Început de an.2023.

01 Jan 2023

Ca în fiecare început de an, odată cu primele zile din 2023, vă doresc și eu un an mai bun ca cel care
tocmai a trecut și sper eu, anual se pare, cu mai puține modificări legislative și fără probleme de sănătate.
Și în 2022 am avut parte de modificări legislative, de bâlbe legislative, de birocrație. Nu se poate spune că
am avansat foarte mult. Unele din ele anunțate și aplicate mai stângaci la început, cu bâlbâieli, cu sincope,
dar una peste alta puse la punct din mers sau corectate ori în curs de corectare. Și, tot ca de obicei, deși
unele modificări legislative au fost publicate încă din iulie 2022, în realitate abia la finalul lui 2022, adică
acum câteva zile, am știut cu certitudine ce va fi.
Anul 2022 a fost un an ce a crescut gradul de interacțiune on-line a statului cu contribuabilii, mai ales la
ANAF, dar la fel ca anul trecut, un vorbim despre progres cu pași mici. E loc de mai bine aici. De mult
mai bine. Se pot reduce o grămadă de hârtii aiurea, se pot elimina o căruță de proceduri birocratice, dar
aparent încă nu a sosit momentul acela.
Declarațiile oficiale sunt aceleași: că se dorește mărirea gradului de informatizare al ANAF și de reducere
al declarațiilor fiscale. S-a introdus e-factura. Funcționează cu sincope. Eu mi-aș dori ca 2024 să fie anul
în care e-factura va deveni obligatorie în orice relație B2B, B2G sau B2C, pentru că standardizarea
acesteia ar ajuta firmele corecte și ar ușura schimbul de date. Până acolo e necesară o derogare pe care
România trebuie să o obțină. S-a introdus și e-transport, sistem ce are modificări de la lansare până acum
și care aproape că aș paria că mai durează până să fie deplin funcțional. Procedura pentru acesta s-a
modificat în 29 decembrie 2022, pentru că de ce nu.
Tot în 2022 au început marii contribuabili completarea și trimiterea declarației SAF-T, D406. Îmi mențin
opinia – SAFT este umflat puternic de către firmele mari de audit forma lui fiind în acest moment una
care excede partea fiscală și nu mă convinge că va duce în mod real la o creștere a gradului de colectare.
Modul lui de reglementare și implementare nu doar că este unul extrem de complex. Atât de bine a
debutat încât la vreo 3 luni au fost schimbate specificațiile. Specificațiile tehnice a unor sisteme – SAFT,
e-factura, e-transport sunt de multe ori netransparente nedocumentate suficient, modificările lor sunt
făcute de multe ori nedocumentat.
Scriam anul trecut că provocarea va fi repornirea economiei pentru că, aparent, bani sunt în piață. Pare că
a fost repornită doar pe hârtie. Inflația e aici, e elefantul din cameră, iar unii se fac că nu-l văd și nu-l aud
chiar dacă începe să le tropăie pe masă. Ei bine, situația este mai gravă puțin și cred că anul 2023 va
aduce prin martie-aprilie primele semne ceva mai serioase ale crizei financiare ce bântuie lumea.
Dar de ajuns cu astea și să revedem împreună datele despre începutul de an așa cum suntem obișnuiți noi,
contabilii.

Înregistrarea vectorului fiscal

Din ianuarie orice modificare în vectorul fiscal se poate face on-line prin formularul 700 aprobat prin
OPANAF 1699/2021 și 2034/2022.
Prin acesta se poate declara:
– înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal al contribuabililor, cu excepția cazului în care contribuabilii
își modifică domiciliul sau sediul social care reprezintă și domiciliu fiscal, precum și cu excepția
contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii
permanente, care nominalizează, ulterior înregistrării fiscale, un alt sediu permanent desemnat;
– înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligații fiscale sau modificarea categoriilor de
obligații fiscale declarative înscrise inițial în vectorul fiscal;
– modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit de către
contribuabilii plătitori de impozit pe profit;
– exercitarea opțiunii de modificare a anului fiscal;
– declararea sediilor secundare care nu au obligația înregistrării fiscale;
– înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care solicită, ulterior înregistrării fiscale,
înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare;
– efectuarea de mențiuni referitoare la vectorul fiscal privind TVA, ulterior înregistrării în scopuri de
TVA;
– exercitarea opțiunii privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul
fiscal, cu privire la locul prestării către persoane neimpozabile a serviciilor de telecomunicații,
radiodifuziune și televiziune sau a serviciilor furnizate pe cale electronică;
– efectuarea de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție
intracomunitară de bunuri taxabilă în România;
– efectuarea de mențiuni privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada
fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul
precedent;
– efectuarea de mențiuni privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare.
În esență este un formular care preia funcțiile formularelor 010, 013, 015, 016, 020, 030, 040 și 070, 092,
precum și a notificării legate de TVA la încasare 097.
Ce este neclar și nici ANAF nu face eforturi să clarifice lucrurile este mesajul care spune: „Atașați arhiva
cu documente potrivit legii!” când există situații în care legea nu cere absolut nimic să fie atașat ceea ce
face ca diverse unități ANAF să dea răspunsuri complet diferite sau să ceară te miri ce documente atașate.

Din 2022, mai exact din 1 martie 2022, ANAF nu mai comunică altfel decât prin SPV cu
contribuabilii. De aceea asigurați-vă că puteți accesa SPV. Orice solicitare ați adresa ANAF, orice
document ați depune la ei, nu se va lua în considerare dacă nu va fi depus prin SPV.
Firmele trebuie să conștientizeze că este în interesul lor să fie înscrise în SPV, deși din experiența
personală constat că sunt foarte mulți cei care nu vor sau pur și simplu sunt complet dezinteresați de asta.
Verificați-vă cifra de afaceri pentru TVA pentru a vedea dacă perioada fiscală pentru dvs este trimestrul
sau luna. Dacă ați avut AIC în anul 2022, atunci în 2023 indiferent de cifra de afaceri pentru TVA,
perioada fiscală va fi luna.
De asemenea, dacă sunteți plătitor de impozit pe profit și aveți cifră de afaceri contabilă de peste 100.000
EUR nu puteți avea perioadă fiscală trimestrul pentru depunerea D112 chiar dacă aveți 1-2 salariați.
Trecerea la profit sau la micro de la 1 ianuarie se face prin D700 până la 31 martie.
Schimbarea perioadei fiscale la TVA de la lună la trimestru sau de la trimestru la lună, conform
legii, se va face în primele zile din ianuarie, până la 15 ianuarie.
Cursul EUR la 31 decembrie 2022 a fost 4.9474 lei/EUR (puțin mai mic ca anul trecut când a fost
4,9486 lei/EUR).
Acesta este cursul:

– la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au rămas în sold la finele anului
– cursul ce se va utiliza pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau de
impozit pe profit în anul 2023.
– cursul pentru stabilirea perioadei fiscale la lună sau la trimestru este cursul stabilit pentru data
de 31/12 – adică 4,9474 lei/EUR în acest an (cursurile sunt identice – atât cel stabilit pentru data de
31/12 cât și cel stabilit în 31/12) – 494.740 lei fiind plafonul pentru CA la TVA ce duce la schimbarea
sau menținerea perioadei fiscale.
Pentru persoane fizice cursul la care se calculează echivalentul în lei al plafonului de 100,000 EUR
– 2022 fiind ultimul an în care plafonul este de 100.000 EUR – în funcție de care cei care au venituri din
activități independente trec la sistem real de la normă de venit sau dimpotrivă de la sistem real la
impunerea la normă de venit, este cursul mediu anual stabilit de BNR. Acesta a fost, stabilit de BNR la
4,9313 lei/EUR așadar plafonul pentru trecere, în 2023, la sistem real sau revenire la impunere la normă
de venit este 493.130 lei.

