Început de an. 2024.

02 Jan 2024 | Contabilitate, Legislatie |

Ca în fiecare început de an, odată cu primele zile din 2024, vă doresc și eu un an mai bun ca cel care
tocmai a trecut și sper eu, ca în fiecare an, cu mai puține modificări legislative. Și în 2023 am avut
parte de modificări legislative, de bâlbe legislative, de birocrație, ba chiar de modificări făcute în
ultimele zile alea anului fapt ce, aparent, devine banal. Nu se poate spune că am avansat foarte mult.
Am regresat. Acum prin lege, guvernul și-a arogat dreptul de a modifica oricând codul fiscal, peste
noapte cu aplicare de a doua zi la o adică.
Anul 2022 a fost primul an ce a crescut gradul de interacțiune on-line al ANAF cu contribuabilii
persoane juridice, dar a venit 2023 și ne-a plesnit digitalizarea acestui sistem, mai exact lipsa ei.
Căderi a sistemelor ANAF, declarații apărute cu doar câteva zile înainte de depunere, declarații ce
generau erori la depunere, sistemul e-Transport cu probleme, e-Factura la fel deși trebuia să facă
față unui volum mic de facturi.
E loc de mai bine aici. De mult mai bine. Se pot reduce o grămadă de hârtii aiurea, se pot elimina o
căruță de proceduri birocratice, dar aparent încă nu a sosit momentul acela.
Declarațiile oficiale sunt aceleași: că se dorește mărirea gradului de informatizare al ANAF și de
reducere al declarațiilor fiscale. S-a introdus e-factura. Funcționează, așa cum am văzut, cu sincope.
Scriam în 2023 că eu mi-aș dori ca 2024 să fie anul în care e-factura va deveni obligatorie în orice
relație B2B, B2G sau B2C, pentru că standardizarea acesteia ar ajuta firmele corecte și ar ușura
schimbul de date. Iată că mi s-a îndeplinit dorința parțial – în sensul că e obligatorie pe relațiile
B2G și B2B, parțial pe B2C.
În 2022 au început marii contribuabili completarea și trimiterea declarației SAF-T, D406. Iar din
2023 și cei mijlocii. Declarația există în SAGA și pot să spun, din propria experiență, că generarea
ei cu ajutorul SAGA este extrem de facilă și de intuitivă.
Îmi mențin opinia – SAFT este umflat puternic, forma lui fiind în acest moment una care excede
partea fiscală și nu mă convinge că va duce în mod real la o creștere a gradului de colectare. e-
Factura da, SAF-T mai degrabă nu. SAF-T mai degrabă ar ajuta la o disciplină a contabilității
firmelor și ar ajuta ANAF la a selecta eficient firmele unde ar putea identifica un anumit risc fiscal.
Modul lui de reglementare și implementare nu doar că este unul extrem de complex, dar în unele
cazuri și costisitor. Nu a scutit pe nimeni momentan de depunerea vreunei declarații. Să nu spun că
aparent, în acest moment, ANAF pare că doar colectează acele declarații nu că le-ar și folosi.
Scriam anul trecut că provocarea va fi repornirea economiei pentru că, păreau a fi bani în piață. Pare
că a fost repornită doar pe hârtie. Inflația e aici. Și scriam că situația este mai gravă puțin și credeam
că anul 2023 va aduce prin martie-aprilie primele semne ceva mai serioase ale crizei financiare ce
bântuie lumea. Nu a fost chiar așa, dar în ciuda creșterilor de pe hârtie mă cam îndoiesc sincer că o
ducem așa de bine cum ar rezulta statistic. Vine 2024, an cu multe alegeri, așa că, populist vorbind,
la aruncatul banilor stăm bine. La aruncatul cu și fără sens, mai ales la ăla fără sens. Nimeni nu are
curaj să facă ceva în privința risipei. În schimb toată lumea vorbește de colectare.
Dar de ajuns cu astea și să revedem împreună datele despre începutul de an așa cum suntem
obișnuiți noi, contabilii.
Înregistrarea vectorului fiscal
Din ianuarie orice modificare în vectorul fiscal se poate face on-line prin formularul 700 aprobat
prin OPANAF 1699/2021 și 2034/2022.
Prin acesta se poate declara:
– înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal al contribuabililor, cu excepția cazului în care
contribuabilii își modifică domiciliul sau sediul social care reprezintă și domiciliu fiscal, precum și
cu excepția contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai
multe sedii permanente, care nominalizează, ulterior înregistrării fiscale, un alt sediu permanent
desemnat;
– înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligații fiscale sau modificarea categoriilor
de obligații fiscale declarative înscrise inițial în vectorul fiscal;
– modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit de către
contribuabilii plătitori de impozit pe profit;
– exercitarea opțiunii de modificare a anului fiscal;
– declararea sediilor secundare care nu au obligația înregistrării fiscale;
– înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care solicită, ulterior înregistrării fiscale,
înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
– efectuarea de mențiuni referitoare la vectorul fiscal privind TVA, ulterior înregistrării în scopuri
de TVA;
– exercitarea opțiunii privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din
Codul fiscal, cu privire la locul prestării către persoane neimpozabile a serviciilor de
telecomunicații, radiodifuziune și televiziune sau a serviciilor furnizate pe cale electronică;
– efectuarea de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care
efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România;
– efectuarea de mențiuni privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care
perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de
bunuri în anul precedent;
– efectuarea de mențiuni privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare.
În esență este un formular care preia funcțiile formularelor 010, 013, 015, 016, 020, 030, 040 și 070,
092, precum și a notificării legate de TVA la încasare 097.
Ce este neclar și nici ANAF nu face eforturi să clarifice lucrurile este mesajul care spune: „Atașați
arhiva cu documente potrivit legii!” când există situații în care legea nu cere absolut nimic să fie
atașat ceea ce face ca diverse unități ANAF să dea răspunsuri complet diferite sau să ceară te miri ce
documente atașate.
După cum știți, din 2022, mai exact din 1 martie 2022, ANAF nu mai comunică altfel decât
prin SPV cu contribuabilii. De aceea asigurați-vă că puteți accesa SPV. Orice solicitare ați
adresa ANAF, orice document ați depune la ei, nu se va lua în considerare dacă nu va fi depus
prin SPV.
Firmele trebuie să conștientizeze că este în interesul lor să fie înscrise în SPV, deși din experiența
personală constat că sunt foarte mulți cei care nu vor sau pur și simplu sunt complet dezinteresați de
asta.
Problema ANAF este că procedura de înrolare nu doar că e una obtuză și se complică inutil, dar
apar și situații în care refuzul succint și fără prea multe justificări este de neînțeles din ce observ de
la colegii mei .

Verificați-vă cifra de afaceri pentru TVA pentru a vedea dacă perioada fiscală pentru dvs este
trimestrul sau luna. Dacă ați avut AIC în anul 2023, atunci în 2024, indiferent de cifra de afaceri
pentru TVA, perioada fiscală va fi luna.
De asemenea, dacă sunteți plătitor de impozit pe profit și aveți cifră de afaceri contabilă de peste
100.000 EUR nu puteți avea perioadă fiscală trimestrul pentru depunerea D112 chiar dacă aveți 1-2
salariați.
Trecerea la profit sau la micro de la 1 ianuarie se face prin D700 până la 31 martie.
Schimbarea perioadei fiscale la TVA de la lună la trimestru sau de la trimestru la lună,
conform legii, se va face în primele zile din ianuarie, până la 15 ianuarie. O aberație! Din ce în
ce mai evidentă.
Cursul EUR la 31 decembrie 2023 a fost 4.9746 lei/EUR.
Acesta este cursul:
– la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au rămas în sold la finele
anului
– cursul ce se va utiliza pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
sau de impozit pe profit în anul 2023.
– cursul pentru stabilirea perioadei fiscale la lună sau la trimestru este cursul stabilit pentru
data de 31/12 – adică 4.9746 lei/EUR în acest an (cursurile sunt identice – atât cel stabilit
pentru data de 31/12 cât și cel stabilit în 31/12) – 497.460 lei fiind plafonul pentru CA la TVA ce
duce la schimbarea sau menținerea perioadei fiscale.
Pentru persoane fizice cursul la care se calculează echivalentul în lei al plafonului de 25000
EUR în funcție de care cei care au venituri din activități independente trec la sistem real de la
normă de venit sau dimpotrivă de la sistem real la impunerea la normă de venit, este cursul mediu
anual stabilit de BNR.

Și în acest an declarațiile fiscale depuse de către persoane juridice se vor depune doar on-line.
Când vine vorba despre declarația unică s-a revenit asupra deciziei de depunere a acesteia exclusiv
on-line dându-se, persoanelor fizice, posibilitatea de a o depune și în format fizic, listată, la ghișeele
ANAF.
Persoanele fizice pot depune declarații și fără a deține certificat fiscal valabil, direct pe siteul
ANAF.

