1

Universitatea Spiru Haret

Facultatea Management Financiar Contabil
Specializarea Contabilitate i Informatic de gestiune


LUCRARE DE LICEN



Student: Mihaela Gavrila

Profesor ndrumator:
Ramona Chivu









2



Imobilizri corporale
Studiu de caz la SC BION ADVANCED SUPPORT TEAM SRL






3


TABLE OF CONTENTS
1 ASPECTE TEORETICE ALE IMOBIZARILOR CORPORALE ............................. 9
1.1 Aspecte teoretice privind imobilizrile corporale ....................................................................................... 9
1.1.1 Recunoaterea imobilizrilor corporale ......................................................................................................................... 9
1.1.2 Derecunoaterea imobilizrilor corporale ................................................................................................................... 11
1.1.3 Clasificarea imobilizrilor corporale conform O.M.F.P 3055/2009 .................................................................. 11
1.1.3.1 Terenurile ........................................................................................................................................... 12
1.1.3.2 Amenajrile de terenuri .............................................................................................................. 12
1.1.3.3 Construciile ...................................................................................................................................... 13
1.1.3.4 Echipamente tehnologice (maini, utilaje i instrumente de lucru) ...................... 14
1.1.3.5 Aprate i instalaii de msur, control i reglare ..................................................... 14
1.1.3.6 Mijloace de transport .................................................................................................................... 14
1.1.3.7 Animale i plantaii ...................................................................................................................... 15
1.1.4 Imobilizrile corporale de natur obiectelor de inventar . .......................................................................... 16
1.1.5 Imobilizrile corporale in curs de execuie .................................................................................................................. 16
1.2 Amortizarea imobilizrilor corporale ............................................................................................................. 16
1.2.1 Amortizarea imobilizrilor corporale n viziunea IAS 16 ............................................................................... 16
1.2.2 Amortizarea imobilizrilor n viziunea OMFP 3055/2009 ............................................................................ 18
1.2.3 Regimuri de amortizare a imobilizrilor corporale ................................................................................................. 19
1.2.3.1 Amortizarea liniara ........................................................................................................................ 20
1.2.3.2 Amortizarea degresiva ................................................................................................................ 20
1.2.3.3 Amortizarea accelerat ............................................................................................................. 22
1.3 Procedee de evaluare a imobilizrilor corporale ....................................................................................... 22
1.3.1 Evaluarea iniial a imobilizrilor corporale ............................................................................................................ 22
1.3.1.1 Costul de achiziie ......................................................................................................................... 22
1.3.1.2 Costul de producie ....................................................................................................................... 24
1.3.1.3 Valoarea just pentru imobilizrile corporale oBinute cu titlul gratuit ................ 26
1.3.2 Evaluarea ulterioara a imobilizrile corporale .......................................................................................................... 27
1.3.2.1 Modelul costului .............................................................................................................................. 28
1.3.2.2 Modelul reevalurii ....................................................................................................................... 28
1.4 Deprecierea imobilizrilor corporale .............................................................................................................. 30
1.4.1 Clasificarea deprecierii imobilizrilor corporale dup natur lor: ............................................................ 30
1.4.2 Clasificarea deprecierii imobilizrilor corporale dup remanena n timp: ........................................ 30
1.4.3 Deprecierea imobilizrilor corporale ntre normele internaionale (IAS 36) si Reglementrile
contabile conforme cu normele Europene ................................................................................................................................ 31

4


2 EVIDENA CONTABIL A IMOBILIZRILOR CORPORALE .......................... 34
2.1 Contabilitatea imobilizrilor corporale .......................................................................................................... 35
2.1.1 Inregistrari contabile privind contul 2111Terenuri ........................................................................................ 35
2.1.1.1 Studiu de caz ................................................................................................................................... 37
2.1.2 Amenajari de terenuri ..................................................................................................................................................... 39
2.1.2.1 Inregistrari contabile privind amenajrile de terenuri: ................................................. 39
2.2 Contabilitatea construciilor .............................................................................................................................. 39
2.2.1 Monografie contabil privind inregistrarile in contabilitate a constructuctiilor ................................... 40
2.2.1.1 Studiu de caz ................................................................................................................................... 41
2.3 Imobilizrile corporale in curs de execuie si avansuri pentru imobilizri ................................... 43
2.3.1 Inregistrari contabile cu contul 231 .......................................................................................................................... 43
2.4 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale ....................................................................................... 44
2.4.1 Inregistrari contabile cu contul 232 .......................................................................................................................... 45
2.5 Contul 213Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii .................................. 45
2.5.1 Inregistrari contabile privind contul 213 ................................................................................................................ 46
2.5.1.1 Studiu de caz ................................................................................................................................. 49
2.5.1.2 Studiu de caz ................................................................................................................................... 51
2.6 Contul 214 Mobilier, apratura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale ................................................................................................................................. 52
2.6.1.1 Aplicatie privind imobilizarea liniara ..................................................................................... 54
2.6.1.2 Studiu de caz amortizare degresiva : .................................................................................. 55
2.6.1.3 Studiu de caz amortizare accelerata .................................................................................. 56
2.6.2 Amortizarea pe unitatea de produs sau serviciu .............................................................................................. 57
2.7 Tratamentul fiscal al amortizrii ....................................................................................................................... 57
2.8 Amortizare fiscal vs. amortizare contabil ............................................................................................... 58
2.9 Reflectarea in contabilitate a amortizrii imobilizrilor corporale .................................................... 59
2.9.1 6811Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizrilor .................................................. 59
2.9.2 281 Amortizri privind imobilizrile corporale ..................................................................................... 59
2.9.3 nregistrarea amortizrii imobilizrilor corporale: .................................................................. 59
2.9.3.1 Studiu de caz ................................................................................................................................. 60
2.10 Contabilitatea ajustrilor pentru deprecierea imobilizrilor corporale ........................................... 61
2.10.1 Studiu de caz ....................................................................................................................................................................... 62
2.10.2 Studiu de caz privind deprecierea imobilizrilor corpororale in viziunea IAS 36 ............................ 63
3 STUDIU DE CAZ LA SC. BION ADVANCED SUPPORT TEAM ...................... 66

5


3.1 Prezentrea generala a SC Bion Advanced Support Team ................................................................. 67
3.2 Misiunea Bion Advanced Support Team ...................................................................................................... 68
3.3 Istoricul companiei Bion Advanced Support Team ................................................................................. 68
3.4 Echipa Bion Team .................................................................................................................................................. 68
3.5 Certificari .................................................................................................................................................................... 69
3.5.1 Calitate .................................................................................................................................................................................... 69
3.5.2 Aspectele de mediu ......................................................................................................................................................... 69
3.5.3 Securitatea Informaiilor................................................................................................................................................. 70
3.5.4 Sanattea si Securitatea Muncii ............................................................................................................................... 70
3.5.5 Responsabilitatea Sociala ............................................................................................................................................ 70
3.6 Compartimentele Organizatiei Bion Advanced Support Team ...................................................... 70
3.7 Activitatile Bion Advanced Support Team .................................................................................................. 71
3.8 Activitatea financiar contabil la SC Bion Advanced Support Team ................................ 73
3.8.1 Organizarea si tinerea contabilitatii ......................................................................................................................... 73
3.8.2 Abordarea teoretica a problematicii evidenei contabile .............................................................................. 73
3.8.2.1 Registrul-inventar ........................................................................................................................... 74
3.8.2.2 Cartea mare sah ............................................................................................................................ 74
3.8.3 Organizarea contabilitatii imobilizrilor .................................................................................................................. 74
3.8.3.1 Registrul numerelor de inventar ............................................................................................. 75
3.8.3.2 Fisa mijlocului fix ............................................................................................................................ 75
3.8.3.3 Bonul de miscare a mijloacelor fixe ...................................................................................... 75
3.8.3.4 Procesul verbal de recepie ...................................................................................................... 75
3.8.3.5 Procesul verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe ................................. 76
3.9 Prezentrea programului de contabilitatea SAGA ................................................................................... 76
3.10 Evaluarea iniiala si ulterioara privind imobilizrile corporale la SC BION ADVANCED TEAM
76
3.10.1 Structura imobilizrilor corporale .............................................................................................................................. 76
3.10.2 SITUAIA IMOBILIZRILOR CORPORALE -VALORI BRUTE ............................................................... 77
3.10.3 SITUAIA AMORTIZRILOR IMOBILIZRILOR CORPORALE ............................................................ 78
3.11 Principalele operatii de intrare si ieire a imobilizrilor corporale la SC Bion Advanced
Support Team ......................................................................................................................................................................... 78
3.11.1 Contabilizarea intrrilor de imobilizri corporale .............................................................................................. 79
3.11.1.1 Achiziie ......................................................................................................................................... 79
3.11.1.2 Investitie in vederea modernizarii unei imobilizri corporale ......................... 80
3.11.2 Contabilitatea ieirilor de imobilizri corporale la societatea Bion Advanced Support Team .. 81

6


3.11.2.1 Casare ................................................................................................................................................. 81
3.11.2.2 Vanzare .............................................................................................................................................. 82
3.12 Probleme de calcul si contabilizare a amortizrii imobilizrilor corporale la SC.Bion
Advanced Support Team Srl ............................................................................................................................................. 83
3.13 EVALUAREA PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE N SITUAIILE FINANCIARE I
ANALIZA ACESTORA. ......................................................................................................................................................... 86
3.13.1 INDICATORI PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE N SITUAIILE FINANCIARE;
DETERMINREA I ANALIZA LOR ........................................................................................................................................... 87
3.13.2 DATE I INFORMAII PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE N SITUAIILE
FINANCIARE ALE SOCIETII COMERCIALE TOPOCADS.R.L. BUZU. I ANALIZA ACESTORA 91
3.13.2.1 Analiza dinamicii imobilizrilor corporale................................................................... 91
3.13.2.2 Analiza structurii imobilizrilor corporale................................................................... 93
3.13.2.3 Analiza strii imobilizrilor corporale ................................................................................... 94
3.14 Asemanari si deosebiri ntre reglementrile nationale privind deprecierea si IAS 36 ............ 99




7





Introducere

Inca din Antichitate omul a resimtit nevoia unor liste de cheltuieli.De la
simpla Evidena a averii si pina la afacerile negustorului, contabilitatea
a devenit un sistem informational cu implicatii asupra resurselor la
nivelul economiei.Contabilitatea are deci un rol indispensabil in
societatea omeneasca.
Contabilitatea s-a nascut odata cu economia de subsistenta a comunei
primitive, desenele din pesterile rupestre nefiind altceva dect forme
incipiente ale socotelilor: cate animale au fost, vanate si mancate, cate
piei s-au jupuit si cate haine au rezultat, etc.
mpreun cu economia in dezvoltare s-a perfectionat si arta tinerii
socotelilor, punctul de cotitura reprezentndu-l modelul matematic
elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 de ani, dup
care contabilitatea a devenit de neinlocuit, fr alternative, deopotriva o
stiinta si o arta in urmarirea existentei si miscarii capitalurilor si
utilitatilor, al stabilirii rezultatelor activitii si plasarii lor, si totul de
maniera ca afacerile sa beneficieze permanent de suportul banesc
necesar.
Aadar potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata in iunie 2007,
art.2,al (1), contabilitatea este stiinta si arta stapnirii afacerilor , n
care scop se ocupa cu msurarea ,evaluarea, cunoasterea,gestiunea si
controlul activelor ,datoriilor si capitalurilor proprii ,precum si a
rezultatelor obinute din activitatea persoanelor juridice si fizice,n care
scop trebuie sa asigure nregistrarea cronologica si sistematic,
pubilcarea si pastrarea informaiilor cu privire la pozitia financiara ,
performan financiara si fluxurile de trezorerie,att pentru cerintele
interne ale acestora cat si in relatiile cu investitorii

8


Prezent lucrare evideniaz metodele de contabilizare a imobilizrilor
corporale ,influenta acestora asupra activitii economice
curente,precum si influenta rentabilitii imobilizrilor corporale , direct
sau indirect productive asupra rezultatelor obinute de agentul
economic.
Lucrarea este structurata pe trei capitole . Capitolul 1 trateaz partea
teoretica privind imobilizrile corporale. Am prezentt in cadrul acestui
capitol, subcapitole care se refera la clasificarea imobilizrilor, structura
si definitia imobilizrilor corporale, recunoaterea activelor ca
imobilizri corporale.. De asemenea a fost evidentiat modul de evaluare
si reevaluare a imobilizrilor corporale si anume la intrarea in
entiatte, la inventariere, la data bilanului si la ieirea din entitate.
Capitolul 2 trateaz partea teoretica a amortizrii, descrierea metodelor
de amortizare, rolul si influenta acesteia in activitatea financiara a
ntreprinderii precum si inregistrarile contabile care se efectueaz
pentru a evidentia in contabilitate activele imoblizate corporale si
anume recunoaterea lor, calculul amortizrii si derecunoaterea din
contabilitate, mpreun cu exemple ce reprezint inregistrarile efectuate.
Capitolul 3 trateaz prezentrea societatii S.c Bion Advanced Support
Team, obiectul de activitate, organigrama, forma de contabilitate a
societatii, indicatorii economici financiari, fluctuatii ale activelor
corporale, monografia contabil .Lucrarea se incheie cu cateva concluzii
cu privire la prezent lucrare, avnd n vedere rolul si important
imobilizrilor corporale in cadrul unei societati dar mai ales in cadrul
firmei luate ca exemplu.
Am ales aceasta tema deoarece cosider ca imobilizrile corporale sunt
sunt structuri importante in cadrul patrimoniului ntreprinderii,
acestea avand rolul de a particip direct la realizarea obiectului de
activitate al ntreprinderii. De asemenea, este de specificat faptul ca
activele imobilizate corporale au ponderea cea mai important in
totalitatea activelor ntreprinderii.


9



CAPITOLUL I

1 ASPECTE TEORETICE ALE IMOBIZARILOR CORPORALE


1.1 ASPECTE TEORETICE PRIVI ND IMOBILIZRILE CORPORALE

Activele imobilizate corporale o o importan deosebita n ansamblul patrimoniului
ntreprinderii,acestea avnd rolul de a participa direct la realizarea obiectivului de
activitate al ntreprinderii.
ntreprinderea ii utilizeaz activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta
servicii, capabile s satisfac dorinele sau necesitile clienilor i datorit acestui fapt ,
clienii sunt dispui s plteasc pentru a le obine, contribuind astfel la fluxul de
trezorerie al ntreprinderii.
Beneficiile economice viitoare ncorporate n active reprezint potenialul de a contribui,
n mod direct sau indirect, la fluxul de numerar i echivalente de numerar ctre
ntreprindere. Acest potenial poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de
exploatare ale ntreprinderii. De asemenea, se poate transforma n numerar sau
echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce iesirile de
numerar, cum ar fi un proces alternativ de producie care micoreaz costurile.
Activele unei ntrerprinderi rezult din tranzacii sau evenimente anterioare.
ntreprinderile obin activele prin cumpararea sau producerea acestora, dar i alte
tranzacii sau evenimente pot genera active, de exemplu proprietile primite de la
Guvern ca parte a unui program de ncurajare a creterii economice ntr-o regiune.
Att Reglementrile contabile prevzute de Directivele Europene aprobate de O.M.F.P
3055/2009 ct i IAS 16 definesc imobilizrile corporale ca fiind acele active deinute
de ntreprindere pentru a fi utilizate n producia de bunuri sau servicii ,n scopuri
administrative sau pentru a fi nchiriate terilor. Imobilizrile corporale au o durat mai
mare de un an si particip la mai multe cicluri de producie .


1.1.1 RECUNOASTEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE
Recunoaterea n contabilitate a imobilizrilor corporale, se efectueaz att potrivit
Reglementrilor contabile conforme cu Normele Europene ct i n conformitate cu
coninutul economic al operaiilor desfurate. La nivel naional, criteriile de
recunoatere a imobilizrilor corporale precum i tratamentul contabil aplicat
imobilizrilor corporale sunt reglementate de Ordinul Ministrului Finanelor Publice

10


3055/2009, iar la nivel internaional unele aspecte contabile privind imobilizrile
corporale sunt prevzute de IAS 16.
La modul general un element de imobilizri corporale trebuie recunoscut ca activ dac :
Este posibil generarea ctre entitate de beneficii economice viitoare aferente
activului
Costul activului poate fi msurt in mod credibil
Potrivit OMFP 3055/2009, limita legala de recunoatere a unui activ este de 2500 lei.
Conform politicii contabile unei entitai economice un bun economic poate fi recunoscut
n categoria imobilizrilor corporale sau a stocurilor n funcie de scopul deinerii
acestuia de ctre entitate, pe termen lung respectiv pe termen scurt.
Potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Normele Europene, sunt recunoscute ca
o component a activului sub forma cheltuielilor ulterioare investiiile efecutuate la
imobilizrile corporale, care trebuie sa mbunteasc parametri tehnici iniiali ai
acestora si s conduc la obinerea de beneficii economice viitoare , suplimentare fa
de cele estimate iniial.
Aadar obinerea de beneficii economice se poate realiza fie direct prin creterea
veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de ntreinere si funcionare.
Potrivit IAS 16 imobilizrile corporale sunt recunoscute ca activ atunci cnd este
posibil generarea de ctre ntreprindere de beneficii economice viitoare aferente
activului si costul activului poate fi msurt in mod credibil.
Pentru a determin dac activul satisface primul criteriu de recunoatere o ntreprindere
trebuie sa stabileasc gradul de certitudine al fluxului beneficiilor economice viitoare pe
baza evidenei disponibile in momentul recunoaterii iniiale, ceea ce presupune ca ea
va primi att avantajele activului respectiv cat si riscurile aferente acestuia. Beneficiile
economice viitoare se pot exprima prin cele mai diferite forme de avantaje viitoare, cum
ar fi obinerea de venituri , reduceri de cheltuieli, avantaje economice, sociale sau de
alt natur.
Criteriul de recunoatere potrivit cruia costul unui activ poate fi msurt in mod credibil
este satisfacut ntruct tranzacia de schimb evideniind cumpararea activului identifica
astfel costul acestuia. In cazul unui activ imobilizat construit de ntreprindere o msur
obiectiv a costului poate fi fcut prin intermediul ttranzaciilor cu terii pentru
achiziionarea de materiale, for de munc si alte intrri utilizate n procesul de
construcie.
Elementele individuale din cadrul imobilizrilor corporale cum ar fi: piese de
schimb,circuite etc ,potrivit IAS 16, poate fi indicat s se grupeze toate aceste elemente
si apoi s se aplice criteriile respective valorii totale a acestor elemente. De obicei
piesele de schimb i echipamentul de service de interes major , sunt nregistrate ca
stocuri i sunt recunoscute ca i cheltuieli pe msur ce sunt consumate. Dac aceste
elemente particip la mai multe cicluri de producie se pot ncadra n categoria
imobilizrilor corporale i deasemenea dac piesele de schimb i echipamentul de

11


service pot fi folosite doar n legtur cu un activ imobilizat i utilizarea acestora se
ateapt s fie neregulat, ele sunt nregistrate n contabilitate ca imobilizri corporale
i sunt amortizate pe o perioad ce nu depete durat de via util a respectivului
activ imobilizat.
1.1.2 DERECUNOASTEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Att Reglementrile contabile conforme cu Normele Europene ct si reglementrile
internaionale prevd c un element de imobilizri corporale trebuie derecunoscut la
cedare sau casare , ori cnd nu se mai asteapta beneficii economice viitoare din
utilizarea sau cedarea sa.
Casarea este procedeul prin care se nelege scoaterea definitiv a imobilizrilor
corporale din uz.
Cedarea presupune toate modalitile de ieire a imobilizrilor corporale din unitate ,
altele dect scoaterea din uz, dintre care amintim vnzarea, donaia, aportul la capitalul
altei entiti etc.


1.1.3 CLASIFICAREA IMOBILIZRILOR CORPORALE CONFORM
O.M.F.P 3055/2009

Imobilizrile corporale conform O.M.F.P se clasific astfel:
Terenuri i construcii
Instalaii tehnice i maini
Alte instalaii utilaje i mobilier
Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie
Conform O.M.F.P 3055/2009, terenurile i construciile sunt active separabile i sunt
contabilizate separat, chiar atunci cnd sunt achiziionate mpreuna. O cretere a valorii
terenului pe care se afl o cldire nu afecteaz determinrea valorii amortizabile a
cldirii.
Art. 94 alin 1 din O.M.F.P 3055/2009, spune c contabilitatea terenurilor se ine pe doua
categorii: terenuri si amenajri de terenuri.
Evidentierea terenurilor in contabilitatea analitic conform Art. 94 alin 2 din O.M.F.P
3055/2009, se realizeaz prin mparirea pe grupe astfel:
Terenuri agricole
Terenuri silvice

12


Terenuri fr construcii
Terenuri cu zcminte
Terenuri cu construcii si altele
1.1.3.1 TERENURILE

Terenurile sunt imobilizri corporale pe termen lung neuzurabile care au o durat de
funcionare nelimitat n desfurarea activitii ntreprinderii sau pot fi destinate
nchirierii.
Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde valoarea de cumprare, comisioanele
brokerilor, plata pentru evaluarea terenurilor, alte servicii, impozitele de procurare a
proprietii, cheltuieli pentru demolarea cldirilor inutile, plile pentru consultaii, taxele
pentru nregistrare, cheltuielile de verificare a existenei sechestrului, gajului, ipotecii
sau a altor restricii legate de proprietate.
Deoarece terenul are o durat de utilizare nelimitat uzura pentru el nu se calculeaz.