Și în acest an declarațiile fiscale depuse de către persoane juridice se vor depune doar on-line. Când
vine vorba despre declarația unică s-a revenit asupra deciziei de depunere a acesteia exclusiv on-line
dându-se, persoanelor fizice, posibilitatea de a o depune și în format fizic, listată, la ghișeele ANAF.
Persoanele fizice pot depune declarații și fără a deține certificat fiscal valabil, direct pe siteul ANAF.

Dacă la 31/12/2022 veți avea o cifră de afaceri, din punct de vedere al TVA, de până la 494.740 lei și
nu ați efectuat nici o achiziție intracomunitară de bunuri în anul 2022, atunci perioada fiscală
pentru TVA va fi trimestrul în 2023. Dacă depuneați decont de TVA trimestrial veți depune în
continuare la fel, altfel, dacă depuneați lunar, va trebui să depuneți 700, pentru actualizarea vectorului
fiscal.
Nu uitați de formularul 094. Acesta se va depune de către toți cei care sunt înregistrați în scopuri de TVA
în România, depun decont trimestrial, au cifră de afaceri pentru TVA de până la 100.000 EUR și nu au
realizat AIC de bunuri în anul încheiat. Nu mă satur să repet: un formular mai inutil nu am văzut. Acum
este inclus în 700 așadar, atenție.
Atenție! Când vine vorba de TVA, cifra de afaceri nu este cea contabilă, deși sunt cazuri în care cele
două coincid. E vorba de cifra de afaceri de la art.310 CF (în noul cod fiscal).

Începând cu 2018 s-a modificat plafonul de înregistrare în scopuri de TVA de la 220.000 lei la
300.000 lei pentru că România a obținut o derogare în acest sens de la UE. Derogarea este încă în
vigoare.
De aceea, dacă sunteți persoană impozabilă neînregistrată în scopuri de TVA și desfășurați
activități care nu sunt considerate scutite fără drept de deducere dpvd al TVA și în 2022 nu ați
depășit acest plafon, dar ajungeți să-l depășiți în 2022, va trebuie să vă înregistrați ca plătitor de
TVA. Plafonul acesta este dat de cifra de afaceri pentru TVA – nu cea contabilă.
Pentru înregistrarea ca plătitor de TVA veți depune 700 on-line. Aveți obligația de a solicita înregistrarea
ca plătitor de TVA în termen de 10 zile de la terminarea lunii în care ați atins sau depășit plafonul de
300.000 lei.

În 2021 apărut cota de 5% la livrarea de lemn de foc, iar începând cu 1 ianuarie 2022, pentru perioada
noiembrie – martie a fiecărui an, a apărut cota de 5% și la livrarea de energie termină către anumite
categorii de persoane (populație, unități sanitare, școli și altele de acest gen).
Începând cu 2023, în ceea ce privește cotele de TVA, nu a apărut o reducere a acestora ci,
dimpotrivă: la alimentație publică, în domeniul HORECA, nu mai există cota de 5%, ci cota de
9%.
Iar la unele băuturi cota de TVA a crescut de la 9% la 19%. Am detaliat pe blog, în acest articol: TVA la
băuturi nealcoolice. – SAGA Software la ce anume și cum ar trebui procedat.
Tot la HORECA, din 1 ianuarie 2023, a apărut o modificare legislativă referitoare la bacșiș. Detalii găsiți
pe blog – Bacșiș. Încercarea #2 – SAGA Software

Plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor va fi 500.000 EUR, adică 2.473.700

lei, începând cu data de 1 ianuarie 2023. Plafonul este dat de baza de calcul pentru impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor.
Cum îl calculați? Foarte pe scurt cam așa:
Adunați veniturile anuale înregistrate în 701,702,…708, scădeți reducerile înregistrate în 709, adăugați
reducerile primite din 609, adăugați veniturile din 754, 758 (mai puțin cele din 758 ce reprezintă
subvenții, restituiri sau anulări de dobânzi și/sau penalități de întârziere care au fost cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil sau despăgubiri de la societățile de asigurare/reasigurare
pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii), adăugați
761,762,763,764, 766, 767 și 768 (mai puțin sumele din 768 prin care ați înregistrat diferențe de curs
aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel inițial) și adăugați numai diferența
favorabilă dintre 765 și 665, respectiv 768 și 668 (pentru diferențe de curs aferente creanțelor în lei
decontate la un curs valutar diferit de cel inițial). Așa obțineți baza de calcul, plafonul pentru încadrarea
ca plătitori de impozit pe venit.
Nu se vor cuprinde dividendele primite de la o persoană juridică română în baza de impozitare
pentru acest impozit.
Dacă în cursul anului 2023 depășiți acest plafon, veți trece la impozit pe profit de la data de 1 a primei
luni din trimestrul în care depășiți plafonul.
Din 2023 acest impozit este OPȚIONAL, nu mai este obligatoriu.
„Dar să nu e îmbătăm cu apă rece. Regimul de impunere a microîntreprinderilor va avea modificări.
Posibil ca acestea să se reglementeze în 2022 cu aplicare din viitor.” Este ceea scriam anul trecut despre
acest impozit și am avut dreptate se pare.
Mult mai detaliat, despre ce și cum va fi cu acest impozit din 2023, am explicat mai pe larg aici:
Impozit venit microîntreprinderi 2023. – SAGA Software

În cazul în care cifra de afaceri contabilă este mai mică de același plafon de 1.000.000 EUR
echivalent în lei – 4.947.400 lei, la data de 31/12/2022, atunci, la 30 iunie 2023, nu veți avea obligația
de a întocmi și depune raportare semestrială. Atenție! Aici e vorba despre cifra de afaceri nu de
plafonul pentru microîntreprinderi.
Motivul este că în 2021 a existat o modificare a legii contabilității ce modifica plafonul de la 220.000 lei
la 1.000.000 EUR.

