Sunteți pe pagina 1din 63

DREPT COMERICAL

1. A.P. (persoan� fizic�) si SC �MM� SRL (persoan� juridic�) au hot�r�t s�


constituie societatea �n nume colectiv �A.P.-MM�. A.P. s-a obligat s� aduc� la
capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC �MM� SRL un teren �n suprafat� de 5.000
m2, �n valoare de 100.000 lei. �n actul constitutive al societ�tii, asociatii au
prev�zut ca asociata SC �MM� SRL, fiind o societate cu r�spundere limitat�, s�
r�spund� pentru obligatiile societ�tii numai �n limita capitalului social
subscris. Este valabil� clauza inserat� �n actul constitutiv privind r�spunderea
asociatilor pentru obligatiile societ�tii?
Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt
obligatiile societatii este legala potrivit art.3 alin.1 � asociatii raspund
limitat in SRL, In SNC raspund solidar si nelimitat.(art.3-(2) Asociatii in
societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita
simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile
sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai int�i impotriva acesteia pentru
obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15
zile de la data punerii in int�rziere, se vor putea indrepta impotriva acestor
asociati).

2. SC �ML� este o societate �n nume colectiv care a �ncheiat un contract de


credit de 3 milioane lei cu societatea bancar� SC �MB� SA pentru a-si achizitiona
o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constat�nd c� societatea
debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele
stabilite �n contract, creditoarea, �n baza art. 3 alin. (2) din Legea nr.
31/1990, republicat� si modificat�, a chemat �n judecat� pe asociatii debitoarei,
respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicit�nd ca acestia s� fie obligati solidar la
restituirea creditului acordat societ�tii. Asociatii r�spund �n mod solidar pentru
obligatiile societ�tii?
Asociatii au beneficiul de discutiune �n cazul �n care sunt actionati de
creditorii societ�tii?
a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l
impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea
societatii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor
acestuia pentru recuperarea creantei.
b).Nu Beneficiul de discutiune este de fapt obligatia creditorului ca mai intai
este actionata societatea debitoare pentru recuperarea prejudiciului si numai in
masura in care aceasta nu-si acopera datoriile in termen de 15 zile stabilit de
lege sa fie urmariti asociatii.
L31/1990;Art. 3(2)Asociatii �n societatea �n nume colectiv si asociatii
comanditati �n societatea �n comandita simpla sau �n comandita pe actiuni raspund
nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor
�ndrepta mai �nt�i �mpotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca
societatea nu le plateste �n termen de cel mult 15 zile de la data punerii �n
�nt�rziere, se vor putea �ndrepta �mpotriva acestor asociati.

3. Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3


alin2 din L.31/1990, republicata si modificata?
In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la
data scadenta, aceasta este pusa in intarziere (perioada de gratie) pentru 15
zile, si daca dupa aceasta perioada datoria nu a fost achitata, creditorii pot
actiona in justitie asociatii beneficiarului.
Datoriile comerciale lichide si platibile �n bani produc dob�nda de drept din ziua
�n care devin exigibile.

4. SC �MIXAM� SRL este o societate cu r�spundere limitat� format� din trei


asociati, respectiv dou� persoane fizice si o persoan� juridic�. Asociatii
persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv s� aduc� la capitalul social
munca pe care o vor desf�sura �n societate, respective activitate de
marketing/publicitate, �n vederea atragerii unei clientele stabile a societ�tii,
�n valoare de 10 lei. Pe de alt� parte, aportul la capitalul social al persoanei
juridice const� �n actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea
comercial� �FN� SA. Totodat�, cei trei asociati au v�rsat ca aport la capitalul
social suma de 50 lei. Verific�nd continutul actului constitutiv si probele depuse
la dosar, instanta de judecat� a constatat c� exist� neregularit�ti �n privinta
constituirii capitalului social al societ�tii.
Ar�tati care sunt neregularit�tile sesizate de instanta de judecat� cu privire la
capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de
societate.
Art. 16-(4)Prestatiile �n munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea
capitalului social. La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt
acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. Nu
este deci legal aportul in munca pe care il au cei doi asociati persoane fizice.
(L31/1990)

5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu


in care functioneaza mai multe societati ?
Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe
societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in
incaperi diferite;
b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre
societati;
c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a
fi sediul societatii.

6. Trei persoane fizice, �n calitate de fondatori, au hot�r�t constituirea unei


societ�ti pe actiuni prin subscriptie public�, �ntocmind prospectul de emisiune �n
care s-a mentionat capitalul social, num�rul de actiuni, valoarea nominal� a unei
actiuni si data �nchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un num�r de 100
actiuni depun�nd la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment,
verific�nd continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecat�
constatarea nulit�tii acestuia �ntruc�t nu cuprinde mentiunea privind participarea
la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18
alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicat� si modificat�.
Actiunea �n constatarea nulit�tii prospectului de emisiune �ntocmit de fondatori
este �ntemeiat�? Argumentati solutia.
Decizia este intemeiata, deoarece, In cazul in care prospectele de emisune nu
cuprind toate mentiunile din actul constitutiv, acestea sunt nule. (art.18 al.4
din Legea 31/1990 ; iar Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile
sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la
adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si �ndatoririle de
actionar.)

7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea


unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii
soc in Registrul Comertului?
Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o
cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant
se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe
fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.
Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in
termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie
publica.
8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost �nmatriculat� �n registrul comertului SC
�NABO� SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. �n scopul
achizition�rii unei constructii necesare desf�sur�rii activit�tii, asociatul V.T.
a depus la banc� �n contul societ�tii suma de 200 lei, urm�nd
ca societatea s�-i restituie acest �mprumut �n termen de 10 ani. �ntelegerea cu
privire la acordarea �mprumutului si restituirea lui a intervenit �ntre cei doi
asociati numai prin acord verbal.
Este valabil acordul verbal �ncheiat �ntre cei doi asociati privind �mprumutul
acordat societ�tii? �n ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise?
Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului /
actiunii realizate. (L31/1990,Art.15)
Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau
persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub
sanctiunea nulitatii absolute.

9. �ntr-o SRL �n care p�rtile sociale apartin unei singure persoane exist� ca
organ de conducere adunarea general� a asociatilor? Asociatul unic poate
�ndeplini mandatul de administrator al societ�tii?
Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile si obligatiile unei astfel de
adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator.

10. �n actul constitutiv al SC �OLVEX� SNC s-a prev�zut ca asociatul L.E. s�


procure clientel� societ�tii prin deplasarea �n tar� pentru a face publicitate
acesteia, urm�nd s� participe la profit si pierderi �n proportie de 30%.
Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezint� aport la capitalul
social al societ�tii?
Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui
social.( L31/1990).

11. �n cazul unei societ�ti pe actiuni constituit� prin subscriptie public�,


avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este
suficient ca subscriitorii s� accepte avantajele patrimoniale acordate
fondatorilor?
Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constitutiv
pentru a fi valabile.
L31/1990/ Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori �n
folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect dec�t daca vor fi
aprobate de adunarea constitutiva.
Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale
prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.
Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul
subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si
declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.

12. La constituirea societ�tii pe actiuni prin subscriptie public�, aportul �n


natur� poate fi v�rsat numai �n proportie de 50%?
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris
si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate (50%) din valoarea actiunilor
subscrise la C.E.C. bank - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile
acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12
luni de la inmatriculare. Actiunile ce reprezinta aporturi �n natura vor trebui
acoperite integral.

13. Precizati cine are competenta legal� de a examina si valida r�spunsul


expertilor de evaluare a aporturilor �n natur�, �n cazul constituirii unei
societ�ti pe actiuni prin subscriptie public�.
Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii:
L31/1990/Art. 28,lit(b)-examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a
aporturilor �n natura;
(c)-aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile �ncheiate �n
contul societatii;

14. SC �MIX� SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie
public� pe o durat� de 10 ani, prev�z�ndu-se �n actul constitutive c� fondatorii
vor �ncasa timp de 5 ani de la constituirea societ�tii un procent de 6% din
profitul net al societ�tii. �ntruc�t societatea nu a realizat profit �n primii doi
ani, actionarii au hot�r�t dizolvarea societ�tii. Fondatorii c�rora li s-au
recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolv�rii
hot�r�te de actionari?
In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune
de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a
fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o
dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA
singura indreptatita la dizolvare.

15. Indicati situatiile �n care, la constituirea societ�tii pe actiuni,


judec�torul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai
multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize.
L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura,
avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii
sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de
fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia
asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea
cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor
intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun
aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii
actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-
delegat.
Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la
oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu
privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma �Monitorul Oficial�, pentru a fi
publicata pe cheltuiala societatii.

16. Ce trebuie s� cuprind� raportul de expertiz� �ntocmit de experti �n cazul �n


care judec�torul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei
expertize necesar� �nmatricul�rii unei societ�ti pe actiuni?
Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun
aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii
actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul
delegat. (L31/1990/Art. 38-(1))

17. Ar�tati care sunt incompatibilit�tile prev�zute de Legea nr. 31/1990,


republicat� si modificat�, privind calitatea de expert?
(L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti:
a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au
constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor;
b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le
indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la
fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;
c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de
familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a
aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia

18. Stabiliti valoarea de adev�r a urm�toarei afirmatii: �Filiala reprezint�


sediul secundar al societ�tii comerciale mam�.
Motivati: a) adev�rat; b) fals.
Raspuns: FALS, deoarece
L31/1990/Art. 42,Art.43(4)- Sediile secundare sunt dezmembraminte fara
personalitate juridica si patrimoniu ale societatilor comerciale.
In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sunt
insa constituite pentru nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exercita
actiunea prin dreptul la vot la filiale si prin ordine directe in cazul sediilor
secundare.

19. Cinci persoane fizice si o persoan� juridic� au convenit constituirea unei


societ�ti pe actiuni, semn�nd actul constitutiv, procur�nd toate actele necesare
�nmatricul�rii societ�tii �n registrul comertului. Pentru depunerea cererii la
registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoan� juridic�
care nu a efectuat procedura �n termen de 15 zile de la semnarea actului
constitutiv.
Fat� de �mprejurarea c� cererea de �nmatriculare �n registrul comertului a
societ�tii nu a fost depus� de persoana �mputernicit�, asociatii pot obtine o
hot�r�re judec�toreasc� de obligare a persoanei respective s� efectueze procedura?
Art. 47-(1)�n cazul �n care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut
�nmatricularea ei �n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului
registrului comertului efectuarea �nmatricularii, dupa ce, prin notificare sau
scrisoare recomandata, i-a pus �n �nt�rziere, iar ei nu s-au conformat �n cel mult
8 zile de la primire.
In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras
la raspundere pentru faptele sale.

20. SC �MICA� SRL a fost �nmatriculat� �n registrul comertului f�r� ca


administratorul desemnat prin actul constitutiv s� fi depus specimenul de
semn�tur�. Totodat�, la dosar nu a fost depus� dovada sediului social. Exist�
posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dup� �nmatricularea
societ�tii?
In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are
obligatia ca in termen de 8 zile sa rezolve problemele aparute.(art.48
al.1,L.31/1990)
Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de
anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.
Daca se depune dovada sediului social si specimenele de semnatura, nulitatea nu va
fi declarata.
Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se
prescrie

21. S-a constituit o societate cu r�spundere limitat� �n care unicul asociat a


adus la capitalul social un teren situat intravilan �n localitatea unde s-a
declarat sediul social al societ�tii. Dup� trecerea unui termen de doi ani de la
data �nmatricul�rii �n registrul comertului, s-a constatat c� actul constitutiv nu
a fost �ncheiat �n forma autentic�, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din
Legea nr. 31/1990, republicat� si modificat�, formul�ndu-se o actiune �n
constatarea nulit�tii societ�tii.
Este �ntemeiat� actiunea �n constatarea nulit�tii societ�tii?
Da. Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata deoarece nulitatea unei
societati inmatriculate in Registul Comertului poate fii declarata de tribunal
cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica. Dupa un
an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie.
(art.48 al.3,L31/1990)
Totusi conform art.56 al.1 pct.a se specifica ca se poate cere nulitatea deoarece
s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si
varsat;
22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societ�ti �nmatriculate.
Art. 56-Nulitatea unei societati �nmatriculate �n registrul comertului poate fi
declarata de tribunal numai atunci c�nd:
1)lipseste actul constitutiv sau nu a fost �ncheiat �n forma autentica,
2)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii
societatii;
3)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
4)lipseste �ncheierea judecatorului delegat de �nmatriculare a societatii;
5)lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate,
aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;".
g)s-au �ncalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si
varsat;
h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.

23. Pentru �nmatricularea societ�tii, asociatii F.G. si L.M. au �ncheiat un


contract de �nchiriere privind un spatiu �n care a fost declarat sediul
societ�tii.
Dup� �nmatriculare societatea a achitat o lun� chiria datorat�, dup� care a
refuzat s� mai pl�teasc� chiria datorat� numitului M.N., motiv�nd c� cuantumul
este exagerat de mare. Acesta, invoc�nd dispozitia cuprins� �n art. 53 din Legea
nr. 31/1990, republicat� si modificat�, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata
chiriei restante, motiv�nd c� acestia r�spund �n mod solidar si nelimitat pentru
actele �ncheiate �n contul societ�tii. Cui apartine r�spunderea pentru actele
juridice �ncheiate de reprezentantii societ�tii �n faza de constituire? Motivati
solutia �n cazul de fat�.
Societatea, dupa �nmatriculare, platind chiria, a preluat asupra sa raspunderea
asa cum prevede art. 53 alin. 1 din Legea 31/1990 si ca atare actele vor fi
considerate ca fiind ale societatii �nca de la data �ncheierii lor.
Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei
societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt
actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in
care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra
ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la
data incheierii lor.
(Legea 31/1990/Art. 53-alin.(1)si (2) -Daca societatea a preluat respectivele acte
juridice asupra sa, de ex. sediul social declarat dupa inmamtriculare, societatea
a achitat chiria pe o luna (prin plata chiriei pe o luna a preluat asupra sa actul
juridic incheiat) , fondatorii nu mai pot fi raspunzatori, raspunderea revenind
societatii.

