancare (rata profitabilităţii la cele cu plata
ratei dobânzii la trei luni a fost anul acesta 19%, iar ale
celor cu plata ratei dobânzii la şase luni a fost de 18%)
 Sunt instrumente financiare scutite de impozit (cu
privire la dobânda încasată),
 Obligaţiunile garantate au prioritate la plată faţă de orice
revendicări ale terţilor indiferent dacă aceste persoane
cunosc ori nu acordul de garantare
 comisionul de tranzacţionare perceput pe pieţele
reglementate este redus
 Pentru emitent costurile sunt mai mici decât costurile
angajării unui credit bancar.
 Activitatea municipiilor este supusă verificării Curţii de
Conturi daca:
- dacă autoritatea administraţiei publice locale nu îşi
rambursează toate obligaţiile de plată pe termen scurt
până la sfârşitul anului bugetar în care au fost angajate
împrumuturile
- dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar,
datoriile pe termen scurt ale autorităţii administraţiei
publice locale depăşesc 5% din totalul veniturilor
estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se
face împrumutul
4. Condiţii de emitere
 totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la

împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi
comisioanele aferente acestora, inclusiv ale
împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau
garantat în anul respectiv să nu depăşească limita de
20% din totalul veniturilor proprii ale unităţii
administrativ teritoriale emitente
 hotărârea autorităţii publice locale privind emisiunea de
obligaţiuni
 informarea prealabilă a Ministerului Finanţelor Publice
 prospectul de ofertă publică de obligaţiuni trebuie să
aibă conţinutul minim prevăzut de regulamentul nr.
5/2003
5. Elementele minime ale prospectului de emisiune conform
Regulamentului CNVM 5/2003
 Caracteristicile împrumutului obligatar

 Hotărârea Consiliului local care aprobă emisiunea de
obligaţiuni
 Scopul emisiunii
 Modalitatea de garantare a împrumutului obligatar
 Informaţii cu privire la emitent, inclusiv structura
administrativă a emitentului, frecvenţa alegerilor,
procesul decizional, date financiare
 Factori de risc care ar putea avea un impact negativ
asupra capacităţii emitentului de a efectua plata totală şi
la timp
 În cazul finanţării de proiecte sunt necesare informaţii
suplimentare privind obiectivul investiţiei, oportunitatea
ei, costul şi sursele finanţării
Principalele probleme
 garantarea obligaţiunilor – nu sunt garantate de stat,

ci se garantează exclusiv prin fonduri proprii şi venituri
proprii din bugetul local. Există şi anumite modalităţi
considerate garantări improprii, cum ar fi:
 Posibilitatea contractării unor împrumuturi din
contul curent general al trezoreriei statului, fără
dobândă, garantate cu veniturile a fi încasate în
anul bugetar respectiv;
 Obligativitatea constituirii de către unităţile
administrativ teritoriale a fondului de risc, în afara
bugetului local
 Interdicţia privind posibilitatea garantării împrumuturilor
dacă totalul datoriilor anuale depăşeşte limita de 20%
din totalul veniturilor proprii, cu excepţia cazurilor
aprobate prin legi speciale .
 În cazul refuzului de răscumpărare pot deveni aplicabile
dispoziţiile O.G. nr. 22/2002 privind executarea
obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin
titluri executorii.
 Sunt mai riscante decât obligaţiunile de stat
Studiu de caz – Obligatiuni
 Municipiul X emite 10.000 de obligatiuni la valoarea

nominala de 10 lei/obligatiune pe care le vinde la o
valoare de emisiune de 9 lei/obligatiune.
Valoarea de rambursare (pretul achitat de obligatar –
la rambursarea imprumutului catre persoanele care au
creditat municipiul cu ocazia emiterii obligatiunilor) este
egala cu valoarea nominala.
Durata imprumutului obligatar este de 5 ani, iar rata
dobanzii este de 8% anual.
Emisiunea este realizata printr-o firma autorizata, care a
incasat conform contractului un comision de 1000 lei.
 Rambursarea imprumutului se realizeaza la sfarsitul
celor 5 ani.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind
emisiunea de obligatiuni
Trebuie sa tinem cont de urmatoarele date:
 valoare nominala totala: 10.000 x 10 = 100.000 lei
 valoare de emisiune totala: 10.000 x 9 = 90.000 lei
 prima de rambursare a obligatiunilor: 100000 –
90000 = 10.000 lei
 Prima de rambursare a obligatiunilor este o cheltuiala
pentru municipiu care a emis imprumutul obligatar si
va fi amortizata prin metoda liniara pe toata durata
imprumutului obligatar.
Emisiunea imprumutului obligatar: % = 161 100.000
461 90.000
169 10.000
Incasarea valorii imprumutului obligatar:5121 = 461 100.000
Plata comision 622 = 5121 1.000
Inregistrarea amortizarii primelor de rambursare a oblig.
Amortizarea anuala = Valoarea primelor de rambursare
(10000 lei ) / (2000 lei) 6868 = 169 2000
Durata imprumutului obligatar (5 ani)

se repeta patru ani, pana la stingerea sumei de amortizat.
Dobanzii aferente an 1: Dobanda anuala = Valoarea
nominala (100000 lei) x Procentul dobanzii (8%) (8000
lei)
Inregistrarea dobanzii 666= 1681 8000
Plata dobanzii 1681 = 5121 8000
Decontarea cheltuielilor privind dobanda:
121 = 666 8000
se repeta patru ani, pana la sf. imprumutului
Rascumpararea obligatiunilor la scadenta:
505 = 5121 100000
Anularea obligatiunilor rascumparate:
161 = 505 100000
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
 Provizionul - un pasiv cu exigibilitate sau valoare
incertă.
 Categorii de provizioane - se pot constitui

pentru:
 litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile,
daunele şi alte datorii incerte;
 cheltuielile legate de activitatea de service în
perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia
acordată clienţilor;
 alte provizioane.
 Condiţii pentru constituirea provizioanelor:

 există o obligaţie curentă generată de un eveniment
anterior;
 este probabilă efectuarea unor plăţi pentru onorarea
obligaţiei respective;
 suma poate fi estimată.
 Contabilitatea provizioanelor se tine pe feluri, in functie de
natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite
Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii

activelor.
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea

mai buna estimare la data bilantului a costurilor necesare
stingerii obligatiei curente.
Provizioanele vor fi revizuite la data fiecarui bilant si ajustate

pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in
care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o
iesire de resurse, provizionul trebuie anulat.
Grupa 15 Provizioane
 151PROVIZIOANE
 15101 Provizioane sub 1 an
 15102 Provizioane peste 1 an
151 01 Provizioane sub 1 an
 151 01 01 Provizioane pentru litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi

alte datorii incerte sub 1 an
 151 01 02 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor sub 1 an
 151 01 03 Provizioane pentru litigii din drepturi salariale câştigate în instanţă
sub 1 an
 151 01 04 Provizioane pentru garanţii ce vor fi executate aferente
împrumuturilor garantate sub 1 an
 151 01 08 Alte provizioane sub 1 an
151 02 Provizioane peste 1 an
 151 02 01 Provizioane pentru litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi
alte datorii incerte peste 1 an
 151 02 02 Prov. pentru garanţii acordate clienţilor peste 1 an
 151 02 03 Provizioane pentru litigii din drepturi salariale câştigate în instanţă
peste 1 an
 151 02 04 Provizioane pentru garanţii ce vor fi executate aferente
împrumuturilor garantate peste 1 an
 151 02 08 Alte provizioane peste 1 an
Provizioane drepturi salariale
 sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca
obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în
favoarea personalului din sectorul bugetar,
 sumele reprezentând daune-interese moratorii sub forma
dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în
titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale
personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la
data de 31.12. 2016, a căror plată se efectuează eşalonat,
Ex:Provizion litigii
Un spital este actionat in judecata de un fost pacient care acuza
faptul ca in timpul spitalizarii a contactat o bacterie care a determinat
complicatii ale starii sale de sanatate. Pacientul solicita in instanta
daune in valoare de 20.000 euro. Ca urmare a anchetei desfasurate
la spital, s-a descoperit existenta bacteriei respective, dar pana la
data bilantului nu s-a stabilit daca pacientul a contactat bacteria in
timpul spitalizarii sau nu.
Juristul spitalului considera ca institutia are 50% sanse sa piarda
procesul si, ca atare, in luna decembrie N se constituie un provizion
pentru litigii in valoare de 5.000 euro. Evaluarea in lei a provizionului
se realizeaza la cursul valutar comunicat de BNR pentru data de 31
decembrie N, respectiv 4,23 lei/euro.
Ex:Provizion litigii
Ex:Spete provizioane
Un institut de cercetari finantat din venituri proprii este implicat intr-un litigiu cu
furnizorul de echipamente pentru laborator. Acesta pretinde ca IP nu si-a platit
datoriile conform prevederilor contractuale si a demarat la inceputul lunii
decembrie 200N-1 procedurile legale impotriva institutiei, solicitand penalitati in
valoare de 35.000 lei pentru intarzierea platii facturilor.
La sfarsitul exercitiului 200N-1, IP estimeaza ca probabilitatea de pierdere a

procesului este de 70%. Procesul continua si in exercitiul 200N, institutia
estimand o probabilitate de pierdere a procesului de 90%.
In urma expertizelor efectuate, instanta a constatat ca toate datoriile IP sunt

platite conform contractului incheiat intre cele doua entitati si a documentelor
justificative de plata, cu exceptia unei facturi, care a fost platita cu o intarziere
de 360 de zile.
In luna septembrie 200N+1, procesul s-a finalizat si instanta a decis ca

solicitarea entitatii furnizoare de echipamente este partial justificata, institutia
fiind obligata la plata penalitatilor in valoare de 30.000 lei in termen de 30 zile.
Inainte de a recunoaste provizionul in contabilitate, se
analizeaza daca sunt indeplinite cumulativ criteriile de
recunoastere:
a) institutia are o obligatie curenta generata de un eveniment

anterior: evenimentul care obliga este achizitia de echipamente
pentru laborator si nerespectarea prevederilor contractuale privind
plata datoriei catre furnizor;
b) este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora
obligatia respectiva: probabilitatea de plata a penalitatilor de
intarziere este mai mare decat probabilitatea de neplata;
c) poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.
Deoarece criteriile de recunoastere sunt indeplinite concomitent,

institutia va recunoaste in contabilitate un provizion pentru litigii.
200N-1 Constituirea provizionului pentru litigii: 6812=1511 24.500
Calcul Provizion pentru litigii = 35.000 lei x 70% = 24.500 lei
200N Majorarea provizionului pentru litigii, 6812=1511 7.000

ca urmare a majorarii probabilitatii de pierdere a procesului:
Provizion pentru litigii necesar = 35.000 lei x 90% = 31.500 lei
Provizion pentru litigii existent = 24.500 lei
Majorare provizion pentru litigii = 7.000 lei
200N+1 Obligatia de plata a penalitatilor: 629=401 30.000

Anulare provizion pentru litigii ramas fara obiect: 1511= 7812 31.500
Plata penalitate 401=560.1 30.000
Clasa
6 Cheltuieli si 7 Venituri
Prof.univ.dr. Adriana Tiron-Tudor

Cheltuielile instituţiilor publice
Definiţie- cheltuielile reflectă suma bunurilor şi
serviciilor consumate în timpul unui an, chiar
daca sunt sau nu platite în aceeasi perioada.
(Momentul recunoasterii cheltuielilor potrivit

principiilor contabile general acceptate prevazute
de Sistemul European de Conturi- ’95)
Momentul recunoasterii cheltuielilor
a) Momentul efectuării tranzacţiei legate de achiziţia

bunurilor, lucrărilor sau serviciilor presupune recunoaşterea
cheltuielilor atunci când acestea sunt achiziţionate, Acest
moment, este specific operaţiilor legate de achiziţia de
lucrări şi servicii de la terţi sau achiziţiei de bunuri de natura
stocurilor, pentru instituţiile care utilizează pentru
evidenţierea stocurilor metoda inventarului intermitent.
a) Momentul consumului efectiv presupune ca în
contabilitatea instituţiei să se înregistreze cheltuielile
atunci când acestea se fac efectiv. Acest moment este
specific utilizării în contabilitatea instituţiilor publice
pentru evidenţierea stocurilor a metodei inventarului
permanent, care presupune ca în momentul achiziţiei să
se creeze stocurile de materii prime, materiale
consumabile etc. după caz, iar în momentul în care
acestea se consumă, să se înregistreze şi cheltuiala
instituţiei legată de consumul de astfel de elemente.
Deoarece instituţiile publice au rolul de a furniza servicii
gratuite pentru colectivitate, servicii ce sunt evaluate la
preţul factorilor, atunci cheltuielile sale sunt
preponderent cheltuieli ale perioadei şi deci, se vor
înregistra în contabilitate în primele doua momente, cel
de-al treilea moment fiind specific agenţilor economici.
Momentul plăţii presupune ca cheltuiala să se
înregistreze în contabilitate concomitent cu efectuarea
plăţii. Acest moment este specific contabilităţii de
casă, însa uneori se poate utiliza şi în contabilitatea
de angajamente. Spre exemplu, primele şi alte plăţi
excepţionale acordate angajaţilor instituţiei se
înregistrează drept cheltuieli în momentul în care se
face efectiv plata; de asemenea, cheltuielile cu
dobânzile aferente unor credite se înregistrează în
contabilitate în momentul în care acestea apar în
extrasul de cont, adică atunci când banii sunt retraşi
efectiv din contul de disponibil al instituţiei.
Momentul recunoaşterii
 În cazul achiziţionării unor materiale sau
imobilizări necesare instituţiei, momentul
recunoaşterii cheltuielii este:
 Momentul în care materialele au fost date în
consum
 Momentul înregistrării amortizării imobilizărilor
corporale şi necorporale
 Cheltuiala pentru un serviciu trebuie sa fie
contabilizata în momentul în care prestatia ia
sfarsit.
 Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in
momentul cand are loc productia destinata
pentru acest scop
Recunoaşterea chelt. cu salariile,contribuţiile
 Salariile si indemnizatiile brute sunt
inregistrate in cursul perioadei, pe timpul
cat este efectuata munca.
 Primele si alte plati exceptionale sunt
inregistrate in momentul in care ele trebuie
platite.
 Cotizatiile sociale efective in sarcina
angajatorilor si in sarcina angajatilor sunt
inregistrate in momentul in care este
efectuata munca care da nastere obligatiei
de a le varsa.
Contabilitatea cheltuielilor IP
IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare"

defineşte cheltuielile ca fiind „descreşteri
ale beneficiilor economice sau ale
potenţialului de servicii în timpul perioadei
de raportare sub formă de ieşiri sau de
consum de active sau apariţii de datorii
care au ca rezultat descreşteri în activele
nete/capitaluri proprii, altele decât cele
legate de distribuirile către proprietari”.
Prezentarea cheltuielilor in SF
utilizând una din metodele de mai jos:
 metoda clasificării după natura cheltuielilor;
 metoda funcţională, care clasifică cheltuielile după

programul, scopul pentru care sunt făcute. In acest caz,
obligatoriu vor prezenta informaţii suplimentare
despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu
amortizările şi deprecierile, cu beneficiile angajaţilor şi
costurile de finanţare.
Grupare cheltuieli si venituri
după natura activităţii în cheltuieli şi venituri

 ordinare (operaţionale)
 financiare
 extraordinare.
 alte cheltuieli finanţate din buget.
Activităţile ordinare ( de exploatare)
în contextul situaţiilor financiare, se referă la acele activităţi pe

care entitatea le desfăşoară pentru a-şi atinge obiectivele
fundamentale.
 activităţi care sunt angajate de o entitate, ca parte a serviciilor
sau activităţilor sale comerciale.
 activităţi conexe în care entitatea se angajează în promovarea
incidentă sau care derivă din aceste activităţi.
In urma înregistrării veniturilor şi cheltuielilor din activităţi

ordinare rezultă surplusul/deficitul din activităţi ordinare, care
reprezintă valoarea reziduală ce rămâne după ce cheltuielile ce
derivă din activităţile ordinare au fost deduse din veniturile ce
derivă din activităţi ordinare.
Activităţile ordinare ( de exploatare)
Cheltuielile operaţionale cuprind:
 cheltuieli privind stocurile;
 cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
 cheltuieli cu alte lucrări şi servicii executate de terţi;
 cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
 cheltuieli cu personalul;
 alte cheltuieli operaţionale;
Cheltuielile privind stocurile se referă la cheltuielile legate de:

 consumurile de materii prime, materiale consumabile, materiale
de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate consumate
de instituţie în scopul desfăşurării normale a activităţii proprii,
animale şi pasări aflate în laboratoarele de cercetare, mărfurile şi
ambalajele vândute, consumul de muniţie şi furnituri pentru
apărarea naţională, ordine publică şi siguranţa naţională;
 consumurile de produse monopol de stat;
Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi se referă
Ia lucrările şi serviciile achiziţionate de la terţe persoane fizice sau
juridice în scopul asigurării condiţiilor normale de desfăşurare a
activităţii instituţiei.
lucrări de întreţinere şi reparaţii efectuate de către terţe persoane Ia

activele aflate în folosinţa instituţiei;
cheltuielile legate de redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
plătite altor persoane juridice pentru bunurile date în folosinţa
temporară a instituţiei publice;
primele de asigurare plătite întreprinderilor de asigurare;
Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi se referă la alte

servicii executate de terţi, cum ar fi:
comisioanele şi onorariile plătite de instituţie altor organizaţii;
cheltuielile efectuate de instituţie cu protocolul, reclama şi
publicitatea, pentru bunul mers al activităţii acesteia;
cheltuieli cu transportul bunurilor sau al personalului instituţiei;
cheltuieli cu serviciile poştale şi taxele de comunicaţii;
cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate;
alte lucrări şi servicii executate de terţi;
alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale;
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate se
referă la cheltuielile de instituţie pentru impozitele, taxele şi alte
vărsăminte datorate bugetului local (mai ales la taxele pentru
clădiri, mijloace de transport, terenuri etc).
Cheltuielile cu personalul se referă la cheltuielile efectuate de