Dacă cifra de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 4.500.000 lei și în 2023 veți putea
opta pentru intrarea sau ieșirea din sistemul de TVA la încasare. Când vine vorba de cifra de afaceri
pentru acest plafon, pentru calculul acestei cifre se iau în considerare operațiunile din decontul de TVA,
inclusiv rândurile de regularizări, de la partea de TVA colectat – mai puțin rândurile specifice achizițiilor
intracomunitare. Plafonul a fost majorat de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei, în decembrie 2020, prin
legea 296/2020 și se aplică de la data de 1 ianuarie 2021.
Iar dacă această cifră de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 300.000 lei veți putea ieși de
la TVA. Dar în această situație nu trebuie să uitați de ajustările necesare la TVA. Atenție la ajustări. Prin
OUG 84/2016 s-a schimbat modul de calcul al ajustării TVA în unele situații.
Nu-mi vine să cred că sunt nevoit să scriu asta: în ceea ce privește TVA la încasare NU mai există
acel termen de 90 de zile de la emiterea facturii, prin care se colecta TVA la facturi emise și
neîncasate de 90 de zile. E de aproape 10 ani scoasă chestia asta din codul fiscal și rămân șocat că în
2022 mai sunt discuții despre asta și chiar pornite de inspectori ANAF din ce se pare (aici o mostră
din ultima discuție – din 2022 – de pe forum, legat de asta: tva la incasare – Forum SAGA
(sagasoft.ro))

Începând cu 2017 dacă sunteți înregistrat în scopuri de TVA nu mai este necesară înscrierea în ROI
pentru a efectua achiziții intracomunitare de bunuri sau pentru a efectua/primi servicii pentru care anterior
era necesară înregistrarea.
Dacă sunteți neînregistrat în scopuri de TVA în România și doriți sau sunteți obligați să vă
înregistrați pentru AIC, va fi suficient să obțineți codul de TVA special (conform art.317 CF) fără a
solicita și înscrierea în ROI.
Scriu și asta, în mod repetat, de câțiva ani, pentru că este incredibil faptul că încă mai sunt oameni care nu
știu că acel ROI nu mai există.

Începând cu anul 2017 nu se mai depun, temporar, D392 sau 393. Depunerea acestora este suspendată
până și în 2023 inclusiv. Inițial a fost suspendată depunerea până la data de 31 decembrie 2022, dar prin
OUG 168/2022 s-a decis suspendarea până la 31 decembrie 2023.
Să sperăm că, într-un final, se va renunța la ele. Deși nu sunt semne.

În 2021 plafonul pentru vânzări la distanță a fost stabilit la un cuantum de 10,000 EUR (46,337 lei)
indiferent de statul în care se efectuează aceste livrări. De asemenea a fost introdus un tratament
TVA distinct pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe de
bunurile, cu excepția celor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum
150 euro.
S-a modificat formularul 398 pentru cei care trebuie să declare aceste livrări la distanță.
Pe site-ul ANAF există secțiunea One Stop Shop (anaf.ro) unde găsiți toate detaliile necesare.
Explicații despre vânzările la distanță, ceva mai detaliate, găsiți în acest comunicat ANAF.
În SAGA livrările de bunuri la distanță se vor opera în ecranul de ieșiri în valută pe tip X, iar în
cazul în care programul va detecta astfel de ieșiri va permite generarea D398 și a jurnalului OSS.

D112 se va modifica mai mult ca sigur la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie așadar nu vă
grăbiți în februarie cu depunerea acesteia.

Impozitul pe dividendele distribuie și plătite începând cu 1 ianuarie va fi 8% începând cu cele

distribuite în 2023
Legat de CASS pentru veniturile din dividende:
Dacă în anul 2022 ați avut venituri cumulate din dividende plătite, dobânzi bancare, plasamente
financiare, activități independente – în sumă mai mare de echivalentul a 12 salarii minime – adică 30600
lei, atunci nu firma, nu plătitorul de dividende, dobânzi sau mai știu eu cine, ci dumneavoastră ca
persoană ce a beneficiat de acele venituri aveți obligația de a depune la fisc declarația unică și veți achita
CASS de 10% din plafonul de 30600 lei. Adică veți achita 3060 lei cu titlu de CASS până cel târziu în 25
mai 2023.
Pentru dividendele pe care le veți obține în 2023, dvs ca persoană va trebui să achitați și CASS
dacă:
 valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor financiare și din activități
independente, este cuprinsă între 6 salarii minime și 12 salarii minime pe economie (adică între
18.000 lei și 36.000 lei), caz în care veți datora CASS la 6 salarii minime. De exemplu: încasați
25.000 lei dividende, veți datora 1.800 lei (18.000 lei – 6 salarii minime x 10%) cu titlu de CASS.
  valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor financiare și din activități
independente, este cuprinsă între 12 salarii minime și 24 salarii minime pe economie (adică între
36.000 lei și 72.000 lei), caz în care veți datora CASS la 12 salarii minime. De exemplu: încasați
60.000 lei dividende, veți datora 3.600 lei (36.000 lei – 12 salarii minime x 10%) cu titlu de
CASS.
 valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor financiare și din activități
independente, este mai mare de 24 salarii minime pe economie (adică peste 000 lei), caz în care
veți datora CASS la 24 salarii minime. De exemplu: încasați 150.000 lei dividende, veți datora
7.200 lei (72.000 lei – 24 salarii minime x 10%) cu titlu de CASS.
Nu veți datora CASS dacă valoarea dividendelor, plus cea a dobânzilor bancare și plasamentelor
financiare și din activități independente, este mai mică decât valoarea a 6 salarii minime pe economie.
ATENȚIE! CASS nu se reține la sursă pentru aceste venituri. Obligația se va stabili în baza declarației
unice care se depune personal de către dvs.

D100 o veți depune până pe 25 ianuarie pentru decembrie sau trimestrul 4 al anului 2022, numai
dacă aveți de declarat altceva decât impozit pe profit sau impozit pe venit microîntreprinderi. În
niciun caz nu declarați impozit pe profit sau micro, în D100, acum. Vă va da eroare în recipisa
generată de ANAF.
Termenul de depunere a D100 pentru plătitorii de impozit pe veni microîntreprinderi este 25
IUNIE 2023. Nu vă grăbiți cu depunerea, pentru că mai aveți de verificat bonificația acordată prin
OUG 153/2020.
Termenul de depunere pentru D101 în cazul celor ce sunt plătitori de impozit pe profit este la 25
februarie în cazul ONG-urilor și a persoanelor juridice care ce obțin venituri majoritare din
cultivarea cerealelor și/sau plantelor tehnice și până 25 martie cel târziu de către ceilalți.
Termenele de declarare și plată au derogare – conform OUG 153/2020 – până la 25 iunie. Derogarea
se aplică și pentru plătitori de impozit pe profit și pentru cei cu micro sau impozit specific. Acea
ordonanță are și unele bonificații pentru cei cu capitaluri pozitive. Anul acesta nu vor fi mulți cei care vor
avea și bonificația suplimentară. O vor avea pe cea de bază pentru capitaluri pozitive, dar cea legată de
capital ajustat, nu prea cred că o vor avea foarte mulți și asta din cauza distribuirilor masive la dividende
în 2022.
Dacă sunteți ONG, modul de calcul al impozitului pe profit îl găsiți aici. Atenție! Declararea impozitului
pe profit este obligatorie pentru aceste entități. Ele nu sunt scutite, ca entități, de acest impozit, ci doar
unele din veniturile obținute de aceste entități sunt scutite.
Mai am o remarcă legată de declararea de către asociațiile non-profit a impozitului pe profit, de fapt, mai
corect spus, e legată de depunerea D101 – această declarație se va depune de către toate asociațiile non-
profit, indiferent de modul de ținere a contabilității – în partidă simplă sau dublă. Deci vor depune
și asociațiile de proprietari care obțin venituri din exploatarea părților comune, de exemplu, ce
conduc evidența în partidă simplă, dar și ONG-urile ce conduc evidență în partidă dublă.
În D101 veniturile aferente activității non-profit se înscriu la venituri neimpozabile, iar cheltuielile
aferente se înscriu la cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Legat de ONG-uri – începând cu 2018 avem reglementări contabile OMFP 3103/2017 ce înlocuiește
OMPF 1969/2007, reglementări noi, aplicabile de la 01/01/2018.