Din 2022 contribuabilii mari, din 2023 cei mijlocii depun SAF-T, urmând în 2025 cei mici.
Eliminarea declarațiilor ce sunt dublate de această declarație mai are de așteptat. Probabil o
modificare va apărea când va depune toată lumea, adică prin 2025, dar până atunci slabe șanse.
Aceasta este deja introdusă în SAGA, fără niciun cost suplimentar și generarea ei cu ajutorul
programului este extrem de facilă.
S-a clarificat de către ANAF și situația celor ce au stocuri a căror evidență este global-valoric. Nu
trebuie să treacă la cantitativ-valoric. Acestea nu se declară în secțiune de stocuri separată și nici
ANAF nu le va putea solicita. Solicitări pentru partea de stocuri se vor putea face doar în cazul
celor care au evidență cantitativ-valorică sau operativ-contabilă. De asemenea nu se declară la
stocuri nici obiectele de inventar indiferent cum sunt ținute. Eu nu consider necesar nici declararea
celor din grupa 32, pentru că mi s-ar părea ilogic să le declar.
Detalii găsiți în ghidul ANAF publicat aici: SAFT – Ghidul ANAF pentru contribuabili
Despre ce am scris mai sus găsiți detalii la pagina 98 din ghid:
„În sub-secțiunea Products se vor declara stocurile pentru care societatea organizează evidența prin
metodele operativ-contabilă sau cantitativă-valorică: materii prime, materiale consumabile,
semifabricate, produse finite, produse reziduale, produse agricole, active biologice de natura
stocurilor, mărfuri, ambalaje. Nu se vor declara informații cu privire la obiectele de inventar în
aceasta sub-secțiune, indiferent dacă sunt în folosință sau nu. Nu este obligatorie raportarea
serviciilor în sub-secțiunea Products din secțiunea MasterFiles. În măsura în care societatea
întreține informațiile despre serviciile prestate, poate opta să raporteze aceste informații în sub-
secțiunea Products. În aceasta sub-secțiune, nu se vor declara informații pentru stocurile pentru
care se tine evidenta prin metoda global-valorica”
Una din cele mai dese erori la SAFT este generată de faptul că regulile de generare folosite de
SAGA impun ca în contabilitate acolo unde există conturi sintetice de grad 1 defalcate în sintetice
de grad 2, analiticele să fie create la nivel de cont sintetic de grad 2 nu la cel de grad 1.
De exemplu:
Contul 409 este sintetic de grad 1 și are sintetice de grad 2 conturile 4091, 4092 și 4093. În situația
creării și utilizării de analitice de tip 409.0001, 409.0002, etc la generarea D406 (SAFT) ați avea
erori. Corect ar fi 4091.0001, 4092.0001, etc.
Cele mai dese situații apar la 605, 623 și, de la final de an, la 612. Acestea fiind sintetice de grad 1
impun utilizarea lor la nivel de sintetic de grad 2.

TVA
Dacă la 31/12/2023 veți avea o cifră de afaceri, din punct de vedere al TVA, de până la 497.460
lei și nu ați efectuat nici o achiziție intracomunitară de bunuri în anul 2023, atunci în 2024
perioada fiscală pentru TVA va fi trimestrul. Dacă depuneați decont de TVA trimestrial veți
depune în continuare la fel, altfel, dacă depuneați lunar, va trebui să depuneți 700, pentru
actualizarea vectorului fiscal.
Nu uitați de formularul 094. Acesta se va depune de către toți cei care sunt înregistrați în scopuri de
TVA în România, depun decont trimestrial, au cifră de afaceri pentru TVA de până la 100.000 EUR
și nu au realizat AIC de bunuri în anul încheiat. Nu mă satur să repet: un formular mai inutil nu am
văzut. Acum este inclus în 700.
Atenție! Când vine vorba de TVA, cifra de afaceri nu este cea contabilă, deși sunt cazuri în
care cele două coincid. E vorba de cifra de afaceri de la art.310 CF.

Începând cu 2018 s-a modificat plafonul de înregistrare în scopuri de TVA de la 220.000 lei la
300.000 lei pentru că România a obținut o derogare în acest sens de la UE. Derogarea este încă
în vigoare.
De aceea, dacă sunteți persoană impozabilă neînregistrată în scopuri de TVA și desfășurați
activități care nu sunt considerate scutite fără drept de deducere dpvd al TVA și ajungeți să-l
depășiți în 2024, va trebuie să vă înregistrați ca plătitor de TVA. Plafonul acesta este dat de
cifra de afaceri pentru TVA – nu de cea contabilă.
Pentru înregistrarea ca plătitor de TVA veți depune 700 on-line. Aveți obligația de a solicita
înregistrarea ca plătitor de TVA în termen de 10 zile de la terminarea lunii în care ați atins sau
depășit plafonul de 300.000 lei.

Începând cu 2023, în ceea ce privește cotele de TVA, nu a apărut o reducere a acestora ci,
dimpotrivă: la alimentație publică, în domeniul HORECA, nu mai există cota de 5% ci cota
de 9%.
Tot în 2023, pe final de an există modificări a cotelor de TVA.
Cota de TVA de 5% se va aplica exclusiv pentru:
– livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, pe suport fizic și/sau pe cale electronică, cu
excepția celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conținut video sau un conținut
muzical audio și a celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
-serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice
-livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri
sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, și de rumeguș,
deșeuri și resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme
similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 și 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea
drept combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, care se
încadrează la codurile NC 4401 41 00 și 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de
utilizatori finali, pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului;
-livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a
acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, de lemn de foc,
sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la
codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sub
formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile
NC 4401 31 00 și 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a
rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401
41 00 și 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de
organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, în
calitate de utilizatori finali, pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului;
– livrarea de energie termică în sezonul rece (01.11.-31.03), destinată următoarelor categorii de
consumatori:
1. populație;
2. spitale publice și private, definite conform Legii nr. 95/2006, unități de învățământ publice și
private, definite conform Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
3. organizații neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum și unitățile de cult, astfel cum
sunt reglementate de Legea nr. 489/2006;
4. furnizori de servicii sociale, publici și privați, acreditați, care prestează servicii sociale prevăzute
în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin HG nr. 867/2015 pentru aprobarea
Nomenclatorului serviciilor sociale.
Trec de la cota de 5% la cota de 9% începând cu data de 1 ianuarie:
– produsele bio (produse eco) – se vor mai vinde cu 9% de la data de 1 ianuarie 2024. La
acestea dispare cota redusă de 5%
– livrarea de panouri fotovoltaice, pompe de căldură, componente a acestora, precum și
servicii de montare a acestora – se vor factura cu cotă de 9% de la 1 ianuarie 2024. Și la acestea,
începând cu acea dată nu se va mai factura cu 5%.
– livrarea de locuințe sociale efectuată începând cu 2024 se va taxa tot cu 9% nu cu 5%. Există
reguli tranzitorii pentru situația în care există avansuri în 2023. Și este schimbată și definiția
locuinței.
Trec de la cota 5% sau 9%, la cota de 19%:
– berea fără alcool
– alimente ce au conținut de zahăr în proporție 10g zahăr la 100g de produs.
– abonamentele la sălile de fitness
Dacă aveți o evidență a stocurilor cantitativ-valorică atunci asigurați-vă că, după ce ați terminat de
procesat toate intrările, producția, consumul, vânzarea de astfel de produse, ați efectuat
inventarierea stocurilor și ați modificat cota de TVA la acestea.
Aveți în vedere că începând cu 1 ianuarie facturile emise pentru bunurile/serviciile a căror
cotă s-a modificat, trebuie emise cu cota corectă.
Indiferent de tipul de evidență a stocurilor – global-valorică sau cantitativ-valorică –
INVENTARUL ESTE OBLIGATORIU! Iar dacă aveți stocuri de astfel de produse, cu atât
mai mult pentru ele, în situația celor ce au evidență global-valorică inventarierea separată a
acestor stocuri este și ea obligatorie, pe lângă cea generală.
Dacă utilizați SAGA modificarea cotei de TVA se face în Fișiere – Articole modificând procentul de
TVA la aceste produse, la data de 1 ianuarie 2024.
Dacă aveți o evidență global-valorică este imperativ să efectuați o inventariere a stocurilor acestor
produse, distinct, pentru a se putea opera și contabil schimbarea cotei de la 5% la 9% sau de la 9%
la 19%, iar modificarea valorii TVA neexigibile o veți realiza în articole contabile.
De asemenea începând cu data de 1 ianuarie 2024 nu veți mai putea emite bonuri fiscale cu cotă
eronată pentru aceste produse.
Tot la TVA există o altă modificare în ceea ce privește scutirile de la art.294 alin.5 din codul
fiscal.
Mai exact:
 serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești prestate către entități
nonprofit înscrise în Registrul public organizat de A.N.A.F., dacă acestea sunt destinate
unităților spitalicești deținute și exploatate de entitatea nonprofit;
 livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii și echipamente de
protecție, materiale și consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în
domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap,
bunuri esențiale pentru compensarea și depășirea handicapurilor, precum și adaptarea,
repararea, închirierea și leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către entități nonprofit
înscrise în Registrul public organizat de A.N.A.F., dacă acestea sunt destinate unităților
spitalicești deținute și exploatate de entitatea nonprofit;
În cazul acestor livrări, furnizorii vor factura cu TVA către unitățile respective. Nu se va mai
factura fără TVA. Scutirea se va aplica, indirect, prin restituirea TVA aferente achizițiilor de
bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit, potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al
ministrului finanțelor publice. Sumele restituite de la bugetul de stat se vor utiliza de către entitățile
nonprofit exclusiv pentru finanțarea achizițiilor de bunuri și/sau servicii menționate anterior.