instituţia publică pentru:
a plata salariaţilor instituţiei publice;
cheltuielile legate de asigurările şi protecţia socială a salariaţilor;
cheltuielile cu deplasările în ţară şi străinătate, detaşările şi
transferările personalului;
Alte cheltuieli de operaţionale - alte cheltuieli efectuate de

instituţie care nu se regăsesc în structurile de mai sus, precum:
pierderi din creanţe şi debitori diverşi (în cazul prescrierii unor
creanţe ca urmare a insolvabilităţii debitorilor);
cheltuielile legate de cedarea sau dezmembrarea activelor
fixe amortizabile, precum şi alte operaţiuni de capital;
alte cheltuieli operaţionale;
Tot în categoria cheltuielilor operaţionale sunt incluse şi
cheltuielile de capital.
 se referă la cheltuielile instituţiei legate de achiziţia sau

realizarea în regie proprie a activelor fixe corporale şi
necorporale neamortizabile, dar şi la cheltuielile cu
amortizarea activelor fixe corporale şi necorporale
amortizabile, precum şi la cele legate de rezerva de stat şi
de mobilizare. Acestea se regăsesc sub forma:
 cheltuieli cu amortizările şi provizioanele activelor fixe
corporale şi necorporale;
 cheltuieli privind activele fixe corporale şi necorporale
neamortizabile;
 cheltuielilor privind rezerva de stat şi de mobilizare;
Cheltuielile financiare ale instituţiei publice sunt legate de
activitatea financiară a acesteia şi se referă la:
 pierderi din creanţe legate de participaţii, determinate de plata

garanţiilor către alte societăţi - gaze, telefon, energie - şi
care au devenit nerecuperabile;
 cheltuieli cu diferenţele de curs valutar, determinate de reevaluarea
disponibilităţilor băneşti şi a împrumuturilor în valută, operaţie
efectuată la finele fiecărei luni, precum şi în urma încasării creanţelor
şi plăţii datoriilor exprimate în valută;
 cheltuielile cu dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de
instituţie;
 cheltuielile determinate de diferenţele din reevaluare şi diferenţele de
curs aferente dobânzilor încasate (diferenţe nefavorabile);
 dobânzi de transferat Comunităţii Europene, în cadrul
programului SAPARD, precum şi sume transferate bugetului de
stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul programului
SAPARD şi alte pierderi legate de acest program;
 alte cheltuieli financiare care nu se regăsesc în structurile de mai sus;
 cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele;
Alte cheltuieli finanţate de la buget
se referă la cheltuielile efectuate din resurse bugetare provenite

din subvenţii de la buget, transferuri consolidabile transferuri
neconsolidabile etc.
 subvenţiile de Ia buget, care se referă la cheltuielile
efectuate din subvenţiile provenite de la bugetul de stat;
 sumele alocate, care cuprind cheltuielile determinate
de sumele alocate de ordonator principal de credite, conform
bugetului aprobat;
 transferurile consolidabile, care se referă la cheltuielile
legate de sumele alocate de la buget, considerate transferuri
consolidabile;
 transferurile neconsolidabile, care sunt cheltuielile
determinate de transferurile neconsolidabile;
 dobânzile şi comisioanele aferente datoriei publice
externe şi interne;
 împrumuturile acordate;
 rambursările de credite;
Cheltuielile extraordinare
sunt cheltuieli ce apar în instituţie ca urmare a fenomenelor
naturale care determină pierderi pe care instituţia nu Ie-a
prevăzut, precum şi cheltuieli legate de valoarea
neamortizată a activelor fixe scoase din funcţiune înainte de
expirarea duratei normale de utilizare.
BUGET
Cheltuieli bugetare
Cheltuielile efectuate de IP mai pot fi numite şi cheltuieli
bugetare, deoarece efectuarea acestora are la bază un buget ce
nu trebuie depăşit.
Cheltuielile bugetare
 sunt cheltuieli aprobate şi efectuate din BS, BL, bugetele
IP şi a serviciilor publice de interes local şi din bugetele
activităţilor finanţate integral din venituri extrabugetare, în
limita şi cu destinaţiile prevăzute în bugetele respective.
 au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de
autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare
anuale.
 sunt grupate conform clasificaţiei bugetare stabilite prin
lege, clasificaţie care determină gruparea într-o ordine
obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate, a
cheltuielilor cuprinse în bugete.
In BUGET, conform clasificaţiei economice, cheltuielile se
clasifică în:
A. Cheltuieli curente
B. Cheltuieli de capital
C. Operaţiuni financiare
D. Rezerve, excedent/deficit
Clasificaţia economică se detaliaza pe titluri

A. Cheltuielile curente
 titlul I - Cheltuieli salariate, care cuprinde cheltuielile cu salariile,
defalcate pe salarii în bani şi în natură, iar la rândul lor, în salarii de
bază, salarii de merit, indemnizaţii de conducere, spor de vechime
etc, contribuţiile aferente salariilor, sume destinate deplasărilor,
 titlul II- Bunuri şi servicii, care cuprinde cheltuielile cu rechizitele,

cu hrana animalelor şi a oamenilor, cu medicamentele, cu furniturile
de birou, cu obiectele de inventar, cu lucrările şi serviciile executate
de terţi;
 titlul III- Dobânzi, care se refera la dobânzile şi comisioanele
aferente datoriei publice interne şi externe;
 titlul IV - Subvenţii, care cuprinde alocaţiile de la buget
acordate IP,şi subvenţiile acordate pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi tarif;
 titlul V - Fonduri de rezervă, care cuprinde fondurile aflate la
dispoziţia guvernului şi a administraţiei publice locale în vederea
utilizării lor conform dispoziţiilor legale;
 titlul VI şi VII - Transferuri, care cuprinde transferurile dintre
diversele bugete şi reprezintă transferuri consolidabile şi
transferurile neconsolidabile, care cuprind burse, ajutoare sociale,
contribuţii şi plăţi la diverse programe etc. şi transferurile curente;
 titlul VIII - Asistenţa socială, care se referă la cheltuieli legate de
asigurări si de asistenţă socială;
B. Cheltuieli de capital, în care apar titlurile:
 titlul IX Cheltuieli cu investiţiile IP, ale RA, ale companiilor şi

societăţilor cu capital de stat, precum şi ale activităţilor autofinanţate,
precum şi cheltuielile cu reparaţiile capitale aferente activelor fixe
corporale şi necorporale; pentru efectuarea cheltuielilor de capital, IP
prezintă unităţilor de trezorerie programul de investiţii aprobat.
 titlul X - Stocuri, care cuprinde fondurile de rezerve de stat şi de
mobilizare, precum şi fondul seminţelor de rezerva.
C. Operaţiuni financiare, în care apar următoarele cheltuieli:
 titlul XI - Împrumuturi acordate, care reflectă

cheltuielile cu imprumuturile acordate pentru înfiinţarea unor instituţii
sau acordate de diverse agenţii guvernamentale prin agenţii de
credit;
 titlul XII - Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la
credite.
D. Rezerve, excedent / deficit.

Conectare contabilitate-buget
NORME METODOLOGICE privind angajarea,

lichidarea, ordonantarea si plata
cheltuielilor institutiilor publice, precum si
organizarea, evidenta si raportarea
angajamentelor bugetare si legale aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice
nr.1.792/24.12.2002 - M.O. nr.
37/23.01.2003
Obiectivele normelor “ALOP”
 Sa descrie procedurile privind angajarea,

lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor
bugetare;
 Sa descrie conturile contabile pentru evidentierea
angajamentelor bugetare si legale;
 Sa stabileasca modul de raportare a
angajamentelor bugetare si legale.
Scopul normelor “ALOP”
 aplicarea unitara a prevederilor Legii privind

finantele publice nr.500/2002 cu privire la
procedurile privind angajarea, lichidarea,
ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare;
 sa intareasca disciplina financiara in institutiile
publice;
 sa creasca responsabilitatea ordonatorilor de
credite bugetare in utilizarea cu eficienta a
fondurilor publice;
 sa preintampine aplicarea de catre organele
abilitate de lege a prevederilor art. 71 din Legea
nr.500/2002.
Fazele executiei unei cheltuieli
bugetare
Angajarea
Lichidarea
Ordonantarea
Plata
Fazele efectuării cheltuielilor
Cheltuielile bugetare, pentru a fi angajate şi efectuate, trebuie

să fie stipulate într-o bază legală.
Pentru efectuarea cheltuielilor, IP prezintă unităţilor de

trezorerie la care au deschise conturile, bugetul de venituri
şi cheltuieli aprobat şi repartizat pe trimestre.
Legile bugetare anuale cuprind creditele bugetare pentru

fiecare ex. bugetar, precum şi structura economică a ac.
Sumele aprobate prin buget la partea de cheltuieli, în cadrul

cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi,
reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
Pentru efectuarea propriu-zisă a cheltuielilor trebuie parcurse

fazele ALOP: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata.
Angajarea
 Documente
 -Proiect de angajament legal individual (proiect de contract
de achizitie publica, comanda, contract de munca, acord de
imprumut);
 -Proiect de angajament legal provizoriu (buget provizoriu);
 -Propunerea de angajare a unei cheltuieli (Anexa nr. 1);
 -Angajamentul bugetar individual/global (Anexa nr. 2);
 -Anexa 1 si anexa 2 se supune vizei controlului financiar
preventiv.
 -Angajamentele legale si bugetare se inregistreaza in conturi
in afara bilantului.
Angajarea
Există doua forme de angajamente:
 angajamentul bugetar
 angajamentul legal.
Angajamentul bugetar
 Reprezintă orice act prin care o autoritate competentă,
potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinatii
 Instrumentul utilizat este bugetul, care la partea de cheltuieli
prevede limitele maxime ce pot fi utilizate, pe naturi de
cheltuieli
 Angajamentul bugetar precede angajamentul legal.
 Pt. acţiuni multianuale se prevăd bugete multianuale.
Angajamentul legal
 Orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o

obligatie pe seama fondurilor publice sau actul juridic
prin care se creeaza sau se constata obligatii de plata pe
seama fondurilor publice.
 Sumele aprobate prin buget la partea de cheltuieli,
reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.
 Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza
numai cu viza de control financiar preventiv propriu,
potrivit dispozitiilor legale.
Lichidarea
Documentele de lichidare a unei cheltuielie = documente care
atesta serviciul efectuat;
Documentele se vizeaza pentru “Bun de plata” prin care se

confirma:
- bunurile au fost receptionate, cu specificarea datei si a
locului primirii;
- lucrarile au fost executate si serviciile prestate;
- conditiile de rambursare a imprumuturilor si de plata a
dobanzilor au fost indeplinite;
- bunurile furnizate au fost inregistrate in gestiune si in
contabilitate.
Documentele se inregistreaza in contabilitatea financiara.
Ordonantarea
 Document: “Ordonantarea de plata” (Anexa nr. 3)

 ordonatorul de credite bugetare dispune conducatorului
compartimentului financiar (financiar-contabil) sa
intocmeasca instrumentele de plata;
 se supune vizei de control financiar preventiv;
 Documentul nu se inregistreaza in contabilitate.
Plata
 Se emit documente prin care institutia publica este
eliberata de obligatiile sale fata de tertii-creditori;
 Se asigura de compartimentul financiar (financiar-
contabil) in limita creditelor bugetare deschise sau a
disponibilitatilor din conturi prin persoane imputernicite
de ordonatorul de credite bugetare sa dispuna de
conturile institutiei publice;
 Se efectueaza numai dupa indeplinirea condiilor
prevazute in norme;
 Se efectueaza plati prin virament (OPHT) sau numerar,
in conditiile legii.
 Documentele se inregistreaza in contabilitatea financiara.
Cum se poate ajunge la scopul propus
 prin acordarea vizei de control financiar

preventiv anterior angajarii si platii cheltuielilor
bugetare;
 printr-o evidenta a angajamentelor bugetare
care sa ofere informatii cu privire la creditele
bugetare consumate prin angajare si prin
comparatie sa se determine creditele bugetare
disponibile care mai pot fi angajate in viitor;
 prin evidenta a angajamentelor legale.
Cum se organizeaza si conduce evidenta
angajamentelor bugetare si legale
 Evidenta angajamentelor bugetare si legale se

organizeaza in compartimentul de
contabilitate din cadrul fiecarei institutii publice;
 Evidenta angajamentelor bugetare si legale se
conduce utilizand metoda “partida simpla” de
persoanele desemnate in acest scop de
ordonatorul de credite bugetare.
Atributiile persoanelor desemnate sa
conduca evidenta angajamentelor bugetare
si legale
a) evidenta creditelor bugetare aprobate (ct.8060);

b) evidenta angajamentelor bugetare (ct.8066);
c) sa compare datele din ct.8060 si ct.8066 si sa determine
creditele bugetare disponibile care mai pot fi angajate;
d) evidenta angajamentelor legale (ct. 8067);
e) la finele lunii, reevaluarea angajamentelor legale exprimate
in devize si majorarea / diminuarea valorii inscrise in
ct.8066 si ct.8067;
f) la finele anului, inregistrarea in creditul ct.8067 a platilor
efectuate si determinate angajamentelor legale neplatite;
g) sa intocmeasca raportari privind abgajamentele legale si
bugetare.
Raportarea cheltuielilor angajate
- Care este scopul raportarii cheltuielilor angajate?

- sa ofere informatii cu privire la creditele bugetare care
mai pot fi angajate;
- sa ofere informatii cu privire la angajamentele legale
ramase neachitate.
- Cand se raporteaza?
- trimestrial, anual in Anexa 7 “Contul de executie a
bugetului institutiilor publice-cheltuieli”din Situatiile fin.
- Cui se raporteaza?
- ordonatorului de credite bugetare;
- Ministerului Finantelor Publice;
- compartimentelor de specialitate - la cerere;
- persoanei imputernicite sa exercite CFP la cerere.
Continutul grupelor de cheltuieli(1)
 60 cheltuieli privind stocurile

 61 cheltuieli cu lucrarile şi serviciile
executate de terti
 62 cheltuieli cu alte servicii executate de terti
 63 cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
varsaminte asimilate
 64 cheltuieli cu personalul
Continutul grupelor de
cheltuieli(2)
 65
alte cheltuieli operationale
 66
cheltuieli financiare,
 67
alte cheltuieli finantate din buget
 68
cheltuieli de capital, amortizari şi
provizioane
 69 cheltuieli extraordinare.
60 Cheltuieli privind stocurile
 materiile prime, materialele consumabile, materialele

de natura obiectelor de inventar, materialele
nestocate, animalele şi pasarile, marfurile, ambalajele,
alte stocuri. (601, 602, 603, 604, 605, 606, 607, 608,
609)
 energia şi apa.(605).
 Notă: Obiectele de inventar se înregistrează pe
cheltuieli în momentul dării lor în folosinţă, iar pentru
obiectele de inventar date în folosinţă se ţine evidenţă
operativă.
Conturi utilizate
601 Cheltuieli cu materiile prime

602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilii
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6027 Cheltuieli privind hrana
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6029 Cheltuieli privind medicamentele si materialele
sanitare
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
605 Cheltuieli privind energia si apa
606 Cheltuieli privind animalele si pasarile
607 Cheltuieli privind marfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Alte cheltuieli cu alte stocuri
Cheltuieli cu serviciile (1)(gr.61,62)
 Cheltuielile cu lucrarile şi serviciile

executate de terti includ:
- intretinerea şi reparatiile (contul 611);
- chiriile (contul 612);
- primele de asigurare (contul 613).
Cheltuieli cu serviciile (2)
(gr.61,62)
 Cheltuielile cu alte servicii executate de
terti includ:
- comisioanele şi onorariile (622);
- protocol, reclama şi publicitate (623);
- transportul de bunuri şi personal (624);
- servicii postale şi taxe de telecomunicatii (626);
- serviciile bancare şi asimilate (627);
- alte servicii executate de terti (628);
- alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale
(629)
Conturi utilizate (Gr.61)
 611 Cheltuieli cu întretinerea si
reparatiile
 612 Cheltuieli cu chiriile
 613 Cheltuieli cu primele de asigurare
Conturi utilizate (Gr.62)
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri
6242 Cheltuieli cu transportul de personal
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale
Grupa 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate
 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsaminte

asimilate includ cheltuielile cu alte impozite,
taxe şi varsaminte asimilate ce trebuie platite
de catre IP (635).
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate
Grupa 64 Cheltuieli cu personalul
 Cheltuieli cu personalul includ:

 salariile personalului ( 641);
 drepturile salariale în natura ( 642);
 asigurarile sociale: contributiile
angajatorilor pentru asigurari sociale,
asigurari de somaj, asigurari sociale de
sanatate, accidente de munca şi boli
profesionale, alte cheltuieli privind
asigurarile şi protectia sociala (645);
 indemnizatii de deplasare şi detasare (646).
Conturi utilizate
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli salariale in natura
645 Cheltuieli privind asigurarile sociale
646 Cheltuieli cu indemnizatiile de
deplasare, detasare
647 Cheltuieli din fondul destinat
stimulării personalului
Defalcarea contului 645
6451 Contrib. angajatori.pt. asigurari sociale
6452 Contrib. angajatori. pt. asigurari de somaj
6453 Contrib. angajatori. pt. asig. sociale sanat.
6454 Contrib. angajatori. pt. accid. de munca si
6458 Alte chelt. privind asig. si protectia sociala
Alte cheltuieli operationale
- pierderi din creante şi debitori diversi (654);