24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC


�MONDOMAR� SA pentru c� lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la
aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese
�nmatriculat� �n registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si �ncheiase cu
mai multe societ�ti comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru
care mai avea de �ncasat o parte din pret. Nulitatea societ�tii produce efecte
asupra contractelor �ncheiate p�n� la data constat�rii ei? Care este calea de atac
�ndreptat� �mpotriva �ncheierilor pronuntate de judec�torul delegat privitoare la
�nmatricularea sau la orice alte �nregistr�ri �n registrul comertului si �n ce
termen se exercit�?
Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate
in numele sau. Calea de atac impotriva incriminarilor judecatorului delegat este
recursul. Termenul de recurs fiind de 15 zile si curge de la data pronuntarii
incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului
modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane
interesate.
L31/1990/Art. 58(1)Pe data la care hotar�rea judecatoreasca de declarare a
nulitatii a devenit irevocabila, societatea �nceteaza fara efect retroactiv si
intra �n lichidare. L31/1990Art. 59
(1)Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor �ncheiate �n numele
sau.
L31/1990Art. 60
(1)�ncheierile judecatorului delegat privitoare la �nmatriculare sau la orice alte
�nregistrari �n registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai
recursului.
(2)Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii �ncheierii
pentru parti si de la data publicarii �ncheierii sau a actului modificator al
actului constitutiv �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a IV-a, pentru orice
alte persoane interesate.

25. �n cazul unei societ�tii �n nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul
social un num�r de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC �OVEX� SA, cu
termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitent� de obligatiuni nu si-a
onorat obligatiile, asa �nc�t la sf�rsitul anului 2005 societatea �n nume colectiv
s-a adresat cu somatie de efectuare a pl�tii asociatului care a aportat
obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezint� obligatiunile? Este admisibil
la o societate �n nume colectiv? Societatea creditoare poate s�-l urm�reasc� silit
pe asociatul care a aportat obligatiunile respective?
Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC.Asociatul
care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp
societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea
creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste
obligatiuni, terenul juridic fiind art.84 alin 2. Daca plata nu s-a putut obtine
prin urmarirea debitorului cedat asociatul in afara de daune raspunde de suma
datorata cu dobanda legala din ziua scadentei.
L31/1990,Art. 16-(3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in
natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin
subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile
cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84.
L31/1990,Art. 84-(1)Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu
este liberat c�t timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost
aduse.
(2)Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, �n
afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dob�nda legala din ziua scadentei
creantelor.

26. �ntre dou� societ�ti comerciale s-a �ncheiat un contract de livrare de


m�rfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiar� a refuzat
achitarea pretului desi a primit marfa, consider�nd c� produsele livrate nu
corespund din punct de vedere calitativ si sustin�nd c� administratorul
societ�tii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunz�toare
c�tre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat.
Societatea beneficiar� a produselor considerate calitativ necorespunz�toarea
chemat �n judecat� pe administratorul societ�tii furnizoare pentru ca acesta s�
r�spund�. Actiunea �ndreptat� �mpotriva administratorului este �ntemeiat�?
Motivati solutia.
Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata. Administatorul
care are intr-o anumita operatiune direct sau indirect interese contrare
intereselor societatii trebuie sa-i instiinteze despre aceasta pe ceilalti
administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nici o
deliberare privitoare la aceasta operatiune

27. S-a constituit o societate �n comandit� simpl� �n care asociatul comanditat


S.M. a ascuns faptul c� sotia sa este asociat �ntr-o societate �n nume colectiv cu
aceleasi obiect de activitate.Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat
excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese
si mai cu seam� c� nu i-a �ncunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei
alte societ�ti �n care sotia sa este asociat cu r�spundere nelimitat�. Poate fi
exclus asociatul comanditat �n situatia de fapt prezentat�? Motivati solutia
Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile
aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra
acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut.

28. Societatea �n comandit� simpl� �MN si FL� a fost obligat�, prin hot�r�re
judec�toreasc�, s� pl�teasc� altei societ�ti de antrepriz� de lucr�riconstructii
suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucr�ri de consolidare a cl�dirii
�n care se afl� sediul societ�tii debitoare. �mpotriva societ�tii debitoare s-a
�ncercat executarea silit�, dar s-a constatat c� aceasta nu are bunuri cu care s�
achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor
comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motiv�nd c�
hot�r�rea judec�toreasc� este pronuntat� �mpotriva societ�tii si, ca atare, nu le
este opozabil�. Ap�r�rile asociatilor comanditati sunt �ntemeiate? Motivati
solutia.
RC : Apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si
solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care
o reprezinta hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila
fiecarui asociat.
L31/1990,Art. 85,alin (1)si(2)Daca asociatii comaditati MNsi FL au avut o procura
speciala pentru operatiuni determinate semnate de reprezentantii societatii,
acestia devin raspunzatori fata de terti nelimitat si solidar pentru toate
obligatiile.

29. SC �LIR� SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare
particip�nd la capitalul social cu un aport �n numerar de c�te 2.000 lei,adic� un
procent din capitalul social de 33% fiecare.�n clauza referitoare la modul de
participare la profit si pierderi, asociatii au prev�zut ca asociatul L.M. s�
participe �n proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un
procent de c�te 40% fiecare. Este legal� clauza �nserat� �n actul constitutiv
privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societ�tii?
Motivati r�spunsul.
Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la
profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv.
Sunt interzise clauzele leonine, adica acele clauze prin care unul sau mai multi
asociati sa suporte pierderile iar altii sa participe numai la profi. Daca
asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si
pierderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota
de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga.

30. �n ce termen societatea comercial� este obligat� s� pl�teasc� asociatilor


dividendele aprobate de adunarea general� a asociatilor (AGA) si care este
sanctiunea prev�zut� de lege �n cazul neachit�rii lor?
Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau,
dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data
aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In
caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de
intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin
hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara
aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

31. Ar�tati care este momentul de la care se calculeaz� termenul de 3 ani


prev�zut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicat� si modificat�,
privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata
dividendelor.
L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se
prescrie �n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la
prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor.

32. La data de 15 iulie 2003 s-a �ncheiat contractul de cesiune de actiuni prin
care M.N. a cesionat lui V.D. un num�r de 100 de actiuni �n valoare total� de
100.000.000 lei. Prin hot�r�rea AGA din 15 martie 2004 s-a aprobat distribuirea
dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2003, fiecare actionar
urm�nd s� primeasc� dividende �n functie de num�rul de actiuni detinute si de cota
de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2003,
dividendele aferente celor 100 de actiuni au fost atribuite �n totalitate
numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adopt�rii hot�r�rii AGA.
M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2003 p�n� la data de 15
iulie, iar dup� aceasta s� i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plat� a
dividendelor formulat� de actionarul cedent M.N. este �ntemeiat�?
Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate
actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile
nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor.
L31/1990,Art. 67-(6)Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor
apartin cesionarului, �n afara de cazul �n care partile au convenit altfel.

33. SC �MILAV� SRL si SC �ANVEL� SRL au hot�r�t s� fuzioneze prin absorbtia SC


�ANVEL� SRL de c�tre SC �MILAV� SRL. SC �MILAV� SRL are cinci asociati, cu un
capital social de 50.000.000 lei, divizat �n 500 p�rti sociale a c�te 100.000 lei
fiecare. SC �ANVEL� SRL are doi asociati, respectiv SC �MILAV� SRL si L.M.
(persoan� fizic�). Capitalul social al SC �ANVEL� SRL este de 2.000.000 lei,
divizat �n 20 p�rti sociale a c�te 100.000 lei fiecare, �mp�rtite �n mod egal
�ntre cei doi asociati. SC �ANVEL� SRL a �nregistrat �n ultimii doi ani pierderi
�n asa fel �nc�t �n conturile societ�tii nu a mai existat nici m�car capitalul
social. Pentru a salva societatea �ANVEL� SRL, SC �MILAV� SRL a hot�r�t absorbtia
acesteia cu toate datoriile pe care le avea. �n situatia de fapt se mai retine c�
SC �ANVEL� SRL concesionase un teren �n scopul construirii unei fabrici si
�ncheiase un contract de asociere �n participatiune cu numitii M.N. si L.A.,
contract �n care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei
pentru achizitionarea unor m�rfuri. Adunarea general� extraordinar� a asociatilor
fiec�rei societ�ti a hot�r�t fuziunea prin absorbtie, s-a �ntocmit bilantul de
fuziune la fiecare societate av�nd aceeasi dat� si s-a �ntocmit proiectul de
fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de
judec�torul delegat si a fi publicat �n Monitorul Oficial. Dat fiind c�
societ�tile care fuzioneaz� nu-si �nceteaz� activitatea dup� depunerea proiectului
de fuziune la registrul comertului, SC �MILAV� SRL hot�r�ste majorarea capitalului
social cu un utilaj procurat din str�in�tate, pentru care beneficia de facilit�ti
fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea
legal� a fuziunii
Conform art. 69 din Legea soc. com., la constatarea micsorarii activului net al
societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. Avand in vedere art.
222 si 223 ale Lg. Soc. Com, faptul ca societatea are un activ net sub plafonul
minim al capitalului social astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu isi
majoreaza capitalul la nivelul minim prevazut de lg. Soc. Com.
RC : Art.237 (d) � conf.caruia o societate nu are cum sa existe fara capital
social, se solicita dizolvarea
* se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea art. 207 (b), art 238 (1) pct.
b si (4)
(art. 237-(1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului
National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea
societatii in cazurile in care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale,
situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la
oficiul registrului comertului;
c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu
indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori
nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; d) societatea nu si-a completat
capitalul social, in conditiile legii;si art. 207-(1) Capitalul social poate fi
redus prin:b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;si
art. 238-(1) Fuziunea este operatiunea prin care: b) mai multe societati sunt
dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor
unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor
de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de
maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate,(4) Fuziunea sau
divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar
daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi
inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma
lichidarii.

34. Reclamantii B.V. si SC �V.S.� SRL au chemat �n judecat� pe M.C. solicit�nd ca


prin sentinta ce se va pronunta s� se dispun� excluderea p�r�tului din societate,
oblig�nd societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea
c� M.C., �n calitate de asociat si administrator, a �nc�lcat Legea contabilit�tii
prin efectuarea unor activit�ti care au fost de natur� s� fraudeze societatea.
P�r�tul M.C., prin cerere reconventional�, a solicitat excluderea reclamantului
B.V. din societate, motiv�nd c� situatia falimentar� a societ�tii se datoreaz�
culpei exclusive a acestuia. �n urma probelor administrate, instanta de fond a
admis at�t cererea principal� si �n parte cea reconventional�, dispun�nd
excluderea din societate a reclamantului p�r�t, c�t si a p�r�tului reclamant,
dispun�nd totodat� si dizolvarea societ�tii �n conditiile �n care prin excluderea
celor doi asociati a mai r�mas �n societate un asociat. Celelalte cereri privind
pretentiile b�nesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceast� solutie, instanta
de fond a retinut c� reclamantul a desf�surat o activitate contrar� interesului
societ�tii, �n sensul c� a folosit �n scop personal o parte din suma ce constituia
aport la capitalul social, pl�tit� de M.C., a v�ndut p�rtile componente din
utilajele societ�tii f�r� �ncuviintarea celorlalti asociati. P�r�tul M.C. a fost
exclus din societate, cu motivarea c� acesta a �ntreprins activit�ti contrare
scopului societ�tii, �n sensul c� a efectuat operatiuni contabile prin care a
schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semn�tur� �n
banc�. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societ�tii, �n baza art. 229 alin.
(1) din Legea nr. 31/1990, republicat� si modificat�, deoarece prin excludere
societatea a r�mas cu unic asociat, aceasta fiind cauz� de dizolvare a societ�tii
cu urm�toarea motivare:
1. Dispozitia cuprins� �n art. 222 lit. c) nu se aplic� asociatilor unei
societ�ti cu r�spundere limitat�, ci unei societ�ti �n nume colectiv sau �n
comandit� simpl�.
2. Nedepunerea la banc� a aportului la capitalul social al asociatului M.C.
nu este un motiv de excludere, ci eventual de r�spundere pentru daunele produse.
3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezint� o fapt� care s� �nsemne fraud�
�n dauna societ�tii at�t timp c�t cu sumele respective au fost cump�rate alte
bunuri �n folosul societ�tii.
4. Inabilit�tile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaz� cu
excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune
c�tre societate.
Dispozitiile cuprinse �n art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicat� si
modificat�, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ
ar�tate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiec�rei dispozitii legale?
Este corect� solutia de dizolvare a societ�tii?
Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea �n nume colectiv, �n
comandita simpla sau cu raspundere limitata:
a) asociatul care, pus �n �ntirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu raspundere nelimitata �n stare de faliment sau care a devenit
legalmente incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept �n administratie
ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
d) asociatul administrator care comite frauda �n dauna societatii sau se serveste
de semnatura sociala sau de capitalul social �n folosul lui sau al altora.
RC:Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve,pt
ca soc. se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat.Clauzele de excludere sunt
expres prevazute de lege-art. 222

35. Asociatii care au hot�r�t dizolvarea societ�tii pot renunta la aceasta, chiar
si dup� publicarea �n Monitorul Oficial a hot�r�rii adun�rii generale
extraordinare a asociatilor?
Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii.
Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in
termen de 30 zile de la data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au
hotarat dizolvarea pot renunta la aceasta chiar si dupa publicare. Opozitia se
face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul oficial. Opozitia se
depune la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru si
o va inainta instantei judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1.