Dacă cifra de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 4.500.000 lei și în 2024 veți
putea opta pentru intrarea sau ieșirea din sistemul de TVA la încasare. Când vine vorba de cifra
de afaceri pentru acest plafon, pentru calculul acestei cifre se iau în considerare operațiunile din
decontul de TVA, inclusiv rândurile de regularizări, de la partea de TVA colectat – mai puțin
rândurile specifice achizițiilor intracomunitare. Plafonul a fost majorat de la 2.250.000 lei la
4.500.000 lei, în decembrie 2020, prin legea 296/2020 și se aplică de la data de 1 ianuarie 2021.
Iar dacă această cifră de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 300.000 lei veți putea
ieși de la TVA. Dar în această situație nu trebuie să uitați de ajustările necesare la TVA. Atenție la
ajustări. Prin OUG 84/2016 s-a schimbat modul de calcul al ajustării TVA în unele situații.

Începând cu 2017 dacă sunteți înregistrat în scopuri de TVA nu mai este necesară înscrierea în
ROI pentru a efectua achiziții intracomunitare de bunuri sau pentru a efectua/primi servicii pentru
care anterior era necesară înregistrarea.
Dacă sunteți neînregistrat în scopuri de TVA în România și doriți sau sunteți obligați să vă
înregistrați pentru AIC, va fi suficient să obțineți codul de TVA special (conform art.317 CF)
fără a solicita și înscrierea în ROI.
Scriu și asta, în mod repetat, de câțiva ani, pentru că este incredibil faptul că încă mai sunt oameni
care nu știu că acel ROI nu mai există.

Începând cu anul 2017 nu se mai depun, temporar, D392 sau 393. Depunerea acestora este
suspendată până și în 2023 inclusiv. Inițial a fost suspendată depunerea până la data de 31
decembrie 2022, dar prin OUG 168/2022 s-a decis suspendarea până la 31 decembrie 2023.
La final de 2023, prin OUG 115/2023, s-a prelungit suspendarea depunerii acestora până la data de
31/12/2026.
Să sperăm că, într-un final, se va renunța la ele. Deși nu sunt semne.

În 2021 plafonul pentru vânzări la distanță a fost stabilit la un cuantum de 10,000 EUR
(46,337 lei) indiferent de statul în care se efectuează aceste livrări. De asemenea a fost introdus
un tratament TVA distinct pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe
sau țări terțe de bunurile, cu excepția celor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare
intrinsecă de maximum 150 euro.
S-a modificat formularul 398 pentru cei care trebuie să declare aceste livrări la distanță.
Pe site-ul ANAF există secțiunea One Stop Shop (anaf.ro) unde găsiți toate detaliile necesare.
Explicații despre vânzările la distanță, ceva mai detaliate, găsiți în acest comunicat ANAF.
În SAGA livrările de bunuri la distanță se vor opera în ecranul de ieșiri în valută pe tip X, iar
în cazul în care programul va detecta astfel de ieșiri va permite generarea D398 și a jurnalului
OSS.

Impozitul pe profit în 2024

Pe final de an, ca de obicei aș putea spune, guvernul a modificat codul fiscal și începând cu
exercițiul financiar 2024 o serie de deduceri se elimină ori se reduc. Printre modificări:
Cheltuieli sociale
Cheltuielile pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie – se limitează la
1.500 lei/lună pe fiecare copil și se însumează cu celelalte cheltuieli sociale, iar suma rezultată se
deduce în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului.
La fel pentru cheltuieli privind bursele private. Și aici se însumează aceste cheltuieli în limita a
1.500 lei/fiecare bursă acordată, cu celelalte cheltuieli sociale, iar suma rezultată se deduce în limita
unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Cheltuielile cu
bursele private sunt eliminate din categoria celor pentru care se acordă credit fiscal.
Sedii
Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu sunt deductibile
doar în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996,
fără a se mai adăuga cota suplimentară de 10%.
Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate
personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, corespunzătoare suprafețelor puse la
dispoziția contribuabilului, sunt deductibile în proporție de 50%. Și TVA aferent
Valoarea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu social achiziționat
de către contribuabil în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri
rezidențiale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, sunt deductibile în
proporție de 50%. Dacă sediul social este utilizat în scop personal de către acționari sau
asociați, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind efectuate în favoarea acestora si sunt
nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
Pentru un sediu social care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, situat în clădiri
de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, înregistrate în
patrimoniul contribuabilului, amortizarea este deductibilă la nivelul de 50%.
În cazul utilizării sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, în scop personal de către
acționari sau asociați, amortizarea fiscală aferentă sediului social nu se deduce la calculul
rezultatului fiscal.
Altele
Valoarea caselor de marcat nu se mai deduce din impozit, dar devine cheltuială deductibilă
Ajustările deductibile pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile, reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate,
materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate se reduc de la 50% la 30%, pentru
acele creanțe care îndeplinesc condițiile prevăzute în codul fiscal:
 sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
 nu sunt garantate de altă persoană;
 sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului
Cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind
legate de fapte de corupție, potrivit legii, vor fi tratate ca fiind nedeductibile fiscal.
Pierderi fiscale
Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, începând cu anul 2024, se
recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani
consecutivi, iar cele stabilite prin declarația de impozit pe profit, aferente anilor precedenți anului
2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile
realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada
rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.
În situația în care se recuperează atât pierderi fiscale înregistrate începând cu anul 2024, cât și aflate
în sold la 31 decembrie 2023, pentru aplicarea limitei de 70%, aceste pierderi se cumulează.
Costul îndatorării
În cazul costurilor excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează
achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite pentru contribuabilii care
aplica impozitul minim sau impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară
activități în sectoarele petrol și gaze naturale, și care sunt efectuate cu persoane afiliate, se deduc,
într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de
echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro;
Sponsorizare
Se va deduce cea mai mică sumă rezultată dintre
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se
determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
Termenul până la care contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit pentru
efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat este cel de depunere a declarației anuale de
impozit pe profit. Depunerea formularului de redirecționare a impozitului pe profit aferent anului
2023 se efectuează până la termenul de depunere a declarației de impozit pe profit pentru anul 2023.
S-a introdus un impozit minim pentru contribuabilii mari și pentru bănci.
NU uitați însă! Și în cazul celor ce au activitate în HORECA, mai exact în cazul barurilor și
cluburilor de noapte există un impozit minim care este de ani de zile în codul fiscal și care,
aparent, fie este necunoscut fie ignorat.
Este vorba despre art. 18 din codul fiscal:
“Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui
contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în
acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata impozitului în
cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.”
Pentru referință aveți aici HG 843/1999 care definește tipurile de unități de alimentație publică în
România. De aici aflăm că definiția barurilor de noapte este:
“unitate de alimentație publică cu caracter distractiv, având orar de funcționare pe timpul nopții.
Prezintă un program variat de divertisment, de music-hall și dans, iar consumatorilor li se oferă o
gama variata de băuturi, mai ales de cocteiluri, gustări, sortiment restrâns de preparate la grătar,
specialități de cofetărie-patiserie”
Club de noapte și discoteci – clubul de noapte nu are definiție, dar are Disco-bar sau discoteca:
“Disco-bar, Video-bar, Discoteca – unități cu profil de divertisment pentru tineret, divertismentul
fiind realizat prin intermediul muzicii și al dansului, în acest sens unitatea fiind dotată și amenajată
corespunzător. Sortimentele oferite sunt asemănătoare celor din baruri, cu deosebirea ca băuturile
vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, având în vedere ca majoritatea clientelei o
reprezintă tineretul.”
În aceste situații aveți grijă dacă sunteți plătitori de impozit pe profit, pentru că trebuie
calculat care din cele două sume se aplică. În situația în care credeți că micro cu 3% este prea
mult s-ar putea să aveți surpriza să ajungeți să plătiți 5% dacă aveți astfel de activități.

D100 o veți depune până pe 25 ianuarie pentru decembrie sau trimestrul 4 al anului 2022,
numai dacă aveți de declarat altceva decât impozit pe profit sau impozit pe venit
microîntreprinderi. În niciun caz nu declarați impozit pe profit sau micro, în D100, acum. Vă
va da eroare în recipisa generată de ANAF.
Termenul de depunere pentru D101 în cazul celor ce sunt plătitori de impozit pe profit este la
25 februarie în cazul ONG-urilor și a persoanelor juridice care ce obțin venituri majoritare
din cultivarea cerealelor și/sau plantelor tehnice și până 25 martie cel târziu de către ceilalți.
Termenele de declarare și plată au derogare – conform OUG 153/2020 – până la 25 iunie.
Derogarea se aplică și pentru plătitori de impozit pe profit și pentru cei cu micro sau impozit
specific. Acea ordonanță are și unele bonificații pentru cei cu capitaluri pozitive. Anul acesta nu vor
fi mulți cei care vor avea și bonificația suplimentară. O vor avea pe cea de bază pentru capitaluri
pozitive, dar cea legată de capital ajustat, nu prea cred că o vor avea foarte mulți și asta din cauza
distribuirilor masive la dividende în 2022.
Dacă sunteți ONG, modul de calcul al impozitului pe profit îl găsiți aici. Atenție! Declararea
impozitului pe profit este obligatorie pentru aceste entități. Ele nu sunt scutite, ca entități, de acest
impozit, ci doar unele din veniturile obținute de aceste entități sunt scutite.
Mai am o remarcă legată de declararea de către asociațiile non-profit a impozitului pe profit, de
fapt, mai corect spus, e legată de depunerea D101 – această declarație se va depune de către toate
asociațiile non-profit, indiferent de modul de ținere a contabilității – în partidă simplă sau
dublă. Deci vor depune și asociațiile de proprietari care obțin venituri din exploatarea părților
comune, de exemplu, ce conduc evidența în partidă simplă, dar și ONG-urile ce conduc
evidență în partidă dublă.

