Bazele Contabilitatii

Bazele contabilităţii 1
CUPRINS
CUPRINS .......................................................................................................................................................... 1
CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I .................................................................................................................................................. 4
OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII ............................................................................................ 4
1.1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII..................................................................................................... 4
1.2. TRĂSĂTURILE OBIECTULUI CONTABILITĂŢII .................................................................... 6
1.3. STRUCTURILE PATRIMONIALE ............................................................................................... 6
1.3.1. ACTIVUL ŞI PASIVUL UNITĂŢII PATRIMONIALE ................................................................. 6
1.3.2. STRUCTURI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI ........................................................................ 17
CAPITOLUL 2 ............................................................................................................................................... 20
METODA CONTABILITĂŢII ..................................................................................................................... 20
2.1. PRINCIPIILE CONTABILE ................................................................................................................ 20
2.2. PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII .................................................................................. 21
CAPITOLUL 3 ............................................................................................................................................... 24
DOCUMENTUL – PROCEDEU DE BAZĂ AL METODEI CONTABILITĂŢII .................................. 24
3.1. IMPORTANŢA ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR .................................................................... 24
3.2. REGISTRELE DE CONTABILITATE ................................................................................................ 25
3.3. FORMELE DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ ................................................................................ 26
3.4. ÎNTOCMIREA, PRELUCRAREA, VERIFICAREA ŞI CORECTAREA DOCUMENTELOR .......... 26
3.5.CIRCUITUL ŞI PĂSTRAREA DOCUMENTELOR ............................................................................ 27
CAPITOLUL 4 ............................................................................................................................................... 28
EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE ...................................................................... 28
4.1. PRINCIPIILE EVALUĂRII ................................................................................................................. 28
4.2. FORME ŞI REGULI DE EVALUARE ................................................................................................. 28
CAPITOLUL 5 ............................................................................................................................................... 31
DUBLA REPREZENTARE A ELEMENTELOR PATRIMONIALE. BILANŢUL. .............................. 31
5.1. DEFINIREA, CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA BILANŢULUI ........................................................ 31
5.2. FUNCŢIILE BILANŢULUI CONTABIL ............................................................................................ 32
5.3. TIPURI DE MODIFICĂRI BILANŢIERE ........................................................................................... 33
5.4. TEORII CU PRIVIRE LA BILANŢ ..................................................................................................... 33
CAPITOLUL 6 ............................................................................................................................................... 34
CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE...................................................................................................... 34
6.1. DEFINIREA ŞI FUNCŢIILE CONTULUI ........................................................................................... 34
6.2. FORMA ŞI STRUCTURA CONTULUI .............................................................................................. 34
6.3. REGULILE DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR .......................................................................... 36
6.4. CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE ........................................................................... 37
6.5. ANALIZA CONTABILĂ A OPERAŢIILOR ECONOMICE ŞI FINANCIARE ................................. 38
6.6. CLASIFICAREA CONTURLLOR ....................................................................................................... 40
6.7. PLANUL DE CONTURI GENERAL ................................................................................................... 40
CAPITOLUL 7 ............................................................................................................................................... 54
ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR ..................................................................................... 54
2 Bazele contabilităţii
7.1. CONTABILITATEA CAPITALURILOR............................................................................................ 54

7.1.2 STRUCTURA CAPITALURILOR ŞI REFLECTAREA LOR ÎN CONTABILITATE ....................... 54
7.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE .......................................................................... 64
7.2.1. EVALUAREA IMOBILIZĂRILOR ................................................................................................. 64
7.2.2. SISTEME DE AMORTIZARE ....................................................................................................... 65
7.2.3. CONTABILITATEA CONTURILOR DIN CLASA A II-a .............................................................. 65
7.3. CONTABILITATEA STOCURILOR .................................................................................................. 70
7.3.1. EVALUAREA STOCURILOR ....................................................................................................... 71
7.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII......................................................................... 75
7.4.1. CONTABILITATEA CREANŢELOR ............................................................................................. 76
7.4.2. CONTABILITATEA DATORIILOR (OBLIGAŢIILOR) ................................................................. 78
7.5. CONTABILITATEA ACTIVELOR BĂNEŞTI ................................................................................... 84
7.5.1. CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR FINANCIARE ................................................................... 84
7.5.2. CONTABILITATEA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI ............................................................... 85
7.6. CONTABILITATEA REZULTATELOR ............................................................................................ 86
7.6.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ........................................................................................ 87
7.6.2. CONTABILITATEA VENITURILOR ............................................................................................ 88
7.6.3 CONTABILITATEA REZULTATELOR FINANCIARE ALE EXERCIŢIULUI .............................. 89
PROBLEME REZOLVATE ......................................................................................................................... 93
TESTE GRILĂ ............................................................................................................................................. 106
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 113
CUVÂNT ÎNAINTE
Disciplina Bazele Contabilităţii are menirea de a transmite studenţilor fundamentele

teoretice şi metodologice ale contabilităţii. O deosebită atenţie este acordată fundamentării
noţiunilor, principiilor şi structurilor care constituie elemente de bază pentru organizarea şi
funcţionarea sistemului contabil la orice nivel al circuitului valorilor economice.
Scopul principal al disciplinei de Bazele Contabilităţii îl constituie formarea, unei
gândiri economice orientată spre gospodărirea riguroasă şi eficientă a resurselor societăţii.
Lucrarea de faţă se adresează studenţilor din facultăţile de inginerie economică, dar,
în egală măsură, şi studenţilor din facultăţile tehnice care doresc sa devină manageri.
Bazele contabilităţii este disciplina de iniţiere în studiul contabilităţii, prin care cei
interesaţi fac cunoştinţă cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului şi metodei sale
de cercetare, cu principiile, procedeele şi instrumentele specifice utilizate pentru reflectarea
stării, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale, precum şi a rezultatelor obţinute
în urma activităţilor desfăşurate.
Lucrarea oferă modalităţi eficiente pentru întelegerea şi aprofundarea tuturor
problemelor de contabilitate, pentru formarea unei gândiri contabile logice şi a
deprinderilor necesare utilizării informaţiilor contabile în activitatea de gestionare a
unităţilor patrimoniale.
În capitole separate sunt tratate probleme privind aspectele aplicative ale
contabilităţii: contabilitatea operaţiilor de capital, a imobilizărilor şi a stocurilor, a
operaţiilor cu terţii şi a celor de trezorerie, contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor şi a
rezultatelor.
Autorul
CAPITOLUL 1
OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII
Contabilitatea este un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi

comunică informaţii financiare despre o entitate economică identificabilă, informaţii ce
permit utilizatorilor să opteze în mod raţional între consumurile alternative ale resurselor
rare în procesul desfăşurării activităţilor de producţie şi comerciale.
1.1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII

Referitor la obiectul contabilităţii există trei concepţii
1. Concepţia juridică – potrivit căreia obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie
patrimonial. Acesta reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare
economică aparţinând unei persoane fizice sau juridice precum şi bunurile la care se
referă.
Patrimoniul este format din două elemente interdependente:
 persoana fizică sau juridică, respectiv subiectul, titularul de patrimoniu sau
proprietarul, care posedă şi gestionează bunurile, îşi asumă drepturi şi obligaţii
asupra unor bunuri;
 obiectul patrimoniului, respectiv bunurile care compun patrimoniul, reprezentând
materializarea drepturilor şi obligaţiilor. Bunurile economice, ca obiecte de drepturi
şi obligaţii, formează averea întreprinzătorului, adică acea parte a patrimoniului cu
conţinut concret, material, determinat fizic şi economic.
Deci, echilibrul intern al patrimoniului este expresia dublei determinări a valorilor

economice separate patrimonial (bunuri economice = drepturi +obligaţii).
Patrimoniul cuprinde totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect:
 al componentei materiale;
 al surselor de provenienţă.
Patrimoniul este alcătuit din două parţi: activul patrimonial şi pasivul patrimonial.
Patrimoniul se prezintă sub forma unui tablou având în stânga mijloacele sau
bunurile economice (sub aspectul componentei materiale), iar în dreapta mijloacele
economice (sub aspectul surselor de provenienţă).
2. Concepţia economică – potrivit căreia obiectul contabilităţii îl constituie elaborarea
şi aplicarea procedeelor de evidenţă, calcul, analiză şi control în expresie valorică a
existenţei, stării, mişcării şi transformării capitalului. Deci obiectul de studiu îl
constituie capitalul privit din două puncte de vedere:
 al modului concret în care bunurile economice se investesc, se întrebuintează, se
consumă şi se înlocuiesc;
 al modului de procurare şi de dobândire al acestor bunuri.
BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL STRAIN)
CAPITAL PROPRIU = ACTIVE – DATORII
CAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU + CAPITAL
ÎMPRUMUTAT
3. Concepţia financiară – potrivit căreia obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie

elaborarea şi aplicarea procedeelor de evidenţă, calcul, analiză şi control, în expresie
valorică, a existenţei, stării, mişcării şi transformării resurselor economice.
CLASIFICAREA RESURSELOR
CRITERIUL TIPURI OBSERVAŢII
Utilizări durabile sau sub forma bunurilor investite care
După modul permanente corespund activelor imobilizate;
de utilizare
sau se consumă după fiecare ciclu de exploatare
întrebuintare Utilizări ciclice, încheiat (aprovizionare, producţie,
a resurselor temporare desfacere) luând forma de bani, stocuri,
creanţe, corespunzând activelor circulante;
furnizate de către proprietar, rezultate prin
Resurse permanente acumularea profitului, a amortizărilor şi
După sau durabile provizioanelor, sub forma finanţărilor sau
originea si împrumuturilor pe termen lung;
provenienta
resurselor asigurate de la terţi (diversi) care urmează
Resurse temporare în viitor să fie plătiţi (furnizori, bănci) şi a
căror scadenţă este mai mică de un an.
STRUCTURA DE ANSAMBLU A PATRIMONIULUI
ACTIVE PASIVE
PATRIMONIUL PROPRIU
AVEREA (Drepturi)
(Bunuri economice) PATRIMONIUL STRĂIN
(Obligaţii)
1.2. TRĂSĂTURILE OBIECTULUI CONTABILITĂŢII

Principalele trăsături ale obiectului contabilităţii sunt:
TRASĂTURI CARACTERISTICI
Înregistrează în condiţii concrete de loc şi timp
circuitul elementelor patrimoniale;
Contabilitatea reflectă
Mişcarea patrimoniului este reflectată de contabilitate
patrimoniul în expresie
prin operaţiile de intrări şi ieşiri, în şi din patrimoniu,
valorică
precum şi a proceselor economice interne prin care se
transformă intrările în ieşiri.
Contabilitatea studiază Se fundamentează deciziile referitoare la investiţia şi
modul de gestionare a finanţarea, utilizarea şi recuperarea valorilor
patrimoniului patrimoniale;
Contabilitatea este instrument de cunoaştere şi
respectare a normelor referitoare la conservarea,
administrarea şi dreptul la dispoziţie asupra
patrimoniului.
Contabilitatea studiază Ecuaţia echilibrului global al patrimoniului:
echilibrul global al Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii;
patrimoniului Patrimoniul net (drepturi)= Bunuri economice –
Obligaţii (patrimoniul străin)
Gradului de autonomie sau independenţa financiară
sunt date de inegalitatea:
Drepturile > Obligaţiile
Contabilitatea studiază Ecuaţia echilibrului intern al patrimoniului:
echilibrul intern al Venituri = Cheltuieli ± Rezultat net
patrimoniului Efortul efectuat este măsurat în contabilitate prin
cheltuieli, iar efectul obţinut prin venituri.
1.3. STRUCTURILE PATRIMONIALE

1.3.1. ACTIVUL ŞI PASIVUL UNITĂŢII PATRIMONIALE
ACTIVUL PATRIMONIAL PASIVUL PATRIMONIAL
Cuprinde mijloacele economice ca avere Cuprinde sursele mijloacelor economice,
concretă şi drepturile de creanţă. proprii şi străine.
MIJLOACELE ECONOMICE SURSELE DE FINANŢARE
Evidenţiază bunurile economice privite Evidenţiază raporturile de proprietate în

sub aspectul utilităţii, funcţionalităţii şi cadrul cărora se dobândesc bunuri
valorificărilor în activitatea unităţii. economice ca obiecte de drepturi şi
Desemnează modul de utilizare a obligaţii.
capitalului sau modul de investire a Sursele de finanţare arată finanţarea
fondurilor. capitalului sau modul de procurare a
fondurilor.
1.3.1.1.STRUCTURI PATRIMONIALE DE ACTIV
Criteriul de clasificare şi grupare Tipuri de active patrimoniale

Mijloace economice cu o durată mare de
Modul de valorificare - se referă la
funcţionare care se consumă şi se valorifică
felul în care acestea participă la
în mod treptat pe parcursul mai multor cicluri
procesul de producţie, în care se
de exploatare;
consumă şi îşi transmit valoarea
Mijloace economice care se consumă dintr-o
asupra produselor obţinute, inclusiv la
dată şi care trebuie reînnoite în fiecare ciclu
felul cum se asigură reproducţia lor.
de exploatare.
Lichiditatea activelor patrimoniale - gradul de lichiditate este termenul în care un
bun economic sau un drept poate fi transformat în bani lichizi în cursul circuitului lor.
După valorificare şi lichiditate se pot delimita următoarele structuri de activ:
Structuri de activ Tipuri de active patrimoniale

a. Imobilizări corporale;
ACTIVE IMOBILIZATE b. Imobilizări necorporale;
c. Imobilizări financiare.
a. Stocurile;
b. Creanţele;
ACTIVE CIRCULANTE
c. Investiţiile financiare pe termen scurt;
d. Casa şi conturile la bănci.
a. Cheltuielile înregistrate în avans
ACTIVE DE REGULARIZARE ŞI
b. Decontările din operaţii în curs de
ASIMILATE
clarificare
ACTIVELE IMOBILIZATE
Au o existenţă durabilă în întreprindere

(mai mare de un an);
ACTIVELE IMOBILIZATE (bunuri de Participă la desfăşurarea mai multor
investiţii, active pe termen lung, bunuri cicluri economice;
imobile)
Nu se consumă şi nu se înlocuiesc după
prima întrebuinţare;
Nu sunt destinate direct comercializării.
A. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (intangibile sau nemateriale) sunt

activele care se prezintă sub forma unor bunuri fără materializare.
IMOBILIZĂRILE NECORPORALE
Sunt ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea persoanei
juridice (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi
înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea
de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a
Cheltuielile de constituire
pieţei, de publicitate şi alte cheltuieli de această natură,
legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii persoanei
juridice).
Se amortizează în maximum 5 ani.
Cuprind resursele economice alocate pentru tehnologiile
noi, produsele noi şi investiţii, utile şi eficiente în raport
Cheltuieli de dezvoltare
cu activitatea viitoare a unităţii patrimoniale.
Se amortizeaza în maximum cinci ani
Cuprind cheltuielile ocazionate cu achiziţionarea sau
realizarea pe cont propriu a brevetelor, licenţelor,
mărcilor de fabricaţie, know-how-urilor şi a altor
Concesiunile, brevetele,
drepturi similare de proprietăţile industrială şi
licenţele, mărcile de
intelectuală, inclusiv valoarea acestora aduse ca aport de
fabrică şi alte valori
către acţionari sau primite gratuit.
similare
Se amortizează pe toată perioada cât întreprinderea a
achiziţionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unor
astfel de imobilizări.
Cuprinde cheltuielile efectuate pentru menţinerea sau
dezvoltarea potenţialului de activitate al întreprinderii:
clientela, vadul comercial, firma, segmentele de piaţă,
Fondul comercial
emblema, concurenţa şi alte legături comerciale.
Se amortizează pe toata durata în care aceasta generează
un plus de valoare întreprinderii cumpărătoare.
Cuprind active nenominalizate în grupele precedente,

cum ar fi: programele informatice, create de
întreprindere sau achiziţionate de la terţi în scopul
Alte imobilizări utilizării pentru nevoi proprii, precum şi alte imobilizări
necorporale necorporale.
Amortizarea acestor imobilizări necorporale se
realizează sistematic pe durata de utilizare în limita
prevederilor legale.
Imobilizările necorporale Cuprind activele imobilizate care nu au fost terminate la
în curs sfârşitul exerciţiului financiar.
B. IMOBILIZĂRILE CORPORALE (fizice, tangibile) cuprind bunurile materiale

de folosinţă îndelungată în activitatea unei întreprinderi. Ele participă la procesul de
producţie cu întreaga lor valoare, dar se consumă şi îşi transmit în mod treptat valoarea
asupra costurilor noilor produse. Valorificarea şi reproducţia lor se realizează pe calea
amortizării, adică prin includerea în cheltuieli a unor cote-părţi din valoarea lor.
Potrivit legislaţiei din ţara nostră, sunt considerate mijloace fixe acele obiecte care
se utilizează ca atare şi îndeplinesc cumulativ două condiţii:
 au o valoare mai mare decât limita stabilită de lege;
 au o durata normală de utilizare mai mare de un an.
IMOBILIZĂRILE CORPORALE
Cuprind: terenurile agricole şi silvice; terenuri fără
construcţii; terenuri cu zăcăminte; terenuri cu construcţii
Terenurile şi alte categorii.
Terenurile au durată de utilizare nelimitată şi nu se supun
amortizării.
Cuprind clădirile achiziţionate de la terţi sau din producţie
Construcţii
proprie, care se supun amortizării.
Sunt reprezentate de echipamente tehnologice (maşini,
Instalaţiile tehnice şi utilaje şi instalaţii de lucru), aparate şi instalaţii de
maşinile măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animale
şi plantaţii.
Alte instalaţii, utilaje şi Mobilier, aparatură de birou, echipamentele de protecţie a
mobilier valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
Înclud imobilizările în curs de execuţie pentru nevoile
Imobilizările corporale
proprii, efectuate de întreprindere sau de terţi, inclusiv
în curs de execuţie
sumele de bani achitate în contul activelor corporale.
C. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung sau

imobilizări de portofoliu) sunt alcătuite din acele titluri a căror posesiune durabilă asigură
realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor şi a dobânzilor sau care permit
exercitarea unui control asupra societăţii emitente.
IMOBILIZĂRILE FINANCIARE
Cuprind titlurile de valoare sub formă de acţiuni sau părţi
sociale deţinute de o societate în capitalul altor societăţi
comerciale sau agenţi economici.
Deţinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea
Titlurile de participare unei anumite influenţe notabile sau a unui control în
gestiunea societăţilor emiţătoare.
Amortizarea participaţiilor se realizează sub forma
dividendelorb distribuite din profitul obţinut de societatea
emiţătoare de titluri de participaţie.
Cuprind drepturi deţinute în capitalul altei societăţi
comerciale. Interesele de participare sunt deţinute pe
Interesele de participare termen lung în scopul garantării contribuţiei la activităţile
persoanei juridice respective. Ele cuprind investiţiile în
întreprinderi asociate şi investiţii strategice.
Cuprind titlurile dobândite de întreprindere (altele decât
cele de participare), în vederea realizării unor venituri
Alte titluri imobilizate
financiare, fără a putea interveni în gestiunea unităţii
patrimoniale emitente.
Cuprind creanţele legate de participaţii, respectiv titlurile
de participare şi interesele de participare, împrumuturi
acordate pe termen lung, acţiuni proprii deţinute pe termen
lung şi alte creanţe imobilizate.
Creanţele imobilizate Creanţa reprezintă dreptul unei persoane (fizică sau
juridică) numită creditor, de a primi la un anumit termen
numit scadenţă, o anumită sumă de bani, un anumit
serviciu, o anumită lucrare executată, de la o persoană
(fizică sau juridică) numită debitor.
Cuprind sumele acordate de întreprindere terţilor în baza
Împrumuturile acordate
unor contracte pentru care întreprinderea percepe dobânzi,
pe termen lung
potrivit normelor legale
Cuprind garanţiile şi cauţiunile depuse de unitatea
Alte creanţe imobilizate patrimonială la terţi în vederea garantării bunei execuţii a
unei obligaţii.
ACTIVELE CIRCULANTE
Participă la procesul de producţie cu
întreaga lor valoare de utilitate
ACTIVELE CIRCULANTE (active curente, Se consumă şi îşi transmit dintr-o
valori circulante, bunuri mobile sau mijloace dată valoarea de utilitate şi valoarea
circulante) asupra noului produs.
Durata ciclului de exploatare este mai
mică de un an.
1. STOCURILE
Deţinute pentru a fi vândute;

1. STOCURILE = valori În curs de producţie în vederea vânzării;
economice de natura Sub formă de materii prime, materiale şi alte
bunurilor şi serviciilor consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de
producţie sau pentru prestarea de servicii.
CLASIFICAREA STOCURILOR
Materiile prime constituie substanţa principală care
compune produsul finit, în care se regăsesc total sau
parţial, în forma lor iniţială sau transformată
Materialele consumabile Materialele
participă sau ajută la procesul auxiliare
de fabricaţie sau de exploatare Combustibilii
fără a se regăsi, de regulă, în
Piesele de schimb
produsul finit.
Materiale de natura obiectelor de inventar sunt
acele mijloace economice ce nu îndeplinesc
cumulativ cele două condiţii impuse de existenţa
mijloacelor fixe.
Produsele sunt acele bunuri, Semifabricatele
Stocuri lucrări şi servicii obţinute din Produsele finite
propriu-zise procesul de exploatare,
Produsele
După destinate în principal, livrărilor
reziduale
aspectul către terţi.
gestionării Mărfurile sunt bunurile materiale achiziţionate de la
terţi în vederea vânzării lor ca atare, sau fabricate în
unitate şi trecute în magazinul propriu de desfacere
în vederea vânzării lor.
Ambalajele sunt bunuri materiale folosite pentru
protejarea altor bunuri pe timpul transportului şi al
depozitării.
Animale şi păsări sunt incluse animalele şi păsările
născute sau achiziţionate în vederea creşterii,
reproducţiei, producţiei, îngrăşării, precum şi
coloniile de albine.
Producţia în Cuprinde producţia care nu a trecut prin toate fazele
curs de de prelucrare precum şi produsele terminate, dar
execuţie nesupuse probelor şi recepţiei tehnice. Se includ şi
lucrările, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau
neterminate.
Stocuri aflate în Fac parte din patrimoniu propriu al unităţii. Ele se

După gestiune pot afla fie în depozitele unităţii fie la terţi (în
apartenenţa custodie sau date spre prelucrare).
la
patrimoniu Stocurile terţilor Fac parte stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac
parte din patrimoniul propriu.
După Stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii patrimoniale;
provenienţa Stocuri provenite din producţie proprie.
lor
2. CREANŢELE
Toate persoanele fizice sau juridice
CREANŢELE (valori în curs de decontare) = care au beneficiat de o valoare
valorile economice avansate temporar de avansată urmând să dea echivalentul
titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau corespunzător sunt denumite generic
juridice, pentru care urmează să primească un debitori.
echivalent valoric. Fac parte creanţele a căror scadenţă
este sub un an.
Tipuri de creanţe
Clienţii Această categorie de active circulante ia naştere în
etapa circuitului economic în care mărfurile şi produsele
expediate către beneficiari (clienţi) urmează a se transforma în
bani.
Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de
bani acordate furnizorilor înaintea începerii execuţiei unei
comenzi sau unui contract se numesc avansuri, iar dacă sunt
Creanţele acordate după executarea parţială a comenzilor sau
comerciale contractelor sunt denumite aconturi.
Efectele de primit (efectele comerciale) sunt titluri de valoare
sub formă de trată, bilet la ordin, cec şi warant, negociabile,
care fac dovada unei creanţe într-o sumă determinată şi
plătibilă imediat sau într-un termen scurt. Cambia este
denumirea generică dată titlurilor de comerţ, titlurilor
negociabile care fac dovada unei creanţe. Cambia îmbracă
două variante: trata şi biletul la ordin.
Creanţe în cadrul Sunt generate de relaţiile de decontare între societatea – mamă
grupului şi filialele ei.
Sunt creanţele generate de relaţiile de decontare ale
Creanţe din interese
întreprinderii cu întreprinderile asociate (asupra cărora se
de participare
exercită o influenţă semnificativă).
Avansurile acordate personalului;
Cuprind
Alte creanţe Sume de încasat de la organele de asigurări
drepturile
sociale şi protecţie socială
unităţii Sume de încasat de la bugetul statului;

patrimoniale Sume de încasat de la alte unităţi din cadrul
izvorâte din grupului;
relaţiile de
Pagube de recuperat.
decontare:
Reprezintă un drept de creanţă asupra acţionarilor sau
Creanţele privind
asociaţiilor care au subscris să participe la constituirea sau
capitalul subscris şi
mărirea capitalului social şi care nu au vărsat integral
nevărsat
contribuţia la care s-au angajat
3. INVESTIŢIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT
INVESTIŢIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT (titluri de plasament sau

valori de trezorerie) valori financiare investite de întreprindere în vederea realizării
unui câştig pe termen scurt.
Tipuri de investiţii financiare pe termen scurt