1.1.3.2 AMENAJRILE DE TERENURI
Amenajrile de terenuri sunt mbuntiri aduse acestora pentru a le crete utilitatea.
Deoarece amenajrile de terenuri au o durat de via util valoarea acestora este
amortizabil.
Anumite costuri de pregatirea a terenurilor se pot include in valoarea acestora. Acestea
pot fi costuri de curatare, nivelare etc.
Amenajrile de terenuri care au o durat de via util determinat care se
contabilizeaz separat de terenuri, pentru a putea fi supuse amortizrii sunt
urmatoarele:
O parcare construit pe un teren
mprejmuirea terenului
Sisteme de canalizare
Sisteme de irigaii

Evidena contabil a terenurilor se tine cu ajutorul contului 211Terenuri si amenajri de
terenuri si este un cont de activ. In debitul contului 211 se nregistreaz: valoarea de
intrare sau reevaluat a terenurilor procurate (prin cumprare sau arend pe termen
lung), iar n credit valoarea de bilan a terenurilor ieite. Soldul acestui cont este
debitor i reprezint valoarea terenurilor la finele perioadei de gestiune. Contul 211 se
dezvolt pe doua conturi sintetice de gradul II:
Contul 2111.Terenuri
Contul 2111.Amenajri de terenuri



13


1.1.3.3 CONSTRUCIILE
Din aceast grupa fac parte i constituie obiect de eviden, fiecare cldire delimitat
spaial i caracterizat printr-o anumit destinaie funcional. In cazul unei cldiri cu
mai multe destinaii funcionale , care nu pot fi delimitate ntre ele , ntreaga construcie
se consider un obiect de eviden i se ncadreaz n grupa cldirilor corespunzatoare
destinaiei funcionale cu ponderea cea mai mare. n componena cldirii, n afr
elementelor sale principale de construcie (fundaie, perei, planee, acoperi) intr i
toate celelalte elemente care alctuiesc un tot unic mpreun cu cldirea propriu-zis i
care concur la realizarea funciei pentru care a fost construit, i anume:
scri, terase i alte elemente de construcie propriu-zise;
instalaii interioare electrice de iluminat;
instalaii interioare sanitare (ap si canalizare);
instalaii interioare de nclzire inclusiv centrala termic, dac este situat n
interiorul cldirii i stisface numai nevoile funcionale ale acesteia, fr a deservi
i procesul tehnologic sau alte cldiri.
instalaii interioare de gaze (exclusiv cele tehnologice).
instalaii interioare de ventilaie i condiionare a aerului, cu toate utilajele ce
deservesc acestei instalaii, la cldirile de locuit ,social-culturale i administrative.
instalaii interioare de curenti slabi (telefon, radio, semnalizri) care nu sunt
determinte de procesul tehnologic.
ascensoare destinate transportului de persoane
Nu intr n componena cldirii , chiar dac fac parte din interiorul acesteia urmatoarele
elmente:
echipamentul tehnic al centralelor telefonice
branamentele, racordurile, cminele de racord, cofreturile, coloanele de
cofret,tablourile terminale si contoarele de ap si gaze
Fundaiile i eafodajele de susinere care servesc la amplasarea diferitelor maini i
utilaje i care sunt situate n interiorul cldirii nu intr in componena acesteia ci a
mainilor respective, cu excepia fundaiilor care consituie parte integrata a cldirii
propriu-zise ca pardoseli sau planee.
In funcie de scopul pentru care sunt construite, ele sunt tratate diferit din punct de
vedere contabil, astfel:
active imobilizate dac societatea proprietar intentioneaz s utilizeze in interes
propriu pentru desfurarea activitii proprii
investitii imobiliare, dac societatea intentioneaz s le nchirieze i s pstreze
n scopul creterii valorii acestora
stocuri dac societatea intentioneaz s le vnd
O societate poate realiza construcii n regie propie sau le poate achiziiona de la teri

14


nregistrarea construciilor se realizeaz n contul 212 Construciicare face parte din
grupa 21 Imobilizri corporale i este un cont de activ. Cu ajutorul acestui cont se ine
evidena existenei i micrii construciilor.

1.1.3.4 ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE (MASINI, UTILAJE SI INSTRUMENTE DE
LUCRU)
Echipamentele tehnologice sunt acele mijloace de munc care acioneaz direct
asupra obiectelor muncii i le modific nsuirile materiale.
n aceast grupa se consider obiect de eviden orice main, aparat, agregat i
instalaie cu toate dispozitivele, accesoriile, motoarele, aparatele de control i msurare.
Pentru instalaiile complexe, obiect de eviden l constituie fiecare agregat sau utilaj de
pe ultima treapt a clasificarii.
1.1.3.5 APARATE I INSTALAII DE MSUR, CONTROL I REGLARE
Aparatele i instalaiile de msur, control i reglare sunt acele aparate i instalaii care
n mod independent se folosesc pentru operaiuni de msurare, ncercri tehnologice,
reglare i comand automat, analize, probe de laborator.
Din aceast categorie fac parte:
aparate i instalaii pentru msurarea mrimilor geometrice, mecanice i
acustice;
aprate i instalaii pentru msurarea timpului, frecvenei i mrimilor cinematice;
aprate i instalaii pentru msurarea mrimilor termice i fotometrice;
aprate i instalaii pentru msurarea mrimilor analitice de material, de structur
i de compoziie;
utilaje i accesorii de laborator;
instalaii pentru comanda i reglarea automat a proceselor tehnologice pentru
semnalizare i telemsurare;
calculatoare electronice i echipamente periferice;
1.1.3.6 MIJLOACE DE TRANSPORT
Mijloacele de trasport sunt acele mijloace de munc, care prin micarea lor ndeplinesc
funcia de deplasare n spaiu a bunurilor si a persoanelor.
Mijloacele de transport se clasificastfel :
mijloace de transport feroviar;
mijloace de transport auto;
mijloace de transport naval;
mijloace de transport aerian;
mijloace pentru transportul urban de cltori;
utilaje i instalaii de transport i ridicat, mecanisme de ridicat;
mijloace de transport cu traciune animal;

15


mijloace de transport prin conducte;

1.1.3.7 ANIMALE I PLANTAII
1.1.3.7.1 ANIMALE
Din punct de vedere contabil, animalele, n funcie de destinaia acestora ntr-o ferm
zootehnica, pot fi ncadrate ntr-una din urmatoarele doua categorii:
a) categoria activelor imobilizate respectiv ,,imobilizri corporale,, , simbolizate prin
contul 2134 ,, Animale si plantatii,, n aceast categorie se cuprind animalele
destinate reproduciei :
cai de reproducere i de munc;
boi i bivoli de munc;
vaci de lapte i tauri pentru reproducere;
oi pentru reproducere;
mgari i catri;
b) categoria activelor circulante, respectiv stocuri, simbolizate prin contul 361
,,Animale i pasari,, sau 356 ,,Animale aflate la teri,, n aceast categorie se
cuprind animalele la ngrasat destinate valorificarii prin comercializarea ca atare
sau prin utilizarea ca materie prim, dup sacrificare, n cadrul produciei proprii
de mezeluri si preparate din carne.
Obiect de eviden se consider orice animal.
1.1.3.7.2 PLANTAII
Din aceast categorie fac parte: plantaiile de pomi fructiferi; plantaiile de vi de vie;
plantaiile de hamei; rachitriile, etc.
Obiect de eviden n subgrupa plantaii se consider fiecare plantaie, pe specii ci nu
fiecare pom.

Evidena contabil a instalaiilor tehnice, a mijloacelor de transport, animalelor i
plantaiilor se tine cu ajutorul contului 213 Instalaii tehnice, mijloace de transport,
animale i plantaii. Acest cont face parte din grupa 21 Imobilizri corporale i este
un cont de activ.
Subconturile aferente sunt:
1. 2131 Echipamente tehnologice (maini, utilaje i instalaii de lucru)
2. 2132 Aparate i instalaii de msurare, control i reglare
3. 2133 Mijloace de transport
4. 2134 Animale i plantaii
Soldul debitor al contului reprezint valoarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor i plantaiilor, existente n gestiune la un moment dat.



16


1.1.4 IMOBILIZARILE CORPORALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR .

Pentru a fi ncadrate n categoria imobilizrilor, bunurile trebuie s aib durat de
utilizare mai mare de un an i valoarea de intrare mai mare dect limita minim
prevzut de lege. Ca urmare a faptului c aceast valoare limit se actualizeaz
periodic, pot exist situaii n care valoarea de intrare a imobilizrilor corporale s
rmn mai mic dect aceast limit minim, caz n care, acestea vor fi meninute n
contabilitate ca imobilizri corporale de natura obiectelor de inventar.
Valoarea rmas neamortizat se va recupera prin includerea n cheltuieli de
exploatare ntr-o perioad de maximum trei ani. Dup amortizarea complet, aceste
active se scot din evidena imobilizrilor corporale i se transfer n categoria
materialelor de natura obiectelor de inventar.
La scoaterea din folosin se vor aplica regulile de casare ale obictelor de
inventar. Nu se transfer la obiecte de inventar imobilizrile care nu au nsuiri comune
obiectelor de inventar cum ar fi : construcii, mijloace de transport, instalaii, etc...

1.1.5 IMOBILIZARILE CORPORALE IN CURS DE EXECUTIE
Potrivit OMFP 3055/2009 , imobilizrile corporale n curs de execuie reprezint
investiiile neterminate efecuate n regie propie sau n antepriz. Acestea se evalueaz
la costul de producie sau costul de achiziie. Punctul 108 alin. 2 din normele de aplicare
OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu Directivele
Europene cu modificarile i completarile ulterioare evideniaz c imobilizrile corporale
n curs de execuie trec n categoria imobilizrilor finalizate dup recepie, dare n
folosin, sau punerea in funciune a acestora dup caz .
Costul unei imobilizri corporale realizate n regie proprie este determint folosind
aceleai principii ca i pentru un activ achiziionat. Astfel, dac entitatea produce active
similare, n scopul comercializrii, n cadrul unor tranzacii normale, atunci costul
activului este de obicei acelai cu costul de construire a acelui activ destinat vnzrii.
Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. n
mod similar, cheltuial reprezentnd rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele
acceptate ca fiind normale, precum i pierderile care au aprut n cursul construciei n
regie proprie a activului nu sunt incluse n costul activului. (temei legal: pct. 108 alin. 3
din normele de aplicare a Ordinulului MFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea
Reglementrilor contabile conforme cu Directivele Europene, cu modificrile i
completrile ulterioare)

1.2 AMORTIZAREA IMOBILIZRILOR CORPORALE
1.2.1 AMORTIZAREA IMOBILIZRILOR CORPORALE N VIZIUNEA IAS 16
Conform IAS 16, amortizarea este alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui
activ pe ntreaga sa durat de via util. Valoarea amortizabil este costul activului sau

17


o alt valoare substituit costului in situaiile financiare din care s-a scazut valoarea
rezidual.
IAS 16 definete durat de via util ca fiind perioada pe parcursul careia se estimeaz
c ntreprinderea va utiliza activul supus amortizrii sau numarul unitilor produse sau
a unor uniti similare ce se estimeaz c vor fi obinute de ntreprindere prin utilizarea
activului respectiv.
Aadar durat de via a imobilizrilor corporale se poate msura n numar de ani de
utilizare sau n numar de produse sau uniti similare ,ce se asteapt a fi obinute din
utilizarea activului.
Esena normelor internaionale cu privire la amortizare este oarecum diferit de ceea ce
impune OMFP 3055/2009, n primul rnd pentru c n viziunea referenialului
internaional, entitatea este cea care decide metoda de amortizare i estimeaz durat
de via util.
Aadar in acest context, raionamentul profesional devine foarte important pentru c
specialistii trebuie s faca apel la el nu numai la nceputul vieii unui activ , dar i ulterior
cnd poate deveni necesar revizuirea duratei de via sau utilizarea altei metode de
amortizare.
Revizuirea periodic a duratelor de via utile este un alt aspect specific referenialului
internaional, iar n cazul n care noile estimri difer semnificativ de cele anterioare,
cheltuielile cu amortizarea aferente perioadei curente i perioadelor viitoare trebuie
ajustate . Se ia n calcul i posibilitatea ca durat de via a unei imobilizri corporale s
fie prelungit prin efectuarea unor modernizri care aduc un plus de performan i
deaemenea i situaia n care durat de via util a unei imobilizri corporale se poate
diminua ca urmare a progresului tehnologic sau a schimbarilor n structura pieei. n
aceste cazuri ,utilaje similare, dar care sunt ntrebuintate de ntreprinderi diferite, cu
activitate in domenii diferite, pot avea durate de via diferite.
ncetarea amortizrii unui activ se realizeaz cel mai devreme la data cnd activul este
clasificat ca deinut pentru vanzare precum i la data cnd activul este derecunoscut.
Stabilirea valorii amortizabile este un element specific normelor contabile
internaionale. n acest concept intervine valoarea rezidual care se definete a fi
valoarea estimat pe care o unitate ar putea sa o obtin prin cedarea unui activ , dup
deducerea costurilor estimate dup cedare , dac activul avea deja vechimea i condiia
prevzut la sfritul perioadei de via util.
n practic, dac valoarea rezidual este nesemnificativ, nu se ia n considerare la
calculul amortizrii, nsa atunci cnd entitatea intentioneaz s nlocuiasc activul
nainte de sfritul duratei economice de via aceasta valoare trebuie estimat.
Determinarea valorii reziduale se realizeaz prin compararea cu active similare aflate la
sfritul duratei de via sau pe baza prevederilor contractuale (in cazul leasingului).
n concluzie valoarea amortizabil se determin prin scderea din costul activului a
valorii reziduale estimate.
Trebuie subliniat faptul c exist situaii n care valoarea rezidual a unui activ poate
crete pn la o valoare egal sau mai mare cu valoarea contabil a activului. n acest
caz cheltuielile cu amortizarea activului sunt egale cu zero numai dac i pn cnd
valoarea rezidual nu descrete ulterior pn la o valoare inferioara valorii contabile a
activului.

18


Normele internaionale de contabilitate nu impun anumite metode de amortizare ci
precizeaz c pentru alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe durata
sa de utilizare pot fi folosite mai multe metode, facndu-se referire la metoda liniar,
metoda degresiv sau metoda unitilor de producie.
Entitile trebuie sa aleaga metoda care reflecta cel mai credibil modelul preconizat de
consum al beneficiilor economice viitoare nglobate in activ i trebuie s o aplice cu
consecven de la o perioad la alt , cu excepia cazului n care exist o modifiacre n
ritmul preconizat de consum al respectivelor beneficii economice viitoare.
Metoda de amortizare a imobilizrilor corporale trebuie revizuit cel puin la sfritul
fiecarui exercitiu financiar i atunci cnd se constat o modificare n modelul de consum
al beneficiilor economice viitoare aduse de acele active , s fie schimbat astfel nct s
reflecte aceast modificare.
Referitor la amorizare, normele internaionale stipuleaz recunoaterea in contul de
profit sau pierdere a cheltuielilor cu amortizarea, numai dac nu sunt incluse in valoarea
contabil a unui activ.
1.2.2 AMORTIZAREA IMOBILIZRILOR N VIZIUNEA OMFP 3055/2009
Reglementrile contabile conforme cu Normele Europene privind amortizarea
imobilizrilor corporale se difereniaz printr-o serie de elemente de normele contabile
internaionale. n acest context, putem observa caracterul mai rigid al reglementrilor
contabile conforme cu normele europene, pe de o parte, si al reglementrilor fiscale, pe
de alt parte, comparativ cu politicile contabile promovate de standardele internaionale
de contabilitate in materie de amortizare.
Conform OMFP 3055/2009 amortizarea reprezint alocarea sistematic a valorii
amortizabile a unui activ pe ntrega durat de utilizare economica. Se poate sesiza o
apropiere in privinta definirii amortizrii a Reglementrilor contabile conforme cu
Normele Europene cu referentialul internaional. Diferen consta n faptul c normele
internaionale contabile folosesc n definirea amortizrii termenul de via util i nu
durat de utilizare economica.
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a
imobilizrilor. Ordinul 3055/2009 stabileste c amortizarea imobilizrilor corporale se
calculeaz ncepnd cu luna urmatoare punerii in funciune i pn la recuperarea
integral a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizrii imobilizrilor corporale se iau n
considerare duratele de utilizare economic i condiiile de utilizare ale acestora.
Amortizarea fiscal a imobilizrilor corporale este definit de reglementrile fiscale
astfel: valoarea fiscal a imobilizrilor corporale amortizabile este costul de achiziie
sau de producie sau valoarea de piaa pentru imobilizrile dobndite cu titlul gratuit ori
constituite ca aport , la data intrrii n patrimoniul contribuabilului, utilizat pentru
calculul amortizrii, fiscale dup caz.
Imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaza un singur
corp ,la determinrea amortizrii se a in calcul valoarea ntregului corp. Dac
componentele care intr n structura unui asamblu de imobilizri corporale difer ca
durat normala de utilizare fa de imobilizarea corporal rezultat, amortizarea se
determin pentru fiecare component n parte. Avnd n vedere cele afirmate anterior
putem constata o apropiere a Reglementrilor contabile conforme cu Normele
Europene de normele internaionale.

19


n Romnia duratele normale de utilizare a imobilizrilor sunt stabilite n mod centralizat
prin hotarare de guvern. Actul normativ prevede : Durat normala de funcionare
reprezint durata de utilizare care se recupereaz, din punct de vedere fiscal,valoarea
de intrare a imobilizrilor pe calea amortizrii. n consecin, durata normal de
funcionare este mai redus dect durat de via fizic a imobilizrii respective
Duratele de funcionare a imobilizrilor sunt cuprinse n catalogul privind calsificarea i
duratele normale de funcionare a imobilizrilor.
Chiar dac prin acest catalog se prevd intervale de timp prin care agentii economici
pot alege durata pe care o consider optim n raport cu necesitaile lor economice,
totui, opinia mea este c, n foarte multe cazuri , n special limita minim impusa prin
actul normativ nu coincide cu punctul de vedere al specialitilor din producie. n acest
sens,normele contabile conforme cu directivele europene stabilesc urmatoarele:
modificarea semnificativ a condiiilor de utilizare sau nvechirea unei imobilizri
corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare
metoda de amortizare se poate modifica doar atunci cnd aceasta este
determinat de o eroare n estimarea modului de consumare a beneficiilor
economice aferente respectivei imobilizri corporale
n tara noastra entitile economice sunt obligate s amortizeze imobilizrile corporale
conform prevederilor legislaiei n vigoare, utiliznd unul dintre regimurile de amotizare,
liniar, degresiv, accelerat sau pe unitatea de produs sau serviciu.
Legislaia fiscal impune ntr-o mare msur chiar i tipul de metoda ce trebuie aplicat
pentru o categorie sau alta de imobilizri.
Aadar regimul de amortizare pentru o imobilizare corporal amortizabil se determin
conform legislatiei fiscale, pe baza urmatoarelor reguli:
in cazul construciilor, se aplica metoda liniara de amortizare
in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mainilor, uneltelor i
instalaiilor, entitatea poate opta pentru metoda de amortizare liniar, degresiv
sau accelerat
in cazul oricarei alte imobilizri corporale amortizabile, agentul economic poate
opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv

1.2.3 REGIMURI DE AMORTIZARE A IMOBILIZARILOR
CORPORALE
Prin regim de amortizare se nelege un asamblu corelat i coerent de reglementri
normative ale unei ri privind modulul de calcul al amortizrii capitalului n active
corporale i necorporale , precum i condiiile concrete de aplicabilitate a acestora.
Conform ordinului 3055/2009 entitile amortizeaza imobilizrile corporale folosind unul
dintre urmatoarele regimuri de amortizare:


20



1.2.3.1 AMORTIZAREA LINIARA
Acest tip de amortizare se realizeaz prin includerea uniform n cheltuielile din
exploatare a unor sume fixe , stabilite proporional cu numarul de ani ai duratei de
utilizare economic a acestora. Amortizarea liniara anuala se determin astfel:
V
i
x N
a
=A
la
si N
a
=100/t
V
i
=valoare contabil iniial
N
a
=norma de amortizare
t=durat normal de funcionare
A
la
=amortizarea liniara anual
Amortizarea imobilizrilor corporale se calculeaz ncepnd cu luna urmatoare punerii
n funciune, pn la recuperarea integral a valorii de intrare conform duratelor
normale de funcionare. n situaia n care imobilizarea corporal nu este pus n
funciune pe toata durata exerciiului financiar anuitatea se calculeaz n raport cu
numarul lunilor ntregi de funcionare potrivit relatiei :
A
la
=Vi x N
a
x L
f
/12
L
f
=luni de funcionare

Reprezentarea grafic a regimului de amortizare liniar:



1.2.3.2 AMORTIZAREA DEGRESIVA
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
N N+1 N+2 N+3 N+4
Amortizare liniar
Total

21


Acest regim de amortizare const n multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu un
anumit coeficient caz n care poate fi avut n vedere legislatia n vigoare.
Amortizarea degresiv n ara noastr se realizeaz prin multiplicarea cotelor de
amortizare liniar cu unul din coeficienii urmtori:
1,5 pentru imobilizrile cu durat normal de utilizare ntre 2 i 5 ani
2,0 pentru imobilizrile cu durat normal de utilizare ntre 5 i 10 ani
2,5 pentru imobilizrile cu durat normal de utilizare peste 10 ani
Aceti coeficieni pot fi modificai numai prin hotrrea Guvernului, la propunerea
Ministerului Finanelor.
Nota
Competenta de aprobare a utilizrii regimului de amortizare degresiva revine consiliului
de administraie al contribuabilului.
Pentru calculul amortizrii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva se vor
parcuge urmatoarele etape:
n primul an de funcionare a imobilizrii corporale, amortizarea anual se va
calcula prin aplicarea cotei de amortizare degresiva asupra valorii de intrare a
imobilizrii
n urmatorii ani se va aplica aceiai cot de amortizare, dar de fiecare dat
asupra valorii ramase imobilizrii
n anul n care amortizarea anual rezultat este egal sau mai mic cu
amortizarea anual liniar, se trece la amortizarea liniar pn la expirarea
duratei normale de utilizare.
Regimul de amortizare degresiv se poate utiliza pentru toate tipurile de imobilizri
corporale cu excepia construciilor.
Reprezentrea grafic a regimului de amortizare degresiva

0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
N N+1 N+2 N+3 N+4

22


1.2.3.3 AMORTIZAREA ACCELERAT
Amortizarea accelerat , const n includerea n primul an de funcionare , n cheltuielile
de exploatare a unei amortizri de pn la 50% din valoarea imobilizrii. Amortizrile
anuale pentru exerciiile urmatoare sunt calculate la valoarea rmas de amortizat dup
regimul liniar , prin raportare la numarul de ani de utilizare ramai
Reprezentarea grafic a regimului de amortizare accelerat




1.3 PROCEDEE DE EVALUARE A IMOBILIZRILOR CORPORALE
1.3.1 EVALUAREA INIIAL A IMOBILIZRILOR CORPORALE
n general, regulile privind evaluarea iniial a imobilizrilor corporale prevzute de
Reglementrile contabile conforme cu Normele Europene corespund prevederilor
normelor internaionale.
O imobilizare corporal recunoscut ca activ va fi evaluat iniial la costul sau .
Costul iniial al unei imobilizri corporale poate imbraca mai multe forme:
Costul de achiziie pentru imobilizrile corporale dobandite cu titlul oneros
Costul de producie pentru imobilizrile corporale produse n cadrul ntreprinderii
Valoarea just pentru imobilizrile corporale dobandite cu titlul gratuit
1.3.1.1 COSTUL DE ACHIZIIE
Costul de achiziie al unei imobilizri corporale este alcatuit din preul su de cumparare
la care se adaug taxele vamale , taxele nerecuperabile,i toate cheltuielile direct
atribuibile angajate pentru a aduce activul n starea de utilizare prevzut. Din valoarea
costului de achiziie se scad reducerile comerciale i rabaturile.
0
100
200
300
400
500
600
N N+1 N+2 N+3 N+4
Amortizare accelerat
Total

23


Imobilizrile corporale pot avea urmatoarele cheltuieli atribuibile:
Costul de amenajare al amplasamentului
Costuri iniiale de livrare si manipulare
Cheltuieli de instalare
Onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor
Exemplu:




Costul de achiziie al instalaiei de tiei se compune din urmatoarele elemente:
Rezolvare
Preul de cumparare 50000
+ Taxe vamale 10000
+Cheltuieli cu proiectul de amplasare 5000
+Cheltuieli cu montarea liniei 14000

Cost de achiziie = 79000

Att IAS 16 cat si OMFP 3055/2009 sublinieaz faptul c n costul unei imobilizri
corporale sunt incluse i costurile estimate iniial cu demontarea i mutarea acesteia la
scoaterea din eviden, precum i cu restaurarea amplasamentului pe care este
poziionat imobilizarea, atuci cnd aceste sume pot fi estimate credibil i entitatea are
o obligaie legat de demontare, mutare a imobilizrii corporale si refacerea
amplasamentului.
n aceast privin 3055/2009 precizeaz faptul c aceste costuri estimate cu
demontarea i mutarea imobilizrii corporale, precum i cele legate de restaurarea
amplasamentului se recunosc n valoarea imobilizrii in corespondenta cu un cont de
provizioane. Pe de alt parte, normele internaionale prevd ca schimbarile ulterioare in
valoarea estimat a costurilor cu dezafectarea s fie recunoscute ca provizion dac nu
sunt ndeplinite criteriile prevzute de IAS 37 Provizioane si datorii contigente.
In anul N o societatea achizitioneaza o linie tehnologica pentru extractia ieiului.
Cheltuielile legate de achiziie sunt: preul de cumparare al utilajului 50000, cheltuieli cu
proiectul de amplasare 5000, taxe vamale 10000, cheltuieli cu montarea liniei 14000,
cheltuieli cu reclama 25000, cheltuieli cu dobanzi pe linia de credit 16000. nainte de
nceperea activitii se nlocuieste o piesa n valoare de 11000, nlocuire care va
conduce la creterea capacitii de producie cu 30%. Determinai costul de achiziie


24


Criteriile pe care trebuie s le ndeplineasc o imobilizare corporal pentru a intr sub
incidena IAS 37 sunt urmatoarele:
Entitatea care raporteaz are o obligatie prezent ca urmare a unui eveniment
trecut
Este probabil ca un flux de iesiri de resurse reprezentnd beneficii economice s
fie necesar pentru a achita obligaia
S se poat face o estimare credibil a valorii obligaiei
Potrivit IAS 16 urmatoarele elemente nu trebuie s influeneze costul de achiziie
imobilizrilor corporale , ci trebuie recunoscute n Contul de Profit sau Pierdere atunci
cnd apar:
Costurile ntretinerii zilnice a imobilizrilor
Costurile ocazionate de deschiderea unei noi instalaii
Costurile suportatea de entitate pentru a introduce pe piaa un produs sau un
serviciu nou (cheltuielile cu publicitatea, costurile activitatilor promotionale)
Diferentele de curs valutar aprute ntre momentul dobandirii imobilizrilor si
plata furnizorului
Reducerile financiare primite de la furnizorii de imobilizri
Cheltuieli administrative si alte cheltuieli de supraveghere generala
Costurile cu pregatirea angajatilor in vederea utilizrii imobilizrii respective
Costurile reamplasarii sau reorganizarii partiale sau totale a activitatilor entitii
Pierderile iniiale de operare care apr cnd cererea pentru anumite bunuri
produse de imobilizarea respectiva crete
Costurile suportate atunci cnd imobilizarea nu este utilizat la capcitatea
normala de producie
1.3.1.2 COSTUL DE PRODUCIE
Costul de producie a unei imobilizri corporale fabricat de ntreprindere pentru
utilizare proprie n vederea obinerii de bunuri i servicii este determint prin utilizarea
acelorai principii operaionale ca i n cazul unui activ cumparat.
Costul de producie cuprinde urmatoarele elemente:
Costul de achiziie al materiilor prime si materialelor direct consumabile
Cheltuieli de producie direct atribuibile bunului(energie consumat n scopuri
tehnologice,manopera directa i alte cheltuieli de producie)
Cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de
fabricaie
Cheltuielile financiare, n masura n care corespund dobnzilor referitoare la
capitalurile mprumutate pentru finanarea produciei
Urmatoarele cheltuieli nu trebuie incluse n costul de producie:

25


Pierderile de materiale
Manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise
Cheltuielile de depozitare cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt
necesare n procesul de producie anterior trecerii ntr-o noua faz de fabricaie
Cheltuieli generale de administraie exceptnd cazul n care astfel de cheltuieli
pot fi direct legate de achiziia sau punerea n stare de utilitate a activului
Conform Reglemnetrilor contabile conforme cu Normele Europene, dobnda la
capitalul mprumutat pentru finanarea achiziiei , construciei sau produciei de active cu
un ciclu lung de fabricaie poate fi inclus n costurile de producie n msura n care
aceasta este legat de perioada de producie.
IAS 23 Costurile indatorarii, precizeaz despre costurile de aceasta natur , ca trebuie
nregistrate ca o cheltuial in perioada n care ele au aprut. Pe de alt parte,
tratamentul alternativ al IAS 23 permite ca aceste costuri ale indatorarii care sunt direct
atribuibile achiziiei, construciei sau produciei unui activ cu ciclu lung de producie s
fie capitalizate ca parte din costul acelui activ.
Exemplu





Rezolvare

Consum materii prime 100.000
+amortizarea utilajelor 50.000
+taxe nerecuperabile 5000
+salarii directe 100.000

= Cost producie 255.000

Societatea comerial Delta S.A demareaz lucrarile pentru construcia unei
cldiri n regie proprie.Cheltuilile efectuate sunt urmatoarele: consum materii
prime 100000,amortizarea utilajelor folosite pentru construcie 50.000, taxe
nerecuperabile 5000, taxe recuperabile aferente cumpararilor de materii prime
20.000, salarii directe 100.000. Determinai costul de producie al imobilizarii
corporale


26


1.3.1.3 VALOAREA JUST PENTRU IMOBILIZRILE CORPORALE OBINUTE CU
TITLUL GRATUIT
Imobilizrile corporale pot fi obinute i n schimbul altor active nemonetre, caz n care
evaluarea se face la valoarea just a activului primit, care este valoarea just a activului
cedat plus/minus orice diferen de cedat sau primit.
Potrivit articolului 24 al IAS 16, costul acestor active este reprezentt de valoare just
numai dac : tranzacia de schimb nu este de natur comercial sau nici valoarea just
a activului primit, nici a celui cedat nu se pot evalua n mod credibil. Trebuie precizat c
paragraful 24 solicit aceiai modalitate de evaluare chiar dac activul cedat nu poate fi
derecunoscut imediat. Pe de alt parte, dac elementul primit nu este evaluat la
valoarea just, costul sau este evaluat la valoarea contabil a activului cedat.
Deasemenea exist situaia n care s nu existe tranzacii comparabile pe piaa pentru
un anumit activ. n acest caz paragraful 26 al IAS 16 stabileste c evaluarea credibil a
valorii juste se poate face dac:
Variabilitatea din seria de estimri rezonabile ale valorii juste nu este
semnificativ pentru acel activ
Probabilitatea diferitelor estimri din serie pot fi evaluate rezonabil i utilizate n
estimarea valorii juste
Dac o entitate poate sa stabileasc in mod credibil valoarea just att a unui activ
primit ct i a unui activ cedat, valoarea just a activului cedat este utilizat la
evaluarea costului activului primit n cazul n care valoarea just a activului primit nu
este n mod clar mai evident. n acest caz costul activului primit este valoarea just a
activului primit , care este valoarea just a activului cedat corectat cu orice transfer
numerar numit sult.
n funcie de tipul imobilizrilor corporale schimbate respectiv dac ele sunt sau nu
similare ca natur si valoare just , exist urmatoarele reguli:
Dac activele sunt similare ca natur i valoare just procesul de realizare a
ctigului este incomplet i n consecint nu se recunoate n contul de profit sau
pierdere nici cheltuial i nici venit.
Dac activele schimbate sunt diferite ca natur i, sau valoare just, atunci
procesul de realizare a ctigului este complet i se recunoate un venit sau o
cheltuial egale cu valoarea just a activului cedat
Uneori valoarea just a activului primit indic o pierdere din depreciere la nivelul
activului cedat. n acest caz pierderea din depreciere este recunoscut in contul
de profit sau pierdere.
Abordarea din perspectiva Reglemntrilor contabile conforme cu Normele Europene, cu
privire la schimbul de active este diferit de IAS 16. In viziunea Ordinului 3055/2009,
schimbul de active determin doua tranzacii diferite : scoaterea din bilan a activului
cedat si recunoaterea activului primit in schimb.



27


Exemplu







Rezolvare
n acest caz, ctigul sau pierderea se determin ca diferen ntre valoarea just a
bunului cedat i valoarea net contabil, iar suma de plat sau de ncasat se determin
ca diferen ntre valoarea just a bunului cedat si valoarea just a bunului primit.
Valoarea net contabil 50000-30000=20000
Ctigul este 23000-20000=3000
Diferen de plata este 25000-23000=2000


1.3.2 EVALUAREA ULTERIOARA A IMOBILIZARILE CORPORALE
Majoritatea imobilizrilor corporale genereaz cheltuieli ulterioare recunoaterii iniiale.
Avnd n vedere acest aspect vom pune problema majorrii costului imobilizrii
respective cu valoarea cheltuielilor efectuate sau recunoaterii acestora ca i cheltuieli
ale perioadei.
Att Reglementrile contabile conforme cu Normele Europene ct i standardele
internaionale abordeaz aceast problem n mod similar.
Potrivit Reglemnetrilor contabile conforme cu Normele Europene imobilizrile
corporale trebuie prezentate n bilan la valoarea de intrare mai puin ajustrile cumulate
de valoare. Reglementrile contabile conforme cu Normele Europene mai precizeaz
ca entitile pot proceda la reevaluarea imobilizrilor corporale existente la sfritul
exerciiului financiar, cu reflectarea n contabilitate a rezultatului acestuia.
In conformitate cu IAS 16 Imobilizri corporale, cheltuielile ulterioare aferente unui
element de natura imobilizrilor corporale care a fost deja recunoscut trebuie adugate
valorii contabile a activului numai atunci cnd se estimeaz ca ntreprinderea va obine
beneficii economice suplimentare fa de performanele estimate iniial.
Societatea comercial Roma S.A schimba un echipament care are o valoare
just de 23000 cu o instalaie a societii Londra evaluata la valoarea just de
25000.(imobilizarile sunt de natur diferit). Echipamentul ntreprinderii A are o
valoare de intrare de 50000 si o amortizare cumulata de 30000 lei


28


Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli in perioada n
care au fost efectuate.
Cheltuielile ulterioare sunt recunoscute ca active numai atunci cnd acestea
mbunttesc performanele iniiale ale imobilizrilor corporale recunoscute ca active.
IAS 16 si IAS 38 stipuleaz c, in ceea ce priveste evaluarea efectuata dup
recunoatere , o entitate poate alege ca politic de contabilitate fie modelul costului ,fie
modelul reevalurii.
1.3.2.1 MODELUL COSTULUI
Dup recunoaterea ca activ , un element de imobilizri corporale va fi nregistrat la
costul sau minus orice amortizare cumulata si orice pierderi cumulate din depreciere.
1.3.2.2 MODELUL REEVALURII
Dup recunoaterea iniial ca activ, un element de imobilizri corporale a carui valoare
just poate fi evaluat in mod credibil, poate fi nregistrat la o valoare reevaluat,
aceasta fiind valoarea sa just la data reevalurii diminuat cu orice amortizare
acumulat ulterior i orice pierderi acumulate din depreciere.
Procedeul reevalurii are la baz valoarea just a imobilizrilor la data bilanului care
coincide cu valoarea de pia. In cazul n care imobilizarea corporal supusa
procedeului reevalurii nu are o pia activ, atunci se ia in considerare valoarea just a
unuor active similare.
O pia este activ dac sunt ndeplinite urmatoarele conditii:
Elementele comercializate sunt omogene
Pot fi gsii n permanen cumprtori i vnztori interesai
Preurile sunt cunoscute de cei interesai
Dac o imobilizare corporal nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exist o pia activ
pentru aceasta , atunci ea va fi nregistrat la costul sau diminuat cu amortizrile
cumulate i pierderile din depreciere. n cazul n care valoarea just a unei imobilizri
deja reevaluate nu mai poate fi stabilit prin referire la o pia activ , atunci valoarea
contabil a imobilizrii va fi reprezentat la valoarea sa reevaluat la data ultimei
reevaluari diminuat cu amortizarea cumulata ulterior i cu orice pierdere din
depreciere.
Valoarea just a imobilizri corporale este determinat de evaluatori autorizai pe baza
unor evaluri, iar o consecin aplicarii acestui tratament este necesitatea reevalurii
simultane a ntregii clase din care face parte activul respectiv. Elementele dintr-o clas
de imobilizri sunt reevaluate simultan pentru a se evita revaluarea selectiv i
raportarea n situaiile financiare a unor valori care sunt o combinaie de costuri i valori
calculate la date diferite.
Cnd se reevalueaz o imobilizare corporal orice amortizare cumulata la data
reevalurii este tratat ntr-unul din urmatoarele moduri:
Recalculat proporional cu schimbarea n valoarea contabil brut a activului ,
astfel nct valoarea contabil a acestuia, dup reevaluarea sa fie egala cu
valoarea sa reevaluat
Eliminat din valoarea contabil brut activului i valoarea net recalculat la
valoarea reevaluat a activului

29


n urma procedeului reevalurii , diferena dintre valoarea rezultat i valoarea la cost
istoric trebuie nregistrat ca rezerv din reevaluare. Dac rezultatul reevalurii este o
cretere fa de valoarea contabil net, atunci aceasta se trateaz ca o cretere a
rezervei din reevaluare, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o
cheltuial aferent acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuial cu
descreterea recunoscut anterior la acel activ. Dac n urma procedeului reevalurii
imobilizrii rezulta o descretere a valorii contabile nete , acesta se trateaz ca o
cheltuial cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd n rezerva din reevaluare nu
este nregistrat o suma referitoare la acel activ(surplus din reevaluare) sau ca o
scdere a rezervei din reevaluare, prezentat, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve
i valoarea descreterii, iar eventuala diferen rmas neacoperit se nregistreaz ca
o cheltuial.
Atunci cnd surplusul din reevaluare inclus n rezerva din reevaluare reprezint un
ctig realizat , se capitalizeaz prin transferul direct la rezerve. Ctigul se consider
realizat la scoaterea din eviden a activului pentru care s-a constituit rezerva din
reevaluare.
IAS 16 si IAS 38 precizeaz dac rezervele din reevaluare sunt distribuibile sau nu, in
schimb Reglementrile contabile conforme cu Normele Europene stabilesc faptul c nici
o rezerva din reevaluare nu poate fi distribuit direct sau indirect , cu excepia cazului n
care activul reevaluat a fost valorificat , situaie n care surplusul din reevaluare
reprezint un ctig efectiv realizat.
Exemplu







Rezolvare
Cost (valoare contabil la intrare) 50.000
Amortizare anuala 50.000/5ani 10.000
Amortizare cumulata pe trei ani 30.000
Valoarea rmas de amortizat(net)(50.000-30.000) 20.000
Valoarea just 25.000
Societatea comerciala Ana srl, deine o instalaie achiziionata pe data de 30.12.N,
la valoarea de 50.000 amortizat liniar n 5 ani. La sfaritul anului N+3 se decide
reevaluarea sa, valoarea justa stabilit 25.000 lei. In condiiile eliminrii amortizrii
cumulate din valoarea contabila bruta a activului , conform IAS 16, stabilii
nregistrarile contabile determinate de operaia de reevaluare.