D101 urmează să fie introdusă în formatul nou în program în perioada următoare dacă se va
modifica și se va modifica cu certitudine.
Legat de 101 aveți grijă la completarea cheltuielilor nedeductibile, veniturilor neimpozabile,
deducerilor, etc.

În D101 veniturile aferente activității non-profit se înscriu la venituri neimpozabile, iar

cheltuielile aferente se înscriu la cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Începând cu 2021, capitalurile pozitive din situațiile financiare se reflectă și în bonificații la

impozite – la impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor, bonificații acordate
cu respectarea unor condiții. În 2023 se mărește valoarea bonificației cu încă 3 puncte
procentuale, în anumite condiții.
Detalii despre aceste reduceri găsiți în articolul postat pe blog în 2020. De asemenea vor aduce și o
prorogare a termenului de declarare și plată a impozitului pe profit ori a celui pentru
microîntreprinderi.

Microîntreprinderi
Plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor va fi 500.000 EUR, adică
2.487.300 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2024. Plafonul este dat de baza de calcul pentru
impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
Cum îl calculați? Foarte pe scurt cam așa:
Adunați veniturile anuale înregistrate în 701,702,…708, scădeți reducerile înregistrate în 709,
adăugați reducerile primite din 609, adăugați veniturile din 754, 758 (mai puțin cele din 758 ce
reprezintă subvenții, restituiri sau anulări de dobânzi și/sau penalități de întârziere care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau despăgubiri de la societățile de
asigurare/reasigurare pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor
corporale proprii), adăugați 761,762,763,764, 766, 767 și 768 (mai puțin sumele din 768 prin care
ați înregistrat diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel
inițial) și adăugați numai diferența favorabilă dintre 765 și 665, respectiv 768 și 668 (pentru
diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel inițial). Așa
obțineți baza de calcul, plafonul pentru încadrarea ca plătitori de impozit pe venit.
Nu se vor cuprinde dividendele primite de la o persoană juridică română în baza de
impozitare pentru acest impozit.
Dacă în cursul anului 2024 depășiți acest plafon, veți trece la impozit pe profit de la data de 1 a
primei luni din trimestrul în care depășiți plafonul.
Din 2023 acest impozit este OPȚIONAL, nu mai este obligatoriu.
Din 2024 vor exista două cote de impozit pe venit și condiții suplimentare pentru încadrarea la
acest tip de impozit precum și modificări a regulilor de ieșire de la plata acestui impozit.
Regula generală este că cine a fost plătitor de impozit pe venit microîntreprinderi în 2023 și a trecut
la impozit pe profit în 2023, nu va mai putea reveni la acest impozit chiar dacă ulterior ar îndeplini
condițiile.
Din 2024, cine are activitate în oricare din aceste domenii:
 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator,
 5829 – Activități de editare a altor produse software,
 6201 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client),
 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației,
 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare,
 5520 – Facilități de cazare pentru vacante și perioade de scurtă durată,
 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere,
 5590 – Alte servicii de cazare,
 5610 – Restaurante,
 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente,
 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a.,
 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor,
 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt
entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii,
 8621 – Activități de asistență medicală generală,
 8622 – Activități de asistență medicală specializată,
 8623 – Activități de asistență stomatologică,
 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
va datora un impozit pe venit de 3% indiferent de cuantumul veniturilor obținute.
Ceilalți, care se încadrează la impozitul pe venit al microîntreprinderilor, vor datora un impozit de
1% până la o bază de calcul echivalentă cu 60000 EUR, iar începând cu trimestrul în care vor
depăși acest plafon, vor datora impozit de 3%.
Cursul pentru cei 60000 EUR este tot cel de la 31/12/2023 în anul 2024, de aceea la venituri de
până la 298.476 lei veți datora 1% și începând cu veniturile trimestrului în care le depășiți datorați
3%
Pentru a fi microîntreprindere în 2024, trebuie ca la 31/12/2023
 să aveți venituri care compun baza de calcul a impozitului în valoare de maxim 500.000
euro calculați la cursul de la 31.12.2023
 statul sau UTA-uri să nu fie acționari în firmă
 firma să nu fie în dizolvare urmată de lichidare înregistrată la ONRC sau instanțe
judecătorești
 să nu aveți venituri din consultanță mai mari de 20% din total, cu excepția cazului în care
sunt venituri din consultanță fiscală
 să aveți cel puțin un salariat cu normă întreagă activa la data de 31 decembrie (ori suma
normelor contractelor de muncă să fie echivalentul unei norme întregi ori să aveți contract
de mandat, administrare, management care să prevadă o indemnizație echivalentă cu cel
puțin salariul minim pe economie)
 să aveți asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și societatea este singura
din cele la care sunt acționari care aplică acest impozit
 să aveți depuse la termenul legal situațiile financiare anual
O noutate legată de plafon este faptul că în situația în care există întreprinderi legate plafonul se va
calcula prin suma acestora.
ANAF va trebui să clarifice, atât modalitatea de calcul a plafonului în această situație, dar și
definiția deținerii indirecte a titlurilor de participare.
HORECA nu va mai putea aplica acest impozit dacă nu mai respectă aceleași condiții.
Ca idee, dacă doriți să luați o decizie legată de ce tip de impozit aplicați. Dacă îndepliniți
condițiile pentru micro, dar nu știți ce tip de impozit ar fi eficient financiar, atunci regula este asta –
dacă aveți venituri de până la 60000 EUR și o rată de rentabilitate mai mare de 6,25% este rentabil
impozitul pe venit, altfel la o rată de rentabilitate mică, cel de impozit pe profit. Dacă treceți la 3%
sau direct trebuie să aplicați 3%, atunci rata de rentabilitate folosită drept prga este de 18,75%. Sub
18,75% rată de rentabilitate este eficient impozitul pe profit.
Este un calcul estimativ, nu unul bătut în cuie, mai ales că în cazul impozitului pe profit sunt
elemente de nedeductibilitate care pot influența rezultatul fiscal, dar măcar vă puteți face o idee
orientativă.

Termenul de depunere a D100 pentru plătitorii de impozit pe veni microîntreprinderi este 25

IUNIE 2023. Nu vă grăbiți cu depunerea, pentru că mai aveți de verificat bonificația acordată
prin OUG 153/2020.
Sponsorizări
Dacă ați efectuat sponsorizări deductibile din impozitul pe profit/impozitul pe venitul
microîntreprinderilor, în anul 2023, către entități înscrise în registrul ANAF special înființat,
atunci veți avea obligația depunerii D107 astfel:
– până la 25 februarie sau 25 martie, după caz, pentru plătitori de impozit pe profit. Adică la același
termen cu depunerea D101.
– până la 25 ianuarie pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor
Dar pe perioada de aplicare a OUG 153/2020 există derogare și pentru 107 aceasta depunându-se la
termenele stabilite pentru declararea impozitului pe venit, respectiv la termenul de depunere pentru
D100 aferent trimestrului IV pentru impozitul pe venit microîntreprinderi.
O societate care va înceta să devină microîntreprindere trecând la impozit pe profit, începând cu
2023, va depune D107 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care
datorează impozit pe profit, cu excepția cazurilor în care trece la profit încă din primul trimestru.
Sponsorizări deductibile se pot efectua și către entități care nu au obligația înregistrării în acel
registru: de exemplu școli sau spitale.
Din 2022 s-au schimbat puțin regulile de deducere relativ la sumele reportate. În 2024 se modifică
iar. Din 2024 vor dispărea cele efectuate de microîntreprinderi.
Scriu și asta pentru că aparent mulți nu știu: sponsorizarea către o entitate care are obligația
înscrierii în registrul ANAF se poate deduce doar dacă la data la care sponsorizarea a fost efectivă,
entitatea a fost înregistrată în acel registru! Altfel nu. Degeaba se înscrie ulterior. Așadar verificați
întotdeauna dacă la data contractului de sponsorizare și la data plății sponsorizării entitatea este
înscrisă în registrul ANAF. Dacă are obligația să fie înscrisă și nu este, NU veți putea deduce
sponsorizarea.
Sponsorizarea pe care nu o puteți deduce în 2023 o puteți redirecționa prin formularul 177 în
2024. Și aici trebuie menționat că ANAF va efectua acea redirecționare numai dacă la data la care o
face efectiv, entitatea către care se redirecționează sumele respective este înscrisă în acel registru.
Din păcate, începând cu anul fiscal 2024 – microîntreprinderile nu vor mai putea deduce
sponsorizările efectuate.