36. Ar�tati �n ce const� �contrarietatea de interese� �n cazul asociatilor unei


societ�ti �n nume colectiv.
Contrarierea de interese � asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe
cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu
poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa
operatie.(art.79,alin.1,L31/1990)
Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte
societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca
operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul
asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

37. SC �M� SA si SC �VL� SA, prin reprezentantii legali, au �ncheiat un protocol


prin care au hot�r�t dizolvarea prin absorbtie a SC �VL� SA si transmiterea cu
titlu universal a patrimoniului societ�tii SC �VL� SA c�tre SC �M� SA.
Protocolul �ncheiat �ntre cele dou� societ�ti este suficient pentru realizarea
transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC �VL� SA c�tre SC �M� SA?
Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in
cazul de fata.
transmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii
dintre cele doua societati. Pentru fuziunea a doua societati este necesara
intocmirea de catre administratori a unui proiect de fuziune care se intocmeste pe
baza hotararii AGA a celor doua societati. (art.240,L31/1990)

38. SC �VL� este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei


divizat �n 9.000 actiuni a c�te 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari
�n mod egal. �n decurs de 3 ani de la constituirea societ�tii activitatea acesteia
a fost profitabil�, achizition�nd trei terenuri, dou� cl�diri si aparatur� de
birou, astfel �nc�t adunarea general� extraordinar� a hot�r�t majorarea
capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prim� de emisiune, valoarea
unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodat�, actionarii au hot�r�t ca achitarea
actiunilor emise cu prim� s� se fac� �n proportie de 30% �n momentul subscrierii
si diferenta �n termen de 3 ani.
Este legal� hot�r�rea de majorare a capitalului social �n conditiile stabilite de
actionari?
Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar
vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din
valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale.
Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social
presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral
achitata la data subscririi.
Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art.220,alin.1
si 3,L31/1990)

39. SC �AC� SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., av�nd
un capital social de 60.000 lei divizat �n 60 p�rti sociale �n valoare de 100 lei
fiecare. Dup� trei luni de la �nmatricularea societ�tii �n registrul comertului
asociatul A.L. decedeaz�, av�nd ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil
minor. La prima sedint� a adun�rii generale a asociatilor a participat �n locul
asociatului decedat sotia supravietuitoare �n nume propriu si �n calitate de
reprezentant al copilului minor, exprim�ndu- si votul cu privire la majorarea
capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot �n adunarea general� a
asociatilor �n nume propriu si ca reprezentant� a minorului asociatului decedat?
Motivati solutia.
Da, sotia are drept de vot in nume propriu si ca reprezentant al copilului in
conditiile in care prin actul contitutiv al societatii nu se specifica altfel.
(adica nu se prevad conditiile alin 2 al art. 202,transmiterea catre persoane din
afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezent�nd
cel putin trei patrimi din capitalul social).

40. �n actul constitutiv al SC �L� SRL s-a prev�zut c� modificarea actului


constitutiv poate fi decis� cu votul asociatilor care reprezint� majoritatea
calificat� a capitalului social.
Av�nd �n vedere dispozitia cuprins� �n art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicat�
si modificat�, hot�r�rea de modificare a actului constitutive trebuie s� fie
adoptat� de toti asociatii?
L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotar�rile av�nd ca obiect modificarea actului
constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, �n afara de cazul c�nd legea
sau actul constitutiv prevede altfel.
Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea
modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social,
prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru
modificarea dorita.

41. Retragerea dintr-o societate comercial� este prev�zut� de legiuitor pentru


asociatii din societatea �n nume colectiv, �n comandit� simpl� sau cu r�spundere
limitat� (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicat� si modificat�). Cu toate
acestea exist� posibilitatea legal� ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni
s� se retrag�?
In concluzie actionarii se pot retrage din SC (fara nici o conditie sau
impediment.)
L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a
adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita
cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a
adunarii generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
d) fuziunea sau divizarea societatii.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data
publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii
hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).
42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?
L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de
declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz,
certificatele de actionar emise potrivit art. 97.
(4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de
retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce
rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de
legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul
delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de
administratie

43. S.M. si S.E., soti, au hot�r�t s� constituie o societate comercial� � SRL


��n care s� aduc� la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat �n
imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cump�rat de cei doi soti �n timpul
c�s�toriei. �n schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun
fiecare sot a primit �n mod egal p�rti sociale. Sotii se pot asocia pentru a
constitui o societate comercial�? Este necesar� imp�rtirea bunurilor comune pentru
a fi aduse la capitalul social? Faptul c� imobilul a fost adus la capitalul social
�n schimbul c�ruia sotii au primit p�rti sociale �n procent de 50% fiecare
�nseamn� o partajare conventional� a bunurilor comune, operatiune interzis� de
legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?
Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind
suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun,
neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a
bunurilor in sensul c. fam.
Conventia este perfect valabila, in masura �n care ambii soti si-au exprimat
consimtam�ntul �n mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate
societatii comerciale. Totusi, transmiterea bunului catre societate nu reprezinta
o conventie de partajare a acetuia ci este �ntrainarea acestuia, echivalenta cu o
v�nzare-cumparare.

44. SC �MN� SRL, �n calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii


introductive de faliment formulat� de creditoarea SC �FG� SA, ar�t�nd c� �n
ultimele dou� luni nu a mai efectuat pl�ti c�tre creditori deoarece el �nsusi are
de �ncasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodat�, debitoarea a
motivat cererea de respingere a actiunii ar�t�nd c� �n patrimoniul propriu exist�
mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urm�ri silit,
potrivit dreptului comun, pentru a-si �ndestula creantele. Cererea formulat� de
debitoare de respingere a actiunii creditorilor este �ntemeiat�?
Nu , intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca are
mai multe bunuri in patrimoniu, ci important pentru deschiderea procedurii este ca
debitorul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor fata de
creditori timp de cel putin 30 de zile.
In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este
in incapacitate temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a
unor creante. respectiv prin sechestrarea bunurilor sale mobile, creditorul va
putea sa-si recupereze prejudiciul. Astfel, cererea de declansare a proceduriilor
de faliment conf prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de judecatorul sindic
deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. Cererea formulata
de debitor este intemeiata.
.Hotararile jud. Sindic nu pot fi suspendate de instanta de recus. Sunt exceptate
de la interdictia suspendarii: hotararile privind respingerea contestatiei
debitorului, pronuntata in conditiile art. 77; hotararea de solutionare a
contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din
incasarea de creante, facute in temeiul art. 107.
RC : Cererea este intemeiata. Chiar daca are de incasat este in stare de incetare
de plati.
- de revazut si legea 300.
45. Ar�tati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judec�torului
sindic �n procedura insolventei.
RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11
(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi,
sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz,
de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura
simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a
creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la
deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre
practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la
dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a
lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz,
inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in
conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de
practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta
perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar,
judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de
practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de
debitor, daca cererea introductiva ii apartine;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat
cu adunarea creditorilor;
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului
judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai
conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de
conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art.
138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea
infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de
lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori
transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale
oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar
sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de
lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului
creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare
in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului
judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

46. �mpotriva SC �AC� SA �n calitate de debitor s-a deschis procedura de


insolvent�, la cererea creditorilor SC �OP� SRL si SC �PV� SA, desemn�ndu- se prin
hot�r�rea de deschidere a procedurii �n calitate de administrator judiciar numitul
M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocat� adunarea creditorilor de
c�tre creditorii ale c�ror creante reprezint� 20% din valoarea total� a acestora.
�n cuprinsul convoc�rii, creditorii au mentionat c� la adunare se va discuta
despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de c�tre debitor,
c�t si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi �n ziua desf�sur�rii
adun�rii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale c�ror creante
reprezint� 75% din totalul acestora, hot�r�nd respingerea planului de reorganizare
a activit�tii debitorului. �mpotriva hot�r�rii adoptate de creditorii prezenti,
debitorul a formulat actiune �n anulare pentru urm�toarele motive:
1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocat� dec�t de administratorul judiciar
sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006;
2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede �n mod expres toate problemele care vor fi
discutate;
3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, f�r� a avea
procur� special�.
Actiunea �n anularea hot�r�rii adoptate de adunarea creditorilor este legal�?
L85/2006/Intr-adevar, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre
administrator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror
creante reprezinta 30% din totalul acestora.
-Adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin
doar 20% din creditori.
-Daca creditorii sunt reprezentati de terte persoane, aceste trebuie intr-adevar
sa aiba procura speciala si legalizata, iar in cazul creditorilor bugetari si al
celorlalte persoane juridica � delegatie semnata de conducatorul unitatii - pentru
exercitarea drepturilor acestora.
-Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a
sedintei(art.14,alin.1).
-Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu
exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
art.14,alin.2)
Actiunea de anulare a hotararii este legala.

47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie s� le �ndeplineasc� o persoan�


fizic� sau juridic� pentru a fi desemnat� ca administrator judiciar �n cadrul
procedurii insolventei?
L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii �n insolventa interesati vor depune la dosar
o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar �n dosarul respectiv, la
care vor anexa dovada calitatii de practician �n insolventa si o copie de pe
polita de asigurare profesionala. �n oferta, practicianul �n insolventa interesat
va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si
experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei
administrari a cazului. �n cazul �n care nu exista nici o astfel de oferta,
judecatorul-sindic va desemna provizoriu, p�na la prima adunare a creditorilor, un
practician �n insolventa ales �n mod aleatoriu din Tablo ul U.N.P.I.R.

48. Raportul �ntocmit de administratorul judiciar desemnat �n cadrul procedurii


insolventei trebuie s� contin� elemente, date privind situatia patrimoniului
debitorului si a activit�tii sale.
Ce aspecte trebuie mentionate �n cuprinsul raportului administratorului?
- Raport asupra cauzelor si �mprejurarilor care au dus la aparitia insolventei
debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
- Raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a
activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si,
�n acest caz, va propune intrarea �n faliment.
- �n cazul �n care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca
activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare
judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare
sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la
�ntocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau
�mpreuna cu unul ori mai multi creditori.
(5) �n cazul �n care raportul administratorului judiciar va face propunerea de
intrare �n faliment, judecatorul-sindic va dispune, �n termen de 3 zile de la
primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport �n Buletinul
procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, �ntr-un
termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1)
lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea
administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra
acesteia.
Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a
procedurii administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport
cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile precum si o
justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor
cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de
racordare este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.

49. Definiti starea de �insolvent� potrivit Legii nr. 85/2006.


L85/2006,Art. 3. - �n �ntelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos
au urmatoarele semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza
prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor
exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci c�nd debitorul, dupa 30 de
zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci c�nd se dovedeste ca debitorul nu va putea
plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile
la data scadentei;

50. Care sunt conditiile pe care trebuie s� le �ndeplineasc� creantele


creditorilor pentru a putea fi declansat� procedura reorganiz�rii judiciare si a
falimentului?
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a
putea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului:
- creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de
mai mult de 30 zile
- valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea
fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe
economie pt salariati.

51. Delimitati conceptul de �insolvent� de cel de �insolvabilitate� si de �refuz


de plat�.
Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor
comerciale si fiscale ale societatii;
-stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de
plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.
-debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat
creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate.
Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau,
fara a fi in sfera insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce
la deschiderea falimentului.
Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi
neintemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa
cu rea-credinta nu-si achita datoriile.
Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la
caz la caz.

52. �n cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei


cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii?
L85/2006,Art.33 (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic �i poate obliga pe
creditorii care au introdus cererea sa consemneze, �n termen de 15 zile, la o
banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi
restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi
respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori.
Daca nu este consemnata �n termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate de
creditori

53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii


reorganiz�rii judiciare si a falimentului?
L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de
administrare - const�nd �n dreptul de asi conduce activitatea, de a-si administra
bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, �n
conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de
reorganizare.
(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt
aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dob�ndi ulterior deschiderii
procedurii.
Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:
art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru
realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale
art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si
extrajudiciare pentru realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor
sale
art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu
se poate adauga nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului
interzicerea instrainarii de catre administratorii debitorului fara acordul
judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment;
art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele
speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic
-interzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor,
garantii pentru obligatii asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii
procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub sanctiunea nulitatii

54. Stabiliti valoarea de adev�r a urm�toarei afirmatii: �Deschiderea procedurii


insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare const�nd
�n dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de
a dispune de ele�:
a) adev�rat - in conditia in care acesta nu si-a declarat intentia de
reorganizare; b) fals.

55. Indicati categoriile de acte juridice �ncheiate de debitor �n cei trei ani
anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte �n care prestatia debitorului
dep�seste v�dit pe cea primit�.
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate �n cei 3 ani anteriori deschiderii
procedurii; sunt exceptate sponsorizarile �n scop umanitar;
b) operatiuni comerciale �n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea
primita, efectuate �n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte �ncheiate �n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia
tuturor partilor implicate �n acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de
catre creditori sau de a le leza �n orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii
anterioare sau �n folosul acestuia, efectuate �n cele 120 de zile anterioare
deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina �n caz
de faliment al debitorului este mai mica dec�t valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era
chirografara, �n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

56. Indicati trei categorii de acte juridice �ncheiate de debitor �n cei trei ani
anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anul�rii.
1) operatiuni comerciale �n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea
primita, efectuate �n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
2) acte �ncheiate �n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia
tuturor partilor implicate �n acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de
catre creditori sau de a le leza �n orice alt fel drepturile;
3) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii
anterioare sau �n folosul acestuia, efectuate �n cele 120 de zile anterioare
deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina �n caz
de faliment al debitorului este mai mica dec�t valoarea actului de transfer;

57. Contractul de �nchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi


desfiintat �n cadrul procedurii insolventei?
L85/2006,ART. 91- Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este
debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara
de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate
acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure
prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul
inchirierii. In acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara
inregistrarea creantei sale in tabel sau poate detine in continuare imobilul,
scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.
Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la
inscrierea creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe
care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.

58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de


verificare prev�zut� de Legea nr. 85/2006?
Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii
amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele
bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezulta
dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile speciale.
Nu sunt supuse acestei proceduri de verificare creantele bugetare rezultand dintr-
un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.

59. Care sunt efectele dec�derii din dreptul de a depune cerere de admitere a
creantelor �n cadrul procedurii reorganiz�rii judiciare si a falimentului,
prev�zut� de Legea nr. 85/2006?
Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de
admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat
priveste creantele respective din urmatoarele drepturi
- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor
- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si
falimentului
- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori
asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior
includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru
bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt
efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata
oricand.

60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conf.Legii


nr. 85/2006?
L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de
redresare �n raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu
mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului,
si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv �n ceea ce priveste
modalitatea de selectie, desemnare si �nlocuire a administratorilor si a
directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde �n mod obligatoriu programul de plata a
creantelor.
(5) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, �n sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si �n ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii
din societatile �n nume colectiv si asociatii comanditati din societatile �n
comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de
creante, �n comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin
distribuire �n caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data
propunerii planului.