30


Diferena pozitiv din reevaluare (25.000- 20.000) 5.000
Conform IAS 16, diferena pozitiv din reevaluare se nregistreaz n creditul conturilor
de capital propriu (105), dac anterior nu s-a nregistrat un minus de valoare .
Formulele contabile:
Anularea amortizrii cumulate pentru a aduce activul la valoarea net contabil
30.000lei 281=213 30.000
nregistrarea diferenei pozitive din reevaluare:
5.000lei 213=105 5.000



1.4 DEPRECIEREA IMOBILIZRILOR CORPORALE
Deprecierea imobilizrilor corporale se definete a fi un proces de scdere a valorii
acestora. Cauzele deprecierii imobilizrilor corporale pot fi multiple, de exemplu:
Uzura natural datorit exploatarii normale
Uzura anormal datorit exploatarii prea intesnse a imobilizrii respective
Deficiene n activitatea de ntreinere si reparaii
Cauze externe (incendii,explozii, interperii etc)
Apariia unor imobilizri mai performante din punct de vedere tehnic, tehnologic
etc
Formele deprecierii imobilizrilor corporale se clasific dup urmatoarele criterii:
Dup natura lor
Dup remanena n timp
1.4.1 CLASIFICAREA DEPRECIERI I IMOBILIZRILOR CORPORALE DUPA
NATURA LOR:
Depreciere fizic: sunt afectate integritatea fizic, performanele, aspectul ,
etc. Pot avea caracter temporar ct i permanent
Deprecierea morala: este afectat atractivitatea lor datorit apariiei unor
imobilizri mai performante. Au caracter att permanent ct i temporar
1.4.2 CLASIFICAREA DEPRECI ERII IMOBILIZRILOR CORPORALE DUP
REMANENA N TIMP:

31


Permanente sau ireversibile: se cuantific i se nregistreaz prin amortizare.
Pot fi att fizice ct i morale
Temporare sau reversibile:se cuantific i se evideniaz prin constituirea de
ajustri de valoare . Pot fi att fizice ct i morale

1.4.3 DEPRECIEREA IMOBILIZRILOR CORPORALE NTRE NORMELE
INTERNATIONALE (IAS 36) SI REGLEMENTRILE CONTABILE
CONFORME CU NORMELE EUROPENE

Conform OMFP 3055/2009, evaluarea la inventariere a imobilizrilor se efectueaz
ca operaie premergatoare nchiderii exerciiului financiar i are la baz, valoarea
actual de la 31 Decembrie. Aceast valoare poart denumirea de valoare de
inventar i este estimat n funcie de preul pieei, utilitatea bunului pentru
ntreprindere, amplasament, situaia n care se afla bunurile materiale.
Principiul prudenei nu permite contabilizarea plusurilor rezultate din compararea
valorii actuale, mai mare, cu valoarea de intrare sau costul istoric, mai mic
respectiv mai mic, aadar considerm ca procedeul stabilirii valorii de inventar este
destul de dificil i delicat.
Trebuie sa luam n calcul, c dup stabilirea valorii de inventar poate exista situaia
n care:
Supraevaluare , deci o valoare actual prea mare
Valoare de inventar superioar costului istoric, dar determint n mod just
Egalitate ntre valoarea de inventar i cea de intrare
Superioritatea reala a costului istoric fa de valoarea actual
Subevaluarea valorii de inventar, deci o valoare actual prea mica
Chiar dac prin inventarierea activelor o valoare actual, n mod justificat mai mare,
dect costul istoric, diferena n plus nu face obiectul nregistrrii n contabilitate,
deoarece principiul prudenei nu permite supraevaluarea activelor i cheltuielilor.
Evaluarea realizat cu ocazia nchiderii exerciiului financiar presupune stabilirea
valorii la care activele vor fi nregistrate in bilan , in urma compararii valorilor
contabile cu cea de inventar. Aplicndu-se principiul prudenei si prin compararea
celor doua valori sunt posibile urmatoarele situaii:
sa rezulte plusuri de valoare , atunci cnd valoarea de inventar este mai mare
dect valoarea contabil, care potrivit principiului mai sus menionat nu se
contabilizeaz
sa rezulte minusuri de valoare in situaia n care valoarea de inventar este
mai mic dect valoarea contabil din cauza deprecierilor. Potrivit principiului
prudenei , minusurile rezultate se nregistreaz ca amortizri sau ajustri
pentru depreciere n funcie de caracterul ireversibil respectiv reversibil al
deprecierii.

32


Analiznd cele afirmate anterior putem concluziona ca aplicnd principiul prudenei
deprecierea activelor este constatat i calculat, la sfritul exerciiului, n contextul
lucrarilor de ncheiere, iar efectele se regasesc reflectate astfel:
fie in bilan prin corectarea costului istoric a fiecarei rubrici de activ
fie adaugrea valorii situaiei nete, ca elemente ale autofinanrii
ntreprinderii, n acest caz deprecierile conducnd la reducerea execedentului
brut din exploatare i, n consecin pot fi considerate elemente ale resurselor
durabile
Aadar, potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Normele Europene
deprecierea activelor se estimeaz ca diferen ntre valoarea contabil, bazata pe
costul istoric, i valoarea de inventar bazat pe valoarea actual.
Problematica deprecierii imobilizrilor corporale, analizat n contextul normelor
internaionale, se distinge de modul de abordare specific Reglementrilor contabile
conforme cu Normele Europene, att prin complexitate ct i prin intermediul a
numeroase elemente particulare care se refer, n general la aspecte ce privesc
identificarea activelor depreciate, evaluarea valorii recuperabile,vehicularea
noiunilor de valoare just net i valoarea de utilizare, estimarea valorii de utilizare,
estimarea conceptului de unitate generatoare de numerar etc.
IAS 36 abordeaza probleme legate de deprecierea imobilizrilor si precizeaz c
entitile trebuie s verifice, la fiecare dat de nchidere, dac exist indicii ale
deprecierii activelor, iar n cazul n care exist aceste indicii s estimeze valoarea
recuperabil a acestora.
Chiar i n cazul n care nu exist niciun indiciu de depreciere asupra imobilizrilor,
entitatea trebuie s testeze pentru depreciere prin compararea valorii contabile cu
valoarea recuperabil.
Atunci cnd entitatea constat existena unor indicii de depreciere , trebuie s in
seama de anumite surse externe i interne de informaii. n acest context semnalm
o apropiere a Reglementrilor contabile conforme cu Normele Europene, de spiritul
IAS 36, care a preluat ideea stabilirii existenei unor deprecieri a imobilizrilor prin
analiza unor surse externe i interne de operaii.
Att IAS 36 cat si OMFP 3055/2009, pucteaz principalele surse externe de
informaii , dintre care amintim:
Diminuarea semnificativ a valorii de pia a activului mai mult dect ar fi fost
de ateptat, ca rezultat al trecerii timpului sau utilizrii
Pe parcursul perioadei au loc modificari semnificative , cu efect negativ
asupra entitii , sau astfel de modificari se vor produce n viitorul apropiat
aupra mediului, economic, comercial, tehnic sau juridic n care ntreprinderea
ii desfoar activitatea sau pe piaa activului analizat
Ratele dobnzilor sau alte rate de pia ale rentabilitii investiiilor au crescut
in timpul perioadei, fiind probabil ca aceste creteri s afecteze rata de

33


actualizare utilizat in calculul valorii de utilizare a unui activ i s duca la
scderea semnificativ a valorii recuperabile a acestuia
Valoarea contabil a activelor nete ale ntreprinderii este superioar
capitalizarii bursiere
Principalele surse interne la care face referire norma internaional sunt:
Existena unor indicii privind uzura fizic i moral a activului analizat
Apariia unor modificari semnificative pe parcursul perioadei, cu efect
negativ asupra ntreprinderii, sau posibilitatea ca astfel de modificari s se
produc n viitorul apropiat, n ceea ce priveste gradul sau modul n care
activul este utilizat. Astfel de modificari vizeaz situaiile n care un activ
devine neproductiv,eventualele planuri de structurare i de ntrerupere a
activitii n care este implicat activul, posibilitatea cedarii activului nainte
de data asteptata anterior etc.
Indicii obinute prin intermediul raportarilor interne, din care poate rezulta
faptul c rezultatele economice ale unui activ sunt sau vor fi mai slabe
dect cele preconizate
Existena indiciilor cu privire la deprecierea imobilizrilor corporale, poate semnala
faptul ca durat de via util rmas, metoda de amortizare sau valoarea rezidual a
activului, trebuie revizuite sau ajustate, chiar dac nu se recunoate nici o pierdere din
depreciere pentru acel activ.
Pe baza celor relatate anterior putem concluziona c atunci cnd sunt depistate indicii
care atesta deprecierea unui activ, entitile trebuie s estimeze valoarea recuperabil a
acestuia i s efectueze testul de depreciere prin compararea valorii recuperabile cu
cea contabil net. In cazul n care valoarea recuperabila este inferioar celei contabile
nete , se concluzioneaz ca activul este depreciat.
Potrivit IAS 36, valoarea recuperabil reprezint maximul dintre valoarea just a unui
activ , diminuat cu costurile de vnzare i valoarea sa de utilizare.











34



















Capitolul II


2 EVIDENA CONTABIL A IMOBILIZRILOR CORPORALE






35



2.1 CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR CORPORALE
Evidena imobilizrilor corporale componente ale activului se tine se tine cu ajutorul
conturilor din grupa 21 dup cum urmeaza:
211 Terenuri si amenajri de terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajri de terenuri
212 Construcii
213 Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
2131 Echipamente tehnologice (maini,utilaje, instalaii)
2132 Aprate si instalaii de msurare, control si reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale si plantatii
214 Mobilier, apratura de birotica, echipamente de protectie a valorilor
materiale, si alte active corporale
Conturile de imobilizri corporale sunt conturi de activ si se debiteaz cu valoarea
activelor intrate prin cumparare, producie proprie, primite gratuit sau aduse ca aport la
capitalul social.Conturile de imobilizri corpoarle se crediteaz cu valoarea imobilizrilor
corporale ieite prin casare , vnzare,retrase de asociai, constate n minus la
inventariere.
2.1.1 INREGISTRARI CONTABI LE PRIVIND CONTUL 2111TERENURI
Intrarea terenurilor in patrimoniul ntreprinderii din mai multe surse:
Achiziionarea de la furnizori





% = 404Furnizori de imobilizri 49600 lei


40000 lei 2111Terenuri
Societatea Ana Srl. achiziioneaz un teren in valoare de 40000 , tva 24%,
pe care l achit integral prin virament bancar. Precizai nregistrrile contabile


36


9600 4426Tva deductibila
49600 404 Furnizori de imobilizri=5121Banca n lei

De la asociati,ca aport in natur




2111Terenuri=456Decontari cu asociatii privind capitalul

Cu titlu gratuit prin donatie pentru investitii




2111Terenuri=4753Donatii pentru investitii
Nota
Potrivit Reglementrilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitilor
Economice Europene aprobate prin Ordinul 3055/2009, n conturile de subvenii pentru
investiii se contabilizeaz i donaiile pentru investiii, precum i plusurile la inventar de
natura imobilizrilor corporale i necorporale ( pct. 233 alin. (3)).
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se
nregistreaza n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca
venit amnat (contul 475 "Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz
n contul de profit sau pierdere pe masura inregistrrii cheltuielilor cu amortizarea la
cedarea sau casarea terenului .
Asadar, venitul amanat se va nregistra n contul de profit sau pierdere la cedarea
terenului.

Preluate in leasing, concesiune



Unul dintre asociaii societii aduce aport la capitalul social un teren n
valoare de
25000. Aceast operatiune se nregistreaz n contabilitate dup formula
de mai jos :

Societatea Ana primete cu titlul gratuit un teren in valoare de 80000
lei. n contabilitate are loc urmtoarea nregistrare:

37


2111Terenuri=167Alte imprumuturi si datorii asimilate
Creteri de valoare la reevaluare
2111Terenuri=105rezerve din reevaluare
Inregistrari contabile la ieirea terenurilor din patrimoniul ntreprinderii:
Retragerea asociatilor din societate
456Decontari cu asociatii =2111Terenuri
Privind capitalul
Vnzarea unor terenuri
461Debitori diversi=%
7583Venituri din cedarea activelor
4427Tva colectata
Scderea din gestiune a terenurilor vandute

6583Cheltuieli privind cedarea = 2111Terenuri
activelor si a altor operatiuni
de capital

Scoaterea din Evidena a terenurilor aportate si retrase
456Decontari cu asociatii =2111Terenuri
privind capitalul

Descreteri in urma reevalurii terenurilor
105Rezerve din reevaluare=2111Terenuri
Participrea la capitalul altor societati
261actiuni deinute la alte = 2111Terenuri
Entiti afiliate

2.1.1.1 STUDIU DE CAZ






Societatea comerciala Aluna srl achizitioneaza un teren in valoare de 200.000 lei
pe care il achita furnizorului prin virament bancar. Dupa 5 ani de utilizare societatea
decide vanzarea terenului la pretul de 300.000.
Evidentiati inregistrarile contabile care au loc in patrimoniul societatii.

38


Rezolvare
Achiziionarea terenului
% = 404 Furnizori de imobilizri 248.000
200.000 2111 Terenuri
48.000 4426 Tva dedectibila
Achitarea terenului prin virament bancar
404 Furnizori de imobilizri = 5121 Conturi curente la banci 248.000

Vnzarea terenului
372.000 461Debitori diversi = %
7583 Venituri din vnzarea activelor 300.000
4427 Tva colectata 72.000
Scoaterea din Evidena a terenului
6583 Cheltuieli privind activele cedate = 2111 Terenuri 200.000


Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde:
Valoarea de cumparare
Comisioanele brokerilor
Plata pentru evaluarea terenurilor
Alte servicii
Impozitele de procurare a propietatii
Cheltuieli pentru demolarea cldirilor inutile
Platile pentru consulatii
Taxele pentru inregistrare
Cheltuieli de verificare a existentei sechestrului, gajului, ipotecii sau a altor
restrictii legate de proprietate
Evaluarea terenurilor in contabilitate se face :
La valoarea stabilit potrivit legii n funcie de clasele de fertilitate , suprafa,
amplasare si alte criterii
La costul de achiziie
La valoarea de aport stabilit prin expertize tehnice

39



Terenurile nu se amortizeaza deoarece durat de utilizarea a acestora este nelimitat.
Exist insa o categorie de terenuri care se pot deprecia si anume, celor a caror valoare
depinde de resursele naturle de care dispun. O data cu utilizarea completa a acestor
resurse si terenul se consider depreciat.

2.1.2 AMENAJARI DE TERENURI
2.1.2.1 INREGISTRARI CONTABILE PRIVIND AMENAJARILE DE TERENURI:
Amenajrile de terenuri se pot realiza prin mai multe metode astfel:
Cu mijloace proprii pe parcursul mai multor perioade si apoi puse in funciune
2112Amenajari de terenuri= 231Imobilizri corporale in curs
Cu mijloace proprii direct, fr evidentierea executarii lor treptate
2112Amenajari de terenuri=722Venituri din producia de imobilizri
corporale
Printr-o unitate specializata
% =404Furnizori de imobilizri
2112Amenajari de terenuri
4426Tva deductibila

Inregistrari contabile privind amenajrile de terenuri:

Amortizarea treptata a amenajarilor de terenuri
6811Cheltuieli din exploatare = 2811Amortizarea amenajarilor
privind amortizarea imobilizrilor de terenuri

Scderea amortizrii cu valoare integrala = 2111Terenuri
2811Amortizarea amenajarilor de
terenuri

2.2 CONTABILITATEA CONSTRUCIILOR
Construciile se nregistreaz in contabilitate cu ajutorul contului 212. In debitul acestui
cont se nregistreaz :
valoarea construciilor achiziionate, realizate din producie proprie, primite prin
subventii pentru investitii, ca aport la capitalul social (404, 231, 4751, 456)
valoarea construciilor primite cu titlu gratuit (4753)

40


valoarea construciilor achiziionate de la entiti afiliate sau de la entiti legate
prin interese de participre (451, 453)
valoarea construciilor primite in regim de leasing financiar (167)
creterea fa de valoarea contabil net, rezultat din reevaluarea construciilor,
dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca o cheltuial aferent
construciei reevaluate (105)
creterea fa de valoarea contabil net, rezultat din reevaluarea construciilor,
recunoscut ca venit care sa compenseze cheltuial cu descreterea,
recunoscut anterior la acel activ (781)
costurile estimate iniial cu demontarea si mutarea imobilizrii corporale la
scoaterea din Evidena, precum si cele cu restaurarea amplasamentului (151)
valoarea amortizrii investiiilor efectuate de chiriasi la construciile primite cu
chirie si restituite proprietarului (281)
In creditul contului 212 Construcii au loc urmatoarele inregistrari:
valoarea neamortizata a construciilor scoase din Evidena (658)
amortizarea construciilor scoase din Evidena (281)
descreterile fa de valoarea contabil net, rezultate din reevaluarea
construciilor, in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105)
valoarea descreterii rezultate din reevaluarea construciilor, recunoscut ca o
cheltuial cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci cnd in rezerva din reevaluare
nu este nregistrat o suma referitoare la acel activ (681)
valoarea amortizrii construciilor, eliminat cu ocazia reevalurii din valoarea
contabil brut a acestora (281)
valoarea cldirilor care fac obiectul participrii in natur la capitalul social al altor
entiti, in schimbul dobandirii de participtii in capitalul acestora (261, 263, 265)
valoarea investiiilor efectuate de chiriasi la construciile primite cu chirie,
amortizate integral, restituite proprietarului (281)
valoarea construciilor aportate retrase (456)
valoarea construciilor distruse de calamitati (671)
Soldul contului reprezint valoarea construciilor existente.

2.2.1 MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND INREGISTRARI LE IN CONTABILITATE
A CONSTRUCTUCTIILOR
Achiziionare

% = 404 Furnizori de imobilizri
212Construcii
4426Tva deductibila

41



Monografie pentru construcii in curs de execuie realizate de teri
% = 404 Furnizori de imobilizri
231Imobilizri corporale in curs de execuie
4426Tva deductibila
nregistrarea valorii lucrarilor realizate la nivel de societate cu personalul propriu
% = 401 Furnizori
6XX Clasa 6 Conturi de cheltuieli
4426Tva deductibila

nregistrarea consumului de materiale
6XXClasa 6 Conturi de cheltuieli=30X stocuri de materii prime si materiale

nregistrarea construciei realizate in regie proprie lunar
231Imobilizri corporale in curs de execuie=722Venituri din producia de imobilizri
corporale

Corelatie de verificare la sfritul lunii
Rulaj debitor curent 6XX=Rulaj creditor curent 722 Venituri din producia de imobilizri
nregistrarea valorii imobilizrilor corporale n curs de execuie, recepionate,
date n folosin sau puse n funciune (recepia construciei, la final):
212Construcii = 231Imobilizri corporale in curs de execuie

2.2.1.1 STUDIU DE CAZ



Societatea comerciala Constructorul srl, realizeaza in luna august anul N o
constructie in regie proprie. Executarea constructiei genereaza urmatoarele
cheltuieli: materii prime 50.000, salarii 50.000 din care aferente salariatilor direct
productivi 20.000 si personalului administrativ 30.000, amortizari 40.000 din care
aferente imobilizarilor direct productive 30.000 lei si amortizarilor imobilizarilor
utilizate in sectorul administrativ 10.000. La sfarsitul lunii septembrie constructia a

42









Rezolvare


NOTA : Cheltuielile generate de administraie si cheltuielile de desfacere nu se includ in
costul de producie
Evaluarea costului de producie in luna august
Cost producie=Cheltuieli directe+Cheltuieli indirecte
Cost de producie = 50.000+20.000+30.000=100.000
nregistrarea operatiunilor ocazionate de obinerea construciei in regie proprie:
Consum de materii prime
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 50.000
nregistrarea salariilor
641Cheltuieli cu salariile personalului = 421Personal- salarii datorate 50.000
nregistrarea amortizrii imobilizrilor corporale
6811Cheltuieli din exploatare=281Amortizri privind imobilizrile corporale 40.000
nregistrarea construciei in regie proprie dar neterminata la sfritul lunii august
la valoarea costului de producie calculata pentru luna august
231Imobilizri corporale in curs= 722 Venituri din producia de imobilizri 100.000
corporale
nregistrarea punerii in funciune a construcie realizate in regie proprie, in luna
septembrie

43


Valoarea totala a construciei este 140.000 din cares-a nregistrat in luna august
100.000 . Se consider ca pentru luna septembrie au mai fost efectuate cheltuieli in
valoare de 40.000 lei.
140.000 212Construcii= %
722 Venituri din producia de imobilizri 40.000
231Imobilizri corporale in curs 100.000


2.3 IMOBILIZRILE CORPORALE IN CURS DE EXECUIE SI AVANSURI
PENTRU IMOBILIZRI
Imobilizrile corporale in curs de execuie se nregistreaz in contabilitate cu ajutorul
contului 231 Imobilzari corporale in curs. Este un cont de activ si soldul contului
reprezint valoarea imobilizrilor corporale in curs, nereceptionate.
In debitul contului se nregistreaz urmatoarele:
valoarea imobilizrilor corporale in curs facturate de furnizori (404)
valoarea imobilizrilor corporale in curs, realizate pe cont propriu (722)
valoarea imobilizrilor corporale in curs primite ca aport la capitalul social (456)
In creditul contului 231 se nregistreaz:
valoarea imobilizrilor corporale in curs, receptionate (212, 213, 214)
valoarea imobilizrilor corporale in curs cedate (658)
valoarea imobilizrilor corporale in curs aportate si retrase (456)
valoarea imobilizrilor corporale in curs distruse de calamitati (671)
Soldul contului reprezint valoarea imobilizrilor corporale in curs de execuie.

2.3.1 INREGISTRARI CONTABI LE CU CONTUL 231

Realizarea imobilizrilor corporale in curs de la asociati
231Imobilizri corporale = 456Decontari cu asociati
In curs

Realizarea imobilizrilor corporale in curs de la furnizori

44


% = 404Furnizori de imobilizri
231Imobilizri corporale
In curs

4426Tva deductibila

Acordare de avansuri


% = 5121 Conturi la banci in lei

21XImobilizri corporale

Receptionarea imobilizrilor corporale ca urmare a imobilizrilor corporale
in curs, terminate

21XImobilizri corporale= 231Imobilizri corporale
in curs


2.4 AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZARI CORPORALE

Aceasta operaie se nregistreaz in contabilitate cu ajutorul contului 232 .
Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizrile corporale este un cont de activ.
In debitul acestui cont se nregistreaz urmatoarele :

valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizri corporale (404)
diferentele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii,
respectiv la nchiderea exerciiului financiar, a avansurilor acordate in valuta
(765)
diferentele favorabile aferente creantelor din avansuri exprimate in lei, a caror
decontare se face in funcie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea
acestora la finele lunii, respectiv la nchiderea exerciiului financiar (768).
In creditul contului 232 au loc urmatoarele inregistrari :
valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizri corporale, decontate
(404)
diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii,
respectiv la nchiderea exerciiului financiar, a avansurilor acordate in valuta sau
cu ocazia decontarii acestora (665)

diferentele nefavorabile aferente creantelor din avansuri exprimate in lei, a caror
decontare se face in funcie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea
acestora la finele lunii, respectiv la nchiderea exerciiului financiar, sau
nregistrate cu ocazia decontarii lor (668).