Atenție – dacă aveți achiziționate case de marcat ce au fost puse în funcțiune și a căror valoare
se deduce din impozitul pe profit sau din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, dacă
acestea sunt încadrate ca fiind mijloace fixe, amortizarea lor va fi considerată amortizare
contabilă nu fiscală devenind o cheltuială nedeductibilă fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe
profit.
Începând cu 2023 s-a clarificat ordinea deducerilor din impozitul pe venitul microîntreprinderilor
datorat, a contravalorii caselor de marcat, sponsorizări și bonificației conform OUG 153/2020.
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări și pun în funcțiune aparate de marcat
electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în
următoarea ordine:
 1. sumele aferente sponsorizărilor, precum și sumele reportate, după caz;
2. costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și sumele reportate, după caz.
Reducerea de impozit, conform OG 153/2020, se aplică la impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor după scăderea sumelor de mai sus.
Anul 2023 a fost ultimul an în care deducerea acestor sume este posibilă. Începând cu 2024
NU se vor mai deduce aceste sume din impozit.

Impozit pe venit – salarii, contribuții sociale

Începând cu veniturile lunii ianuarie:
 plafonul de scutire de 10.000 lei/lună pentru salariații ce beneficiază de facilități fiscale,
din sectorul IT, construcții, agricultură ori industrie alimentară, se va determina
proporțional cu perioada din lună în care își desfășoară activitate la angajatorul la care
beneficiază de ele. De exemplu – dacă un salariat pleacă de la firma A la firma B în data de
20 ianuarie, atunci firma A va calcula scutire doar pentru cei 10.000 lei raportați la perioada
1-20 ianuarie, iar firma B pentru partea din cei 10.000 lei aferenți perioadei 21-31 ianuarie.
 tichetele de masă și cele de vacanță vor fi supuse plăți CASS
 CASS se va aplica și la indemnizația de concediu medical
 facilitate pentru abonamentul la săli de sport se va acorda în limita a 100 EUR anual
 în categoria sumelor limitate la 33% din salariul de bază lunar se includ și:
 sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în
unități de educație timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai
mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
 diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda
practicată pe piață, pentru credite și depozite.
 se exclud din lista veniturilor neimpozabile și care se includ în cei 33% neimpozabili sumele
acordate angajaților care desfășoară activități
în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de
zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă
 Pentru determinarea valorii neimpozabile, sumele reprezentând contravaloarea serviciilor
turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații
proprii și membrii de familie ai acestora se consideră venituri aferente lunii în care se
aprobă
decontul, respectiv venituri aferente lunii în care sunt acordate, după caz.
 Pentru determinarea valorii neimpozabile, următoarele sume se consideră venituri aferente
lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor
justificative:
 sumele reprezentând contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de
angajator pentru angajații proprii;
 sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile
medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații
proprii;
 sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților
sportive suportate de angajator pentru angajații proprii;
  sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților
proprii în unități de educație timpurie;
Salariul minim va rămâne tot 3300 lei prima lui modificare fiind prognozată abia în iulie
2024. Salariul minim pentru agricultură și industrie alimentară rămâne 3436 lei, iar cel
pentru construcții 4582 lei.
Cu toate acestea, din ianuarie 2024 va intra în vigoare obligația stabilită de codul muncii, la art. 164
alin.2^1:
Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în
conform legii, poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la
momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta
va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Asta înseamnă că cei care au o vechime continuă în firmă, de cel puțin 24 de luni la data de 1
ianuarie 2024 nu mai pot avea salariul minim pe economie începând cu această dată, dacă în
perioada respectivă a avut salariu minim (chiar și pentru o parte a perioadei de 24 de luni zic eu).
Ceea ce înseamnă că firmele vor avea obligația demarării de negocieri cu acești salariați pentru a se
stabili un nou salariu minim.

Pentru unele cazuri va exista o scutire de contribuții sociale și impozit pentru suma de 200 lei.
Este au fost instituite în 2022 pentru 2023 și aplicarea acestei scutiri s-a prelungit și pentru
2024 prin OUG 115/2023.
Detalii despre scutiri găsiți aici: Salariu minim 2023. Sume neimpozabile. – SAGA Software
Problema va apărea la cei la care, potrivit legii nu li se va putea menține suma neimpozabilă de 200
lei pentru că firma este obligată să majoreze salariul de bază.
La un salariu minim de 3300 lei, pentru un salariat fără deducere personală, cu 200 lei neimpozabili,
netul este de 2013 lei, iar taxele datorate statului sunt în valoare totală de 1357 lei, iar fără cei 200
lei neimpozabili, netul este de 1930 lei și taxele datorate ajung la 1444 lei.
În situația în care s-ar dori menținerea aceluiași net de 2013 lei și în ianuarie, atunci ar fi necesară o
majorare de 141 lei brut ceea ce ar însemna un salariu de bază de 3441 lei, net de 2013 lei și taxe
totale de 1505 lei.
La un salariu minim de 3300 lei, pentru un salariat cu deducere personală, cu 200 lei neimpozabili,
netul este de 2079 lei, iar taxele datorate statului sunt în valoare totală de 1291 lei, iar fără cei 200
lei neimpozabili, netul este de 1996 lei și taxele datorate ajung la 1378 lei.
În situația în care s-ar dori menținerea aceluiași net de 2079 lei și în ianuarie, atunci ar fi necesară o
majorare de 149 lei brut ceea ce ar însemna un salariu de bază de 3449 lei, net de 2079 lei și taxe
totale de 1448 lei.

Regulile de trimitere a datelor în registrul de evidență a salariaților, așa cum sunt ele stabilite de HG
905/2017:
– orice încheiere sau încetare de contract de muncă, se transmite în registru cel târziu în ziua
anterioară începerii sau cel târziu la data încetării activității, după caz.
– orice modificare a CIM, exceptând cele care privesc modificarea datelor angajatorului, angajatului
sau a salariului de bază se trimit în registru cel târziu în ziua anterioară datei de la care apar
modificările.
– modificarea datelor angajatorului sau angajatului se trimit în 3 zile de la data la care acestea se
modifică.
– modificările de salariu se trimit în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care acesta se
modifică
– în cazul funcționarilor publici, transferurile se trimit în registru în termen de 5 zile lucrătoare
– orice detașare în țară sau străinătate se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de
începere a detașării sau a celei de încetare a acesteia.
– orice suspendare a CIM, cu excepția suspendării pentru absențe nemotivate, se va trimite în
registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a suspendării sau a celei de încetare a acesteia,
iar în cazul suspendării pentru absențe nemotivate când trimiterea datelor se va face în 3 zile
lucrătoare de la data suspendării.
Majorarea de salariu, se va putea transmite în REVISAL până la data de 30 ianuarie 2024 cel
târziu.

De la 1 ianuarie 2022 a crescut valoarea cadourilor în bani sau tichete cadou neimpozabile, la
suma de 300 lei/persoană/eveniment. Ceea ce depășește valoarea aceasta va fi tratat ca venit
din salarii și se va taxa cu tot ce înseamnă contribuții sociale și impozit.
Din 2023 s-au modificat deducerile la salarii și au apărut și deduceri suplimentare. Cea
pentru copiii care urmează o formă de școlarizare se va acorda doar unuia dintre părinți.
Deducerea suplimentară care a generat cele mai multe mailuri către SAGA și cea mai puțin
cunoscută a fost cea legată de vârsta salariaților. Angajații cu vârsta de până la 26 ani beneficiază de
o deducere suplimentară de 15% din salariul minim.

Din 2022 s-a revenit la taxarea la nivelul unui salariu minim a veniturilor salariale a celor
care realizează astfel de venituri cu o valoare mai mică de un astfel de salariu. Detalii aici:
SAGA – Taxarea la nivelul unui salariu minim din august 2022. – SAGA Software
Tot în 2022 s-a modificat codul muncii prin Legea 283/2022 și a apărut un nou model cadru pentru
contractul individual de muncă. Noul model este inclus în program.

Pe final de an 2022 a apărut și o modificare la legea dialogului social, mai exact, Legea 367/2022,
prin care și la angajatorii cu cel puțin 10 salariați există posibilitatea de a se alege reprezentant
al salariaților cu votul a jumătate plus unu din numărul total al salariaților. Până la apariția
acestei legi, doar cei cu minim 21 de salariați aveau această obligație.
Persoanele care ocupă funcții de conducere care asigură reprezentarea administrației în raporturile
cu angajații/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unității, nu pot
fi aleși ca reprezentanți ai angajaților/lucrătorilor. În societățile unde nu sunt constituite organizații
sindicale, angajatorul are obligația ca, cel puțin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni
publice de informare privind drepturile individuale și colective ale angajaților/lucrătorilor, la
cererea federațiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unității respective, cu invitarea
reprezentanților acestor federații
Este prevăzută obligativitate de informare și consultare cu privire la evoluția recentă și evoluția
activităților și a situației economice a societății. Angajatorul va iniția procesul de informare și
consultare după trimiterea la MF a situațiilor financiare ale firmei pentru anul precedent. Mai există
unele măsuri, dar le puteți verifica direct în lege.