- alte cheltuieli operationale (despagubiri,
amenzi, penalitati; cheltuieli privind activele
cedate şi alte operatiuni de capital (658)
 Conturi
654 Pierderi din creante si debitori diversi
658 Alte cheltuieli operationale
Grupa 66 Cheltuieli financiare
 cheltuieli priv. investitiile financiare cedate (664);

 diferente de curs valutar rezultate în urma
reevaluarii disponibilitatilor, datoriilor şi creantelor
în valuta la sfarsitul perioadei (trimestru), precum
şi în urma incasarii creantelor şi a lichidarii
datoriilor în valuta (665);
 dobanzile aferente imprumuturilor primite (666);
 sume de transferat bugetului de stat reprezentand
castiguri din schimb valutar în cadrul programelor
Phare, Sapard, Ispa (667);
 alte cheltuieli financiare (668);
 alte pierderi: Phare, Sapard, Ispa (669);
Conturi utilizate
 663 Pierderi din creante legate de participatii
 664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
 666 Cheltuieli privind dobanzile
 667 Sume de transferat bugetului de stat
reprezentand castiguri din schimb valutar-
Phare, Sapard, Ispa
 668 Alte cheltuieli financiare
 669 Alte pierderi
67 Alte cheltuieli finantate din buget
 Alte cheltuieli finantate din buget cuprind
cheltuieli privind sumele alocate din buget OPC
conform bugetului aprobat, respectiv:
- subventii (contul 672);
- transferuri consolidabile (contul 674);
- transferuri neconsolidabile (contul 675);
- asigurari sociale (contul 676);
- ajutoare sociale (contul 677).
Conturi utilizate
 670 Subventii
 671 Transferuri curente între unităţi ale
administraţiei publice
 672 Transferuri de capital între unit ale AP
 673 Transferuri interne
 674 Transferuri în străinătate
 676 Asigurari sociale
 677 Ajutoare sociale
68 Chelt.cu amortizările, provizioanele pt.
depreciere sau pierderile de valoare
 cheltuieli efectuate cu achizitia activelor fixe necorporale,

corporale, în curs, neamortizabile(682);
 cheltuieli cu amortizarea activelor fixe necorporale şi
corporale( 681).
 cheltuielile cu provizioanele constituite pentru deprecierea
activelor la finele exercitiului financiar, cu ocazia
inventarierii;(681)
 cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele aferente activelor
fixe financiare (686);
 cheltuieli priv.rezerva de stat şi de mobilizare (689)
Conturi utilizate
681 Cheltuieli operationale privind amortizarile
si provizioanele
 6811 Cheltuieli operationale privind amortizarea
activelor fixe
 6812 Cheltuieli operationale privind
provizioanele
provizioanele pentru deprecierea activelor fixe
 682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile
 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si
provizioanele
 689 Cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare
Grupa 69 Cheltuieli extraordinare
 690 Cheltuieli cu pierderi din calamitati

 691 Cheltuieli extraodinare din operaţiuni cu active fixe
Structura conturilor de cheltuieli
Conturile de cheltuieli se dezvolta în analitic pe structura

clasificatiei bugetare.
Structura contului contabil va fi urmatoarea:

 1. simbolul contului din planul de conturi;
 2. capitolul;
 3. sursa de finantare a cheltuielii
 4. subcapitolul;
 5. titlul;
 6. articolul;
 7. alineatul;
 8. paragraful.
Acolo unde exista programe aprobate prin buget, contul va

include şi un cod al programului.
Cheltuielile cu salariile Primăria Cluj
64100.00.51.02.01.I.10.01.01.
• 64100.00 - simbolul contului cheltuieli cu salariile;
• 51 - Autorități publice și acțiuni externe, codul capitolului;
• 02 - arată bugetul finanțator, în cazul de față bugetul local;
• 01 - Autorități executive, codul subcapitolului;
• I - titlul de cheltuieli conform clasificației economice,
respectiv „Cheltuieli de personal", titlul I;
• 10.01 - articolul din clasificația economică și anume
„Cheltuieli cu salariile în bani";
• 01 - alineatul din clasificația economică, respectiv în cazul de
față „Salarii de bază".
Clasificaţia bugetară
 OMFP nr. 1025-2005
 Clasificaţia economică
 Clasificaţia funcţională
Clasificaţia economică titluri (1)
 10 Titlul I CHELTUIELI DE PERSONAL

 20 Titlul II BUNURI şi SERVICII
 30 Titlul III DOBANZI
 40 Titlul IV SUBVENTII
 50 Titlul V FONDURI DE REZERVA
 51 Titlul VI TRANSFERURI INTRE UNITATI
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
 55 TitlulI VII ALTE TRANSFERURI
 57 Titlul VIII ASISTENTA SOCIALA
Clasificaţia economică titluri (2)
 59 Titlul IX ALTE CHELTUIELI

 70. CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72)
 71 Titlul X ACTIVE NEFINANCIARE
 72 Titlul XI ACTIVE FINANCIARE
 79. OPERATIUNI FINANCIARE
(79=80+81)
 80 Titlul XII ÎMPRUMUTURI
 81 Titlul XIII RAMBURSARI DE CREDITE
REZERVE, EXCEDENT/
 90 Titlul XIV REZERVE,
EXCEDENT/DEFICIT
10 TITLUL I CHELTUIELI DE
PERSONAL(exemplificativ)
 10.01 Cheltuieli salariale în bani

 10.02 Cheltuieli salariale în natura
 10.03 Contributii
Închiderea conturilor de cheltuieli
 Conturile de cheltuieli se închid la
sfârşitul perioadei în vederea stabilirii
rezultatului patrimonial (rezultat
economic).
 Prin perioada, se inţelege exerciţiul

financiar, respectiv anul bugetar aşa
cum este denumit în Legea
contabilităţii nr.82/1991.
Clasa 7 Venituri
Venituri şi Finanţări
 Veniturile reflectă sumele care trebuie incasate în

timpul unui an, chiar daca acestea au fost
colectate sau nu.
 Astfel efectele tranzactiilor şi ale altor evenimente
sunt recunoscute atunci când tranzactiile şi
evenimentele se produc (şi nu pe masura ce
numerarul sau echivalentul sau este încasat sau
platit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi
raportate în situatiile financiare ale perioadelor
aferente.
Continutul grupelor de
venituri(1)
 70 venituri din activitati economice

 71 venituri din alte activitati operationale
 72 venituri din productia de active fixe
 73 venituri ale bugetelor din impozite şi taxe
 74 contributii de asigurari
Continutul grupelor de venituri(2)
 75 alte venituri
 76 venituri financiare
 77 finantari, subventii, transferuri, alocatii
bugetare cu destinatie speciala
 78 venituri din provizioane
 79 veniturile fondurilor cu destinatie speciala
Venituri din activitati economice
Variatia stocurilor (709).
701 „V vânzarea p. finite”, 702 semifabricatelor”, 703 p. reziduale”,

704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”,
705 „Venituri din studii şi cercetări”, 706 „Venituri din chirii”,
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi diverse”;
719 „Alte venituri operaţionale”;
790 „Venituri din despăgubiri din asigurări”.
735 „Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”,

739 „Alte impozite şi taxe, fiscale”,
750 „Venituri din proprietate”
751 „Venituri din vânzări de bunuri şi servicii”,
Caracteristicile veniturilor din
activitati economice(1)
 aceste venituri se înregistreaza în contabilitate în momentul:

 predarii bunurilor catre cumparatori,
 al livrarii lor pe baza facturii sau
 în alte conditii prevazute în contract,
 care atesta transferul de proprietate al bunurilor catre
clienti
 veniturile proprii ale IP provin din:
 chirii,
 organizarea de manifestari culturale şi sportive,
concursuri artistice,
 publicatii, prestatii editoriale,
 studii, proiecte,
 valorificari de produse din activitati proprii sau anexe,
 prestari de servicii şi altele asemenea.
Caracteristicile veniturilor din
activitati economice(2)
 Veniturile din variatia stocurilor, reprezentând

cresterea sau reducerea între
 valoarea la cost de productiei efectiv a stocurilor de
produse şi a productiei în curs de la finele perioadei
 valoarea stocurilor initiale ale produselor şi
productiei în curs.
 reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru
a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul
stocurilor, fie vânzarile suplimentare au redus nivelul
stocurilor.
Venituri din alte activitati
operationale(1)
 Fondurile banesti acordate de persoanele juridice şi

fizice, primite ca donatii şi sponsorizari de institutiile
publice finantate integral de la buget, se varsa direct
la bugetul din care se finanteaza acestea.
 Cu fondurile primite de catre institutiile publice

finantate integral din venituri proprii şi cele finantate
din venituri proprii şi subventii de la buget, se
majoreaza bugetele de venituri şi cheltuieli ale
acestora.
Venituri din alte activitati operationale(2)
 Bunurile materiale primite ca

 donatii şi
 sponsorizari de catre IP.
 Tipuri de venituri:
 Venituri din creante reactivate şi debitori
diversi (contul 714);
 Alte venituri alte trezoreriei (contul 718).
Venituri din productia de active fixe
 Veniturile din productia de active fixe cuprind

veniturile realizate din productia de active fixe
corporale şi necorporale, realizate pe cont
propriu. ( 721 şi 722).
Venituri fiscale
Această grupă este specifică contabilităţii instituţiilor publice,

deoarece conţine conturi de venituri ale bugetului de stat şi ale
bugetelor locale. Contabilitatea acestor venituri se ţine de către
instituţiile care organizează contabilitatea bugetului de stat şi a
bugetelor locale, respectiv de Direcţiile finanţelor publice ale
judeţelor şi a municipiului Bucureşti, precum şi de primării.
Aceste venituri sunt recunoscute în contabilitate în momentul

constatării pe baza declaraţiilor depuse de contribuabili sau în
momentul încasării pentru veniturile pentru care nu se depun
declaraţii. Aceste venituri mai poartă numele şi de venituri
bugetare.
Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale
unităţilor administrativ - teritoriale, care se constituie pe baza
impozitelor şi taxelor, şi pe baza cărora se stabilesc limitele
cheltuielilor bugetare.
Instituţiile publice care încasează venituri pentru BS,BL,
BAS, sunt obligate să vireze aceste venituri la capitolele şi
subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se
cuvin.
În situaţia în care se fac propuneri de elaborare a unor acte

normative a căror aplicare poate duce la micşorarea
veniturilor sau creşterea cheltuielilor aprobate prin buget,
iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare
acoperirii minusului de venituri şi creşterea de cheltuieli.
Se consideră la consiliul local X, înregistrarea de venituri
din impozitul pe clădiri de la persoanele juridice, în baza
declarațiilor,
734.07.02.01.02
• 734 - simbolul contului de venituri;
• 07.02 - simbolul capitolului din clasificație „Impozite și
taxe pe proprietate”;
• 01 - semnifică simbolul subcapitolului „Impozit pe
clădiri";
• 02 - arată simbolul paragrafului „Persoane juridice.”
Veniturile şi cheltuielile aprobate prin
BC, BL, BAS, BASS, BFEN
se repartizează pe trimestre,

în funcţie de
 termenele legale de încasare a veniturilor,
 termenele şi posibilităţile de asigurare a surselor de
finanţare a deficitului bugetar şi
 perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Din această grupă fac parte următoarele
conturi de venituri:
 730 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la

persoane juridice”
 731 “Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la
persoane fizice”
 732 “Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital”
 733 “Impozit pe salarii”
 734 “Impozite şi taxe pe proprietate”
 735 “Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”
 736 “Impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile
internaţionale”
 739 ”Alte impozite şi taxe fiscale”
Impozite şi taxe(1)
 contine veniturile bugetului de stat şi bugetelor
locale, recunoscute la momentul constatarii, şi
cuprinde urmatoarele venituri:
- Impozit pe venit, profit şi castiguri din capital de
la persoane juridice (730);
- Impozit pe venit, profit şi castiguri din capital de
la persoane fizice (731); Alte impozite pe venit,
profit şi castiguri din capital ( 732);
- Impozite şi taxe pe proprietate (733);
Contributii de asigurari
 Aceasta grupa contine veniturile bugetului asigurarilor
sociale de stat, veniturile Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate şi veniturile bugetului
asigurarilor pentru somaj, recunoscute la momentul
constatarii
 cuprinde urmatoarele venituri:
 Contributiile angajatorilor (745);
 Contributiile asiguratilor (746).
Alte venituri
 venituri ale bugetelor: de stat, locale, asigurari, somaj,

sanatate, altele decat cele mentionate la grupele: “Impozite şi
taxe” şi “Contributii de asigurari”
- Venituri din proprietate (750);
- Venituri din valorificarea unor bunuri (751);
- Venituri din prestari de servicii şi alte activitati (752);
- Venituri din taxe administrative, eliberari premise (753);
- Amenzi, penalitati şi confiscari (754);
- Transferuri voluntare, altele decat subventiile (755);
- Diverse venituri (759).
Venituri financiare
 Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute în

perioada în care apar cu ocazia decontarii sau a raportarii în
situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor şi
datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost
inregistrate initial sau raportate în situatiile financiare anterioare.
 Veniturile din dobânzi se inregistreaza pe masura generarii

venitului
- Venituri din active fixe financiare (761);
- Venituri din creante imobilizate (763);
- Venituri din diferente de curs valutar (contul 765);
- Venituri din dobanzi (contul 766);
- Sume de primit de la buget pt.acoperirea pierderii din schimb
val. (767);
- Alte venituri financiare (768);
- Sume de primit de la BS pentru acoperirea altor pierderi 769).
Finanţarea propriu-zisă a instituţiilor publice din credite
bugetare se realizează în două moduri, şi anume:
 pentru plăţi nete de casă, care cuprind totalitatea operaţiilor

prin care trezoreriile eliberează numerar instituţiei publice ce au
contul deschis la aceasta sau plăţile prin virament efectuate de
trezorerie în numele instituţiei către terţi, operaţii efectuate pe
baza cecurilor sau a ordinelor de plată primite de trezorerie de la
instituţia publică; pentru evidenţierea în contabilitate a
finanţărilor propriu-zise, pentru plăţile de casă se utilizează
contul 770 „Finanţare de la buget" la ordonatorii principali
finanţaţi de la bugetele centrale şi locale, conturile de
fonduri speciale sau conturile de venituri din fonduri
speciale.
Finanţarea propriu-zisă
 pentru efectuarea cheltuielilor efective ale

instituţiei, operaţie care se refera Ia acoperirea
cheltuielilor instituţiilor publice legate de consumurile
de materiale, de forţă de muncă, de energic etc;
pentru evidenţierea în contabilitate a acestor
cheltuieli efective se utilizează conturile de
cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi
specifice, care colectează toate cheltuielile efectuate
de instituţie în cursul anului, în limita stabilită, pe
capitole şi subcapitole de cheltuieli pentru care se
deschid conturi sintetice de gradul II şi conturi
analitice, iar la sfârşitul exerciţiului bugetar,
aceste cheltuieli se decontează direct asupra
contului de finanţări bugetare.
Creditele deschise pe seama ordonatorilor
principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat
şi bugetele locale, se evidenţiază în conturile din
clasa 8, conturi în afara bilanţului.
Finantari, subventii, transferuri, alocatii
bugetare cu destinatie speciala
 cuprinde urmatoarele surse de finantare:

- Finantarea de la buget (770);
- Finantarea în baza unor acte normative speciale (771);
- Venituri din subventii (772);
- Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala (773);
- Finantarea din fonduri externe nerambursabile (774);
- Finantarea bugetului asigurarilor sociale de stat din
disponibilul trezoreriei (contul 775).
Contul 770 „Finanţarea de la buget
este contul cu ajutorul căruia IP ai căror conducători au calitatea
de ordonatori principali finanţate din BS,BL,BASS tin evidenţa
plăţilor efectuate din creditele bugetare, deschise pentru
realizarea sarcinilor prevăzute în buget.
Contabilitatea analitică se ţine pe articole şi aliniate în cadrul

fiecărui capitol şi subcapitole clasificaţiei bugetare.
funcţia contabilă de pasiv,
conţinutul economic- cont de finanţare:
- C sumele plătite în cursul anului pentru bunurile, lucrările şi
serviciile achiziţionate de acestea.
- D sumele recuperate din finanţarea anului curent, reprezentând
reconstituiri ale creditelor bugetare ( avansuri sau sume
neutilizate în totalitate din cele ridicate din cont, reconstituiri de
plăţi eronat executate, sume recuperate din imputaţii ce privesc
anul bugetar curent). De asemenea la finele anului, contul se
debitează cu sumele reprezentând plăţile efectuate, care se
repartizează asupra contului de rezultate.
Venituri din provizioane
 se evidentiaza distinct în functie de natura
acestora.
 diminuarea sau anularea provizioanelor
constituite se efectueaza prin înregistrarea la
venituri în cazul în care nu se mai justifica
mentinerea provizioanelor constituite, respectiv
are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine
exigibila. (781 şi 786).
Veniturile fondurilor cu destinatie speciala
 grupa cuprinde urmatoarele venituri:

- Fonduri cu destinatie speciala (790).
- Cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale (791);
- Taxe speciale (792);
Inchiderea conturilor de venituri
 Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei în
vederea stabilirii rezultatului patrimonial (rezultat
economic).
 Prin perioada, se intelege exercitiul financiar, respectiv
anul bugetar asa cum este denumit în Legea contabilitatii
nr.82/1991 republicata, cu modificarile şi completarile
ulterioare.
 în situatia în care apar operatiuni inregistrate în debitul
conturilor de venituri, acestea pot fi inregistrate şi în
creditul conturilor în rosu.
Terţi
Contabilitatea institutiilor publice-curs

Clasa 4"Conturi de terţi"
Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor IP în
relatiile acesteia cu:
 furnizorii,
 clienţii,
 personalul,
 bugetul statului,
 bugetele locale,
 bugetul asigurărilor sociale de stat,
 decontările referitoare la fondurile nerambursabile primite
de la Comunitatea Europeană
 cu debitorii şi creditorii diverşi,
 creanţe bugetare şi creditori bugetari,
 decontările între instituţii publice,
 alte decontari si operaţii ce necesită clarificări ulterioare
Grupele de conturi
 40 “ Furnizori şi conturi asimilate”

 41 “Clienţi şi conturi asimilate”
 42 “Personal şi conturi asimilate”
 43 “Asigurări sociale, protecţia socială şi asimilate”
 44 “Bugetul statului, bugetul local, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate”
 45 “Decontări fonduri de la comunitatea europeană”
 46 “Debitori şi creditori diverşi”
 47 “Conturi de regularizare şi asimilate”
 48 “Decontări”
 49 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor”
Evaluarea creantelor si datoriilor
Evaluarea initiala- la valoarea nominala.