61. Precizati care sunt regulile potrivit c�rora se voteaz� planul de


reorganizarea activit�tii debitorului de c�tre creditori.
Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin
corespondenta= la inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa
creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris

62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activit�tii


debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?
Art. 101. - (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-
sindic, daca sunt �ntrunite cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate �n
programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt
socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile
defavorizate sa accepte planul;
B. �n cazul �n care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat �n
cazul �n care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat
planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa
unui tratament corect si echitabil prin plan.
(2) Tratament corect si echitabil exista atunci c�nd sunt �ndeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge
planul nu primesc mai putin dec�t ar fi primit �n cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartin�nd unei categorii nu primeste mai
mult dec�t valoarea totala a creantei sale;
c) �n cazul �n care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de
creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta
din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult dec�t ar primi
�n cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare �mpiedica propunerea, admiterea, votarea
sau confirmarea oricarui alt plan.

63. Indicati situatiile �n care judec�torul sindic dispune intrarea �n faliment a


debitorului aflat �n stare de insolvent�.
L85/2006,Art. 107. - (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa
caz, prin �ncheiere, �n conditiile art. 32, intrarea �n faliment �n urmatoarele
cazuri:
A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra �n procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea
creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi �n stare de
insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept �ndreptatite nu a propus un plan
de reorganizare, �n conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre
planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de
reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt �ndeplinite �n
conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii
debitorului �n decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa
caz, intrarea debitorului �n faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60
alin. (3).

64. SC �X� SRL este supus� procedurii falimentului si are cinci creditori, din
care unul �Y� si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a dou� automobile din
patrimoniul debitorului. �n urma scoaterii la v�nzare a automobilelor s-a obtinut
suma de 100.000 lei, insuficient� pentru acoperirea integral� a creantei
creditorului �Y�, creant� de 300.000 lei.
Cum �si va recupera diferenta de creant� creditorul care a beneficiat de o
garantie real� imobiliar� (gaj)?
Creditorii care beneficiaza de garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de
bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii.
Daca din sumele obtinute din vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate,
pentru diferenta de incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari. =>
Creditorul y intra pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4
creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si
isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege.

65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute �n urma lichid�rii
averii debitorului?
Distribuirea sumelor realizate �n urma lichidarii
L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obtinute din v�nzarea bunurilor din averea
debitorului, grevate, �n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte
garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite
�n urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente v�nzarii bunurilor respective,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri,
precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate �n conditiile art. 10, art. 19
alin. (2), art. 23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinz�nd tot capitalul, dob�nzile,
majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.
(2) �n cazul �n care sumele realizate din v�nzarea acestor bunuri ar fi
insuficiente pentru plata �n �ntregime a respectivelor creante garantate,
creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni �n
concurs cu cele cuprinse �n categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor,
prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata
sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta �n plus, aceasta va fi depusa,
prin grija lichidatorului, �n contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este �ndreptatit sa participe la orice
distribuire de suma facuta �naintea v�nzarii bunului supus garantiei lui. Sumele
primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar
fi �ndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin v�nzarea bunului
supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a �mpiedica un astfel de
creditor sa primeasca mai mult dec�t ar fi primit daca bunul supus garantiei sale
ar fi fost v�ndut anterior distribuirii.

66. Care sunt efectele hot�r�rii judec�toresti ale �nchiderii procedurii


falimentului?
L85/2006 Art. 135. - Sentinta de �nchidere a procedurii va fi notificata de
judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului
registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde
debitorul este �nmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.
Art. 136. - Prin �nchiderea procedurii, judecatorul-sindic,
administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati
de orice �ndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si
averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
Art. 137. - (1) Prin �nchiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica
va fi descarcat de obligatiile pe care le avea �nainte de intrarea �n faliment,
�nsa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori
transferuri frauduloase; �n astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii
numai �n masura �n care acestea au fost platite �n cadrul procedurii, cu exceptia
cazului prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de
diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea �nainte de confirmarea
planului si cea prevazuta �n plan.
(3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a
fidejusorului sau a codebitorului principal.

67 . Definiti infractiunea de bancrut� frauduloas�.


L85/2006Art. 143 (2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se
sanctioneaza cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din
activul averii acestuia;
b) �nfatiseaza datorii inexistente sau prezinta �n registrele debitorului, �n alt
act sau �n situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind
sav�rsite �n frauda creditorilor;
c) �nstraineaza, �n frauda creditorilor, �n caz de insolventa a debitorului, o
parte din active.

68 Ar�tati ce efecte produce �nregistrarea �n registrul comertului a firmei si a


celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita
inregistrarea.
In momentul inregistrarii firmei in reg. Comertului ea isi dobindeste
personalitatea juridica.Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un
comerciant �si exercita comertul si sub care semneaza si prin �nscrierea acestora
�n registrul comertului. se dob�ndeste dreptul de folosinta exclusiva asupra
acesteia.
L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul
comertului, va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea
civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala
anterioara;
b) firma comerciala si sediul acesteia;
c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale,
astfel cum sunt prevazute in autorizatia pentru exercitarea comertului;
d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului.
(2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe
care le cuprinde.
(3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere.

69. SC �BM� SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv �SL� si �VN�,cu
participare egal� la capitalul social, fiecare detin�nd un procent de 50% din
totalul p�rtilor sociale. Asociatul �SL� cesioneaz� �n totalitate p�rtile sociale
celuilalt asociat, �ncheindu-se contractul de cesiune de p�rti sociale f�r� ca
operatiunea de cesiune s� fie �nregistrat� �n registrul comertului.
Contractul de cesiune de p�rti sociale este opozabil si fat� de tertele persoane
sau produce efecte numai �ntre asociati?
L 26/190-art. 5 (1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la
data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in alta publicatie, acolo unde legea
dispune astfel.
(2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor
actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele
erau cunoscute de acestia

70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia s� cear� �nmatricularea �n


registrul comertului a activit�tii pe care o desf�soar� si totodat� s� solicite
�nscrierea de mentiuni �n registrul comertului?
L 26/1990, Art. 1, (1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea
comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul
exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a
mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta delege.
(2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in
mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si
organizatiile cooperatiste.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac
produsele din gospodaria proprie.

71. Care este regimul juridic al �ncheierilor pronuntate de judec�torul delegat la


oficiul registrului comertului privitoare la �nmatricularea sau la orice alte
�nregistr�ri �n registrul comertului?
Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a
judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in
afara de cazurile in care legea prevede altfel. Ele sunt supuse numai recursului.
Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii
pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al
actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice
alte persoane interesate.

72. Care este instanta de judecat� competent� s� solutioneze recursul �ndreptat


�mpotriva �ncheierii pronuntate de judec�torul delegat la oficiul registrului
comertului?
L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului
registrului comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive,
copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheierile ce
se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege.
(2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si
efectuarea inregistrarilor in registrul comertului.

73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a �nmatricul�rilor sau
a mentiunilor efectuate?
L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau
printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei.
(2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o
incheiere, cu citarea partilor.
(3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile
de la data pronuntarii.
(4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu.

74. Definiti fondul de comert si ar�tati care este temeiul juridic.


Definitia acceptata �n doctrina este:
fondul de comert = reprezinta un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale
si incorporale(marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial),, pe
care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, �n scopul
atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit.
Din caracteristicile fd de com se desprind mai multe consecinte pe plan juridic:
-Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sant fapte de
comert obiective conexe (accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de
comert;
-Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor
subrogatiunii;
-Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza
regulile prevazute de Codul de procedura civila pentru bunurile mobile;
-se admite ca, �n absenta unor dispopzitii legale, daca fondul de comert contine
si bunuri imobile, urmarirea lor are loc �n conditiile prevazute de lege pentru
executarea silita a bunurilor imobile;
- nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare;
-poate fi �nstrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire;
-poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.
(Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata
si completata prin Legea nr 298/2001).

75. Delimitati �fondul de comert� de notiunea de �sucursal�.


Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor
comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul
comertului din judetul in care vor functiona. (L31/1990)
Fondul de comert = este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile,
corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in
cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru
acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele.

76. Definiti firma si ar�tati care sunt caracterele (tr�s�turile) acesteia.


Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita
comertul si sub care semneaza.
Caracterele acesteia sunt:
- firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana
- este un atribut de identificare a comerciantului
- noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se
deosebeasca de cele existente
- disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata
- nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din
sectorul public.

77. Comparatie �ntre clientel� si vadul comercial.


Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage
clientela.
Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in
raporturi juridice cu un comerciant.
Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte,
aflate in corelatie, clientela fiind o consecinta a vadului comercial ,
reprezentand o manifestare a potentialitatii vadului.
Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi :
- factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si
- factorul obiectiv - vadul comercial � ce priveste popularizarea publicului
prin elemente de amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora.

78. SC �OM� SRL a �ncheiat un contract de �mprumut bancar garant�nd creditul cu


m�rfurile aflate �n magazinul situat chiar la sediul societ�tii. Ulterior
perfect�rii contractului de �mprumut (credit) si al contractului de garantie real�
mobiliar�, m�rfurile au fost v�ndute urm�nd ca pretul s� fie �ncasat �n termen de
30 de zile de la predare.
Este valabil contractul de v�nzare-cump�rare privind m�rfuri care fac obiectul
unei garantii reale mobiliare (gaj)?
In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt
obiect, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui obiectul
garantiei respective.
Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si
garantie pentru nerambursarea imrumutului bancar.
Contractul de vanzare-cumparare este valabil.

79. Care este deosebirea dintre aportul �n societate al fondului de comert si


v�nzarea acestuia?
Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati
comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal.
Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea
acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul
primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul
primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut.
Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor
privind constituirea societatilor comerciale,

80. �n situatia �n care un contract de garantie real� mobiliar� (gaj) este anulat
pentru eroare-viciu de consimt�m�nt, �nscrierea garantiei �n Arhiva Electronic� de
Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati
r�spunsul.
Art. 29, alin 2 � L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere
legal sau economic o eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele
juridice prin care s-a constituit garantia. Acest lucru nu va cauza decat
intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este faptul
ca inregistrarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi
valabilitate acelei garantii (art. 29 "(2) �nscrierea la Arhiva Electronica de
Garantii Reale Mobiliare nu confera validitate unei garantii reale lovite de
nulitate.")
Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. Este admisibil� cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?


Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o
vanzare a dreptului de folosinta, este admisibila in cazul in care nu este
interzis prin contractul de locatiune.
Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest
lucru; fiind o cesiune de creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau
acceptata in forma autentica de catre acesta..

82. O persoan� fizic� A.M. �mprumut� de la o banc� o sum� de bani. Pentru a acorda
creditul, banca �i cere un garant personal care s� se oblige s� pl�teasc� �n cazul
�n care A.M. nu ramburseaz� creditul. �n aceste conditii A.F. se oblig�, �n
calitate de fidejusor, al�turi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F.
este urm�rit la plat� at�t pentru creditul nerambursat, c�t si pentru dob�nzile
aferente.
Ce sum� va fi tinut s� pl�teasc� fidejusorul? Argumentati.
Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in
cazul in care creditorul nu o face.
In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar,
suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu
alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale.
Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si
dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42
alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil).

83 . Societatea comercial� �Carol� SA a �nceput s� distribuie dividende


actionarilor pentru anul 2004 �ncep�nd cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M.,
constat�nd c� nu-si primeste dividendele, a actionat �n judecat� societatea
comercial� la data de 17 aprilie 2005.
De la ce dat� poate cere si dob�nzi de �nt�rziere? Argumentati solutia aleas�.
Art.67-(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de
participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede
altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor
sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la
data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar
incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru
perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv
sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia
financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai
mare.
Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4
martie, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor.

84. AVAS �ncheie un contract de v�nzare-cump�rare de actiuni cu Compania Aneida


International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual d� nastere unei
ne�ntelegeri �ntre p�rti. C�rei instante urmeaz� s� se adreseze p�rtile: instantei
de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleas�.
Orice persoana care se considera vatamata �ntr-un drept al sau ori �ntr-un interes
legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea �n termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de
contencios administrativ competente
Art. 56(Cod com.) Daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti
contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara de
dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care
legea ar dispune altfel.
Competenta revine sectiei comerciale. Daca ne referim la natura
litigiului , litigiul este unul comercial, vanzarea de actiuni fiind o fapta de
comert conexa si nu are relevanta ca una din parti este necomerciant (AVAS), caci
si in acest caz (unul necomerciant, cealalta parte comerciant) litigiul este
comercial, fiind o fapta de comert unilaterala (art. 56 C.com.)
De asemenea, litigiul nu este de competenta sectiei de contencios
administrativ, deoarece litigiul nu este legat de emiterea unui act administrativ.

85. A.M. �ncheie un contract de asigurare de viat� cu SC �CAROM� SA oblig�ndu-se


s�-i pl�teasc� trimestrial primele de asigurare. Pentru c� nu si-a respectat
obligatia de plat�, societatea de asigur�ri intenteaz� o actiune judec�toreasc�
�mpotriva lui A.M. C�rei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau
celei comerciale? Motivati solutia aleas�.
Art. 6 � Cod Comercial Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt
obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce
priveste pe asigurator.
Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si
asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai �n ce priveste pe asigurator.
Asadar, aceste contracte de asigurare au caracter comercial pentru asigurator si
caracter civil pentru asigurat, de aceea sunt numite acte juridice de comert
mixte. Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile.

86. Regia autonom� de Gospod�rie Comunal� Galati si asociatia de locatari nr. 600
din Galati �ncheie un contract pentru executarea de lucr�ri de reparatie a
instalatiei de �nc�lzire, canalizare, ap� rece, ap� cald� si menajer� la dou�
blocuri.
Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, �n calitate
de reclamant�, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati
solutia aleas�.
Art. 56-Cod Comercial Daca un act este comercial numai pentru una din parti,
toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, afara
de dispozitiile privitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in
care legea ar dispune altfel.
Contractul de lucrari este incheiat intre doua persoane juridice (Regia autonoma �
societate comerciala si Asociatia de Locatari care este persoana juridica in
conditiile Legii locuintei nr. 114/1996).
Litigiul este de natura comerciala, - in acest caz (unul necomerciant, cealalta
parte comerciant) litiglul este comercial, fiind o fapta de comert unilaterala
(art 56).
Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale.