45


Soldul contului reprezint avansurile acordate furnizorilor de imobilizri corporale,
nedecontate.


2.4.1 INREGISTRARI CONTABI LE CU CONTUL 232


Avansuri acordate furnizorilor

232Avansuri acordate pentru imobilizri = 5121Conturi curente la banci
corporale

Decontarea avansurilor din factura furnizorilor

404Furnizori de imobilizri = 232Avansuri acordate pentru imobilizri corporale



2.5 CONTUL 213INSTALATII TEHNICE, MIJLOACE DE TRANSPORT, ANIMALE
SI PLANTATII
Evidena contabil a istalatiilor tehnice, mijloacelor de transport , animalelor si
plantatiilor se tine in contabilitate cu ajutorul contului 213. In debitul contului 213 se
nregistreaz urmatoarele:
valoarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
achiziionate, realizate din producie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la
capitalul social, primite in regim de leasing financiar (404, 446, 231, 722, 131,
456, 167)
valoarea amortizrii investiiilor efectuate de chiriasi la imobilizrile corporale
primite cu chirie si restituite proprietarului (281)
valoarea creterii rezultate din reevaluare (105)
In creditul contului 213 au loc urmatoarele inregistrari:
valoarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
cedate sau scoase din Evidena (281, 658)
valoarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
aportate, retrase (456)
valoarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
cedate in regim de leasing financiar (267)
valoarea descreterii rezultate din reevaluare (105)
Soldul contului reprezint valoarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor, existente.

46



2.5.1 INREGISTRARI CONTABI LE PRIVIND CONTUL 213
Intrarea mijloacelor fixe in unitate se realizeaz prin intermediul mai multor cai
astfel :
prin aport la capitalul social subscris
213 Instalaii tehnice, mijloace = 456Decontari cu asociatii
de transport animale
si plantatii

de la furnizori pentru bunurile care nu necesita montaj

% = 404 Furnizori de imobilizri
213Instalaii tehnice, mijloace
De transport animale
Si plantatii

4426 Tva deductibila
Donatii cu titlul gratuit si plus la inventariere
213 Instalaii tehnice, mijloace = %
De transport animale 4751Subventii guvernamentale
Si plantatii pentru investitii

4753 Donatii pentru investitii
4754Plusuri de inventar de natur
imobilizrilor

taxa vamala aferent unui activ achiziionat din import
213Instalaii tehnice, mijloace = 446Alte impozite si taxe
De transport animale
Si plantatii
comisionul vamal datorat pentru activul importat direct
213Instalaii tehnice, mijloace = 446 Alte impozite si taxe
De transport animale
Si plantatii

47


Imobilizri corporale obinute din producie proprie
213Instalaii tehnice, mijloace = 722Venituri din producia de imobilizri
De transport animale corporale
Si plantatii
Imobilizri corporale obinute din producie proprie in curs de execuie
213Instalaii tehnice, mijloace = 231Imobilizri corporale in curs
De transport animale
Si plantatii
Intrare prin leasing financiar la locatar
213Instalaii tehnice, mijloace = 167Alte imprumuturi si datorii asimilate
De transport animale
Si plantatii

Creteri de valoare cu ocazia reevaluarilor:

213Instalaii tehnice, mijloace =105 Rezerve din reevaluare
De transport animale
Si plantatii
Ieirea din unitate a imobilizrilor corporale
Restituirea activelor ctre asociati :
456 Decontari cu asociatii = 213Instalaii tehnice, mijloace
De transport animale
Si plantatii


Restituirea activelor ctre locator sau proprietar pentru investiiile la
imobilizri corporale luate in chirie , concesiune, leasing amortizate
% = 213Instalaii tehnice, mijloace
De transport animale
Si plantatii
281 Amortizri privind
Imobilizrile corporale

6583 Cheltuieli privind activele
Cedate si alte operatii de capital


48


Sau

% = 213Instalaii tehnice, mijloace
De transport animale
Si plantatii
281 Amortizri privind
Imobilizrile corporale

471Cheltuieli nregistrate in avans

6583 Cheltuieli privind activele
Cedate si alte operatii de capital

Vnzarea unor imobilizri corporale

461 Debitori diversi = %
7583 Venituri din cedarea activelor si a altor
operatiuni de capital
4427Tva colectata

Scderea din gestiune a imobilizrilor corporale amortizate integral

281 Amortizri privind = 213Instalaii tehnice, mijloace
Imobilizrile corporale De transport animale
Si plantatii



Scderea din gestiune a imobilizrilor corporale neamortizate integral

% = 213Instalaii tehnice, mijloace
281 Amortizri privind de transport animale
Imobilizrile corporale si plantatii

6583 Cheltuieli privind activele
Cedate si alte operatii de capital

Aportul in natur sub forma de imobilizri corporale la capitalul altor
societati

% = 213Instalaii tehnice, mijloace
281 Amortizri privind De transport animale
Imobilizrile corporale Si plantatii


261 Actiuni deinute la alte

49


Entiti afiliate

Ieirea imobilizrilor corporale prin leasing financiar la locator

267 "Creante imobilizate" = 213Instalaii tehnice, mijloace
De transport animale
Si plantatii
Ieirea imobilizrilor corporale prin imputatie

4282Alte creante in legatura = 7583 Venituri din cedarea activelor si a altor
cu personalul operatiuni de capital

4427Tva colectata

Ieirea imobilizrilor corporale din cauza unor calamitati naturle

% = 213Instalaii tehnice, mijloace
de transport animale
si plantatii
2813Amortizarea mijloacelor
de transport, animale si plantatii
671 Cheltuieli privind calamitatile
si evenimentele extraordinare



Scoaterea din Evidena a activelor neamortizate integral dac adunarea
generala a hotarat diminuarea capitalurilor proprii


% = 213Instalaii tehnice, mijloace
De transport animale
Si plantatii

281Amortizri privind
imobilizrile corporale

106Rezerve

1012Capital subscris varsat

2.5.1.1 STUDIU DE CAZ


Societatea Anusca srl, achizitioneata o linie tehnologica pentru extractia petrolului in
urmatoarele conditii: pret de cumparare 50.000 lei, cheltuieli cu proiectul de amplasare
5.000 lei, taxe vamale 10.000 lei, cheltuieli cu montarea liniei 14000 lei, cheltuieli cu
reclama 25.000 lei, cheltuieli cu dobanzi la linia de credit 16.000 lei. Inainte de inceperea
activitatii se inlocuieste o piesa in valoare de 11.000 lei, inlocuire care duce la cresterea
capacitatii de productie cu 30% si scaderea consumului de energie cu 20%.
Nefunctionand la parametrii initiali, se inlocuieste o piesa in valoare de 10.000 lei,

50






Rezolvare


Potrivit IAS 16 Imobilizri corporale costul de achiziie se determin astfel:
Pret de cumparare 50.000 lei
+ Taxe vamale 10.000 lei
+Cheltuieli cu proiectul de amplasare 5.000 lei
+ Cheltuieli cu montarea liniei 14.000 lei

= Cost de achiziie 79.000 lei
Formula contabil :
79.000 lei 2131 Instalaii tehnice = %

404Furnizori imobilizri 69.000lei
446 Alte impozite, taxe si 14.000lei
varsaminte asimilate
Cheltuielile ulterioare care imbunattesc performanele activului peste cele estimate
iniial , Conform IAS 16 sunt recunoscute in costul activului prin formula :

11.000 lei 2131 Instalaii tehnice= 404 Furnizori de imobilizri 11.000 lei
Conform IAS 16, cheltuielile ulterioare efectuate cu activele imobilizate deoarece
acestea nu functionau la parametrii estimati intitial se nregistreaz drept cheltuieli ale
perioadei n care au avut loc. Aadar cheltuielile efectuate cu piesa se schimb B se vor
inregistra ca un consum de piese de schimb:
10.000 lei 6024Cheltuieli cu piesele de schimb=3024Piese de schimb 10.000 lei

51


Si pentru cheltuielile cu montarea :
3.000 lei 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri= 401Furnizori 3.000 lei

2.5.1.2 STUDIU DE CAZ







Rezolvare


Animalele din cadrul societatii zootehnice sunt distribuite astfel :
Producie 6.000
Reproducie 9.000
Ingrasat 2.000
Vanzare 13.000

Total 30.000
Formule contabile
Obinerea de animale tinere nou nascute
Pentru nregistrarea animalelor tinere se foloseste analitic 361.01 Animale tinere
361.01Animale tinere=711 Variatia stocurilor 20.000 lei
Consumul de furaje pentru hrana animalelor tinere
Societatea Lacramioara cu profil zootehnic obtine din productia proprie animale
tinere nou nascute in valoare de 20.000 lei, evaluate de o comisie pe baza de
proces verbal. Acestea sunt hranite pana la maturizare cu furaje in valoare de
10.000 lei, obtinandu-se un spor in greutate de 10.000 lei. La maturizare
animalele sunt distribuite astfel: pentru productie 6.000 lei, pentru reproductie
9.000 lei, pentru ingrasat 2.000 lei, pentru vanzare 13.000 lei. Determinati
formulele contabile aferente tranzactiilor .




52


6026 Cheltuieli privind furajele = 3026Furaje 10.000 lei
nregistrarea sporului in greutate si creterea la maturitate
361.01Animale tinere=711Variatia stocurilor 10.000 lei
Trecerea animalelor tinere la animale pentru producie:
Pentru nregistrarea animalor pentru producie se foloseste analitic distinct
361.02Animale pentru producie
361.02Animale pentru producie=361.01Animale tinere 6.000 lei
Trecerea animalelor tinere la animale de reproducie si nregistrarea acestora in
categoria de mijloace fixe
711Variatia stocurilor= 361.01Animale tinere
2134Animale pentru reproducie = 722Venituri din producia de 9.000 lei
imobilizri corporale
nregistrarea transferarii animalelor tinere in categoria animalelor pentru ingrasat
361.04Animale pentru ingrasat= 361.01Animale tinere 2.000 lei
Trecerea animalelor tinere la animale pentru vanzare
361.05Animale pentru vanzare= 361.01 Animale tinere 13.000 lei


2.6 CONTUL 214 MOBILIER, APARATURA BIROTICA, ECHIPAMENTE
DE PROTECTIE A VALORILOR UMANE SI MATERI ALE SI ALTE
ACTIVE CORPORALE
Cu ajutorul acestui cont se nregistreaz in contabilitate Cu ajutorul acestui cont se tine
Evidena existentei si miscarii mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale.
In debitul contului 214 se nregistreaz urmatorele:
valoarea mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale achiziionate, realizate din
producie proprie, primite prin subventii pentru investitii, ca aport la capitalul
social (404, 446, 224, 231, 4751, 456)
valoarea mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale primite cu titlu gratuit (4753)

53


plusurile de inventar constatte la mobilier, apratura birotica, echipamente de
protectie a valorilor umane si materiale si la alte active corporale (4754)
valoarea mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale achiziionate de la entiti afiliate
sau de la entiti legate prin interese de participre (451, 453)
valoarea amortizrii investiiilor efectuate de chiriasi la imobilizrile primite cu
chirie si restituite proprietarului (281)
valoarea mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale, primite in regim de leasing
financiar (167)
creterea fa de valoarea contabil net, rezultat din reevaluarea mobilierului,
apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a
altor active corporale, dac nu a existat o descretere anterioar recunoscut ca
o cheltuial aferent imobilizrii corporale reevaluate (105)
creterea fa de valoarea contabil net, rezultat din reevaluarea mobilierului,
apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a
altor active corporale, recunoscut ca venit care sa compenseze cheltuial cu
descreterea, recunoscut anterior la acel activ (781).
In creditul contului 214 se nregistreaz urmatoarele:
valoarea neamortizata a mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de
protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale, scoase din
Evidena (658)
amortizarea mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale si a altor active corporale scoase din Evidena (281)
descreterile fa de valoarea contabil net, rezultate din reevaluarea
mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si
materiale si a altor active corporale, in limita soldului creditor al rezervei din
reevaluare (105)
valoarea descreterii rezultate din reevaluarea mobilierului, apraturii birotice,
echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active
corporale, recunoscut ca o cheltuial cu ntreaga valoare a deprecierii, atunci
cnd in rezerva din reevaluare nu este nregistrat o suma referitoare la acel
activ (681)
aportul in natur la capitalul social al altor entiti, in schimbul dobandirii de
participtii la capitalul acestora (261, 263, 265)
valoarea mobilierului, apraturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor
umane si materiale si a altor active corporale distruse de calamitati (671)
Soldul contului reperezinta valoarea mobilierului, apraturii electronice si a altor active
corporale existente.



54


2.6.1.1 APLICATIE PRIVIND IMOBILIZAREA LINIARA
Avem urmatoarea situaie:


Rezolvare

Norma de amortizare se calculeaz dup formula:


N
a
= 100/5ani
N
a
= 20%
Avnd n vedere ca autoturismul a fost achiziionat la data de 25 septembrie anul N
amortizarea liniara pentru exercitiul financiar aferent anului N se calculeaz dup
formula:


A
laN
=10.000 lei x 20%x 3/12
A
laN
= 600 lei si amortizarea lunara este 600/3= 200 lei
In urmatorul tabel vom prezent amortizarea liniara pentru cele cinci exercitii financiare:
An Ian Feb Martie Apr Mai Iunie Iulie August Sept Oct Nov Dec
N - - - - - - - - - 200 200 200
N+1 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
N+2 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
N+3 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
N+4 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200
N+5 200 200 200 200 200 200 200 200 200 - - -

Societatea comerciala Albina Srl a achizitionat la data de 25 septembrie anul N un
autoturism in valoare de 12.000 lei care se amortizeaza folosind metoda liniara in
cinci ani. Sa se calculeze valoarea amortizarii anuale si lunare pentru cele cinci
exercitii financiare.
N
a
=100/t
A
la
=Vi x N
a
x L
f
/12


55



2.6.1.2 STUDIU DE CAZ AMORTIZARE DEGRESIVA :
Aplicatia urmatoare va exemplifica calcului amortizrii imobilizrilor corporale prin
metoda degresiva




Rezolvare

Se calculeaz cota de amortizare liniara:
Cota de amortizare liniara = 100/5ani
Cota de amortizare liniara

= 20%
Apoi se multiplica cu coeficientul de amortizare degresiva care, pentru situaia data are
valoarea de 1.5
Cota de amortizare degresiva = 20%*1.5=30%
Vom intocmi urmatorul tabel:

Ani Metoda
Amortizare
anuala
degresiva Valoare
N 12000*30% 3600 12000
N+1 8400*30% 2520 8400
N+2
Metoda
liniara


1960 5880
N+3 1960 3920
N+4 1960 1960
Societatea comerciala Albina Srl a achizitionat la data in anul N un autoturism in
valoare de 12.000 lei care se amortizeaza folosind metoda degresiva in cinci ani.
Sa se calculeze valoarea amortizarii anuale pentru cele cinci exercitii financiare.


56


Observatie
ncepnd din anul N+2 s-a trecut la amortizare liniara deoarece folosind in continuare
amortizarea degresiva ar fi rezultat o valoare mai micdect dac s-ar fi amortizat liniar.
Utilizarea regimului de amortizare degresiva se aproba de ctre consiliul de
administraie al agentului economic sau responsabilul cu gestiunea. Utilizarea acestei
metode este motivata de faptul ca,la nregistrarea in gestiune mijlocul fix , fiind nou,
este mai performant,deci poate recupera prin costuri o amortizare mai mare.

2.6.1.3 STUDIU DE CAZ AMORTIZARE ACCELERATA

Modul de calcul al amorizarii aceelerate este prezentt in urmatoarea situaie:



Rezolvare

Ani Metoda
Amortizare
anuala Valoare
N 22000x50% 11.000 22.000
N+1 Metoda
liniara
2.750 11.000
N+2 2.750 8.250
N+3

2.750 5.500

N+4

2.750 2.750
In primul an de funcionarea amortizarea se va calcula astfel: 22.000 x 50%=11.000
In anii urmatori, amortizarea se va calcula in regim liniar, prin impartirea valorii ramase
la durat normala de funcionare rmas, astfel:
22000-11000=11000/4 ani , rezulta valoarea amortizrii 2750 an
Societatea comerciala Albina Srl a achizitionat la data in anul N un utilaj in
valoare de 22.000 lei care se amortizeaza folosind metoda accelerata in cinci ani.
Sa se calculeze valoarea amortizarii anuale pentru cele cinci exercitii financiare.




57



Amortizarea accelerta, prin mecanismul sau de aplicare, nu rezulta ntr-o reducere a
fiscalitatii. Este considerta in schimb a fi o important parghie de amanare a acesteia
cu impact benefic asupra fluxurilor de trezorerie. Comparativ cu amortizarea liniara,
amortizarea accelerata creeaza pe termen scurt un excedent de cheltuieli, care lezeaza
interesul asociatilor, categorie orientata spre obinerea de profituri. n aceastsituaie,
nu puine sunt cazurile n care se emita utilizarea amortizrii accelerate , in detrimentul
fiscalitatii.
2.6.2 AMORTIZAREA PE UNITATEA DE PRODUS SAU SERVICIU
Acest tip de amortizare se foloseste atunci cnd natur imobilizrii justifica utilizarea
unei asemenea metode de amortizare.
2.7 TRATAMENTUL FISCAL AL AMORTIZRII
Potrivit prevederilor 24 din Codul Fiscal,cheltuielile aferente achiziionrii, producerii,
construirii, asamblrii, instalrii sau mbuntirii mijloacelor fixe amortizabile se
recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea. Mijlocul fix amortizabil este
orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii,
pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative;
are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la
data intrrii n patrimoniul contribuabilului;
are o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Se mai consider a fi mijloace fixe amortizabile:
investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de
nchiriere, concesiune, locaie de gestiune, asociere n participiune i altele
asemenea (conform cu punctul 15. din Ordonan nr. 8/2013 ncepnd cu
01.02.2013);
mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de
nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care
urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor
efective ocazionate de realizarea lor;
investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane
minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n
subteran i la suprafa;
investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare
realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la
obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

58


investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natur celor
aprinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor
aflate n proprietate public;
amenajrile de terenuri;
activele biologice, nregistrate de ctre contribuabilii care aplic reglementrile
contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar
(conform cu punctul 16. din Ordonan nr. 8/2013 ncepnd cu 01.02.2013).
Nu intr in categoria activelor amortizabile urmatoarele:
terenurile, inclusiv cele mpdurite;
tablourile i operele de art;
lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investiii;
bunurile din domeniul public finanate din surse bugetare;
orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit
normelor;
casele de odihn proprii, locuinele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii veniturilor;
imobilizrile necorporale cu durat de via util nedetermint, ncadrate astfel
potrivit reglementrilor contabile (conform cu punctul 17. din Ordonan nr.
8/2013 ncepnd cu 01.02.2013).


2.8 AMORTIZARE FISCALA VS. AMORTIZARE CONTABILA
Analiza noastr asupra celor doua tipuri de amortizri, i gsete rspunsul n modul
de reglementare a amortizrii fiscale, respectiv contabile. Delimitarea a fost creat
odat cu intrarea n vigoare a Codului fiscal, n 2004, cnd, prin introducerea
dispoziiilor privitoare la amortizarea fiscal, s-a fcut o separare clar ntre cele doua .
Astfel, n timp ce amortizarea fiscal urmrete normativele stabilite prin Codul fiscal,
amortizarea contabil le are n vedere pe cele stabilite prin reglementrile contabile.
Or, aceste dou seturi de reglementri fac referire la concepte diferite n stabilirea
metodei de calcul a amortizrii. Concret, n timp ce calculul amortizrii contabile are la
baz duratele de utilizare economic a mijloacelor fixe, determinte n mod subiectiv de
fiecare companie funcie n principal de informaiile tehnice de care dispune, calculul
fiscal are la baz duratele de funcionare acceptate de legea fiscal ca fiind normale i
reglementate prin aa-numitul catalog de mijloace fixe.
Pe cale de consecin, nu credem n existena barierelor pentru folosirea a dou
metode de amortizare n acelai timp i pentru aceleai echipament: amortizare
contabil liniar i amortizare fiscal accelerat. Afirmaia noastr este susinut de
nsui Codul fiscal care stabilete faptul c deducerile (fiscale) de amortizare se
determin fr a lua n calcul amortizarea contabil.