Dacă ați efectuat sponsorizări deductibile din impozitul pe profit/impozitul pe venitul

microîntreprinderilor, în anul 2022, către entități înscrise în registrul ANAF special înființat, atunci veți
avea obligația depunerii D107 astfel:
– până la 25 februarie sau 25 martie, după caz, pentru plătitori de impozit pe profit. Adică la același
termen cu depunerea D101.
– până la 25 ianuarie pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor
Dar pe perioada de aplicare a OUG 153/2020 există derogare și pentru 107 aceasta depunându-se la
termenele stabilite pentru declararea impozitului pe venit, respectiv la termenul de depunere pentru D100
aferent trimestrului IV pentru impozitul pe venit microîntreprinderi.
O societate care va înceta să devină microîntreprindere trecând la impozit pe profit, începând cu 2023, va
depune D107 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care datorează
impozit pe profit, cu excepția cazurilor în care trece la profit încă din primul trimestru.
Sponsorizări deductibile se pot efectua și către entități care nu au obligația înregistrării în acel registru: de
exemplu școli sau spitale.
Din 2022 s-au schimbat puțin regulile de deducere relativ la sumele reportate. La final de an codul fiscal a
fost completat prin Legea 322/2021 care completează art.42 și art.56 din codul fiscal.
Scriu și asta pentru că aparent mulți nu știu: sponsorizarea către o entitate care are obligația înscrierii în
registrul ANAF se poate deduce doar dacă la data la care sponsorizarea a fost efectivă, entitatea a fost
înregistrată în acel registru! Altfel nu. Degeaba se înscrie ulterior. Așadar verificați întotdeauna dacă la
data contractului de sponsorizare și la data plății sponsorizării entitatea este înscrisă în registrul ANAF.
Dacă are obligația să fie înscrisă și nu este, NU veți putea deduce sponsorizarea.
Sponsorizarea pe care nu o puteți deduce în 2022 o puteți redirecționa prin formularul 177 în 2023 .
Și aici trebuie menționat că ANAF va efectua acea redirecționare numai dacă la data la care o face efectiv,
entitatea către care se redirecționează sumele respective este înscrisă în acel registru.

Atenție – dacă aveți achiziționate case de marcat ce au fost puse în funcțiune și a căror valoare se
deduce din impozitul pe profit sau din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, dacă acestea sunt
încadrate ca fiind mijloace fixe, amortizarea lor va fi considerată amortizare contabilă nu fiscală
devenind o cheltuială nedeductibilă fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit.
Începând cu 2023 s-a clarificat ordinea deducerilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat,
a contravalorii caselor de marcat, sponsorizări și bonificației conform OUG 153/2020.
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări și pun în funcțiune aparate de marcat electronice
fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în următoarea ordine:
1. sumele aferente sponsorizărilor, precum și sumele reportate, după caz;
2. costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și sumele reportate, după caz.
Reducerea de impozit, conform OG 153/2020, se aplică la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
după scăderea sumelor de mai sus.
La plătitorii de impozit pe profit va apărea tot ca o cheltuială nedeductibilă – cheltuiala efectuată din
tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în Anexa I
din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene și numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții care nu au un
scop economic.
În 2021 pe una din anexe era Turcia și apariția acestei țări a generat o grămadă de probleme, ulterior
Turcia fiind exclusă de acolo prin modificarea codului fiscal.

D101 urmează să fie introdusă în formatul nou în program în perioada următoare dacă se va
modifica și se va modifica cu certitudine.
Legat de 101 aveți grijă la completarea cheltuielilor nedeductibile, veniturilor neimpozabile,
deducerilor, etc.

Începând cu 2021, capitalurile pozitive din situațiile financiare se reflectă și în bonificații la

impozite – la impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor, bonificații acordate cu
respectarea unor condiții. În 2023 se mărește valoarea bonificației cu încă 3 puncte procentuale, în
anumite condiții.
Detalii despre aceste reduceri găsiți în articolul postat pe blog în 2020. De asemenea vor aduce și o
prorogare a termenului de declarare și plată a impozitului pe profit ori a celui pentru microîntreprinderi.

Proiectul pentru situațiile financiare este publicat din noiembrie. Inițial scrisesem că nu există. Este
anul în care acesta a fost publicat mult mai devreme ca de obicei. Cel mai probabil se va publica perioada
următoare. Iar pdf-ul pentru întocmirea și depunerea bilanțului, în forma lui finală, va apărea probabil
abia pe la finele lui ianuarie, începutul lui februarie.
Conform ordinului acestea se pot trimite și prin poștă prin scrisoare cu valoare declarată :).
ATENȚIE! La bilanț, în acea arhivă zip se vor atașa, scanate, după caz: declarația
administratorului, hotărârea AGA de aprobare a profitului, propunere de repartizare a profitului
ori de acoperire a pierderii, note explicative, cash-flow, etc.
Dacă nu se va modifica nimic și bănuiesc că nu se va modifica ceva, se va anexa și prima pagină a
bilanțului după ce o listați, semnați și apoi o scanați.
NU se cere și nu se anexează balanță de verificare. Nu s-a solicitat așa ceva niciodată de când se
depun on-line, dar cu toate acestea sunt foarte mulți cei care încă întreabă dacă se anexează sau nu
acest document. NU, nu se anexează!
Sfaturile legate de raportarea semestrială, postate aici sunt valabile și pentru bilanțul anual.
Nu uitați: dacă depuneți mai multe seturi de situații financiare riscați o amendă contravențională,
de aceea atenție la completarea lor și la ceea ce depuneți.
Corecția situațiilor financiare deja depuse se poate face în anumite cazuri și condiții explicate prin
OMFP 450/2016, modificat și completat prin OMFP 543/2017, OMFP 894/2017 și prin OMFP
995/2017, dar în nici un caz nu se poate face corecția lor dacă este vorba de corecții contabile.
Termenul de depunere a situațiilor financiare anuale este de 150 zile de la încheierea exercițiului
financiar, adică data de 30 mai 2023.
Dacă nu ați avut activitate de la înființare și până la 31/12/2022, depuneți declarația de inactivitate până la
data de 01 martie 2023 inclusiv. Declarația de inactivitate se completează și se depune on-line.
ONG depun bilanț în termen de 120 zile de la terminarea exercițiului financiar adică până la 02 mai 2023
(normal cele 120 zile se împlinesc la 30 aprilie 2023, dar cum această zi e zi liberă termenul este prima zi
lucrătoare ulterioară acesteia).
Atenție! Pentru unele cazuri există și obligația auditării situațiilor financiare. Vedeți criteriile din
ordin 1802/2014.
Dacă societatea comercială are ca acționar (și) statul trebuie să depună situații financiare similar
entităților mari indiferent în ce criteriu de mărime s-ar încadra și să le și auditeze indiferent de
criteriile de mărime aplicabile lor.