87. A.T., comerciant, cump�r� la data de 1 octombrie 2004 o garsonier�. La data de


20 decembrie 2004 o vinde, iar �n 15 ianuarie 2005 �si cump�r� o nou� garsonier�.
Au v�nz�rile-cump�r�rile �ncheiate de comerciant natur� comercial�? Argumentati
solutia aleas�.
Art. 5-Cod Com Nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte
sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a
familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri .
Nu au natura comerciala, intrucat vanzarile-cumpararile (chiar continua
activitate) nu sunt comerciale, intrucat art. 3 Cod Com. nu le prevede printre
faptele de comert obiective, fiind excluse sferei comerciale, astfel ca, vanzarile
cumpararile chiar intre comercianti sunt de natura civila.
Art. 3 - Cod Comercial Sunt considerate fapte de comert: cumparaturile de
producte sau marfuri spre a se revinde, fie �n natura, fie dupa ce se vor fi
lucrat sau pus �n lucru, ori numai spre a se �nchiria; asemenea si cumpararea spre
a se revinde, de obligatiuni ale Statului sau alte titluri de credit circul�nd �n
comert. In concluzie, vanzarile � cumpararile incheiate de comerciant in nume
propriu nu au natura comerciala. Aveau natura comerciala daca erau contracte de
vanzare �cuparare in numele firmei.

88. A.T. si B.T., c�s�toriti, av�nd doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor
s� desf�soare o activitate economic� av�nd ca obiect comertul cu flori, �n cadrul
unei asociatii familiale. Potrivit reglement�rilor �n vigoare, este posibil�
constituirea acesteia? Motivati solutia aleas�.
DA. Art. 5 L 300/2004 Pot desfasura activitati economice �n mod independent sau
�n cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care �ndeplinesc, �n mod
cumulativ, urmatoarele conditii:
a)au �mplinit v�rsta de 18 ani, �n cazul persoanelor fizice ce solicita
autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice �n mod independent si a
persoanelor fizice care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv
v�rsta de 16 ani, �n cazul membrilor asociatiei familiale;

89. A.T. a fost condamnat prin hot�r�re judec�toreasc� definitiv� pentru evaziune
fiscal� pe c�nd desf�sura o activitate economic� �n mod independent.
Poate el s� se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati
solutia.
Art. 5 L 300/20004 Pot desfasura activitati economice �n mod independent sau
�n cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care �ndeplinesc, �n mod
cumulativ, urmatoarele conditii:
d)nu au fost condamnate penal prin hotar�re judecatoreasca ramasa definitiva
pentru sav�rsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care
privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se �nscriu �n cazierul
fiscal;
Prin urmare, A.T. nu poate fi reprezentant al unei asociatii familiale.

90. Comerciantul A.Z. s-a �nmatriculat la registrul comertului din judetul


Constanta, av�nd sediul principal �n municipiul Constanta. �nfiint�ndu-se o
sucursal� �n orasul Mangalia va fi nevoit s� fac� o nou� �nregistrare, de data
aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleas�.
L31/1990,art. 43. - (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate
juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea
activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona.
(2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in
aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al
comertului, insa distinct, ca inregistrare separata.

91. Prin divizarea societ�tii �A�, societ�tile �B� si �C�, societ�ti pe actiuni,
preiau patrimoniul societ�tii �A� care isi �nceteaz� activitatea. Cu ocazia
adun�rii generale extraordinare a societ�tii �B� se aprob� proiectul de divizare
si preluare a patrimoniului societ�tii �A� (�n cota-parte prev�zut� de proiect),
precum si m�rirea obligatiilor actionarilor societ�tii �B�, ca urmare a diviz�rii,
cu votul a 50% din actionari.Este legal� decizia AGA? Motivati.
L31/1990; Art. 247.-Prin derogare de la art. 115, c�nd fuziunea sau divizarea are
ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante,
hotar�rea se ia cu unanimitate de voturi.
Decizia AGA nu este legala.

92. �n termen de dou� luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor


societ�tilor care fuzioneaz� prin absorbtie au loc adun�rile generale
extraordinare ale societ�tii Impex SRL ce urmeaz� s� fie absorbit� si a societ�tii
Coral SA ca societate absorbant�. Ca urmare a aprob�rii de c�tre ambele a
proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:
a) dizolvarea cu lichidare a societ�tilor absorbite, care isi �nceteaz� existenta;
b) transmiterea universal� a patrimoniului Impex SRL c�tre Coral SA;
c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a
m�rit astfel patrimoniul.
Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.
Art. 238. - (1) Fuziunea este operatiunea prin care:
a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si
transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul
repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in
numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau
b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera
totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul
repartizarii de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in
numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate catre
actionarii societatii divizate.
Nu este corecta etapa :dizolvarea cu lichidare.

93. Judec�torul delegat de la registrul comertului a refuzat s� autorizeze


constituirea societ�tii comerciale �Tibles� SA obtinut� prin fuziunea prin
contopire a dou� societ�ti care si-au �ncetat existenta: o societate �n nume
colectiv si o societate �n comandit� simpl�. Judec�torul delegat a motivat c�,
deoarece �n patrimoniul societ�tii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un
teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societ�tii
comerciale nu au f�cut. Acestia au invocat lipsa autentific�rii prin aceea c�
imobilul f�cea parte din patrimoniul societ�tii �n nume colectiv, al c�rui act de
constituire fusese autentificat, dar prin �ncetarea existentei acestei societ�ti
si prin faptul c� noua societate constituit� prin contopire nu mai este o
societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie
autentificat.
Cine are dreptate? Motivati.
Judecatorul delegat are dreptate. Aducandu-se un teren ca aport actul constitutiv
trebuie intocmit in forma autentica.
Art. 5,alin 6) Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci
c�nd:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate �n nume colectiv sau �n comandita simpla;
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
Actul constitutiv al societatii nou infiintate trebuie sa respecte forma pentru
tipul de societate infiintat.

94. Adunarea asociatilor a respins ca nefondat� cererea reclamantului, asociat


la SRL aflat� �n lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv c� actualul
lichidator nu a �ntrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a
considerat nelegal� numirea lichidatorului, desi el �ntrunise cvorumul cerut de
3/4 din num�rul asociatilor impus de actul constitutiv, sustin�nd c� Legea nr.
31/1990, republicat� si modificat�, prevede c� numirea lichidatorilor la SRL se
poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat.De ce a
fost respins� cererea? Este corect?
Cererea a fost respinsa deoarece numirea lichidatorilor �n SRL va fi facuta de
toti asociatii, daca �n contractul de societate nu se prevede altfel, insa in
actul constitutiv al societatii s-a prevazut un cvorum de � din numarul
asociatilor.

95. �ntr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaz�. �n actul
constitutiv exist� clauz� de continuare a societ�tii cu mostenitorii, dar acestia
nu consimt s� continue activitatea �n cadrul societ�tii �n locul defunctului.
Este aceasta o cauz� de dizolvare a societ�tii? Ce vor primi mostenitorii?
Nu este o clauza de dizolvare a societatii. Daca asociatul ramas nu doreste
continuarea activitatii sub forma SRL cu asociat unic societatea se dizolva.

96. Lichidatorul unei societ�ti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei
financiare anuale, c� activul societ�tii este �n valoare de 300 milioane lei, iar
pasivul de 600 milioane lei.
Ce trebuie s� fac� lichidatorul c�nd fondurile de care dispune societatea nu sunt
suficiente s� acopere pasivul exigibil?
L31,Art. 257. Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare
anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere
pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund
nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt
obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata
de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati �n calitate
de asociat.

97. Lichidatorul a �ntocmit situatia financiar� final� a unei SA, ar�t�nd partea
ce se cuvine fiec�rei actiuni din repartizarea activului societ�tii. Situatia
financiar� a fost depus� la registrul comertului si s-a publicat �n Monitorul
Oficial, si deoarece niciun actionar nu a f�cut opozitie, situatia financiar�
consider�ndu-se aprobat�, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se �nt�mpl�
�n aceste conditii dac� dup� dou� luni de la publicarea situatiei financiare
niciun actionar nu si-a �ncasat suma cuvenit� prin repartizare?
Art. 270. (1) Sumele cuvenite actionarilor, ne�ncasate �n termen de doua luni de
la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre
unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile
sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.
(2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retin�ndu-se
titlul.

98. O persoan� fizic�, A.B., a introdus la data de 18 august 2004 o actiune �n


justitie �mpotriva unei societ�ti comerciale aflate �n lichidare. Lichidatorul si-
a depus specimenul de semn�tur� la registrul comertului la data de 17 august 2004,
dar societatea comercial� este radiat� din registrul comertului la data de 20
decembrie 2004. Instanta a respins actiunea reclamantei, consider�nd-o nul� pe
motiv c� p�r�ta, societatea comercial�, a intrat �n lichidare, moment la care nu
mai are personalitate juridic� si nu mai poate fi atacat� �n instant�. Este
corect� solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleas�.
Societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul
comertului.
Solutia instantei este gresita
Art. 252 (3)�n urma efectuarii publicarii prevazute la alin. (2) � depunerii
semnaturii de catre lichidator - , nici o actiune nu se poate exercita pentru
societate sau contra acesteia dec�t �n numele lichidatorilor sau �mpotriva lor.
(5)Toate actele eman�nd de la societate trebuie sa arate ca aceasta este �n
lichidare.

99. �n SNC �Podgoria Nelu Stan�, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata
asociatiei fiind 10 ani de la �nfiintare. Dup� un an de activitate, S.I. si P.I.
au �ncercat s� modifice contractul de societate, f�r� acordul lui N.S., �n sensul
c� au majorat capitalul social si au inclus �n societate un nou asociat, prin act
aditional autentificat, pe care l-au prezentat judec�torului delegat de la oficiul
registrului comertului, care a dispus �nregistrarea modific�rii si publicarea �n
Monitorul Oficial.
Ce poate cere asociatul N.S. �n aceste conditii? Motivati solutia aleas�.
Asociatul N.S. poate cere:
- anularea hotararii AGA prin care s-a hotarat modificarea contractului de
asociere sau
- formularea recursului impotriva incheierii prin care judecatorul delegat a
admis cererea de inscriere de mentiuni.
Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze �mpreuna, decizia
trebuie luata �n unanimitate; �n caz de divergenta �ntre administratori, vor
decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
Asociatul N.S. poate cere, in aceste conditii, retragerea din societate, avand
dreptul la partea sa de interes, capitalul societatii reducandu-se corepunzator.

100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolv�rii SRL �nfiintat� de ei, pe motiv
c�, desi la data de 15 mai 2005 expira timpul stabilit �n actul constitutiv pentru
durata societ�tii, �nainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia s�-i
consulte dac� doresc sau nu prelungirea duratei societ�tii, chiar �nainte de
�mplinirea datei de 15 mai 2005. Administratorul, �n contradictoriu, sustine c�,
�n mod automat, la �mplinirea datei prev�zute �n actul constitutiv pentru
�ncetarea activit�tii, societatea se dizolv� de plin drept.Cine are dreptate?
Motivati solutia aleas�.
L31/1990,Art. 227
�n cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru
durata societatii, asociatii trebuie sa fie consultati de administratori, cu cel
putin 3 luni �nainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala
prelungire a acesteia.
Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru c� cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au c�zut de acord
asupra persoanei care s� fie numit� lichidator al societ�tii, instanta l-a numit
pe I.O. s� �ndeplineasc� aceast� functie, cu toate c� A.M. s-a opus �n mod
constant la aceast� numire, motiv�nd c� I.O. s-a implicat �n cauz� prin expertiza
de evaluare a activului si pasivului societ�tii �ntocmit� si �nsusit� de asociati.
Este corect� numirea lui I.O. ca lichidator?
L31/1990,Art. 262. (1) Numirea lichidatorilor �n societatile �n nume colectiv,
�n comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii,
daca �n contractul de societate nu se prevede altfel.
(2) Daca nu se va putea �ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va
fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu
ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.
(3) �mpotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau
administratori, �n termen de 15 zile de la pronuntare.
Da, avand in vedere ca asociatii nu au cazut de acord cu numirea unui lichidator,
deci nu s-a putut intruni unanimitatea de voturi, numirea lichidatorului se face
de instanta cu ascultarea partilor.

102. Societatea comercial� �Mobilrom� SA s-a constituit cu 10 actionari si un


capital social de 50 milioane lei, divizat �n 500 actiuni la purt�tor a c�te
100.000 lei fiecare. S-a constatat c� termenul de plat� pentru 10 actiuni s-a
�mplinit f�r� ca actiunile s� fie pl�tite �n �ntregime. Deoarece actiunile sunt la
purt�tor, se pune �ntrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urm�riti
la plat�? Motivati solutia aleas�
L31/1990,Art. 92 (2)Actiunile neplatite �n �ntregime sunt �ntotdeauna
nominative.

103. O societate comercial� pe actiuni, constituit� cu cinci actionari si cu un


capital social de 50 milioane lei divizat �n 50 mii actiuni a c�te 10.000 lei
fiecare, decide s�-si majoreze capitalul social cu suma de 70 milioane lei prin
emitere de noi actiuni. Prezent�nd situatia financiar� a societ�tii,
administratorul precizeaz� c� 100 din actiunile emise deja nu au fost integral
pl�tite.
Ce va decide adunarea general� extraordinar�? Motivati solutia aleas�.
Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata
integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (L31/1990,Art. 92)

104. Adunarea general� extraordinar� a unei societ�ti comerciale pe actiuni este


�ntrunit� la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezent�nd 3/4 din
capitalul social si obtin�ndu-se votul a 25% dintre ei, �n vederea conversiei
actiunilor nominative �n actiuni la purt�tor.
Hot�r�rea AGA este temeinic�? Motivati solutia aleas�.
Hotararea AGA nu este temeinica deoarece s-a obtinut votul a 25% din � ceea ce
reprezinta doar 19% din capitalul social.( L31/1990, Art. 115..)

105. O societate comercial� pe actiuni av�nd un capital social de 90.000 lei a


emis 100 actiuni la purt�tor �n valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune
contine:
� denumirea si durata societ�tii;
� data actului constitutiv, num�rul de �nmatriculare �n registrul comertului,
codul unic de �nregistrare si num�rul Monitorului Oficial �n care s-a f�cut
publicarea;
� capitalul social, num�rul actiunilor si num�rul lor de ordine, valoarea nominal�
si v�rs�mintele efectuate;
� avantajele fondatorilor;
� semn�turile administratorilor.
Continutul actiunilor respect� prevederile legale? Motivati solutia aleas�.
Da, continutul actiunilor respecta prevederile legale, fiind emise resp.
Prevederile Lg 31/1990 art 93

106. O societate �n comandit� pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au
fost �nm�nate comanditatilor, purt�nd semn�turile ambilor administratori, iar
restul de 500 au fost �nm�nate comanditarilor, purt�nd semn�tura unui singur
administrator.
Sunt �ndeplinite conditiile legale la �nm�narea actiunilor? Motivati.
In conf. Cu Lg 31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai CA,
sau,pe cea a administratorului unic acolo unde este cazul.Prin urmare nu sunt
indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor.