Reprezintă acţiunile proprii răscumpărate temporar în vederea
Acţiuni proprii distribuirii personalului întreprinderii sau terţilor, regularizării
cursului bursier sau reducerea capitalului social.
Sunt titlurile de valoare achiziţionate de la alte societăţi în
Acţiuni achiziţionate
vederea realizării unor speculaţii prin revânzare.
Obligaţiuni emise şi Obligaţiuni emise anterior de societate şi răscumpărate în
răscumpărate vederea amortizării lor.
Sunt titluri de valoare cumpărate pentru obţinerea de dobânzi
Obligaţiuni
sau în vederea revânzării lor.
Sunt reprezentate de acţiunile cotate şi necotate, obligaţiunile
Alte investiţii emise şi răscumpărate, obligaţiuni cotate şi necotate
financiare achiziţionate de întreprindere în vederea obţinerii de venituri
financiare într-un termen scurt
 CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI sunt reprezentate de valorile care îmbracă

efectiv forma de bani, fiind separate disponibilităţile în devize de cele în lei.
Cu ajutorul acestor disponibilităţilor băneşti se efectuează operaţiuni de încasări şi
plăţi, care pot fi în numerar şi prin cont bancar (fără numerar).
Tipuri de disponibilităţi
Conturi la bănci Disponibilităţi în lei şi devize şi sume în curs de decontare.
Reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria întreprinderii
în lei şi în devize şi sub forma altor valori (timbrele fiscale şi
Casa
poştale, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie,
bonurile valorice etc.).
ACTIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

Activele de regularizare şi asimilate reprezintă valorile ce asigură alocarea
cheltuielilor proprii fiecărui exerciţiu financiar.
Tipuri de active de regularizare şi asimilate

Sunt sume de bani achitate în cursul exerciţiului
Cheltuielile înregistrate în curent, dar care se referă la servicii care vor fi
avans primite în cursul exerciţiului următor (chirii sau
abonamente plătite în avans).
Decontările din operaţii în curs Amenzi, locaţiilor, cheltuieli de judecată.
de clarificare
1.3.1.2 STRUCTURILE PATRIMONIALE DE PASIV
Prin componenţa sa, pasivul, reflectă modul de finanţare a mijloacelor economice şi

gradul de exigibilitate al surselor de finanţare.
Finanţarea mijloacelor economice - modul de dobândire economică şi susţinere
financiară a activului titularului de patrimoniu
Finanţarea proprie este făcută de Finanţarea străină este asigurată de terţi
proprietarul ei, care aduce contribuţia sa care împrumută capitalurile sub diferite
personală sub formă de capital personal forme juridice, cum sunt creditele
sau capital social, la care se mai adaugă bancare, împrumuturile pe bază de titluri
resurse proprii cum sunt: rezervele, şi datoriile în curs de decontare.
fondurile, profitul etc
Exigibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor de decontare (de plată, de
restiture), funcţie de natura lor.
Surse permanente formate din sursele Surse curente sunt corespunzătoare
proprii şi sursele străine pe termen lung datoriilor pe termen scurt (cu scadenţa
(datorii pe termen lung); până la un an).
Contabilitatea din România prezintă pasivele patrimoniale în ordinea inversă a

exigibilităţii:
Structuri de pasiv Tipuri de pasive patrimoniale

Capitalul social;
Prime de capital;
Rezerve din reevaluare;
CAPITALURI PROPRII
Rezerve;
Rezultatul exerciţiului;
Rezultatul reportat.
PROVIZIOANE Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
Împrumuturi şi datorii asimilate;

Datorii comerciale;
DATORII FAŢĂ DE TERŢI Datorii în cadrul grupului;
Datorii din interese de participare.
Alte datorii
Subvenţii pentru investiţii;
PASIVE DE REGULARIZARE
Venituri înregistrate în avans.
A. CAPITALURILE PROPRII, corespund finanţării proprii a mijloacelor

economice aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii.
CAPITALURI PROPRII
Capitalul subscris şi nevărsat este
partea de capital care, deşi a fost
Capitalul social = aportul în numerar subscrisă, nu a fost încă pusă la dispoziţia
şi/sau natură subscris de către acţionari societăţii patrimoniale.
sau asociaţi atât la constituirea unităţii
patrimoniale, cât şi cu prilejul majorării Capitalul subscris şi vărsat este partea
capitalurilor proprii. din capitalul subscris care a fost efectiv
(fizic), depusă de către proprietari la
dispoziţia întrepriderii.
Primele de emisiune = diferenţa dintre
preţul noilor acţiuni, de regulă mai mare
şi valoarea lor nominală mai mică.
Primele de fuziune = apar în cazul
Prime de capital sunt determinate de fuzionării mai multor societăţi,
operaţiunile de creştere a capitalului prin operaţiune care presupune emisiunea de
emisiunea de acţiuni, de fuziune, de aport noi acţiuni.
sau de conversie. Se constituie în scopul Primele de aport = apar în cazul
completării capitalului propriu. creşterii capitalului social prin aport în
natură.
Primele de conversie a obligaţiunilor în
acţiuni = apar în momentul transformării
obligaţiunilor în acţiuni.
Rezerve din reevaluare = plusul sau minusul de valoare rezultat din reevaluarea
imobilizărilor corporale la preţuri curente.
Rezervele legale, se constituie potrivit
Rezerve = beneficii capitalizate de dispoziţiilor legale, din profitul brut.
întreprindere, în scopul protejării Rezervele statutare, se constituie
capitalului social în exerciţiile financiare poptrivit statutului de funcţionare a
încheiate cu pierderi. societăţilor comerciale, din beneficiul net
al anului curent
Rezervele pentru acţiuni proprii se

constituie în situaţia în care o societate pe
acţiuni şi-a răscumpărat propriile, cu
scopul menţinerii nivelului capitalului
propriu al acesteia.
Alte rezerve sunt constituite facultativ
prin hotărârea acţionarilor în anii în care
sunt obţinute rezultate financiare bune.
Rezultatul exerciţiului = o sursă proprie de finanţare a activelor (bunurilor)
economice. Profitul reprezintă o sursă proprie de finanţare până la repartizarea lui pe
destinaţiile legale de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.
Rezultatul reportat = reprezintă rezultatul financiar a cărui repartizare a fost amânată
de adunarea generală a acţionarilor.
B. PROVIZIOANELE se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate

acoperirii pierderilor sau cheltuielilor, pentru deprecierea valorii activelor şi
pentru creşterea pasivelor.
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie tot pe seama cheltuielilor, la
sfârşitul exerciţiilor când se constată probabilitatea producerii unor cheltuieli sau pierderi.
În exerciţiile financiare următoare, indiferent dacă s-a realizat sau nu riscul sau dacă
cheltuiala a devenit exigibilă, aceste provizioane se anulează prin reluarea la venituri.
C. DATORIILE FAŢĂ DE TERŢI (obligaţii sau capital străin), reprezintă
fondurile sau capitalurile furnizate de terţi pentru care unitatea patrimonială
trebuie să restituie echivalentul valoric sau să acorde o prestaţie.
DATORIILE
Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni
reprezintă surse financiare pe termen lung
asigurate prin vânzarea de titluri de credit
negociabile, prin intermediul unor instituţii
financiare. Aceste împrumuturi sunt divizate în
Împrumuturile şi datoriile părţi egale, numite obligaţiuni, rambursabile la
termen sau eşalonat şi purtătoare de dobânzi.
Creditele bancare includ creditele pe termen
lung şi mediu şi creditele pe termen scurt (credite
de trezorerie). Aceste credite sunt generatoare de
dobânzi şi garantate cu activele întreprinderii.
Furnizorii exprimă datoria unei întreprinderi
Datoriile comerciale reprezintă faţă de terţi pentru bunurile şi serviciile
datorii ale întreprinderii create în achiziţionate de la aceştia, plata lor urmând să se
cadrul relaţiilor de decontare cu facă ulterior (credit comercial).
furnizorii pentru achiziţionări de
bunuri, executări de lucrări şi Efecte de plată - prin care beneficiarii de bunuri
prestări de servicii. şi servicii recunosc că datorează furnizorilor lor
o contrapartidă pentru livrările făcute.
Datoriile în cadrul grupului reprezintă obligaţiile datorate societăţilor din cadrul

grupului, în relaţiile de decontare ale societăţii – mamă cu filialele sale.
Datorii din interese de participare reprezintă datoriile generate de relaţiile de
decontare ale întreprinderii cu societăţile associate.
Alte datorii, reprezintă datoriile fiscale, salariale, sociale ale întrepriderii faţă de
bugetul statului (impozite şi taxe), faţă de personalul angajat (salariile şi alte drepturi
asimilate), faţă de asigurările sociale (contribuţia la asigurările sociale), faţă de
asociaţi (capital de rembursat, dividende de plată), faţă de creditori diverşi etc.
D. PASIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE reprezintă valori ce

corectează, prin adunare sau scădere, valoarea celorlalte structuri bilanţiere,
determinându-se valoarea reală a pasivelor.
PASIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

Subvenţiile pentru investiţii reprezintă resursele obţinute de la buget sau alte
societăţi interesate, în scopul procurării sau obţinerii de noi active imobilizate.
Venituri înregistrate în avans sunt sumele încasate în cursul exerciţiului, în contul
unor servicii care vor fi prestate în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute
ca venituri (de exemplu: chirii, abonamente încasate în avans)
ACTIVE PATRIMONIALE = PASIVE PATRIMONIALE
1.3.2. STRUCTURI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

Cheltuielile reprezintă raporturi cu privire la alocarea şi utilizarea valorilor
economice în cadrul proceselor interne transformatoare.
Cheltuielile acoperă angajarea, consumul şi plăţile privind factorii de producţie –
natura, munca şi capitalul.
Angajarea factorilor de Consumul este specific Plăţile constau în achitarea
producţie are loc în utilizării factorilor de ca echivalent a unei sume
momentul în care se producţie în scopul de bani în cadrul relaţiilor
contractează o obligaţie satisfacerii unor nevoi de decontare cu alte
bănească generatoare de productive sau persoane.
plăţi sau consumatoare de neproductive.
resurse.
De exemplu, în cazul unei aprovizionări cu materiale de la furnizori, angajarea

cheltuielilor intervine în momentul în care se creează obligaţia bănească faţă de furnizor de
a plăti materialele primite de la acesta, consumul este prezent în momentul utilizării
materialelor în procesul de producţie, iar plăţile în momentul achitării obligaţiei faţă de
furnizor.
După destinaţie, cheltuielile unei întreprinderi pot fi:

Cheltuielile de exploatare, ocazionate de activitatea curentă de producţie şi
comercială a întreprinderii.
Cheltuieli cu materiile Cheltuieli cu lucările şi Cheltuieli cu Alte cheltuieli de
prime şi materialele serviciile executate de personalul exploatare
consumabile terţe, redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii
Cheltuielile financiare cuprind: pierderile din creanţe legate de participaţii; pierderi
din vânzarea titlurilor de plasament, diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţii
curente cu disponibilităţi în devize, dobânzile plătite la împrumuturile plătite,
sconturile acordate clienţilor (diferenţa între valoarea nominală şi cea reală a efectelor
comerciale), alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile extraordinare cuprind acele cheltuieli rezultate din evenimente sau
tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care nu se aşteaptă să se repete
frecvent sau regulat.
Veniturile reprezintă fondurile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al

propriei sale activităţi; sunt constituite din expresia bănească a producţiei stocate, a
producţiei livrate, a subvenţiilor pentru investiţii primite etc.
După tipul de activitate din care provin, veniturile pot fi:
Venituri din exploatare
Venituri din vânzarea Venituri din Venituri din Venituri din Alte venituri
produselor, mărfurilor, variaţia producţia de subvenţii de din exploatarea
lucrărilor executate şi stocurilor, imobilizări exploatare curentă
serviciilor prestate;
Veniturile financiare cuprind: venituri din imobilizări financiare; din investiţii
financiare pe termen scurt; venituri din creanţe imobilizate; din investiţii financiare
cedate; venituri din diferenţe de curs valutar; venituri din dobânzi, din sconturi
obţinute şi alte venituri.
Veniturile extraordinare sunt formate de exemplu, din daunele pretinse de deţinătorii
de poliţe în urma producerii unor calamităţi
În cadrul structurilor de venituri şi cheltuieli este reprezentat ca structură distinctă şi

rezultatul exerciţiului sub formă de profit sau pierdere.
În funcţie de cele două structuri de bază (cheltuieli şi venituri) rezultatele se împart
în:
 Rezultate din activitatea de exploatare;
 Rezultate financiare;
 Rezultate extraordinare.
Rezultatul din activitatea = Venituri - Cheltuieli

de exploatare din exploatare de exploatare
Rezultatul din activitatea = Venituri - Cheltuieli

financiară financiare financiare
Rezultatul din activitatea = Rezultatul din + Rezultatul din activitatea

curentă activitatea de financiară
exploatare
Rezultatul extraordinar = Venituri - Cheltuieli

extraordinare extraordinare
Rezultatul brut = Rezultatul + Rezultatul

curent extraordinar
Rezultatul net = Rezultatul - Impozitul pe

brut profit
Întrebări:
1. Ce este contabilitatea?
2. Care sunt concepţiile referitoare la obiectul contabilităţii?
3. Care sunt trăsăturile obiectului contabilităţii?
4. Care sunt principalele structuri patrimoniale de activ?
5. Care sunt principalele structuri patrimoniale de pasiv?
CAPITOLUL 2
METODA CONTABILITĂŢII
Metoda contabilităţii cuprinde un ansamblu de procedee aflate într-o strânsă

intercondiţionare, în vederea stabilirii normelor şi principiilor cu caracter special pe care se
fundamentează contabilitatea şi cu ajutorul cărora cercetează starea şi mişcarea elementelor
patrimoniale, calculează rezultatele şi analizează activitatea desfăşurată.
2.1. PRINCIPIILE CONTABILE

Principiile contabile se referă, în principal, la conţinutul şi calitatea informaţiilor
contabile furnizate şi publicate prin intermediul situaţiilor financiare anuale.
Principiul dublei reprezentări

Acest principiu presupune reflectarea elementelor patrimoniale
sub cele două aspecte:
 componenţa şi alocarea abunurilor economice;
 raporturilor de proprietate în cadrul cărora se procură şi se
gestionează bunurile economice.
Ecuaţia dublei reprezentări:
TOTAL ACTIV=TOTAL PASIV
Principiul dublei înregistrări
Principiile Dubla înregistrare este o consecinţă a dublei reprezentări,
teoretice deoarece pe fazele circuitului economic, în timpul mişcării şi
fundamentale transformării elementelor patrimoniale, acestea sunt tratate tot
sub dublul aspect al destinaţiei lor şi al resurselor de procurare.
Ecuaţia dublei înregistrări:
Creşterea mijloacelor economice Creşterea surselor economice
+ = +
Micşorarea surselor economice Micşorarea mijloacelor economice
Principiul calculelor periodice de sinteză
Calculele periodice de sinteză se realizează prin intermediul
bilanţului, anexelor la bilanţ, balanţei de verificare şi contului de
rezultate.
Continuitatea activităţii - se bazează pe presupunerea că, într-un

viitor previzibil, unitatea îşi continuă în mod normal activitatea,
fără să intre în starea de faliment, de lichidare sau de reducere
sensibilă a activităţii.
Permanenţa metodei - presupune asigurarea unei continuităţi în
ceea ce priveşte aplicarea regulilor şi procedeelor contabile;
evaluarea activelor şi pasivelor veniturilor şi cheltuielilor ;
prezentarea situaţiei patrimoniale şi a rezultatelor.
Prudenţa - constă în aprecierea rezonabilă a faptelor astfel încât
Principii să se evite riscul transferului asupra viitorului, a incertitudinilor
prevăzute în prezentului, incertitudini ce pot greva patrimoniul şi rezultatele
legislaţia unităţii patrimoniale.
românească
armonizată cu Independenţa exerciţiului - Independenţa exerciţiului presupune
normele delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor unei unităţi
internaţionale patrimoniale, pe măsura angajării acestora, fără a se lua în
considerare data plăţilor sau a încasărilor.
Intangibilitatea bilanţului de deschidere - bilanţul de deschidere
al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă bilanţului de
închidere al exerciţiului precedent
Necompensarea - nu se admite compensarea între elementele de
activ şi elementele de pasiv, (între creanţe şi obligaţii) precum
nici între venituri şi cheltuieli, cu excepţia compensărilor între
active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de
Contabilitate
Cuantificarea monetară
Costul istoric - presupune înregistrarea în contabilitate a
bunurilor la valoarea lor de achiziţie sau de producţie, iar
creanţele şi obligaţiile, la valoarea lor nominală.
Alte principii Entitatea - se delimitează riguros activităţile unităţii
patrimoniale de activităţile proprietarilor acesteia.
Principiul menţinerii capitalului - orice eveniment sau
tranzacţie din viaţa întreprinderii trebuie să permită menţinerea
capacităţii de finanţare a capitalului.
2.2. PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII

În scopul realizării obiectului contabilităţii, metoda contabilităţii foloseşte o serie de
procedee care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi procesele
economice, care au loc în cadrul activităţii patrimoniale.
Observaţia este utilizată pentru cunoaşterea fenomenelor şi

proceselor economice care se pot exprima valoric
Raţionamentul este o înlănţuire logică de judecăţi care au
drept finalitate o anumită concluzie.
Comparaţia se foloseşte cu scopul de a stabili asemănările
şi deosebirile dintre anumite categorii economice, ca pe
această bază să se fixeze anumite noţiuni, să se desprindă
Procedee comune concluzii.
tuturor disciplinelor
ştiinţifice Clasificarea este utilizată pentru studierea raţională, sub
diferite aspecte, a patrimoniului întreprinderii, a mijloacelor
economice, a surselor de finanţare, a cheltuielilor,
veniturilor etc.
Analiza se bazează pe examinarea, pe studierea sistemică a
fiecărei categorii economice.
Sinteza se bazează pe trecerea de la particular la general, de
la simplu la complex, în scopul generalizării.
Documentarea - orice operaţie economică şi financiară
trebuie să fie consemnată în documente justificative.
Evaluarea constă în transformarea unităţilor naturale în
Procedee comune unităţi monetare cu ajutorul preţurilor.
altor discipline
Calculaţia este strâns legată de evaluare.
economice
Inventarierea se utilizează pentru verificarea existenţei
faptice a patrimoniului, în scopul descoperirii
neconcordanţelor dintre scriptic şi faptic.
Procedee specifice Bilanţul prezintă, la un moment dat, în expresie valorică,
metodei contabilităţii patrimoniul unităţii sub dublul aspect: pe de o parte sub
aspectul destinaţiei economice şi pe de altă parte, sub
aspectul surselor de procurare.
Bilanţul furnizează informaţii generale privitoare la situaţia
economică şi financiară a unităţii şi la relaţiile ei economice
cu alte unităţi, furnizând numai informaţii sintetice, obţinute
din centralizarea datelor contabilităţii curente.
Contul este folosit pentru reflectarea fiecărui element
patrimonial de activ şi pasiv precum şi a fiecărei poziţii noi
pe care o ocupă elementele patrimoniale în mişcare şi
transformarea acestora de-a lungul fazelor circuitului
economic. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate
formează sistemul conturilor.
Balanţa de verificare îndeplineşte atât o funcţie de control,
cât şi o funcţie economică, constituind o punte de legătură
între cont şi bilanţ. Cu ajutorul acesteia se centralizează
activitatea economică a întreprinderii, reflectată direct în
conturi pe parcursul perioadei de gestiune.
Întrebări:
1. Care sunt principiile contabile fundamentale?
2. Enumeraţi principiile contabile prevăzute în legislaţia românească.
3. Care sunt procedeele metodei contabilităţii?
CAPITOLUL 3
DOCUMENTUL – PROCEDEU DE BAZĂ AL METODEI
CONTABILITĂŢII
3.1. IMPORTANŢA ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR

Documentul este un înscris care consemnează un fapt, un fenomen sau o acţiune
care s-a produs sau urmează să se producă. Acesta serveşte la formalizarea în scris a unor
fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modificări ale patrimoniului.
Legea contabilităţii prevede: “orice operaţiune patrimonială se consemnează în
momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate,
dobândind astfel calitatea de document justificativ”.
Importanţa documentelor rezultă din:

 cuprind întreaga activitate a unităţilor;
 constituie baza înregistrărilor în contabilitate,
 constituie suport pentru verificarea gestiunilor;
 servesc ca bază pentru efectuarea reviziilor;
 furnizează informaţii organelor de conducere;
 au importanţă juridică.
Funcţiile documentelor
Funcţia de consemnare cantitativă şi valorică, în cifre şi litere a operaţiunilor
economice efectuate în cadrul unităţii patrimoniale.
Funcţia de document (act) justificativ stă la baza înregistrărilor în contabilitate.
Funcţia de control.
Funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale.
Funcţia de calculaţie permite calculul costurilor şi rezultatelor.
Funcţia juridică reflectă momentul naşterii unor drepturi şi obligaţii.
Conţinutul documentelor justificative este diferit în funcţie de caracterul

operaţiunilor economice înregistrate în ele. Documentele de evidenţă conţin elemente:
comune şi specifice.
Elementele comune  denumirea documentului (factură, chitanţă etc.);

 denumirea şi adresa unităţii emitente;
 compartimentul care a întocmit documentul;
 părţile care participă la efectuarea operaţiei;
 data întocmirii documentului;
 numărul de ordine al documentului;
 conţinutul operaţiei economice sau financiare;
 datele cantitative şi valorice;
 semnăturile persoanelor care răspund de legalitatea
operaţiei consemnate în document;
 alte elemente menite să asigure consemnarea completă a
operaţiilor în documentele justificative.
Se referă la precizarea unor informaţii specifice tipului de
Elementele specifice document. Ele diferă de la o categorie de documente la alta
şi asigură detalierea operaţiei consemnate.
3.2. REGISTRELE DE CONTABILITATE

Registrele de contabilitate sunt documentele prin care întreprinderea evidenţiază
cronologic şi sistematic operaţiile economice din documentele justificative.
Este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează

zilnic, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere,
toate modificările patrimoniului unităţii şi serveşte ca probă în
litigii.
Registrul-jurnal
În Registrul-jurnal se trec toate operaţiile economice privind
modificarea patrimoniului unităţii, indiferent dacă acestea au
loc în numerar sau prin contul de decontare de la bancă,
neţinându-se seama dacă a avut loc plata sau încasarea efectivă.
Este un document contabil obligatoriu, care serveşte la
înregistrarea anuală şi gruparea rezultatelor inventarierii
Registrul-inventar patrimoniului.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a
fiecărei poziţii cuprinse în toate conturile de bilanţ.
Este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
lunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi
existenţa tuturor elementelor patrimoniale, la un moment dat.
Registrul – Cartea
Este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine
Mare
simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare
corespondente, rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul
contului pentru fiecare lună a anului curent.
3.3. FORMELE DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ

Formele de înregistrare a operaţiilor în contabilitate sunt:
 Pe jurnale;
 Maestru-şah;
 Alte forme care să respecte obligaţiile stabilite prin lege.
jurnalul unic sau contabilitatea clasică;

Forma de contabilitate pe jurnale
jurnale multiple, sau contabilitatea centralizată
prin care se asigură controlul operativ încrucişat
al operaţiunilor contabile (se dezvoltă pe conturi
Forma de înregistrare maestru-şah
corespondente atât rulajul debitor, cât şi rulajul
creditor al fiecărui cont sintetic).
utilizată de către unităţile patrimoniale care au
Forma de contabilitate informatică achiziţionat licenţe pentru utilizarea softurilor
speciale de contabilitate.
3.4. ÎNTOCMIREA, PRELUCRAREA, VERIFICAREA ŞI

CORECTAREA DOCUMENTELOR
Documentele justificative se întocmesc pe formulare tipizate sau netipizate, la locul

de muncă, în cadrul căruia se produce operaţia sau participă la înfăptuirea ei.
După întocmire, documentele justificative sunt supuse operaţiei de prelucrare care
constă în:
 sortarea documentelor pe operaţii;
 exprimarea în etalon monetar;
 precontabilizarea;
 verificarea de formă şi fond;
 înregistrarea în contabilitate.
Verificarea documentelor justificative sau de evidenţă are ca scop descoperirea
eventualelor erori.
folosirea corectă a tipului de document;
Verificare formală completarea tuturor elementelor;
existenţa semnăturilor.
Verificare cifrică controlul exactităţii calculelor aritmetice din documente
legalitatea, necesitatea, realitatea, oportunitatea şi
Verificare de fond
economicitatea operaţiilor consemnate în documente
După verificare, are loc contarea documentelor, adică înscrierea pe document a

conturilor în care urmează a se înregistra operaţiile economice sau financiare.
Corectarea documentelor trebuie să se facă numai cu respectarea anumitor reguli.
În documente nu se admit ştersături, răzuiri, etc. Rectificarea greşelilor în documente se
face prin tăierea textului sau sumei greşite cu o linie.
3.5.CIRCUITUL ŞI PĂSTRAREA DOCUMENTELOR