Declarația privind beneficiarii reali NU se va mai depune de către toate societățile private în
termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare decât în cazul în care au în structura
acționariatului entități înmatriculate/înregistrate și/sau care au sediul fiscal în jurisdicții
necooperante din punct de vedere fiscal și/sau în jurisdicții cu grad înalt de risc de spălare a banilor
și/sau de finanțare a terorismului și/sau în jurisdicții aflate sub monitorizarea organismelor
internaționale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanțare a terorismului.
Motivul este apariția legii 315/2021 care modifică modificarea modificării anterioare.
Cine va depune această declarație:
– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome,
companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat, în momentul
înmatriculării sau de oricâte ori apare o modificare în structura acționariatului/administratorilor ori o
modificare a datelor acționarilor/asociaților sau administratorilor.
– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome,
companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat, care era deja
înmatriculată la ONRC la data apariției legii și nu a depus încă această declarație. Dacă ați depus deja o
declarație privind beneficiarul real, nu mai aveți nici o obligație legată de aceasta decât în cazul în care
apar modificări față de situația inițială.
ATENȚIE: Dacă datele de identificare a asociatului unic/asociaților sau
administratorilor/administratorului – prin acestea înțelegându-se numele, prenumele, data nașterii,
CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința – se modifică în
cursul anului, atunci trebuie să depuneți declarația în termen de 15 zile de la data la care această
modificare a intervenit.
Din 2022 contribuabilii mari și ulterior din 2023 cei mijlocii, urmând în 2025 cei mici, vor fi obligați
să întocmească și să depună la ANAF declarația 406, adică fișierul SAF-F.
Eliminarea declarațiilor ce sunt dublate de această declarație mai are de așteptat. Probabil o modificare va
apărea când va depune toată lumea, adică prin 2025, dar până atunci slabe șanse.
Aceasta este deja introdusă în SAGA. Momentan nu este activă partea de stocuri și partea de active, care
se vor rezolva în perioada următoare.
Există destule neclarități și legate de aceasta. Sunt situații în care se validează declarația de către
validator, dar la depunerea pe site se generează eroare.
S-a clarificat de către ANAF și situația celor ce au stocuri a căror evidență este global-valoric. Nu trebuie
să treacă la cantitativ-valoric. Acestea nu se declară în secțiune de stocuri separată și nici ANAF nu le va
putea solicita. Solicitări pentru partea de stocuri se vor putea face doar în cazul celor care au evidență
cantitativ-valorică sau operativ-contabilă. De asemenea nu se declară la stocuri nici obiectele de inventar
indiferent cum sunt ținute. Eu nu consider necesar nici declararea celor din grupa 32, pentru că mi s-ar
părea ilogic să le declar.
Detalii găsiți în ghidul ANAF publicat aici: SAFT – Ghidul ANAF pentru contribuabili
Despre ce am scris mai sus găsiți detalii la pagina 98 din ghid:
„În sub-secțiunea Products se vor declara stocurile pentru care societatea organizează evidența prin
metodele operativ-contabilă sau cantitativă-valorică: materii prime, materiale consumabile, semifabricate,
produse finite, produse reziduale, produse agricole, active biologice de natura stocurilor, mărfuri,
ambalaje. Nu se vor declara informații cu privire la obiectele de inventar în aceasta sub-secțiune,
indiferent dacă sunt în folosință sau nu. Nu este obligatorie raportarea serviciilor în sub-secțiunea
Products din secțiunea MasterFiles. În măsura în care societatea întreține informațiile despre serviciile
prestate, poate opta să raporteze aceste informații în sub-secțiunea Products. În aceasta sub-secțiune, nu
se vor declara informații pentru stocurile pentru care se tine evidenta prin metoda global-valorica”

Din 2022 a apărut și e-factura. Detalii găsiți pe blog pentru că am tot scris despre ea. La final de an
2022 s-a modificat și specificația tehnică (iarăși!).
Trimiterea se face simplu, direct din SAGA. Detalii aici: e-Factura – ecran de transmitere în SAGA C –
SAGA Software
E-Transport e un alt sistem implementat, detalii aici: e-Transport. Proiect. – SAGA Software și aici e-
Factura. e-Transport. Neclarități și unele clarificări. – SAGA Software

La persoane juridice impozitul pe clădiri se va determina prin aplicarea unei cote de 5% asupra
valorii impozabile a acesteia dacă valoarea ei nu a fost actualizată o dată la 5 ani pe baza unui
raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de
evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul
termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen
de plată din anul de referință acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
Impozitele pe clădiri rezidențiale, pentru populație, NU se mai calculează prin aplicarea cotelor de
impozit asupra valorii clădirilor din grilele notariale decât din 2025, nu doar pentru că modificarea
legislativă avea probleme ci și din rațiuni evident electorale.

Impozitul pe venit aplicat asupra diverselor venituri, realizate de persoanele fizice, este tot de 10%
cu unele excepții – vezi impozitul pe dividende de exemplu..
Pentru salariați, în anumite condiții, va exista o sumă de 200 lei neimpozabilă la veniturile de natură
salarială.