107. O societate comercial� pe actiuni av�nd un capital social de 100 milioane lei
emite 750 actiuni nominative materializate �n valoare de 100.000 lei fiecare si
100 actiuni la purt�tor �n valoare de 25.000 lei fiecare. Corespunde aceast�
repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleas�.
L31/1990,Art. 94
(1)Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi
egale.
Felul actiunilor emise de societate este determinat prin actul constitutiv, numai
ca 750 de actiuni nominative in valoare de 100.000 lei fiecare si 100 de actiuni
la purtator in valoare de 25.000 lei fiecare totalizeaza 77,5 milioane lei si nu
100 milioane lei cat este valoarea capitalului social.
Nu se respecta preved. legale.

108. Este legal� stipularea �ntr-un act constitutiv al unei societ�ti pe actiuni
potrivit c�reia capitalul social de 80 milioane lei este divizat �n 60 actiuni
ordinare a c�te un milion fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a c�te un
milion fiecare? Motivati.

Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si


ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social,
stipularea din actul constitutiv este legala.

109. Din cele 300 de actiuni nominative a c�te 100 lei fiecare emise de o
societate comercial� �n urma distribuirii lor c�tre actionari s-a constatat c�:
� 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;
� 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de
administratie;
� 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;
� 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.
S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleas�.
Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este
legala .
Art. 95 "(3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si
ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari
de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

110. �n actul constitutiv al unei societ�ti pe actiuni s-a prev�zut posibilitatea


constituirii de adun�ri generale speciale ale actionarilor ce detin categorii
diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni
nominative preferentiale f�r� drept de vot, stipul�ndu-se num�rul minim
al actionarilor ce se pot constitui �n adun�ri speciale si valoarea minima a
tuturor actiunilor lor. Nu s-a prev�zut nimic �n leg�tur� cu conditiile �n care
adun�rile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si num�rul de
voturi necesare lu�rii unei hot�r�ri valabile.
�n lipsa acestor prevederi contractuale, hot�r�rile adun�rilor speciale pot fi
nule?
Dispozitiile privind adunarile speciale nu sunt lovite de nulitate deoarece
aspectele invocate in intrebare sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 a
societatilor comerciale � aceleasi ca si pt. AGA.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate


comercial� pe actiuni. Deoarece doreste s� le �nstr�ineze, odat� cu �ncasarea
pretului lor, le �nm�neaz� cump�r�torului. Este valabil� transmiterea dreptului de
proprietate c�tre cump�r�tor? Motivati solutia aleas�.
Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila.
Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise �n forma dematerializata
se transmite prin declaratie facuta �n registrul actionarilor, semnata de cedent
si de cesionar sau de mandatarii lor.

112. �n actul constitutiv al unei societ�ti comerciale �n comandit� pe actiuni se


prevede expres c� actiunile preferentiale cu dividend prioritar, f�r� drept de
vot, se pot transmite c�tre terti, cu conditia ca dob�nditorii s� devin� actionari
comanditati cu atributii de administrare.
Este legal� stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleas�.
Nu este legala stipulatia din actul constitutiv in conditiile in care tertii vor
avea atributii de administrare:�Actionarii comanditati cu atributii de
administrare nu pot dobandi actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot�.

113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea s� i le


cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneaz�
declaratia de cesiune si o semneaz� al�turi de semn�tura cump�r�torului (cesionar)
la data de 1 martie 2005. Predarea actiunilor si plata lor se
face la 15 martie 2005. Din ce moment cesionarul poate s� devin� actionar al
societ�tii emitente?
Motivati solutia aleas�.
Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise �n forma dematerializata
se transmite prin declaratie facuta �n registrul actionarilor, semnata de cedent
si de cesionar sau de mandatarii lor.
Prin urmare, momentul transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor este
independent de momentul platii acestora si, �n cazul spetei descrise, data la care
cesionarul devine actionarul societatii emitente coincide cu data semnarii
declaratia ce cesiune si anume 01/03/2005.

114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercial�, pe care le


cesioneaz� lui I.O. la data de 24 februarie 2005. Ulterior I.O. afl� c� actiunile
nu erau integral pl�tite si este urm�rit la plat� de societatea emitent�. I.O.
refuz� plata argument�nd c�, potrivit legii, A.T. trebuia urm�rit la plat� timp de
12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv consider� c�,
deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2003, obligatia de plat� s-a stins
prin prescriptie, la 17 martie 2004. Este �ntemeiat refuzul de plat� al lui I.O.?
Motivati solutia aleas�.
Din enuntul problemei rezulta clar ca societatea si-a exercitat dreptul de optiune
pentru urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, situatie �n care
invocarea prescriptiei obligatiei este nejustificata.
Mai mult, legea prevede ca �subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt
raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data c�nd
s-a facut mentiunea de transmitere �n registrul actionarilor� (art. 98 (3)).
Presupun�nd ca urmarirea la plata �ncepe �n intervalul de 3 ani de la data
mentiunii (adica �n perioada 24/02/2005 � 24/02/2008) si tin�nd cont de cele
prezentate mai sus, refuzul de plata al lui IO nu este �ntemeiat, acesta trebuind
sa raspunda solidar cu AT.

115. O societate pe actiuni constituit� la data de 15 ianuarie 2004 constat� c� la


data de 20 ianuarie 2005 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de
v�rs�m�nt.
Cum �i poate invita s�-si �ndeplineasc� aceast� obligatie? Motivati solutia
aleas�.
C�nd actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza �n
termenele prevazute de leg.in vig, societatea �i va invita sa-si �ndeplineasca
aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un
interval de 15 zile, �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea a IV-a, si �ntr-un
ziar de larga rasp�ndire.

116. Ce solutie va putea adopta CA �n cazul �n care, chiar �n urma somatiilor


colective, actionarii nu si-au efectuat v�rs�mintele? Motivati solutia aleas�.
In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua
varsamintele, CA, respectiv directoratul, va putea decide:
- fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante,
- fie anularea acestor actiuni nominative.
117. O societate comercial� pe actiuni are trei actionari care �n termen de un an
de la �nmatriculare nu si-au executat obligatia de plat� a v�rs�mintelor restante.
Dup� �mplinirea acestui termen, respect�nd dispozitiile legii, i-a somat pe cei
trei s� pl�teasc� si, constat�nd c� nici �n urma somatiei nu-si �ndeplinesc
obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei.
Din ce moment este opozabil� tertilor aceast� decizie? Motivati solutia aleas�.
Decizia devine opozabila tertilor de la data publicarii in MO a deciziei de
anulare.(cu specificarea nr de ordine al actiunilor anulate)

118. Constat�nd ne�ndeplinirea obligatiilor de v�rs�m�nt a unor actionari, si c�


nici dup� somatia publicat� �n conditiile legii debitorii nu-si achit� datoria,
consiliul de administratie al unei SA decide anularea actiunilor nominative
neachitate. Ulterior se public� �n Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele
actionarilor ale c�ror actiuni au fost anulate. Este legal� aceast� m�sur�?
Motivati solutia .
Art. 100 (3)Decizia de anulare se va publica �n Monitorul Oficial al Rom�niei,
Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
Masura nu este legala. In M.O. se publica decizia de anulare su specificarea nr de
ordine al actiunilor anulate, si nu cu numele actionarilor.

119. �n cazul �n care o SA decide si public� decizia de anulare a actiunilor


acelor actionari ce nu si-au �ndeplinit v�rs�mintele restante este obligatorie
reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia
aleas�.
Potrivit Legii 31/1990 , o astfel de masura este obligatorie abia dupa ce o serie
de pasi au fost parcursi, iar valoarea recuperata nu acopera integral varsam�ntul
ce ar fi trebuit efectuat de actionari.
Micsorarea capitalului social nu este obligatorie decat daca nu s-au realizat
sumele datorate societatii.
�n astfel de situatii, nu este obligatorie reducerea imediata a capitalului social
cu valoarea actiunilor anulate.

120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, av�nd numerele de


ordine 34, 35, 36, �n valoare de 10 lei fiecare. Pentru c� a �nt�rziat cu plata
acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dup�
publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, av�nd numerele de ordine 40,
41, 42, �n valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune �n v�nzare.
Este corect� solutia adoptat�? Motivati solutia aleas�.
Daca societatea ar fi respectat prevederile legale ar fi trebuit sa atribuie
noilor actiuni emise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv 34, 35 si 36
si nu 40, 41 si 42, asa cum a procedat societatea. Prin urmare, solutia adoptata
de S.A. nu este corecta.

121. �n cazul �n care societatea emitent� decide anularea unei p�rti din actiunile
emise si rev�nzarea lor ca sanctiune a nepl�tii v�rs�mintelor restante de c�tre
actionarii titulari, se pune problema ce sum� se va restitui actionarilor ale
c�ror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleas�.
Potrivit Legii nr. 31/1990 suma ce va fi restituita actionarilor ale caror actiuni
au fost anulate reprezinta valoarea ramasa dupa deducerea din pretul obtinut din
v�nzare a urmatoarelor:
- cheltuielile de publicare si v�nzare
- dob�nzi de �nt�rziere la plata a varsamintelor
- valoarea varsamintelor neefectuate

122. O societate pe actiuni, ca urmare a anul�rii unui num�r de actiuni, a


efectuat urm�toarele cheltuieli: 2.000 lei pentru publicarea si v�nzarea noilor
actiuni emise �n locul celor anulate, 6.000 lei pentru dob�nzile de �nt�rziere,iar
din v�nzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 3.000 lei.
De la cine se va recupera suma neacoperit�? Motivatia solutia aleas�.
Potrivit Legii 31/1990, �n astfel de situatii societatea poate sa se �ndrepte
�mpotriva subscriitorilor si cesionarilor. Daca suma ramasa neacoperita nu poate
fi recuperata de la acestia, societatea va proceda imediat la reducerea
capitalului social.

123. A.T., dob�nditor a 10 actiuni la societatea �Impex� SA, titular al acestora


de la data �nregistr�rii cesiunii �n registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005,
este urm�rit �n mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile
prilejuite de societate cu v�nzarea de noi actiuni, ca urmare a anul�rii celor 10
actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru v�nzarea
noilor actiuni, neexist�nd persoane interesate s� cumpere.Deoarece societatea
comercial� s-a �nregistrat �n registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T.
a refuzat plata pentru care era urm�rit �n mod solidar, motiv�nd c� obligatia era
prescris�. Este corect� argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleas�.
Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la
cesionarea actiunilor nu de la infiintarea societatii.
Argumentele aduse de AT �n sprijinirea refuzului sau de a raspunde solidar cu IO
pentru recuperarea cheltuielilor prilejuite de v�nzarea actiunilor noi emise �n
urma anularii actiunilor cesionate NU sunt corecte.
Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 prevede ca (art. 98 (3)) subscriitorii
si cesionarii ulteriori raspund solidar de plata actiunilor timp de 3 ani de la
data �nscrierii mentiunii de transmitere �n registrul actionarilor. Mai mult,
aceeasi lege prevede ca daca v�nzarea nu are loc din lipsa de cumparatori,
societatea se poate �ndrepta asupra subscriitorilor sau cesionarilor pentru
recuperarea tuturor costurilor legate de v�nzare. Mai mult dec�t at�t, Codul
Comercial prevede ca actiunile ce deriva din contractul de societate sau alte
operatiuni sociale se prescriu �n termen de 5 ani (art. 949 (1) Cod Comercial).
Agumentul adus de AT potrivit caruia refuza plata datorita faptului ca au trecut 4
ani de la constituirea societatii conduce spre concluzia ca rationamentul sau a
avut la baza calcularea celor 3 ani �ncep�nd cu data scadenta a varsamintelor
neefectuate (12 luni de la �nmatricularea societatii) si nu de la data �nscrierii
mentiunii de transfer �n registrul actionarilor.
Av�nd �n vedere ca data la care s-a �nceput urmarirea solidara este �nauntrul
celor 3 ani de la data transferului dreptului de proprietate (03/05/2005 �
03/05/2008), AT raspunde solidar cu IO pentru plata actiunilor.

124. O societate comercial� pe actiuni a cheltuit cu publicarea si v�nzarea noilor


actiuni si acoperirea dob�nzilor de �nt�rziere a actiunilor anulate, ca urmare a
nepl�tii integrale a acestora, suma de 35 milioane lei, recuper�nd din v�nzarea
noilor actiuni emise �n locul celor anulate doar 10 milioane lei. Urm�rindu-i la
plat� pentru diferent� �n mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii
ulteriori au putut obtine 15 milioane lei. Neput�nd acoperi �ntreaga sum� datorat�
societ�tii, AGA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15 milioane lei.
Este legal� decizia? Motivati solutia aleas�.
Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuia redus capitalul social este
de 10 mil lei .

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat s�


voteze �n AGA din data de 17 martie 2005 �n locul unui alt actionar ce detine
cinci actiuni integral achitate.
�n lipsa oric�rei stipulatii contrare �n actul constitutiv, c�te voturi poate
exercita A.T. la data de 17 martie 2005 �n nume propriu? Motivati solutia aleas�.
Potrivit Legii societatilor comerciale, actionarii nu pot fi reprezentati �n
adunarile generale dec�t de alti actionari �n baza unei procuri speciale iar
fiecare actiune platita da dreptul la un vot �n adunarea generala.
Din enuntul problemei rezulta ca:
At�t actiunile lui AT, c�t si ale celuilalt actionar sunt integral achitate
AT, care a fost mandatat de un actionar al societatii, este la r�ndul sau actionar
Prin urmare, conditiile pentru exercitarea de catre AT a drepturilor de vot
apartin�nd celuilalt actionar sunt �ndeplinite si poate exercita �n AGA din
17/03/2005 un numar de 15 voturi �n nume propriu si 5 voturi in numele celuilat
actionar.

126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC �Coral� SA. Actul constitutiv al


societ�tii prevede c� dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de
actiuni este limitat. Actionarul A.M. consider� c� stipulatia din actul
constitutiv este nelegal�, deoarece Legea nr. 31/1990,republicat� si modificat�,
formuleaz� principiul proportionalit�tii, potrivit c�ruia orice actiune pl�tit� d�
dreptul la un vot �n AGA. Este temeinic� sustinerea lui A.M.? Motivati solutia
aleas�.
Sustinerea lui AM nu este �ntemeiata.
Av�nd �n vedere ca AM detine mai mult de o actiune (50), stipulatia de limitare a
voturilor din actul constitutiv este perfect legala, iar principiul
proportionalitatii invocat de acesta nu poate fi aplicat �n circumstantele
descrise de problema.