C/D în devize se înregistreaza în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb în
vigoare la data efectuarii operatiunilor, cât si în devize.
- recunoastere initiala in lei la cursul de schimb dintre moneda de
raportare si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
Evaluarea la momentul (decontarii) lichidarii creantelor si datoriilor

Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii C/D în valuta la cursuri
diferite fata de cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul perioadei
sau fata de cele la care au fost raportate în situatiile financiare anuale
anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în
care apar.
Daca tranzactia este decontata în decursul aceluiasi ex.financiar în care a survenit,
întreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta în acel exercitiu.
Atunci când tranzactia este decontata într-un ex.fin. ulterior, diferenta de curs
valutar recunoscuta în fiecare exercitiu financiar, ce intervine pâna în
exercitiul decontarii, este determinata tinând seama de modificarea
cursurilor de schimb survenita în cursul fiecarui asemenea exercitiu financiar.
Evaluarea creanţelor şi datoriilor
 Evaluarea iniţială la valoarea nominală.
 Evaluarea la momentul (decontării) lichidării

creanţelor şi datoriilor
 Diferenţele de curs valutar
 fata de momentul contractarii
 faţă de momentul raportarii în situaţiile financiare
anuale anterioare
 trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în
perioada în care apar.
 Evaluarea la data bilanţului - cursul BNR, valabil

pentru ultima zi a perioadei de raportare
 Creanţele şi datoriile aferente fondurilor

nerambursabile primite de la CE se evaluează la data
bilantului la cursul publicat de Banca Centrală Europeană,
valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
 Evaluarea la data bilantului
 La data intocmirii situatiilor financiare, creantele si
datoriile in valuta se evalueaza la cursul publicat de
Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi
a perioadei de raportare.
 Creantele si datoriile aferente fondurilor
nerambursabile primite de la CE se evalueaza la data
bilantului la cursul publicat de Banca Centrala
Europeana, valabil pentru ultima zi a perioadei de
raportare.
 Perioadele de raportare pentru institutiile publice
sunt trimestrul si anul bugetar.
Furnizori şi conturi asimilate
 operaţiunile privind
 cumpărările de mărfuri şi produse,
 lucrările executate şi serviciile prestate,
 cumpărările de active fixe. (conturile 401 şi 404).
 avansurile acordate furnizorilor(409)
 cumpărările pe baza efectelor speciale (403, 405)
 Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se

înregistrează într-un cont în afara bilanţului
 Datoriile în devize se înregistrează atât în lei, la cursul de

schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în
devize.
 Bunurile cumpărate, lucrările executate şi serviciile prestate

pentru care nu s-au primit facturi, (408).
Operatii furnizori
1.Acordarea avansurilor catre furnizori 409= 770

2. Decontarea avansurilor acordate furnizorilor 401 = 409
3.Avans furnizorii de active fixe % = 770
232,234
4.Decontarea avansuri 404= %
232, 234
5.Decontare pe baza de efecte com 401=403
404=405
6.Achitarea furnizorilor 401,404=770
7.Dif.fav.curs valutar 401 ,404=765
665= 401,404
Ex: În vederea achiziţiei alimentelor pentru cantină se acordă
unui furnizor un avans de 2.000 lei. Ulterior, se recepţionează,
pe bază de factură, alimente în valoare de 4.000 lei, TVA 24%,
şi se achită contravaloarea acestora.
1. Acordare avans 409.01 = 770 2.000

2. Receptie alimente 3027 Hrana = 401 4.960
3. Achitare rest de plata 401 =% 4.960
409.01 2.000
770 2.906
Ex: UBB achizitioneaza pentru laboratorul de fizica, de la un
furnizor extern, un echipament în valoare de 1.000 $. Curs
valutar la data achiziţiei 3,2 lei/$, iar la data platii datoriei faţă
de furnizor 3,4 lei/$.
 Achizitie echipament 213.01 = 404 3.200

 Virare bani din trezorerie 5121 = 770 3.400
 Licitatie valutara 5124 = 5121 3.400
 Plata furnizor % = 5124 3.400
404 3.200
665 200
Ex:
Spitalul UM Giurgiu unitate platitoare de TVA achizitioneaza, cu
aviz de insotire a marfi, medicamente in valoare de 10000 lei., tva
9%. Furnizorul emite factura pentru bunurile livrate catre unitate.
Tot in cursul lunii se primesc prin transfer fara plata prin
redistribuire de la alte unitati medicamente in suma de 1500 lei
conform aviz.
Efectuati urmatoarele inregistrari contabile
-achizitia de medicamente conform aviz
-inregistrarea facturii emise de furnizor
-inregistrarea intrarii de medicamente prin transfer fara plata
-plata catre furnizor a facturii de medicaente din contul de
disponibil
% = 408 Furnizori - facturi nesosite 10.900
30209 Medicamente şi materiale sanitare 10.000
44208 Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă 900
40800 Furnizori - facturi nesosite = 40101 Furnizori 10.900

44206 Taxa pe valoarea = 44208 Taxa pe valoarea adaugata 900
adaugata deductibila
30209 Medicamente şi = 779 Venituri din bunuri 1.500
materiale sanitare şi servicii primite cu titlu gratuit
40101 Furnizori = 770 Finanţarea de la buget 10.900

Clienţi şi conturi asimilate
 operaţiunile privind
 vânzările de mărfuri şi produse,
 lucrările executate şi serviciile prestate.( 411).
 bunurile vandute, lucrările executate şi serviciile

prestate pentru care nu s-au întocmit facturi (418)
 avansurile încasate de la clienţi (419).
 vânzările pe baza efectelor comerciale (413) şi

creanţele incerte(4118)
Operatii clienti
1. Vanzari catre clienti- 411,418 =%

751 „Venituri nefiscale”
4427, 4428
2.Emiterea ulterioara a facturilor, 411 =418
4428=4427
3. Dif. nefav. 5124, 665 % = 411
4. Dif. Fav. 5124= % 411, 765
5. Primirea avansurilor de la clienti 560, 561,5124 %= 419
6. Decontarea avansurilor primite 419=411
7.Incasarea sumelor datorate de clienti prin casa 531= 411
prin banca %= 411
5124, 528,557, 560,561
8. Acceptarea efectelor comerciale de incasat 413=411
9 Incasarea efectelor comerciale 5124,528,560, 561 %= 413,
10 Scoaterea din evidenta a clientilor incerti 654= 411
11 Reactivarea clientilor scosi din evidenta 411= 714
O IP finanţată din venituri proprii, cu activităţi economice, primeşte de la
un client, un avans de 40% din valoarea totală de 99.200 lei (inclusiv TVA) în
vederea executării unor lucrări. Pentru avansul încasat IP întocmeşte factură.
Ulterior se execută lucrările, iar clientul achită suma datorată
1. Incasare avans
562 Disp. al act. Fin.VP = % 39.680
419 Clienţi - creditori 32.000
442.07 TVA colectată 7.680
2. Prestare servicii
411 Clienţi = % 99.200
751 V. vânzări de bunuri şi servicii 80.000
442 07 TVA colectată 19.200
3. Decontare avans
419Clienţi – creditori = % 32.000
411 Clienţi 39.680
442 07 TVA colectată -7.680
4. Incasare diferenta
562 Disp. al act. Fin.VP = 411 Clienti 59.520
Personal şi conturi asimilate
 Contabilitatea decontărilor cu personalul (421).
 Contabilitatea decontărilor cu pensionarii (422).
 Contabilitatea decontărilor cu şomerii (424)
 Drepturile de personal neridicate (426).
 Reţinerile din salariile personalului (427)
 Sumele datorate şi neachitate personalului (4281).
 Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din

distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, din pagube
materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri
ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul
unităţii (4282)
 Burse si doctoranzi (429)
Asigurări sociale, protecţie
socială şi conturi asimilate
 evidenţiază contribuţiile angajatorilor -instituţii publice-
 contributiile asiguraţilor pentru asigurări sociale,

asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru şomaj.
 eventualele sume datorate sau care urmează a se încasa

în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs
(4381 şi 4382).
Operatii salarii
1.Salarii lunare brute conform statului de salarii 641=421
2. Contributie SC asiguratorie pentru munca CAM (2.25%): 646 = 436
3. Retineri contributii, impozit

 CAS (25%): 421 = 4315
 CASS (10%): 421= 4316
 impozit pe salarii (10%):421 = 444
4. Alte retineri din salarii 421=%

- avansuri acordate personalului 425
- retineri din salarii datorate tertilor (rate, chirii,etc.) 427
- imputatii 4282
- alte datorii sociale 438
EX: Casa de Pensii Cluj întocmeşte statul de plată pentru
pensiile de asigurări sociale, pensii şi ajutoare IVOR,
datorate pensionarilor şi altor persoane de 20.000 lei.
Veniturile realizate nu sunt impozitate.
1. Pensii datorate
676 Asigurări sociale = 422.01 Pensionari civili – pensii
datorate
2. Plata pensii
422 01 Pensionari civili – pensii datorate = 770 Finanţarea
de la buget
Ex: Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă Cluj
întocmeşte listele de plată pentru indemnizaţiile de şomaj
datorate, în valoare de 12.000 lei, şi le achită.
1. Cheltuieli privind drepturile de platit somerilor

676 Asigurări sociale = 424 Şomeri – indemnizaţii datorate
2. Plata indemnizatiilor de somaj

424 Şomeri – indemnizaţii datorate = 770 Finanţarea de la
buget
Ex: UBB înregistrează, în exerciţiul curent, bursele pentru
studenţi şi doctoranzi de 5.000 lei. Suma se achita prin
virament
1. Burse de achitat
679 Alte cheltuieli = 429 Burse şi doctoranzi
2. Plata burse
429 Burse si doctoranzi = 770 Finantare de la buget
Bugetul statului, bugetul local,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi
conturi asimilate
 taxa pe valoarea adaugată

 impozitul pe venituri de natură salarială
 impozitul pe clădiri
 taxa asupra mijloacelor de transport
 alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Decontări-fonduri de la
Comunitatea Europeana
 se înregistrează la institutiile publice implicate în derularea

acestor fonduri (Fondul National şi Agentiile de
Implementare)
 creanţe - sume de primit-
 datorii -sume de plată
 (450,451, 452, 453,454, 455,456,457,458,459).
 Aceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la

beneficiarii finali, persoane fizice şi juridice.
 cheltuielile din aceste fonduri sunt recunoscute numai la
beneficiarii finali ai fondurilor.
Contabilitatea operatiilor privind
fondurile externe nerambursabile
 IP – beneficiari finali ai bunurilor, lucrărilor şi serviciilor finanţate din FEN
înregistreaza în contabilitate, indiferent de modul de derulare a fondurilor,
respectiv prin Oficiul de Plaţi şi Contractare Phare, alte instituţii sau prin
conturi proprii de disponibilităţi .
 Bunurile achiziţionate, plătite din mai multe surse, cu întreaga valoare a

bunurilor determinată în funcţie de plăţile efectuate din toate sursele, pe
baza recepţiei şi a documentelor care atestă intrarea în instituţie a
acestora.
 Sumele reprezentând avansuri şi plăţi intermediare se vor înregistra

numai în contabilitatea Oficiului de Plăţi şi Contractare Phare sau altor
Agenţii/ Autorităţi de Implementare nu şi a beneficiarilor finali .
Înregistrarea în contabilitatea ip- fonduri
 sume de primit de la Agentii de Implementare pe baza cererilor de fonduri:

4581 „Sume de primit de la AI = 774 „Finantarea din FEN
 sumele incasate in contul de disponibil:
515 „Disponibil din FEN = 4581 „Sume de primit de la AI
 Virare sumelir incasate in contul de current
560 Disponibil IP = 515 “Disponibil din FEN
 efectuarea plăţilor :
% = 560, 770 Finantare
401 “Furnizori”
404 “Furnizori de active fixe”
Înregistrarea în contabilitatea IP
 In situaţia în care IP primesc bunuri şi servicii:

 -înregistrarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor primite cu
titlu gratuit:
% = 774”Finanţarea din FEN
212 ”Construcţii”
213 ” Instalaţii tehnice, mijl.de transport animale şi plantaţii”
214”Mobilier, aparatură birotică, echip. de protecţie ”
302 “Materiale consumabile”
6xx ” Cheltuieli......”
Cofinantarea aferenta FEN
 se vireaza in cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului, :
673 ”Transferuri interne” = %
560 “ Disponibil al IP finanţate integral
din veniturii proprii”
770 „Finanţarea de la buget”
şi:
558” Disponibil din cofinanţarea = 778 “Venituri din cofinanţarea de
de la buget pt programelor. la buget aferentă Progr.
finanţate din FEN finanţate din FEN
 Utilizarea sumelor din cofinantare:

% = 558” Disponibil din cofinanţarea de la
461 “ Debitori “ de la buget pt programelor
401 “ Furnizori” finanţate din FEN
404 “ Furnizori de active fixe”
6xx “ Cheltuieli ...”
Cursul INFO- euro
 operaţiile privind contribuţia financiară nerambursabilă a C E se
inregistreaza in euro şi în lei, la cursul INFO-euro.
Cursul INFO-
 euro reprezintă rata de schimb între euro şi leu, cominucat de BCE:
http://europa.eu.int/comm/budget/infoeuro/en/index.htm.
 utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor din luna curentă (n)

este cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente (n-1).
 se utilizeaza de IP care efectuează op. finanţate din fonduri comunitare
PHARE, ISPA, etc., repectiv:Agenţii de Implem, instituţiile – beneficiari
finali – ai fondurilor respective sub diverse forme:disponibilităţii, bunuri sau
servicii.
 Elementele monetare exprimate în euro: disponibilităţi şi depozite
bancare, creanţe şi datorii, se reevaluează cel puţin trimestrial, la
întocmirea situaţiilor financiare, la cursul INFO-euro comunicat în
penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare
(ex.30 decembrie pentru SF de la 31 decembrie).
Debitori şi creditori diverşi, debitori şi
creditori ai bugetelor
 creanţele faţă de alte persoane fizice sau juridice (461).
 Sumele datorate de IP unor terţe persoane , altele decât

personalul propriu, furnizorii şi clienţii-creditori, (462).
 creanţele bugetare ale bugetelor publice, realizata pe baza

declaraţiilor fiscale depuse de către p.fizice şi juridice
(463,464,465,466)
 creditorii bugetari- reprezentând sumele de restituit

contribuabililor sau de compensat cu alte creanţe (467).
 împrumuturile pe termen scurt acordate din BS, BL, bugetul

asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii.(468,469).
Creante bugetare
 Evidenta creantelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului
asigurarilor pentru somaj si al Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate, se realizeaza pe baza declaratiilor
fiscale depuse de catre persoanele fizice si juridice. Evidenta
analitica se tine pe tipuri de impozite si pe platitori, pe structura
clasificatiei bugetare. (conturile 463,464,465,466).
 Creditorii bugetari- reprezentand sumele de restituit

contribuabililor sau de compensat cu alte creante ale aceluiasi
buget sau cu alte creante ale altor bugete, la cererea acestora,
se evidentiaza pe tipuri de impozite si pe platitori (contul 467).
 Tot cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se evidentiaza

imprumuturile pe termen scurt acordate din bugetul de stat,
bugetul local, bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit
legii.(conturile 468,469).
Constatarea creanţelor BL
Veniturile stabilite prin declaraţie

% 730, 732, 734, 735, 739,
fiscală sau decizie emisă de organul 464
750 751
fiscal
Majorării ale creanţelor BL cu

% 730, 732, 734, 735, 739,
dobânzile şi penalităţile de întârziere, 464
750, 751
potrivit legii
Majorării ale creanţelor BL pe baza

% 730, 732, 734, 735, 739,
actelor de control sau a altor 464
750, 751
modalităţi legale
Stingerea creantelor BL
Încasarea veniturilor bugetului pe structura
531 464
clasificaţiei veniturilor BL prin casierie, inclusiv
521 531
dobânzi şi penalităţi şi depunerea la trezorerie
Încasarea veniturilor bugetului pe structura
clasificaţiei veniturilor BL prin intermediul 521 464
trezoreriilor
Compensarea la cerere sau din oficiu, a creanţelor 464 % 730, 732, 734,
BL(analitic distinct) – în roşu - 735, 739, 750, 751
Sume de compensat sau de restituit

464 4672
contribuabilului
Compensarea cu obligaţii de plată viitoare la

solicitarea debitorului, a sumelor care exced 4672 464
creanţele BL
Compensari creante
Sume de compensat sau de restituit
464 4672
contribuabilului
Compensarea cu obligaţii de plată viitoare la

solicitarea debitorului, a sumelor care exced 4672 464
creanţele bugetului local
Sume de compensat cu obligaţii datorate altor

464 4672
bugete
Virarea către alte bugete 4672 521

Stingere create BL prin executare silita
Trecerea bunurilor imobile în

proprietatea publică a UAT, urmare 212 103
procedurii de executare silită
Stingerea creanţei bugetare

% 730, 732, 734, 735,739,
– pentru creanţele care provin din anul 464
750, 751
curent (în roşu)
- pentru creanţele care provin din anul