Dacă sunteți PFA și dacă venitul impozabil estimat în 2023 raportat la numărul de luni ale anului,
este cel puțin egal cu:
 o valoare cuprinsă între echivalentul a 6 salarii minime și 12 salarii minime, adică între
18.000 lei și 36.000 lei, veți datora pentru 2023 CASS la echivalentul unei sume egale cu 6 salarii
minime, adică la 18.000 lei. Veți datora 1.800 lei/an cu titlu de CASS. Nu veți datora CAS.
 o valoare cuprinsă între echivalentul a 12 salarii minime și 24 salarii minime, adică între
36.000 lei și 72.000 lei, veți datora pentru 2023, atât CAS cât și CASS la echivalentul unei sume
egale cu 12 salarii minime, adică la 36.000 lei. Veți datora 9.000 lei/an cu titlu de CAS și 3.600
lei/an cu titlu de CASS – 12.600 lei în total.
 o valoare mai egală sau mai mare decât echivalentul a 24 salarii minime, adică egală sau mai
mare de 72.000 lei, veți datora pentru 2023, atât CAS cât și CASS la echivalentul unei sume egale
cu 24 salarii minime, adică la 72.000 lei. Veți datora 18.000 lei/an cu titlu de CAS și 7.200 lei/an
cu titlu de CASS – 25.600 lei în total.
Dacă venitul realizat este sub plafonul de 12 salarii minime și nu ați optat pentru plata
contribuțiilor atunci la depunerea declarației unice în 2023 veți rectifica contribuțiile sociale, dar
dacă ați estimat venituri sub plafonul de 12 salarii minime și ați optat pentru plata contribuției,
atunci acele contribuții rămân bune plătite.
Salariul minim va fi 3000 lei în 2023, iar salariul mediu anual va fi de 6789 lei conform legii bugetului
asigurărilor sociale pentru 2023.
Veți fi obligați la plata CAS și CASS la o bază de calcul lunară minimă echivalentă cu salariul minim sau
dublul acestuia în funcție de cum vă încadrați în veniturile estimate/realizate.
Dacă doriți puteți opta să plătiți CAS și la o sumă mai mare decât plafonul obligatoriu.
Dacă venitul estimat pentru 2023, raportat la numărul de luni de activitate, este mai mic de 3000 lei lunar
nu datorați CAS, dar totuși, dacă doriți, veți putea opta pentru plata acestor contribuții sociale. Nu veți
datora CASS dacă venitul estimat este mic decât echivalentul a 6 salarii minime, dar dacă doriți puteți
opta pentru plata acestuia la echivalentul a cel puțin 6 salarii minime pe economie.
Nu va mai exista regularizare la CAS. Începând cu 2018 suma datorată e sumă finală.
Nu uitați că data de 25 mai 2023 este data până la care aveți obligația de a achita integral sumele
stabilite prin declarația unică depusă pentru estimatul lui 2022, data până la care veți depune
declarația unică cu venitul realizat efectiv pe 2022 și estimatul pe 2023.
Dacă venitul impozabil realizat în 2022 este mai mare decât echivalentul a 12 salarii minime pe
economie, valabil pentru 2022, adică mai mare decât suma de 30600 lei, la regularizarea anului
2022, veți avea obligația plății CAS dacă nu ați optat deja pentru plata acestuia sau dacă nu ați fost
obligat la plata CAS urmare faptului că venitul estimat la început de an a fost mai mare sau egal cu
acest plafon.
De asemenea, dacă în 2022 suma veniturilor din orice sursă – activități independente, chirii,
dobânzi, alte investiții și alte venituri, depășește plafonul de 30600 lei (echivalentul a 12 salarii
minime) atunci, pentru 2022 – la regularizarea anuală, aveți și obligația de a declara și plăti, până
la 25 mai 2023, CASS aplicat asupra întregului plafon chiar dacă inițial, estimând venituri mai mici
ca plafonul, nu ați datorat defel sau ați ales să datorați la echivalentul a șase salarii minime.
Costul caselor de marcat achiziționate și puse în funcțiune în 2022 se va deduce din impozitul
datorat pentru 2022, ceea ce înseamnă că ele sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe
venit datorat.
Plafonul pentru trecerea la impunerea în sistem real de la impunerea la normă de venit va fi,
începând cu veniturile anului 2023, de doar 25.000 EUR adică un sfert din cât este acum. Anul 2022
a fost ultimul care a avut plafon de 100.000 EUR.

Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor obținute de persoane fizice:

Începând cu anul 2023 veniturile obținute din chirii (cedarea folosinței bunurilor) nu mai
beneficiază de deducerea acelor cote forfetare, chiria lunară, în sumă brută fiind considerată direct
venit impozabil.
Contractele de închiriere se vor înregistra obligatoriu la ANAF. Înregistrarea se poate face prin
depunerea on-line, prin SPV sau e-Guvernare, a formularului 168 la care se va atașa copia scanată
a documentului.
Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea
venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a României, din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică privind impozitul
pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice. Înainte nu exista precizarea legată de ce curs
se va utiliza.
De asemenea, în situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se
determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.
Anterior anului 2022 se utiliza cursul din ultima zi a fiecărei luni de realizare a venitului.
Cursurile BNR le puteți consulta aici.
În cazul veniturilor din arendă sau a celor din drepturi de proprietate intelectuală, cota forfetară
de cheltuieli se menține.

Legat de salarii:
Salariul minim stabilit prin hotărâre de guvern va fi 3.000 lei de la 1 ianuarie 2023. Pentru cei din
industria alimentară și agricultură, va fi tot 3.000 lei, dar pentru cei din sectorul construcțiilor va fi
4.000 lei.
Pentru unele cazuri va exista o scutire de contribuții sociale și impozit pentru suma de 200 lei.
Facilitățile pentru industria alimentară, agricultură și construcții se vor menține și ele. Însă, din
2023, se vor acorda exclusiv salariaților, adică celor ce obțin venituri din salarii și asimilate
salariilor în baza unui contract individual de muncă. Cei cu contracte de administrare, mandat sau
alt tip de contract ce obțin venituri de la societăți din aceste domenii, nu vor mai avea aceste
facilități începând cu 2023.
Detalii despre salariile minime și scutiri găsiți aici: Salariu minim 2023. Sume neimpozabile. – SAGA
Software
Regulile de trimitere a datelor în registrul de evidență a salariaților, așa cum sunt ele stabilite de HG
905/2017:
– orice încheiere sau încetare de contract de muncă, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară
începerii sau cel târziu la data încetării activității, după caz.
– orice modificare a CIM, exceptând cele care privesc modificarea datelor angajatorului, angajatului sau a
salariului de bază se trimit în registru cel târziu în ziua anterioară datei de la care apar modificările.
– modificarea datelor angajatorului sau angajatului se trimit în 3 zile de la data la care acestea se
modifică.
– modificările de salariu se trimit în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care acesta se
modifică
– în cazul funcționarilor publici, transferurile se trimit în registru în termen de 5 zile lucrătoare
– orice detașare în țară sau străinătate se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de
începere a detașării sau a celei de încetare a acesteia.
– orice suspendare a CIM, cu excepția suspendării pentru absențe nemotivate, se va trimite în registru cel
târziu în ziua anterioară datei de începere a suspendării sau a celei de încetare a acesteia, iar în cazul
suspendării pentru absențe nemotivate când trimiterea datelor se va face în 3 zile lucrătoare de la data
suspendării.
Majorarea de salariu, la salariul minim de 3000 lei sau 4000 lei, după caz, se va putea transmite în
REVISAL până la data de 31 ianuarie 2023 cel târziu.
Scriam în 2021 despre modificare codului muncii, mai exact despre prevederea care reglementează faptul
că o persoană la 24 de luni de la angajare nu mai poate avea salariul minim. Cele 24 de luni se vor calcula
începând cu 1 ianuarie 2022. Salariaților angajați deja li se aplică aceleași prevederi. Iată că a trecut deja
primul an, primele 12 luni din cele 24. Mai aveți un an, maxim, pentru cei care deja au cel puțin un an de
când sunt angajați, pentru a-i menține la salariu minim, după care va fi obligatoriu, din 2024 să aibă un
salariu mai mare ca cel minim.
De exemplu: dacă o societate are un salariat la data de 31/12/2021 și acesta este, la data de 31/12/2023
angajatul aceleași societăți și dacă la acea dată va avea un salariu minim pe economie, de la 1 ianuarie
2024 societatea va fi obligată să negocieze cu salariatul un salariu care să fie mai mare decât minimul pe
economie.
La fel, dacă o societate va angaja o persoană începând cu data de 1 iulie 2022, iar persoana respectivă va
fi tot salariatul societății și la data de 30 iunie 2024 având la acea dată un salariu minim pe economie, de
la 1 iulie 2022 angajatorul va fi obligat să negocieze un nou salariu cu acesta, salariu care să fie mai mare
decât minimul pe economie.
Atenție! Să negocieze! Adică nu poate veni angajatorul și. unilateral, prin act adițional sau decizie
să decidă o sumă cu care să mărească salariul. De aceea aberațiile acelea cu mărirea un 1 leu sunt
niște gesturi de frondă gratuite.
De la 1 ianuarie 2022 a crescut valoarea cadourilor în bani sau tichete cadou neimpozabile, la suma
de 300 lei/persoană/eveniment. Ceea ce depășește valoarea aceasta va fi tratat ca venit din salarii și
se va taxa cu tot ce înseamnă contribuții sociale și impozit.
Din 2023 se modifică deducerile la salarii și apar și deduceri suplimentare. Cea pentru copiii care
urmează o formă de școlarizare se va acorda doar unuia dintre părinți.
Tot din 2023 va exista o limitare a unor beneficii extra-salariale care până acum erau deductibile,
limitare ce presupune ca suma acestora să fie limitată ca deducere la maxim 33% din salariul de
bază. Detalii în articolul despre proiectul OG 16/2022, proiect ce a rămas în bună parte nemodificat
– Despre modificările codului fiscal – SAGA Software
Din 2022 s-a modificat și modul de calcul a diurnelor și a limitelor neimpozabile ale acestora, prin Legea
72/2022 – detalii aici – Legea 72/2022–diurne – SAGA Software