Nu uitați că, din 2017, zilele de 24 ianuarie și 1 iunie sunt zile libere legale, începând cu 2019 și
ziua de vineri dinaintea zilei de Paște – zi cunoscută sub numele de Vinerea Mare, iar din 2024
sunt încă 2 zile libere introduse – 6 și 7 ianuarie, codul muncii fiind modificat în acest sens.
Zilele libere legale sunt:
– 1 și 2 ianuarie;
– 6 și 7 ianuarie; (începând cu 2024)
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele
religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
Pentru bugetari s-a luat deja decizia ca anumite zile din an să fie libere, e vorba despre acele zile așa
numite „punte” între o zi liberă și una de sărbătoare legală. Spre exemplu 2 mai care pică între 1
mai, zi liberă legal și ziua de 3 mai care, anul acesta, este ziua cunoscută sub numele de “vinerea
mare”.
Există și pentru restul salariaților, un proiect de modificare a codului muncii, momentan ținut la
sertar, prin care și acestora să li se acorde astfel de zile sau dacă o zi liberă națională pică în zi
nelucrătoare să li se acorde o zi lucrătoare liberă. Asta face ca anumite zile libere generate de
sărbători religioase să fie extinse de facto pentru că prima zi a acelor sărbători este ziua de duminică
întotdeauna.
Vă reamintesc că în aceste zile nu se lucrează. Pot lucra doar cei din unități sanitare sau de
alimentație publică. Restul nu pot lucra decât dacă au o activitate care nu poate fi întreruptă datorită
caracterului procesului de producție sau specificului activității.
Vă reamintesc totodată că pentru cazul în care specificul unității este de așa natură încât e
necesar să se lucreze în aceste zile, zilele respective se plătesc salariaților ce au lucrat în acele
zile, iar salariații beneficiază în compensație de zile libere plătite și numai dacă din motive
bine justificate nu se pot acorda zilele libere li se acordă o compensație de 100% pe lângă
plata zilelor respective.
Nu uitați, de asemenea, de programarea concediilor de odihnă și țineți seama că acestea
trebuie să aibă cel puțin o perioadă de 10 zile lucrătoare consecutive. Și, nu, nu există
declarația salariatului că renunță la a efectua CO. Salariații NU pot renunța la drepturilor
lor. Această declarație, dacă există la vreo firmă, pe lângă faptul că nu este reglementă de nici
o lege, este nulă de drept.

D112 se va modifica mai mult ca sigur la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie așadar nu
vă grăbiți în februarie cu depunerea acesteia.

Impozitul pe dividendele distribuie și plătite începând cu 1 ianuarie este 8% începând cu cele

distribuite în 2023
Legat de CASS pentru veniturile din dividende:
Dacă în anul 2023 ați avut venituri cumulate din dividende plătite, dobânzi bancare, plasamente
financiare, activități independente – în sumă mai mare de echivalentul a 6 salarii minime – adică
36000 lei, atunci nu firma, nu plătitorul de dividende, dobânzi sau mai știu eu cine, ci
dumneavoastră ca persoană ce a beneficiat de acele venituri aveți obligația de a depune la fisc
declarația unică și veți achita, sau nu, CASS, în funcție de plafoanele de mai jos:
 până la 6 salarii minime – 18000 lei – nu datorați nimic
 între 6 salarii minime și 12 salarii minime – 18000 lei-35999 lei – datorați CASS la 6 salarii
minime (1800 lei)
 între 12 salarii minime și 24 salarii minime – 36000 lei-71999 lei – datorați CASS la 12
salarii minime (3600 lei)
 peste 24 salarii minime – mai mult de 71999 lei – datorați CASS la 24 salarii minime (7200
lei)
Pentru dividendele pe care le veți obține în 2024, dvs ca persoană va trebui să achitați CASS
sau nu dacă:
 până la 6 salarii minime – 19800 lei – nu datorați nimic
 între 6 salarii minime și 12 salarii minime – 19800 – 39599 lei – datorați CASS la 6 salarii
minime (1980 lei)
 între 12 salarii minime și 24 salarii minime – 39600 -79199 lei – datorați CASS la 12 salarii
minime (3960 lei)
 peste 24 salarii minime – mai mult de 79199 lei – datorați CASS la 24 salarii minime (7920
lei)
ATENȚIE! CASS nu se reține la sursă pentru aceste venituri. Obligația se va stabili în baza
declarației unice care se depune personal de către dvs.
Cei care plătesc dividende din profitul anului curent și întocmesc situații financiare intermediare,
trebuie să știe că au obligația inventarierii patrimoniului la fiecare astfel de situație financiară
întocmită!

Accize
Începând cu 2024 se datorează accize nearmonizate pentru:
– băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g-8
g/100 ml;
– băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.
Acestea sunt venituri datorate la bugetul statului. Pentru acestea, faptul generator apare la momentul
producerii, achiziției intracomunitare sau importului acestora pe teritoriul Comunității, după caz.
Exigibilitatea accizelor intervine:
a) la data recepționării produselor provenite din achiziții intracomunitare;
b) la data efectuării formalităților de punere în liberă circulație a produselor provenite din operațiuni
de import;
c) la data vânzării pe piața internă a produselor provenite din producția internă.
Plătitorii de accize sunt operatorii economici care produc și comercializează în România aceste
produse!

Bilanț
Proiectul pentru situațiile financiare este publicat pe site la MF. Cel mai probabil se va publica
perioada următoare. Iar pdf-ul pentru întocmirea și depunerea bilanțului, în forma lui finală, va
apărea probabil abia pe la finele lui ianuarie, începutul lui februarie.
ATENȚIE! La bilanț, în acea arhivă zip se vor atașa, scanate, după caz: declarația
administratorului, hotărârea AGA de aprobare a profitului, propunere de repartizare a
profitului ori de acoperire a pierderii, note explicative, cash-flow, etc.
Dacă nu se va modifica nimic și bănuiesc că nu se va modifica ceva, se va anexa și prima
pagină a bilanțului după ce o listați, semnați și apoi o scanați.
NU se cere și nu se anexează balanță de verificare. Nu s-a solicitat așa ceva niciodată de când
se depun on-line, dar cu toate acestea sunt foarte mulți cei care încă întreabă dacă se anexează
sau nu acest document. NU, nu se anexează!
Sfaturile legate de raportarea semestrială, postate aici sunt valabile și pentru bilanțul anual.
Nu uitați: dacă depuneți mai multe seturi de situații financiare riscați o amendă
contravențională, de aceea atenție la completarea lor și la ceea ce depuneți.
Corecția situațiilor financiare deja depuse se poate face în anumite cazuri și condiții explicate
prin OMFP 450/2016, modificat și completat prin OMFP 543/2017, OMFP 894/2017 și prin
OMFP 995/2017, dar în nici un caz nu se poate face corecția lor dacă este vorba de corecții
contabile.
Termenul de depunere a situațiilor financiare anuale este de 150 zile de la încheierea exercițiului
financiar, adică data de 29 mai 2024 inclusiv.
Dacă nu ați avut activitate de la înființare și până la 31/12/2023, depuneți declarația de inactivitate
până la data de 29 februarie 2024 inclusiv. Declarația de inactivitate se completează și se depune
on-line.
ONG depun bilanț în termen de 120 zile de la terminarea exercițiului financiar adică până la 29
aprilie 2024.
Atenție! Pentru unele cazuri există și obligația auditării situațiilor financiare. Vedeți criteriile
din ordin 1802/2014.
Dacă societatea comercială are ca acționar (și) statul trebuie să depună situații financiare
similar entităților mari indiferent în ce criteriu de mărime s-ar încadra și să le și auditeze
indiferent de criteriile de mărime aplicabile lor.
În cazul în care cifra de afaceri contabilă este mai mică de același plafon de 1.000.000 EUR
echivalent în lei – 4.974.600 lei, la data de 31/12/2023, atunci, la 30 iunie 2024, nu veți avea
obligația de a întocmi și depune raportare semestrială. Atenție! Aici e vorba despre cifra de
afaceri nu de plafonul pentru microîntreprinderi.
Motivul este că în 2021 a existat o modificare a legii contabilității ce modifica plafonul de la
220.000 lei la 1.000.000 EUR.
ATENȚIE! În cazul ONG există obligație nou introdusă în legea contabilității, prin OUG
115/2023, și anume:
Persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume
reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit,
impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele
fizice, precum și alte forme similare de finanțare, indiferent de valoarea cumulată a acestora,
întocmesc o declarație care însoțește situațiile financiare anuale și evidențiază sumele astfel primite,
respectiv utilizate.
Neîntocmirea acestei declarații reprezintă contravenție sancționabilă cu amendă de la 20.000
lei la 30.000 lei.