117 464
curent
Scutiri/anulari creante BL
Scutirea sau anularea creanţelor BL

%
din anul curent 464
730,732,734,735,739,
Scutirea, anularea sau prescripţia
750, 751
creanţelor BL din anii precedenţi
117
Înregistrarea pe cheltuieli a pierderilor

din creanţele bugetului local 654 464
neîncasate, potrivit legii.
Restituiri de sume
Înregistrarea, la cererea debitorului, sau din oficiu, a sumelor de
restituit plătite în plus faţă de obligaţia fiscală, ca urmare a unei
erori de calcul, a aplicării eronate a prevederilor legale, sau a celor 464 4672
stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau altor organe
competente potrivit legii
Restituirea, la cererea debitorului, sau din oficiu, a sumelor plătite

în plus faţă de obligaţia fiscală, ca urmare a unei erori de calcul, a
aplicării eronate a prevederilor legale, sau a celor stabilite prin 4672 521
hotărâri ale organelor judiciare sau altor organe competente potrivit
legii
Înregistrarea obligaţiei de acordare, la cererea debitorului, a

dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite după
666 4672
termenul legal de plată. Acordarea, la cererea debitorului, a
4672 5212
dobânzilor cuvenite pentru sumele restituite după termenul legal de
plată.
Op.privind execuţia bugetului local
Pe baza declaraţiilor fiscale, se înregistrează veniturile din

creanţe fiscale, care trebuie încasate de la contribuabili la
bugetul local în anul N, asfel:
 impozit pe clădiri p.f. 3.000 lei
 impozit pe teren p.f. 1.000 lei
 taxă mijloace de transport p.f. 2.000 lei
Se încasează de la DGFP cotele defalcate din impozitul pe venit

în sumă de 13000 lei. Întreaga sumă se depune în contul de
disponibil la trezorerie.
Se încasează la casieria primăriei impozite şi taxe locale, asfel:
 impozite pe clădiri 1.200 lei
 impozit pe teren 2.300 lei
 taxă mijloace de tranport 3.500 lei.
Creante fiscale -cladiri 3.000 464.Morar Emil= 734.07.02.01 3.000
Creante fiscale - teren 1.000 464.Vasile Ion = 734.07.02.02 1.000
Creante fiscale - taxa transp 2.000 464. Pop Ana= 734.16.02.02 2.000
Incasare cote defalcate 5211.04.02.01= 7312.04.02.01 13.000
Incasare in numerar ITL- cladiri 1200 5311= 464.Morar Emil 1.200
Incasare in numerar ITL- teren 2300 5311= 464.Vasile Ion 2.300
Incasare in numerar ITL- taxa transp.2000 5311= 464.Pop Ana 2.000

Venituri pe baza declaratiilor de impozite: cladiri, terenuri, taxe mijloace transp
464 = 734 200.000
Creante ale bugetului local” “Impozite si taxe pe proprietate”
Sume incasate cu ordin de plata pentru veniturile declarate
5211 = 464 120.000
“Disponibil al bugetului local” “Creante ale bugetului local”
Incasare in numerar:
pentru impozite declarate
531 = 464 5.000
pentru cele fara debit
531 = % 20.000
“Casa”- amenzi 7513 Amenzi, penalitati 2.000
- taxe extrajudiciare de timbru 7512 Venituri din taxe admin. 16.000
- valorificare bunuri 791 Venituri din valorif.bunuri 2.000
Depunere numerar la trezorerie
5211 Disponibil al bug. local = 531 Casa 25.000
Incasari prin trezorerie:
cote defalcate din impozit pe venit
5211 Disponibil BL = 7312 Cote defalcate din impozit pe venit 20.000
sume defalcate din TVA
5211 Disponibil BL = 7352 Sume defalcate din TVA 40.000
diverse venituri fara debit
5211 Disponibil BL = % 20.000
taxe administrative 7512Venituri din taxe admin. 500
taxe licente, autorizatii functionare 7356 Taxe autorizare 100
alte incasari din impozite indirecte 739 Alte impozite si taxe fiscale 200
restituiri fd. finantare ani precedenti 750 Venituri din roprietate 150
diverse venituri 7514 Diverse venituri 50
subventii alte bugete
5211 Disponibil BL = 772 Venituri din subventii 8.000
EX:O primărie vinde un utilaj la preţul de vânzare de 14.000
lei. Valoarea contabilă este de 48.000 lei, iar amortizarea
înregistrată până în momentul vânzării 36.000 lei
1.Vanzare utilaj
461Debitori = 791 V din valorif. unor b. ale statului 14.000
2.Descarcare din gestiune

% = 213.01 48.000
281 36.000
691 Ch extra. din operaţiuni cu active fixe 12.000
3.Incasare prin virament

5211 Disponibil BL = 461 Debitori 14.000
PIERDERI DIN CREANTE
PIERDERILE din creanţe şi debitori diverşi care se înregistrează la
scăderea din evidenţă a creanţelor neîncasate în contul 654 „Pierderi
din creanţe şi debitori diverşi” sunt pierderile cauzate de următoarele
situaţii precizate în Codul fiscal:
1)-procedura de faliment a debitorilor a fost inchisă pe baza hotărârii

judecătoreşti;
2)-debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la
moştenitori;
3)-debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu
asociat unic, sau lichidat fără succesor;
4)-debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează
intreg patrimoniul.
Conturi de regularizare şi asimilate
 Cheltuieli în avans, venituri înregistrate în avans (471).
 Veniturile realizate în perioada curentă, dar care

privesc perioadele sau exerciţiile următoare, se
înregistrează distinct în contabilitate, la venituri în
avans (472).
 operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în

conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare
clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-
un cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont
trebuie clarificate de către persoana juridică într-un
termen cat mai scurt (473).
Agenţia pentru Dezvoltarea Durabilă constată în luna decembrie următoarele
cheltuieli efectuate în avans:chirii în valoare de 1.000 lei; prime de asigurare
plătite din casierie, în valoare totală de 500 lei; alte cheltuieli plătite din
contul de finantare, în valoare totală de 850 lei;
471 = % 2.350
Cheltuieli înregistrate în avans 401 Furnizori 1.000
531 Casa 500
770 Finantare 850
În exerciţiul următor, se înregistrează trecerea pe cheltuieli curente

aferente exerciţiului în curs:
% = 471 2.350
612 Cheltuieli înregistrate în 1.000
Cheltuieli cu chiriile avans
613 500
Cheltuieli cu primele de asigurare
658 850
Alte cheltuieli operaţionale
Ex: conturi de regularizare
 Un teatru încasează, în luna februarie, 3.000 lei pentru

închirierea sălii de spectacole pentru un eveniment ce va
avea loc în luna martie.
 În luna martie achită factura pentru convorbirile
telefonice de 2.800 lei şi, deoarece valoarea facturii este
mare, se depune contestaţie la firma de telefonie.
 În luna aprilie se primeşte răspunsul şi i se comunică
instituţiei că valoarea facturii este corectă.
Incasare chirie in avans
561 01 Disp. IP fin. VP şi subvenţii = 472
Trecere la venituri curente

472 = 750 Venituri din proprietate
Achitare factura telefon

473 = 770 Finanţarea de la buget
Clarificare
626 = 473
Decontări
 Contabilitatea decontărilor între instituţii cuprinde
operaţiunile de decontare intervenite în cursul
execuţiei bugetului
 valoarea materialelor transmise şi primite în vederea
executării unor acţiuni în cadrul instituţiei
 sumele transmise de IS către instituţiile din subordine

pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare, din
fonduri speciale, fonduri cu destinatie specială,
împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile.
 Contabilitatea decontărilor între IP, cuprinde operaţiile

care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de
gestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare, cât şi a
celei creditoare apartinând aceluiaşi ordonator principal
de credite (481,482,489).
PI fin integral de la BS/BL/alte B
 primesc alocatii bugetare de la ordonatorul superior de

credite. credit bugetar alocat (plafon maxim plati)
 Intocmesc buget de cheltuieli (NU si de venituri) PLATI
 Platile se înregistreaza la Trezoreria Statului în conturi de
cheltuieli bugetare.
 Totalul contului de cheltuieli nu poate fi mai mare decât
creditul bugetar alocat (reflectat în Trezorerie în conturile
extrabilantiere de credite bugetare).
 Creditele bugetare neutilizate se anuleaza de drept la
sfârsitul anului bugetar fara a avea posibilitatea utilizarii
acestor credite bugetare în anii bugetari ulteriori.
Relatia IP – finantator BL
 La incep per UAT deschide credite bugetare IP (plafoane
maxime)
 Platile IP se efectueaza din 770 Finantare de la BL
 La sf. per. UAT preia cheltuielile IP si soldul platilor nete de
casa pentru stabilirea la nivelul UAT a Rezultatului executiei
bugetare
48109 ALTE DECONTARI
CREDIT
„48109 «Alte decontări»
- la IP fin. din BL, la sf.ex.fin, cu sold plăţi nete de casă ef. din BL
repartizat de UAT, în vederea stabilirii rez. Exec. BL din anul curent”.
DEBIT
- la UAT, la sf.ex. fin. cu sold plăţi nete de casă preluate de la IP fin.
integral din BL, în vederea stabilirii rez. Exec BL din anul curent;
IP finantate de la BL, act. curenta
 achizitii 302=401 7
 consumuri 602=302 5
 salarii 641=421 3
 plati %=7702 10
401 7
421 3
 inchidere ct ch,
121=% 8
641 3
602 5
 Inchidere finantare 7702=52102 Rez.exec.Bug. an curent 10
cu soldul platilor nete de casa
52102=48109 Alte decontari 10
48109 “Alte decontări”
Se crediteaza la UAT, la sf. Ex. Fin., cu sold ct. de Venit încasate

la BL an curent
52102 Rez. execuţiei bugetare din anul curent = 481.09
CONTAB.OP. SPECIFICE BUGETELOR LOCALE
52102 «Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent»
DEBIT
- la IP fin. Din BL, la sf.ex.fin, cu sold plăţi nete de casă ef. din BL
repartizat de UAT, în vederea stabilirii rez. Exec. BL din an curent
„52101 «Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent»
- La UAT, la sf. Ex. Fin., cu sold ct. de Venit încasate la BL an curent
CREDIT
- la UAT, la sf.ex. fin. cu sold plăţi nete de casă preluate de la IP fin.
integral din BL, în vederea stabilirii rez. Exec BL din anul curent;
770 «Finanţarea de la buget»
- la IP fin.integral din BL şi la UAT pentru act.proprie, la sf. Ex. Fin.,
cu soldul plăţilor nete de casă din anul curent”.
ACTIVITATE PROPRIE SCOALA
- achizitii - achizitii
- consumuri 602=302 6 - consumuri 602=302 6
- salarii 641=421 3 - salarii 641=421 4
- plati 401=7702 10 - plati 401= 7702 5
- inchidere ct ch, V - inchidere ct ch, V
- 121.01=6XX 9 - 121.01=6XX 10
- 770=52102 10 - 770=52102 5
- 52102=48109 10 - 52102=48109 5
DESCHIDERE DE CREDITE
BUGET LOCAL
1. constatare creante BL debitori= venit 464= 731 30
2. incasare creante disponibil BL=debitori 52101=464 20
52101 Disp BL 121.02 Rez patrim BL 521.02 Rex Ex BL

incasari cheltuieli venituri BL (3) 20 | 15
(2) 20 inchidere ( economice) (4) 30
(3) 20 (5) 19
3. inchidere cont disponibil BL 52102=52101 20

4. preluare sold plati nete din BL 48109= 52102 15
5. inchidere Venituri, stabilire rezultat patrimonial 731=121.02 30
6. preluare cheltuieli de la AP si scoala 121.02=6XX 19
489 „Decontări privind încheierea
execuţiei BS din anul curent
 cont bifuncţional.
 OC finanţaţi din BS si al ANAF
 înregistrează închiderea la sf. an bugetar a :
 ct. de ch. plătite de la BS şi a
 ct. de venituri bugetare încasate
 iar la nivelul trezoreriei centrale se înregistrează
preluarea în contabilitatea proprie a rezultatului
execuţiei bugetului de stat.
 La consolidare soldul contului trebuie să fie zero.
489 „Decontări privind încheierea
execuţiei BS din anul curent
489 se debitează cla sf ex fin cu:
 52002 „Rezultatul execuţiei BS din anul curent”
 - la ANAF, cu soldul conturilor de venituri ale BS din anul curent;
 - la Trezoreria centrală,cu deficitele BS încasate de unităţile
descentralizate ale trezoreriei statului din contul trezoreriei centrale.
 117 „Rezultatul reportat” la IP finanţate integral din BS si la Trezoreria
centrală, inch. Ct. la începutul ex următor, prin transferarea soldului
asupra rezultatului reportat.
489 se creditează la sf.ex.fin cu:
 52002 „Rezultatul execuţiei BS din anul curent”
 - la IP finanţate integral din BS, cu soldul plăţilor nete de casă
efectuate din BS în anul curent;
 - la Trezoreria centrală, cu soldul plăţilor nete de casă efectuate din BS
- MFP - Acţiuni generale, în anul curent; si cu excedentele BS încasate
de unităţile descentralizate ale trezoreriei statului din contul Trezoreriei
centrale.
 117 „Rezultatul reportat” la ANAF şi Trezoreria centrală, înch. Ct.la
încep ex. următor prin transferarea soldului asupra rezultatului
reportat.
BUGET LOCAL
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR
SPECIFICE BUGETELOR LOCALE
SPECIFICE BUGETELOR LOCALE
SPECIFICE BUGETULUI DE STAT
IP fin integral din BS
Provizioane pentru deprecierea
creantelor
 Pentru deprecierea creantelor, la sfarsitul

exerciţiului bugetar se constituie provizioane pe
seama cheltuielilor.
 în situatia în care provizionul constituit pentru o
creanta devine total sau partial fara obiect,
intrucat motivele care au dus la constituirea
acestuia au incetat sa mai existe intr-o anumita
masura, atunci acel provizion trebuie reluat
corespunzator la venituri. (491,496,497).
IP fin integral din BS
STOCURI
Contabilitatea institutiilor publice

Prof.univ.dr. Adriana Tiron Tudor
Exemple stocuri pe tipuri de IP
 Universitate
 Spital
 Teatru
 Unitate militara
 Institut de cercetari astrofizice
 Sala Sporturilor
 Parlamentul
 Alte IP
IPSAS 12 – Stocuri
 O entitate care pregăteşte şi prezintă situaţii financiare pe baza

contabilităţii de angajament trebuie să aplice acest standard în
contextul contabilizării stocurilor la cost istoric, cu condiţia ca
acestea să fie înregistrate la valoarea realizabilă netă.
 Noţiunea de stocuri cuprinde:
 bunuri cumpărate şi deţinute pentru a fi revândute,
 produse finite sau în curs,
 materii prime şi materiale consumabile,
 bunuri cumpărate sau produse pentru a fi distribuite gratuit sau
contra cost.
 Stocurile sunt evaluate la minimul dintre cost şi valoarea

realizabilă netă, cu excepţia stocurilor deţinute pentru a fi
distribuite gratuit sau contra unei taxe nominale şi a celor
destinate consumului în cadrul procesului de producţie de bunuri
distribuite, care se evaluează la minimul dintre cost şi costul
curent de înlocuire.
Costul stocurilor cuprinde
 costul de achiziţie,
 de prelucrare şi
 orice alt cost ocazionat de aducerea stocurilor la condiţia şi
locaţia actuală.
Costul de achiziţie cuprinde preţul de achiziţie, taxele de
import, transport, de manevrare şi alte costuri direct
atribuibile achiziţiei, fiind diminuat cu discount-urile şi
rabaturile obţinute.
Costurile de prelucrare a stocurilor cuprind munca directă şi
alocarea sistematică a costurilor indirecte fixe şi variabile.
Costurile fixe calculate pe unitatea de produs nu trebuie să
crească dacă producţia se reduce temporar, ci sunt
recunoscute ca şi cheltuieli ale perioadei. În cazuri de
supraproducţie, costurile fixe alocate fiecărei unităţi de produs
trebuie să scadă pentru a nu supraevalua stocurile.
Nu se cuprind in costuri
 Există şi costuri care sunt excluse din calculul costului
stocurilor şi sunt recunoscute ca şi cheltuieli, cum sunt:
 un nivel anormal de rebuturi,
 costuri de stocare, altele decât cele necesare în procesul de
fabricaţie,
 costuri administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor
în condiţia şi locaţia actuală, precum şi
 costurile de distribuţie şi vânzare.
 Metode de calcul al costului stocurilor:

 FIFO (first-in, first-out) sau
 costuri medii (standard).
Metoda FIFO presupune că stocurile achiziţionate mai întâi vor fi

vândute primele şi, deci, la sfârşitul perioadei vor rămâne în
stoc elementele cel mai recent achiziţionate sau produse.
Evaluarea stocurilor RO
 1. Evaluarea initiala a stocurilor;
 2. Evaluarea la iesirea din gestiune a stocurilor

(metode);
 3. Evaluarea la data bilantului.