Din 2022 s-a revenit la taxarea la nivelul unui salariu minim a veniturilor salariale a celor care
realizează astfel de venituri cu o valoare mai mică de un astfel de salariu. Detalii aici: SAGA –
Taxarea la nivelul unui salariu minim din august 2022. – SAGA Software
Tot în 2022 s-a modificat codul muncii prin Legea 283/2022 și a apărut un nou model cadru pentru
contractul individual de muncă. Noul model este deja inclus în program.
Legea 283/2022 aduce niște modificări interesante, dar și probleme. Concediul pentru îngrijirea unei
persoane și absențele pentru urgențe sunt cele care provoacă probleme lăsând angajatorii destul de expuși.
Pe final de an a apărut și o modificare la legea dialogului social, mai exact, Legea 367/2022, prin care și
la angajatorii cu cel puțin 10 salariați există posibilitatea de a se alege reprezentant al salariaților
cu votul a jumătate plus unu din numărul total al salariaților. Până la apariția acestei legi, doar cei cu
minim 21 de salariați aveau această obligație.
Persoanele care ocupă funcții de conducere care asigură reprezentarea administrației în raporturile cu
angajații/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității, nu pot fi aleși
ca reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor. În societățile unde nu sunt constituite organizații sindicale,
angajatorul are obligația ca, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de
informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților/lucrătorilor, la cererea federațiilor
sindicale din sectorul de negociere colectivă al unității respective, cu invitarea reprezentanților acestor
federații
Este prevăzută obligativitate de informare și consultare cu privire la evoluția recentă și evoluția
activităților și a situației economice a societății. Angajatorul va iniția procesul de informare și consultare
după trimiterea la MF a situațiilor financiare ale firmei pentru anul precedent. Mai există unele măsuri,
dar le puteți verifica direct în lege.

Nu uitați că, din 2017, zilele de 24 ianuarie și 1 iunie sunt zile libere legale, iar începând cu 2019 și
ziua de vineri dinaintea zilei de Paște – zi cunoscută sub numele de Vinerea Mare, codul muncii
fiind modificat în acest sens.
Zilele libere legale sunt:
– 1 și 2 ianuarie;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase
legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
Au existat discuții despre zilele de 6 și 7 ianuarie. De fapt mai mult decât discuții. Este un proiect de lege
prin care și aceste zile ar fi declarate libere, însă în acest moment este doar un proiect de lege nu o lege
promulgată.
Pentru bugetari s-a luat deja decizia ca anumite zile din an să fie libere, e vorba despre acele zile așa
numite „punte” între o zi liberă și una de sărbătoare legală. De exemplu ziua de 23 ianuarie să fie liberă
pentru bugetari pentru că 22 ianuarie este duminica, iar 24 ianuarie care e liberă prin lege este marțea s-a
luat decizia ca și 23 ianuarie să le fie acordată ca zi liberă. Așadar zilele de luni, 23 ianuarie 2023, vineri,
2 iunie 2023 și luni, 14 august 2023 să fie zilele libere pentru personalul din sistemul bugetar.
Există și pentru restul salariaților, un proiect de modificare a codului muncii, momentan ținut la sertar,
prin care și acestora să li se acorde astfel de zile sau dacă o zi liberă națională pică în zi nelucrătoare să li
se acorde o zi lucrătoare liberă. Asta face ca anumite zile libere generate de sărbători religioase să fie
extinse de facto pentru că prima zi a acelor sărbători este ziua de duminică întotdeauna.
Vă reamintesc că în aceste zile nu se lucrează. Pot lucra doar cei din unități sanitare sau de alimentație
publică. Restul nu pot lucra decât dacă au o activitate care nu poate fi întreruptă datorită caracterului
procesului de producție sau specificului activității.
Vă reamintesc totodată că pentru cazul în care specificul unității este de așa natură încât e necesar
să se lucreze în aceste zile, zilele respective se plătesc salariaților ce au lucrat în acele zile, iar
salariații beneficiază în compensație de zile libere plătite și numai dacă din motive bine justificate
nu se pot acorda zilele libere li se acordă o compensație de 100% pe lângă plata zilelor respective.
Nu uitați, de asemenea, de programarea concediilor de odihnă și țineți seama că acestea trebuie să
aibă cel puțin o perioadă de 10 zile lucrătoare consecutive. Și, nu, nu există declarația salariatului
că renunță la a efectua CO. Aceasta dacă există la vreo firmă, pe lângă faptul că nu este reglementă
de nici o lege, este nulă de drept.