59



2.9 REFLECTAREA IN CONTABILITATE A AMORTIZRII IMOBILIZRILOR
CORPORALE
nregistrarea in contabilitatea a amortizri imobilizrilor corporale, presupune
repartizarea in fiecare an a valorii calculate pe seama cheltuielilor din exploatare
utilizand conturile:
6811Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizrilor
281 Amortizri privind imobilizrile corporale cu conturi sintetice de grad 2 pe
categorii de imobilizri corporale
2.9.1 6811CHELTUIELI DIN EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZAREA
IMOBILIZRILOR
Este un cont de activ si se debiteaza cu valoarea amortizrii inclus in cheltuielile
exerciiului. In creditul contului 681 se nregistreaz soldul debitor al contului la sfritul
perioadei pentru operarea contului 121, in vederea nchiderii acestuia si a stabilirii
rezultatelor. La sfritul perioadei nu prezinta sold.
2.9.2 281 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE
Cu ajutorul contului 281 se tine Evidena amortizrii imobilizrilor corporale si are
funcia contabil de pasiv.
In creditul contului 281 se nregistreaz:
cheltuielile aferente amortizrii imobilizrilor corporale (681)
valoarea amortizrii investiiilor efectuate de chiriasi la imobilizrile corporale
primite cu chirie si restituite proprietarului (212, 213, 214)
valoarea amortizrii imobilizrilor utilizate in operatii de participtie, transferata
conform contractelor (458)
In creditul contului 281 se nregistreaz valoarea amortizrii imobilizrilor corporale
vandute sau scoase din Evidena.
Soldul contului reprezint amortizarea imobilizrilor corporale.
2.9.3 NREGISTRAREA AMORTIZARII IMOBILIZARILOR CORPORALE:
6811Cheltuieli din exploatare privind = %
amortizarea imobilizrilor corporale 2812Amortizarea cldirilor

60


2813Amortizarea instalaiilor
mijloacelor de trasport
animalelor si plantaiilor

2814Amortizarea altor imobilizri
Corporale

2.9.3.1 STUDIU DE CAZ



Rezolvare

Pret de cumparare 55.000
- Rabat (1%x 55.000) 550
_______________

54.450

- Remiza (2%x 54.450) 1089

= Net comercial 53.361
+ TVA (24%x53.361) 12.806,64

= Total factura 66167.64

Se calculeza cota liniara anuala: 100/5 = 20%
Anuitatea amortizrii in anul N se calculeza dup formula:
Societatea comerciala Ilinca srl, achizitioneaza si pune in functiune un utilaj ,
pe data de 20 august anul N, durata de viata 5 ani. Factura detaliata cuprinde :
pret de cumparare 55.000 lei, rabat 1%, remiza 2%, TVA 24%. Se aplica metoda
liniara de amortizare. Sa se stabileasca valoarea amortizarii in primul an de
functionare si formula corespunzatoare.

61


A
la
=Vi x N
a
x L
f
/12
A
laN
= 53.361 x 20%x4/12
A
laN
=5322 lei
Inregistrare contabil
6811Cheltuieli din exploatare privind = 281Amortizri privind imobilizrile 5322 lei
amortizarea imobilizrile corporale corporale


2.10 CONTABILITATEA AJUSTRILOR PENTRU DEPRECI EREA
IMOBILIZRILOR CORPORALE
Potrivit regulilor de evaluare de baza, imobilizrile corporale, se prezinta in bilan la
valoarea de intrare din carese deduc ajustrile de valoare.
Aceste ajustri de valoare cuprind att amortizrile calculate in funcie de durat de
utilizare a activului cat si ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor corporale.
In funcie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustrii imobilizrilor, acestea pot
fi: ajustri permanente denumite in continuare amortizri, sau ajustri provizorii
denumite ajustri pentru depreciere.
Calculul si nregistrarea in contabilitate a ajustrilor pentru depreciere este o consecin
directa a aplicarii principiului prudenei si evaluarii bilaniere in concordanta cu
gestiunea ntreprinderii.
In Romania contabilizarea deprecierii, se efectueaz in prezent prin metoda indirecta de
ajustre, folosindu-se in acest scop conturi de ajustri prin intermediul carora se
diminueaza indirect valoarea contabil a activelor pn la nivelul valorii de inventar ,in
cazul constatarii si suplimentarii deprecierii si se majoreaza indirect valoarea contabil
net pn la nivelul valorii contabile iniiale in cazul anularii deprecierii sau pn la
nivelul valorii de inventar in cazul reducerii deprecierii.
nregistrarea in contabilitate a ajustrilor pentru deprecierea imobilizrilor corporale se
realizeaz cu ajutorul contului 291Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale.
Acest cont face parte din grupa 29 Ajustri pentru deprecierea sau pierderea de
valoare a imobilizrilor si este un cont de pasiv.
Subconturile aferente contului 291 sunt:

62


2911 Ajustri pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri
2912 Ajustri pentru deprecierea construciilor
2913 Ajustri pentru deprecierea instalaiilor, mijloacelor de transport,animalelor
si plantatiilor
2914Ajustri pentru deprecierea altor imobilizri corporale
In creditul contului 291 se nregistreaz sumele privind constituirea sau suplimentarea
ajustrilor pentru deprecierea imobilizrilor corporale (681).
In debitul contului 291 se nregistreaz sumele reprezentnd diminuarea sau anularea
ajustrilor pentru deprecierea imobilizrilor corporale (781).
Soldul creditor al contului reprezint valoarea ajustrilor aferente imobilizrilor
corporale.
Operatiunile contabile de principiu privind deprecierea imobilizrilor corporale sunt
urmatoarele:
Pentru constatarea sau suplimentarea deprecierii:
681Cheltuieli privind ajustrile = 291Ajustri pentru deprecierea imobilizrilor
pentru deprecierea sau pierderea corporale
de valoare a activelor

Pentru diminuarea sau anularea deprecierii

291Ajustri pentru deprecierea = 781Venituri din ajustri pentru deprecierea
Imobilizrilor corporale activelor

2.10.1 STUDIU DE CAZ










Rezolvare



In urma inventarierii si evaluarii imobilizrilor corporale avem urmatoarea situaie:
Societatea comerciala Alfa detine o cladire in zona centrala a orasului achizitionata
la pretul de 200.000 lei, o sectie de productie aflata intr-o localitate rurala cumparata
la un pret de 60.000 lei si un depozit aflat in apropierea centurii orasului construit la
un cost de productie de 75.000 lei. In urma inventarierii si evaluarii efectuate de
experti imobiliari , valorile de piata ale cladirilor se prezinta astfel: cladire 160.000 lei,
sectie de productie 60.000 lei, depozit 100.000 lei.


63



Denumire obiect Valoarea de achiziie
Valoarea in urma
inventarierii

Cldire 200.000 lei 160.000 lei
Sectie 60.000 lei 60.000 lei
Depozit 75.000 lei 100.000 lei

Din compararea valorilor rezulta urmatoarele:

Valoarea cldirii se diminueaza cu 40.000 lei
Valoarea sectiei ramane constanta
Valoarea depozitului crete cu 25.000 lei

Principiul prudenei ne interzice sa sporim valoarea de inregistrare a depozitului care s-
a apreciat. Plusul de valoare ar urma sa fie recunoscut in cazul vanzarii depozitului, ca
profit sau in cazul reevalurii, ca o rezerva din reevaluare.

Nu putem utiliza plusul de valoare aferent depozitului pentru a compensa deprecierea in
cazul cldirii administrative. Deprecierea sectiei trebuie sa fie integral nregistrat la
ajustri pentru depreciere:


6813Cheltuieli de exploatare = 2912Ajustri pentru deprecierea 40.000lei
transport, animale si plantatii construciilor
deprecierea imobilizrilor



2.10.2 STUDIU DE CAZ PRIVIND DEPRECI EREA IMOBILIZRILOR
CORPORORALE IN VIZIUNEA IAS 36







Rezolvare

Societatea comerciala Alfa srl, achizitioneaza un utilaj la data 30 Decembrie N-1, in
valoare de 180.000 u.m, amortizat liniar in 10 ani. La sfarsitul anului N+1 valoarea
recuperabila este 140.000 lei. La sfarsitul anului N+4 valoarea recuperabila este
91.500. Conform IAS 36Deprecierea activelor determinati marimea pierderii din
depreciere reluata la venituri

64


Situaia activului la sfritul anului N+1
Valoare de intrare 180.000 lei
Amortizare anuala 1800 lei
Amortizare cumulata (N, N+1) 3600 lei

= Valoare rmas la sfritul anului N+1 144.000 lei
Valoarea recuperabila 140.000 < Valoarea rmas 144.000
Potrivit IAS 36, dac valoarea recuperabila este mai micdect valoarea rmas, atunci
activul este adus la valoarea rmas prin recunoaterea unei pierderi din depreciere in
contul de profit sau pierdere prin formula:
6813Cheltuieli de exploatare = 213 Instalaii tehnice, mijloace de 4.000 lei
privind ajustrile pentru transport, animale si plantatii
deprecierea imobilizrilor


Situaia activului la sfritul anului N+4
Valoarea activului la sfritul anului N+1 140.000 lei
Durat de via util rmas 8 ani
Amortizarea anuala 17.500 lei
Amorizarea cumulata (N+2, N+3 si N+4) 52.500 lei

= Valoarea rmas N+4 87.500 lei
Valoarea recuperabila 91.500lei > Valoarea rmas 87.500 lei
Conform IAS 36, dac valoarea recuperabila crete in anii urmatori , activul este adus la
valoarea recuperabila astfel nct aceasta sa nu depaseasca valoarea rmas dac
activul nu ar fi fost depreciat.
Situaia activului N+4 in condiiile n care activul nu ar fi fost depreciat

65


Valoare rmas la sfritul anului N+1 144.000 lei
Durat de via util rmas 8 ani
Amortizarea anuala 18.000 lei
Amortizarea cumulata (N+2, N+3, N+4) 54.000 lei

=Valoarea rmas la sfritul anului N+4 (144.000-54.000) 90.000 lei
La venituri se va relua 90.000-87.500 = 2.500 lei
213Instalaii tehnice = 7813Venituri din ajustri pentru 2.500 lei
Mijloace de transport deprecierea imobilizrilor
Animale si plantatii















66














Capitolul III



3 STUDIU DE CAZ LA SC. BION ADVANCED SUPPORT TEAM







67


3.1 PREZENTREA GENERALA A SC BI ON ADVANCED SUPPORT TEAM

Societatea comercial Bion Advanced Support Team, cu sediul in Sos Virtutii nr 48,
sector 6, Bucuresti, a fost infiintata pe 22.03.2011, nregistrat la Registrul Comertului
Bucuresti sub numarul J40/3352/2011 avand CUI RO 29221494.
Capitalul social al firmei este 1000 lei iar numarul de parti sociale sunt impartite ntre cei
doi asociati astfel 10% pentru Serban Stancu care este si administratorul societatii si
90% pentru Neacsu Valentin.
Societatea Bion Advanced Support Team este o companie axata pe dezvoltrea si
implementarea de proiecte software si de consultanta in domeniul informatic.
Principala arie de interes este domeniul business intelligence, domeniul care reprezint
o vasta categorie de programe de aplicatii si tehnologii pentru colectarea, stocarea,
analizarea si furnizarea accesului ctre date din surse variate , furnizand astfel
utilizatorilor informaii de incredere, in timp util si analiza pentru imbunattirea
procesului de adoptare de decizii.
Compania Bion pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele servicii:
Livrare/implementare de servicii DataWarehouse
Solutii analitice
Diagnosticare performan DataWarehouse
Dezvoltare DataWarehouse personalizata
Managementul indicatorilor la nivel de organizatie
Solutii de tip DataWarehouse pentru ERP, CRM
Monitorizare evenimente
Solutii de DataWarehouse pentru volum mare de date
Managementul indentitii
Asistarea clientilor in proiectarea, implementrea si dezvoltarea de solutii care
achizitioneaza, transforma si integreaza date corecte precum si livrarea acestui continut
ctre persoanele interesate in formatul potrivit.
Serviciile BI sunt definite de practicile si tehnologiile care stau la baza, cum ar fi: analiza
de date, managementul performantei afacerii, depozitul de date, plansa de indicatori si
indicatorii cheie de performan (KPI).
Posibilitatea de a colecta informatia din surse diferite si de a o transforma in informatie
de bussines utilizabila reprezint o caracteristica de succes a unei companii.
A optimiza performan ntr-o companie depinde, de obicei de abilitatea persoanei de
decizie de a simti si raspunde, cu alte cuvinte de abilitatea de a msur si nelege
performan afacerii si apoi de a actiona utilizand informatia la momentul potrivit.

68


Un element cheie al implementarii Business Intelligence se refera la modalitile si
mecanismele de furnizare a datelor si informatiei necesare pentru utilizatori.
Livrarea informatiei prin intermediul bazelor de date , serverelor intermediare, aplicatii
baze de date client/server sau interactiuni web server , prezinta o provocare pentru
majoritatea companiilor sau utilizatorilor.

3.2 MISIUNEA BION ADVANCED SUPPORT TEAM
Bion Advanced Support Team isi propune sa devina, in scurt timp, in scurt timp un
jucator important pe piaa IT, cu o expertiza recunoscut in implementarea de solutii
complexe de tipul DataWarehouse si Business Intelligence.
Avnd n vedere experienta si formarea profesionala a ntregii echipe , Bion doreste sa
se remarce prin seriozitate, eficienta si calitate in implementarea proiectelor.

3.3 ISTORICUL COMPANIEI BION ADVANCED SUPPORT TEAM
Compania Bion Team se bazeaza pe o echipa de consultanti experti IT sau de business
,coordonati de seniori cu pn la 20 de ani de experienta in diferite sectoare, business
sau IT.
Compania Bion a parcurs cateva momente importante ncepnd chiar din anul infiintarii
astfel: in octombrie 2011 compania incepe constructia sistemului de calitate conform
prevederilor standardelor:
Sistem de management al calitatii: SR EN ISO 9001:2008,
Sistem de management de mediu: SR EN ISO 14001: 2005
Sistem de management al securitatii informatiei: ISO/CEI 27001: 2005
Sistem de management al sanattii si securitatii ocupationale: OHSAS 18001:
2007
In Decembrie 2011, compania incepe constructia sistemului privind conformitatea cu
standardul SA 8000 Responsabilitate Sociala.
In Martie 2012 are loc certificarea companiei de ctre ALL CERT, EFQM Member
conform cu standardele: SR, EN, ISO 9001: 2008, SR EN ISO 14001: 2005, ISO/CEI
27001: 2005, OHSAS 18001: 2007, SA 8000.

3.4 ECHIPA BION TEAM
Echipa Bion Advanced Team este construit din consultanti seniori cu minimum 10 ani
de experienta, cu istoric profesional fie in anumite domenii de business fie in companii

69


sau departamente de IT cu focus pe zonele de DataWarehouse sau Business
Intelligence .
Echipa acopera toate rolurile principale de Business Intelligence : Manager de proiect,
Manager de riscuri, Manager de calitate , experti la nivel de sector business, Analisti de
Business, Arhitecti de Solutie, Arhitecti Hardware, Lideri Tehnici, Dezvoltatori, Testeri,
Consultanti pentru implementare, administrare si suport al solutiei, Traineri.
3.5 CERTIFICARI
Echipa Bion Team dispune de urmatoarele certificari:
Sistem de management al calitatii: SR EN ISO 9001:2008,
Sistem de management de mediu: SR EN ISO 14001: 2005
Sistem de management al securitatii informatiei: ISO/CEI 27001: 2005
Sistem de management al sanattii si securitatii ocupationale: OHSAS 18001:
2007
Sistemul de management al responsabilitatii sociale: SA 8000

3.5.1 CALITATE

Bion Advanced Support Team, este axata pe furnizarea constanta de servicii pentru
afaceri si sisteme IT aferente de calitate care sa sustina dezvoltarea clientilor sai . In
acest sens ntregul personal al companiei este implicat in :
Identificarea si gasirea de solutii care sa corespunda cerintelor clientilor sai , fiind
constient ca succesul lor depinde de satisfactia acestora
Focalizarea tehnologica a companiei n vederea obinerii unui avantaj competitiv
, si furnizarii constante de solutii performante si de calitate
Dezvoltarea si utilizarea eficace a potentialului profesional al angajatilor in cadrul
unui mediu de lucru care incurajeaza performan
3.5.2 ASPECTELE DE MEDIU
SC Bion Advanced Support Team respecta si asigura o protectie adecvata a mediului
sub sloganul viitorul nostru poate fi influentat de un prezent resposabil. In acest sens
Bion Team , doreste asigurarea protectiei mediului prin implementarea urmatoarelor
obiective generale:
Identificarea, implementarea, respectarea cerintelor legale, recomandarilor,
standardelor internaionale si a altor bune practici in domeniul protectiei mediului
si continua conformare cu acestea

70


Implementarea unor programe de cretere a nivelului protectiei a mediului si
asigurarea mbuntirii continue a sistemului intern de management al
aspectelor de mediu
Promovarea si incurajarea comportamentelor si practicilor adecvate in vederea
asigurarii protectiei mediului
3.5.3 SECURITATEA INFORMATIILOR
Securitatea informatiei reprezint motorul increderii prin care Bion Team, o trasnmite si
prin care se recomanda clientilor, furnizorilor si angajatilor sai si este parte integranta
din via de zi cu zi a organizatiei. Pentru asigurarea implementarii adecvate a
securitatii informaiilor , sunt si vor fi mentinute, in concordanta cu legislatia si nevoile
organizatiei sau a clientilor, politicile specifice detaliate de securitate, necesare pentru a
acoperi toate aspectele necesare de securitate, scopul si spiritul proceselor cu
asigurarea in acelasi timp a unui mediu de lucru placut pentru angajati, lipsit de tensiuni
inutile ce sunt eliminate printr-un proces eficace de management al riscurilor.
3.5.4 SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII
Bion Team consider ca personalul este resursa cea mai valoroasa. Asigurarea
sanattii personalului si securitatea muncii reprezint aspecte deosebit de importante,
ele fiind un factor esential in vederea asigurarii succesului companiei.
3.5.5 RESPONSABILITATEA SOCIALA
Operand intr-un mediu economic globalizat si puternic concurential, avand de satisfacut
exigentele tot mai ridicate ale clientilor , Bion Team consider ca cele mai bune
performante de business sunt starns legate de responsabilitatea pe care o
demonstreaza constant fa de angajati, clienti, actionari, comunitatea locala si mediul
inconjurator prin politicile pe care organizatia le-a implementat si le promoveaza cu
responsabilitate : sanattea si securitatea in munc, protectia mediului inconjurator,
respectul fa de drepturile angajatilor specificate in Regulamentul de ordine interioara
si documentele referite, fr insa a neglija obligaiile acestora.
3.6 COMPARTIMENTELE ORGANIZATIEI BION ADVANCED SUPPORT
TEAM
Organigrama companiei se prezinta astfel:
Directorul General asigur conducerea curent a activitii societii comerciale
prin directorii executivi i compartimentele funcionale subordonate nemijlocit
acestuia, conform structurii organizatorice aprobate. De asemenea, Directorul
General reprezint societatea n relaiile cu teri.
Directorul Economic este subordonat Directorului General i are n subordine
departamentul Financiar - Contabil. Directorul economic este responsabil de
organizarea i ndrumarea aciunii de ntocmire a rapoartelor statistice n

71


domeniul financiar-contabil, a bilanului contabil, a balanei de verificare i a altor
situaii informaionale specifice.
Directorul Comercial este subordonat Directorului General i are n subordine
urmtoarele departamente: Vnzri, Marketing i Relaii cu publicul. Directorul
Comercial asigur fundamentarea i elaborarea strategiei i politicii comerciale a
societii, asigur i ntreine legturile contractuale cu furnizorii i clienii, aprob
strategiile de marketing si PR .
Departamentul de Vnzri: se ocup cu participrea la diverse licitaii din domeniul IT,
elaborarea ofertelor de servicii, elaborarea contractelor ctigate fie n domeniul privat
fie n domeniul public prin intermediul licitaiilor precum i de promovarea aciunilor de
publicitate menite s sporeasc cifra vnzrilor, toate acestea fcndu-se conform
hotrrilor adoptate n acest sens de conducerea societii.
Departamentul de Marketing: se ocup cu efectuarea de studii de pia precum studiul
concurenei, analiza preurilor practicate pe pia pentru domeniul de activitate curent i
realizarea de propuneri fundamentale de modificare a preurilor practicate de companie,
ntocmirea de rapoarte i prognoze referitoare la evoluiile importante de la nivel
macroeconomic i implicaiile acestora asupra politicii organizaionale a firmei i de
asemenea gestioneaz modul de realizare i utilizare a bazei de date (de marketing) a
firmei.
Directorul Logistic este subordonat Directorului General i are n subordine
urmtoarele departamente: Resurse Umane, Serviciul juridic, Serviciul
administrativ. Directorul Logistic urmrete ndeaproape evidena personalului,
respectarea normelor n vigoare cu privire la protecia muncii, particip la
fundamentarea cheltuielilor administrativ-gospodareti, asigur respectarea
strict a legislaiei i soluioneaz litigiile patrimoniale cu alte societi
comerciale, conform prevederilor legale.
Departamentul Resurse Umane: ntocmete toate operaiunile referitoare la dinamica
personalului (angajare, concediere, schimbarea locului de munc, promovarea,
pensionarea) i con-lucreaz cu departamentul financiar-contabil asigurnd calculul
drepturilor bneti ale salariailor i acordarea acestora la termenele prevzute.
Serviciul Juridic: urmrete modul n care sunt respectate dispoziiile legale i
prevederile statutului cu privire la aprarea i gospodrirea patrimoniului societii,
actualizeaz actele normative existente n societate, primete, difuzeaz i prelucreaz
actele normative noi i, de asemenea, acord asisten juridic subdiviziunilor
organizatorice interesate.