Evaluarea initiala a stocurilor
1. COST ACHIZITIE Costul stocurilor trebuie sa

cuprinda toate costurile aferente achizitiei si
prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a
aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
 In functie de specificul activitatii, pentru

determinarea costului pot fi folosite, de asemenea,
metoda COST STANDARD in activitatea de productie
 sau metoda PRET CU AMANUNTUL, in comertul cu

amanuntul.
 2. Costul standard ( PRODUCTIE) ia in considerare

nivelurile normale ale materialelor si
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii
de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite
periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de
conditiile existente la un moment dat.
 Diferentele de pret fata de costul de productie

trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind
recunoscute in costul activului.
 !! Nu se foloseste cost standard la achizitii, deci nu

exista contul de diferente de pret 308.
 3. Metoda pretului cu amanuntul este folosita in

comertul cu amanuntul pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase si cu miscare
rapida, care au marje similare si pentru care nu este
practic sa se foloseasca alta metoda.
 Costul bunurilor vandute este calculat prin

deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare
al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare
presupune recalcularea marjei brute.
Evaluarea la iesirea
din gestiune a stocurilor (metode)
 La iesirea din gestiune a stocurilor, acestea se

evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin
aplicarea uneia din metodele:
 a) metoda primului intrat-primului iesit-FIFO;
 b) metoda costului mediu ponderat-CMP;
 c) metoda ultimul intrat-primul-iesit- LIFO;

Evaluarea la data bilantului
 Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in

bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce se
poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.
 In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza
pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea
unui provizion pentru depreciere.
 Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare

estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile
estimate pentru finalizarea bunului si costurile
necesare vanzarii.
Metode de evidenta a stocurilor
 Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric

sau numai valoric prin folosirea inventarului
permanent sau a inventarului intermitent.
 In conditiile folosirii inventarului permanent, in

contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de
intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si
cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat
cantitativ cat si valoric.
 Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si

inregistrarea lor in contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.
Momentul inregistrarii
 Bunurile si serviciile sunt considerate ca fiind
achizitionate de catre institutii din momentul in care
acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci cand
furnizarea acestor bunuri si servicii este terminata.
 Exceptii:
 a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in
unitate si inregistrarea lor la locurile de depozitare.
 b) in situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia
bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea
unitatii.
 c) in cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea
bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din unitate,
nemaifiind considerate proprietatea acesteia,
 d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind
dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si,
respectiv la iesiri, atat in gestiune cat si in contabilitate,
potrivit contractelor incheiate.
Recunoasterea cheltuielii cu stocurile
 Atunci când stocurile sunt vândute, schimbate sau
distribuite, valoarea acestora trebuie recunoscută ca o
cheltuială a perioadei în care venitul asociat este
recunoscut.
 Dacă nu există venit asociat, cheltuiala este recunoscută

când bunurile sunt distribuite sau serviciul este prestat.
 Orice depreciere sau pierdere de stocuri trebuie de

asemenea recunoscută ca o cheltuială în perioada în care
apare.
 Dacă se produce o diminuare a deprecierii, aceasta se

înregistrează ca o reducere a cheltuielii iniţial
recunoscute, în perioada în care se produce revenirea.
Situaţiile financiare trebuie să
evidenţieze
 politicile contabile adoptate în evaluarea stocurilor,
inclusiv modul de calcul a costului;
 valoarea totală a stocurilor deţinute şi valorile stocurilor
clasificate în funcţie de necesităţile entităţii;
 suma oricăror deprecieri reversibile recunoscute în
situaţia performanţei financiare;
 circumstanţele sau evenimentele care au dus la reversia
deprecierii stocurilor;
 nivelul stocurilor constituite ca şi garanţii pentru datorii;
 costul stocurilor recunoscute ca şi cheltuială în cursul
perioadei;
 costurile aplicabile veniturilor, clasificate după natură.
Stocuri - Grupe de conturi
 30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE
 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
 34 PRODUSE
 35 STOCURI AFLATE LA TERTI
 36 ANIMALE
 37 MARFURI
 38 AMBALAJE
 39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE
EXECUTIE
 Conturi de activ
Continutul economic
Stocurile sunt active circulante:

 a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii;
 b) in curs de productie in vederea vanzarii;
 c) sub forma de materii prime, materiale si alte
consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de
productie sau pentru prestarea de servicii;
Continutul economic
In cadrul stocurilor se cuprind:

 materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar, produse, animale si
pasari, marfuri, ambalaje, productia in curs de
executie precum si bunurile aflate in custodie,
pentru prelucrare sau in consignatie la terti.
 Sunt incluse de asemenea, stocurile de materii

prime strategice si de alte bunuri cu o importanta
deosebita pentru economia nationala.
Grupa 30 : Stocuri de materii si materiale
 301 Materii prime
 302 Materiale consumabile
 3021 Materiale auxiliare
 3022 Combustibili
 3023 Materiale pentru ambalat
 3024 Piese de schimb
 3025 Seminte si materiale de plantat
 3026 Furaje
 3027 Hrana
 3028 Alte materiale consumabile
 3029 Medicamente si medicamente sanitare
 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
 304 Materiale rezerva de stat si de mobilizare
 3041 Materiale rezerva de stat
 3042 Materiale rezerva de mobilizare
 305 Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare
 3051 Ambalaje rezerva de stat
 3052 Ambalaje rezerva de mobilizare
 307 Materiale date in prelucrare in institutie
 309 Alte stocuri
Grupa 30 – Stocuri de materii si
materiale
 Materiile prime participa direct la fabricarea

produselor si se regasesc in produsul finit integral
sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.
(contul 301).
 Materialele consumabile (materialele auxiliare,

combustibili, materiale pentru ambalat, piese de
schimb, seminte si materiale de plantat, furaje,
medicamente si materiale sanitare si alte materiale
consumabile) care participa sau ajuta la procesul de
fabricatie fara a se regasi de regula in produsul finit
sau asigura desfasurarea activitatii curente a
institutiei (contul 302).
materiale
 Materialele de natura obiectelor de inventar

reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita
prevazuta de lege pentru a fi considerate active fixe
corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau
cu o durata mai mica de un an, indiferent de
valoarea lor precum si bunurile asimilate acestora
(echipamentul de protectie, echipamentul de lucru,
imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele,
verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si
control, etc.). (contul 303)
 consumului de obiecte de inventar (trecerea pe Ch) se
face în momentul scoaterii din folosinţă a obiectelor
de inventar.
Obiecte inventor SC
SC achizitioneaza 10 calc birou, fiecare costa 200 lei, se dau

in consum 5
 Achizitia 303=401 2.000

 Dare in consum 603=303 1.000
Ex: ob inventor IP
UBB achiziţionează pe bază de factură 10 de birouri la preţul de
200 lei/buc, cheltuieli de transport-aprovizionare – 200 lei,
plata furnizorului facandu-se prin virament, din surse
bugetare. Se dau in folosinta 5 birouri. După 2 ani de zile se
scot din folosinţă obiectele de inventar în folosinţă 2
birouri.
 achiziţia obiectelor de inventar 3031 = 401 2.000 lei
 cheltuielilor de transport 3031 = 401 200 lei
 plata datoriei 401 = 7701 2.200 lei
 dare in folosinta 3032 = 3031 1.100 lei
 descarcare de gestiune 603 = 3032 220 lei
Se descarca din gestiune 3 scaune achizitionate inainte de 2005

in valoare de 300 lei
 117 = 3032 300 lei
Grupa 30: Stocuri de materii si
materiale
 Rezervele de stat - se constituie in scopul de a

interveni operativ pentru protectia populatiei, a
economiei si pentru apararea tarii, in situatii
exceptionale determinate de calamitati naturale,
epidemii, epizootii, accidente industriale sau
nucleare, fenomene sociale sau economice,
conjuncturi externe sau in caz de razboi.(cont
3041).
 http://www.anrsps.gov.ro/
 http://www.anrsps.gov.ro/legislatie/legea82-1992.pdf
 http://www.anrsps.gov.ro/infointpublic/altele/Sintaza%
20activitatii%20ANRSPS%20pe%20anul%202019.pdf
materiale
Rezervele de mobilizare-- sunt proprietate publica de stat si

cuprind:
 in industrie: materii prime,materiale, semifabricate,
subansambluri si elemente de completare, utilaje strict
specializate, scule, dispozitive, verificatoare;
 in comunicatii si transporturi: materiale destinate restabilirii si
mentinerii in stare de functionare a capacitatilor de transport
si telecomunicatii necesare asigurarii nevoilor fortelor
sistemului national de aparare;
 in sanatate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile,

materii prime si materiale necesare fabricarii produselor
farmaceutice, aparatura, instrumentar medical;
 in comert: produse alimentare si industriale necesare
asigurarii cererilor unitatilor militare, solicitate pe plan local,
la mobilizare (cont 3042).
LEGE nr.477 din 12 noiembrie 2003
privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru
apărare S5 Rezerve de mobilizare
cuprind materii prime, materiale, echipamente şi alte produse deficitare sau cu ciclu lung de
fabricaţie, necesare satisfacerii cererilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării,
siguranţei naţionale şi ordinii publice.
fac parte din domeniul public al statului, se administrează de către Oficiu, se asigură din
producţia internă ori din import şi se păstrează la agenţii economici, la alte IP
specializate, precum şi în unităţile teritoriale ale rezervelor de stat, în limita a 30% din
suprafaţa de depozitare.
nomenclatorul şi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, în limitele stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Actualizarea nomenclatorului şi a nivelurilor de constituire a rezervelor de mobilizare se face
anual de către Oficiu, ca urmare a modificării cererilor sau a unei schimbări intervenite
în posibilităţile de realizare a sarcinilor din planul de mobilizare.
Rezervele de stat, constituite şi administrate potrivit legii, se asimilează rezervelor de
mobilizare astfel:
a) în timp de pace, pentru cantităţile constituite ca stocuri intangibile;
b) la mobilizare sau război, pentru stocurile existente în depozite.
materiale
 Ambalajele rezerva de stat si de mobilizare cuprind

ambalajele aferente produselor ce se constituie in rezerva de stat
si de mobilizare
Nereguli privind rezervele de stat

 https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21921633-hotnews-
descoperit-disparitia-celor-21-500-porci-din-rezervele-stat-
pastrati-ferma-falimentara-romsuintest-peris-fost-semnalata-sub-
eticheta-fenomen-periculos-inca-din-2011-intr-raport-
administratiei-.htm
 https://www.cotidianul.ro/rezervele-statului-garnizoana-
financiara-a-vicepremierului-gabriel-oprea/
 https://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/psd-mures-
reclama-afaceri-cu-graul-din-rezerva-de-stat--8609
 https://www.national.ro/dezvaluiri/tunurile-de-la-
%E2%80%9Erezervele-statului%E2%80%9D-omoara-romanii-
535731.html/
Operatii cu stocuri
 Intrări:
 Cumpărare stocuri = furnizori (3XX = 401,408)
 Plus inv. stocuri = chelt. (3XX = 6XX)
 Donaţii stocuri = venituri (3XX = 779)
 Dezmembrari stocuri = venituri (3XX = 779)
 Iesiri:
 Consum , lipsa la inventar (6xx=3xx)
 Imputarea lipsei 428,461=448
Grupa 33 – Productia in curs de executie
 331 Produse in curs de executie

332 Lucrari si servicii in curs de executie
333 Productia in curs de executie reprezinta productia

care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de
prelucrare, prevazute in procesul tehnologic precum
si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice
sau necompletate in intregime.
334 In cadrul productiei in curs de executie se cuprind,

de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si
studiile in curs de executie sau neterminate
(conturile 331 si 332).
Grupa 34 – Produse
 341 Semifabricate
 345 Produse finite
 346 Produse reziduale
 348 Diferente de pret la produse
 709 Variatia stocurilor (nu 711)
 347 Bunuri legal confiscate sau intrate, potrivit legii,

in proprietatea privata a statului
 349 Bunuri legal confiscate sau intrate in

proprietatea privata a unitatii administrativ-
teritoriale
 Semifabricatele reprezinta produsele al caror proces

tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de
fabricatie ) si care trec in continuare in procesul
tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se
livreaza tertilor (contul 341).
 Produsele finite sunt produsele are au parcurs in

intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai
au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii,
putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate
direct clientilor (contul 345).
 Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi,

materiale recuperabile sau deseuri. (contul 346).
 Bunurile legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in

proprietatea privata a statului precum si bunurile in
custodie sau in consignatie la terti sunt evidentiate
de catre directiile generale ale finantelor publice
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de
catre administratiile finantelor publice precum si de
catre structuri de specialitate din cadrul Ministerului
Afacerilor Externe potrivit prevederilor legale in
vigoare. (conturile 347 si 349).
O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si a
conditiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate,
potrivit legii, in proprietatea privata a statului
NM de aplicare H.G. nr. 731/2007.

Valorificarea bunurilor confiscate sau intrate, cf. legii, in proprietatea privata a statului:
- declararea bunurilor confiscate sau intrate, cf. legii, in proprietatea privata a
statului de catre detinatori- organelor de valorificare,
- evaluarea de catre o comisie de evaluare,
- valorificarea efectiva sau atribuirea cu titlu gratuit sau distrugerea sau restituirea
Bunurile confiscate sau intrate, cf legii, in proprietatea privata a statului se valorifica de
MFP prin organele sale teritoriale DGFPJ.
Valorificarea se face utilizand una dintre urmatoarele metode :
- licitatie publica, http://www.mfinante.ro ANAF/Licitatii si Anunturi/Licitatii bunuri
confiscate.
- vanzare directa de la locul de depozitare sau de detinere, in regim de consignatie,
- magazine proprii ale organelor de valorificare,
- burse de marfuri.
DGPFJ Cluj-
http://www.mfinante.ro/valorificStocuris.html
 Candele din plastic cu lumânari 23 buc 1 lei/buc

 Pantaloni scurti de blugi de culoare albastra tip Faster, 6 buc 12 lei/buc
 Fuste din material sintetic, 2buc 15lei/buc
 Cutite cu maner de culoare neagra, inscriptii diverse 3buc 3lei/buc
 Incaltaminte pentru copii marca Pediped, cu fete textile, 18buc 80lei/buc
http://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/anunturi/valorificare_licita_bun_sechestrate
 Licitatie bunuri apartinand SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA
MESERIASUL GHERLA
 pentru Bunuri imobile -
 Licitatie bunuri apartinand SC GIMETAL CONSTRUCT SRL
 pentru Bunuri mobile Autovehicule ambarcatiuni
http://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/anunturi/valorificare_bun_prop_priv_stat
AJFP Cluj - LICITATIE PUBLICA DESCHISA CU STRIGARE
 pentru Bunuri imobile Autovehicule ambarcatiuni
Licitatia se va desfasura la data de xxxx la adresa AJFP CLUJ.
Ex bunuri confiscate
1. DJCFS Cluj a confiscat în baza legii alcool în valoare de 1.000 lei,
care vor intra in domeniul privat al statului, care se valorifica
prin vanzare prin magazinul propriu, încasarea creanţei in
numerar. Banii incasati in numerar se depun ulterior in contul de
disponibil din valorificarea bunurilor.
 predare bunuri şi intrarea lor în proprietatea privată a statului
347 = 102 1.000 lei
 vânzarea bunurilor 4111 = 7513 1.000 lei
 obligaţia de virare sume la BS 7513 = 4481 1.000 lei
 Incasare 5311 = 4111 1.000 lei
 Depunere nr la trezorerie 557 =5311 700 lei
 Virarea sumei de încasat la BS 4481 = 557 1.000 lei
 Descărcarea gestiunii 102 = 347 1.000 lei
Notă !!!
- În cazul valorificării bunurilor confiscate:
creanţă = V din confiscări
V din confiscări = datorii faţă de bugetul statului
- În cazul vânzării de elemente de natura stocurilor:

creanţă = V din vânzare stocuri (dacă stocul provine din activitate
autofinanţată)
creanţă = datorii faţă de bug stat (dacă stocul a fost finanţat din
surse bugetare)
operatii
 Obtinere productie
stocuri=venituri
-prod.finite 341=709
- prod in curs 331=709
Descarcarea gestiunii
-prod.finite 709=341
- prod in curs 709=331
Grupa 35 – Stocuri aflate la terti
 351 Materii si materiale aflate la terti

 3511 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate
 la terti
 354 Produse aflate la terti
 3541 Semifabricate aflate la terti
 3545 Produse finite aflate la terti
 3546 Produse reziduale aflate la terti
 356 Animale aflate la terti
 357 Marfuri aflate la terti
 358 Ambalaje aflate la terti
 359 Bunuri in custodie sau in consignatie la terti
 In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in

custodie, pentru prelucrare sau consignatie la terti, care
se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de
stocuri. (351,354,356,357,358,359).
Grupa 36 – Animale
 361 Animale si pasari
 In aceasta categorie se includ animalele nascute si

cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si
altele) in vederea cresterii si folosirii lor ulterioare
pentru productie (lana, lapte si blana, etc.)
reproductie, munca, reprezentatie (spectacole),
expunere (in parcuri si gradini zoologice), animalele
si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate,
precum si coloniile de albine. (contul 361).
 ANEXA Nr. 1 Instrucţiuni din 22/11/2004 M. Of, nr. 115bis 04/02/2005

privind autorizarea, inventarierea şi i înregistrarea grădinilor zoologice
şi acvariilor publice
spete
 http://www.adoptiicaini.ro/plusuri-si-minusuri-de-inventar-pe-doua-si-patru-
picioare-la-zoo/ Zoo Craiova plusuri de inventar de 1.305 lei, constând din “capră
pitică camerun cu valoare de inventar de 10 lei, cerb lopătar cu valoare de
inventar de 960 lei, fazan diamant cu valoare de inventar de 10 lei, leu cu valoare
de inventar de 100 lei, raţă mandarină 3 bucăţi cu valoare de inventar de 225
lei”, dar şi minusuri de inventar de 4.881,85 lei.
 http://www.zf.ro/eveniment/valoarea-de-inventar-a-tigrului-ucis-la-sibiu-era-de-
50-de-lei-9060492 Valoarea de inventar a tigroaicei care a fugit de la Grădina
Zoologică din Sibiu, fiind ulterior împuşcată, era de 50 de lei întrucât, fiind
născută în incinta unităţii şi neplătindu-se nimic pentru ea, contabilii i-au atribuit
o valoare oarecare, mult diferită de valoarea reală a animalului.
 http://epochtimes-romania.com/fotoslide.php?id=200 Grădina zoologică din
Londra (ZSL) a înregistrat, măsurat şi cântărit, la 4 ianuarie curent, cele
aproximativ 750 de specii de animale, reptile şi păsări pe care le adăposteşte.
Aceasta este una dintre cele mai vechi din lume, inaugurându-se în 1828 ca
gradină zoologică ştiinţifică, din 1847 fiind accesibilă publicului larg.
http://bihoreanul.gandul.info/bihor/scandal-la-gradina-zoologica-ultimul-
inventar-arata-ca-lipsesc-peste-150-de-animale-7943926 Scandal la Grădina
Zoologică din Oradea: Ultimul inventar arată că lipsesc peste 150 de animale!
Grupa 37 – Marfuri
 371 Marfuri
 378 Diferente de pret la marfuri (adaos comercial)
 Marfurile reprezinta bunurile pe care unitatea le cumpara

in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare
magazinelor proprii. (contul 371).
 Cu ajutorul contului 378 se tine evidenta adaosului

comercial aferent marfurilor existente in gestiunea
institutiei, in cazul in care pentru evaluarea si
inregistrarea in contabilitate a marfurilor se utilizeaza
preturile de vanzare cu ridicata sau cu amanuntul.
 Contul 378 este un cont rectificativ al valorii de
inregistrare a marfurilor.
Grupa 38 – Ambalaje
 381 Ambalaje
 Ambalajele includ ambalajele refolosibile,

achizitionate sau fabricate, destinate produselor
vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de
terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in
contracte (contul 381).
Grupa 39 – Provizioane pentru
deprecierea stocurilor si productiei in
curs de executie
 391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