Circulaţia documentelor constă în parcursul descris de acestea din momentul
întocmirii sau intrării în unitate şi până la predarea lor la arhivă.
După înregistrarea în conturi, documentele justificative ajung la punctul final al
circulaţiei lor: clasarea şi arhivarea.
Clasarea presupune aranjarea documentelor într-o ordine strict determinată, în
scopul asigurării păstrării lor în bune condiţii, pentru a fi găsite cu uşurinţă, în vederea
obţinerii informaţiilor necesare.
Criterii de clasare a documentelor:
a. criteriul privind natura operaţiilor economice;
b. criteriul cronologic;
c. criteriul alfabetic;
d. criteriul geografic.
Păstrarea documentelor în cursul exerciţiului financiar se realizează în arhiva
curentă, iar după expirarea exerciţiului financiar şi aprobarea bilanţului contabil,
documentele se predau la arhiva generală a unităţii.
Termenele de păstrare a documentelor în arhiva generală diferă în funcţie de natura,
destinaţia şi importanţa documentului. Astfel:
 registrele contabile şi documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în
contabilitate se păstrează 10 ani de la data încheierii exerciţiului în care au fost
întocmite;
 statele de salarii se păstrează 50 de ani;
 bilanţul contabil se păstrează 50 de ani.
După expirarea termenului de păstrare a documentele se scot din arhiva generală şi
se predau la arhivele statului, dacă mai prezintă interes sau se dau la topit.
Întrebări:
1. Care sunt funcţiile documentelor?
2. Care sunt registrele de contabilitate obligatorii?
3. Care sunt principalele forme de înregistrare a operaţiilor economice în contabilitate?
4. Ce reprezintă circulaţia documentelor?
5. Cum se realizează clasarea şi arhivarea documentelor?
CAPITOLUL 4
EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE
4.1. PRINCIPIILE EVALUĂRII

Evaluarea este procedeul metodei contabilităţii care constă în cuantificarea şi
măsurarea în expresie valorică (etalon monetar) a mijloacelor materiale, creanţelor
obligaţiilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare şi a fiecărei operaţiuni economice
folosind preţurile şi tarifele.
Componentele evaluării
- structurile proprii patrimoniului şi anume:
active, pasive, cheltuieli, venituri, rezultate
Obiectul evaluării
precum şi operaţiile economico-financiare
privind circuitul acestor structuri.
- unitatea de calcul folosită pentru măsurarea şi
Etalonul bănesc
compararea elementelor patrimoniale.
Principiile evaluării
Delimitarea în timp şi spaţiu a obiectului
Principiul stabilirii obiectului evaluării
evaluării
Se alege în funcţie de scopul urmărit şi în
Principiul alegerii formei de evaluare corelaţie cu natura elementului patrimonial
evaluat.
Evaluarea elementelor să ţină cont de
Principiul prudenţei deprecierile, riscurile şi pierderile posibile
generate de desfăşurarea activităţii în viitor.
Presupune continuitate în aplicarea
Principul permanenţei metodelor
normelor şi a regulilor utilizate în evaluare
Presupune ca elementele patrimoniale să
Principiul valorii reale fie evaluate la un preţ care să exprime
valoarea lor reală,
Evaluarea elementelor patrimoniale se face
Principiul costului istoric la costul de origine sau de intrare stabilit pe
baza documentelor justificative.
4.2. FORME ŞI REGULI DE EVALUARE

A. EVALUAREA CURENTĂ – se aplică în contabilitate în cursul exerciţiului
financiar şi exprimă valoric modificările determinate de operaţiile economico-financiare
asupra elementelor patrimoniale.
Reguli de evaluare
bunurile dobândite cu titlu oneros se evaluează la
costul de achiziţie;
bunurile obţinute din producţia proprie se evaluează la
costul de producţie;
bunurile obţinute cu titlu gratuit (prin donaţie) se
evaluează la valoarea de utilitate;
La intrarea în patrimoniu
bunurile aduse ca aport în natură la constituirea unei
societăţi evaluează la valorile prevăzute în actul de
constituire (experti evaluatori);
creanţele şi datoriile sunt evaluate la valoarea
nominală;
disponibilităţile în devize se evaluează la cursul zilei.
se înregistrează, în principiu, la valoarea de intrare sau
La ieşirea din patrimoniu
contabilă.
Bunurile de natura stocurilor (de materii prime şi materiale consumabile, mărfuri,

ambalaje), pot proveni din surse diferite, având valori de intrare diferite, se evaluează şi se
înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din metodele:
Metode de evaluare a stocurilor

CMP se calculează după fiecare intrare, ca raport între
valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor
şi cantitatea existentă din stocul iniţial plus cantităţile
intrate. Există două variante de determinare:
Varianta 1:
S  VSi
CMP se calculează la sfârşitul lunii: CMP  i
Qi  qi
Metoda costului mediu
ponderat (CMP); unde: Si = Valoarea stocului iniţial;
VSi = Valoarea stocurilor intrate;
Qi = Cantitatea de stoc iniţial;
qi = Cantitatea intrată.
Varianta 2:
Constă în faptul că fiecare ieşire din gestiune se
evaluează la un cost mediu, determinat în prealabil.
FIFO (prima intrare – prima ieşire) bunurile ieşite
din gestiune sunt evaluate la costul de achiziţie al primei
Metode bazate pe epuizarea
intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din
loturilor (LIFO, FIFO);
gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului
următor, în ordine cronologică.
LIFO (ultima intrare – prima ieşire) bunurile ieşite

din gestiune sunt evaluate la costul de achiziţie al
ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile
ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al
lotului anterior, în ordine cronologică.
Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în
evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţurile fixe,
Metode bazate pe costuri stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor
prestabilite (metoda preţului respective realizate în perioada precedentă. Acesta
standard) devine preţ de înregistrare în contabilitate, cu condiţia
evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul
de achiziţie.
B. EVALUAREA PERIODICĂ se efectuează în două momente principale:
Momentele evaluării periodice

Se face cu ocazia inventarierii, cel puţin o dată la 12
luni. Se bazează pe valoarea de inventar denumită şi
La inventariere valoare actuală sau valoare de utilitate.
(Evaluare de inventar) Valoarea de inventar (Vinv) se estimează în funcţie de
preţurile pieţei, utilitatea bunurilor pentru economia
întreprinderii, starea şi amplasarea bunurilor.
Evaluarea bilanţieră se efectuează cu prilejul
închiderii conturilor la sfârşitul exerciţiului financiar, în
vederea întocmirii bilanţului contabil. Pornind de la
Cu prilejul întocmirii valoarea contabilă şi valoarea de inventar, cu ocazia
bilanţului contabil întocmirii bilanţului intră în acţiune principiul prudenţei
(Evaluare bilanţieră) în evaluarea şi decontarea elementelor patrimoniale.
Astfel, se compară valoarea de inventar cu valoarea
contabilă şi se reţine valoarea cea mai mică în cazul
activelor şi valoarea cea mai mare în cazul pasivelor.
Întrebări:
1. Ce este evaluarea şi care sunt principiile evaluării?
2. Care sunt formele şi regulile de evaluare?
3. Care sunt metodele de evaluare a stocurilor?
4. Ce presupun evaluarea curentă şi cea periodică?
CAPITOLUL 5
DUBLA REPREZENTARE A ELEMENTELOR PATRIMONIALE.
BILANŢUL
5.1. DEFINIREA, CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA BILANŢULUI

Bilanţul contabil evidenţiază în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul
dintre mijloacele economice şi sursele lor de finanţare precum şi rezultatele obţinute ca
urmare a investirii, consumării şi reproducţiei capitalului.
Dubla prezentare a patrimoniului se realizează cu ajutorul bilanţului prin
intermediul structurilor sale de activ şi pasiv.
Cuprinde mijloacele economice ca forme funcţionale de

Activul bilanţului investire a capitalului, precum şi rezultatul negativ
(pierderea).
Reflectă sursele de provenienţă ale mijloacelor
Pasivul bilanţier economice în cadrul procesului de reproducţie a
patrimoniului şi rezultatul pozitiv (profitul).
În România se utilizează schema orizontală de bilanţ. Modelul global de structură a

bilanţului poate fi prezentat astfel:
Bilanţul contabil
ACTIV PASIV
Prezentarea în expresie Prezentarea în expresie
valorică a mărimii mijloacelor valorică a mărimii surselor de
economice folosite în finanţare a mijloacelor
activitatea întreprinderii economice
PIERDERE PROFIT
Elementele de activ şi pasiv sunt grupate şi generalizate în posturi bilanţiere..

Ordonarea posturilor se face în funcţie de criteriul lichidităţii activului şi exigibilităţii
pasivului.
În cadrul activului, posturile de activ sunt grupate în funcţie de modul de
valorificare şi gradul de lichiditate în active fixe sau imobilizări şi active circulante. La
rândul lor activele fixe sunt diferenţiate în mijloace fixe sau imobilizări corporale,
imobilizări necorporale şi imobilizări financiare. Activele circulante sunt structurate în
funcţie de forma pe care o îmbracă în active circulante materiale, stocuri, sau valori de
exploatare; active circulante în decontare, creanţe sau valori realizabile; disponibilităţi
băneşti şi valori băneşti.
În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile de formare a surselor
de finanţare (proprii şi străine) şi gradul lor de exigibilitate (permanente şi curente).
Aşezarea posturilor în activul bilanţului este cea inversă lichidităţii activelor,

începând cu cele mai puţin lichide, cum sunt d cu disponibilităţile băneşti care îmbracă
forma de bani lichizi. Cât priveşte ordinea de aşezare a posturilor în pasivul bilanţului,
aceasta este de regulă inversă exigibilităţii surselor de finanţare, începând cu capitalul
propriu şi terminând cu datoriile curente sau pe termen scurt.
TIPURI DE BILANŢ
Bilanţ iniţial se întocmeşte la înfiinţarea unei unităţi
patrimoniale;
După statutul juridic al Bilanţ curent – este bilanţul întocmit în cursul activităţii
unităţii patrimoniale patrimoniale;
Bilanţ final – se întocmeşte atunci când o unitate
patrimonială îşi încetează activitatea.
Bilanţ contabil în sistem de bază întocmit de unităţile
După mărimea unităţii patrimoniale mari;
patrimoniale Bilanţ contabil simplificat întocmit de unităţile mici şi
mijlocii.
Bilanţuri primare - sunt întocmite exclusiv pe baza
datelor din conturi;
După sfera de cuprindere
Bilanţuri centralizatoare - sunt întocmite la nivelul
organelor centrale, pe ramuri şi pe economie naţională.
Bilanţul comercial – este întocmit în vederea relevării
situaţiei patrimoniale a întreprinderii.
După reglementările legale
Bilanţul fiscal – este întocmit după dispoziţii fiscale şi
serveşte ca bază pentru impozitarea veniturilor.
5.2. FUNCŢIILE BILANŢULUI CONTABIL
FUNCŢIILE BILANŢULUI CONTABIL

Prin generalizare se obţin în mod succesiv date
Funcţia de şi informaţii sintetice, revelatoare, la nivelul
generalizare tuturor treptelor organizatorice până la nivelul
economiei naţionale.
Această funcţie este asigurată prin informaţiile
importante pe care le conţine, referitoare la
Funcţia de informare
mijloacele, sursele şi procesele economice şi
financiare ale unităţii patrimoniale.
Se exprimă şi se realizează prin verificarea
Funcţia de analiză diferitelor corelaţii ce trebuie să existe între
datele şi informaţiile din bilanţul propriu-zis.
5.3. TIPURI DE MODIFICĂRI BILANŢIERE

Operaţiile economice şi financiare modifică echilibrul static dintre mijloacele
economice şi sursele lor de finanţare reflectate cu ajutorul bilanţului, cu menţinerea
egalităţii bilanţiere:
TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV
TIPURI DE MODIFICĂRI BILANŢIERE

în sensul creşterii: A+X=P+X
Modificări de volum
în sensul micşorării: A – X = P - X
în structura activelor: A + X – X = P
Modificări de structură
în structura pasivelor: A = P + X – X
5.4. TEORII CU PRIVIRE LA BILANŢ
TEORII CU PRIVIRE LA BILANŢ

Bilanţul cuprinde în pasiv resursele financiare (capital
Teoria bilanţului static propriu şi străin), iar în activ plasamentul acestor
resurse, averea întreprinderii.
Teoria bilanţului dinamic neagă însuşirea bilanţului de
a servi ca bază pentru stabilirea situaţiei patrimoniale şi
Teoria bilanţului dinamic
exagerează rolul bilanţului în stabilirea rezultatelor
financiare.
Atribuie bilanţului atât funcţia de stabilire a
Teoria bilanţului organic patrimoniului, cât şi funcţia de stabilire a rezultatelor
financiare.
Potrivit acestei teorii, circuitul economic al valorilor
Teoria bilanţului eudinamic materiale nu se consideră încheiat decât după
transformarea acestora în numerar
Întocmirea unui bilanţ definitiv se poate face numai la
Teoria bilanţului nominal
finele existenţei întreprinderii, în momentul lichidării.
Consideră bilanţul ca o calculaţie de perspectivă care
Teoria previzională are ca scop furnizarea de informaţii necesare luării
deciziilor pentru activitatea viitoare a întreprinderii.
Întrebări:
1. Ce este bilanţul şi care sunt elementele acestuia?
2. Ce se înţelege prin dubla reprezentare a elementelor patrimoniale?
3. Care sunt funcţiile bilanţului?
4. Ce tipuri de modificări bilanţiere pot avea loc?
5. Care sunt teoriile cu privire la bilanţ?
CAPITOLUL 6
CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE
6.1. DEFINIREA ŞI FUNCŢIILE CONTULUI
Contul este un procedeu specific al metodei contabilităţii care reflectă existenţa

şi mişcarea fiecărui element patrimonial, ca efect al modificărilor produse de
operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune (exerciţiu financiar).
Spre deosebire de bilanţ, care prezintă la un moment dat în expresie valorică situaţia
sintetică a tuturor elementelor de activ şi pasiv, contul serveşte la evidenţierea numai a
elementelor concrete modificate de operaţia economică care a avut loc.
Înregistrarea mişcărilor succesive de valoare privitoare la fiecare element
patrimonial cu ajutorul contului permite, atât cunoaşterea situaţiei unui element, cât şi
explicaţia modului cum s-a ajuns la situaţia respectivă, urmare a modificărilor produse de
operaţiile economice care au avut loc.
FUNCŢIILE CONTULUI
Funcţia de înregistrare, Prin conţinutul lor economic, prin structura şi forma de
grupare, ordonare şi exprimare individuală, contul ajută la realizarea în
sistematizare a informaţiilor practică a principiilor contabilităţii în partidă dublă.
Cu ajutorul contului se calculează existenţa, apariţia,
Funcţia de cuantificare majorarea, micşorarea şi starea finală a fiecărui element
patrimonial.
Datele din conturi furnizează sursa specifică de date şi
Funcţia de informare informaţii pentru cunoaşterea activităţii din punct de
vedere financiar-contabil.
Cuy ajutorul informaţiilpr din conturi se verifică
existenţa concretă a structurii patrimoniale şi pe baza
Funcţia de control
documentelor justificative responsabilitatea persoanelor
cu privire patrimoniul unităţii.
Constă în modalitatea de înregistrare diferenţiată a
Funcţia contabilă creşterilor şi micşorărilor elementelor patrimoniale
determinate de fenomenele şi procesele economice.
6.2. FORMA ŞI STRUCTURA CONTULUI

Forma bilaterală (sub forma literei T), sau forma clasică de prezentare a contului,
asigură urmărirea sistematică a modificărilor care pot avea loc cu privire la un anumit
element patrimonial, permite ca una din cele două părţi să se înregistreze existentul iniţial şi
creşterile privind elementul pentru care s-a deschis contul respectiv, iar în cealaltă parte să
se înregistreze micşorările referitoare la acelaşi element de activ sau de pasiv.
Forma bilaterală, face posibilă atât cunoaşterea separată a creşterilor şi a totalului
acestora, cât şi a micşorărilor şi totalul acestora.
Elementele contului
Defineşte elementul de activ sau de pasiv pentru care s-a
Titlul sau denumirea deschis contul respectiv, şi a cărui evidenţă o ţine.
contului Titlurile conturilor sunt însoţite de simbolurile cifrice stabilite
prin cadrul general al planurilor de conturi.
În mod convenţional, s-a stabilit ca partea stângă a contului să
Debitul şi creditul poarte denumirea de debit, iar partea dreaptă de credit.
contului (D,C) Înregistrarea în debit sau în credit este determinată de
conţinutul economic al contului şi de funcţia contabilă.
Reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o
perioadă de gestiune în debitul şi creditul unui cont
corespunzător creşterilor şi micşorărilor determinate de
operaţiile economice referitoare la contul respectiv.
Rulajul contului este de două feluri: rulaj debitor şi rulaj
Rulajul contului (R) creditor.
Totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de
Rulaj debitor
debit a unui cont într-o perioadă de gestiune.
Rulaj Totalitatea înregistrărilor făcute pe partea de
creditor credit a unui cont într-o perioadă de gestiune.
Pot fi: debitoare şi creditoare.
Sumele totale (TS)
Se include şi soldul iniţial.
Existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial
care se evidenţiază cu ajutorul contului respectiv. Soldul se
determină ca diferenţă între totalul sumelor debitoare şi totalul
sumelor creditoare.
Soldul contului (S) Dacă TSD>TSC contul prezintă sold debitor.
Dacă TSC>TSD contul prezintă sold creditor.
Dacă TSD=TSC contul nu are sold şi se numeşte cont soldat
sau balansat.
Soldurile pot fi iniţiale sau finale.
Explicaţia poate fi de două feluri: explicaţie descriptivă şi
explicaţie contabilă.
Explicaţia descriptivă se prezintă detaliat, printr-o descriere
Explicaţia operaţiilor a operaţiilor înregistrate, respectiv a naturii operaţiei
înregistrate în cont economice, a documentului justificativ şi a datei când aceasta
a avut loc.
Explicaţia contabilă se prezintă în mod sintetic prin indicarea
contului corespondent.
6.3. REGULILE DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR
Prima regulă de funcţionare a conturilor

Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu
existenţele iniţiale de activ, preluate din activul bilanţului iniţial.
Conturile de pasiv încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu
existenţele iniţiale de pasiv, preluate din pasivul bilanţului iniţial.
A doua regulă de funcţionare a conturilor

Majorările sau creşterile sunt înregistrate în:
debit - pentru conturile de activ;
credit - pentru conturile de pasiv.
A treia regulă de funcţionare a conturilor

Diminuările sau micşorările sunt înregistrate în:
credit – pentru conturile de activ;
debit – pentru conturile de pasiv.
A patra regulă de funcţionare a conturilor

Soldul final al conturilor poate fi:
debitor sau zero (soldat sau balansat) – pentru conturile de activ:
creditor sau zero (soldat sau balansat) – pentru conturile de pasiv.
Din cele patru reguli parţiale de funcţionare a conturilor prezentate anterior rezultă
două:
Reguli generale de funcţionare a conturilor

încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu existenţele
iniţiale de active, preluate din activul bilanţului iniţial;
se debitează cu creşterile de active şi cheltuieli, determinate de
operaţiile economice, consemnate în documentele justificative;
Regula de funcţionare
a conturilor de activ se creditează cu micşorările de active şi cheltuieli, determinate
de operaţiile economice, consemnate în documentele
justificative;
pot prezenta sold final debitor sau zero şi reprezintă existenţa
de active la un moment dat.
încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu
existenţele iniţiale de pasive, preluate din pasivul bilanţului;
Regula de funcţionare
se creditează cu creşterile de pasive şi venituri, determinate de
a conturilor de pasiv
se debitează cu micşorările de pasive şi venituri determinate de

pot prezenta sold creditor sau zero, care reprezintă existenţe de
pasive la un moment dat.
Schematic, regulile de funcţionare se prezintă astfel:
D Cont Activ C D Cont Pasiv C

Si Si
RD + - RC RD - + RC
TSD = Si + RD RC =TSC TSD = RD Si + RC = TSC
SFD=TSD-TSC SFC=TSC-TSD
După soldul pe care îl prezintă la sfârşitul perioadelor de gestiune, conturile pot fi:
conturi monofuncţionale şi conturi bifuncţionale.
Conturile monofuncţionale sunt acelea care la sfârşitul perioadelor de gestiune

prezintă un singur fel de sold, debitor sau creditor, ceea ce înseamnă că funcţionează numai
după regula de funcţionare a conturilor de activ, sau numai după regula de funcţionare a
conturilor de pasiv.
Conturile bifuncţionale sunt cele care la sfârşitul perioadelor de gestiune prezintă

fie sold debitor, fie sold creditor, ceea ce înseamnă că aceste conturi funcţionează în
anumite cazuri după regula conturilor de pasiv, încadrându-se în categoria conturilor de
activ, sau de pasiv, în funcţie de natura soldului pe care îl au în momentul respectiv.
Înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau

financiare în două conturi, în debitul unui cont şi în creditul altui cont poartă
denumirea de dublă înregistrare.
Legătura stabilită între cele două conturi în care se înregistrează o operaţie

economică poartă denumirea de corespondenţa conturilor, iar conturile între care
intervine această legătură se numesc conturi corespondente.
6.4. CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE

Conturile sintetice reflectă mijloacele, procesele, sursele şi rezultatele economice
grupate după caracteristicile lor generale, iar conturile analitice reflectă concomitent
părţile componente ale mijloacelor, proceselor, surselor şi rezultatelor economice
respective, după însuşirile lor specifice.
Conturile sintetice sunt conturile de bază ale contabilităţii curente, iar conturile
analitice sunt cele care permit detalierea, dezvoltarea pe feluri, pe elemente componente de
mijloace, procese, surse şi rezultate, ale conturilor sintetice.
Legătura dintre conturi sintetice şi analiticele lor

Suma soldurilor iniţiale ale conturilor
analitice trebuie să fie egală cu soldul Si cont sintetic =  Si conturi analitice
iniţial al contului sintetic.
Suma rulajelor debitoare ale conturilor
analitice trebuie să fie egală cu rulajul RD cont sintetic =  RD conturi analitice
debitor al contului sintetic.
Suma rulajelor creditoare ale conturilor
RC cont sintetic =  RC conturi analitice
analitice trebuie să fie egală cu rulajul
creditor al contului sintetic.
Suma soldurilor finale ale conturilor
Sf cont sintetic =  Sf conturi analitice
analitice trebuie să fie egală şi de acelaşi
fel cu soldul contului sintetic.
6.5. ANALIZA CONTABILĂ A OPERAŢIILOR ECONOMICE ŞI

FINANCIARE
Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de documente a fiecărei operaţii
economice şi financiare, prin descompunerea ei în elemente componente, în
scopul stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora – debit sau credit,
în care urmează a se înregistra operaţia economică, concomitent şi cu aceeaşi
sumă.
Etapele efectuării analizei contabile

Stabilirea naturii şi a conţinutului ce se înţelege prin operaţia în cauză, la ce se
operaţiei supusă analizei referă (încasare, plată, aprovizionare etc.);
elementul de activ şi de pasiv care se
Precizarea modificărilor pe care le modifică; sensul modificărilor în cauză
produce operaţia economică sau (creşteri sau micşorări de activ sau de pasiv)
financiară în bilanţ la posturile modificate, conţinutul economic
al acestora.
în care urmează să se înregistreze operaţia
Stabilirea conturilor corespondente
economică sau financiară analizată
Scopul final al analizei contabile îl constituie stabilirea corectă, raţională, exactă, în

mod ştiinţific a formulei contabile cu ajutorul căreia se reflectă operaţia respectivă în
conturi.
Formula contabilă este modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţii

economice în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări sub formă de
egalitate valorică.
În formula contabilă, contul care se debitează se aşează în stânga semnului

egalităţii, iar contul care se creditează se aşează în partea dreaptă a semnului egalităţii. De
asemenea, se înscriu şi sumele.
Articolul contabil se formează prin adăugarea la elementele formulei contabile

a explicaţiei descriptive a operaţiei în cauză, adică a documentului justificativ
care atestă înfăptuirea ei, precum şi a datei.
Înregistrarea operaţiilor economico-financiare în ordinea în care acestea au avut loc,

sub formă de articole contabile poartă denumirea de înregistrare cronologică. În practică,
această înregistrare se realizează cu ajutorul documentului de contabilitate denumit
Registrul-Jurnal, care se prezintă sub formă de fişe sau foi volante.
Operaţiunea de trecere a formulei contabile pe documentele primare, poartă
denumirea de contarea documentelor.
Operaţiile economico-financiare, după ce au fost înregistrate în ordine cronologică
în Registrul-Jurnal, sunt grupate pe conturi distincte după natura lor şi se înregistrează
sistematic în documentul de contabilitate denumit Registrul “Cartea-Mare”.
Tipuri de formule contabile