3.7 ACTIVITATILE BION ADVANCED SUPPORT TEAM

72


Compania Bion Advanced Support Team isi incepe activitatea in cadrul
departamentului comercial o data cu participrea reprezentntilor de vanzari la diverse
licitatii de proiecte IT. Anterior acestor licitatii posibili clienti contracteaza diverse firme
de profil si transmit ctre firmele interesate un anumit caiet de sarcini care reprezint
practic cerintele preliminare ale solutiei software ce se cer implementate. Acest caiet de
sarcini este transmis departamentului de dezvoltare software, respectiv practicii ce
elaboreaz soluiile de afaceri, care urmeaz s ofere rspunsuri clare tuturor cerinelor
din respectivul caiet. Elaborarea rspunsurilor detaliate (cum se execut o anumit
funcionalitate, detalii legate de funcionaliti personalizate) se face n colaborare cu
fiecare practic care va implementa ulterior respectiva soluie. Finalitatea acestei
activiti este elaborarea unui document amplu ce va conine prezentrea detaliat a
soluiei tehnice oferite de firma . Dup elaborarea acestui document, departamentul
comercial va estima costul implementrii soluiei furnizate (componente hardware,
licene pentru produse software, costuri servicii, etc) i va ataa documentul rezultat
ofertei finale care este trimis ctre potenialul client. n cazul ctigrii licitaiei se
demareaz o serie de activiti care au ca scop implementarea cu succes a soluiei
tehnice propuse anterior n termenii comerciali existeni n contractul ncheiat n urma
licitaiei. Conform procedurilor de lucru din cadrul departamentului de dezvoltare
software , aceste activiti sunt:
Directorul tehnic al orgizatiei Bion, Serban Stancu ,desemneaz un manager de
proiect din cadrul practicii de Project Management
Directorul tehnic mpreun cu managerul de proiect aleg un ef al echipei tehnice
care va executa implementarea proiectului. Alegerea efului tehnic al echipei se
face n funcie de natur proiectului i de anvergura sa i nu trebuie s fie
neaprat un Practice Manager, astfel, pentru un proiect ce implementeaz o
soluie tehnic de consolidare de date la nivel de baze de date Oracle, eful
echipei tehnice poate fi un consultant din cadrul practicii Oracle care are minim
trei ani experien n aceast activitate
Dup ce eful echipei tehnice a fost ales, se trece la realizarea planului de
proiect n care sunt trecute activitile necesare pentru implementarea
proiectului, resursele alocate (umane, tehnice, fizice) pentru rezolvarea
activitilor precum i interdependenele dintre acestea. Dup cum se poate
observa, prin alocarea resurselor umane la planul de proiect se stabilete chiar
echipa tehnic care urmeaz s implementeze soluia tehnic.
Dup implementarea efectiv a soluiei tehnice proiectul este finalizat de obicei
cu o etap de instruire a utilizatorilor n folosirea sistemului implementat.
Dup ce implementarea solutiei tehnice a fost finalizata cu succes, clientul
contracteaz n mod uzual i un an de suport care const de fapt n asistarea lui,
contra cost, n utilizarea sistemului implementat i rezolvarea eventualelor
probleme care pot aprea. Exist ns i situaii cnd n urma utilizrii sistemului
apr cerine pentru dezvoltarea unor noi funcionaliti. Aceste cerine sunt
tratte ca activiti individuale n cadrul planului de proiect i n funcie de
complexitatea lor pot avea un cost propriu separat de cel aferent contractului de
suport.

73


3.8 ACTIVITATEA FINANCI AR CONTABILA LA SC BION ADVANCED
SUPPORT TEAM
Directorul Economic coordoneaza Departamentul Financiar-Contabil,care are rolul de a
elabora i fundamenta indicatorii financiari ai societii reflectai de bugetul de venituri
i cheltuieli, asigur organizarea i funcionarea normal a contabilitii patrimoniale,
asigur respectarea integritii patrimoniului societii i ia msuri pentru ntregirea lui,
ntocmete documentele de salarizare a personalului (fluturaii de salarii) i ntocmete
jurnalele conturilor.
Activitatea de baza la Bion Advanced Support Team este prestare de servicii in
domeniul IT.

3.8.1 ORGANIZAREA SI TINEREA CONTABILITATII
Contabilitatea la SC Bion Advanced Support Team se tine cu ajutorul unui program
computerizat autorizat SAGA.
nregistratile contabile in acest program sunt realizate de ctre Beatrice Ambro cu
funcia de contabil , angajat la societatii cu contract de munc pe perioada
nedeterminat.
In SAGA se nregistreaz toate documentele primare si justificative la data la care au
fost emise.
In cazul n care au loc achizitii se nregistreaz la intrri facturile de cumparare ,
cheltuieli diverse.
In cazul n care societatea realizeaza o vanzare a produsului sau se nregistreaz la
iesiri facturile de vanzare emise ctre clienti persoane juridice si persoane fizice.
Chitantele incasate de la clienti persoane juridice sau fizice se nregistreaz in Registrul
de casa.
In Jurnalul de Banca se nregistreaz ordinele de plata, bilete la ordin, incasari si plati
prin banca

3.8.2 ABORDAREA TEORETICA A PROBLEMATICII EVIDENEI
CONTABILE

Principalele registre de contabilitate
Aceste registre au caracter obligatoriu si trebuie deinute de orice societate.

Registrul Jurnal
In acest registru se nregistreaz in mod cronologic toate operatiile economico-
financiare
Operatiunile de aceeasi natur, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.),
pot fi nregistrate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza
nregistrrii in Registrul- jurnal. Unitile pot utiliza jurnale auxiliare pentru operatiunile
de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situaia incasarii-achitarii facturilo etc. Orice
inregistare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si

74


data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile
sintetice debitoare si creditoare, n care s-au nregistrat sumele corespunzatoare
operatiunilor efectuate. Unitile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in
Registru-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale.
3.8.2.1 REGISTRUL-INVENTAR
In acest registru se nregistreaz toate elementele de activ si pasiv grupate in funcie de
natur lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Se intocmeste la infiintarea unitii, iar pe
parcursul functionarii societatii, cel puin o data pe an, cu ocazia fuziunii, divizarii sau
incetarii activitii precum si alte situaii prevzute de lege pe baza de inventar faptic.
Elementele inventariate, se scriu ntr-o forma recapitulativa suficient de detaliate pentru
a putea justifica continutul fiecarui post al bilanului.
Elementele de activ si de pasiv inscrise, au la baza listele de inventariere sau alte
documente care justifica continutul lor. Dac inventarierea are loc pe parcursul anului,
in Registrul-inventar se nregistreaz soldurile existente la data inventarierii, la care se
adaug rulajele intrrilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pn la data
incheierii exerciiului financiar.

3.8.2.2 CARTEA MARE SAH

In acest registru se nregistreaz lunar si sistematic, prin gruparea conturilor, micarea
si esistenta tuturor elemetelor de activ si pasiv, la un moment dat. Este un document
contabil de sinteza si sistematizeaza si contine simbolul contului debitor si al conturilor
creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului pentru
fiecare luna a anului curent. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru
fiecare cont sintetic utilizat de unitate Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de
verificare. Poate fi inlocuit cu fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari
se efectueaz numai la cererea organelor de control sau in funcie de necesitatile
proprii.
Termenul de pastrare a registrelor este de 10 ani, arhivandu-se in unitate.

3.8.3 ORGANIZAREA CONTABILITATII IMOBILIZARILOR

Imobilizrile corporale si necorporale, respectiv mijloacele fixe intrate in societate se
nregistreaz in contabilitate pe baza facturii de cumparare. Pentru Evidena mijloacelor
fixe se folosesc urmatoarele documente:


Registrul numerelor de inventar
Fisa mijlocului fix
Bonul de miscare a mijloacelor fixe
Procesul verbal de recepie
Procesul verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe

75



3.8.3.1 REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR
Acest registru se ntocmete ntr-un singur exemplar de ctre compartimentul financiar
contabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizrilor corporale intrate n
patrimoniu unitii prin achiziionarea,confecionarea,transfer,donaie.Numerotarea
imobilizrilor n cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe, n ordinea succesiv
a numerelor. n acest scop, fiecrei grupe i se rezerv o anumit serie de numere, astfel
nct prima cifr din serie s reprezinte grupe din careface parte mijlocul fix.
3.8.3.2 FISA MIJLOCULUI FIX
Se ntocmete ntr-u exemplar de ctre compartimentul financiar- contabil pentru fiecare
mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de aceeai valoare, care au aceleai cote
de amortizare i sunt puse n funciune n aceei lun. Se completeaz pe baza
documentelor privind micarea, modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe, precum
: procesul verbal de recepie, de punere n funciune, bon de micare, proces verbal de
scoatere din funciune.
3.8.3.3 BONUL DE MISCARE A MIJLOACELOR FIXE
Persoana desemnat de compartimentul care dispune micarea mijloacelor fixe
intocmeste in doua exemplare bonul de miscare a mijloacelor fixe. Acest tip de
document servete ca :
document justificativ de predare- primire a mijloacelor fixe ntre 2 locuri de munc
ale unitii
document de nsoire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la secia sau
subunitatea predtoare la cea primitoare.
3.8.3.4 PROCESUL VERBAL DE RECEPTIE
se ntocmete n 3 exemplare i st la baza nregistrrii n contabilitate a intrrilor de
imobilizri corporale.

76


3.8.3.5 PROCESUL VERBAL DE SCOATERE DIN FUNCTIUNE A MIJLOACELOR
FIXE
Se ntocmete separat pentru mijloacele fixe, obiecte de inventar n folosin i bunuri
materiale aflate n gestiunea unui singur gestionar, pe baza documentaiei prevzute n
normele legale.
3.9 PREZENTAREA PROGRAMULUI DE CONTABILITATEA SAGA
SAGA este un soft de contabilitate structurat pe trei module :
SAGA C- pentru Evidena contabil si de stocuri
SAGA B-pentru Evidena contabil si de stocuri destinat institutiilor bugetare
SAGA PS pentru Evidena contabil in partida simpla

Societatea BION ADVANCED SUPPORT TEAM utilizeaza pentru Evidena contabil
modul SAGA C.
SAGA C este o solutie care permite informatizarea activitii contabile pentru firmele
mici si mijlocii si contine:
Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar,
bilan cu generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile
100, 101, 392, 094).
Imobilizri.
Clienti / Furnizori (situaii facturi, scadentar, situaie avize de expeditie, jurnale,
declaratiile 300, 301, 390, 394).
Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi.
Salarii (cu generarea declaratiilor n format electronic si a registrului de eviden,
plata pe card).
Producie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi).
Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire,
transferuri, inventariere etc.).
Suport pentru operatiuni in valuta (intrri, iesiri, calcul diferente de curs).
Urmarire pe centre de profit, situaii grafice.
Suport pentru legatura cu case de marcat in regim printer fiscal (Datecs, Euro,
Elka, Eltrade, Optimus, Samsung, Daisy, CHD).

3.10 EVALUAREA INIIALA SI ULTERIOARA PRIVIND IMOBILIZRILE
CORPORALE LA SC BION ADVANCED TEAM

3.10.1 STRUCTURA IMOBILIZARILOR CORPORALE

77


Societatea Bion Advanced Support Team dispune la data de 01.04.2012 de
urmatoarele imobilizri corporale:
Nr Denumire mijloc fix Cantitate Valoare Total
1 Laptop 2 2800 5600
2 Imprimanta 1 2500 2500
3 Mobilier 1 2800 2800
4 Autovehicul 2 25000 50000
Aceste imobilizri au fost achiziionate si date in funciune la 01.04.2014 si a fost
stabilit durat de amortizare la 4 ani prin metoda liniara.

Situaia imobilizrilor corporale existente n societate la 31 decembrie 2011 este
urmtoarea:

3.10.2 SITUAIA IMOBILIZRI LOR CORPORALE -VALORI BRUTE

Elemente Situaie
iniial
Creteri Reduceri-
totale
Reduceri-
dezmembrri
Sold final
(mii lei)
Echipamente
tehnologice
8100 - - 8100
Mijloace de
transport
50000 9000 - - 59000
Alte mijloace fixe 2800 - - 2800
Total imobilizri
corporale
60900 9000 - - 69900



78


3.10.3 SITUAIA AMORTIZRILOR IMOBILIZRILOR CORPORALE

Elemente Sold iniial Amortizare in
cursul anului
Amortizare
aferent imob
scoase din
Evidena
Amortizare la
sfritul anului
(mii lei)
Echipamente
tehnologice i mijloace
de transport
0 9683 - 9683
Alte mijloace fixe 0 467 - 467
Total 0 10150 - 10150

3.11 PRINCIPALELE OPERATI I DE INTRARE SI IEIRE A IMOBILIZRILOR
CORPORALE LA SC BION ADVANCED SUPPORT TEAM

Societatea Bion Advanced Support Team isi desfasoara activitatea n
conformitate cu O.M.F.P nr. 3055/2009.
Evaluarea imobilizrilor la intrare se face la valoarea de intrare, care se
stabilete astfel:
imobilizrile corporale achiziionate cu titlu oneros se evalueaz la valoarea de
achiziie denumit cost de achiziie;
Evaluarea imobilizrilor corporale cu ocazia inventarierii se face la valoarea
actual sau de utilitate a fiecrui element, denumit valoare de inventar.
Evaluarea imobilizrilor corporale la incheierea exerciiului se face la valoarea de
intrare n patrimoniu, respectiv valoarea contabil pus de acord cu rezultatele
inventarierii.

79


Operaiile de intrare i ieire a imobilizrilor corporale n i din unitate sunt:
achiziie cu titlu oneros;
nchirierea mijloacelor fixe;
leasing financiar;
creterea valorii contabile prin modernizare;
casarea mijloacelor fixe;
cedarea imobilizrilor corporale;

3.11.1 CONTABILIZAREA INTRARILOR DE IMOBILIZARI CORPORALE
3.11.1.1 ACHIZIIE
Societatea Bion Advanced Support Team achizitioneza la data de 4.01.2012 un
server in valoare de 10000 lei , tva 24%
nregistrarea imobilizrii se face pe baza facturii de achiziie, in programul de
contabilitate SAGA .
Nota contabil privind achiziia serverului :
% = 404 12400 mii lei
2131 10000 mii lei Furnizori de imobilizri
Echipamente imobilizri
tehnologice
4426 2400 mii lei
TVA deductibil



80


La data de 7.01.2012, societatea achizitioneaza mobilier n valoare de 4200 mii
lei, cheltuielile cu transportul mobilierului 204 mii lei, TVA 24%
Nota contabil privind achiziia mobilierului
% = 404 5461 mii lei
214 4404 mii lei Furnizori de imobilizri
Mobilier, apratura,imobilizri
si alte active
4426 1057 mii lei
TVA deductibil

Societatea achizitineaza la data de 24.02.2012 prin leasing financiar 2
autoturisme n valoare de 25000 mii lei bucata.
Nota contabil
213Instalaii tehnice, mijloace = 167 Alte mprumuturi 50000
de transport,animale si plantatii i datorii asimilate


3.11.1.2 INVESTITIE IN VEDEREA MODERNIZARII UNEI IMOBILIZARI
CORPORALE

Se efectueaz investiii pentru un mijloc de transport cu valoarea contabil de intrare de
25000 mii lei , durat normal de folosin 4 ani, amortizare nregistrat 4167 lei,
investiie ce are ca efect cretere duratei normale de folosin cu un an; investiia este
n valoare de 9.000 mii lei i este efectuat de o firm specializat.

Se nregistreaz factura emisa de firma specializata

81


Nota contabil
% = 404 Furnizori de imobilizri 11160 lei
2313 9000 lei
Alte imobilizri imobilizri
corporale
4426 TVA deductibila 2160 lei


Se receptioneaza lucrarea de modernizare terminata
Nota contabil
2133 = 2313 9000 lei
Mijloace de Alte imobilizri
transport corporale


3.11.2 CONTABILITATEA IESIRILOR DE IMOBILIZARI CORPORALE LA
SOCIETATEA BION ADVANCED SUPPORT TEAM

3.11.2.1 CASARE
Societatea decide la 25.06.2012 casarea unui autovehicul receptionat la 01.04.2011 a
carui valoare contabil este de 25000 lei. Amortizarea nregistrat pn la aceasta
data este 7293 lei.

% = 2133

82


Mijloace de transport 25000 lei
2813
Amortizarea instalaiilor 7293
mijloacelor de trasport
animalelor si plantaiilor

6811
Cheltuieli de exploatare 17707
privind amortizarea
imobilizrilor
3.11.2.2 VANZARE

Societatea Bion Advanced Support Team decide la 31.07.2012 vnzarea unei
imprimante achiziionate la 1.04.2011 la pret de 2300 , TVA 24%, valoarea contabil de
intrare a imprimantei fiind 2500 lei, amortizare nregistrat 781 lei
Nota contabil pentru vnzarea propriu-zisa imprimantei :

461 = % 2852 lei
Debitori diveri 7583 2300 lei
Venituri din vnzarea
activelor i alte operaii
de capital

4427
TVA colectat 552 lei

Dup vnzarea imprimantei se descarca gestiunea
Nota contabil


83


% = 2131 2500 lei
Echipamente tehnologice

2813
Amortizarea tehnologice 781 lei
echipamentelor
tehnologice
1719 lei
6583
Cheltuieli privind
activele cedate i alte
operaii de capital


3.12 PROBLEME DE CALCUL SI CONTABILIZARE A AMORTIZRII
IMOBILIZRILOR CORPORALE LA SC.BION ADVANCED SUPPORT TEAM
SRL
Societatea Bion Advanced Support Team utilizeaz metoda liniar de amortizare a
imobilizrilor corporale.
Amortizarea se calculeaz i se nregistreaz din luna urmtoare intrrii n patrimoniul
societii a imobilizrii corporale supuse amortizrii.
Amortizarea liniara se calculeaz dup formula :
V
i
x N
a
=A
la
si N
a
=100/t
V
i
=valoare contabil iniiala
N
a
=norma de amortizare
t=durat normala de funcionare
A
la
=amortizarea liniara anuala

Contabilizarea i calculul amortizrii imobilizrilor corporale


84


Se calculeaz amortizarea aferent serverului achiziionat la 04.01.2012 o valoare
contabil de intrare 10 000 lei, durat normal de funcionare 4 ani.
Calculul amortizrii liniare
Norma de amortizare este : 100/4=0.25
Amortizarea anuala este : 10000lei x 0.25=2500
Amortizarea liniara lunara este : 2500/12=208
Calculul amortizrii pentru anul n care serverul a fost achiziionat
Serverul a fost achiziionat pe 4.01.2012 ,Aadar va inregistra amortizare ncepnd din
februarie 2011 pana in ianuarie 2016.
Amortizarea aferent anului 2012 se va calcula astfel:
10000x11/12x0.25=2292 lei

Contabilizarea amortizrii
6811 = 2813 2292 mii lei
Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind echipamentelor
amortizarea imobilizrilor tehnologice

Calculul amortizrii autoturismelor intrate prin leasing financiar in valoare de
50000,durat contractului de leasing 4 ani, durat amortizrii 4 ani
Calculul amortizrii lunare:
amortizarea lunar = 50000 x0.25/12 = 1042 lei

Contabilizarea amortizrii
6811 = 2813 1042 lei

85


Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind mijloacelor de transport
amortizarea imobilizrilor

Amortizarea aferent mijlocului de transport la care s-au efectuat investiii care i-au
crescut valoarea cu 9000 lei i i-au majorat durat normal de funcionare cu un an.