127. Constat�nd c� de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este �n �nt�rziere


cu plata v�rs�mintelor, CA al societ�tii comerciale care a emis actiunile decide
anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2005, dup� ce, �n prealabil, l-a
somat s�-si execute obligatia la 15 aprilie 2005, respect�nd dispozitiile legii.
De la ce dat� este suspendat dreptul de vot �n AGA al actionarului A.M.? Motivati
solutia aleas�.
Conform datelor din problema, potrivit legii, societatea l-a somat pe AM sa-si
execute obligatia la 15/04/2005, data care reprezinta scadenta varsamintelor.
Prin urmare, dreptul de vot al lui AM este suspendat de la 15/04/2005 cand
actionarul nu si-a executat obligatia ajusa la scadenta

128. Conform testamentului l�sat de A.M., cei trei fii ai s�i mostenesc si
actiunile lui A.M. la SC �Relon� SA. Tin�nd cont c� este vorba de 17 actiuni
nominative, c�te va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleas�.
�n cazul de fata, cei trei frati vor mosteni c�te 5 actiuni nominative fiecare
(5x3=15), iar pentru cele 2 actiuni (indivizibile) ramase vor trebui sa desemneze
un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezult�nd din actiune.

129. Doi frati achizitioneaz� prin cesiune 29 de actiuni la purt�tor de la o


societate comercial� pe actiuni. Deoarece �n contractul de cesiune nu s-a prev�zut
de c�te actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dup� plata pretului?
Motivati solutia aleas�.
Tin�nd cont de cele prezentate, cei doi frati vor beneficia fiecare de 14 actiuni
(14x2=28), urm�nd ca pentru actiunea ramasa sa desemneze un reprezentant comun.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dob�ndesc certificat de


mostenitor �n cot� egal� a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se afl� si
10 actiuni la SC �Sara� SA. Tin�nd cont c� defuncta avea de efectuat unele
v�rs�minte restante c�tre societatea comercial�, pentru c�t din datoria defunctei
poate fi tinut A si pentru c�t B? Motivati solutia aleas�.
Cum cele 10 actiuni sunt proprietatea comuna a celor doi mostenitori, at�t A c�t
si B raspund solidar pentru �ntreg varsam�ntul restant.

131. Adunarea general� extraordinar� a decis dob�ndirea de actiuni proprii �n


valoare de 5% din capitalul social subscris. �mpotriva deciziei au f�cut opozitie
30 de actionari motiv�nd c� Legea nr. 31/1990, republicat� si modificat�,
interzice expres dob�ndirea de actiuni proprii.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleas�.
Analiz�nd datele problemei si compar�ndu-le cu prevederile legale rezulta
ca decizia luata de AGA extraordinara este perfect legala, iar opozitia celor 30
de actionari este nejustificata, deoarece:
- decizia a fost luata de AGA extraordinara (exceptia de la regula generala de
interzicere a dob�ndirii de actiuni proprii);
- valoarea actiunilor proprii dob�ndite se �ncadreaza �n procentul de 10% din
capitalul subscris impus de lege (conform enuntului, societatea rascumpara 5%)
Av�nd �n vedere ca enuntul nu ofera informatii complete referitoare la celelalte
doua conditii (actiuni liberate si capital integral varsat si modul �n care se va
face plata) am considerat ca si acestea sunt �ndeplinite

132. Adunarea general� extraordinar� a unei societ�ti �n comandit� pe actiuni a


decis dob�ndirea de actiuni proprii, astfel �nc�t, �mpreun� cu cele aflate �n
portofoliul s�u, reprezint� 10% din capitalul social subscris. �n cadrul adun�rii
s-a ar�tat c�, la data adun�rii, capitalul v�rsat reprezint� 90% din capitalul
subscris. Este legal� decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia
aleas�.
Decizia luata de AGA extraordinara este �n afara legii deoarece nu respecta
conditia de capital social subscris varsat integral (conform datelor problemei
acesta este de 90% din capitalul subscris).
Referitor la aceasta problema, societatilor �n comandita pe actiuni li se aplica
aceleasi reguli ca si societatilor pe actiuni.

133. �n conditiile �n care AGA extraordinar�, hot�r�nd dob�ndirea de actiuni


proprii �n conditiile legii, precizeaz� ca termen-limit� pentru efectuarea
operatiunii 12 luni, dep�sirea acestui termen si realizarea efectiv� dup� 20 de
luni va atrage nulitatea absolut� a hot�r�rii de dob�ndire de actiuni proprii?
Motivati solutia aleas�.
Realizarea efectiva dupa 20 luni va atrage nulitatea absoluta.
Art. 103 (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand
in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca
subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite
contravaloarea acestora.

134. �n cazul �n care un actionar garanteaz� un �mprumut bancar cu actiunile sale


nominative materializate, unde trebuie �nregistrat gajul constituit asupra
actiunilor? Motivati solutia aleas�.
Garantia trebuie inregistrata in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
"Art. 106. - (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici
sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale
actiuni de catre un tert.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul
operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii
financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre
sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine
diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a
rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv."

135. A.M. a dob�ndit de la I.O. 10 actiuni la purt�tor materializate la data de 1


martie 2005. Pe data de 15 aprilie a fost somat s� restituie actiunile lui A.M.,
deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un �mprumut bancar pe care nu l-
a restituit.
Ce poate invoca I.O. �n ap�rarea sa? Motivati solutia aleas�.
Daca garantia nu a fost inregistrata pana la 1 martie 2005 in Arhiva Electronica
de Garantii Reale Mobiliare, AM poate invoca inopozabilitatea garantiei fata de el
care este tert.

136. Se consider� legal �ntrunit� AGA unei SA, publicat� �n Monitorul Oficial,
Partea a IV-a, f�r� s� se mai solicite publicarea si �ntr-un ziar din localitatea
�n care se afl� sediul societ�tii comerciale, deoarece �n acea localitate nu
exist� niciun ziar? Motivati solutia aleas�.
Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are
sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se da in unul dintre ziarele de
larga raspandire din cea mai apropiata localitate.

137. �n textul convoc�rii pentru prima AGA se precizeaz� c�, dac� nu se tine prima
adunare, programat� la orele 12,00 �n aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea
de-a doua adunare. Este legal �ntrunit� AGA? Motivati solutia aleas�.
Nu este legal,deoarece a doua adunare generala nu se poate �ntruni �n chiar ziua
fixata pentru prima adunare
.
138. A.M., actionar la o SA, sustine c� AGA din data de 16 aprilie 2005 nu a fost
legal �ntrunit�, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societ�tii a fost
semnat �nc� din data de 1 aprilie 2005 de c�tre toti actionarii �nscrisi �n
aceasta, numele s�u nu se reg�sea pe aceast� list� si, �n consecint�, el nu a
semnat. �n replic�, administratorul unic al societ�tii i-a amintit lui A.M. c�
este �n �nt�rziere cu v�rs�mintele datorate societ�tii si c�, pe perioada c�t
�nt�rzie, dreptul s�u de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia
aleas�.
Chiar daca unul din actionari are dreptul de vot suspendat, convocatorul trebuia
semnat si de el, caci nu pierde dreptul de a participa la acele adunari. El pierde
doar dreptul de vot.

139. Actionarul I.O. consider� c� hot�r�rea adun�rii generale este ilegal� si ca


atare nu-i este opozabil�, deoarece, desi el a votat contra, hot�r�rea a fost
considerat� adoptat�.
Este temeinic� motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleas�.
Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotar�rile luate de adunarea generala �n
limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii
care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

140. �n cadrul unei SA, actionarul persoan� juridica este reprezentat �n cadrul
AGA de organele sale de conducere, �n spet� de vicepresedintele CA. �n procesul-
verbal al AGA s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care consider� nelegal�
participarea vicepresedintelui CA, at�t timp c�t nu-si prezint� procura special�
care s�-l �mputerniceasc� s� participe, �n numele actionarului � persoan�
juridic�, la AGA. Este temeinic� sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleas�.
Nu este temeinica, intrucat persoanele juridice sunt reprezentate in AGA de
reprezentantii legali (presedinte, vicepresedinte etc) care nu trebuie sa aiba
procura speciala daca face dovada calitatii de reprezentant legal.

141. Actionarul I.O. a atacat �n justitie hot�r�rea adun�rii generale a societ�tii


comerciale pe actiuni a c�rui actionar este, invoc�nd absenta sa la AGA, fapt
consemnat si �n procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care consider� c�
hot�r�rea AGA nu �i este opozabil� si nu poate produce efecte nici fat� de
ceilalti actionari. Ce va hot�r� instanta de judecat�? Motivati solutia aleas�.
Art. 132 (1)Hotar�rile luate de adunarea generala �n limitele legii sau actului
constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la
adunare sau au votat contra.
Instanta va hotari ca hotararea AGA ii este opozabila si va produce efecte.

142. Actionarul A.M., detin�tor al unui num�r de actiuni reprezent�nd 51,31% din
capitalul social, s-a adresat instantei judec�toresti, solicit�ndu-i s� autorizeze
convocarea adun�rii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motiv�nd
c�, desi erau �ntrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA,
administratorul societ�tii comerciale refuz� s� o convoace.
Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleas�.
Instanta va admite cererea de convocare.
(3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu
convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza
convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin
aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta
prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre
actionari, persoana care o va prezida.

143. Administratorul unei societ�ti comerciale pe actiuni a cerut �ntrunirea AGA


ordinar� la o a doua convocare, consider�nd c� la primul termen nu s-a �ntrunit
cvorumul legal de actionari reprezent�nd cel putin jum�tate din capitalul social.
Actionarii reprezent�nd �ntregul capital social au respins cererea
administratorului, sustin�nd c�, din cauza faptului c� prima convocare se
datoreaz� actionarilor reprezent�nd �ntregul capital social si deoarece niciunul
dintre acestia nu au f�cut opozitie, adunarea se poate considera valabil �ntrunit�
chiar f�r� �ntrunirea cvorumului legal
invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleas�.
AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate.
Actionarii reprezent�nd �ntreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre
ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotar�re de competenta
adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.

144. �n fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut c�, �n mod gresit,
prima instant� i-a respins actiunea ca tardiv� (intentat� prea t�rziu),deoarece,
pentru actiunea �n anulare a unei hot�r�ri a adun�rii generale contrare actului
constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului
nr. 167/1958, iar el a atacat o hot�r�re a AGA, dup� 16 zile de la data public�rii
acesteia �n Monitorul Oficial. Este temeinic� sustinerea lui A.M.? Motivati
solutia aleas�.
Actiunea in anulare a unei hotarari a AGA contrare actului constitutiv (nu pentru
motive de nulitate absoluta) se introduce in termen de 15 zile libere de la
publicarea hotararii in Monitorul Oficial. Actiunea lui AM nu este temeinica.

145. Dreptul de uzufruct al unui num�r de 10 actiuni nominative a fost transmis de


A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2005. Cine va avea dreptul de vot �n AGA din data
de 1 iunie 2005, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleas�.
Dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine lui AM ca nud proprietar la
adunarea generale extraordinare de la 01.06.2005.

146. A.M., actionar al unei SA, si-a depus �n gaj 10 actiuni la purt�tor la sediul
BCR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15
noiembrie 2005. Dac� la data de 17 octombrie 2005 are loc o adunare general�
extraordinar�, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia
aleas�.
Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot
apartine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc un
transfer al dreptului de proprietate.

147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat �n AGA de tutorele s�u, �i d�


procur� special� �mputernicindu-l s� voteze �n locul s�u la adunarea din 17 martie
2005 pe actionarul major I.M., deoarece la acea dat� tutorele s�u nu poate fi
prezent la AGA.
Este temeinic� �mputernicirea dat� de A.T.? Motivati solutia aleas�.
(2) Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice
pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul
lor, pot da altor persoane imputernicire pentru respectiva adunare generala.
(3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in
termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului
dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-
se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.
Actionarii care nu au capacitatea legala pot fi reprezentati prin reprezentantii
lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. In
cauza, imputernicirea nu este legala intrucit aceasta trebuia data de tutore.

148. La data de 17 martie 2005 actionarii nepl�titi �si formuleaz� cererea pentru
plata dividendelor, hot�r�t� �n AGA din data de 20 decembrie 2003. Societatea
emitent� si-a dob�ndit 9% din propriile actiuni �n 2003. Poate ea s� se al�ture
celorlalti actionari creditori ai dividendelor? Motivati solutia aleas�.
Actiunile proprii dobandite conform prevederilor L 31/1990 , in baza hotararii
adunarii generale extraordinare si cu respectarea conditiilor impuse prin lege, nu
dau drept la dividende.
=> Societatea nu se poate alatura celorlalti actionari creditori ai plati
dividendelor.

149. Av�nd la ordinea de zi a adun�rii generale ordinare a unei societ�ti pe


actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a propus, respect�nd
prevederile actului constitutiv, s� se treac� la vot deschis �n vederea alegerii.
Este legal� propunerea formulat�? Motivati solutia aleas�.
(2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de
administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a
cenzorilor/auditorilor interni, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor
referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de
control ale societatii."
Nu, intrucat votul secret este obligatoriu.

150. Ca urmare a hot�r�rii AGA a unei societ�ti pe actiuni s-a decis modificarea
actului constitutiv, �n sensul major�rii capitalului social si al schimb�rii
sediului social. Pentru aceasta s-a �ntocmit un act aditional cuprinz�nd testul
integral al clauzelor modificate.
Pentru opozabilitate fat� de terti a hot�r�rii AGA se va depune la registrul
comertului si se va publica �n M.O. textul hot�r�rii AGA sau actul aditional, sau
si una si cealalt�? Motivati solutia aleas�.
Art. 131 "(4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi
depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi
mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-
a.
�n cazul da fata aceste hotar�ri implica modificarea actului constitutiv, deci se
va putea publica numai actul aditional cuprinz�nd textul integral al clauzelor
modificate in Moal Rom, Partea a IV-a

151. �n cadrul adun�rii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost


revocat din functie. Un actionar a atacat �n instant� hot�r�rea adun�rii generale
de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judec� de c�tre tribunalul de la
sediul societ�tii si, tin�nd cont c� cererea se solutioneaz� �n contradictoriu cu
societatea, se pune �ntrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dac�
administratorul a fost revocat? Motivati solutia aleas�.
Art. 132 (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea,
reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat.
(6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie,
respectiv ai directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre
persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va
indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala,
convocata in acest scop, va alege alta persoana.