D205 are termen de depunere 28 februarie 2023 pentru anul 2022. S-a revenit la data reprezentând
termen de depunere, acesta fiind stabilit ca fiind ultima zi din februarie, asta după ce în 2020 termenul a
fost ultima zi din ianuarie.
Din 2018, D205, nu mai conține informațiile despre veniturile din salarii. Ci pentru venituri din alte
surse – dividende de exemplu sau din vânzarea de deșeuri.

De la 30 noiembrie 2021 toate casele de marcat aveau obligația de a fi conectate la ANAF. Iar cele ce
se vând de acum trebuie să fie conectate încă de la fiscalizare.
Dar cum la noi deși ANAF știe cine are casă de marcat, știe cine a conectat-o și cine nu, dacă a folosit-o
sau nu, suntem în situația în care ANAF dacă nu primește date de la acea casă tot cere să i se comunice
acest lucru prin F4109.
Chiar dacă aparatele de marcat fiscale sunt conectate la ANAF, nu înseamnă că utilizatorii lor pot face
exportul fișierelor pe stick/card de memorie. Solicitați firmelor acele exporturi exclusiv în scopuri
contabile, nu pentru a genera/trimite A4200.
Asta pentru că e bine să nu uitați că datele generate din case de marcat pot fi importate direct în SAGA.

Am scris la finele lui 2016 despre cei care au comerț cu amănuntul și sunt persoane juridice că dacă
au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 EUR sunt obligați să folosească POS-uri.
În 2022 s-a modificat limita. Prin OUG 168/2022, s-a stabilit că:
„Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum acestea
sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de
piață, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an
încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată
cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții
moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice. Prin activitatea de
prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin
intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu
trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de
50.000 lei.
În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat mai sus nu a fost depășit, entitățile nu mai
au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal
POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea acceptării acestor
instrumente de plată.”
Deci:
 obligația este doar în cazul persoanelor juridice. PFA sau II nu sunt obligate să dețină POS –
ele pot, dacă vor, să încaseze cu card, dar nu sunt obligate.
 limita este dată de nivelul încasărilor în numerar dintr-un an nu de cifra de afaceri
 limita este stabilită la o valoare fixă în lei – 50.000 lei încasări numerar într-un an
Cu toate că obligația de a încasa cu card este din 2018, sunt încă foarte mulți comercianți care nu vor pur
și simplu să facă asta.

Impozitul specific dispare din 2023. Dacă aveți unul din codurile CAEN CAEN 5510 – “Hoteluri și alte
facilități de cazare similare”, 5520 – “Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată”,
5530 – “Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”, 5590 – “Alte servicii de cazare”, 5610 –
“Restaurante”, 5621 – “Activităţi de alimentație (catering) pentru evenimente”, 5629 – “Alte servicii de
alimentație n.c.a.”, 5630 – “Baruri și alte activități de servire a băuturilor” și sunteți plătitori de impozit
pe profit, începând cu 2023 puteți opta fie pentru plata impozitului pe profit și pentru aceste
activități, fie pentru plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor pe veniturile din aceste
activități.

Taxa pentru exploatări forestiere, exploatarea resurselor naturale, instituită pe termen limitat în
2013 prin OUG 6/2013 rămâne în vigoare, termenul limită de aplicare a ei fiind prelungit prin
celebra OUG 114/2018 până la 31/12/2021 și prin la fel de “celebra” ordonanță 130/2021 a fost
prelungită până la 31/12/2025.
Deja e hilar. În loc să fim ipocriți și să o prelungim ba pe un an ba pe doi, mai bine constatăm că deja este
în vigoare de câțiva ani buni și o instituim permanent. Măcar știm una și bună. Ori renunțăm să o mai
prelungim, nu de alta, dar dacă inițial scopul a fost să fie instituită pentru un singur an și apoi au mai fost
necesari încă 6-7 ani înseamnă că nu și-a atins scopul, ori o permanentizăm incluzând-o în codul fiscal ori
eliminând termenul de aplicare..
Iată cum o taxă instituită, temporar, inițial pentru 1 an, a fost prelungită succesiv, tot “temporar” de mai
bine de 8 ani deja. Și e prelungită efectiv pentru minim 12 ani de la aplicare. Nu suntem ipocriți? Suntem!

Resurse utile pentru dumneavoastră:

– cod fiscal – la zi și o arhivă a acestuia
– ghiduri ANAF
– portal legislativ
– forumul SAGA
– asistență ANAF – prin mail
– înregistrare persoane fizice în SPV
– înregistrare persoane juridice în SPV
– reînnoire certificat digital ANAF
– înregistrare firme noi cu certificat digital – formular 150
– revocare certificat digital – încărcare formular 151
– formulare ANAF
– accesare SPV – ANAF – cu nume de utilizator și parolă
– accesare SPV – ANAF – cu certificat digital
– depunere declarație unică – persoane fizice
– depunere declarații fiscale cu certificat digital
– obținere recipise declarații
– verificare cod fiscal pe site MF
– registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA
– registrul persoanelor care aplică TVA la încasare
– registrul persoanelor declarate inactivi de către ANAF
– VIES
– depunere REVISAL
De asemenea vă recomand un canal YouTube specializat pe legislația muncii unde găsiți materiale
interesante postate de domnul Corneliu Bențe, un om la ale cărui seminarii am asistat întotdeauna cu
plăcere.

În 2023 pentru SAGA va exista o modificare la partea de cloud a programului. Momentan, până în
luna februarie, din motive tehnice, deschiderea de conturi noi pe platforma web este suspendată. Va
reîncepe ulterior și din testele de până acum vă putem confirma că viteza de lucru – mai ales cea
din desktop cu salvare în web – va fi drastic îmbunătățită și latența de acum va dispărea.
Detalii despre partea de web a programelor SAGA găsiți aici: SAGA WEB. SAGA într-o nouă
perspectivă. – SAGA Software
Din 2022, s-a implementat și pentru SAGA PS sistemul client-server care permite lucrul prin rețele de
tip lan-over-net sau prin VPN.
În 2023 va continua migrarea ecranelor din dektop în interfața web, va continua dezvoltarea pe partea
SAFT și e-Transport – de fapt acesta din urmă va fi disponibil în primele zile din 2023, precum și
adaptările programelor la modificările legislative. Cea din urmă parte – adaptările la modificările
legislative – este cea care face să se piardă timp și resurse ce ar putea fi folosite pentru alte dezvoltări
mult mai utile.

Într-o notă personală – pentru mine 2022 a fost anul în care am cunoscut personal sau am interacționat
personal cu mai mulți utilizatori ai programului, cititori ai acestui blog, decât în toți anii de dinainte. Asta
chiar dacă, datorită contextului, unii dintre ei nu au știut cine sunt :)
Sper ca în 2023 să-i pot reîntâlni măcar pe cei pe care-i cunosc personal. Să mai schimbăm o opinie, să
bem o cafea împreună. Așa că: să ne vedem cu bine și cu mai puțin stres în 2023. Să aveți un an excelent!