Formula contabilă simplă -un singur cont debitor şi un singur cont
creditor. Este specifică acelor operaţii economice şi financiare, care
modifică concomitent numai două elemente patrimoniale din bilanţ;
După numărul
conturilor Formula contabilă compusă este aceea în care corespondenţa se
corespondente: stabileşte între un singur cont debitor şi mai multe conturi creditoare,
sau între un singur cont creditor şi mai multe conturi debitoare. Este
specifică acelor operaţii economice şi financiare, care modifică
concomitent mai mult de două elemente patrimoniale din bilanţ.
Formule contabile de înregistrare curentă - se întocmesc pentru
înregistrarea operaţiilor economice care au loc în mod obişnuit, curent,
şi care au cea mai mare frecvenţă în practica de contabilitate;
Formule contabile de stornare - de corectare a unor erori săvârşite
anterior cu ocazia înregistrării în conturi a sumelor din operaţiile
După scopul economice şi financiare care au avut loc în activitatea întreprinderii.
pentru care se Stornarea în negru constă în Stornarea în roşu constă în anularea
întocmesc: anularea unei formula unei formule contabile efectuate
contabile efectuate anterior anterior greşit, prin repetarea ei, dar
greşit prin inversarea ei, cu suma înscrisă în roşu (sau în negru,
înscriind suma tot în negru, şi dar încadrată cu chenar) şi apoi
apoi întocmirea formulei întocmirea formulei contabile corecte
contabile corecte. în negru.
6.6. CLASIFICAREA CONTURlLOR

Clasificarea conturilor constă în sistematizarea acestora potrivit caracteristicilor
comune şi specifice lor prin încadrarea în clase, grupe şi subgrupe de conturi, după
anumite criterii.
CLASIFICAREA CONTURILOR
clasa conturilor mijloacelor economice;
clasa conturilor surselor economice;
După conţinutul economic
clasa conturilor proceselor economice;
clasa conturilor în afara bilanţului.
clasa conturilor de activ;
După funcţia contabilă
clasa conturilor de pasiv.
clasa conturilor sintetice;
După sfera de cuprindere
clasa conturilor analitice.
clasa conturilor de gestiune externă;
După finalitatea informaţiilor
clasa conturilor de gestiune internă.
6.7. PLANUL DE CONTURI GENERAL

Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de către un
sector de activitate al economiei naţionale.
Acesta are la bază schema de clasificare a conturilor în funcţie de conţinutul lor
economic, care cuprinde următoarele clase:
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI;

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
CLASA 4 - CONTURI DE TERTI
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE
În interiorul planului de conturi, conturile sunt identificate prin denumirea lor şi prin
codul corespunzător.
Codificarea sau simbolizarea cifrică a conturilor s-a făcut după metoda sistemului
zecimal, potrivit căruia conturile se împart în 10 clase, fiecare clasă poate să cuprindă
maximum 10 grupe de conturi; fiecare grupă poate să cuprindă 10 conturi sintetice de
gradul I, fiecare cont sintetic de gradul I se poate desfăşura pe 10 conturi sintetice de gradul
al II-lea sau subconturi, fiecare cont sintetic de gradul al II-lea (subcont) se poate desfăşura
pe 10 conturi de gradul al III-lea,
Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9, clasa 0 (zero) nefiind

utilizată.
Grupele de conturi din cadrul fiecărei clase sunt simbolizate cu două cifre: prima
reprezentând simbolul clasei şi a doua simbolul grupei.
Conturile sintetice sunt simbolizate cu 3 cifre, primele două cifre reprezentând
simbolul grupei şi a treia cifră reprezentând simbolul contului sintetic de gradul I.
Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele trei cifre reprezentând
simbolul contului sintetic, iar a patra cifră reprezentând simbolul subcontului.
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL SI REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevarsat (P)
1012. Capital subscris varsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064. Rezerve de valoare justa (P)
1065. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluare (P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie (A/P)
108. Interese minoritare
1081. Interese minoritare - rezultatul exercitiului financiar (A/P)
1082. Interese minoritare - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Actiuni proprii
1091. Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A)
1092. Actiuni proprii detinute pe termen lung (A)
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau
pierderea neacoperita (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a
IAS, mai putin IAS 296) (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a
Comunitatilor Economice Europene (A/P)
12. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)

129. Repartizarea profitului (A)
13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII
131. Subventii guvernamentale pentru investitii (P)
132. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii
133. Donatii pentru investitii (P)
134. Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P)
138. Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P)
15. PROVIZIOANE
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte
actiuni similare legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de
stat (P)
1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de
banci (P)
1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de
stat (P)
1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de banci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizarile financiare
1661. Datorii fata de entitatile afiliate (P)
1663. Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin
interese de participare (P)
167. Alte imprumuturi si datorii asimilate (P)
168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P)
1686. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania
este legata prin interese de participare (P)
1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)

20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active
similare (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizari necorporale (A)
21. IMOBILIZARI CORPORALE
211. Terenuri si amenajari de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajari de terenuri
212. Constructii (A)
213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
2134. Animale si plantatii (A)
214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane
si materiale si alte active corporale (A)
23. IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
231. Imobilizari corporale in curs de executie (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A)
233. Imobilizari necorporale in curs de executie (A)
234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A)
26. IMOBILIZARI FINANCIARE
261. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A)
263. Interese de participare (A)
264. Titluri puse in echivalenta (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
267. Creante imobilizate
2671. Sume datorate de entitatile afiliate (A)
2672. Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate (A)
2673. Creante legate de interesele de participare (A)
2674. Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare
2675. Imprumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678. Alte creante imobilizate (A)
2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate (A)
269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691. Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitatile
afiliate (P)
2692. Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2693. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P)

28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2807. Amortizarea fondului comercial (P)
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P)
281. Amortizari privind imobilizarile corporale
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea constructiilor (P)
2813. Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor
si plantatiilor (P)
2814. Amortizarea altor imobilizari corporale (P)
29. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE
A IMOBILIZARILOR
290. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903. Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor,
licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2907. Ajustari pentru deprecierea fondului comercial (P)
2908. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P)
291. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911. Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de
terenuri (P)
2912. Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P)
2913. Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor (P)
2914. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P)
293. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
2931. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de
executie (P)
2933. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs
de executie (P)
296. Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (P)
2961. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la
entitatile afiliate (P)
2962. Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare
2963. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate
2964. Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de
entitatile afiliate (P)
2965. Ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor legate de
interesele de participare (P)
2966. Ajustari pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate
pe termen lung (P)
2968. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor creante imobilizate

30. STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminte si materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)
33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331. Produse in curs de executie (A)
332. Lucrari si servicii in curs de executie (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
348. Diferente de pret la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERTI
351. Materii si materiale aflate la terti (A)
354. Produse aflate la terti (A)
356. Animale aflate la terti (A)
357. Marfuri aflate la terti (A)
358. Ambalaje aflate la terti (A)
36. ANIMALE
361. Animale si pasari (A)
368. Diferente de pret la animale si pasari (A/P)
37. MARFURI
371. Marfuri (A)
378. Diferente de pret la marfuri (A/P)
38. AMBALAJE
381. Ambalaje (A)
388. Diferente de pret la ambalaje (A/P)
39. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI
IN CURS DE EXECUTIE
391. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustari pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor
de inventar (P)
393. Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P)
394. Ajustari pentru deprecierea produselor
3941. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P)

3946. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395. Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951. Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la
terti (P)
3952. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P)
3953. Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P)
3954. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti
3956. Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P)
3957. Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti (P)
3958. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P)
396. Ajustari pentru deprecierea animalelor (P)
397. Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P)
398. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P)
CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori (P)
403. Efecte de platit (P)
404. Furnizori de imobilizari (P)
405. Efecte de platit pentru imobilizari (P)
408. Furnizori - facturi nesosite (P)
409. Furnizori-debitori
4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura
stocurilor (A)
4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de
lucrari (A)
41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411. Clienti
4111. Clienti (A)
4118. Clienti incerti sau in litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienti (A)
418. Clienti - facturi de intocmit (A)
419. Clienti - creditori (P)
42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421. Personal - salarii datorate (P)
423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentand participarea personalului la profit (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Retineri din salarii datorate tertilor (P)
428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul
4281. Alte datorii in legatura cu personalul (P)
4282. Alte creante in legatura cu personalul (A)
43. ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI
ASIMILATE
431. Asigurari sociale
4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale (P)

4312. Contributia personalului la asigurarile sociale (P)
4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
437. Ajutor de somaj
4371. Contributia unitatii la fondul de somaj (P)
4372. Contributia personalului la fondul de somaj (P)
438. Alte datorii si creante sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creante sociale (A)
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI
ASIMILATE
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit (P)
442. Taxa pe valoarea adaugata
4423. TVA de plata (P)
4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibila (A)
4427. TVA colectata (P)
4428. TVA neexigibila (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subventii
4451. Subventii guvernamentale (A)
4452. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subventii (A)
446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate (P)
448. Alte datorii si creante cu bugetul statului
4481. Alte datorii fata de bugetul statului (P)
4482. Alte creante privind bugetul statului (A)
45. GRUP SI ACTIONARI/ASOCIATI
451. Decontari intre entitatile afiliate
4511. Decontari intre entitatile afiliate (A/P)
4518. Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate (A/P)
453. Decontari privind interesele de participare
4531. Decontari privind interesele de participare (A/P)
4538. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare
455. Sume datorate actionarilor/asociatilor
4551. Actionari/asociati - conturi curente (P)
4558. Actionari/asociati - dobanzi la conturi curente (P)
456. Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plata (P)
458. Decontari din operatii in participatie
4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv (P)
4582. Decontari din operatii in participatie - activ (A)
46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461. Debitori diversi (A)

462. Creditori diversi (P)
47. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
471. Cheltuieli inregistrate in avans (A)
472. Venituri inregistrate in avans (P)
473. Decontari din operatii in curs de clarificare (A/P)
48. DECONTARI IN CADRUL UNITATII
481. Decontari intre unitate si subunitati (A/P)
482. Decontari intre subunitati (A/P)
49. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
491. Ajustari pentru deprecierea creantelor - clienti (P)
495. Ajustari pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului si
cu actionarii/asociatii (P)
496. Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi (P)
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTITII PE TERMEN SCURT
501. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A)
505. Obligatiuni emise si rascumparate (A)
506. Obligatiuni (A)
508. Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A)
509. Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt
5091. Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile
afiliate (P)
5092. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt
51. CONTURI LA BANCI
511. Valori de incasat
5112. Cecuri de incasat (A)
5113. Efecte de incasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la banci
5121. Conturi la banci in lei (A)
5124. Conturi la banci in valuta (A)
5125. Sume in curs de decontare (A)
518. Dobanzi
5186. Dobanzi de platit (P)
5187. Dobanzi de incasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de banci (P)
5196. Credite de la trezoreria statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)

53. CASA
531. Casa
5311. Casa in lei (A)
5314. Casa in valuta (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale (A)
5322. Bilete de tratament si odihna (A)
5323. Tichete si bilete de calatorie (A)
5328. Alte valori (A)
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive in lei (A)
5412. Acreditive in valuta (A)
542. Avansuri de trezorerie (A)
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne (A/P)
59. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE
TREZORERIE
591. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile
afiliate (P)
595. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si
rascumparate (P)
596. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor (P)
598. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si
creante asimilate (P)
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind animalele si pasarile
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE
TERTI
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE
ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creante si debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii si subventii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI
AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile
pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea

imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de
valoare
6863. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de
valoare a imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de
valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligatiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in
elementele de mai sus

70. CIFRA DE AFACERI NETA
701. Venituri din vanzarea produselor finite
702. Venituri din vanzarea semifabricatelor
703. Venituri din vanzarea produselor reziduale
704. Venituri din lucrari executate si servicii prestate
705. Venituri din studii si cercetari
706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707. Venituri din vanzarea marfurilor
708. Venituri din activitati diverse
71. VARIATIA STOCURILOR
711. Variatia stocurilor
72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721. Venituri din productia de imobilizari necorporale
722. Venituri din productia de imobilizari corporale
74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subventii de exploatare
7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si
materiale consumabile
7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli
externe
7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si
protectie sociala
7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi

758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582. Venituri din donatii si subventii primite
7583. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
7584. Venituri din subventii pentru investitii
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizari financiare
7611. Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate
7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creante imobilizate
764. Venituri din investitii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizari financiare cedate
7642. Castiguri din investitii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferente de curs valutar
766. Venituri din dobanzi
767. Venituri din sconturi obtinute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE
SAU PIERDERE DE VALOARE
781. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea
de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor
7814. Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial
786. Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a
imobilizarilor financiare
7864. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri si garantii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri si garantii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi in afara bilantului
8031. Imobilizari corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie

8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta
8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
8038. Alte valori in afara bilantului
804. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805. Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate,
neajunse la scadenta
8051. Dobanzi de platit
8052. Dobanzi de incasat
89. BILANT
891. Bilant de deschidere
892. Bilant de inchidere
CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE

90. DECONTARI INTERNE
901. Decontari interne privind cheltuielile
902. Decontari interne privind productia obtinuta
903. Decontari interne privind diferentele de pret
92. CONTURI DE CALCULATIE
921. Cheltuielile activitatii de baza
922. Cheltuielile activitatilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de productie
924. Cheltuieli generale de administratie
925. Cheltuieli de desfacere
93. COSTUL PRODUCTIEI
931. Costul productiei obtinute
933. Costul productiei in curs de executie
Întrebări:
1. Ce este contul şi care sunt funcţiile acestuia?
2. Care sunt elementele contului?
3. Care sunt regulile de funcţionare a conturilor?
4. Ce este analiza contabilă? Dar formula contabilă?
5. Cum se clasifică conturile?
CAPITOLUL 7
ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR
7.1. CONTABILITATEA CAPITALURILOR

Capitalul reprezintă totalitatea surselor de finanţare stabile, aflate la dispoziţia
unităţii patrimoniale.
7.1.2 STRUCTURA CAPITALURILOR ŞI REFLECTAREA LOR ÎN

CONTABILITATE
Structura capitalurilor
Capitalul social - sursa proprie permanentă a întreprinderii. se
constituie la înfiinţare prin aporturi în bani şi natură. Capitalul
social se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscris
vărsat.
Subscrierea capitalului social constă în angajamentul scris al
acţionarilor/asociaţilor de a participa la constituirea capitalului
prin aport în bani şi/sau natură.
Vărsarea (aportul) capitalului constă în realizarea efectivă a
aporturilor subscrise.
Primele legate de capital
Rezerve din reevaluare reprezintă plusul de valori economice
Capitalurile proprii create prin reevaluarea activelor, de regulă a celor imobilizate.
Rezervele reprezintă profituri capitalizate şi se constituie din
profiturile anuale. În mod excepţional rezervele se mai pot
constitui şi din alte resurse, cum sunt: diferenţele din
reevaluare şi primele de capital.
Rezultatul exerciţiului se determină cu ocazia închiderii
conturilor de venituri şi cheltuieli.
Subvenţiile - sume alocate de la bugetul de stat sau din alte
resurse de care beneficiază unitatea patrimonială pentru
finanţarea unor activităţi pe termen lung, a investiţiilor, precum
şi a imobilizărilor primite ca donaţii sau cu titlu gratuit.
Provizioanele sunt destinate finanţării riscurilor şi cheltuielilor
Provizioanele asimilate pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii,
capitalurilor proprii; penalităţi, impozite, cheltuieli provocate de reparaţii ce se
repartizează pe mai multe exerciţii).
Împrumuturile pe Creditele bancare pe termen lung şi mijlociu – sunt o
termen lung şi componentă a capitalurilor permanente, reprezentând o sursă
mijlociu; de finanţare cu caracter durabil pentru întreprindere, termenele

de contractare fiind între unu şi cinci ani pentru creditele
bancare pe termen mijlociu şi peste cinci ani pentru creditele
pe termen lung.
Alte surse cu durată de
finanţare mai mare de
un an.
Capitalul social - Pentru reflectarea capitalului social se utilizează contul 101

“Capital social”.
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris şi vărsat în natură sau
în numerar de acţionarii sau asociaţii societăţii, precum şi măririle sau micşorările acestuia.
După conţinutul economic, este un cont de surse proprii, după funcţia contabilă este
cont de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu capitalul social subscris de
acţionari sau asociaţi în natură şi/sau 456 1011
“Decontări cu “Capital subscris
în numerar, în corespondenţă cu =
asociaţii privind nevărsat”
debitul contului 456 “Decontări cu capitalul”
asociaţii privind capitalul”:
Cu rezervele încorporate în capitalul
social în corespondenţă cu debitul 106 = 1011
“Rezerve” “Capital subscris nevărsat”
contului106 “Rezerve”:
Cu profitul net realizat în exerciţiile
precedente şi destinat măririi 117 1011
capitalului social, în corespondenţă cu “Rezultatul = “Capital subscris
debitul contului 117 “Rezultatul reportat” nevărsat”
reportat”:
Cu profitul net realizat la încheierea
exerciţiului precedent destinat măririi 121 1011
capitalului social, în corespondenţă cu “Profit şi = “Capital subscris
debitul contului 121 “Profit şi pierdere” nevărsat”
pierdere”:
Cu primele de capital încorporate în
capitalul social, în corespondenţă cu 104 1011
“Prime legate de = “Capital subscris
debitul contului 104 “Prime legate de capital” nevărsat”
capital”:
SE DEBITEAZĂ:
Cu micşorarea capitalului hotărâtă de 1012 = 456
A.G.A în corespondenţă cu creditul “Capital subscris “Decontări cu asociaţii
456 “Decontări cu asociaţii privind vărsat privind capitalul”
capitalul”:
Cu pierderile realizate în exerciţiile
financiare precedente care diminuează
capitalul social în corespondenţă cu 1012 = %
“Capital
creditul 117 “Rezultatul reportat” 117 “Rezultatul reportat”
subscris
(dacă pierderile au fost reportate) sau vărsat 121 “Profit şi pierdere”
cu creditul contului 121 “Profit şi
pierdere”:
Soldul contului este creditor şi reprezintă capitalul social subscris, vărsat şi

nevărsat.
Contul 101 “Capital social” se desfăşoară în conturi sintetice de gradul II (conturi
operaţionale) astfel:
Înregistrează şi controlează procesul de
1011 “Capital subscris nevărsat” subscriere a capitalului până în momentul
vărsării lui de către asociaţi sau acţionari.
Înregistrează şi controlează procesul de
constituire efectivă a capitalului subscris
1012 “Capital subscris vărsat”
prin depunere în natură sau în numerar de
către asociaţi sau acţionari.
456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” - este cont bifuncţional care ţine
evidenţa aporturilor subscrise de asociaţi sau acţionari pentru constituirea sau creşterea
capitalului social.
Dacă are loc creşterea capitalului social, funcţionează ca un cont de activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu capitalul subscris de către asociaţi sau acţionari în natură sau în bani, în
corespondenţă cu contul 1011 “Capital subscris nevărsat”.
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea aporturilor în natură sau în bani, depuse de către asociaţi în
corespondenţă cu debitul conturilor de mijloace băneşti, imobilizări, stocuri, în
funcţie de felul aporturilor depuse.
Soldul debitor reprezintă sumele subscrise de asociaţi sau acţionari la constituirea
societăţii, dar nevărsate încă.
Dacă are loc reducerea capitalului social, funcţionează ca un cont de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:
Cu micşorarea capitalului social, hotărâtă de AGA, prin debitul contului 1012
“Capital subscris vărsat”.
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele achitate asociaţilor sau acţionarilor cu ocazia retragerii capitalului.
Soldul creditor reprezintă obligaţiile unităţii patrimoniale faţă de asociaţi privind
reducerea capitalului social.
Pe parcursul desfăşurării activităţii, prin aprobarea AGA se pot produce majorări

sau diminuări ale capitalului social.
MODIFICĂRI ALE CAPITALULUI SOCIAL
Noi aporturi în natură şi/sau numerar presupune creşterea surselor
financiare proprii prin emisiunea de noi acţiuni, la preţ de emisiune.
Dacă preţul de emisiune este mai mare decât valoarea nominală a
vechilor acţiuni, atunci diferenţa o reprezintă prima de emisiune.
subscrierea noilor acţiuni
456 = %
“Decontări cu asociaţii privind 1011 ”Capital subscris nevărsat”
capitalul” 1041 ”Prime de emisiune”
realizarea aportului
% = 456
211 ”Terenuri şi construcţii” “Decontări cu asociaţii
212 ”Instalaţii tehnice şi maşini” privind capitalul”
5121 ”Conturi la bănci în lei”
Creşterea trecerea capitalului subscris aferent creşterii de capital la
capitalului categoria ”vărsat”:
social 1011 = 1011
“Capital subscris nevărsat” ”Capital subscris vărsat”
Operaţii interne - încorporarea primelor de capital, a rezervelor,
diferenţelor din reevaluare, profitului şi rezultatului reportat (profitul
nerepartizat)
% = 1012
104 ”Prime legate de capital” “Capital subscris vărsat”
105 ”Rezerve din reevaluare”
106 ”Rezerve”
117 ”Rezultatul reportat”
129 ”Repartizarea profitului”
Conversia obligaţiunilor în acţiuni din emisiunea de obligaţiuni
concomitent cu creşterea capitalului social.
Rambursarea unei părţi către acţionari/asociaţi când se decide
vânzarea unei părţi din activul societăţii sau la cererea acţionarilor, în
condiţiile prevăzute în statut.
obligaţia faţă de acţionari pentru capitalul de restituit:
Diminuarea 1012 = 456
capitalului “Capital subscris vărsat” “Decontări cu asociaţii privind capitalul”
social stingerea obligaţiei faţă de acţionari prin restituirea
capitalului:
456 = %
“Decontări cu asociaţii 211”Instalaţii tehnice şi maşini ”
privind capitalul” 512 ”Conturi curente la bănci ”
Acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente

1012 = 117
“Capital subscris vărsat” ”Rezultatul reportat”
Răscumpărarea de la acţionari a propriilor acţiuni, la un preţ de
răscumpărare care poate fi egal, mai mare sau mai mic decât valoarea
nominală.
Prascumparare  Vno min ala
răscumpărarea acţiunilor
502 = 5121
”Acţiuni proprii” ”Conturi la bănci în lei”
anularea acţiunilor răscumpărate
1012 = 502
”Capital subscris vărsat” ”Acţiuni proprii”
Prascumparare  Vno min ala

502 = 5121
% = 502
1012 ”Capital subscris vărsat” ”Acţiuni proprii”
1062 ”Rezerve pentru acţiuni proprii
Prascumparare  Vno min ala

502 = 5121
1012 ”Capital subscris vărsat” = %
502 ”Acţiuni proprii”
1041 ”Prime de emisiune”
Primele legate de capital sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 104

”Prime legate de capital”. Este un cont de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu primele determinate la
emisiunea de noi acţiuni, ca 456 = %
diferenţă între preţul de ”Decontări cu 1011 ”Capital subscris şi nevărsat”
emisiune mai mare şi asociaţii privind 104 ”Prime legate de capital”
valoarea nominală a capitalul”
acestora, mai mică.
SE DEBITEAZĂ:
Cu utilizarea lor fie pentru 104 = %
majorarea capitalului, fie ”Prime legate de capital” 1012 ”Capital subscris vărsat”
pentru majorarea rezervelor 106 ”Rezerve”
Soldul creditor reprezintă primele de emisiune, fuziune sau de aport la capital,
neîncorporate la capitalul social sau la rezerve.
Rezervele din reevaluare sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 105

”Rezerve din reevaluare”. Este un cont de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu diferenţele constatate în
plus cu ocazia reevaluării
imobilizărilor, prin debitul 212 = 105
”Instalaţii tehnice şi maşini” ”Rezerve din reevaluare”
conturilor de imobilizări
corporale:
SE DEBITEAZĂ:
Cu diferenţele din
reevaluare încorporate în
105 = %
capitalul social prin creditul ”Rezerve din reevaluare” 1012 ”Capital subscris vărsat”
contului 1012 sau
1068 ”Alte rezerve”
transferate la rezerve, prin
creditul contului 1068.
Soldul creditor reprezintă diferenţele din reevaluare constatate şi neutilizate.
Rezervele. Evidenţa rezervelor se realizează cu ajutorul contului de pasiv 106