 392 Provizioane pentru deprecierea materialelor
 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de
executie
 394 Provizioane pentru deprecierea produselor
 395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
 396 Provizioane pentru deprecierea animalelor
 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor
 398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
Grupa 39 – Provizioane pentru
deprecierea stocurilor si productiei in
curs de executie
 Pentru deprecierea stocurilor, la sfarsitul exercitiului

financiar, se constituie provizioane pe seama
cheltuielilor.
 In situatia in care provizionul constituit pentru un
stoc devine total sau partial fara obiect, intrucat
motivele care au dus la constituirea acestuia au
incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci
acel provizion trebuie reluat corespunzator la
venituri.
 (conturile 391,392,393,394,395,396,397,398).
Exemplu grila examen
Spitalul Judetean Cluj achizitioneaza cinci mese de operatie la valoarea de 1.000
lei/buc, din care trei se dau in folosinta. Ulterior, spitalul scoate din gestiune una din
mesele de operatie si o targa aflata in folosinta din anul 2003, valoarea contabila a
acesteia fiind de 100 lei. Reflectarea contabila a operatiunilor de achizitie si dare in
folosinta este:
A. 303 = 401 5.000 si 603 = 303 5.000
B. 3031 = 401 5.000 si 603 = 3031 5.000
C. 3031 = 401 5.000 si 3032 = 3031 5.000
Spitalul Judetean Cluj constata cu ocazia inventarierii patrimoniului lipsa din gestiune
a unor medicamente achizitionate din surse de finantare bugetare avand valoarea
contabila de 100 lei pe care le imputa personalului medical la valoarea de imputatie de
120 lei. Reflectarea contabila a operatiunilor de constatare si imputare a minusului din
gestiune este:
A. 6029 = 3029 100 4282 = 719 120
B. 6029 = 3029 -100 4282 = 4481 100 4282 = 719 20
C. 6029 = 3029 100 4282 = 4481 100 4282 = 719 20
Studiu Caz:Penitenciarul X (atelier productie) IP finanțată
din venituri proprii și subvenții, înregistrată în scop de TVA
1.IP achizitioneza materiale consumabile % = 401 2.360

302 2.000
4426 360
2. Consum consumabile 602=302 1.000
3. Primestecu titlu gratuit, materii prime 301 = 779 500
4.Amortizare utilaje 681=281 500
5.Obtinere10 mese (cost prod/buc 150 lei) 345 = 709 1.500
6. Vanzare 5 mese, p vânz 200 lei, TVA19% 411 = % 1.190
751 1.000
4427 190
7. Descarcare gestiune 709 = 345 750
8. Incasare client, prin virament bancar 561.1= 411 1.1909.
Probleme
 O unitate finanțată integral din venituri proprii (ct. 560)se
aprovizionează cu materii prime în valoare de 50.000 lei, pe
baza avizului de însoțire a mărfii, factura urmând să fie primită
ulterior. În momentul primirii facturii se constată că valoarea
materiilor prime este de 51.500 lei și diferența este acceptată.
 În temeiul contractului încheiat cu furnizorul, o instituție publică

finanțată integral de la bugetul de stat (ct.770) se
aprovizionează în baza avizului de expediție cu materiale
consumabile în valoare de 3.000 lei. Conform contractului,
instituția plătește în momentul încheierii acestuia, în baza
facturii emise de furnizor, un avans de 20% din valoarea sa,
restul de 80% fiind achitat după recepția mărfii.
Probleme
 În urma unui control inopinat la gestiunea de materiale a
unei instituții publice finanțate integral de la bugetul de
stat s-au constatat următoarele: plus la gestiunea de
materiale auxiliare de 55 lei, minus la gestiunea de
combustibili de 150 lei, minus la gestiunea de alte
materiale de 22 lei, dar care se încadrează în limita
normelor de perisabilitate.
 DGFP a confiscat bunuri în sumă de 50.000 lei. Aceste
bunuri au fost preluate în proprietatea privată a statului
în vederea valorificării lor ulterioare. Bunurile au fost
transmise pentru valorificare în regim de consignație, iar
după o lună au fost vândute.
clasa 5 Disponibilitati
Contabilitatea institutilor publice

1
Relatia IP cu Trezoreria statului
 IP indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,
inclusiv pentru activităţile finanţate integral din venituri
proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin
unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora
îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri,
cheltuieli şi disponibilităţi, în condiţii de siguranţă.
 Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile

de mai sus prin băncile comerciale, cu excepţia situaţiilor
prevăzute de lege.
2
Exceptie- operatii in valuta
 Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la bănci

comerciale şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor
şi plăţilor efectuate în valută, se ţine distinct în lei şi în
valută.
 Toate operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se
înregistrează în contabilitate la cursul zilei BNR.
 În acelaşi timp, operaţiunile de vânzare-cumpărare de
valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat
de banca comercială la care se efectuează schimbul
valutar, fără ca acestea să genereze diferenţe de curs
valutar.
3
Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale
 Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi

mişcării titlurilor de plasament, altor valori de trezorerie, a
disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului,
Banca Naţională a României, băncile comerciale şi în
casierie
 Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea

plăţilor de casa şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
4
Grupele de conturi
 50 “Investiţii financiare pe termen scurt”

 51 “ Conturi la trezoreria statului şi bănci ”
 52 “ Disponibil al bugetelor ”
 53 “ Casa şi alte valori ”
 54 “ Acreditive ”
 55 “ Disponibil din fonduri cu destinaţie specială ”
 56 “ Disponibil al IP finanţate din venituri proprii
integral sau partial”
 57 “ Disponibil din fondurile speciale ”
 58 “ Viramente interne ”
 59 “ Provizioane ”
5
50 Investiţii pe termen scurt
 La IP se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi

răscumpărate.
 În scopul asigurării surselor de finanţare, primăriile emit
obligaţiuni cu dobândă sau cu discount pe care le
răscumpără la termen.
conturi
 505 Obligatiuni emise şi răscumpărate
 509 Vărsăminte efectuate pt. inv. pe termen scurt
6
Exemplu:
 Primaria municipiului Bacau emite o serie de 10.000
obligatiuni municipale cu o valoare nominala de 10 lei,
dobanda anuala de 5%, imprumutul este pe 10 ani, iar la
finalizare sunt rascumparate si anulate actiunile.
 Primaria municipiului Cluj Napoca achizitioneaza 1.000

obligatiuni pe care le rascumpara la scadenta.
 Reflectati in contabilitatea celor 2 institutii publice
7
51 Conturi la trezorerie şi institutii de credit
Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent

general al trezoreriei statului(510).
Valori de încasat (511)
Conturi la trezorerie si institutii de credit (512)
Lei 5121.1 trezorerie 5121.2 instit credit
Valuta 5124.2 instit credit
Sume in curs de decontare 5125
Conturile trezoreriei statului 5126,……..
Disponibilităţile în lei şi valută din împrumuturi interne şi externe
contractate sau garantate de stat, APL(513, 514, 516,517)
Disponibil din fonduri externe nerambursabile (cont 515)
Dobânzi (518) de platit sau incasat
 Împrumuturi pe termen scurt (519)
8
519 Imprumuturi pe termen scurt
Imprumuturi pe termen scurt primite: % = 519

512,516,521,
560,561,562
Dobanzi datorate aferente imprumuturilor pe termen scurt:
666 = 5181
519 = %
512,516,521,
560,561,770
Plata dobanzilor aferente imprumuturilor: 5181 = %
512,516,521,
560,561,562,770
5191.7 "Sume primite din excedentul anului precedent pentru
acoperirea golurilor temporare de casă 9
52 Disponibil al bugetelor
 disponibilul BS (520),
 disponibilul BL (521),
 disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea BL (523),
 disponibil al bugetului trezoreriei statului ( 524)
 disponibilul BASS(525),
 disponibil din venituri incasate pentru bugetul capitalei
(524),
 disponibil din fondul de rezervă al BASS (526),
 disponibilul din fondul de rezerva L95/2006(527),
 disponibil din sume incasate în cursul procedurii de executare
silita (528),
 disponibil din sume colectate pentru unele bugete (529).
10
520 Disponibil al BS
 5201 Disponibil al BS;
• evidenţa disponibilităţilor BS, provenite din venituri încasate, aflate
în conturile deschise la trezoreriei statului.
• cont de activ.
• DEBIT- încasările reprezentând veniturile BS pe structura
clasificaţiei bugetare conform prevederilor legale,
• CREDIT sume restituite sau plătite din veniturile BS
• Soldul debitor -disponibilităţile BS aflate la trezoreria statului.
 5202 „Rezultatul execuţiei BS din anul curent”;

• Cont bifuncţional.
• DEBIT -excedentul BS
• CREDIT –deficitul BS
• Soldul debitor - excedentul BS din anul curent, 11
• Soldul creditor - deficitul BS din anul curent.
PI fin integral de la BS/BL/alte B
 primesc alocatii bugetare de la ordonatorul superior de

credite. credit bugetar alocat (plafon maxim plati)
 Intocmesc buget de cheltuieli (NU si de venituri) PLATI
 Platile se înregistreaza la Trezoreria Statului în conturi de
cheltuieli bugetare.
 Totalul contului de cheltuieli nu poate fi mai mare decât
creditul bugetar alocat (reflectat în Trezorerie în conturile
extrabilantiere de credite bugetare).
 Creditele bugetare neutilizate se anuleaza de drept la
sfârsitul anului bugetar fara a avea posibilitatea utilizarii
acestor credite bugetare în anii bugetari ulteriori.
12
Executia BL la nivelul UAT
ACTIVITATE PROPRIE SCOALA
- achizitii - achizitii
- consumuri 602=302 6 - consumuri 602=302 6
- salarii 641=421 3 - salarii 641=421 4
- plati 401=7702 10 - plati 401= 7702 5
- inchidere ct ch, V - inchidere ct ch, V
- 121.01=6XX 9 - 121.01=6XX 10
- 770=52102 10 - 770=52102 5
- 52102=48109 10 - 52102=48109 5
DESCHIDERE DE CREDITE
BUGET LOCAL
1. constatare creante BL debitori= venit 464= 731 30
2. incasare creante disponibil BL=debitori 52101=464 20
52101 Disp BL 121.02 Rez patrim BL 521.02 Rex Ex BL

incasari cheltuieli venituri BL (3) 20 | 15
(2) 20 inchidere ( economice) (4) 30
(3) 20 (5) 19
3. inchidere cont disponibil BL 52102=52101 20

4. preluare sold plati nete din BL 48109= 52102 15
5. inchidere Venituri, stabilire rezultat patrimonial 731=121.02 30
6. preluare cheltuieli de la AP si scoala 121.02=6XX 19
13
521 Disponibil al bugetului local
 521 01 Disponibil al bugetului local

 521 02 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
 521 03 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
14
521.01 Disponibil al bugetului local
 Cu ajutorul acestui cont UAT ţin evidenţa disponibilităţilor BL,
provenite din venituri încasate şi alte surse, aflate în conturile
deschise la unităţile trezoreriei statului .
 cont de activ
 în debitul contului se înregistrează încasările reprezentând
veniturile bugetului local sau alte surse pe structura clasificaţiei
bugetare,
 în creditul contului se înregistrează sumele restituite sau plătite
din bugetul local,
 soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului local
aflate la trezoreria statului.
 poate prezenta, în timpul anului, şi sold creditor, ca urmare a
înregistrării unor goluri temporare de casă apărute pe parcursul
execuţiei bugetare.
15
BL activitati curente
INCASARI venituri BL
 Direct in trezorerie, pe structura clasif. BL 521.01=464
 Sume depuse la trezorerie, încasate în numerar 531.01=464
581=531.01
521.01=581
PLATI
 Restituiri sume incasare in plus 464 =521.01

 Inchidere la sfarsitul anului 521.02=521.01
16
BL: ocazional
(daca incasarile nu acopera platile de efectuat )
IMPRUMUT DIN EXCEDENTUL ANULUI PRECEDENT pentru

acoperirea golurilor temporare de casă
 sumele primite din Exced. an preced 521.01= 519.17

468=521.03
 sumele restituite 519.17=521.01

521.03=468
17
521.02 Rezultatul executiei bugetare
din anul curent
Cu ajutorul acestui cont UAT ţin evidenţa rezultatului execuţiei
bugetului local determinat la finele anului .
cont bifuncţional
soldul debitor excedentul curent al bugetului local,
soldul creditor deficitul curent al bugetului local.
18
521.02 Rezultatul executiei bugetare
din anul curent
521.02=%
52101 la UAT, la sf.ex. cu soldul incasarilor de venituri BL
an curent
% = 521.02
162, 165, 5196 5198 rambursarea împrumuturi restante
168 ,518 dobânzi
627 servicii bancare
48109 "Alte decontări" - UAT, la sf.ex cu soldul plăţilor nete de
casă preluate de la IP fin.din BL, pt. stabilirea Rez. Ex. BL an
curent;
19
521.03 Rezultatul execuţiei bugetare
din anul precedent
Cu ajutorul acestui cont UAT ţin evidenţa rezultatului
execuţiei bugetului local preluat din anul curent .
cont de activ
debit: excedentul rezultat din execuţia bugetului local,
se reporteaza excedentul BL 521.03=521.02
credit, excedentul din anii precedenţi utilizat pentru
acoperirea deficitului.
acoperire deficit 521.02=521.03
Soldul debitor excedentul bugetului local din anii
precedenţi.
20
Ex.1:
BL previzionat: Incasari venituri 100, plati cheltuieli 90
IP subordonate fin de la BL: plafon maxim plati 90,
cheltuieli 80 ( salarii 50, consum stoc 20, amortizare 10)
Constatare creante 464=731 100

Incasare creante 521.1=464 90
Inchid ct disponibil BL 521.2=521.1 90

Preluare sold plati nete IP sub 481.9=521.2 90
Preluare cheltuieli de la IP subordonate 6xx=4811 80

Inchidere ch si v BL 121=6xx 80
731=121 100
Reportare rezultat patrimonial 121=117 20
Rez patrim +20, Rez.exec.bug 0
21
Ex.2:
BL previzionat: Incasari venituri 100, plati cheltuieli 90
IP subordonate fin de la BL: plafon maxim plati 90,
cheltuieli 80 ( salarii 50, consum stoc 20, amortizare 10)
Constatare creante 464=731 100

Incasare creante 521.1=464 95
Inchid ct disponibil BL 521.2=521.1 95

Reportare Excedent 521.3=521.2 5
Preluare cheltuieli de la IP subordonate 6xx=4811 80

731=121 100
Reportare rezultat patrimonial 121=117 20
Rez patrim +20, Rez.exec.bug +5 22

Ex.3: Utilizare excedent an precedent
Excedent an preced 50, Prevederi bugetare: Incasare 150, Plati 140
IP subordonate: Plati 150, cheltuieli 180
BL
 SId 521.03 Excedent an preced 50,
 Prevederi BL: venituri incasate 150, Plati 140
IP subordonate:
 Prevederi bugetare: plafon maxim Plati 150
Salarii 80
Servii terti 20
Stocuri achizitionate 50
Cheltuieli economice 180
Salarii 80
Servicii terti 20
Consum materiale 70 din care 20 existente in stoc la inceput perioada
Amortizare 10
23
In cursul exercitului fin

Constatare creante BL 464=731 150
Incasare creante BL 521.1=464 90
IP sub au de efectuat plati contractate 130, dar disp este 90

(salarii 80,servicii 20, stocuri achiz 30)
Imprumut BL din Exced an preced 521.1=519.17 40
468=521.03 40
Ulterior , se incasareaza creante BL 521.1=464 55
Si, se ramburseaza imprumutul 519.17=521.1 40
521.03=468 40
Pana la sf ex. IP sub
- nu mai efectueaza alte plati, deci platile sunt de 130
-ch inreg in contabilitate 160: Salarii 80, Servicii 20, Amortizare 10, 24
Consum materiale 50 din care 20 existente in stoc la inceput perioada
La sf exercitiului financiar
Inchid ct disp 521.2=521.1 145
Reportare Excedent 521.3=521.2 15
Preluare cheltuieli de la IP sub si act pro 6xx=481.1 160

731=121 150
Acoperire pierdere patrimoniala 117=127 10
Rez patrim -10, Rez.exec.bug +15 25

Aceleasi info initial e ca si la ex 3 ( slide 23)

In cursul exercitului fin
Constatare creante BL 464=731 150
Incasare creante BL 521.1=464 90
IP sub au de efectuat plati contractate 130, dar disp este 90
(salarii 80,servicii 20, stocuri achiz 30)
Imprumut BL din Exced an preced 521.1=519.17 40
468=521.03 40
Ulterior , se incasareaza creante BL 521.1=464 35
Si, se ramburseaza imprumutul 519.17=521.1 35
521.03=468 35
Pana la sf ex. IP sub
- nu mai efectueaza alte plati, deci platile sunt de 130
-ch inreg in contabilitate 160: Salarii 80, Servicii 20, Amortizare 10,
26
Consum materiale 50 din care 20 existente in stoc la inceput
perioada
La sfarsitul exercitiului financiar
Inchid ct disp 521.2=521.1 125