Calculul amortizrii lunare

Valoare contabil de intrare = 25000 mii lei
Amortizare nregistrat = 4167 lei
Valoare net contabil = 20833 mii lei
Durat normal de funcionare = 4 ani
Durat normal de funcionare rmas = 3
Valoarea investiiei = 9000 mii lei
Durat normal de funcionare dup investiie = 4 ani
Amortizare lunar = (20833 + 9000)x0.25/12 = 622 lei

Contabilizarea amortizrii
6811 = 2813 622 lei
Cheltuieli de Amortizarea
exploatare privind mijloacelor de transport
amortizarea imobilizrilor


86


3.13 EVALUAREA PRIVIND I MOBILIZRILE CORPORALE N SITUAIILE
FINANCIARE I ANALIZA ACESTORA.
n conformitate cu IAS 16 Imobilizri corporale, o ntreprindere trebuie s
prezinte n situaiile financiare urmtoarele informaii pentru fiecare clas de imobilizri
corporale;
bazele de evaluare folosite n determinrea valorii contabile brute;
metodele de amortizare;
duratele de via utile sau ratele de amortizare folosite;
valoarea contabil brut i amortizarea cumulat la nceputul i la sfritul
perioadei;
reconcilierea valorii contabile la nceputul i sfritul perioadei, menionndu-se:
intrrile;
cedrile;
achiziiile din combinri de ntreprinderi;
creterile sau diminurile din reevaluri;
amortizarea;
diferenele de curs valutar;
alte micri valorice;
politicile contabile privind costurile estimate de restaurare a amplasamentului
imobilizrilor corporale;
evidena activelor gajate sau ipotecate;
valoarea cheltuielilor cu imobilizrile corporale;
valoarea angajamentelor privind achiziionarea de imobilizri corporale;

87


dac imobilizrile corporale sunt exprimate n valori reevaluate, se prezint
informaii despre:
baza folosit n reevaluare;
data intrrii n vigoare a reevalurii;
cine a efectuat reevaluarea;
natur oricror indici folosii la determinrea costului de nlocuire; i
surplusul din reevaluare;
Utilizatorii situaiilor financiare consider ca fiind relevante urmtoarele informaii:
valoarea contabil a mijloacelor fixe aflate temporar n conservare;
valoarea contabil brut a activelor integral amortizate i care sunt nc n
folosin;
valoarea contabil a imobilizrilor corporale scoase din folosin i care sunt
inute cu scopul de a fi cedate;
dac se aplic tratamentul contabil de baz, valoarea just a imobilizrilor
corporale, atunci cnd aceasta difer semnificativ de valoarea contabil;

3.13.1 INDICATORI PRIVIND I MOBILIZRILE CORPORALE N
SITUAIILE FINANCIARE; DETERMINREA I ANALIZA LOR

Analiza dinamicii, structurii i strii imobilizrilor corporale
Dinamica imobilizrilor corporale se analizeaz pe baza indicatorilor:
modificarea absolut a imobilizrilor corporale, stabilit pe baza formulei:
fI =fi1-fi0 ; F =F1-F0

88


unde:
f
I
= valoarea imobilizrilor corporale din categoria i
F =valoarea imobilizrilor corporale totale
modificarea relativ a imobilizrilor corporale
f(%) =(fi1-fi0)*100 /fi0 sau F(%)=(F1-F0)*100 /F0
coeficientul intrrilor de imobilizri corporale
Ki=I*100/F ,
unde I reprezint intrrile de imobilizri corporale.
coeficientul ieirilor de imobilizri corporale
Ke=E*100/F,
unde E reprezint ieirile de imobilizri corporale.
coeficientul micrii globale a imobilizrilor corporale
Kg=(I+E)/F
Valoarea acestor indicatori se judec n strns corelaie cu evoluia cifrei de
afaceri i cu faza de maturitate a ntreprinderii. Devansarea imobilizrilor corporale de
ctre ritmul cifrei de afaceri constituie expresia folosirii eficiente a imobilizrilor
corporale disponibile pentru ntreprinderile aflate n faza de maturitate. Faza de demaraj
sau cretere poete justifica devansarea ritmului cifrei de afaceri de ctre cel al
imobilizrilor corporale.
Analiza structurii imobilizrilor corporale presupune o investigare a modului de
organizare intern a acestora i a interaciunii dintre elementele lor componente. n
analiz se folosete urmtorul indicator:


89


coeficientul de structur pe categorii de imobilizri corporale:
Ks=fi*100/F
Acest indicator definete locul fiecrei categorii n totalul imobilizrilor corporale.

Starea activelor fixe se precizeaz cu ajutorul urmtorului indicator:
gradul de uzur, care se stabilete pe total active fixe i pe categorii, la nceputul
i sfritul perioadei, conform relaiei:

Grad Uzur= amortizarea cumulat a activelor fixe / valoarea de Inventar
Cu ct valoarea gradului de uzur se reduce ( ca efect al reparaiilor capitale
efectuate la timp i calitativ), starea activelor fixe se mbuntete;

Analiza utilizrii potenialului tehnic( activelor fixe)
O asemenea analiz vizeaz utilizarea extensiv i intensiv a activelor fixe
corporale pe de o parte i reflectarea acestora n indicatorii de performan ai
ntreprinderii.
n analiza pentru aprecierea utilizrii timpului de lucru al echipamentului
industrial, se folosesc urmtorii indicatori:
gradul de programare i folosire a fondului de timp calendaristic;
gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil.

Pentru determinrea acestor indicatori se folosesc modelele:
Tmax = Tc - (T
01
+ T
0t
+ T
rp
)

90


T1 = Tmax Tn
Tn = Tn(1) + Tn(2) + Tn(3) ++ Tn(n)
n care:
Tc = fondul de timp calendaristic;
Tmax = Fondul de timp maxim disponibil;
T1= fondul de timp efectiv lucrat;
T
01
= fondul de timp aferent opririlor legale;
T
0t
= fondul de timp aferent opririlor tehnologice;
T
rp
= fondul de timp aferent reparaiilor programate;
Tn = fondul de timp neutilizat (1,2,3,n = cauze).

Indicatorii amintii se determin dup urmtoarele relaii:
- gradul de programare a fondului de timp calendaristic
Gp = Tmax / Tc
- gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil
Gmax = T1 / Tmax
- gradul de folosire a fondului de timp calendaristic
Gf = T1 / Tc

Acest lucru se poate analiza la nivelul echipamentului industrial, pe grupe de
utilaje sau la nivelul fiecrui utilaj industrial.

91


n condiiile prelucrrii automate a datelor, se creeaz posibilitatea ca centrele de
supraveghere i reglare s ofere informaii imediate i exacte a acestor indicatori i
cauzele care au determint nencadrarea folosirii timpului de lucru al utilajelor n
parametri stabilii.
Cerina este ca gradul de folosire a timpului de lucru s fie ct mai aproape de
cel maxim disponibil, ntruct se va concretiza favorabil n volumul produciei executate
att cantitativ ct i calitativ.
Cauzele frecvente care determin utilizarea incomplet a fondului de timp maxim
disponibil sunt: defectele mecanice i electrice, lipsa de materiale, lipsa de comenzi,
prelungirea timpului pentru reparaii e.t.c.
Folosirea extensiv a activelor fixe corporale presupune i respectarea regimului
schimbrilor n stabilirea cruia trebuie s se aib n vedere restriciile legale de
desfurare a produciei, de randament, de economicitate n consumul energiei
etc.
De asemenea, se urmresc aspectele legate de gradul de folosire a parcului de
inventar.
3.13.2 DATE I INFORMAII PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE N
SITUAIILE FINANCIARE ALE SOCIETII COMERCIALE
TOPOCADS.R.L. BUZU. I ANALIZA ACESTORA

3.13.2.1 ANALIZA DINAMICII IMOBILIZARILOR CORPORALE


Dinamica imobilizrilor corporale se prezint astfel:

92


Elemente 2011 2012 Diferene
absolute
Diferene
relative
(%)
Echipamente tehnologice 8100 15600 7500 92.59
Mijloace de transport 50000 75000 25000 50
Alte imobilizri corporale 2800 7204 4404 157,28
Total 60900 103104 36904 299.87




Denumire coeficient Formul calcul Valoare
(%)
Coeficientul intrrilor Intrri/Imobilizri corporale 0,57
Coeficientul ieirilor Ieiri/Imobilizri corporale 0,245
Coeficientul micrii globale (Intrri + Ieiri) /Imobilizri corporale 0.82
Pe total imobilizrile corporale au crescut n 2012 fa de 2011 cu 36904 lei
adic de 35,79 ori, dar aceast cretere a fost influenat pozitiv de creterea
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
Alte imobilizari
corporale
Echipamente
tehnologice
Mijloace de transport
Sum of 2011 Sum of 2012

93


echipamentelor tehnologice cu 7500 lei a altor imobilizri corporale cu 4404 mii lei, si a
mijloacele de transport cu 25000.


3.13.2.2 ANALIZA STRUCTURII IMOBILIZRILOR CORPORALE


Elemente
2011
(LEI)
Pondere
(%)
2012
(LEI)
Pondere
(%)
Echipamente tehnologice 8100 13,30 15600 15,95
Mijloace de transport 50000 82,10 75000 76,68
Alte imobilizri corporale 2800 4,60 7204 7,37
Total imobilizri corporale 60900 100,00 97804 100,00




5%
13%
82%
AN 2011
Alte imobilizri corporale
Echipamente tehnologice
Mijloace de transport

94





n totalul imobilizrilor corporale cea mai mare pondere o au mijlocele de
transport care dein n 2012 aproximativ 77 % din totalul imobilizrilor corporale, urmate
de echipamentele tehnologice care dein o pondere de aproximativ 16% din totalul
imobilizrilor. Celelalte imobilizri corporale dein doar 7% n totalul imobilizrilor.
3.13.2.3 ANALIZA STRII IMOBILIZRILOR CORPORALE

Analiza strii imobilizrilor corporale se realizeaz cu ajutorul indicatorului gradul
de uzur care la societatea Bion Advanced Support Team nregistreaz n 2011
valoarea de 0,16 iar n anul 2012 a nregistrat o valoare de 0,19 ceea ce arat faptul c
mijloacele fixe au mbtrnit.
Analiza utilizrii extensive a utilajelor
Indicatori 2011 2012
Fondul de timp calendaristic (T
c
) (zile) 366 365
Fondul de timp maxim disponibil (T
max
) (zile) 258 254
Fondul de timp efectiv lucrat (T1) (zile) 244 235
7%
16%
77%
AN 2012
Alte imobilizri corporale
Echipamente tehnologice
Mijloace de transport

95


Gradul de programare a fondului calendaristic (G
p
) 0,69 0,70
Gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil 0,57 0,91
Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic 0,67 0,64


Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic este apropiat ca valoare de
gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil ceea ce s-a concretizat favorabil
n volumul al lucrrilor executate utiliznd capcitatea la maxim a utilajelor din dotarea
societii, lucrri executate att din punct de vedere cantitativ ct i calitativ.

CONCLUZII I PROPUNERI

In vederea alinierii contabilitatii romnesti la normele internaionale n ceea ce privesc
imobilizrile corporale, legiuitorul romn (Ministerul Finanelor Publice) a emis i
rectificat o serie de legi i ordonane cu privire la definirea i recunoaterea activelor i
a imobilizrilor corporale i evaluarea acestora.
Din aceste norme subliniem ceea ce este important, si anume c un activ
reprezint un bun economic (resurs controlat de ntreprindere), provenit din operaii
trecute i susceptibile s genereze avantaje economice viitoare.
Aa cum prevede norma IAS 16 Imobilizri corporale, imobilizrile corporale
sunt deinute de o ntreprindere pentru a fi utilizate n producia de bunuri sau n
prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri
administrative i este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Investiiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau n locaie
de gestiune, se nregistreaz n contabilitatea societii care le-a efectuat.

96


n ceea ce privete evaluarea iniial i ulterioar a imobilizrilor corporale,
aceasta const n asocierea unui sistem de costuri, preuri, tarife i valori la elementele
patrimoniale exprimate cantitativ aceasta presupunnd alegerea unei anumite baze de
evaluare.
Evaluarea se poate realiza fie la data intrrii n patrimoniu i atunci imobilizrile
corporale se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare
(valoarea contabil) care se stabilete n funcie de modalitatea intrrii n patrimoniu a
imobilizrilor corporale.
Imobilizrile corporale aduse ca aport la capitalul social sau deinute cu titlu
gratuit se nregistreaz n contabilitate la valoarea de utilitate n funcie de preul pieei.
Imobilizrile corporale procurate cu titlu oneros se nregistreaz la valoarea de
achiziie denumit cost de achiziie.
Imobilizrile corporale produse n unitatea patrimonial, la costul de producie.
Evaluarea elementelor patrimoniale se evalueaz cu ocazia inventarului la
valoarea actual (de utilitate) denumit valoare de inventar ce se stabilete n funcie de
utilitatea bunului n unitate.
Evaluarea la ncheierea exerciiului, se reflect n bilanul contabil la valoarea de
intrare n patrimoniu (valoarea contabil corectat cu rezultatele inventarierii).
Evaluarea la data ieirii din patrimoniu se evalueaz i se descarc din gestiune
la valoarea lor de intrare.
Potrivit legislaiei n vigoare (Norma IAS 16), evaluarea iniial a imobilizrilor
corporale se realizeaz fie la valoarea de achiziie denumit cost de achiziie (cnd
imobilizrile sunt procurate cou titlu oneros), fie la cost de producie (cnd imobilizrile
corporale sunt produse n regie proprie).
Evaluarea ulterioar recunoterii iniiale se refer la faptul c o imobilizare
corporal trebuie prezentt la costul su, diminuat cu amortizarea cumulat aferent i

97


orice pierderi cumulate din depreciere, n conformitate cu aplicarea tratamentului de
baz.
Majoritatea imobilizrilor corporale se degradeaz cu timpul, ca drept urmare s-a
apreciat c utilitatea imobilizrilor corporale trebuie diminuat folosind diferite metode
de amortizare. Amortizarea corecteaz valoarea imobilizrii.
Potrivit Legii nr. 15, ca metode de amortizare folosite distingem:
Amortizarea liniar se refer la repartizarea uniform a valorii de intrare a
mijloacelor fixe , pe toat durat de funcionare.
Amortizarea degresiv folosit n Romnia are n vedere multiplicarea cotelor de
amortizare liniar cu unul din coeficienii urmtori: 1,5 ( cu DU ntre 2 i 5 ani), 2,0 (cu
DU ntre 5 i 10 ani), 2,5 (cu DU peste 10 ani).
.
Amortizarea accelerat const n includerea n primul an de funcionare, n
cheltuielile de exploatare, a unei amortizri de pn la 50% din valoarea de intrare a
imobilizrii respective. Amortizrile anuale pentru exerciiile urmtoare sunt calculate la
valoarea rmas de amortizat, dup regimul liniar, prin raportarea la numrul de ani de
utilizare rmai.
Reevaluarea imobilizrilor corporale potrivit normelor n vigoare, const n
schimbarea valorii contabile brute cu valoarea just (valoare de pia).
Rezultatul reevaluarii se nregistreaz n bilan cu ajutorul contului 105
Rezerve din reevaluare. Dac rezultatul reevalurii este o cretere (Vj > VCN) atunci
se nregistreaz o cretere a rezervei din reevaluare. Dac rezultatul reevalurii este o
descretere (Vj < VCN) atunci se nregistreaz o diminuare a rezervei din reevaluare cu
minimul dintre valoarea acelei rezerve i valoarea descreterii, iar eventuala diferen
se nregistreaz ca o cheltuial.
n capitolul trei, am realizat un studiu de caz referitor la evaluarea iniial i
ulterioar a imobilizrilor corporale la o societate comercial unde am ncercat s

98


identific modul de evaluare utilizat de aceasta. Fiind o societate de prestri servicii are
ca principal obiect de activitate, activitatea de consultanta in tehnologia informatiei,
inginerie i alte servicii tehnice.Tinerea evidenei contabile se realizeaz cu ajutorul unui
program de contabilitate, program care are n componena sa in meniul Operatii
submeniul Imobilizri, care permite gestionarea imobilizrilor corporale si necorporale
ale societatii.Conine clasificaia mijloacelor fixe, pentru imobilizrile corporale,
permind calculul automat al amortizrii acestora. Ecranul submeniului Imobilizri
contine trei pagini:
Lista imobilizrilor pentru adaugrea, modificarea sau stergerea
imobilizrilor
Modernizari/Reevaluari/Suspendari/Plan amortizare pentru operatiile care
au loc asupra imobilizrilor si vizualizarea planului de amortizare
Registru imobilizrilor pentru generarea registrului
Metoda de calcul a amortizrii este cea a calculului liniar sau accelerat.
Acest program are i opiunea de listare a rapoartelor referitoare la imobilizrile
corporale nregistrate n cursul lunii, anului.
Societatea comercial utilizeaz ca metod de amortizare metoda amortizrii liniare.
Cred c aceast metod practicat de societate asigur calculul unei mrimi raionale i
economice a amortizrii anuale.
Pentru a analiza dinamica i structura imobilizrilor corporale din situaiile financiare ale
societii, am recurs la informaiile din analiza economico financiare studiat n anul
precedent. n urma analizei dinamice am constatt o cretere a valorilor imobilizrilor
corporale nregistrate n anul 2012 fa de 2011 cu aproximativ 36904 lei, aceast
cretere s-a produs datorit achiziionrii unui server, leasingului pentru achiziia
autoturismelor, aceast cretere se mai poate datora i diminurii valorii amortizate a
celorlalte imobilizri corporale.
Analiza structural presupune calculul ponderilor imobilizrilor corporale n total
imobilizri. Cea mai mare pondere nregistrat n anul 2012 o dein echipamentele
tehnologice de 76,68 %, pondere realizat datorit achiziiilor de imobilizri corporale.

99


n aceast lucrare am ncercat s scot n eviden importana evalurii unui activ
folosindu-m de cunotinele acumulate pe parcursul celor patru ani de studiu i din
materialele didactice avute la dispoziie





http://contabilul.manager.ro/a/2661/ieirea-imobilizrilor-corporale.htmlt

Pag 59
http://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Scoaterea-din-funciune-si-cas21329.php
http://www.contzilla.ro/deprnceecierea-activelor-imobilizate/
http://tribunaeconomica.ro/blog/?p=555 important
http://legestart.ro/monografie-contabil-privind-realizarea-unei-construcii-in-regie-
proprie/

http://contabilul.manager.ro/a/148/monografie-pentru-sectorul-zootehnic.html
http://contabilul.manager.ro/a/2725/amortizare-contabil_amortizare-fiscala.html
http://contabilul.manager.ro/a/327/25-regimuri-de-amortizare.html
http://contabilul.manager.ro/a/2747/aspecte-contabile-privind-cedarea-
imobilizrilor-corporale.html
http://referategratuit.blogspot.ro/2013/02/contabilitatea-terenurilor.html Foarte important
3.14 ASEMANARI SI DEOSEBI RI INTRE REGLEMENTARILE NATIONALE
PRIVIND DEPRECIEREA SI IAS 36


100


ntre reglementrile nationale si IAS 36 poate fi constatta diferen, determinat de
utilizarea unor concepte diferite si anume , valoarea de inventar in cazul normelor
nationale, respectiv valoare recuperabila in cazul normelor internaionale, ambele
comparate in vederea determinrii deprecierii cu valoare contabil net a activului. Din
cele prezentte in continuare, insa, vom observa ca valoarea de inventar in acceptiunea
normelor nationale nu coincide cu valoarea recuperabila in acceptiunea IAS 36.
Trebuie subliniat faptul ca nu este intotdeauna necesar sa se determine att valoarea
just net cat si valoarea de utilizare a imobilizrii, pentru ca atunci cnd oricare dintre
cele doua valori depaseste valorea contabil a imobilizrii , rezulta ca imobilizarea nu
este depreciata, estimarea celeilalte valori nefiind necesare.
IAS 36, definete valoarea just minus costurile de vanzare, ca fiind valoarea care
poate fi obtinuta din vnzarea unei imobilizri, in cazul unei tranzacii desfaurate in
conditii obiective ntre parti interesate, mai puin costurile de cedare.
Valoarea de utilizare reprezint valoarea actualizata a fluxurilor de trezorerie
preconizata sa se obtina de la un activ.
Valoarea de utilizare se calculeaz pe de o parte prin estimarea fluxurilor viitoare de
trezorerie , iar pe de alt parte, determinrea valorii actualizate a acestor fluxuri prin
aplicarea unei rate de actualizare corespunzatoare.
Facnd comparatie ntre cele doua valori specifice normelor internaionale, valoarea
just si valoarea de utilizare cu valoarea de inventar specifica reglementrilor nationale,
observam anumite similitudini ntre valoarea just si cea de inventar ,aceasta din urma
presupunand criterii oarecum asemanatoare de estimare (preul pieei, utilitate,
valoarea activului). Valoarea de utilizare insa specifica normelor internaionale nu are
echivalent reglementrile nationale.
Ratele de actualizare trebuie sa reflecte evaluarile curente de piaa cu privire la
valoarea in timp a banilor si riscurile specifice activelor pentru care estimrile viitoarelor
fluxuri de trezorerie nu au fost ajustte
In cazul n care valoarea recuperabila a unui activ este mai micdect valoarea
contabil net , valoarea contabil net va fi redusa pn la nivelul valorii
recuperabile, ceea ce echivaleaza cu o reducere din depreciere.
Se poate constata o apropiere a tratamentelor contabile prevzute de cele doua
referentiale in sensul ca prin contabilizarea cheltuielilor ca expresie a deprecierii
constatte valoarea contabil net este adusa la nivelul valorii recuperabile in cazul IAS
36, respectiv a valorii de inventar in cazul reglementrilor nationale.
Potrivit IAS 36, unitatea generatoare de numerar a unui activ, este cel mai mic grup
identificabil de active, care include activul avut in vedere si care genereaz intrri de
numerar in mare msur independente de intrrile de fluxuri de trezorerie generate de
alte active sau grupuri de active. Acest concept este sfecific doar IAS 36 si nu are
echivalent in cadrul normele nationale, iar modalitile de identificare ale acestora,
precum si stabilirea pierderilor din depreciere aferente , reprezint elemente particulare

101


ale standardului amintit , care se fundamenteaza in cea mai mare msur pe
rationamentul profesional.