”Rezerve”, dezvoltat pe trei sintetice de gradul II:
1061 ”Rezerve legale” ţine evidenţa rezervelor constituite în baza reglementărilor
legale. Este un cont de surse proprii, cu funcţie de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu rezervele constituite din
profitul brut, în
corespondenţă cu debitul 121 ”Profit şi pierdere” = 1061 ”Rezerve legale”
contului 121 ”Profit şi
pierdere”
SE DEBITEAZĂ:
Cu rezervele legale utilizate
pentru acoperirea
pierderilor din exerciţiile
1061 = %
precedente, prin creditul „Rezerve legale” 1012 ”Capital subscris vărsat”
contului 107, respectiv cu
107 ”Rezultatul reportat”
rezervele legale încorporate
în capitalul social, prin
Soldul creditor reprezintă rezervele legale constituite şi neutilizate.
1063 ”Rezerve statutare” ţine evidenţa rezervelor constituite anual din profitul net,
în baza prevederilor din statutul societăţii.
1068 ”Alte rezerve” ţine evidenţa unor rezerve neprevăzute de lege sau statut,
constituite facultativ din profitul net pentru acoperirea pierderilor, creşterea
capitalului social sau pentru alte scopuri, potrivit hotărârii AGA.
Rezultatul exerciţiului se determină cu ocazia închiderii conturilor de venituri şi

cheltuieli. Evidenţa rezultatelor se ţine cu ajutorul conturilor:
121 ”Profit şi pierdere” – ţine evidenţa prfitului sau pierderii realizate în cursul
exerciţiului. După funcţie contabilă este un cont bifuncţional.
SE CREDITEAZĂ:
Cu veniturile obţinute;
Cu pierderile care sunt repartizate.
SE DEBITEAZĂ:
Cu cheltuielile înregistrate;
Cu profitul net realizat supus sau nu repartizării.
Soldul creditor reprezintă profit şi apare în cazul în care veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile.
Soldul debitor exprimă pierderea şi apare în cazul în care veniturile sunt mai mici decât
cheltuielile.
129 ”Repartizarea profitului” – ţine evidenţa repartizării profitului, asupra căruia

decide AGA. Este un cont de activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu repartizarea profitului pe diverse destinaţii: majorarea capitalului, constituirea de
rezerve statutare şi alte rezerve, constituirea fondurilor proprii, dividende de plată, etc.
SE CREDITEAZĂ:
Cu profitul net repartizat
Soldul debitor reprezintă repartizările din profit efectuate în cursul anului.
Dacă AGA nu a repartizat parţial sau integral profitul sau nu s-a hotărât asupra
modului de acoperire a pierderilor, aceste sume rămânând în aşteptare. Contabilitatea
acestor sume se operează prin contul 117 ”Rezultatul reportat”, cont bifuncţional.
SE CREDITEAZĂ:
Cu reducerea capitalului social sau a rezervelor folosite pentru acoperirea pierderilor din
exerciţiile precedente,
Cu profitul net realizat în exerciţiile precedente şi nerepartizat.
SE DEBITEAZĂ:
Cu pierderea realizată în exerciţiile precedente, neacoperite;
Cu partea din profitul realizat în exerciţiile precedente, folosite pentru majorarea
capitalului social sau a rezervelor, ori cu dividendele cuvenite acţionarilor sau
asociaţilor din profitul realizat în exerciţiile precedente
Soldul creditor reprezintă profitul nerepartizat.
Soldul debitor reprezintă pierderea nerepartizată.
Subvenţiile pentru investiţii sunt evidenţiate prin contul 131 ”Subvenţii pentru
investiţii”. Este un cont de surse asimilate celor proprii, de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea subvenţiilor
pentru investiţii de primit în 445 131
=
corespondenţă cu contul ”Subvenţii” ”Subvenţii pentru investiţii”
445 ”Subvenţii”
Cu subvenţiile primite şi
% = 131
concretizate în bunuri de ”Subvenţii pentru
212 ”Instalaţii tehnice şi maşini”
natura imobilizărilor sau în investiţii”
disponibilităţi băneşti.
SE DEBITEAZĂ:
Cu cota parte a subvenţiilor
pentru investiţii virate
asupra rezultatelor, pe 131 = 7584
măsura amortizării ”Subvenţii pentru ”Subvenţii pentru
bunurilor procurate pe investiţii” investiţii”
seama subvenţiilor, prin
Soldul creditor reprezintă subvenţiile pentru investiţii delimitate în pasiv ca sursă de
finanţare a imobilizărilor create pe această cale.
Provizioanele – reprezintă echivalentul unor datorii generatoare de pierderi sau de

cheltuieli. Evidenţa provizioanelor se ţine cu ajutorul contului 151 ”Provizioane” – cont de
surse, asimilate celor proprii, de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
La constituirea provizioanelor, prin trecerea pe cheltuieli după natura lor (6812, 6862).
SE DEBITEAZĂ:
Cu diminuarea sau anularea provizioanelor în corespondenţă cu creditul conturilor de
venituri corespunzător activităţii şi naturii cheltuielilor care le-au generat (7812, 7862).
Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite şi neutilizate.
Împrumuturile şi datoriile asimilate

Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, denumite şi credite obligatare sunt
utilizate pentru satisfacerea nevoilor de investiţii.
Obligaţiunile reprezintă titluri de credit negociabile emise, de regulă de societăţile
pe acţiuni. Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni pentru o sumă care nu depăşeşte
3/4 din capitalul vărsat existent.
Obligaţiunile pot fi emise la un preţ de emisiune – fie egal cu valoarea nominală a
acestora, fie inferior valorii nominale. Diferenţa dintre valoarea nominală şi preţul de
emisiune reprezintă prima de emisiune. Preţul de rambursare al obligaţiunilor poate fi
fixat la o valoare superioară valorii nominale. Diferenţa dintre preţul de rambursare şi
preţul de emisiune reprezintă prima de rambursare.
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind împrumuturile din emisiunea de
obligaţiuni se face cu ajutorul conturilor:
161 ”Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”. Este un cont de surse
împrumutate, de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu suma împrumuturilor
obţinute în urma emisiunii
de obligaţiuni prin debitul
contului 5121 dacă sumele 5121 = 161
sunt încasate direct în
”Conturi la bănci în lei” ”Împrumuturi din
emisiunea de obligaţiuni”
contul de disponibil, sau
461 ”Debitori diverşi”, dacă
încasarea este ulterioară.
Cu primele de rambursare % = 161
461 ”Debitori diverşi” ”Împrumuturi din emisiunea de
aferente, prin contul 169 obligaţiuni”
”Prime privind rambursarea 169 ”Prime privind
rambursarea
obligaţiunilor” obligaţiunilor”
SE DEBITEAZĂ:
Cu suma împrumuturilor 161 = 5121
rambursate, prin creditul ”Împrumuturi din emisiunea ”Conturi la bănci în lei”
contului 5121 de obligaţiuni”
Cu valoarea obligaţiunilor
emise, răscumpărate şi
anulate, la valoarea de 161 = 505
”Împrumuturi din emisiunea ”Obligaţiuni emise şi
răscumpărare, prin creditul de obligaţiuni” răscumpărate”
contului 505 ”Obligaţiuni
emise şi răscumpărate”.
Soldul creditor reprezintă împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni nerambursate.
169 ”Prime privind rambursarea obligaţiunilor”; este un cont de regularizare, de

activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni,
prin creditul contului 161.
SE CREDITEAZĂ:
Cu primele de rambursare amortizate prin debitul contului 6868 ”Cheltuieli financiare
privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”
Soldul debitor reprezintă valoarea primelor de rambursare neamortizate.
168 ”Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” – ţine evidenţa

dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, creditelor
bancare pe termen lung şi mijlociu, datoriilor privind concesiunile legate de participaţii, a
altor împrumuturi şi datorii asimilate. Este un cont de surse, de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea dobânzilor
datorate, prin debitul 666 = 168
contului 666 ”Cheltuieli
”Cheltuieli privind ”Dobânzi aferente împrumuturilor şi
dobânzile” datoriilor asimilate”
privind dobânzile”:
SE DEBITEAZĂ:
168 = 512
Cu suma dobânzilor plătite ”Dobânzi aferente ”Conturi la bănci”
prin creditul contului 512. împrumuturilor şi datoriilor
asimilate”
Soldul creditor reprezintă valoarea dobânzilor neplătite.
Creditele bancare pe termen lung şi mijlociu sunt urmărite şi evidenţiate în

contabilitate prin contul 162 “Credite bancare pe termen lung şi mijlociu”. Este un cont
de surse împrumutate, cu funcţie contabilă de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Obligaţiile întreprinderii
faţă de instituţiile bancare 5121 = 162
pentru creditele primite de “Conturi la bănci în ”Credite bancare pe termen lung şi
la acestea în corespondenţă lei” mijlociu”
cu debitul contului 5121.
SE DEBITEAZĂ:
Cu stingerea obligaţiilor
faţă de bănci, pentru 162 = 5121
sumele rambursate cu ”Credite bancare pe termen ”Conturi la bănci în lei”
ocazia ajungerii la scadenţă lung şi mijlociu”
a creditelor.
Soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen lung şi mijlociu primite,
neajunse la scadenţă.
7.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Activele imobilizate sau fixe (denumite şi active pe termen lung, imobilizări sau
bunuri mobile) sunt acele valori economice de investiţie a căror perioadă de
utilizare şi lichiditate este mai mare de un an.
Activele imobilizate se împart în trei grupe:
Imobilizări necorporale;
Imobilizări corporale;
Imobilizări financiare.
7.2.1. EVALUAREA IMOBILIZĂRILOR
Momentele evaluării Modalităţi de evaluare

Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate se face la
valoarea de intrare sau valoare contabilă:
a. costul de achiziţie pentru mijloacele fixe
cumpărate;
b. costul de producţie pentru mijloacele fixe
1. La intrarea în patrimoniu produse în unitatea patrimonială;
c. valoarea de aport, pentru mijloacele fixe
intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii sau
fuziunii, conform contractelor sau statutelor;
d. valoarea rezultată în urma reevaluărilor
conform dispoziţiilor legale.
2. La ieşirea din patrimoniu Evaluarea se face la valoarea contabilă
Imobilizările sunt evaluate la valoarea actuală sau
de utilitate (valoare de inventar), stabilită în
3. La inventariere
funcţie de utilitatea bunului pentru întreprindere şi
preţul pieţei.
Imobilizările se evaluează şi se reflectă în bilanţ la
4. La închiderea exerciţiului valoarea de intrare în patrimoniu, corectată cu
rezultatele inventarierii.
DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR
Apare în cazul în care are loc o scădere a valorii de
Depreciere reversibilă
utilitate. Se constituie provizioane pentru depreciere.
Are loc ca urmare a uzurii fizice şi morale a
Depreciere ireversibilă mijloacelor fixe. Recuperarea treptată a valorii se face
prin amortizare.
7.2.2. SISTEME DE AMORTIZARE

Vi
Aa 
Nf
Calcularea şi alocarea uniformă a
valorii contabile de intrare a Aa – amortizarea
Sistemul de
activelor amortizate pe toată durata anuală;
amortizare liniar
normală de funcţionare exprimată Vi – valoare de intrare
în ani. (de înregistrare);
Nf – durata normală de
funcţionare
Sistemul de
Accelerarea procesului de amortizare în primii ani de la
amortizare
punerea în funcţiune.
degresiv
Calcularea în primul an de funcţionare a unei amortizări până
Sistemul de la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
amortizare Pentru exerciţiile următoare, amortizările anuale sunt
accelerată calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul
liniar, prin raportarea la numărul de ani de utilizare rămaşi
7.2.3. CONTABILITATEA CONTURILOR DIN CLASA A II-a

Grupa 20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active
similare (A)
207. Fond comercial
208. Alte imobilizari necorporale (A)
201 Cheltuieli de constituire - evidenţiază cheltuielile ocazionate de înfiinţarea

unităţii patrimoniale: cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli cu emisiunea şi
vânzarea de obligaţiuni şi acţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, cheltuieli de publicitate
şi alte cheltuieli. Este un cont de activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu cheltuielile legate de
201 = %
constituirea societăţii, în ”Cheltuieli de constituire” 5121 “Conturi la bănci în lei”
corespondenţă cu creditul
5311 ”Casa în lei”
conturilor de disponibilităţi;
Cu obligaţia de plată a 201 = 404

acestor cheltuieli. ”Cheltuieli de constituire” ”Furnizori de imobilizări”
SE CREDITEAZĂ:
Cu cheltuielile de constituire
2801 = 201
amortizare integral, , scoase ”Amortizarea cheltuielilor ”Cheltuieli de constituire”
din evidenţă debitul contului de constituire”
2801
Soldul debitor reprezintă cheltuielile de constituire existente neamortizate integral.
Pentru înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale se foloseşte contul 280

Amortizări privind imobilizările necorporale – cont rectificativ a valorii imobilizărilor
necorporale, de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu amortizarea aferentă imobilizărilor, prin debitul conturilor 6811 ”Cheltuieli de
exploatare privind amortizarea imobilizărilor ”
SE DEBITEAZĂ:
Cu amortizarea imobilizărilor necorporale ieşite din patrimoniul unităţii, prin creditul
conturilor de imobilizări necorporale.
Soldul creditor reprezintă amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale.
205 ”Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori

similare”- ţine evidenţa imobilizărilor necorporale concretizate în brevete, licenţe, know-
how, şi alte elemente cum sunt: mărcile de fabrică şi de comerţ şi alte drepturi de
proprietate industrială şi intelectuală similare. Este un cont de activ.
SE DEBITEAZĂ:
205 = 167
Cu valoarea bunurilor
“Alte împrumuturi şi datorii
concesionate (167): asimilate”
Cu costul de achiziţie al 205 = 404
brevetelor, mărcilor de ”Concesiuni, brevete, ”Furnizori de imobilizări”
fabrică şi de comerţ. licenţe, ...”
Cu valoarea de aport a celor 205 = 456
aduse de către asociaţi sau ”Concesiuni, brevete, ”Decontări cu asociaţii privind
acţionari licenţe, ...” capitalul”
Cu costul de producţie a 205 = 721

celor provenite din producţie ”Concesiuni, brevete, ”Venituri din producţia de
proprie licenţe, ...” imobilizări necorporale”
Cu cele primite cu titlu 205 = 131

gratuit ”Concesiuni, brevete, ” Subvenţii guvernamentale
licenţe, ...” pentru investiţii”
SE CREDITEAZĂ:
Cu brevetele, licenţele şi alte 2805 = 205

drepturi şi valori similare ”Amortizarea ”Concesiuni, brevete,
vândute sau scoase din concesiunilor, brevetelor licenţe, ...”
funcţie, amortizate integral şi alte valori similare”
% = 205
Cu brevetele, licenţele şi alte 2805 ”Amortizarea ”Concesiuni, brevete,
drepturi şi valori similare concesiunilor, brevetelor licenţe, ...”
vândute, neamortizate şi alte valori similare”
integral 6583 ”Cheltuieli privind
activele cedate”
Cu brevetele, licenţele şi alte 456 = 205
drepturi şi valori similare ” Decontări cu asociaţii ”Concesiuni, brevete,
restituite acţionarilor privind capitalul” licenţe, ...”
Soldul debitor reprezintă imobilizările necorporale de natura concesiunilor, brevetelor
şi altor drepturi şi valori asimilate aflate în patrimoniu.
Contabilitatea fondului de comerţ se ţine cu ajutorul contului 207 ”Fond

comercial”, cont de imobilizări necorporale, de activ.
SE DEBITEAZĂ:
% = 404
Cu valoarea fondului 211 ”Terenuri şi ”Furnizori de imobilizări”
comercial achiziţionat; construcţii”
207 ”Fond comercial”
% = 456
Cu valoarea fondului 212 ”Instalaţii tehnice şi ” Decontări cu asociaţii privind
comercial adus ca aport: maşini” capitalul”
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea fondului 6583 = 207
comercial cedat, nesupus ”Cheltuieli privind ”Fond comercial”
amortizării activele cedate”
% = 207
Cu valoarea fondului 2807 ”Amortizarea fondului ”Fond comercial”
comercial cedat, amortizat comercial”
parţial 6583 ”Cheltuieli privind
activele cedate”
Soldul debitor reprezintă valoarea fondului comercial existent.
Grupa 21. IMOBILIZĂRI CORPORALE

Pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale se utilizează conturile
din grupa 21 ”Imobilizări corporale”
211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A)
212. Construcţii (A)
213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii

214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale (A)
Acestea sunt conturi de imobilizări corporale, iar după funcţia contabilă, sunt
conturi de activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea de înregistrare a
% = 404
terenurilor, respectiv a 211 ”Terenuri şi construcţii” ”Furnizori de imobilizări”
imobilizărilor corporale 212 ”Instalaţii tehnice şi maşini”
achiziţionate:
% = 456
Aduse ca aport: 211 ”Terenuri şi construcţii” ” Decontări cu asociaţii
212 ”Instalaţii tehnice şi maşini” privind capitalul”
Obţinute din producţia 211 = 722

”Terenuri şi construcţii” “Venituri din producţia
proprie: de imobilizări corporale”
% = 131
Primite cu titlu gratuit: 211 ”Terenuri şi construcţii” ” Subvenţii
212 ”Instalaţii tehnice şi maşini” guvernamentale pentru
investiţii”
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea de înregistrare a % = 212
terenurilor, respectiv a 281 ” Amortizarea ”Instalaţii tehnice şi
mijloacelor fixe ieşite din imobilizărilor corporale” maşini”
patrimoniu, prin scoatere din 6583 ”Cheltuieli privind
funcţiune, vânzări: activele cedate”
6582 = %
Cu donaţiile acordate sub 211 ”Terenuri şi construcţii”
” Donaţii şi subvenţii
forma imobilizărilor acordate” 212 ”Instalaţii tehnice şi
corporale maşini”
456 = ”%
Cu retragerea aportului ” Decontări cu asociaţii 212 ”Instalaţii tehnice şi
asociaţilor/acţionarilor: privind capitalul maşini”
Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente.
Pentru înregistrarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor corporale se

utilizează contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”- cu rol rectificativ al
valorii mijloacelor fixe, fiind cont de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu amortizarea 6811 = 281
imobilizărilor corporale “Cheltuieli de “Amortizări privind imobilizările
incluse lunar în cheltuieli, exploatare privind corporale”

prin (6811): amortizările”
SE DEBITEAZĂ:
Cu amortizarea aferentă
281 = %
imobilizărilor corporale
“Amortizări privind 211 ”Terenuri şi construcţii”
ieşite din patrimoniu, prin
imobilizările 212 ”Instalaţii tehnice şi maşini”
vânzare, scoatere din corporale”
funcţiune, donaţii
Soldul creditor reprezintă amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente în
patrimoniu.
Grupa 26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

Imobilizările financiare reprezintă investiţii financiare, respectiv sume de bani
investite de o societate comercială în patrimoniul altor societăţi comerciale sub forma
titlurilor de participare, a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu sau a creanţelor
imobilizate. Imobilizările financiare nu se amortizează.
Pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor financiare se utilizează conturile

din grupa 26 “Imobilizări financiare”, conturi de activ.
261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
263. Interese de participare (A)
264. Titluri puse în echivalenţă (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
267. Creanţe imobilizate
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea titlurilor
imobilizate ale activităţii de 261 = 5121
portofoliu achiziţionate, cu
“Acţiuni deţinute la entităţile ”Conturi la bănci în lei”
afiliate”
plata imediată:
Cu valoarea titlurilor
261 = 269
imobilizate ale activităţii de
“Acţiuni deţinute la ”Vărsăminte de efectuat pentru
portofoliu achiziţionate, cu
entităţile afiliate” imobilizări financiare”
plata ulterioară:
261 = 456
Aduse ca aport la
“Acţiuni deţinute la entităţile “Decontări cu asociaţii
constituirea societăţii: privind capitalul”
afiliate”
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea titlurilor 6583 = 261
imobilizate ale activităţii de ”Cheltuieli privind “Acţiuni deţinute la
portofoliu cedate (6583): activele cedate” entităţile afiliate”
Cu valoarea titlurilor 456 261

imobilizate ale activităţii de ” Decontări cu asociaţii “Acţiuni deţinute la entităţile
portofoliu retrase (456) privind capitalul afiliate”
Soldul debitor reprezintă valoarea titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu

existente.
269 ”Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” - cont de obligaţii
faţă de terţi pentru imobilizările financiare achiziţionate ce urmează a se plăti. Este un cont
de pasiv.
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele datorate pentru imobilizările financiare achiziţionate, în corespondenţă cu
conturile de imobilizări financiare.
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele plătite din disponibilităţile băneşti (512, 531).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru imobilizările financiare achiziţionate.
267 ”Creanţe imobilizate” iau naştere prin acordarea de împrumuturi pe termen

lung societăţilor la care unitatea patrimonială deţine titluri de participare, din dobânzile
aferente creanţelor imobilizate, precum şi din alte creanţe care sunt imobilizate pe timp
îndelungat.
Contabilitatea acestor creanţe se ţine cu contul 267 cont de imobilizări financiare, de
activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea împrumuturilor 267 = 5121
acordate (512, 531): “Creanţe imobilizate” ”Conturi la bănci în lei”
267 = 763
Cu veniturile de realizat din
“Creanţe imobilizate” ”Venituri din creanţe
împrumuturi şi dobânzi:
imobilizate”
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea împrumutului
5121 = 267
rambursat şi a dobânzii
”Conturi la bănci în lei “Creanţe imobilizate
încasate (512, 531):
Cu valoarea privind
creanţele legate de 663 267
participaţii trecute pe
“Pierderi din creanţe “ Creanţe imobilizate
legate de participaţii”
cheltuieli:
Soldul debitor reprezintă valoarea valoarea împrumuturilor şi a creanţelor acordate.
7.3. CONTABILITATEA STOCURILOR
Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii

patrimoniale destinate fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după preluarea lor în procesul de
producţie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.
7.3.1. EVALUAREA STOCURILOR

Reflectarea în etalon bănesc a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie
presupune evaluarea acestora. Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate
în contabilitate se numesc preţuri de înregistrare.
PREŢURI DE ÎNREGISTRARE
Materiile prime, materialele
Se evaluează la costul de achiziţie, preţul
consumabile, obiectele de
standard sau preţul de facturare al
inventar, ambalajele şi
furnizorului.
baracamentele achiziţionate
Producţia în curs de execuţie,
semifabricatele şi produsele
finite, obiectele de inventar, Se evaluează la cost de producţie sau la preţ
ambalajele şi alte bunuri standard.
produse de către unitatea
patrimonială
Momentele evaluării Modalităţi de evaluare

Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate se face la
valoarea de intrare sau valoare contabilă:
1. La intrarea în patrimoniu a) costul de achiziţie pentru bunuri cumpărate;
b) costul de producţie pentru bunuri produse în
unitatea patrimonială.
la valoarea actuală sau de utilitate (valoare de
2. La inventariere
inventar).
Evaluarea se face la valoarea de intrare (contabilă)
3. La închiderea exerciţiului
corectată cu rezultatele evaluării la inventariere.
Evaluarea se face folosind una dintre metodele:
metoda “costului mediu ponderat”;
4. La ieşirea din patrimoniu
metoda “primei intrări-primei ieşiri” (FIFO);
sau darea în consum
metoda “ultimei intrări-primei ieşiri” (LIFO);
metoda costului standard (prestabilit).
Pentru înregistrarea în contabilitate a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se

folosesc conturile din clasa a 3-a.

Grupa 30. STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE
Grupa 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
Grupa 34. PRODUSE
Grupa 35. STOCURI AFLATE LA TERTI
Grupa 36. ANIMALE
Grupa 37. MARFURI
Grupa 38. AMBALAJE
Grupa 39. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI

PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Grupa 30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE

301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)
301 “Materii prime” - este un cont de active circulante, de activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea stocurilor de
301 = 401
materii prime achiziţionate “Materii prime” ”Furnizori”
(401):
Cu valoarea stocurilor de 301 = 456
“Materii prime” “Decontări cu asociaţii privind
materii prime aduse ca aport: capitalul”
Cu valoarea stocurilor de 301 = 7412

materii prime primite cu titlu
“Materii prime” ” Venituri din subvenţii de
exploatare pentru materii prime
gratuit: şi materiale consumabile”
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea stocurilor de
materii prime ieşite din
gestiune prin consum (601) 601 = 301
“Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”
sau constatate lipsă la
inventar:
Cu valoarea materiilor prime
trecute la mărfuri spre a fi 371 = 301
“Mărfuri” “Materii prime”
vândute (371):
Cu valoarea materiilor prime 6582 = 301
donate: ”Donaţii şi subvenţii acordate” “Materii prime”
Soldul debitor reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.
302 “Materiile consumabile” -este un cont de active circulante, cont de activ.

Funcţionează identic cu contul 301.
308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”- se utilizează în cazul în
care evaluarea şi înregistrarea materiilor prime, materialelor consumabile şi materiale de
natura obiectelor de inventar se face la preţuri prestabilite (standard) sau de facturare .Este
un cont de activ, rectificativ al preţului de înregistrare al materiilor prime şi materialelor
consumabile.
SE DEBITEAZĂ:
Cu diferenţele de preţ aferente materiilor prime şi materialelor, în negru dacă preţurile
prestabilite sunt mai mici decât costul de achiziţie, sau în roşu, dacă preţurile
prestabilite sunt mai mari decât costul de achiziţie (evidenţa se ţine la preţ standard).
Cu cheltuielile de transport aferente stocurilor intrate în gestiune, în negru (evidenţa se
şine la preţ de facturare).
SE CREDITEAZĂ:
Cu diferenţele de preţ aferente materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune, în
negru sau în roşu, în funcţie de felul cum se ţine evidenţa.
Soldul debitor reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime şi materialelor
existente în stoc, în negru sau în roşu.
303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” - cont de active circulante, de

activ.
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea obiectelor de 303 = 401
inventar achiziţionate (401): “Materiale de natura obiectelor de inventar” ”Furnizori”
“Materiale de natura “Decontări cu asociaţii privind
inventar aduse ca aport: obiectelor de inventar” capitalul”

inventar primite cu titlu
“Materiale de ”Venituri din subvenţii de
natura obiectelor exploatare pentru materii prime
gratuit: de inventar” şi materiale consumabile”
SE CREDITEAZĂ:
“Cheltuieli privind materialele “Materiale de natura
inventar ieşite date în
de natura obiectelor de obiectelor de inventar”
consum (603): inventar”
inventar trecute la mărfuri “Mărfuri” “Materiale de natura
spre a fi vândute (371): obiectelor de inventar”
Cu valoarea materiilor prime 6582 = 301

donate: ”Donaţii şi subvenţii acordate” “Materii prime”
456 = 301
Cu valoarea materiilor prime
”Decontări cu asociaţii privind “Materii prime”
restituite acţionarilor:
capitalul”
Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar aflate
în gestiune.
Grupa 34. PRODUSE

341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
Acestea sunt conturi de activ, cu funcţionare asemănătoare.
SE DEBITEAZĂ:
Cu preţul de înregistrare al
Ex:
semifabricatelor, respectiv al
345 = 711
produselor finite şi/sau produselor “Produse finite” ”Variaţia stocurilor”
reziduale intrate în gestiune (711):
SE CREDITEAZĂ:
semifabricatelor, respectiv al Ex:
produselor finite şi/sau produselor 345 = 711
reziduale ieşite din gestiune spre “Produse finite” ”Variaţia stocurilor”
vânzare (711) sau alte destinaţii
Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare al semifabricatelor, produselor
finite şi/sau produselor reziduale existente în stoc.
În cazul în care pentru evaluarea şi înregistrarea produselor se utilizează preţurile

prestabilite (standard), diferenţele dintre preţurile prestabilite şi costurile de producţie
efective, calculate la sfârşitul lunii, se vor înregistra în contul 348 ”Diferenţe de preţ la
produse”. Acesta este de activ, de rectificare a valorii de înregistrare a produselor.
SE DEBITEAZĂ:
Cu diferenţa în plus sau în minus dintre costul de producţie efectiv şi cel prestabilit al
produselor obţinute, în roşu sau în negru, după caz (711):
SE CREDITEAZĂ:
Cu diferenţa în plus sau în minus aferentă produselor ieşite din gestiune, în roşu sau în
negru, după caz.
Soldul debitor reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor existente în stoc.
Grupa 35. STOCURI AFLATE LA TERTI

351. Materii si materiale aflate la terti (A)
354. Produse aflate la terti (A)
356. Animale aflate la terti (A)
357. Marfuri aflate la terti (A)
358. Ambalaje aflate la terti (A)
La terţi se pot afla stocurile în următoarele situaţii: achitate şi lăsate în custodia
furnizorilor, date spre prelucrare - recondiţionare la terţi, depozitate la terţi, predate terţilor
spre vânzare în consignaţie, aflate în curs de aprovizionare (achitate, dar nesosite sau sosite
şi nerecepţionate).
Conturile din grupa 35 sunt conturi de activ şi funcţionează similar.
SE DEBITEAZĂ:
Ex:
Cu preţul de înregistrare preţul 351 = %
de înregistrare a stocurilor “Materii şi 301 ”Materii prime”
aflate la terţi din diferite materiale aflate la 302 ”Materiale consumabile”
terţi”
motive: 303 ”Materiale de natura obiectelor de
inventar”
SE CREDITEAZĂ:
Ex:
% = 351
stocurilor intrate în gestiune,
301 ”Materii prime” “Materii şi
aduse de la terţi sau celor în materiale aflate la
302 ”Materiale consumabile”
curs de aprovizionare sosite în terţi”
303 ”Materiale de natura obiectelor
unitate:
de inventar”
Soldul debitor reprezintă valoarea stocurilor aflate în curs de aprovizionare sau trimise
la terţi.
7.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
În vederea desfăşurării activităţii economice, între unităţile patrimoniale se

realizează schimburi de valori care dau naştere la creanţe şi datorii.
Creanţa este dreptul creditorului de a primi la un anumit termen o sumă de bani sau
alte bunuri economice.
Datoriile reprezintă obligaţiile pe termen scurt ale unităţii, respectiv surse atrase la
finanţarea activităţii acesteia.
CLASIFICAREA CREANŢELOR
După natura  creanţe comerciale;
operaţiilor  creanţe financiare;
economice:  alte creanţe.
 creanţe asupra clienţilor pentru produse vândute, lucrări
executate şi servicii prestate;
 creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile acordate
După conţinutul
anticipat;
economic şi
 creanţe generate de deţinerea unor bilete la ordin, cupoane,
obiectul creanţelor:
bonuri de tezaur;
 diverse creanţe asupra debitorilor provenite din operaţii
necomerciale.
CLASIFICAREA DATORIILOR
După natura  datorii comerciale;
operaţiilor  datorii financiare;

economice:  datorii fiscale;
 datorii salariale şi sociale;
 alte datorii.
 datorii faţă de furnizori;
 datorii faţă de clienţi pentru avansurile primite de la
aceştia;
După conţinutul  datorii faţă de buget;
economic şi  datorii din efecte comerciale;
obiectul datoriilor:  datorii faţă de salariaţi;
 datorii faţă de asigurările şi protecţia socială;
 datorii faţă de acţionari;
 alte datorii.
Observaţie: Evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face în momentul apariţiei lor, la valoarea

nominală.
7.4.1. CONTABILITATEA CREANŢELOR

Conturile în creanţe se găsesc în grupa 41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE,
dar există conturi de creanţe şi în alte grupe de conturi. Conturile pe care le analizăm şi care
reflectă creanţele unităţii patrimoniale sunt:
411 Clienţi
413 Efecte de primit;
461 Debitori diverşi;
425 Avansuri acordate personalului.
411 “Clienţi” - este un cont de activ care ţine evidenţa decontărilor cu clienţii
interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale şi mărfuri etc., vândute lucrări
executate şi servicii prestate, pe bază de facturi.
SE DEBITEAZĂ:
Cu preţul de vânzare al
produselor, semifabricatelor,
mărfurilor, lucrărilor executate 411 = %
“Clienţi” 701 “Venituri din vânzarea produselor
şi serviciilor prestate prin
finite”
creditul conturilor de venituri, 4427 ”TVA colectată”
precum şi cu taxa pe valoarea
adăugată aferentă acestora
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele încasate de la 512 = 411
clienţi în conturile de ”Conturi bancare în lei” “Clienţi”
disponibilităţi (512, 531), cu
valoarea efectelor comerciale 413 = 411
acceptate în contul drepturilor ”Efecte de primit” “Clienţi”
de creanţă (413), cu sumele

decontate pe seama 419 = 411
avansurilor primite de la ” Clienti - creditori” “Clienţi”
clienţi (419), etc.
Soldul debitor reprezintă reprezintă drepturile de creanţă care nu au fost încă încasate.
413 “Efecte de primit”- este un cont de activ care reflectă drepturile de creanţă
stabilite pe bază de efecte comerciale (trate, bilete la ordin etc.).
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele datorate de clienţi
reprezentând valoarea 413 = 411
efectelor comerciale acceptate “Efecte de primit” “Clienţi”
(411):
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea efectelor
5113 = 413
comerciale primite de la
” Efecte de încasat” “Efecte de primit”
clienţi (5113):
Cu sumele încasate de la 5121 = 413
clienţi prin bancă (5121): ” Conturi la bănci în lei” “Efecte de primit”
Soldul debitor reprezintă reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.
461 “Debitori diverşi”- este un cont de activ care ţine evidenţa debitorilor din
reclamaţii şi pagube materiale aduse unităţii patrimoniale şi a altor creanţe izvorâte din
existenţa unor titluri executorii.
SE DEBITEAZĂ:
Cu creanţele din imputaţii
461 = %
privind bunurile constatate
”Debitori diverşi” 758 ”Alte venituri din exploatare”
lipsă la inventar, imputabile, la
4427 ”TVA colectată”
care se adaugă TVA aferentă:
SE CREDITEAZĂ:
% = 461
Cu valoarea debitelor încasate: 5121” Conturi la bănci în lei” “Debitori diverşi”
5311 “Casa în lei”
Soldul debitor reprezintă debitele de încasat.
409 ”Furnizori-debitori” – este un cont de activ care evidenţiază creanţele faţă de

terţi pentru avansurile sau aconturile acordate acestora.
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea avansurilor sau 409 = %
aconturilor acordate ”Furnizori - debitori” 5121” Conturi la bănci în lei”
furnizorilor (512, 531): 5311 “Casa în lei
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea avansurilor
regularizate cu furnizorii, la
% = 409
primirea bunurilor pentru care
401 ”Furnizori” ”Furnizori - debitori”
au fost acordate (401), a
avansurilor restituite (512,
531) etc.
Soldul debitor reprezintă creanţele unităţii faţă de furnizori (avansuri şi nedecontate).
425 “Avansuri acordate personalului” - este un cont de activ care reflectă

avansurile acordate personalului.
SE DEBITEAZĂ:
Cu avansurile plătite
personalului conform 425 = 5311
“Avansuri acordate personalului” “Casa în lei
contractelor de muncă (5311):
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele reţinute pe statele 421 = 425
de salarii reprezentând ”Personal – salarii datorate” “Avansuri acordate
avansurile acordate (421): personalului”
Soldul debitor reprezintă avansurile plătite în cursul lunii.
7.4.2. CONTABILITATEA DATORIILOR (OBLIGAŢIILOR)

Categorii de obligaţii ale unităţii patrimoniale faţă de terţi:
a) faţă de furnizorii b) faţă de personal, c) faţă de d) faţă de stat
de bunuri şi pentru munca organismele de privind impozite,
servicii prestată; protecţia socială taxe şi alte obligaţii
a) Datoriile faţă de furnizorii de bunuri şi servicii sunt evidenţiate cu ajutorul

conturilor din grupa 40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE.
401 “Furnizori” - este un cont de pasiv care reflectă evidenţa decontărilor cu

furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrări şi servicii.
SE CREDITEAZĂ:
Cu obligaţiile de plată a valorii bunurilor intrate în patrimoniu la preţ de achiziţie,
lucrărilor executate şi a serviciilor prestate de terţi (cl.3), precum şi a taxei pe
valoarea adăugată înscrisă în factura furnizorilor (4426), etc.
SE DEBITEAZĂ:
Cu plăţile efectuate către furnizori, cu valoarea efectelor comerciale de plată
acceptate de furnizori (403), cu valoarea avansurilor virate anterior furnizorilor (cu
ocazia regularizării plăţilor - 409), etc.
Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor.
404 “Furnizori de imobilizări” - funcţionează identic cu contul 401 “Furnizori”,

dar acest cont reflectă obligaţiile de plată faţă de furnizorii de imobilizări.
403 “Efecte de plată” - este un cont de pasiv care reflectă obligaţiile de plată
stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet de ordin, trată).
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea acceptată a
cambiilor sau biletelor la ordin 401 = 403
“Furnizori” “Efecte de plătit”
subscrise (401):
SE DEBITEAZĂ:
Cu plăţile efectuate la
scadenţă a acestor efecte 403 = 5121
“Efecte de plătit” “Conturi bancare în lei”
comerciale (512):
Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor de plătit.
405 ”Efecte de plătit pentru imobilizări” – funcţionează asemănător contului 403,

cu observaţia că intră în corespondenţă cu contul 404.
419 ”Clienţi - creditori”- este un cont de pasiv care reflectă obligaţiile unităţii
patrimoniale faţă de clienţi pentru avansurile încasate de la aceştia.
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele încasate de la
5311 = 419
clienţi sub formă de avansuri “Casa în lei” ”Clienţi - creditori”
(512, 531):
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea avansurilor,
decontate clienţilor pe seama 419 = 411
livrărilor de bunuri, facturate ”Clienţi - creditori” “Clienţi”
acestora (411):
Soldul creditor reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile primite
şi nedecontate încă.
 b) Datoriile faţă de personal, pentru munca prestată - au ca obiect de calcul,

înregistrarea la cheltuieli şi decontarea salariilor cuvenite angajaţilor.
421 “Personal – salarii datorate” - este un cont de pasiv, folosit pentru
evidenţierea decontărilor cu personalul unităţii pentru salariile cuvenite acestora, inclusiv
sporurile şi premiile.
SE CREDITEAZĂ:
641 = 421
Cu cu salariile şi alte drepturi “Cheltuieli cu salariile ” Personal –salarii
cuvenite personalului (641): personalului” datorate”
SE DEBITEAZĂ:
Cu reţinerile din salarii
privind:
 avansurile acordate (425); 421 = %
 sumele datorate terţilor ”Personal – 425 ”Avansuri acordate
(427); salarii personalului”
 contribuţia salariaţilor datorate ” 427 ”Reţineri din salarii datorate
pentru pensia suplimentară terţilor”
(4312); 4312 ”Contribuţia personalului
pentru pensia suplimentară”
 la asigurările sociale de
4313 ”Contribuţia personalului la
sănătate (4313); asigurările de sănătate ”
 contribuţia salariaţilor 4372 ”Contribuţia personalului la
pentru ajutorul de şomaj fondul de şomaj”
(4372); 444 ”Impozitul pe salarii”
 impozitul pe salarii (444);
 alte reţineri.
Cu sumele neridicate în 421 = %
termen (426) şi cu salariile ”Personal – 426 ” Drepturi de personal
nete achitate personalului salarii neridicate”
(5311): datorate ” 5311 “casa în lei”
Soldul creditor reprezintă datoriile unităţii faţă de personal.
426 ”Drepturi de personal neridicate” – este un cont de pasiv care evidenţiază

drepturile salariale neridicate în termen.
SE CREDITEAZĂ:
% = 426
Cu salariile nete (421) sau 421 ”Personal – salarii ”Drepturi de personal
avansurile (425) datorate datorate” neridicate”
personalului şi neridicate 425 ”Avansuri acordate
personalului”
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele achitate celor în 426 = 5311
drept (531) ”Drepturi de personal neridicate” “Casa în lei”
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate personalului neridicate la
termen.
427 “Reţineri din salarii datorate terţilor” - este un cont de pasiv care evidenţiază
sumele reţinute din salariile personalului, pentru terţi
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele reţinute de la 421 = 427
salariaţi, datorate terţilor ”Personal – salarii ”Reţineri din salarii
(421): datorate” datorate terţilor”
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele achitate terţilor 427 = 5311
(5311, 5121) ”Reţineri din salarii datorate “Casa în lei”
terţilor”
Soldul creditor reprezintă sumele reţinute de la salariaţi, datorate terţilor.
c) Datorii faţă de organismele de protecţia socială Grupa 43. ASIGURĂRI

SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
431 “Asigurări sociale” - este un cont de pasiv care evidenţiază decontările privind
contribuţia unităţii şi a personalului la asigurările sociale.
Se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de grad II:
4311. Contribuţia unitaţii la asigurările sociale (P)
4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P).
SE CREDITEAZĂ:
Cu contribuţia unităţii la 6451 = %
asigurările sociale (6451) – ”Contribuţia 4311 ”Contribuţia unităţii la
aplicată asupra fondului de unităţii la asigurările sociale”
salarii brut; asigurările 4313 ”Contribuţia angajatorului
sociale
Cu contribuţia unităţii la pentru asigurările sociale de
fondul de sănătate (6451). sănătate””
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele virate în contul 431 = 5121
asigurărilor sociale (5121): ”Asigurări sociale” “Conturi bancare în lei”
Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale
437 “Ajutor de şomaj” - este un cont de pasiv care evidenţiază decontările privind
ajutorul de şomaj datorat de unitate şi de salariaţi, potrivit legii. Se dezvoltă în conturi
sintetice de grad II:
4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)
4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele datorate de unitate (6452) şi de către personalul salariat (421) pentru
constituirea fondului de şomaj.
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele virate pentru constituirea fondului de şomaj (5121).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru fondul de şomaj, nevirate.
d) Datorii faţă de stat privind impozite, taxe şi alte obligaţii
Impozitul pe salarii se calculează lunar de către angajator (cel ce angajează),
asupra venitului realizat în luna respectivă de către fiecare salariat şi este reţinut din salarii.
Impozitul pe salarii se varsă la bugetul statului o dată cu ridicarea sumelor pentru

plata chenzinei a II-a.
444 “Impozitul pe salarii” - este un cont de pasiv care evidenţiază impozitul pe

salarii şi alte drepturi similare datorate bugetului.
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele datorate bugetului reprezentând impozitul pe salarii reţinut din drepturile
băneşti cuvenite salariaţilor, potrivit legii (421).
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele virate la buget reprezentând impozitul pe salarii şi pe alte drepturi
similare (5121).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului.
442 ”Taxa pa valoarea adăugată” este un cont bifuncţional.

Taxa pe valoarea adăugată este o taxă generală de consum care cuprinde toate
fazele circuitului economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia până la vânzările
către consumatorii finali. Ea este un impozit indirect, respectiv un venit la bugetul statului.
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă
4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” - este un cont de activ care
evidenţiază TVA înscrisă în facturile furnizorilor pentru bunurile, lucrările şi serviciile
achiziţionate de unitate, deductibilă din punct de vedere fiscal.
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele reprezentând TVA deductibilă, potrivit legii (401, 404, 5121, 4428) etc.
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată (4427), cu sumele reprezentând
TVA deductibilă ce depăşesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la
bugetul statului (4424) etc.
Nu prezintă sold.
4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată” - este un cont de pasiv care

evidenţiază sumele datorate de unităţile patrimoniale bugetului de stat, reprezentând TVA
aferentă vânzărilor de produse şi mărfuri, prestărilor de servicii sau executării de lucrări.
SE CREDITEAZĂ:
Cu TVA înscrisă în facturile emise către clienţi sau alte documente legale
reprezentând vânzări de produse, mărfuri, prestări de servicii şi executări de lucrări
(411, 461, 5311) etc.
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele reprezentând TVA deductibilă (4426), cu TVA de plată datorată bugetului
de stat (4423) etc.
Nu prezintă sold.
4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată”- este un cont de pasiv care

evidenţiază TVA de plătit bugetului de stat.
SE CREDITEAZĂ:
Cu diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între TVA colectată > TVA deductibilă
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele plătite bugetului de stat reprezentând TVA (5121) sau cu TVA de
recuperat compensată (4424).
Soldul creditor reprezintă TVA de plată.
4424 ”Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”- este un cont de activ care

evidenţiază TVA de recuperat de la bugetul statului.
SE DEBITEAZĂ:
Cu diferenţa dintre TVA deductibilă > TVA colectată.
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele încasate de la bugetul statului reprezentând TVA cuvenită pe baza cererii
de rambursare.
Soldul debitor reprezintă contravaloarea TVA cuvenită de la bugetul statului
4428 ”Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”- este un cont bifuncţional.
SE CREDITEAZĂ:
TVA neexigibilă rezultată din vânzări cu plata în rate sau pentru prestaţii efectuate şi
nefacturate clienţilor.
SE DEBITEAZĂ:
TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor făcute cu plata în rate şi aprovizionărilor
pentru care nu au sosit facturile furnizorilor.
Soldul creditor reprezintă sume care pe măsură ce devin exigibile se trec în debitul
contului TVA deductibilă (cumpărări), sau în creditul contului TVA colectată
(vânzări).
7.5. CONTABILITATEA ACTIVELOR BĂNEŞTI
Pentru reflectarea în contabilitate a activelor băneşti se realizează cu conturile din

clasa a 5-a “Conturi de trezorerie”.
Trezoreria reprezintă ansamblul operaţiilor financiare, făcute de către o unitate

patrimonială în vederea obţinerii mijloacelor băneşti necesare desfăşurării activităţii
sale.
Tipuri de operaţiuni financiare

Operaţiuni financiare cu caracter
Operaţiuni financiare similare
operaţional (încasări şi plăţi curente)
operaţiunilor de capital (generează
pentru asigurarea lichidităţilor care
angajamente pe termen lung).
formează trezoreria.
7.5.1. CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR FINANCIARE
Acţiunile şi obligaţiunile sunt principalele valori

Plasamentele de trezorerie mobiliare;
sau titlurile de plasament Sunt titluri negociabile, cotate la bursă sau
sunt valori mobiliare emise de susceptibile de a fi cotate;
societăţile pe acţiuni. Sunt cumpărate în vederea realizării unui profit într-
un termen scurt.
Grupa 50. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A)
506. Obligaţiuni (A)
508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
501. “Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” este un cont de active cu ajutorul

căruia se ţine evidenţa investiţiilor financiare pe termen scurt la societăţile din cadrul
grupului, cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare pe termen scurt.
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la societăţile din cadrul
grupului (509, 512, 531).
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea acţiunilor deţinute la societăţile din cadrul grupului, cedate (512, 531,
664).
Soldul debitor reprezintă valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt (acţiuni)
deţinute la societăţile din cadrul grupului.
505 ”Obligaţiuni emise şi răscumpărate” – este un cont de activ care evidenţiază

obligaţiunile emise de unitatea patrimonială în vederea obţinerii de împrumuturi publice şi
răscumpărate de la obligatari (creditori
SE DEBITEAZĂ:
Cu costul obligaţiunilor emise şi răscumpărate achitate imediat (512, 531) sau
ulterior (509);
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea obligaţiunilor răscumpărate, anulate (161);
Cu diferenţele nefavorabile dintre preţul de răscumpărare şi preţul de rambursare a
împrumutului obţinut prin emisiunea de obligaţiuni (668).
Soldul debitor reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate existente în
patrimoniu.
506 ”Obligaţiuni” – este un cont de activ care evidenţiază obligaţiunile cumpărate

de unitatea patrimonială, pentru a obţine venituri sub formă de dobândă.
SE DEBITEAZĂ:
Cu costul obligaţiunilor cumpărate achitate imediat (512, 531) sau ulterior (509);
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea obligaţiunilor rambursate de emitent sau revândute (5121);
Cu diferenţele nefavorabile dintre preţul de cumpărare şi preţul primit din vânzare
sau rambursare (664).
Soldul debitor reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.
509 ”Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” - este un cont

de pasiv care evidenţiază obligaţia de plată a titlurilor de plasament achiziţionate.
SE CREDITEAZĂ:
Cu valoarea datorată, de vărsat pentru titlurile de plasament dobândite (501, 505,
506);
SE DEBITEAZĂ:
Cu valoarea plătită din conturile de disponibilităţi (5121, 5311).
Soldul creditor reprezintă valoarea de vărsat pentru titlurile de plasament
achiziţionate.
7.5.2. CONTABILITATEA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI

Disponibilităţile băneşti sunt reprezentate prin numerarul aflat în casieria unităţii şi
prin disponibilităţile aflate în conturi la bănci, atât în lei cât şi în valută.
512 “Conturi curente la bănci”- este un cont de active băneşti care reflectă
existenţa şi mişcarea disponibilităţilor băneşti păstrate în conturi la bănci, în lei sau valută.
SE DEBITEAZĂ:
Cu încasările de la clienţi, debitorii unităţii patrimoniale, precum şi cu sumele depuse
din casieria unităţii în contul de disponibil de la bancă.
SE CREDITEAZĂ:
Cu plăţile efectuate prin conturi la bănci, precum şi cu numerarul ridicat din cont şi
depus în casieria întreprinderii.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţi băneşti în lei sau în valută existente.
531 “Casa”- este un cont de activ care reflectă disponibilităţile băneşti în numerar,
în lei şi în valută.
SE DEBITEAZĂ:
Cu încasările în numerar şi cu sumele ridicate din disponibilul de la bancă.
SE CREDITEAZĂ:
Cu plăţile efectuate în numerar şi cu sumele depuse la bancă.
Soldul debitor reprezintă numerarul în lei şi în valută existent.
581 ”Viramente interne” – este un cont de activ care evidenţiază viramentele de

disponibilităţi între conturile de trezorerie.
SE DEBITEAZĂ:
Cu sumele virate dintr-un cont
de trezorerie în alt cont de 581 = 5121
„Viramente interne” „Conturi curente la bănci”
trezorerie:
SE CREDITEAZĂ:
Cu sumele intrate într-un cont
de trezorerie din alt cont de 5121 = 581
„Conturi curente la bănci” „Viramente interne”
trezorerie:
Soldul debitor reprezintă elementele de trezorerie virate la un alt loc de destinaţie şi
neajunse la acesta.
7.6. CONTABILITATEA REZULTATELOR

Conturile din clasa a 6-a a planului general de conturi “Conturi de cheltuieli” şi
conturile din clasa a 7-a “Conturi de venituri” se mai numesc şi conturi de rezultate,
deoarece pe baza datelor înscrise în aceste conturi, la sfârşitul exerciţiului financiar, se
determină rezultatul financiar.
7.6.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Cheltuielile unei unităţi patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru:
consumurile de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate,
pentru plata personalului şi a altor obligaţii contractuale sau legale, pentru deprecierea
activelor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.
CLASIFICAREA CHELTUIELILOR
consumurile de materii prime şi materiale consumabile;
costul de achiziţie al energiei electrice şi apei;
costul de achiziţie al materialelor nestocabile;
Cheltuieli de costul mărfurilor vândute;
exploatare cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate;
cheltuieli cu personalul;
alte cheltuieli de exploatare.
După pierderi din creanţe legate de participaţii;
natura pierderi din vânzarea de titluri de plasament;
economică Cheltuieli diferenţele nefavorabile de curs valutar;
financiare dobânzi aferente împrumuturilor primite;
sconturi acordate clienţilor;
alte cheltuieli financiare.
operaţii de gestiune: despăgubiri, amenzi, penalităţi
plătite etc.
Cheltuieli
operaţii de capital: valoarea contabilă a imobilizărilor
extraordinare
cedate;
alte cheltuieli extraordinare.
Clasa a 6-a CONTURI DE CHELTUIELI
Grupa 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

Grupa 61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE
TERTI
Grupa 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
Grupa 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE
ASIMILATE
Grupa 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
Grupa 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
Grupa 66. CHELTUIELI FINANCIARE
Grupa 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
Grupa 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI
AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
Grupa 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
Conturile de cheltuieli funcţionează după regulile conturilor de activ.

SE DEBITEAZĂ:
Cu cheltuielile efectuate în cursul lunii, în funcţie de natura lor economică.
SE CREDITEAZĂ:
La sfârşitul lunii, când
cheltuielile înregistrate în 121 = Clasa a 6-a
cursul lunii se trec asupra „Profit şi pierdere” „Conturi de cheltuieli”
rezultatului exerciţiului.
Nu prezintă sold.
7.6.2. CONTABILITATEA VENITURILOR

Veniturile unei unităţi patrimoniale reprezintă valorile sau sumele încasate sau de
încasat din: livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii, executări de obligaţii
sau contractuale.
Totodată, pentru determinarea rezultatelor financiare, se cuprind în cadrul
veniturilor: venituri din producţia stocată, venituri din producţia imobilizată, preţul de
vânzare al activelor cedate, anularea sau diminuarea de provizioane.
CLASIFICAREA VENITURILOR
venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate,
serviciilor prestate;
Venituri de venituri din producţia stocată;
exploatare venituri din producţia imobilizată;
venituri din subvenţii de exploatare;
alte venituri din exploatare.
venituri din participaţii;
venituri din imobilizări financiare;
După
venituri din creanţe imobilizate;
natura Venituri
venituri din titluri deplasament;
economică financiare
venituri din dobânzi;
venituri din sconturi obţinute;
alte venituri financiare.
despăgubiri şi penalităţi încasate;
venituri din cedarea activelor;
Venituri
cote-părţi din subvenţii pentru investiţii virate la
extraordinare
rezultatul exerciţiului;
alte venituri excepţionale.

Grupa 70. CIFRA DE AFACERI NETA
Grupa 71. VARIATIA STOCURILOR
Grupa 72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
Grupa 74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
Grupa 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
Grupa 76. VENITURI FINANCIARE
Grupa 77. VENITURI EXTRAORDINARE

Grupa 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
Conturile de venituri funcţionează după regulile conturilor de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:
Cu veniturile înregistrate în cursul lunii, după natura lor economică.
SE DEBITEAZĂ:
La sfârşitul lunii, când
veniturile înregistrate în cursul Clasa a 7-a = 121
lunii se trec asupra rezultatului „Conturi de venituri” „Profit şi pierdere”
exerciţiului.
Nu prezintă sold.
7.6.3 CONTABILITATEA REZULTATELOR FINANCIARE ALE EXERCIŢIULUI
Rezultatul din activitatea

= Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare
de exploatare
= Venituri financiare – Cheltuieli financiare
financiară
= Rezultatul din activitatea de exploatare +
Rezultatul curent
Rezultatul din activitatea financiară
= Venituri extraordinare– Cheltuieli extraordinare
extraordinară
= Rezultatul current + Rezultatul din activitatea
Rezultatul brut
extraordinară
Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit
Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 12.

Grupa 12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
121 “Profit sau pierdere” - este un cont bifuncţional cu ajutorul căruia se ţine
evidenţa profitului sau a pierderii din exerciţiul curent.
SE CREDITEAZĂ:
Cu veniturile obţinute în cursul exerciţiului finaciar, preluate din conturile de venituri
(clasa 7), la sfârşitul perioadei de gestiune;
Cu pierderile realizate în exerciţiul precedent, care sunt acoperite prin reducerea
capitalului social (1012) sau care nu au fost încă repartizate (117).
SE DEBITEAZĂ:
Cu cheltuielile înregistrate în conturile de cheltuieli (clasa 6), la sfârşitul perioadei de
gestiune;
Cu profitul net realizat, supus repartizării (129).
Soldul creditor reprezintă profitul realizat.
Soldul debitor reprezintă pierderea înregistrată.
Impozitul pe profit reprezintă pentru un agent economic o cheltuială determinată

de remunerarea factorului „macroeconomic” ca participant la viaţa economico – socială a
agentului economic.
Cheltuiala cu impozitul pe profit este suportată la nivelul activităţii agentului
economic şi înscrisă în partea de cheltuieli a contului 121 „Profit şi pierdere”, înaintea
repartizării profitului.
Impozitul pe profit este datorat de către toate societăţile comerciale, regiile
autonome, organizaţii cooperatiste, instituţii financiare şi de credit, alţi agenţi economici
organizaţi ca persoane juridice, inclusiv cele de capital străin, precum şi unităţile
economice ale altor persoane juridice, române sau străine, care realizează profituri din
activitatea desfăşurată.
Rezultatul exerciţiului = Veniturile - Cheltuielile

înainte de impozitare exerciţiului exerciţiului
Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare, corectat cu cheltuielile nedeductibile

din punct de vedere fiscal şi deducerile fiscale permit obţinerea rezultatului fiscal.
Rezultatul Elemente Elemente

Rezultat
= contabil + nedeductibile - deductibile
fiscal
fiscal fiscal
441 ”Impozit pe profit/venit” – este un cont bifuncţional, care funcţionează ca un

cont de pasiv, când exprimă datorii şi ca un cont de activ, când exprimă creanţe.
SE CREDITEAZĂ:
Cu impozitul pe profit datorat 691 = 441
bugetului statului: „Cheltuieli cu impozitul „Impozit pe profit/venit”
pe profit”
SE DEBITEAZĂ:
Cu impozitul pe profit achitat 441 = 5121
bugetului statului „Impozit pe profit/venit” „Conturi la bănci în lei”
Soldul creditor reprezintă sume datorate ca impozit pe profit;
Soldul debitor reprezintă sume vărsate în plus ca impozit pe profit.
Repartizarea profitului este decizia AGA presupune următoarele repartizări din

rezultatul exerciţiului:
 se deduce rezerva legală;
 se adaugă rezultatul reportat;
 se scad fondurile constituite;
 se scad vărsămintele la buget;
 se scad alte rezerve;
 se scad dividendele.
Rezultă reportul la noul exerciţiu.
129 ”Repartizarea profitului”- este un cont de activ care ţine evidenţa repartizării
profitului.
SE DEBITEAZĂ:
Cu repartizările din profit pentru:
majorarea capitalului (1012);
constituirea rezervelor (106);
dividende (457) etc.
SE CREDITEAZĂ:
Cu profitul net realizat în exerciţiul precedent destinat repartizării, prin debitul
contului 121 după închiderea şi aprobarea bilanţului pentru exerciţiul precedent.
Soldul debitor reprezintă repartizările efectuate din profit în cursul exerciţiului.
117 ”Rezultatul reportat” - este un cont bifuncţional.
SE DEBITEAZĂ:
Cu pierderea neacoperite
117 = 121
înregistrată în exerciţiile
„Rezultatul reportat” „Profit sau pierdere”
precedente
Cu partea din profitul realizat
în exerciţiile precedente,
folosita pentru majorarea 117 = %
capitalului social (1012), a „Rezultatul 1012 „Capital subscris vărsat”
rezervelor (106), sau cu reportat” 106 „Rezerve”
dividendele cuvenite 457 „Dividende de plată”
acţionarilor din profitul realizat
în exerciţiile precedente (457).
SE CREDITEAZĂ:
Cu reducerea capitalului social
% = 117
(1012) sau a rezervelor (106),
1012 „Capital subscris vărsat” „Rezultatul
pentru acoperirea pierderilor
106 „Rezerve” reportat”
din exerciţiile anterioare:
Cu profitul net realizat în 121 = 117
exerciţiile precedente şi „Profit sau pierdere” „Rezultatul reportat”
nerepartizat (121).
Soldul creditor reprezintă profitul nerepartizat;
Soldul debitor reprezintă pierderea nerepartizată.
457 ”Dividende de plată” - este un cont de pasiv utilizat pentru reflectarea datoriei
unităţii faţă de asociaţi pentru dividendele cuvenite.
Dividendul este cota parte din profitul net anual, realizat de societăţile pe acţiuni,
care se cuvine acţionarilor.
SE CREDITEAZĂ:
Cu dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat (129, 117);
SE DEBITEAZĂ:
Cu impozitul pe dividende reţinut;
Cu sumele nete achitate acţionarilor.
Soldul creditor reprezintă dividendele datorate de unitate asociaţilor/acţionarilor.
Întrebări:
1. Care este structura capitalurilor?
2. Ce sunt activele imobilizate? Care sunt principalele grupe de active imobilizate?
3. Cum se evaluează imobilizările?
4. Care sunt sistemele de amortizare a imobilizărilor folosite în ţara noastră?
5. Ce sunt activele circulante?
6. Ce sunt creanţele şi cum se clasifică?
7. Ce sunt datoriile şi cum se clasifică?
8. Ce este trezoreria?
9. Care sunt principalele tipuri de cheltuieli?
10. Care sunt principalele tipuri de venituri?
PROBLEME REZOLVATE
1.
Se constituie o societate pe acţiuni cu un capital social de 40.000.000 lei, pentru
care s-au emis 1000 acţiuni a 40.000 lei. Cheltuielile cu emisiunea de acţiuni
(cheltuieli de constituire) se cifrează 300.000 lei.
(1) Subscrierea capitalului:

456 B + D
1011 P + C
40.000.000 456 = 1011 40.000.000

Decontări cu asociaţii Capital subscris nevărsat
(2) Înregistrarea cheltuielilor de constituire:
201 A + D
5121 A - C
300.000 201 = 5121 300.000

Cheltuieli de constituire Conturi la banci in lei
2.
Conform statutului, s-a stabilit ca aportul la capital să fie în numerar (60 % din
capital) adică 24.000.000 lei, iar restul de 40 % aport în natura, sub forma unui
mijloc fix (cladire) în valoare de 16.000.000 lei.
(1) Vărsarea aportului:
456 B - C
212 A + D
5121 A + D
% = 456 40.000.000
16.000.000 212 Clădiri Decontări cu asociaţii
24.000.000 5121 Conturi la banci
in lei
(2) Trecerea de la capitalul social subscris nevărsat la capitalul subscris şi vărsat:

1012 P + C
1011 P - D
40.000.000 1011 = 1012 40.000.000

Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat
3.
Pe baza hotărârii AGA, se măreşte capitalul social din rezerve cu 5.000.000 lei.
(1) Majorarea capitalului social din rezerve:

1012 P + C
106 P - D
5.000.000 106 = 1012 5..000.000

Rezerve Capital subscris vărsat
4.
Prin hotărâre AGA, ca urmare a scăderii activităţii, se reduce capitalul social cu
4.000.000 lei, care se restituie acţionarilor.
(1) Reducerea capitalului social:
1012 P - D
456 B + C
4.000.000 1012 = 456 4.000.000

Capital subscris vărsat Decontări cu asociaţii
(2) Plata acţionarilor:
5121 A - C
456 B - D
4.000.000 456 = 5121 4.000.000

Decontări cu asociaţii Conturi la bănci in lei
5.
O societate achiziţionează un utilaj în valoare de 15.000.000 lei, subvenţionat de la
buget cu 10.000.000 lei. Durata de viaţă este 5 ani.
(1) Achiziţia mijlocului fix:
213 A + D
404 P + C
15.000.000 213 = 404 15.000.000

Instalaţii tehnice Furnizori de imobilizări
(2) Înregistrarea subvenţiei de primit:

445 A + D
131 P + C
10.000.000 445 = 131 10.000.000

Subvenţii Subvenţii pentru
investiţii
(3) Primirea subvenţiei:

445 A - C
5121 A + D
10.000.000 5121 = 445 10.000.000

Conturi la bănci Subvenţii
în lei
(4). Pe durata de viata, amortizarea se include în costuri, iar valoarea subvenţionata

se va include în venituri (772):
681 A + D
281 P + C
15.000.000 681 = 281 15.000.000

Cheltuieli de exploatare Amortizări privind
privind amortizările imobilizările corporale
741 A + D
131 P + C
10.000.000 131 = 741 10.000.000

Subvenţii pentru investiţii Venituri din subvenţii de
exploatare
6.
La înfiinţarea unei societăţi se efectuează cheltuieli în suma de 2.000.000 lei pentru
înscriere la instanţele judecătoreşti, Registrul Comerţului, Monitorul Oficial,
publicitate, onorarii consultanţi etc.
(1) Înregistrarea cheltuielilor de constituire societate:

201 A + D
456 B (P) + C
2.000.000 201 = 456 2.000.000
7.
Se restituie asociaţilor 1.500.000 datorii pentru cheltuieli de constituire la înfiinţarea
societăţii:
(1) Achitarea unor datorii ale societăţii faţă de acţionari, care au creditat
cheltuielile de constituire:
5121 A - C
456 B - D
2.000.000 456 = 5121 2.000.000

8.
Se achiziţionează un utilaj în valoare de 14.000.000 lei de la un furnizor de
imobilizări.
(1) achiziţionarea utilajului:
2131 A + D
404 P + C
14.000.000 2131 = 404 14.000.000
9.
În cadrul producţiei proprii se confecţionează echipamente tehnologice care se
decontează la valoarea de 8.500.000 lei.
(1) Înregistrarea echipamentului tehnologic obţinut din producţia proprie:

2131 A + D
722 P + C
8.500.000 2131 = 722 8.500.000

10.
La sfârşitul lunii se calculează amortizarea utilajelor aflate in funcţiune, în valoare
de 900.000 lei.
(1) Se înregistrează amortizarea lunară:

281 P + C
6811 A + D
900.000 6811 = 281 900.000

11.
Se scoate din folosinţă (se casează) un utilaj amortizat complet în valoare de
8.000.000 lei.
(1) Se înregistrează casarea unui utilaj complet amortizat:

2131 A - C
281 P - D
8.000.000 281 = 2131 8.000.000

12.
Conform registrului de casa s-au înregistrat cheltuieli reprezentând taxa de
înmatriculare la Registrul comerţului, în suma de 50.000 lei. Cheltuielile se
amortizează integral.
(1) reflectarea cheltuielilor ocazionate de înmatriculare:
201 A + D
5311 A - C
50.000 201 = 5311 50.000

(2) înregistrarea amortizării integrale:
681 A + D
2801 P + C
50.000 681 = 2801 50.000
(3) scoaterea din patrimoniu ca urmare a recuperării integrale:

2801 P - D
201 A + C
50.000 2801 = 201 50.000

13.
S-a achitat prin virament suma de 300 000 lei reprezentând costul unui proiect
privind introducerea contabilităţii pe calculator. Ulterior, cheltuielile se amortizează
integral.
(1) recepţia proiectului:

208 A + D
404 P + C
300.000 208 = 404 300.000

(2) plata proiectului
5121 A - C
404 P - D
300.000 404 = 5121 300.000

(3) înregistrarea amortizării integrale a proiectului:
681 A + D
2801 P + C
300.000 681 = 2801 300.000
(4) recuperarea integrală a cheltuielilor efectuate şi scoaterea din patrimoniu:

2801 P - D
201 A + C
300.000 2801 = 201 300.000

14.
O dată cu achiziţionarea unui spaţiu comercial, se dobândeşte un fond comercial de
la o societate comercială, plătindu-se prin virament suma de 200.000 lei.
(1) dobândirea fondului comercial:
404 P + C
207 A + D
4426 A + D
200.000 % = 404 200.000

169.450 207
30.550 4426
(2) achitarea fondului comercial :

404 P - D
5121 A - C
200.000 404 = 5121 200.000

(3) se cedează fondul comercial altei societăţi, pentru aceeaşi sumă:
772 P + C
4427 P + C
5121 A + D
200.000 5121 = % 200.000

772 169.450
4427 30.550
(4) scoaterea din activ a fondului comercial:

672 A + D
207 A - C
200.000 672 = 207 200.000

15.
S-a achiziţionat un utilaj în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%. Se achită
furnizorul din cont.
(1) primirea utilajului :
213 A + D
4426 A + D
404 P + C
11.900.000 % = 404 11.900.000

10.000.000 213
1.900.000 4426
(2) stingerea datoriei faţă de furnizor :
404 P - D
5121 A - C
11.900.000 404 = 5121 11.900.000

16.
Se primeşte prin donaţie un strung evaluat prin estimare la 15.000.000 lei.
(1) intrarea strungului în gestiune :
15.000.0000 213 = 131 15.000.000
17.
S-a scos din funcţiune un utilaj complet amortizat, în sumă de 600.000 lei. Pentru
scoaterea din funcţiune s-au efectuat cheltuieli în sumă de 50.000 lei de către un terţ
(TVA 19%) şi s-au recuperat materiale în sumă de 70.000 lei.
(1) scoaterea din funcţiune a utilajului amortizat integral:

600.000 2813 = 213 600.000
(2) înregistrarea cheltuielilor efectuate cu dezmembrarea utilajului:
59.500 % = 401 59.500
50.000 671
9.500 4426
(3) recuperarea materialelor:
70.000 302 = 771 70.000
18.
Se achiziţionează obligaţiuni în sumă de 3.000.000 lei:
3.000.000 262 = 462 3.000.000
Se acordă un împrumut pe termen lung unei societăţi la care se deţin şi participaţii,
valoarea împrumutului fiind de 4.000.000 lei:
4.000.000 267 = 5121 4.000.000

19.
Se achizitionează materii prime de la un furnizor cu factură, care cuprinde :
 preţ de cumpărare 300.000 lei
 cheltuieli transport-aprov. 30.000 lei
 Total 330.000 lei
 TVA 19 % 62.700 lei
 Total cu TVA 392.700 lei
(1) aprovizionare cu materii prime:
392.700 % = 401 392.700
330.000 301
62.700 4426
20.
Se dau în consum materii prime în valoare de 500.000 lei.
(1) Consum de materii prime:
500.000 601 = 301 500.000
21.
Se achizitionează materiale de natura obiectelor de inventar, în valoare de 500.000
lei, TVA 19 %. Se dau în folosinţă obiecte de inventar în valoare de 3.000.000 lei.
(1) intrarea obiectelor de inventar de la furnizori:

595.000 % = 401 595.000
500.000 303
95.000 4426
(2) Darea în folosinţă a obiectelor de inventar:
3.000.000 603 = 303 3.000.000
22.
Se primesc cu titlu gratuit: materii prime (10.000.000), materiale consumabile
(2.000.000), mărfuri (15.000.000).
27.000.000 % = 7582 27.000.000
10.000.000 301
2.000.000 302
15.000.000 371
23.
Se ridică din contul curent al intreprinderii de la bancă a sumei de 7.500.000 lei
(pentru avansul salariaţilor). Se înregistrează reţinerile din salarii, astfel:
- impozitul pe salarii în suma de 4.000.000 lei;
- contribuţia personalului la pensia suplimentara 630.000 lei;
- contribuţia personalului la fondul de ajutor de şomaj 210.000 lei;
- rate la locuinţe, în suma de 100.000 lei;
- debite în suma de 15.000 lei;
- avansurile chenzinale acordate, în suma de 7.500.000 lei.
(1) ridicarea numerarului de la bancă în vederea acordării avansului:
7.500.000 5311 = 5121 7.500.000
7.500.000 425 = 5311 7.500.000

(2) înregistrarea datoriilor salariale:

12.455.000 421 = % 12.455.000
444 4.000.000
431 630.000
437 210.000
427 100.000
461 15.000
425 7.500.000
(3) Se ridică de la bancă suma de 8.545.500 lei şi se face plata chenzinei a doua :
8.545.000 5311 = 5121 8.545.000
8.545.000 421 = 5311 8.545.000

24.
O unitate se aprovizionează cu materii prime de la furnizori: preţ cumpărare
1.000.000 lei; cheltuieli transport 50.000 lei; TVA 19 % 190.000 lei. Factura se va
achita ulterior. Se primeşte factura de energie electrică care cuprinde energie
2.000.000 şi TVA 19%. Unitatea achită datoria către un furnizor de materii prime
astfel : 2.000.000 cu un bilet la ordin acceptat de furnizor şi 1.000.000 din bancă. Se
achită unui furnizor un avans de 3.000.000 lei pentru livrari materiale. Se primesc
materiale în valoare de 5.000.000 lei + TVA 19%.
(1) intrarea materiilor prime:

1.240.000 % = 401 1.240.000
1.050.000 301
190.000 4426
(2) înregistrarea cheltuielior cu energia şi apa:

2.380.000 % = 401 2.380.000
2.000.000 605
380.000 4426
(3) plata furnizorului cu billet la ordin şi din bancă:

3.000.000 401 = % 3.000.000
403 2.000.000
5121 1.000.000
(4) plata din contul bancar a efectului de plată ajuns la scadenţă

2.000.000 403 = 5121 2.000.000
(5) plata avansului către furnizor:

3.000.000 409 = 5121 3.000.000
(6) primirea materialelor de la furnizorul debitor:

5.950.000 % = % 5.950.000
5.000.000 302 409 3.000.000
950.000 4426 401 2.950.000
25.
Se facturează unui client produse finite în valoare de 10.000.000 lei, TVA
1.900.000 lei. Se facturează şi se vând mărfuri în valoare de 1.000.000 lei cu TVA
aferent, cu plata în numerar :
(1) Înregistrarea vânzării produselor finite:
11.900.000 411 = % 11.900.000
701 10.000.000
4427 1.900.000
(2) Înregistrarea vânzării mărfurilor:

1.190.000 5311 = % 1.190.000
707 1.000.000
4427 190.000
(3) descărcarea gestiunii cu produsele finite şi mărfurile vândute:

10.000.000 711 = 345 10.000.000
1.000.000 607 = 371 1.000.000

Observaţii:
Clienţii pot plăti avansuri pentru produse ce se vor livra ulterior. După livrarea
produselor, se înregistrează plata finală.
1.000.000 5121 = 419 1.000.000
2.380.000 % = 411 2.380.000

1.000.000 419
1.380.000 5121
26.
Din centralizatorul de încasări în numerar, rezultă încasarea sumei de 8.500.000 lei
provenită din: 2.000.000 de la asociaţi; 4.000.000 de la clienţi; 760.000 TVA
colectată; 1.740.000 din bancă. Din centralizatorul plăţilor, rezultă plăţi totale în
numerar de 14.900.000 lei reprezentând: plată furnizori 3.000.000 lei; TVA
deductibilă 570.000 lei; avansuri acordate personalului 5.000.000 lei; plata
chenzinei a II-a 6.500.000 lei; plata unor reţineri din salarii 400.000 lei.
(1) Se înregistrează încasările din casierie:

8.500.000 5311 = % 8.500.000
456 2.000.000
411 4.000.000
4427 760.000
5121 1.740.000
(2) Se înregistrează plăţile din casierie:

14.900.000 % = 5311 14.900.000
3.000.000 401
570.000 4426
5.000.000 425
6.500.000 421
400.000 427
27.
Din extrasul de cont rezultă următoarele încasări prin banca: sume depuse în
numerar de unitate 120.000; sume de la clienţi 130.000; sume depuse de asociaţi ca
aport 1.500.000; sume de la debitori 400.000; dobânzi încasate 500.000. Din
extrasul de cont, rezultă următoarele plăţi prin bancă: sume ridicate din cont în
numerar 300.000; furnizori 700.000; TVA de plată 160.000; dobânzi plătite
240.000.
(1) Se înregistrează încasările din contul bancar:

2.650.000 5121 = % 2.650.000
5311 120.000
411 130.000
456 1.500.000
461 400.000
766 500.000
(2) Se înregistrează plăţile din contul bancar:

1.400.000 % = 5121 1.400.000
300.000 5311
700.000 401
160.000 4423
240.000 666
28.
O societate cumpară 500 acţiuni a 10.000 lei acţiunea. Plăteşte societăţii de valori
mobiliare un comision de 1 %. După o perioadă, societatea vinde cele 500 acţiuni
achiziţionate, la un preţ de vânzare de 12.000 lei.
(1) Intrarea acţiunilor cumpărate:

5.000.000 508 = 5121 5.000.000
(2) Plata comisionului:

50.000 668 = 5121 50.000
(3) Vânzarea acţiunilor cumpărate:

6.000.000 5121 = % 6.000.000
508 5.000.000
764 1.000.000
29.
Societatea contractează un credit de la bancă pe termen scurt în valoare de
30.000.000 lei cu o dobândă calculată de 10.000.000 lei. Creditul se evidenţiază în
extrasul de cont. Se rambursează integral valoarea creditului plus dobânda aferentă
din contul bancar.
(1) Contractarea creditului pe termen scurt:

30.000.000 5121 = 5191 30.000.000
(2) Înregistrarea dobânzii:

10.000.000 666 = 5198 10.000.000
(3) Rambursarea creditului şi a dobânzii aferente:

40.000.000 % = 5121 40.000.000
30.000.000 5191
10.000.000 5198
30.
Pe baza bonului de consum, se eliberează din depozit, pentru fabricarea produselor
în secţie, materii prime la preţ de aprovizionare de 3.000.000 lei. Se dau în folosinţă
obiecte de inventar în valoare de 1.000.000 lei, cu metoda de includere în cheltuieli
100% la intrarea în producţie. Se efectuează lucrări de întreţinere şi reparaţii la
utilaje în valoare de 120.000 lei şi TVA 19%. Se înregistrează o factură de energie
în valoare de 700.000 lei si TVA 19%. Se plăteşte un studiu de evaluare a
mijoacelor fixe în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%. Se înregistrează plata
salariilor în valoare de 40.000.000 lei. La sfârşitul lunii se calculează şi se
înregistrează amortizarea lunară a utilajelor în sumă de 3.000.000 lei.
(1) Consumul materiilor prime:

3.000.000 601 = 301 3.000.000
(2) Darea în folosinţă a obiectelor de inventar:

1.000.000 603 = 303 1.000.000
(3) Înregistrarea cheltuielilor de întreţinere:

146.400 % = 401 146.400
120.000 611
26.400 4426
(4) Înregistrarea cheltuielilor cu energia şi apa:
854.000 % = 401 854.000
700.000 605
154.000 4426
(5) Înregistrarea cheltuielilor cu studiile şi cercetările:

11.900.000 % = 401 11.900.000
10.000.000 614
1.900.000 4426
(6) Înregistrarea cheltuielilor cu salariile:

40.000.000 641 = 421 40.000.000
(7) Înregistrarea amortizărilor:

3.000.000 681 = 281 3.000.000
(8) Se înregistrează diminuarea mijloacelor fixe:

3.000.000 281 = 213 3.000.000
31.
În cursul unei luni s-au cheltuit urmatoarele: materii prime 2.200.000 lei; obiecte de
inventar 400.000 lei; energie şi apă 700.000 lei; întreţinere şi reparaţii 2.000.000 lei;
salarii 40.000.000 lei; amortizări 300.000 lei. În cursul lunii se obţin produse finite
în valoare de 5.000.000 lei, semifabricate în valoare de 2.000.000 lei, produse
reziduale în valoare de 3.000.000 lei care se predau la magazie şi diferenţe în plus la
produse (faţă de valoarea de inregistrare) în valoare de 500.000 lei. La sfârşitul
perioadei se înregistrează producţie în curs de execuţie în valoare de 2.500.000 lei.
Se expediază clienţilor produse obţinute în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%.
Unitatea vinde titluri de plasament realizând 2.000.000 lei venituri din imobilizari
financiare. Unitatea încasează dividende în valoare de 4.000.000 lei. Dobânda
cuvenită din depozitele bancare este de 7.500.000 lei. Se înregistrează venituri din
vânzarea unui mijloc fix în valoare de 4.500.000 lei.
(1) Înregistrarea cheltuielilor:

45.100.000 121 = % 45.100.000
601 2.200.000
603 400.000
605 700.000
611 2.000.000
641 40.000.000
6811 300.000
(2) Înregistrarea veniturilor:

15.500.000 % = 711 15.500.000
2.000.000 341
10.000.000 345
3.000.000 346
500.000 348
(3) Înregistrarea producţiei în curs de execuţie:

2.500.000 331 = 711 2.500.000
(4) Înregistrarea creanţelor faţă de clienţi:

11.900.000 411 = % 11.900.000
701 10.000.000
4427 1.900.000
(5) Se descarcă gestiunea de produse finite cu produsele vândute:

10.000.000 711 = 345 10.000.000
(6) Realizarea veniturilor financiare:

2.000.000 5121 = 764 2.000.000
(7) Încasarea dividendelor:

4.000.000 5121 = 761 4.000.000
(8) Încasarea dobânzilor cuvenite:

7.500.000 5121 = 766 7.500.000
(9) Înregistrarea veniturilor din vânzarea activelor fixe:

5.526.000 411 = % 5.526.000
7583 4.500.000
4427 1.026.000
(10) Închiderea conturilor de venituri

35.000.000 % = 121 35.000.000
7.000.000 711
10.000.000 701
2.000.000 764
4.000.000 761
7.500.000 766
4.500.000 7583
TESTE GRILĂ
1. Principiile teoretice fundamentale ale contabilităţii, care se ridică la rang de
lege sunt următoarele:
a) principiul prudenţei;
b) principiul dublei înregistrări a patrimoniului;
c) principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere;
d) principiul permanenţei metodelor;
e) principiul dublei reprezentări a patrimoniului;
f) principiul calculelor periodice de sinteză.
2. Activul şi pasivul reprezintă:
a) structuri globale, specifice relaţiei de investire şi finanţare a
elementelor patrimoniale;
b) structuri globale specifice relaţiilor de transformare a elementelor
patrimoniale;
c) structuri specifice proceselor economice.
3. Dubla reprezentare a patrimoniului poate fi redată sintetic prin ecuaţia:
a) activ = pasiv;
b) mijloace economice = surse economice;
c) creşterea mijloacelor economice + micşorarea surselor economice =
creşterea surselor economice + micşorarea mijloacelor economice;
d) cheltuieli + rezultat = surse economice;
e) bunuri economice = drepturi + obligaţii.
4. Care dintre formulele următoare sunt corecte:
a) R fin = V fin – C fin
b) R curent = R brut – Imp. pe profit
c) R expl = V expl – C except
d) R fin = R curent – R expl
e) R expl = R curent – R fin
5. Activul patrimonial cuprinde:
a) mijloacele economice, ca avere concretă a agentului economic;
b) sursele de finanţare proprii sau străine;
c) drepturile de creanţă ale întreprinzătorului;
d) mijloacele economice si drepturile de creanţă.
6. Pasivul patrimonial cuprinde:
a) averea întreprinzătorului;
b) bunurile economice;
c) sursele proprii si străine;
d) sursele proprii.
7. Rezultatele trebuie calculate în unul din următoarele momente:
a) în momentul plăţii echivalentului producţiei livrate;
b) la expirarea perioadei de garanţie acordată beneficiarului;
c) pe faze ale circuitului financiar;
d) în momentul facturării si livrării producţiei către beneficiar;
e) pe faze ale circuitului economic;
f) în momentul încasării echivalentului producţiei livrate.
8. Veniturile exploatării includ:

a) veniturile din vânzarea produselor;
b) veniturile din dobânzi;
c) veniturile din lucrări solicitate şi servicii prestate;
d) veniturile realizate în avans;
e) veniturile din subvenţii de exploatare.
9. Veniturile financiare nu cuprind:
a) venituri din participaţii;
b) venituri din operaţii de capital;
c) venituri din lucrări executate;
d) venituri din diferenţe de curs valutar;
e) venituri din sconturi financiare acordate.
10. Veniturile financiare cuprind:
a) venituri excepţionale;
b) alte venituri financiare;
c) venituri din creanţe imobilizate;
d) venituri din sconturi financiare obţinute;
e) venituri din operaţiuni de gestiune;
f) venituri din titluri de plasament.
11. Principiile teoretice fundamentale ale contabilităţii, care se ridică la rang de
lege sunt următoarele:
a) principiul prudenţei;
b) principiul dublei înregistrări a patrimoniului;
c) principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere;
d) principiul permanenţei metodelor;
e) principiul dublei reprezentări a patrimoniului;
f) principiul calculelor periodice de sinteză.
12. Dubla înregistrare constă în:
a) înregistrarea dublă a unei operaţiuni economice atât în activul, cât şi în
pasivul bilanţului;
b) înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii
economice în cel puţin două conturi;
c) înregistrarea unei operaţii economice în două documente distincte.
13. Procedeele specifice metodei contabilităţii sunt:
a) documentul;
b) evaluarea;
c) bilanţul;
d) contul,
e) calculaţia;
f) balanţa de verificare.
14. Un cont poate avea sold debitor când:
a) se prezintă detaliat;
b) totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor
creditoare;
c) totalul sumelor debitoare este mai mic decât totalul sumelor
creditoare;
d) când totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare;
e) când totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul sumelor
debitoare.
15. Identificaţi părţile componente ale formulei contabile:
a) denumirea contului corespondent debitor;
b) denumirea contului corespondent creditor;
c) stabilirea naturii şi a conţinutului operaţiei supusă înregistrării;
d) suma care face obiectul înregistrării;
e) semnul egalităţii (=) care leagă contul corespondent debitor de contul
corespondent creditor;
f) aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor
16. Se cumpără de la un furnizor mărfuri în valoare de 200.000 lei”. Care dintre
variantele de mai jos prezintă analiza contabilă corectă a acestei operaţiuni?
a)
“Mărfuri” A + C 200.000
“Furnizori P + C 200.000
”
b)
“Mărfuri” A + D 200.000
“Furnizori P + D 200.000
”
c)
“Mărfuri” A + D 200.000
“Furnizori A - C 200.000
”
d)
“Mărfuri” A + D 200.000
”
e)
“Mărfuri” P - D 200.000
”
17. Nu sunt procedee specifice metodei contabilităţii:
a) inventarierea;
b) bilanţul;
c) contul;
d) clasificarea;
e) balanţa de verificare.
18. Ce semnifică înregistrarea contabilă următoare?
% = 1012 10.000.000
129 6.000.000
117 4.000.000
a) mărirea capitalului din profitul realizat în anul curent;
b) creşterea capitalului din profitul obţinut de unitate în anul
precedent;
c) mărimea capitalului din profitul realizat în anul curent şi din cel
obţinut în anul precedent;

19. Stornarea în roşu presupune
a) anularea unei formule contabile efectuate anterior greşit prin
inversarea ei, înscriind suma în negru şi apoi se întocmeşte formula
contabilă corectă;
b) anularea unei formule contabile efectuate anterior greşit prin repetarea
ei, dar cu suma înscrisă în roşu şi apoi întocmirea formulei contabile
corecte;
c) anularea unei formule contabile efectuate anterior greşit prin repetarea
ei, dar cu suma înscrisă în negru sau încadrată cu chenar şi apoi
întocmirea formulei contabile corecte;
d) anularea unei formule contabile efectuate anterior greşit prin tăierea ei
cu creion roşu;
e) nici o variantă anterioară nu este corectă, în contabilitate nu există
acest gen de corecţie.
20. Un echipament tehnologic este contabilizat la valoarea de 35.000.000 lei, iar
amortizarea aferentă până în momentul scoaterii acestuia din funcţiune este de
30.000.000 lei. Piesele de schimb rezultate din dezmembrarea acestui mijloc
fix reprezintă 4.000.000 lei. Indicaţi articolele contabile care se întocmesc în
această situaţie:
a) % = 2122 35.000.000
2812 30.000.000
671 5.000.000
302 = 602 4.000.000
b) % = 2122 5.000.000
2812 30.000.000
671 4.000.000
471 1.000.000
302 = 771 4.000.000
c) % = 2122 35.000.000
2812 30.000.000
471 5.000.000
302 = 6014 4.000.000
21. Înregistrarea contabilă următoare semnifică:
418 = % 1.190.000
701 1.000.000
4428 190.000
a) vânzarea de produse finite pe bază de factură fiscală ce se va încasa
ulterior;
b) vânzarea de produse finite pe bază de factură fiscală ce se încasează în
numerar la data livrării;
c) vânzarea de produse finite pentru care nu s-a întocmit factură fiscală.
22. Ce semnifică înregistrarea contabilă următoare?
601 = 301 5.000.000
a) materii prime date în consum în valoare de 5.000.000 lei pe baza

bonului de consum;
b) materii prime degradate neinputabile în valoare de 5.000.000 lei
ieşite din gestiunea unităţii;
c) materii prime constatate plus la inventariere în valoare de 5.000.000
lei.
23. Conturile de venituri funcţionează după regula potrivit căreia:
a) în debit preiau soldul iniţial şi sporurile şi în credit reducerile şi
soldul final;
b) în credit preiau soldul iniţial şi reducerile şi în debit sporurile şi
soldul final;
c) în debit preiau reducerile şi în credit sporurile;
d) în credit preiau reducerile şi în debit sporurile.
24. Formula contabilă 5121 = 131 poate avea următoarea explicaţie:
a) primirea de subvenţii pentru investiţii
b) primirea de resurse proprii ale activităţii
c) primirea de bani de la asociaţi
25. Pentru conturile care reflectă mijloace economice, convenţional, s-a stabilit
că:
a) existentul iniţial şi creşterile să se înregistreze în partea stângă, iar
micşorările tot în partea stângă;
b) existentul iniţial şi creşterile să se înregistreze în partea dreaptă, iar
micşorările în partea stângă;
c) existentul iniţial şi creşterile să se înregistreze în partea dreaptă, iar
micşorările tot în partea dreaptă;
d) existentul iniţial şi creşterile să se înregistreze în partea stângă, iar
micşorările în nici o parte pentru că nu există;
e) existentul iniţial şi creşterile să se înregistreze în partea stângă, iar
micşorările în partea dreaptă;
26. La conturile de surse de finanţare existentul iniţial şi creşterea se
înregistrează:
a) în credit;
b) în debit;
c) în credit şi în debit;
d) nu se pot face înregistrări nici în credit şi nici în debit;
e) nici una din variantele de mai sus.
27. La conturile de mijloace economice micşorările se înregistrează :
a) în credit;
b) în debit;
28. La conturile de mijloace economice existentul iniţial şi creşterea se
înregistrează :
a) în credit;
b) în debit;
29. Un cont poate avea sold balansat când:
a) se prezintă detaliat, printr-o descriere a operaţiilor înregistrate şi o
explicaţie contabilă;
b) totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor
creditoare;
c) totalul sumelor debitoare este mai mic decât totalul sumelor creditoare;
d) când totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare;
e) când totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul sumelor
debitoare
30. Descărcarea gestiunii cu valoarea de intrare a produselor finite vândute se
înregistrează conform formulei contabile următoare:
a) 701 = 345
b) 711 = 345
c) 345 = 711
d) 607 = 345
e) 607 = 371
f) 600 = 345
31. La conturile de surse de finanţare micşorările se înregistrează :
a) în credit;
b) în debit;
32. Debitarea unui cont reprezintă :
a) orice înregistrare de sume în creditul acestuia;
b) orice înregistrare de sume în debitul acestuia;
c) numai înregistrările unor sume reprezentative;
d) numai înregistrarea sumelor ce sunt însoţite de explicaţia explicaţiei
contabilă.
33. Creditarea unui cont reprezintă:
a) orice înregistrare de sume în creditul acestuia;
b) orice înregistrare de sume în debitul acestuia;
c) numai înregistrările unor sume reprezentative;
d) umai înregistrarea sumelor ce sunt însoţite de explicaţia contabilă.
34. O societate are constituit un depozit bancar în valoare de 150 mil. lei. De la
aceeaşi bancă a contractat un credit pe termen lung în valoare de 120 mil. lei.
La sfârşitul exerciţiului, conturile de disponibilităţi, respectiv credite pe
termen lung se prezintă astfel:
a) 150.000.000 lei; 120.000.000 lei;
b) 30.000.000 lei; 0 lei;
c) 270.000.000 lei, 0 lei;
d) 0 lei; 30.000.000 lei;
e) 0 lei; 270.000.000 lei
35. Patrimoniul este format din două elemente interdependente:
a) pe de o parte persoana fizică sau juridică şi pe de altă parte relaţiile de

drepturi şi obligaţii;
b) pe de o parte persoana juridică denumită subiect şi pe de altă parte
relaţiile de drepturi şi obligaţii;
c) pe de o parte titularul de patrimoniu şi pe de altă parte relaţiile de
drepturi şi obligaţii;
d) pe de o parte subiectul sau titularul de patrimoniu şi pe de altă parte
relaţiile de drepturi şi obligaţii;
36. Averea întreprinzătorului este alcătuită din:
a) bunurile economice ca obiecte de drepturi;
b) bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii;
c) bunurile economice ca obiecte de obligaţii;
37. Rulajul contului poate fi:
a) debitor şi creditor;
b) de activ şi de pasiv;
c) simplu sau compus;
d) soldat sau balansat.
e) economic sau financiar
38. O societate comerciala dispune la începutul lunii aprilie de un stoc de materie
prima in valoare de 10.000.000 lei (1.000 kg. * 10.000 lei/kg). In cursul lunii
se aprovizionează cu 2.500 kg, la un preţ de 11.500 lei/kg. Are loc un prim
consum de 1.500 kg. Care va fi valoarea stocului rămas după primul consum,
ştiind ca societatea utilizează metoda FIFO:
a) 5.750.000 lei;
b) 6.000.000 lei;
c) 23.000.000 lei.
39. Una dintre afirmaţiile următoare referitoare la regula de funcţionare a
conturilor de pasiv nu este corectă. Care?
a) încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu existenţele
iniţiale de pasive, preluate din activul bilanţului;
b) se mai creditează cu creşterile de pasive determinate de operaţiile
economice consemnate în documentele justificative;
c) se debitează cu micşorările de pasive determinate de operaţiile
d) pot prezenta sold final creditor sau zero, care reprezintă pasivele la un
moment dat.
40. Unele dintre afirmaţiile următoare referitoare la regula de funcţionare a
conturilor de activ nu sunt corecte. Care?
a) încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu existenţele iniţiale
de active preluate din pasivul bilanţului;
b) se mai debitează cu diminuările de active determinate de operaţiile
c) se creditează cu creşterile de active determinate de operaţiile
d) pot prezenta sold final debitor sau zero, care reprezintă existenţele de
active la un moment dat
BIBLIOGRAFIE
1. *** Legea contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare.
2. *** Legea nr.64/1995 privind reorganizarea societatilor comerciale.
3. *** Legea societatilor comerciale nr.31/1990, cu modificarile ulterioare.
4. *** Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti,
2000.
5. *** Ministerul Finantelor-Sistemul contabil al agentilor economici, Editura
Economica, Bucuresti, 1994
6. Feleaga N. s.a.-Bazele contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 2002
7. Negru I.-Note de curs. Contabilitate financiara, 2004
8. Oprea C. si colectiv-Bazele contabilitatii, EDP, Bucuresti, 1995
9. Ristea M.-Contabilitatea societatilor comerciale, vol I, II, Editura CECCAR,
Bucuresti, 1995,1996

Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele contabilităţii 1

7.1. CONTABILITATEA CAPITALURILOR............................................................................................ 54

Disciplina Bazele Contabilităţii are menirea de a transmite studenţilor fundamentele

Contabilitatea este un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi

1.1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII

Deci, echilibrul intern al patrimoniului este expresia dublei determinări a valorilor

3. Concepţia financiară – potrivit căreia obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie

STRUCTURA DE ANSAMBLU A PATRIMONIULUI

1.2. TRĂSĂTURILE OBIECTULUI CONTABILITĂŢII

1.3. STRUCTURILE PATRIMONIALE

Evidenţiază bunurile economice privite Evidenţiază raporturile de proprietate în

1.3.1.1.STRUCTURI PATRIMONIALE DE ACTIV

Criteriul de clasificare şi grupare Tipuri de active patrimoniale

După valorificare şi lichiditate se pot delimita următoarele structuri de activ:

Structuri de activ Tipuri de active patrimoniale

Au o existenţă durabilă în întreprindere

A. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (intangibile sau nemateriale) sunt

Cuprind active nenominalizate în grupele precedente,

B. IMOBILIZĂRILE CORPORALE (fizice, tangibile) cuprind bunurile materiale

C. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung sau

Deţinute pentru a fi vândute;

Stocuri aflate în Fac parte din patrimoniu propriu al unităţii. Ele se

unităţii Sume de încasat de la bugetul statului;

3. INVESTIŢIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT

INVESTIŢIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT (titluri de plasament sau

Tipuri de investiţii financiare pe termen scurt

 CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI sunt reprezentate de valorile care îmbracă

ACTIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

Tipuri de active de regularizare şi asimilate

1.3.1.2 STRUCTURILE PATRIMONIALE DE PASIV

Prin componenţa sa, pasivul, reflectă modul de finanţare a mijloacelor economice şi

Contabilitatea din România prezintă pasivele patrimoniale în ordinea inversă a

Structuri de pasiv Tipuri de pasive patrimoniale

Împrumuturi şi datorii asimilate;

A. CAPITALURILE PROPRII, corespund finanţării proprii a mijloacelor

Rezervele pentru acţiuni proprii se

B. PROVIZIOANELE se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate

Datoriile în cadrul grupului reprezintă obligaţiile datorate societăţilor din cadrul

D. PASIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE reprezintă valori ce

PASIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

ACTIVE PATRIMONIALE = PASIVE PATRIMONIALE

1.3.2. STRUCTURI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

De exemplu, în cazul unei aprovizionări cu materiale de la furnizori, angajarea

După destinaţie, cheltuielile unei întreprinderi pot fi:

Veniturile reprezintă fondurile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al

În cadrul structurilor de venituri şi cheltuieli este reprezentat ca structură distinctă şi

Rezultatul din activitatea = Venituri - Cheltuieli

Rezultatul din activitatea = Venituri - Cheltuieli

Rezultatul din activitatea = Rezultatul din + Rezultatul din activitatea

Rezultatul extraordinar = Venituri - Cheltuieli

Rezultatul brut = Rezultatul + Rezultatul

Rezultatul net = Rezultatul - Impozitul pe

Metoda contabilităţii cuprinde un ansamblu de procedee aflate într-o strânsă

2.1. PRINCIPIILE CONTABILE

Principiul dublei reprezentări

Continuitatea activităţii - se bazează pe presupunerea că, într-un

2.2. PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII

Observaţia este utilizată pentru cunoaşterea fenomenelor şi

3.1. IMPORTANŢA ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR

Importanţa documentelor rezultă din:

Conţinutul documentelor justificative este diferit în funcţie de caracterul

Elementele comune  denumirea documentului (factură, chitanţă etc.);

3.2. REGISTRELE DE CONTABILITATE