Acoperire deficit 521.2=521.3 5
Preluare cheltuieli de la IP sub si act pro 6xx=481.1 160

731=121 150
Acoperire pierdere patrimoniala 117=127 10
Rez patrim -10, Rez.exec.bug -5 27

Grupa 53 Casa şi alte valori
 disponibilităţile în casieria IP, încasarile şi platile în

numerar, se tine distinct în lei şi în valuta.(531).
 încasarile şi platile în valuta se înregistreaza în

contabilitate la cursul zilei, comunicat de BNR.
 Încasarile efectuate de catre IP prin casieria proprie se

vireaza în conturile bugetare respective deschise la
trezoreria statului şi reprezinta venituri ale BS, BL, BASS,
BFS.
 În acelasi mod se depun şi veniturile care sunt lasate la

dispozitia instituţiilor ca venituri proprii.
28
Grupa 53 Conturi utilizate
 531 Casa
 5311 Casa în lei
 5314 Casa în valuta
 532 Alte valori
 5321 Timbre fiscale şi postale
 5322 Bilete de tratament şi odihna
 5323 Tichete şi bilete de calatorie
 5324 Bonuri valorice pentru carburanti auto
 5325 Bilete cu valoare nominala
 5326 Tichete de masa
 5328 Alte valori
29
Alte valori
 - Cumpararea de timbre postale, tichete si bilete de
calatorie si alte valori: 532 = 401
- Acordarea avansurilor de trezorerie: 542 = 531
- Decontarea avansurilor de trezorerie: % = 542
301- 381 401,
404,428,531,
532, 604-614;
622-628; 665,4426
30
54 Acreditive
 În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori,
persoanele juridice pot solicita IP deschiderea de acreditive
la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora (541).
 Sumele depuse de bănci, precum şi sumele în numerar,
puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea
efectuării unor plăţi în numele instituţiei, (542).
 541 Acreditive
 5411 Acreditive în lei
 5412 Acreditive în valută
 542 Avansuri de trezorerie
31
Acreditive
Deschiderea acreditivelor in favoarea tertilor:
581 = % 512,513,514,515,
516,519,550,551, 770
552,553,560,561,562
si concomitent: 541 = 581
Utilizarea acreditivelor: % = 541
401,404
Reintregirea contului de disponibil cu acreditivele neutilizate:
% = 581
512,513,514,515,
516,519,550,551,
552,553,560,561,562, 770
concomitent: 581 = 541
32
55 Disponibil din fonduri cu
destinaţie specială
 disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială (550, 551).

 sumele de mandat şi sumele în depozit sunt sumele pe care IP le
pot pastra la finele anului într-un cont distinct de disponibil
pentru a fi utilizate în anul următor- sunt stabilite prin precizari
emise de M.F.P. (552).
 disponibilităţile unor fonduri gestionate în afara BL:
 disponibil din taxe speciale (553),
 disponibil din amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice
de interes local (554),
 disponibil al fondului de risc (555),
 disponibil al depozitelor speciale constituite pentru construirea de
locuinţe (556).
 disponibilul rezultat din valorificarea unor bunuri intrate în
proprietatea privată a statului (557)
 Disponibil din cofinanţarea de la bug. aferentă programelor din
fd. externe nerambursabile(558)
33
Exemplu:
 Primaria Mun Constanta a stabilit o taxa cu destinatie speciala
pentru dezinsectie pentru perioada de vara de 1 leu pe
familie.Bugetul actiunii are valoare de 1 x 300.000 familii =
300.000 lei din care se achizitioneaza substanta pentru dezinsectie
200.000 lei, se achita inchirierea elicopterului care va pulveriza de
asupra orasului solutia saptamanal pe timpul verii. 50.000 lei salarii
manipulanti si 50.000 lei alte materiale necesare. Inainte de
inceperea actiunii s-a incasat suma de 230.000 lei.
 Reflectati in contabilitatea primariei

 553 disponibil
 776 venituri din taxe/fonduri cu destinatie speciala
 641 salarii, 602 consumabile
 121 rezultat
34
56 DISPONIBIL AL IP ŞI ACTIVITĂŢILOR
FINANŢATE INTEGRAL/PARŢIAL DIN
VENITURI PROPRII
560 Disponibil IP finanţate integral din venituri proprii
560 01 Disp.curent al IP finanţate integral din venituri proprii
560 02 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent
560 03 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi
560 04 Depozite ale IP finanţate integral din venituri proprii
561 Disponibil al IP finanţate din venituri proprii şi subvenţii

561 01 Disponibil al IP finanţate din venituri proprii şi subvenţii
562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii

562 01 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii
35
IP fin. Integral partial din v.proprii,
act.fin.integral din v.proprii
560 „Disponibil al IP fin. integral din venituri proprii”
560.01 „Disponibil curent al IP fin. integral din venituri proprii”;

560.0101 Disp. al IP fin. integral din v. proprii –Disp. curent la trezorerie”;
560.0102 Disp. al IP fin. integral din v. proprii – Disp. curent la inst.de credit
560.02 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent”;
560.03 „Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi”;
560.04 „Depozite ale IP finanţate integral din venituri proprii”;

560.0401 „Depozite ale IP fina. integral din v. proprii la trezorerie”;
560.0402 „Depozite ale IP fin. integral din v. proprii la instituţii de credit”;
36
560.0101 „Disponibil al IP fin. integral din VP
Disponibil curent la trezorerie
 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor
încasate din venituri proprii la trezorerie, potrivit
reglementărilor legale
 cont de activ.
 Debit – încasări din venituri proprii (411,751), sau
imprumuturi ( 519)
 Credit plăţile efectuate
 Soldul debitor reprezintă disponibilul din venituri
existent în cont.
37
Credit 560.01 Plati catre
462 „Creditori”
- cu sumele plătite creditorilor, reprez sume încasate necuvenit.
481 „Decontări între instituţia sup. şi instituţiile subordonate”
- la Instit. Sup. cu sumele virate Instit. Subord.
483 „Decontări din operaţii în participaţie”
- cu sumele achitate coparticipanţilor sau virate ca rezultat al operaţiei în
participaţie.
519 „Împrumuturi pe termen scurt”
- cu rambursarea împrumuturile pe termen scurt primite sau sumele
care au fost primite în timpul anului din exceed.an.prec.
560.02 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent”
la sf. Ex.fin. cu SD al disp din venituri proprii în vederea stabilirii
rezultatului execuţiei bugetului de venituri proprii.
38
560.02 „Rezultatul execuţiei
bugetare din anul curent”
 Cu ajutorul acestui cont IP finanţate integral din VP ţin
evidenţa rezultatului execuţiei bugetului de venituri
proprii la sfârşitul anului, aflat în contul deschis la
trezoreria statului.
 un cont bifuncţional.
 DEBIT, la sfârşitul anului soldul debitor al contului de
disponibil al bugetului de venituri proprii,
 CREDIT, soldul creditor la contului de disponibil al
bugetului
 de venituri proprii.
 Soldul debitor - excedentul bugetului de venituri

proprii.
 Soldul creditor - deficitul bugetului de venituri proprii.
39
560.03 „Rezultatul execuţiei
bugetare din anii precedenţi”
 Cu ajutorul acestui cont IP finanţate integral din venituri proprii
evidenţiază excedentul rezultat din execuţia bugetului de
venituri proprii din anii precedenţi, aflat în contul deschis la
trezoreria statului
 cont de activ.
 DEBIT preluarea excedentului din anul curent,
 CREDIT preluarea deficitului din anul curent.
 Soldul debitor al contului reprezintă excedentul bugetului de
venituri proprii din anii precedenţi.
40
560.04 „Depozite ale instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii
 Cu ajutorul acestui cont instituţiile finanţate integral din
venituri proprii ţin evidenţa depozitelor constituite din
veniturile bugetului de venituri proprii, aflate în conturile
deschise la trezoreria statului sau instituţii de credit.
 un cont de activ.
 DEBIT - sumele reprezentând depozitele
 constituite, potrivit legii,
 CREDIT- sumele transferate, la lichidarea depozitului.
 Soldul debitor al contului reprezintă depozitele constituite din
veniturile proprii la un moment dat
41
Exemple:IP fin.integral din V proprii
1 Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
2 Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din România
3 Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate
4 Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei
5 Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Gazelor Nat
6 Agentia Nationala pentru Locuinte
7 Agentia Româna de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Superior
8 Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicatii
9 A N R pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala
10 Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare
11 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
12 Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci
13 Inspectoratul de Stat în Constructii
14 Inspectoratul Gen. pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei
42
ARACIS raport audit 2017
IP fin integral sau partial din VP
43
ARACIS RAPORT AUDIT 2017
44
Stabilire Rezultatului patrimonial la
IP fin integal/partial din V proprii
45
Stabilirea Rezultatului executiei bugetare
la IP finantate integral sau partial din V proprii
46
Ex.1: IP fin integral din v proprii
 Creante constatate si incasate 411=751 100
560.01=411 90
 Achizitii, consumuri 302=401 50
602=302 40
 Plati 401=770 50
 Inchidere cont finantare 770= 560.02 50
 Inchidere cont disponibil 560.02=560.01 90
 Excedent reportat 560.03=560.02 40
 Inchidere cont venituri si ch 121= 602 40
751= 121 100
 Reportare rezultat patrimonial 121=117 60
Rez exec bug + 40, Rez patrimonial +60 47

Ex.2:IP fin integral din v proprii
Buget previzionat: incasari 100, plati 90
Excedent an preced 50 Sid 560.03
Ianuarie
 Creante constatate si incasate 411=704 100
560.01=411 10
 Achizitii cu plata scadenta in feb 302=401 50
 Consumuri 602=302 20
Februarie
 Impr din exceed an preced 560.01=519 40
 Acordare impr 468= 560.03 40
 Plati 401=770 50
Martie
 Incasare creante 560.01=411 30
 Restituire imprumut 519=560.01 30
 560.03=468 3048
Ex.2:IP fin integral din v proprii
Buget previzionat: incasari 100, plati 90
Excedent an preced 50
Sfexercitiului
 Inchidere cont finantare 770= 560.02 50
 Inchidere cont disponibil 560.02=560.01 50
 Rez exec bug este zero, dar SD 560.03 40
 Inchidere cont venituri si ch 121= 602 20
704= 121 100
Rezultat patrimonial reportat 121=117 80
49
561 „Disponibil al IP finanţate din
venituri proprii şi subvenţii”
 56101 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate
din venituri proprii şi subvenţii”;
 56102 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul
curent”;
 56103 „Rezultatul execuţiei bugetare din anii
precedenţi”;
 Filierele de inregistrari identice cu cele de la IP

finanatate integral/partial din V proprii
50
REZ
EXEC
BUG
51
IP cu activitati finantate integral din
venituri proprii si subventii
 Legea finantelor publice permite organizarea unor
activitati finantate integral din venituri proprii.
 Aceste activitati se organizeaza pe lânga IP (de regula pe
lânga cele finantate integral de la buget) si sunt tratate
similar institutiilor finantate din venituri proprii deoarece
se întocmeste un buget distinct pentru ele, se deschide
cont de disponibil la Trezorerie unde se deruleaza doar
veniturile si cheltuielile aferente activitatii.
52
Exemple :
activitati fin integral din venituri proprii
Academia Româna si unitatile din subordinea sa:
- administrarea bunurilor mobile si imobile care au apartinut AR si au
fost dobândite cu titlu de proprietate;
- alimentatie publica, cazare, protocol;
- activitati stiintifice pe baza de contracte de cercetare-dezvoltare,
granturi interne si externe, expertize, analize, avize si studii
stiintifice, activitati de proiectare si transfer tehnologic, consultanta
si asistenta de specialitate, servicii medicale, prestari editoriale etc.,
efectuate în afara programelor de cercetare aprobate si finantate de
la bugetul de stat prin bugetul Academiei Române;
- activitati specifice de microproductie;
- activitati specifice Bibliotecii si Editurii Academiei Române
- organizarea si desfasurarea doctoratului fara frecventa si a studiilor
avansate academice.
53
Ministerul Finantelor Publice
-Tiparire, difuzare publicatiei Revista Finante Publice si Contabilitate
Consiliul Superior al Magistraturii

-organizarea concursurilor si examenelor de admitere
Centrul National al Cinematografiei
- organizarea de festivaluri de filme;
- acordarea premiilor Centrului National al Cinematografiei;
- elaborarea Anuarului statistic al cinematografiei, publicatii specialit
- realizarea unor copii de filme românesti pe pelicula,sau alt suport;
- sprijinirea participarii filmelor românesti la festivaluri si concursuri în
România si în alte tari;
- promovarea cinematografiei românesti prin orice mijloace;
- administrarea, întretinerea si modernizarea bunurilor din patrimoniul
cinematografiei nationale;
- conservarea si restaurarea filmelor românesti aflate în administrare;
- asigurarea pazei bunurilor aflate în administrare, prin Corpul gardienilor
publici, în conditiile legii.
54
562 „Disponibil al activităţilor
finanţate din venituri proprii
 56201 „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii”;

 56202 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent”;
 56203 „Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi”;
 Filierele de inregistrari identice cu cele de la IP finanatate

integral/partial din V proprii
55
REZ
EXEC
BUG
56
57 “Disponibil din veniturile fondurilor speciale”
 571 Disponibil din Fondul national unic de asigurari

sociale de sanatate (FNUASS)
 5711 Disponibil din FNUASS
 5712 Rezultatul executiei bugetare din anul curent
 5713 Rezultatul executiei bugetare din anii precedenti
 5714 Depozite din veniturile FNUASS
 574 Disponibil din veniturile bugetului asigurarilor
pentru somaj
 5741 Disponibil din veniturile bugetului asigurarilor pentru
somaj
 5742 Rezultatul executiei bugetare din anul curent
 5743 Rezultatul executiei bugetare din anii precedenti
 5744 Depozite din veniturile bugetului asigurarilor pentru
somaj
57
58 Viramente interne
 581 Viramente interne
 Se utilizează pentru înregistrarea transferurilor de
disponibilităţi băneşti între conturile de la trezorerie şi
bănci, precum şi între conturile de la bănci şi casieria
instituţiei publice.
58
59 Ajustări pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie
 595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor
emise şi răscumpărate.
 Pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt, la

sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii se
constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
 la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din

unitate a investitiilor financiare respective, provizioanele
constituite se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza,
dupa caz.
59

Suport Curs CTB Instit Publice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs CTB Instit Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea institutiilor

 Membru CECCAR PSC

Workshopuri, dezbateri, studii de interes pentru tarile member UE:

Exemple de institutii publice

Inregistrarile contabile din sectorul

 Se pune un accent mai mare pe responsabilitate in

 Bugete si previzionari. Partea executiva intocmeste, in

 Creditarea. Partea legislativa (ex.Parlamentul) obliga

 Raportare. La sfarsit de an obligatoriu, dar si in cursul

 De exemplu, agentiile guvernamentale centrale pot sa

 RO – contabilitate – pe baza de angajamente

 Metoda contabila este un set de reguli utilizat pentru a

 Recunoasterea veniturilor: cand veniturile sunt:

1.Pe baza declaratiilor fiscale ale contribuabililor se constata totalul creantelor

3.Se achita salariile nete in valoare de 600.000 lei si furnizori 400.000

4.Se receptioneaza o factura de utilitati, energie electrica in valoare de 20.000

6.Primaria pierde un proces pe rol in instanta, si este de acord sa plateasca

 Solduri initiale: terenuri 30.000.000, disponibilitati

 Initial considerata ca fiind mai adecvata pentru sectorul

 Unul din rezultatele acestui sistem este Bugetul, care

 Accentul se pune pe eficienta, de aceea este recomandat

Problema: contabilitate de casa

... Contabilitatea de casa era acceptata:

 Cetatenii si celelalte parti interesate si-au schimbat

 Pentru a rezolva aceste probleme, multe tari, la fel si

 Din punct de vedere istoric practicile contabile

 Sistemul global al managementului financiar poate fi

 In plus, fara o contabilitate adecvata, este imposibil sa

 Se ocupa de custodia si managementul activelor si

 Acestea reflecta caracteristicile financiare ale planurilor

 Fiecare nivel al guvernului (local sau national) va intocmi

 In unele jurisdictii, elaborarea si executia bugetului este

 prevederile acestui ordin se aplica incepand cu

In functie de modificarile intervenite in structura

 executia de casa a bugetului - complex de operatiuni

Prof. univ. dr. Adriana Tiron Tudor

Particularitati sector public RO

 sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul

 se caracterizează prin durata lunga de utilizare, precum şi prin

 IPSAS 17 Proprietati imobiliare si echipamente - sector

 Ex: se cumpara un utilaj cu 5.000 lei. Politica

 Se aplica proprietatilor imobiliare si echipamentelor,

 Unele active sunt considerate de patrimoniu datorita

 Exemple: cladiri istorice, monumente, situri arheologice,

 valoarea lor culturala, educationala sau istorica nu poate fi

 exista reglementari legale care interzic vanzarea lor sau

 sunt unice, nu au cum sa fie inlocuite si datorita acestui

 este foarte dificil sa stabilim valoarea lor utila de viata, care

 Anumite bunuri de patrimoniu pe langa valoarea lor de

 Deci existenta unui potential ce poate fi exploatat v-a afecta

 Respecta definitia imobilizarilor corporale

Proprietatea publică Proprietatea privată

Stat UAT Stat UAT

garantate şi ocrotite prin lege

 Asupra bunurilor din domeniul public statul sau UAT exercită

 Domeniul privat al statului sau al UAT este alcătuit din

 al judeţelor este alcătuit din bunurile de uz sau de interes

 al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit

• drumurile comunale şi străzile;

bunurile din domeniul public sunt inalienabile,

pot fi date, după caz, în administrarea RA, autorităţilor

închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a

concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate