Ca în fiecare început de an, odată cu primele zile din 2023, vă doresc și eu un an mai bun ca cel

care tocmai a trecut și sper eu, anual se pare, cu mai puține modificări legislative și fără
probleme de sănătate. Și în 2022 am avut parte de modificări legislative, de bâlbe legislative, de
birocrație. Nu se poate spune că am avansat foarte mult. Unele din ele anunțate și aplicate mai
stângaci la început, cu bâlbâieli, cu sincope, dar una peste alta puse la punct din mers sau
corectate ori în curs de corectare. Și, tot ca de obicei, deși unele modificări legislative au fost
publicate încă din iulie 2022, în realitate abia la finalul lui 2022, adică acum câteva zile, am știut
cu certitudine ce va fi.

Anul 2022 a fost un an ce a crescut gradul de interacțiune on-line a statului cu contribuabilii, mai
ales la ANAF, dar la fel ca anul trecut, un vorbim despre progres cu pași mici. E loc de mai bine
aici. De mult mai bine. Se pot reduce o grămadă de hârtii aiurea, se pot elimina o căruță de
proceduri birocratice, dar aparent încă nu a sosit momentul acela.

Declarațiile oficiale sunt aceleași: că se dorește mărirea gradului de informatizare al ANAF și de

reducere al declarațiilor fiscale. S-a introdus e-factura. Funcționează cu sincope. Eu mi-aș dori ca
2024 să fie anul în care e-factura va deveni obligatorie în orice relație B2B, B2G sau B2C,
pentru că standardizarea acesteia ar ajuta firmele corecte și ar ușura schimbul de date. Până acolo
e necesară o derogare pe care România trebuie să o obțină. S-a introdus și e-transport, sistem ce
are modificări de la lansare până acum și care aproape că aș paria că mai durează până să fie
deplin funcțional. Procedura pentru acesta s-a modificat în 29 decembrie 2022, pentru că de ce
nu.

Tot în 2022 au început marii contribuabili completarea și trimiterea declarației SAF-T, D406.
Îmi mențin opinia – SAFT este umflat puternic de către firmele mari de audit forma lui fiind în
acest moment una care excede partea fiscală și nu mă convinge că va duce în mod real la o
creștere a gradului de colectare. Modul lui de reglementare și implementare nu doar că este unul
extrem de complex. Atât de bine a debutat încât la vreo 3 luni au fost schimbate specificațiile.
Specificațiile tehnice a unor sisteme – SAFT, e-factura, e-transport sunt de multe ori
netransparente nedocumentate suficient, modificările lor sunt făcute de multe ori nedocumentat.

Scriam anul trecut că provocarea va fi repornirea economiei pentru că, aparent, bani sunt în piață.
Pare că a fost repornită doar pe hârtie. Inflația e aici, e elefantul din cameră, iar unii se fac că nu-
l văd și nu-l aud chiar dacă începe să le tropăie pe masă. Ei bine, situația este mai gravă puțin și
cred că anul 2023 va aduce prin martie-aprilie primele semne ceva mai serioase ale crizei
financiare ce bântuie lumea.

Dar de ajuns cu astea și să revedem împreună datele despre începutul de an așa cum suntem
obișnuiți noi, contabilii.

Înregistrarea vectorului fiscal

Din ianuarie orice modificare în vectorul fiscal se poate face on-line prin formularul 700 aprobat
prin OPANAF 1699/2021 și 2034/2022.
Prin acesta se poate declara:

– înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal al contribuabililor, cu excepția cazului în care

contribuabilii își modifică domiciliul sau sediul social care reprezintă și domiciliu fiscal, precum
și cu excepția contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau
mai multe sedii permanente, care nominalizează, ulterior înregistrării fiscale, un alt sediu
permanent desemnat;

– înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligații fiscale sau modificarea
categoriilor de obligații fiscale declarative înscrise inițial în vectorul fiscal;

– modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit de către

contribuabilii plătitori de impozit pe profit;

– exercitarea opțiunii de modificare a anului fiscal;

– declararea sediilor secundare care nu au obligația înregistrării fiscale;

– înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care solicită, ulterior înregistrării

fiscale, înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

– efectuarea de mențiuni referitoare la vectorul fiscal privind TVA, ulterior înregistrării în

scopuri de TVA;

– exercitarea opțiunii privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din
Codul fiscal, cu privire la locul prestării către persoane neimpozabile a serviciilor de
telecomunicații, radiodifuziune și televiziune sau a serviciilor furnizate pe cale electronică;

– efectuarea de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile

înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care
efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România;

– efectuarea de mențiuni privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care
perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de
bunuri în anul precedent;

– efectuarea de mențiuni privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare.

În esență este un formular care preia funcțiile formularelor 010, 013, 015, 016, 020, 030, 040 și
070, 092, precum și a notificării legate de TVA la încasare 097.

Ce este neclar și nici ANAF nu face eforturi să clarifice lucrurile este mesajul care spune:
„Atașați arhiva cu documente potrivit legii!” când există situații în care legea nu cere absolut
nimic să fie atașat ceea ce face ca diverse unități ANAF să dea răspunsuri complet diferite sau să
ceară te miri ce documente atașate.
Din 2022, mai exact din 1 martie 2022, ANAF nu mai comunică altfel decât prin SPV cu
contribuabilii. De aceea asigurați-vă că puteți accesa SPV. Orice solicitare ați adresa
ANAF, orice document ați depune la ei, nu se va lua în considerare dacă nu va fi depus
prin SPV.

Firmele trebuie să conștientizeze că este în interesul lor să fie înscrise în SPV, deși din
experiența personală constat că sunt foarte mulți cei care nu vor sau pur și simplu sunt complet
dezinteresați de asta.

Verificați-vă cifra de afaceri pentru TVA pentru a vedea dacă perioada fiscală pentru dvs este
trimestrul sau luna. Dacă ați avut AIC în anul 2022, atunci în 2023 indiferent de cifra de afaceri
pentru TVA, perioada fiscală va fi luna.

De asemenea, dacă sunteți plătitor de impozit pe profit și aveți cifră de afaceri contabilă de peste
100.000 EUR nu puteți avea perioadă fiscală trimestrul pentru depunerea D112 chiar dacă aveți
1-2 salariați.

Trecerea la profit sau la micro de la 1 ianuarie se face prin D700 până la 31 martie.

Schimbarea perioadei fiscale la TVA de la lună la trimestru sau de la trimestru la lună,

conform legii, se va face în primele zile din ianuarie, până la 15 ianuarie.

Cursul EUR la 31 decembrie 2022 a fost 4.9474 lei/EUR (puțin mai mic ca anul trecut când
a fost 4,9486 lei/EUR).