Declarația privind beneficiarii reali NU se va mai depune de către toate societățile private în
termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare decât în cazul în care au în structura
acționariatului entități înmatriculate/înregistrate și/sau care au sediul fiscal în jurisdicții
necooperante din punct de vedere fiscal și/sau în jurisdicții cu grad înalt de risc de spălare a
banilor și/sau de finanțare a terorismului și/sau în jurisdicții aflate sub monitorizarea
organismelor internaționale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanțare a
terorismului.
Motivul este apariția legii 315/2021 care modifică modificarea modificării anterioare.
Cine va depune această declarație:
– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor
autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat,
în momentul înmatriculării sau de oricâte ori apare o modificare în structura
acționariatului/administratorilor ori o modificare a datelor acționarilor/asociaților sau
administratorilor.
– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor
autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat,
care era deja înmatriculată la ONRC la data apariției legii și nu a depus încă această declarație.
Dacă ați depus deja o declarație privind beneficiarul real, nu mai aveți nici o obligație legată de
aceasta decât în cazul în care apar modificări față de situația inițială.
ATENȚIE: Dacă datele de identificare a asociatului unic/asociaților sau
administratorilor/administratorului – prin acestea înțelegându-se numele, prenumele, data
nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința – se
modifică în cursul anului, atunci trebuie să depuneți declarația în termen de 15 zile de la data
la care această modificare a intervenit.

E-Factura și e-Transport
Din 2022 a apărut și e-factura. Detalii găsiți pe blog pentru că am tot scris despre ea.
Trimiterea se face simplu, direct din SAGA. Detalii aici: e-Factura – ecran de transmitere în SAGA
C – SAGA Software
E-Transport e un alt sistem implementat, detalii aici: e-Transport. Proiect. – SAGA Software și aici
e-Factura. e-Transport. Neclarități și unele clarificări. – SAGA Software
La final de an ecranul de trimitere și de import a facturilor a fost îmbunătățit:
Resurse suplimentare găsiți aici:
 e-Factura – SAGA Software
 Tutorial video Operarea și transmiterea unei e-Facturi (youtube.com) și Generarea e-Factură
fără conexiune directă cu SPV – YouTube
 Tutorial video cu noile funcțiuni Funcționalități noi pentru e-Factură (youtube.com)
Din 2024 trimiterea în e-Factura este obligatorie pentru orice factură emisă, iar din iulie 2024 nu se
recunoaște alt document decât o factură trimisă în condițiile legii prin sistemul e-Factura, pe relația
B2B în România între operatori economici stabiliți în România.
NU este obligatorie înscrierea în registrul Ro-Factura.
e-Transport
La finele lui 2023 prin OUG 115/2023 s-a introdus obligația declarării în e-Transport a oricărui
transport rutier internațional de bunuri ce sunt importate din afara UE ori cumpărate din UE ori
exportate în afara UE sau vândute în alt stat membru.
Asta pe lângă obligația declarării transportului pe teritoriul național, în sistemul e-transport, a
bunurilor cu risc fiscal ridicat.
Problema aceste reglementări este lipsa ordinului de aplicare. Pe reglementarea actuală, o husă de
telefon de exemplu cumpărată de pe un site din Germania și nedeclarată în e-Transport ar genera
amenzi mari, pe când haine cumpărate on-line de pe același site, a căror greutate e mai mică de 500
kg ori a căror valoare e mai mică de 10.000 lei, nu trebuie declarate.
Să sperăm că ANAF va clarifica prin ordin dacă există anumite scutiri ca la produsele cu risc fiscal.
e-Transport este și el operațional în SAGA. Îl găsiți în meniul Diverse – ecranul e-Transport.
Tot prin modificarea de la finele anului 2023, nu doar celor care cumpără și vând bunuri din/în UE
sau din afara UE li s-au stabilit anumite obligații, dar și transportatorilor.
Aceștia sunt obligați la a echipa vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de
telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit, pe care
este instalat software-ul Centrului Național pentru Informații Financiare, precum și la a asigura, pe
toată durata traseului, transferul datelor curente de poziționare a vehiculelor de transport care fac
obiectul declarației.
De asemenea, se instituie obligația conducătorului vehiculului de transport să pornească dispozitivul
de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național, respectiv să oprească
dispozitivul de poziționare numai după livrarea bunurilor la locul de livrare declarat sau după
părăsirea teritoriului național.
Nerespectarea acestor noi obligații atrage după ele amenzi de la 20.000 lei la 100.000 lei,
amenzi care vor intra în vigoare de la 1 iulie 2024.

La persoane juridice impozitul pe clădiri se va determina prin aplicarea unei cote de 5%

asupra valorii impozabile a acesteia dacă valoarea ei nu a fost actualizată o dată la 5 ani pe
baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu
standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal
local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de
evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte începând cu data
de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
Impozitele pe clădiri rezidențiale, pentru populație, NU se mai calculează prin aplicarea cotelor de
impozit asupra valorii clădirilor din grilele notariale decât din 2025, nu doar pentru că modificarea
legislativă avea probleme ci și din rațiuni evident electorale.
Începând cu 2024 se va introduce un impozit nou, impozit din categoria, să-l citez pe domnul
Adrian Bența, “îmi doresc și vă doresc să-l plătiți”.
Este vorba despre impozitul pe proprietățile imobiliare, deținute de persoane fizice, a căror valoare
depășește 2.500.000 lei.
Dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 lei, se va impune o cotă de impozitare de
0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local
prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.
ATENȚIE! Și la mijloace de transport apare un impozit special!
Persoanele fizice, dar și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate
/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei, vor datora
un impozit ce se va calcula prin aplicarea unei cote de impozitare de 0,3% asupra diferenței dintre
valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 RON.
Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-
primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de
la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
De exemplu: cumpărați în ianuarie un autoturism cu valoarea de 400000 lei fără TVA? Atunci timp
de 5 ani veți declara și plăti un impozit anual de 75 lei (25000 x 0,3%)
Impozitele de mai sus se declară și se plătesc la ANAF nu la impozite și taxe locale.

Dacă sunteți PFA și dacă venitul impozabil estimat/realizat în 2024 raportat la numărul de
luni ale anului, este:
 sub echivalentul a 6 salarii minime – 3300 lei x 6 = 19800 lei – atunci veți datora CASS
la 6 salarii minim, respectiv 1980 lei, cu o singură excepție – să fi obținut în 2023 salarii
echivalente cu cel puți 6 salarii minime. Nu veți datora CAS.
 o valoare cuprinsă între echivalentul a 6 salarii minime și 60 salarii minime, adică între
19.800 lei și 198.000 lei, veți datora pentru 2024 CASS la venitul estimat/realizat. Adică cel
puțin 1.980 lei și cel mult 19.800 lei.
 peste 60 de salarii minime veți datora CASS la 60 de salarii minime, indiferent cu cât veți
depăși acel plafon.
 o valoare cuprinsă între echivalentul a 12 salarii minime și 24 salarii minime, adică
între 39.600 lei și 79.200 lei, veți datora pentru 2024 și CASS la echivalentul unei sume
egale cu 12 salarii minime, adică la 39600 lei. Veți datora 9.900 lei/an cu titlu de CAS.
 o valoare mai egală sau mai mare decât echivalentul a 24 salarii minime, adică egală
sau mai mare de 79.200 lei, veți datora pentru 2024 și CAS, calculat la echivalentul unei
sume egale cu 24 salarii minime, adică la 79.200 lei. Veți datora 19.800 lei/an cu titlu de
CAS.
Dacă doriți puteți opta să plătiți CAS și la o sumă mai mare decât plafonul obligatoriu.
Dacă venitul realizat este sub plafonul de 12 salarii minime ați optat pentru plata CAS prin
declarația unică depusă atunci atunci acele contribuții rămân bune plătite.
Salariul minim va fi 3300 lei în 2024 cel puțin pentru primele 6 luni. La final de an 2023, prin
OUG 115/2023 s-a modificat art.135 CF și acum se spune clar că salariul minim ce se va utiliza va
fi cel în vigoare la data de 25 mai a anului respectiv.
Așadar pentru 2024 vom lua în considerare salariul minim ce va fi în vigoare la 25 mai.
Din 2024 și CASS se va deduce la regularizarea anuală, din baza impozabilă.
Nu va mai exista regularizare la CAS. Începând cu 2018 suma datorată e sumă finală.
Nu uitați că data de 25 mai 2024 este data până la care aveți obligația de a achita integral
sumele stabilite prin declarația unică depusă pentru estimatul lui 2023, data până la care veți
depune declarația unică cu venitul realizat efectiv pe 2023 și estimatul pe 2024.
Dacă venitul impozabil realizat în 2023 este mai mare decât echivalentul a 12 salarii minime
pe economie, valabil pentru 2023, adică mai mare decât suma de 36000 lei, la regularizarea
anului 2023, veți avea obligația plății CAS dacă nu ați optat deja pentru plata acestuia sau
dacă nu ați fost obligat la plata CAS urmare faptului că venitul estimat la început de an a fost
mai mare sau egal cu acest plafon.
De asemenea, dacă în 2023 suma veniturilor din orice sursă – activități independente, chirii,
dobânzi, alte investiții și alte venituri, depășește plafonul de 30600 lei (echivalentul a 12 salarii
minime) atunci, pentru 2022 – la regularizarea anuală, aveți și obligația de a declara și plăti,
până la 25 mai 2023, CASS aplicat asupra întregului plafon chiar dacă inițial, estimând
venituri mai mici ca plafonul, nu ați datorat defel sau ați ales să datorați la echivalentul a șase
salarii minime.
Costul caselor de marcat achiziționate și puse în funcțiune în 2023 se va deduce din impozitul
datorat pentru 2023, ceea ce înseamnă că ele sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului
pe venit datorat. Și aici e ultimul an în care această deducere este posibilă.
Plafonul pentru trecerea la impunerea în sistem real de la impunerea la normă de venit va fi,
începând cu veniturile anului 2023, de doar 25.000 EUR adică un sfert din cât este acum. Anul
2022 a fost ultimul care a avut plafon de 100.000 EUR.
Persoanele fizice NU vor mai putea redirecționa cota de 3,5% din impozitul datorat către susținerea
unor ONG sau unități de cult. Doar salariații vor putea efectua astfel de direcționări.
Pierderea fiscală, similar persoanelor juridice, plătitoare de impozit pe profit, se va deduce doar în
proporție de 70% și doar în următorii 5 ani fiscali începând cu anul fiscal 2024

Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor obținute de persoane fizice:

Începând cu anul 2024 veniturile obținute din chirii (cedarea folosinței bunurilor) vor
beneficia iarăși de deducere a unei cote forfetare, dar de numai 20%. În schimb se reduce cota
forfetară la arendă, de la 40% la 20%.
Contractele de închiriere se vor înregistra obligatoriu la ANAF. Înregistrarea se poate face
prin depunerea on-line, prin SPV sau e-Guvernare, a formularului 168 la care se va atașa
copia scanată a documentului.
Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea
venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de
Banca Națională a României, din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice. Înainte nu exista
precizarea legată de ce curs se va utiliza.
De asemenea, în situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut
anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieței
valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.
Anterior anului 2022 se utiliza cursul din ultima zi a fiecărei luni de realizare a venitului.
Cursurile BNR le puteți consulta aici.
Începând cu chiriile încasate în 2024 – pentru cazul în care se obțin venituri din cedarea folosinței
bunurilor în baza unui contract de închiriere încheiat între persoane fizice și entități care au
obligația conducerii unei evidențe contabile atunci calculul, reținerea și declararea impozitului pe
venit din cedarea folosinței bunurilor se va face la sursă de către plătitorul venitului. Detalii aici, în
acest articol, pe blog.
Cum se va depune declarația unică?
Proprietarul bunurilor închiriate va depune declarația unică dacă:
 închiriază bunuri către persoane care nu au obligația reținerii la sursă a impozitului – în acest
caz va declara atât impozitul cât și CASS dacă este cazul
 închiriază bunuri către persoane ce au obligația reținerii la sursă a impozitului, chiria este în
lei, iar proprietarul are obligația plății CASS, caz în care va completa doar partea legată de
CASS
Persoanele fizice NU vor mai putea conduce evidență în partidă simplă pentru acest venituri
și regulile se vor aplica la fel cu cele de mai sus indiferent de câte spații vor da în chirie.

D205 are termen de depunere 29 februarie 2024 pentru anul 2023. S-a revenit la data
reprezentând termen de depunere, acesta fiind stabilit ca fiind ultima zi din februarie, asta după ce
în 2020 termenul a fost ultima zi din ianuarie.
Din 2018, D205, nu mai conține informațiile despre veniturile din salarii. Ci pentru venituri din
alte surse – dividende de exemplu sau din vânzarea de deșeuri.
Din SAGA această declarație se obține din ecranul Salariați disponibil în meniul “Fișiere”. Este
acolo încă din vremea în care aceasta conținea și venituri de natură salarială și a fost menținută
acolo.

De la 30 noiembrie 2021 toate casele de marcat aveau obligația de a fi conectate la ANAF. Iar
cele ce se vând de acum trebuie să fie conectate încă de la fiscalizare.
Dar cum la noi deși ANAF știe cine are casă de marcat, știe cine a conectat-o și cine nu, dacă a
folosit-o sau nu, suntem în situația în care ANAF dacă nu primește date de la acea casă tot cere să i
se comunice acest lucru prin F4109.
Chiar dacă aparatele de marcat fiscale sunt conectate la ANAF, nu înseamnă că utilizatorii lor pot
face exportul fișierelor pe stick/card de memorie. Solicitați firmelor acele exporturi exclusiv în
scopuri contabile, nu pentru a genera/trimite A4200.
Asta pentru că e bine să nu uitați că datele generate din case de marcat pot fi importate direct în
SAGA.

Am scris la finele lui 2016 despre cei care au comerț cu amănuntul și sunt persoane juridice că
dacă au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 EUR sunt obligați să folosească POS-uri.
În 2022 s-a modificat limita. Prin OUG 168/2022, s-a stabilit că:
„Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, așa cum
acestea sunt definite de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și
serviciilor de piață, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează
în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte
ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS
și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților
electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înțelege
operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare.
Obligația de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite,
prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând
cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit
pragul de 50.000 lei.
În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul menționat mai sus nu a fost depășit, entitățile nu
mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui
terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru continuarea
acceptării acestor instrumente de plată.”
Deci:
 obligația este doar în cazul persoanelor juridice. PFA sau II nu sunt obligate să dețină
POS – ele pot, dacă vor, să încaseze cu card, dar nu sunt obligate.
 limita este dată de nivelul încasărilor în numerar dintr-un an nu de cifra de afaceri
 limita este stabilită la o valoare fixă în lei – 50.000 lei încasări numerar într-un an
Cu toate că obligația de a încasa cu card este din 2018, sunt încă foarte mulți comercianți care nu
vor pur și simplu să facă asta.

Taxa pentru exploatări forestiere, exploatarea resurselor naturale, instituită pe termen limitat
în 2013 prin OUG 6/2013 rămâne în vigoare, termenul limită de aplicare a ei fiind prelungit
prin celebra OUG 114/2018 până la 31/12/2021 și prin la fel de “celebra” ordonanță 130/2021
a fost prelungită până la 31/12/2025.
Deja e hilar. În loc să fim ipocriți și să o prelungim ba pe un an ba pe doi, mai bine constatăm că
deja este în vigoare de câțiva ani buni și o instituim permanent. Măcar știm una și bună. Ori
renunțăm să o mai prelungim, nu de alta, dar dacă inițial scopul a fost să fie instituită pentru un
singur an și apoi au mai fost necesari încă 6-7 ani înseamnă că nu și-a atins scopul, ori o
permanentizăm incluzând-o în codul fiscal ori eliminând termenul de aplicare..
Iată cum o taxă instituită, temporar, inițial pentru 1 an, a fost prelungită succesiv, tot “temporar” de
mai bine de 8 ani deja. Și e prelungită efectiv pentru minim 12 ani de la aplicare. Nu suntem
ipocriți? Suntem!

Resurse utile pentru dumneavoastră:

– cod fiscal – la zi și o arhivă a acestuia
– ghiduri ANAF
– portal legislativ
– forumul SAGA
– asistență ANAF – prin mail
– înregistrare persoane fizice în SPV
– înregistrare persoane juridice în SPV
– reînnoire certificat digital ANAF
– înregistrare firme noi cu certificat digital – formular 150
– revocare certificat digital – încărcare formular 151
– formulare ANAF
– accesare SPV – ANAF – cu nume de utilizator și parolă
– accesare SPV – ANAF – cu certificat digital
– depunere declarație unică – persoane fizice
– depunere declarații fiscale cu certificat digital
– obținere recipise declarații
– verificare cod fiscal pe site MF
– registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA
– registrul persoanelor care aplică TVA la încasare
– registrul persoanelor declarate inactivi de către ANAF
– VIES
– depunere REVISAL
De asemenea vă recomand un canal YouTube specializat pe legislația muncii unde găsiți materiale
interesante postate de domnul Corneliu Bențe, un om la ale cărui seminarii am asistat întotdeauna
cu plăcere.

În 2024 pentru SAGA va fi prioritară migrarea completă în cloud a programului.

Detalii despre partea de web a programelor SAGA găsiți aici: SAGA WEB. SAGA într-o nouă
perspectivă. – SAGA Software
Adaptările softului la modificările legislative – este cea care face să se piardă timp și resurse ce ar
putea fi folosite pentru alte dezvoltări mult mai utile.
Așa cum ați aflat deja începând cu 2024 la fiecare licență desktop achiziționată utilizatorul primește
gratuit 3 licențe web pentru 3 firme distincte pe care le poate migra și opera complet în web.
Din 2022, s-a implementat și pentru SAGA PS sistemul client-server care permite lucrul prin
rețele de tip lan-over-net sau prin VPN.

Într-o notă personală – pentru mine 2022 a fost anul în care am cunoscut personal sau am
interacționat personal cu mai mulți utilizatori ai programului, cititori ai acestui blog, decât în toți
anii de dinainte. Și în 2023 a fost la fel. Asta chiar dacă, datorită contextului, unii dintre ei nu au
știut cine sunt :)
Sper ca în 2024 să-i pot reîntâlni în persoană. Să mai schimbăm o opinie, să bem o cafea împreună.
Așa că: să ne vedem cu bine și cu mai puțin stres în 2024.
Să aveți un an excelent!