Acesta este cursul:

– la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au rămas în sold la finele
anului
– cursul ce se va utiliza pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor sau de impozit pe profit în anul 2023.
– cursul pentru stabilirea perioadei fiscale la lună sau la trimestru este cursul stabilit
pentru data de 31/12 – adică 4,9474 lei/EUR în acest an (cursurile sunt identice – atât cel
stabilit pentru data de 31/12 cât și cel stabilit în 31/12) – 494.740 lei fiind plafonul pentru CA
la TVA ce duce la schimbarea sau menținerea perioadei fiscale.

Pentru persoane fizice cursul la care se calculează echivalentul în lei al plafonului de

100,000 EUR – 2022 fiind ultimul an în care plafonul este de 100.000 EUR – în funcție de care
cei care au venituri din activități independente trec la sistem real de la normă de venit sau
dimpotrivă de la sistem real la impunerea la normă de venit, este cursul mediu anual stabilit de
BNR. Acesta a fost, stabilit de BNR la 4,9313 lei/EUR așadar plafonul pentru trecere, în 2023, la
sistem real sau revenire la impunere la normă de venit este 493.130 lei.
Și în acest an declarațiile fiscale depuse de către persoane juridice se vor depune doar on-
line. Când vine vorba despre declarația unică s-a revenit asupra deciziei de depunere a acesteia
exclusiv on-line dându-se, persoanelor fizice, posibilitatea de a o depune și în format fizic,
listată, la ghișeele ANAF.

Persoanele fizice pot depune declarații și fără a deține certificat fiscal valabil, direct pe siteul
ANAF.

Dacă la 31/12/2022 veți avea o cifră de afaceri, din punct de vedere al TVA, de până la
494.740 lei și nu ați efectuat nici o achiziție intracomunitară de bunuri în anul 2022, atunci
perioada fiscală pentru TVA va fi trimestrul în 2023. Dacă depuneați decont de TVA
trimestrial veți depune în continuare la fel, altfel, dacă depuneați lunar, va trebui să depuneți 700,
pentru actualizarea vectorului fiscal.

Nu uitați de formularul 094. Acesta se va depune de către toți cei care sunt înregistrați în scopuri
de TVA în România, depun decont trimestrial, au cifră de afaceri pentru TVA de până la 100.000
EUR și nu au realizat AIC de bunuri în anul încheiat. Nu mă satur să repet: un formular mai
inutil nu am văzut. Acum este inclus în 700 așadar, atenție.

Atenție! Când vine vorba de TVA, cifra de afaceri nu este cea contabilă, deși sunt cazuri în
care cele două coincid. E vorba de cifra de afaceri de la art.310 CF (în noul cod fiscal).

Începând cu 2018 s-a modificat plafonul de înregistrare în scopuri de TVA de la 220.000 lei
la 300.000 lei pentru că România a obținut o derogare în acest sens de la UE. Derogarea
este încă în vigoare.

De aceea, dacă sunteți persoană impozabilă neînregistrată în scopuri de TVA și desfășurați

activități care nu sunt considerate scutite fără drept de deducere dpvd al TVA și în 2022 nu
ați depășit acest plafon, dar ajungeți să-l depășiți în 2022, va trebuie să vă înregistrați ca
plătitor de TVA. Plafonul acesta este dat de cifra de afaceri pentru TVA – nu cea contabilă.

Pentru înregistrarea ca plătitor de TVA veți depune 700 on-line. Aveți obligația de a solicita
înregistrarea ca plătitor de TVA în termen de 10 zile de la terminarea lunii în care ați atins sau
depășit plafonul de 300.000 lei.

În 2021 apărut cota de 5% la livrarea de lemn de foc, iar începând cu 1 ianuarie 2022, pentru
perioada noiembrie – martie a fiecărui an, a apărut cota de 5% și la livrarea de energie termină
către anumite categorii de persoane (populație, unități sanitare, școli și altele de acest gen).
Începând cu 2023, în ceea ce privește cotele de TVA, nu a apărut o reducere a acestora ci,
dimpotrivă: la alimentație publică, în domeniul HORECA, nu mai există cota de 5% ci
cota de 9%.

Iar la unele băuturi cota de TVA a crescut de la 9% la 19%. Am detaliat pe blog, în acest articol:
TVA la băuturi nealcoolice. – SAGA Software la ce anume și cum ar trebui procedat.

Tot la HORECA, din 1 ianuarie 2023, a apărut o modificare legislativă referitoare la bacșiș.
Detalii găsiți pe blog – Bacșiș. Încercarea #2 – SAGA Software

Plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor va fi 500.000 EUR, adică

2.473.700 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2023. Plafonul este dat de baza de calcul
pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Cum îl calculați? Foarte pe scurt cam așa:

Adunați veniturile anuale înregistrate în 701,702,…708, scădeți reducerile înregistrate în 709,

adăugați reducerile primite din 609, adăugați veniturile din 754, 758 (mai puțin cele din 758 ce
reprezintă subvenții, restituiri sau anulări de dobânzi și/sau penalități de întârziere care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau despăgubiri de la societățile de
asigurare/reasigurare pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor
corporale proprii), adăugați 761,762,763,764, 766, 767 și 768 (mai puțin sumele din 768 prin
care ați înregistrat diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit
de cel inițial) și adăugați numai diferența favorabilă dintre 765 și 665, respectiv 768 și 668
(pentru diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel
inițial). Așa obțineți baza de calcul, plafonul pentru încadrarea ca plătitori de impozit pe venit.

Nu se vor cuprinde dividendele primite de la o persoană juridică română în baza de

impozitare pentru acest impozit.

Dacă în cursul anului 2023 depășiți acest plafon, veți trece la impozit pe profit de la data de 1 a
primei luni din trimestrul în care depășiți plafonul.

Din 2023 acest impozit este OPȚIONAL, nu mai este obligatoriu.

„Dar să nu e îmbătăm cu apă rece. Regimul de impunere a microîntreprinderilor va avea

modificări. Posibil ca acestea să se reglementeze în 2022 cu aplicare din viitor.” Este ceea
scriam anul trecut despre acest impozit și am avut dreptate se pare.

Mult mai detaliat, despre ce și cum va fi cu acest impozit din 2023, am explicat mai pe larg
aici: Impozit venit microîntreprinderi 2023. – SAGA Software
În cazul în care cifra de afaceri contabilă este mai mică de același plafon de 1.000.000 EUR
echivalent în lei – 4.947.400 lei, la data de 31/12/2022, atunci, la 30 iunie 2023, nu veți avea
obligația de a întocmi și depune raportare semestrială. Atenție! Aici e vorba despre cifra de
afaceri nu de plafonul pentru microîntreprinderi.

Motivul este că în 2021 a existat o modificare a legii contabilității ce modifica plafonul de la

220.000 lei la 1.000.000 EUR.

Dacă cifra de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 4.500.000 lei și în 2023
veți putea opta pentru intrarea sau ieșirea din sistemul de TVA la încasare. Când vine vorba
de cifra de afaceri pentru acest plafon, pentru calculul acestei cifre se iau în considerare
operațiunile din decontul de TVA, inclusiv rândurile de regularizări, de la partea de TVA
colectat – mai puțin rândurile specifice achizițiilor intracomunitare. Plafonul a fost majorat de la
2.250.000 lei la 4.500.000 lei, în decembrie 2020, prin legea 296/2020 și se aplică de la data de 1
ianuarie 2021.

Iar dacă această cifră de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 300.000 lei veți
putea ieși de la TVA. Dar în această situație nu trebuie să uitați de ajustările necesare la TVA.
Atenție la ajustări. Prin OUG 84/2016 s-a schimbat modul de calcul al ajustării TVA în unele
situații.

Nu-mi vine să cred că sunt nevoit să scriu asta: în ceea ce privește TVA la încasare NU mai
există acel termen de 90 de zile de la emiterea facturii, prin care se colecta TVA la facturi
emise și neîncasate de 90 de zile. E de aproape 10 ani scoasă chestia asta din codul fiscal și
rămân șocat că în 2022 mai sunt discuții despre asta și chiar pornite de inspectori ANAF
din ce se pare (aici o mostră din ultima discuție – din 2022 – de pe forum, legat de asta: tva
la incasare – Forum SAGA (sagasoft.ro))

Începând cu 2017 dacă sunteți înregistrat în scopuri de TVA nu mai este necesară
înscrierea în ROI pentru a efectua achiziții intracomunitare de bunuri sau pentru a efectua/primi
servicii pentru care anterior era necesară înregistrarea.

Dacă sunteți neînregistrat în scopuri de TVA în România și doriți sau sunteți obligați să vă
înregistrați pentru AIC, va fi suficient să obțineți codul de TVA special (conform art.317
CF) fără a solicita și înscrierea în ROI.

Scriu și asta, în mod repetat, de câțiva ani, pentru că este incredibil faptul că încă mai sunt
oameni care nu știu că acel ROI nu mai există.
Începând cu anul 2017 nu se mai depun, temporar, D392 sau 393. Depunerea acestora este
suspendată până și în 2023 inclusiv. Inițial a fost suspendată depunerea până la data de 31
decembrie 2022, dar prin OUG 168/2022 s-a decis suspendarea până la 31 decembrie 2023.

Să sperăm că, într-un final, se va renunța la ele. Deși nu sunt semne.

În 2021 plafonul pentru vânzări la distanță a fost stabilit la un cuantum de 10,000 EUR
(46,337 lei) indiferent de statul în care se efectuează aceste livrări. De asemenea a fost
introdus un tratament TVA distinct pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din
teritorii terțe sau țări terțe de bunurile, cu excepția celor care fac obiectul accizelor, în
loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro.

S-a modificat formularul 398 pentru cei care trebuie să declare aceste livrări la distanță.

Pe site-ul ANAF există secțiunea One Stop Shop (anaf.ro) unde găsiți toate detaliile necesare.

Explicații despre vânzările la distanță, ceva mai detaliate, găsiți în acest comunicat ANAF.

În SAGA livrările de bunuri la distanță se vor opera în ecranul de ieșiri în valută pe tip X,
iar în cazul în care programul va detecta astfel de ieșiri va permite generarea D398 și a
jurnalului OSS.

D112 se va modifica mai mult ca sigur la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie așadar
nu vă grăbiți în februarie cu depunerea acesteia.

Impozitul pe dividendele distribuie și plătite începând cu 1 ianuarie va fi 8% începând cu

cele distribuite în 2023

Legat de CASS pentru veniturile din dividende:

Dacă în anul 2022 ați avut venituri cumulate din dividende plătite, dobânzi bancare, plasamente
financiare, activități independente – în sumă mai mare de echivalentul a 12 salarii minime –
adică 30600 lei, atunci nu firma, nu plătitorul de dividende, dobânzi sau mai știu eu cine, ci
dumneavoastră ca persoană ce a beneficiat de acele venituri aveți obligația de a depune la fisc
declarația unică și veți achita CASS de 10% din plafonul de 30600 lei. Adică veți achita 3060 lei
cu titlu de CASS până cel târziu în 25 mai 2023.

Pentru dividendele pe care le veți obține în 2023, dvs ca persoană va trebui să achitați și
CASS dacă:
  valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor financiare și din
activități independente, este cuprinsă între 6 salarii minime și 12 salarii minime pe
economie (adică între 18.000 lei și 36.000 lei), caz în care veți datora CASS la 6 salarii
minime. De exemplu: încasați 25.000 lei dividende, veți datora 1.800 lei (18.000 lei – 6
salarii minime x 10%) cu titlu de CASS.
 valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor financiare și din
activități independente, este cuprinsă între 12 salarii minime și 24 salarii minime pe
economie (adică între 36.000 lei și 72.000 lei), caz în care veți datora CASS la 12 salarii
minime. De exemplu: încasați 60.000 lei dividende, veți datora 3.600 lei (36.000 lei – 12
salarii minime x 10%) cu titlu de CASS.
 valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor financiare și din
activități independente, este mai mare de 24 salarii minime pe economie (adică peste 000
lei), caz în care veți datora CASS la 24 salarii minime. De exemplu: încasați 150.000 lei
dividende, veți datora 7.200 lei (72.000 lei – 24 salarii minime x 10%) cu titlu de CASS.

Nu veți datora CASS dacă valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor
financiare și din activități independente, este mai mică decât valoarea a 6 salarii minime pe
economie.

ATENȚIE! CASS nu se reține la sursă pentru aceste venituri. Obligația se va stabili în baza
declarației unice care se depune personal de către dvs.

D100 o veți depune până pe 25 ianuarie pentru decembrie sau trimestrul 4 al anului 2022,
numai dacă aveți de declarat altceva decât impozit pe profit sau impozit pe venit
microîntreprinderi. În niciun caz nu declarați impozit pe profit sau micro, în D100, acum.
Vă va da eroare în recipisa generată de ANAF.

Termenul de depunere a D100 pentru plătitorii de impozit pe veni microîntreprinderi este

25 IUNIE 2023. Nu vă grăbiți cu depunerea, pentru că mai aveți de verificat bonificația
acordată prin OUG 153/2020.

Termenul de depunere pentru D101 în cazul celor ce sunt plătitori de impozit pe profit este
la 25 februarie în cazul ONG-urilor și a persoanelor juridice care ce obțin venituri
majoritare din cultivarea cerealelor și/sau plantelor tehnice și până 25 martie cel târziu de
către ceilalți.

Termenele de declarare și plată au derogare – conform OUG 153/2020 – până la 25 iunie.

Derogarea se aplică și pentru plătitori de impozit pe profit și pentru cei cu micro sau impozit
specific. Acea ordonanță are și unele bonificații pentru cei cu capitaluri pozitive. Anul acesta nu
vor fi mulți cei care vor avea și bonificația suplimentară. O vor avea pe cea de bază pentru
capitaluri pozitive, dar cea legată de capital ajustat, nu prea cred că o vor avea foarte mulți și asta
din cauza distribuirilor masive la dividende în 2022.
Dacă sunteți ONG, modul de calcul al impozitului pe profit îl găsiți aici. Atenție! Declararea
impozitului pe profit este obligatorie pentru aceste entități. Ele nu sunt scutite, ca entități, de
acest impozit, ci doar unele din veniturile obținute de aceste entități sunt scutite.

Mai am o remarcă legată de declararea de către asociațiile non-profit a impozitului pe profit, de

fapt, mai corect spus, e legată de depunerea D101 – această declarație se va depune de către
toate asociațiile non-profit, indiferent de modul de ținere a contabilității – în partidă simplă
sau dublă. Deci vor depune și asociațiile de proprietari care obțin venituri din exploatarea
părților comune, de exemplu, ce conduc evidența în partidă simplă, dar și ONG-urile ce
conduc evidență în partidă dublă.

În D101 veniturile aferente activității non-profit se înscriu la venituri neimpozabile, iar

cheltuielile aferente se înscriu la cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Legat de ONG-uri – începând cu 2018 avem reglementări contabile OMFP 3103/2017 ce

înlocuiește OMPF 1969/2007, reglementări noi, aplicabile de la 01/01/2018.

Dacă ați efectuat sponsorizări deductibile din impozitul pe profit/impozitul pe venitul

microîntreprinderilor, în anul 2022, către entități înscrise în registrul ANAF special înființat,
atunci veți avea obligația depunerii D107 astfel:

– până la 25 februarie sau 25 martie, după caz, pentru plătitori de impozit pe profit. Adică la
același termen cu depunerea D101.
– până la 25 ianuarie pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor

Dar pe perioada de aplicare a OUG 153/2020 există derogare și pentru 107 aceasta depunându-se
la termenele stabilite pentru declararea impozitului pe venit, respectiv la termenul de depunere
pentru D100 aferent trimestrului IV pentru impozitul pe venit microîntreprinderi.

O societate care va înceta să devină microîntreprindere trecând la impozit pe profit, începând cu

2023, va depune D107 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru
care datorează impozit pe profit, cu excepția cazurilor în care trece la profit încă din primul
trimestru.

Sponsorizări deductibile se pot efectua și către entități care nu au obligația înregistrării în acel
registru: de exemplu școli sau spitale.

Din 2022 s-au schimbat puțin regulile de deducere relativ la sumele reportate. La final de an
codul fiscal a fost completat prin Legea 322/2021 care completează art.42 și art.56 din codul
fiscal.

Scriu și asta pentru că aparent mulți nu știu: sponsorizarea către o entitate care are obligația
înscrierii în registrul ANAF se poate deduce doar dacă la data la care sponsorizarea a fost
efectivă, entitatea a fost înregistrată în acel registru! Altfel nu. Degeaba se înscrie ulterior.
Așadar verificați întotdeauna dacă la data contractului de sponsorizare și la data plății
sponsorizării entitatea este înscrisă în registrul ANAF. Dacă are obligația să fie înscrisă și nu
este, NU veți putea deduce sponsorizarea.

Sponsorizarea pe care nu o puteți deduce în 2022 o puteți redirecționa prin formularul 177
în 2023. Și aici trebuie menționat că ANAF va efectua acea redirecționare numai dacă la data la
care o face efectiv, entitatea către care se redirecționează sumele respective este înscrisă în acel
registru.

Atenție – dacă aveți achiziționate case de marcat ce au fost puse în funcțiune și a căror
valoare se deduce din impozitul pe profit sau din impozitul pe venitul
microîntreprinderilor, dacă acestea sunt încadrate ca fiind mijloace fixe, amortizarea lor va
fi considerată amortizare contabilă nu fiscală devenind o cheltuială nedeductibilă fiscal în cazul
plătitorilor de impozit pe profit.

Începând cu 2023 s-a clarificat ordinea deducerilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor
datorat, a contravalorii caselor de marcat, sponsorizări și bonificației conform OUG 153/2020.

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări și pun în funcțiune aparate de marcat

electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în
următoarea ordine:

1. sumele aferente sponsorizărilor, precum și sumele reportate, după caz;

2. costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și sumele reportate, după
caz.

Reducerea de impozit, conform OG 153/2020, se aplică la impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor după scăderea sumelor de mai sus.

La plătitorii de impozit pe profit va apărea tot ca o cheltuială nedeductibilă – cheltuiala efectuată

din tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus
în Anexa I din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene și numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a
unor tranzacții care nu au un scop economic.

În 2021 pe una din anexe era Turcia și apariția acestei țări a generat o grămadă de probleme,
ulterior Turcia fiind exclusă de acolo prin modificarea codului fiscal.

D101 urmează să fie introdusă în formatul nou în program în perioada următoare dacă se
va modifica și se va modifica cu certitudine.
Legat de 101 aveți grijă la completarea cheltuielilor nedeductibile, veniturilor
neimpozabile, deducerilor, etc.

Începând cu 2021, capitalurile pozitive din situațiile financiare se reflectă și în bonificații la

impozite – la impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor, bonificații
acordate cu respectarea unor condiții. În 2023 se mărește valoarea bonificației cu încă 3
puncte procentuale, în anumite condiții.

Detalii despre aceste reduceri găsiți în articolul postat pe blog în 2020. De asemenea vor aduce și
o prorogare a termenului de declarare și plată a impozitului pe profit ori a celui pentru
microîntreprinderi.

Proiectul pentru situațiile financiare este publicat din noiembrie. Inițial scrisesem că nu
există. Este anul în care acesta a fost publicat mult mai devreme ca de obicei. Cel mai probabil se
va publica perioada următoare. Iar pdf-ul pentru întocmirea și depunerea bilanțului, în forma lui
finală, va apărea probabil abia pe la finele lui ianuarie, începutul lui februarie.

Conform ordinului acestea se pot trimite și prin poștă prin scrisoare cu valoare declarată :).

ATENȚIE! La bilanț, în acea arhivă zip se vor atașa, scanate, după caz: declarația
administratorului, hotărârea AGA de aprobare a profitului, propunere de repartizare a
profitului ori de acoperire a pierderii, note explicative, cash-flow, etc.

Dacă nu se va modifica nimic și bănuiesc că nu se va modifica ceva, se va anexa și prima

pagină a bilanțului după ce o listați, semnați și apoi o scanați.

NU se cere și nu se anexează balanță de verificare. Nu s-a solicitat așa ceva niciodată de

când se depun on-line, dar cu toate acestea sunt foarte mulți cei care încă întreabă dacă se
anexează sau nu acest document. NU, nu se anexează!

Sfaturile legate de raportarea semestrială, postate aici sunt valabile și pentru bilanțul
anual.

Nu uitați: dacă depuneți mai multe seturi de situații financiare riscați o amendă
contravențională, de aceea atenție la completarea lor și la ceea ce depuneți.

Corecția situațiilor financiare deja depuse se poate face în anumite cazuri și condiții
explicate prin OMFP 450/2016, modificat și completat prin OMFP 543/2017, OMFP
894/2017 și prin OMFP 995/2017, dar în nici un caz nu se poate face corecția lor dacă este
vorba de corecții contabile.
Termenul de depunere a situațiilor financiare anuale este de 150 zile de la încheierea exercițiului
financiar, adică data de 30 mai 2023.

Dacă nu ați avut activitate de la înființare și până la 31/12/2022, depuneți declarația de

inactivitate până la data de 01 martie 2023 inclusiv. Declarația de inactivitate se completează și
se depune on-line.

ONG depun bilanț în termen de 120 zile de la terminarea exercițiului financiar adică până la 02
mai 2023 (normal cele 120 zile se împlinesc la 30 aprilie 2023, dar cum această zi e zi liberă
termenul este prima zi lucrătoare ulterioară acesteia).

Atenție! Pentru unele cazuri există și obligația auditării situațiilor financiare. Vedeți
criteriile din ordin 1802/2014.

Dacă societatea comercială are ca acționar (și) statul trebuie să depună situații financiare
similar entităților mari indiferent în ce criteriu de mărime s-ar încadra și să le și auditeze
indiferent de criteriile de mărime aplicabile lor.

Declarația privind beneficiarii reali NU se va mai depune de către toate societățile private
în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare decât în cazul în care au în
structura acționariatului entități înmatriculate/înregistrate și/sau care au sediul fiscal în
jurisdicții necooperante din punct de vedere fiscal și/sau în jurisdicții cu grad înalt de risc
de spălare a banilor și/sau de finanțare a terorismului și/sau în jurisdicții aflate sub
monitorizarea organismelor internaționale relevante, pentru risc de spălare a
banilor/finanțare a terorismului.

Motivul este apariția legii 315/2021 care modifică modificarea modificării anterioare.

Cine va depune această declarație:

– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor

autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de
stat, în momentul înmatriculării sau de oricâte ori apare o modificare în structura
acționariatului/administratorilor ori o modificare a datelor acționarilor/asociaților sau
administratorilor.

– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor

autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de
stat, care era deja înmatriculată la ONRC la data apariției legii și nu a depus încă această
declarație. Dacă ați depus deja o declarație privind beneficiarul real, nu mai aveți nici o obligație
legată de aceasta decât în cazul în care apar modificări față de situația inițială.

ATENȚIE: Dacă datele de identificare a asociatului unic/asociaților sau

administratorilor/administratorului – prin acestea înțelegându-se numele, prenumele, data
nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința – se
modifică în cursul anului, atunci trebuie să depuneți declarația în termen de 15 zile de la
data la care această modificare a intervenit.

Din 2022 contribuabilii mari și ulterior din 2023 cei mijlocii, urmând în 2025 cei mici, vor fi
obligați să întocmească și să depună la ANAF declarația 406, adică fișierul SAF-F.

Eliminarea declarațiilor ce sunt dublate de această declarație mai are de așteptat. Probabil o
modificare va apărea când va depune toată lumea, adică prin 2025, dar până atunci slabe șanse.

Aceasta este deja introdusă în SAGA. Momentan nu este activă partea de stocuri și partea de
active, care se vor rezolva în perioada următoare.

Există destule neclarități și legate de aceasta. Sunt situații în care se validează declarația de către
validator, dar la depunerea pe site se generează eroare.

S-a clarificat de către ANAF și situația celor ce au stocuri a căror evidență este global-valoric.
Nu trebuie să treacă la cantitativ-valoric. Acestea nu se declară în secțiune de stocuri separată și
nici ANAF nu le va putea solicita. Solicitări pentru partea de stocuri se vor putea face doar în
cazul celor care au evidență cantitativ-valorică sau operativ-contabilă. De asemenea nu se
declară la stocuri nici obiectele de inventar indiferent cum sunt ținute. Eu nu consider necesar
nici declararea celor din grupa 32, pentru că mi s-ar părea ilogic să le declar.

Detalii găsiți în ghidul ANAF publicat aici: SAFT – Ghidul ANAF pentru contribuabili

Despre ce am scris mai sus găsiți detalii la pagina 98 din ghid:

„În sub-secțiunea Products se vor declara stocurile pentru care societatea organizează evidența
prin metodele operativ-contabilă sau cantitativă-valorică: materii prime, materiale consumabile,
semifabricate, produse finite, produse reziduale, produse agricole, active biologice de natura
stocurilor, mărfuri, ambalaje. Nu se vor declara informații cu privire la obiectele de inventar în
aceasta sub-secțiune, indiferent dacă sunt în folosință sau nu. Nu este obligatorie raportarea
serviciilor în sub-secțiunea Products din secțiunea MasterFiles. În măsura în care societatea
întreține informațiile despre serviciile prestate, poate opta să raporteze aceste informații în sub-
secțiunea Products. În aceasta sub-secțiune, nu se vor declara informații pentru stocurile
pentru care se tine evidenta prin metoda global-valorica”

Din 2022 a apărut și e-factura. Detalii găsiți pe blog pentru că am tot scris despre ea. La
final de an 2022 s-a modificat și specificația tehnică (iarăși!).

Trimiterea se face simplu, direct din SAGA. Detalii aici: e-Factura – ecran de transmitere în
SAGA C – SAGA Software
E-Transport e un alt sistem implementat, detalii aici: e-Transport. Proiect. – SAGA Software și
aici e-Factura. e-Transport. Neclarități și unele clarificări. – SAGA Software

La persoane juridice impozitul pe clădiri se va determina prin aplicarea unei cote de 5%

asupra valorii impozabile a acesteia dacă valoarea ei nu a fost actualizată o dată la 5 ani pe
baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate
cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul
fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii
raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte
începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

Impozitele pe clădiri rezidențiale, pentru populație, NU se mai calculează prin aplicarea cotelor
de impozit asupra valorii clădirilor din grilele notariale decât din 2025, nu doar pentru că
modificarea legislativă avea probleme ci și din rațiuni evident electorale.

Impozitul pe venit aplicat asupra diverselor venituri, realizate de persoanele fizice, este tot
de 10% cu unele excepții – vezi impozitul pe dividende de exemplu..

Pentru salariați, în anumite condiții, va exista o sumă de 200 lei neimpozabilă la veniturile de
natură salarială.

Dacă sunteți PFA și dacă venitul impozabil estimat în 2023 raportat la numărul de luni ale
anului, este cel puțin egal cu:

 o valoare cuprinsă între echivalentul a 6 salarii minime și 12 salarii minime, adică

între 18.000 lei și 36.000 lei, veți datora pentru 2023 CASS la echivalentul unei sume
egale cu 6 salarii minime, adică la 18.000 lei. Veți datora 1.800 lei/an cu titlu de CASS.
Nu veți datora CAS.
 o valoare cuprinsă între echivalentul a 12 salarii minime și 24 salarii minime, adică
între 36.000 lei și 72.000 lei, veți datora pentru 2023, atât CAS cât și CASS la
echivalentul unei sume egale cu 12 salarii minime, adică la 36.000 lei. Veți datora 9.000
lei/an cu titlu de CAS și 3.600 lei/an cu titlu de CASS – 12.600 lei în total.
 o valoare mai egală sau mai mare decât echivalentul a 24 salarii minime, adică egală
sau mai mare de 72.000 lei, veți datora pentru 2023, atât CAS cât și CASS la
echivalentul unei sume egale cu 24 salarii minime, adică la 72.000 lei. Veți datora 18.000
lei/an cu titlu de CAS și 7.200 lei/an cu titlu de CASS – 25.600 lei în total.

Dacă venitul realizat este sub plafonul de 12 salarii minime și nu ați optat pentru plata
contribuțiilor atunci la depunerea declarației unice în 2023 veți rectifica contribuțiile
sociale, dar dacă ați estimat venituri sub plafonul de 12 salarii minime și ați optat pentru
plata contribuției, atunci acele contribuții rămân bune plătite.

Salariul minim va fi 3000 lei în 2023, iar salariul mediu anual va fi de 6789 lei conform legii
bugetului asigurărilor sociale pentru 2023.

Veți fi obligați la plata CAS și CASS la o bază de calcul lunară minimă echivalentă cu salariul
minim sau dublul acestuia în funcție de cum vă încadrați în veniturile estimate/realizate.

Dacă doriți puteți opta să plătiți CAS și la o sumă mai mare decât plafonul obligatoriu.

Dacă venitul estimat pentru 2023, raportat la numărul de luni de activitate, este mai mic de 3000
lei lunar nu datorați CAS, dar totuși, dacă doriți, veți putea opta pentru plata acestor contribuții
sociale. Nu veți datora CASS dacă venitul estimat este mic decât echivalentul a 6 salarii minime,
dar dacă doriți puteți opta pentru plata acestuia la echivalentul a cel puțin 6 salarii minime pe
economie.

Nu va mai exista regularizare la CAS. Începând cu 2018 suma datorată e sumă finală.

Nu uitați că data de 25 mai 2023 este data până la care aveți obligația de a achita integral
sumele stabilite prin declarația unică depusă pentru estimatul lui 2022, data până la care
veți depune declarația unică cu venitul realizat efectiv pe 2022 și estimatul pe 2023.

Dacă venitul impozabil realizat în 2022 este mai mare decât echivalentul a 12 salarii
minime pe economie, valabil pentru 2022, adică mai mare decât suma de 30600 lei, la
regularizarea anului 2022, veți avea obligația plății CAS dacă nu ați optat deja pentru
plata acestuia sau dacă nu ați fost obligat la plata CAS urmare faptului că venitul estimat
la început de an a fost mai mare sau egal cu acest plafon.

De asemenea, dacă în 2022 suma veniturilor din orice sursă – activități independente,
chirii, dobânzi, alte investiții și alte venituri, depășește plafonul de 30600 lei (echivalentul a
12 salarii minime) atunci, pentru 2022 – la regularizarea anuală, aveți și obligația de a
declara și plăti, până la 25 mai 2023, CASS aplicat asupra întregului plafon chiar dacă
inițial, estimând venituri mai mici ca plafonul, nu ați datorat defel sau ați ales să datorați la
echivalentul a șase salarii minime.

Costul caselor de marcat achiziționate și puse în funcțiune în 2022 se va deduce din

impozitul datorat pentru 2022, ceea ce înseamnă că ele sunt cheltuieli nedeductibile la calculul
impozitului pe venit datorat.

Plafonul pentru trecerea la impunerea în sistem real de la impunerea la normă de venit va

fi, începând cu veniturile anului 2023, de doar 25.000 EUR adică un sfert din cât este acum.
Anul 2022 a fost ultimul care a avut plafon de 100.000 EUR.
Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor obținute de persoane fizice:

Începând cu anul 2023 veniturile obținute din chirii (cedarea folosinței bunurilor) nu mai
beneficiază de deducerea acelor cote forfetare, chiria lunară, în sumă brută fiind
considerată direct venit impozabil.

Contractele de închiriere se vor înregistra obligatoriu la ANAF. Înregistrarea se poate face

prin depunerea on-line, prin SPV sau e-Guvernare, a formularului 168 la care se va atașa
copia scanată a documentului.

Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută,
determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței
valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedentă celei în care se
depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice. Înainte nu exista precizarea legată de ce curs se va utiliza.

De asemenea, în situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut
anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al
pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a
venitului.

Anterior anului 2022 se utiliza cursul din ultima zi a fiecărei luni de realizare a venitului.

Cursurile BNR le puteți consulta aici.

În cazul veniturilor din arendă sau a celor din drepturi de proprietate intelectuală, cota
forfetară de cheltuieli se menține.

Legat de salarii:

Salariul minim stabilit prin hotărâre de guvern va fi 3.000 lei de la 1 ianuarie 2023. Pentru
cei din industria alimentară și agricultură, va fi tot 3.000 lei, dar pentru cei din sectorul
construcțiilor va fi 4.000 lei.

Pentru unele cazuri va exista o scutire de contribuții sociale și impozit pentru suma de 200
lei.

Facilitățile pentru industria alimentară, agricultură și construcții se vor menține și ele.

Însă, din 2023, se vor acorda exclusiv salariaților, adică celor ce obțin venituri din salarii și
asimilate salariilor în baza unui contract individual de muncă. Cei cu contracte de
administrare, mandat sau alt tip de contract ce obțin venituri de la societăți din aceste
domenii, nu vor mai avea aceste facilități începând cu 2023.
Detalii despre salariile minime și scutiri găsiți aici: Salariu minim 2023. Sume neimpozabile.
– SAGA Software

Regulile de trimitere a datelor în registrul de evidență a salariaților, așa cum sunt ele stabilite de
HG 905/2017:

– orice încheiere sau încetare de contract de muncă, se transmite în registru cel târziu în ziua
anterioară începerii sau cel târziu la data încetării activității, după caz.

– orice modificare a CIM, exceptând cele care privesc modificarea datelor angajatorului,
angajatului sau a salariului de bază se trimit în registru cel târziu în ziua anterioară datei de la
care apar modificările.

– modificarea datelor angajatorului sau angajatului se trimit în 3 zile de la data la care acestea se
modifică.

– modificările de salariu se trimit în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care

acesta se modifică

– în cazul funcționarilor publici, transferurile se trimit în registru în termen de 5 zile lucrătoare

– orice detașare în țară sau străinătate se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei
de începere a detașării sau a celei de încetare a acesteia.

– orice suspendare a CIM, cu excepția suspendării pentru absențe nemotivate, se va trimite în

registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a suspendării sau a celei de încetare a
acesteia, iar în cazul suspendării pentru absențe nemotivate când trimiterea datelor se va face în 3
zile lucrătoare de la data suspendării.

Majorarea de salariu, la salariul minim de 3000 lei sau 4000 lei, după caz, se va putea
transmite în REVISAL până la data de 31 ianuarie 2023 cel târziu.

Scriam în 2021 despre modificare codului muncii, mai exact despre prevederea care
reglementează faptul că o persoană la 24 de luni de la angajare nu mai poate avea salariul minim.
Cele 24 de luni se vor calcula începând cu 1 ianuarie 2022. Salariaților angajați deja li se aplică
aceleași prevederi. Iată că a trecut deja primul an, primele 12 luni din cele 24. Mai aveți un an,
maxim, pentru cei care deja au cel puțin un an de când sunt angajați, pentru a-i menține la salariu
minim, după care va fi obligatoriu, din 2024 să aibă un salariu mai mare ca cel minim.

De exemplu: dacă o societate are un salariat la data de 31/12/2021 și acesta este, la data de
31/12/2023 angajatul aceleași societăți și dacă la acea dată va avea un salariu minim pe
economie, de la 1 ianuarie 2024 societatea va fi obligată să negocieze cu salariatul un salariu
care să fie mai mare decât minimul pe economie.

La fel, dacă o societate va angaja o persoană începând cu data de 1 iulie 2022, iar persoana
respectivă va fi tot salariatul societății și la data de 30 iunie 2024 având la acea dată un salariu
minim pe economie, de la 1 iulie 2022 angajatorul va fi obligat să negocieze un nou salariu cu
acesta, salariu care să fie mai mare decât minimul pe economie.

Atenție! Să negocieze! Adică nu poate veni angajatorul și. unilateral, prin act adițional sau
decizie să decidă o sumă cu care să mărească salariul. De aceea aberațiile acelea cu mărirea
un 1 leu sunt niște gesturi de frondă gratuite.

De la 1 ianuarie 2022 a crescut valoarea cadourilor în bani sau tichete cadou neimpozabile,
la suma de 300 lei/persoană/eveniment. Ceea ce depășește valoarea aceasta va fi tratat ca
venit din salarii și se va taxa cu tot ce înseamnă contribuții sociale și impozit.

Din 2023 se modifică deducerile la salarii și apar și deduceri suplimentare. Cea pentru
copiii care urmează o formă de școlarizare se va acorda doar unuia dintre părinți.

Tot din 2023 va exista o limitare a unor beneficii extra-salariale care până acum erau
deductibile, limitare ce presupune ca suma acestora să fie limitată ca deducere la maxim
33% din salariul de bază. Detalii în articolul despre proiectul OG 16/2022, proiect ce a
rămas în bună parte nemodificat – Despre modificările codului fiscal – SAGA Software

Din 2022 s-a modificat și modul de calcul a diurnelor și a limitelor neimpozabile ale acestora,
prin Legea 72/2022 – detalii aici – Legea 72/2022–diurne – SAGA Software

Din 2022 s-a revenit la taxarea la nivelul unui salariu minim a veniturilor salariale a celor
care realizează astfel de venituri cu o valoare mai mică de un astfel de salariu. Detalii aici:
SAGA – Taxarea la nivelul unui salariu minim din august 2022. – SAGA Software

Tot în 2022 s-a modificat codul muncii prin Legea 283/2022 și a apărut un nou model cadru
pentru contractul individual de muncă. Noul model este deja inclus în program.

Legea 283/2022 aduce niște modificări interesante, dar și probleme. Concediul pentru îngrijirea
unei persoane și absențele pentru urgențe sunt cele care provoacă probleme lăsând angajatorii
destul de expuși.

Pe final de an a apărut și o modificare la legea dialogului social, mai exact, Legea 367/2022, prin
care și la angajatorii cu cel puțin 10 salariați există posibilitatea de a se alege reprezentant
al salariaților cu votul a jumătate plus unu din numărul total al salariaților. Până la apariția
acestei legi, doar cei cu minim 21 de salariați aveau această obligație.

Persoanele care ocupă funcții de conducere care asigură reprezentarea administrației în

raporturile cu angajații/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul
unității, nu pot fi aleși ca reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor. În societățile unde nu sunt
constituite organizații sindicale, angajatorul are obligația ca, cel puțin o dată pe an, să permită
organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale și colective ale
angajaților/lucrătorilor, la cererea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al
unității respective, cu invitarea reprezentanților acestor federații

Este prevăzută obligativitate de informare și consultare cu privire la evoluția recentă și evoluția

activităților și a situației economice a societății. Angajatorul va iniția procesul de informare și
consultare după trimiterea la MF a situațiilor financiare ale firmei pentru anul precedent. Mai
există unele măsuri, dar le puteți verifica direct în lege.

Nu uitați că, din 2017, zilele de 24 ianuarie și 1 iunie sunt zile libere legale, iar începând cu
2019 și ziua de vineri dinaintea zilei de Paște – zi cunoscută sub numele de Vinerea Mare,
codul muncii fiind modificat în acest sens.

Zilele libere legale sunt:

– 1 și 2 ianuarie;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele
religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Au existat discuții despre zilele de 6 și 7 ianuarie. De fapt mai mult decât discuții. Este un proiect
de lege prin care și aceste zile ar fi declarate libere, însă în acest moment este doar un proiect de
lege nu o lege promulgată.

Pentru bugetari s-a luat deja decizia ca anumite zile din an să fie libere, e vorba despre acele zile
așa numite „punte” între o zi liberă și una de sărbătoare legală. De exemplu ziua de 23 ianuarie
să fie liberă pentru bugetari pentru că 22 ianuarie este duminica, iar 24 ianuarie care e liberă prin
lege este marțea s-a luat decizia ca și 23 ianuarie să le fie acordată ca zi liberă. Așadar zilele de
luni, 23 ianuarie 2023, vineri, 2 iunie 2023 și luni, 14 august 2023 să fie zilele libere pentru
personalul din sistemul bugetar.

Există și pentru restul salariaților, un proiect de modificare a codului muncii, momentan ținut la
sertar, prin care și acestora să li se acorde astfel de zile sau dacă o zi liberă națională pică în zi
nelucrătoare să li se acorde o zi lucrătoare liberă. Asta face ca anumite zile libere generate de
sărbători religioase să fie extinse de facto pentru că prima zi a acelor sărbători este ziua de
duminică întotdeauna.
Vă reamintesc că în aceste zile nu se lucrează. Pot lucra doar cei din unități sanitare sau de
alimentație publică. Restul nu pot lucra decât dacă au o activitate care nu poate fi întreruptă
datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității.

Vă reamintesc totodată că pentru cazul în care specificul unității este de așa natură încât e
necesar să se lucreze în aceste zile, zilele respective se plătesc salariaților ce au lucrat în
acele zile, iar salariații beneficiază în compensație de zile libere plătite și numai dacă din
motive bine justificate nu se pot acorda zilele libere li se acordă o compensație de 100% pe
lângă plata zilelor respective.

Nu uitați, de asemenea, de programarea concediilor de odihnă și țineți seama că acestea

trebuie să aibă cel puțin o perioadă de 10 zile lucrătoare consecutive. Și, nu, nu există
declarația salariatului că renunță la a efectua CO. Aceasta dacă există la vreo firmă, pe
lângă faptul că nu este reglementă de nici o lege, este nulă de drept.

D205 are termen de depunere 28 februarie 2023 pentru anul 2022. S-a revenit la data
reprezentând termen de depunere, acesta fiind stabilit ca fiind ultima zi din februarie, asta după
ce în 2020 termenul a fost ultima zi din ianuarie.

Din 2018, D205, nu mai conține informațiile despre veniturile din salarii. Ci pentru venituri
din alte surse – dividende de exemplu sau din vânzarea de deșeuri.

De la 30 noiembrie 2021 toate casele de marcat aveau obligația de a fi conectate la ANAF.

Iar cele ce se vând de acum trebuie să fie conectate încă de la fiscalizare.

Dar cum la noi deși ANAF știe cine are casă de marcat, știe cine a conectat-o și cine nu, dacă a
folosit-o sau nu, suntem în situația în care ANAF dacă nu primește date de la acea casă tot cere
să i se comunice acest lucru prin F4109.

Chiar dacă aparatele de marcat fiscale sunt conectate la ANAF, nu înseamnă că utilizatorii lor
pot face exportul fișierelor pe stick/card de memorie. Solicitați firmelor acele exporturi exclusiv
în scopuri contabile, nu pentru a genera/trimite A4200.

Asta pentru că e bine să nu uitați că datele generate din case de marcat pot fi importate direct în
SAGA.

Am scris la finele lui 2016 despre cei care au comerț cu amănuntul și sunt persoane juridice
că dacă au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 EUR sunt obligați să folosească POS-uri.

În 2022 s-a modificat limita. Prin OUG 168/2022, s-a stabilit că:
„Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum
acestea sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor
și serviciilor de piață, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care
realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au
obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin
intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce
facilitează acceptarea plăților electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul
prezentului alineat, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau

preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se
naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului
respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.

În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat mai sus nu a fost depășit, entitățile
nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul
unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea
acceptării acestor instrumente de plată.”

Deci:

 obligația este doar în cazul persoanelor juridice. PFA sau II nu sunt obligate să dețină
POS – ele pot, dacă vor, să încaseze cu card, dar nu sunt obligate.
 limita este dată de nivelul încasărilor în numerar dintr-un an nu de cifra de afaceri
 limita este stabilită la o valoare fixă în lei – 50.000 lei încasări numerar într-un an

Cu toate că obligația de a încasa cu card este din 2018, sunt încă foarte mulți comercianți care nu
vor pur și simplu să facă asta.

Impozitul specific dispare din 2023. Dacă aveți unul din codurile CAEN CAEN 5510 –
“Hoteluri și alte facilități de cazare similare”, 5520 – “Facilități de cazare pentru vacanțe și
perioade de scurtă durată”, 5530 – “Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”, 5590 – “Alte
servicii de cazare”, 5610 – “Restaurante”, 5621 – “Activităţi de alimentație (catering) pentru
evenimente”, 5629 – “Alte servicii de alimentație n.c.a.”, 5630 – “Baruri și alte activități de
servire a băuturilor” și sunteți plătitori de impozit pe profit, începând cu 2023 puteți opta fie
pentru plata impozitului pe profit și pentru aceste activități, fie pentru plata impozitului pe
venitul microîntreprinderilor pe veniturile din aceste activități.

Taxa pentru exploatări forestiere, exploatarea resurselor naturale, instituită pe termen

limitat în 2013 prin OUG 6/2013 rămâne în vigoare, termenul limită de aplicare a ei fiind
prelungit prin celebra OUG 114/2018 până la 31/12/2021 și prin la fel de “celebra”
ordonanță 130/2021 a fost prelungită până la 31/12/2025.

Deja e hilar. În loc să fim ipocriți și să o prelungim ba pe un an ba pe doi, mai bine constatăm că
deja este în vigoare de câțiva ani buni și o instituim permanent. Măcar știm una și bună. Ori
renunțăm să o mai prelungim, nu de alta, dar dacă inițial scopul a fost să fie instituită pentru un
singur an și apoi au mai fost necesari încă 6-7 ani înseamnă că nu și-a atins scopul, ori o
permanentizăm incluzând-o în codul fiscal ori eliminând termenul de aplicare..

Iată cum o taxă instituită, temporar, inițial pentru 1 an, a fost prelungită succesiv, tot “temporar”
de mai bine de 8 ani deja. Și e prelungită efectiv pentru minim 12 ani de la aplicare. Nu suntem
ipocriți? Suntem!

Resurse utile pentru dumneavoastră:

– cod fiscal – la zi și o arhivă a acestuia

– ghiduri ANAF

– portal legislativ

– forumul SAGA

– asistență ANAF – prin mail

– înregistrare persoane fizice în SPV

– înregistrare persoane juridice în SPV

– reînnoire certificat digital ANAF

– înregistrare firme noi cu certificat digital – formular 150

– revocare certificat digital – încărcare formular 151

– formulare ANAF

– accesare SPV – ANAF – cu nume de utilizator și parolă

– accesare SPV – ANAF – cu certificat digital

– depunere declarație unică – persoane fizice

– depunere declarații fiscale cu certificat digital

– obținere recipise declarații

– verificare cod fiscal pe site MF

– registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA

– registrul persoanelor care aplică TVA la încasare

– registrul persoanelor declarate inactivi de către ANAF

– VIES

– depunere REVISAL

De asemenea vă recomand un canal YouTube specializat pe legislația muncii unde găsiți

materiale interesante postate de domnul Corneliu Bențe, un om la ale cărui seminarii am asistat
întotdeauna cu plăcere.