152. C�nd se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura �n acest
caz? Motivati solutia aleas�.
"Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii
generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea
actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii
generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
d) fuziunea sau divizarea societatii.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data
publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c),si de la data adoptarii
hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin.(1) lit. d).
(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de
retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar
emise potrivit art. 97.

153. o SRL este actionar �n cadrul unei societ�ti pe actiuni. Pentru c� nu a fost
de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, SRL, ca actionar
persoan� juridic�, se retrage din SA.
Ce se va �nt�mpla cu actiunile la purt�tor detinute de SRL? Motivati solutia
aleas�.
Avand in vedere ca SRL, ca actionat pers.jd, nefiind de acord cu respectiva
hotarare a AGA ce a avut ca obiect schimbarea obiectului principal de activ are
dreptul de a se retrage din societate, solicitand cumpararea actiunilor lor de
catre societate.
Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere
va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din
aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare
la data evaluarii.
Actiunile detinute de SRL vor fi dobandite de societate care va trebui sa le
instraineze �n termen de cel mult un an �n modul stabilit de adunarea generala
extraordinara. Cele ne�nstrainate �n acest termen vor fi anulate, societatea fiind
obligata sa reduca corespunzator capitalul social.

154. Cum r�spund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate
de grup? Motivati solutia aleas�.
Art. 119 �L 161/2003 (1)Membrii grupului de interes economic raspund nelimitat
pentru obligatiile grupului si solidar, �n lipsa unei stipulatii contrare cu
tertii co-contractanti. Creditorii grupului se vor �ndrepta mai �nt�i �mpotriva
acestuia pentru obligatiile lui si, numai daca acesta nu le plateste �n termen de
cel mult 15 zile de la data punerii �n �nt�rziere, se vor putea �ndrepta �mpotriva
membrilor grupului.
(2)Prin derogare, la prevederile alin. (1) si �n masura �n care actul constitutiv
o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligatiile acestuia,
nascute anterior aderarii sale; hotar�rea de exonerare este opozabila tertilor de
la data mentionarii �n Reg. Comertului si a publicarii �n M.O. al Rom�niei, Partea
a IV-a.
De obicei, membrii grupului de interese raspund solidar si nelimitat pentru
obligatiile asumate de grup.
Totodata, actul constitutiv poate sa prevada exonerarea de raspundere a unui nou
membru al grupului pentru obligatiile nascute anterior momentului intrarii sale in
grup.
Membrii grupului de interese, pot de asemenea invoca beneficiul de discutiune.
De asemenea, pot exista intelegeri incheiate cu tertii co-contractanti prin care
sa se stabileasca raspunderea doar a unui membru sau chiar si raspunderea la
nivelul capitaluluui social.
155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate
constitui grupul de interes economic? Motivati r�spunsul.
Art. 121 � L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se poate constitui cu sau
fara capital.
(2)�n cazul �n care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru
desfasurarea activitatii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aiba o
valoare minima si pot avea orice natura.
(3)Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile;
orice clauza contrara se considera nula.
Grupul de interes economic se aseamana cu SNC prin faptul ca legea nu prevede un
minim de capital, mai mult, grupul se poate constitui fara capital.
Aporturile pot fi de orice natura: numerar, in natura, creante.
Nu pot constitui ca aport sau element de majorare al capitalului social
prestatiile in munca, ele putand fi considerate ca aport la patrimoniul
societatii.

156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semn�tur�
privat�? Motivati r�spunsul.
Art. 120 � L 161/2003 (1)Grupul de interes economic se constituie prin contract
semnat de toti membrii si �ncheiat �n forma autentica, denumit act constitutiv.
(2)Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant
�n constituirea grupului sunt considerati fondatori.
Nu, grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii
si incheiat in forma autentica

157. �ntr-o SRL cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea
de retragere, formulat� la 13 ianuarie 2004, a fost supus� discutiei AGA din
aceeasi zi, care, �n unanimitate, si-a dat acordul �n sensul retragerii lui A.M.
Ulterior, societatea comercial� nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii
situatii. La data de 19 noiembrie 2004, c�nd are loc o adunare general� a
societ�tii, �n procesul-verbal al adun�rii se consemneaz� participarea lui A.M. �n
calitate de actionar. I.O., tert fat� de societate, introduce actiune �mpotriva
societ�tii comerciale, cer�nd dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, c�nd
nemaiav�nd num�rul minim de doi asociati, se �ncadreaz� �n cazurile special de
dizolvare.
Este �ntemeiat� cererea lui I.O.? Motivati solutia aleas�.
Din speta rezulta ca nu au fost respectate dispozitiile legale, anume ca in termen
de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul
legal, acest numar nu este completat, dar actiunea pentru dizolvare nu este
admisibila neincadrandu-se in cazurile limitative cand o persoana interesata poate
formula cerere de dizolvare.

158. �ntr-o societate �n comandit� pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M.,


este si administratorul societ�tii comerciale. S-a dovedit c� acesta, folosind �n
interes propriu semn�tura societ�tii, a retras din contul acesteia suma necesar�
achizition�rii din str�in�tate a unor utilaje si aparatur� electronic�, operatiuni
care n-au fost evidentiate �n contabilitatea societ�tii.
Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauz� de dizolvare a
societ�tii �n comandit� pe actiuni? Motivati solutia aleas�.
Art. 189 (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate si cu respectarea art. 138,
alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat, sau care a
incetat exercitarea mandatului sau.
(4) Noul administrator devine asociat comanditat.
Nu e o cauza de dizolvare a societatii, intrucat chair daca administratori pot fi
numai actionarii comanditati, totusi in momentul numirii ca administrator a unui
comanditar acesta devine automat comanditat.
159. SC �Moni� SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de
15 martie 2007, AGA extraordinar� decide reducerea capitalului social la 20.000
lei. Peste o lun�, la data de 15 aprilie, AGA extraordinar� decide transformarea
societ�tii �n SRL.
Este legal� decizia de transformare sau trebuia s� se dizolve de la data de 15
martie 2007? Motivati solutia aleas�.
Decizia de transformare este legala, deoarece s-a luat in termen de 9 luni, iar
capitalul social existent corespunde formei de societate SRL

160. �n AGA a unei SA s-a hot�r�t dizolvarea societ�tii comerciale. Deoarece nu


avusese loc nici o repartitie din activ, dup� o lun�, tot adunarea general�
extraordinar�, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea s� nu se dizolve,
ci s�-si continue activitatea. Este legal� o astfel de revenire asupra primei
hot�r�ri? Motivati solutia aleas�.
Art. 231 (1)�n caz de dizolvare a societatii prin hotar�re a asociatilor, acestia
vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv,
asupra hotar�rii luate, at�t timp c�t nu s-a facut nici o repartitie din activ.
(3)Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal �mpotriva
hotar�rii, �n conditiile art. 62.
Da, este legala, deoarece nu s-a facut nici o repartitie din activ si s-a revenit
asupra hotararii cu majoritatea ceruta.

161. C�nd o persoan� detine actiuni la purt�tor ce va trebui s� fac� pentru a-si
exercita dreptul de vot �n AGA?
La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot
numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin
instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare.
Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi
retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

162. Cum se stabileste care sunt actionarii �ndrept�titi s� �ncaseze dividende?


Art. 123 (3)Actionarii �ndreptatiti sa �ncaseze dividende sau sa exercite orice
alte drepturi sunt cei �nscrisi �n evidentele societatii sau �n cele furnizate de
registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.
Art. 67 "(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de
participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede
altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor
sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la
data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar
incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru
perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv
sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia
financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai
mare.
Toti actionarii primesc dividente daca AGA a stabilit si daca exista profit.
Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sunt cei inscrisi in evidentele
societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor
corespunzatoare datei de referinta.
Actionarii beneficiaza de dividende proportional de cota de participare in
capitalul social in cuantumul stabilit de AGA.

163. Dac� �n actul constitutiv se precizeaz� c� termenul de depunere al procurilor


speciale, prin care actionarii �mputernicesc alti actionari s� voteze �n locul
lor, este de cinci zile �nainte de data la care va avea loc AGA, iar �n convocator
se precizeaz� un termen mai scurt, respective de dou� zile, care este termenul
valabil?
Art. 125 (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare
sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii
exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de
societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.
Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv.

164. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor c�nd toate actiunile sunt
nominative? Motivati solutia aleas�.
Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si
numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin
scrisoare transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica
extinsa( expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunariip) la
adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor.

165. Ce date trebuie s� contin� �n mod obligatoriu convocarea actionarilor la


adunarea general�? Motivati solutia aleas�.
Art. 117 (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului
constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor."
"Art. 1171. - (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de
zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin
5% din capitalul social.
Art. 118 (1) In intiintarea pentru prima adunare �generala se va putea fixa ziua
si ora pentru cea de- a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.

166. �n ce const� dreptul la expertiz� al actionarilor unei societ�ti pe actiuni?


Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna,
cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau
mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea
societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata,
predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si
consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai
societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare."

167. La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70


obligatiuni de 500 lei si 100 obligatiuni de 750 lei. Este legal� decizia
societ�tii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleas�.
Emisiunea de obligatiuni nu este legala deoarece obligatiunile din aceeasi
emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi
egale.

168. Subscriind 10 obligatiuni �n valoare de 750 lei fiecare, ce sum� va trebui s�


verse de la �nceput A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleas�.
Cum valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata A.M. va
subscrie 7.500 lei.

169. Dac� se supun conversiei 100 de actiuni a c�te 500 fiecare, care va fi
valoarea total� a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleas�.
Actiunile nu se pot converti in obligatiuni. In cazul in care se convertesc
obligatiuni in actiuni, valoarea totala a actiunilor va fi de 50.000 lei deoarece
valoarea nominala a obligatiunilor convertite trebuie sa fie egala cu cea a
actiunilor.

170. �n cadrul AGA, reprezentantul detin�torilor de obligatiuni a cerut s� se


consemneze �n procesul-verbal c� se opune conversiei obligatiunilor �n actiuni si
c� el contest� decizia AGA deoarece nu i s-a permis s� voteze. Este �ntemeiat�
pretentia sa? Motivati solutia aleas�.
Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el poate
doar sa asiste la AGA, deci pretentia sa nu este intemeiata.
171. Obligatarul A.M., constat�nd c� s-au distribuit dividendele de c�tre
societatea emitent�, a solicitat administratorului s� i se pl�teasc� si lui
dividendele, prezent�nd ca dovad� obligatiunea ce o detinea a c�rei scadent� se
�mplinise. Este �ntemeiat� pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleas�.
Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au
dreptul de a primi suma imprumutata si dobanzi.
Nu este intemeiata pretentia lui AM

172. Este suficient� evidenta �n registrul actionarilor a valorilor mobiliare


emise de o societate detinut� public, tranzactionate pe o piat� reglementat�?
Motivati solutia aleas�.
Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public,
tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru
autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

173. Cu c�t timp �nainte de ziua stabilit� pentru sedinta AGA administratorii
trebuie s� prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiar�
anual� pentru exercitiul financiar precedent, �nsotit� de raportul lor si de
documentele justificative?
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte
cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin
30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia
financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor
si de documentele justificative.

174. Cum se constituie fondul de rezerv� al unei societ�ti pe actiuni? Motivati


solutia aleas�.
- din profitul societatii se va prelua, �n fiecare an, cel putin 5 % pentru
formarea fondului de rezerva, p�na ce acesta va atinge minimum a cincea parte din
capitalul social.
- excedentul obtinut prin v�nzarea actiunilor la un curs mai mare dec�t valoarea
lor nominala, daca acest excedent nu este �ntrebuintat la plata cheltuielilor de
emisiune sau destinat amortizarilor.

175. Ce documente trebuie s� depun� administratorii �n termen de 15 zile de la


data adun�rii generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul
Finantelor? Motivati solutia aleas�.
Sunt obligati sa depuna la Reg Com copii ale situatiilor financiare anuale,
insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari,
precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conf cu Legea contabilitatii

176. Care societ�ti comerciale au obligatia public�rii �n Monitorul Oficial al


Rom�niei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societ�tii si prin grija oficiului
registrului comertului, a unui anunt prin care se confirm� depunerea situatiilor
financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor?
Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei

177. �n cadrul c�rei forme de societate comercial� administrarea este �ncredintat�


unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia aleas�.
Art. 188 (1)Administrarea societatii este �ncredintata unuia sau mai multor
asociati comanditati.
(2)Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83,
iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90.
Art. 88 Administratia societatii �n comandita simpla se va �ncredinta unuia sau
mai multor asociati comanditati.
Administrarea societatii este �ncredintata unuia sau mai multor asociati
comanditati in societatea �n comandita pe actiuni
178. Care registre ale societ�tilor pe actiuni se pot tine manual sau �n sistem
computerizat?
Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau �n
sistem computerizat.

179. Ce documente trebuie s� r�m�n� depuse la sediul societ�tii si la cel al


sucursalelor �n cele 15 zile ce preced adunarea general�, pentru a fi consultate
de actionari? Motivati solutia aleas�
Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul
societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea
adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.
(2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza
actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de
copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora."

180. Impotriva SC INCOMET SA s-a pronuntat hot.judec. de declarare a deschiderii


proced.insolventei. Au solicitat instantei sa le fie inreg. creante in tabelul
definitiv de creante toti creditorii , cu exceptia salariatilor soc. care nu au
depus personal declaratiile de creante. Salariatii debitorului , respectiv ai SC
INCOMET SA ,au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal
declaratiile de creante?
Da, in baza Lg 85/2006 sunt exonerati salariatii in a veni personal in a depune
declaratiile de creante; din oficiu administratorul judiciar este obligat sa
inregistreze creantele salariale.

181. In baza art.94 si urmatoarele din L 85/2006, SC AL SRL a propus un plan de


reorganizare a activitatii in continutul caruia a prevazut restructurarea
corporativa prin modificarea structurii capitalului social si concomitent
restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau.
Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile?
Cele doua masuri sunt compatibile deoarece planul va putea sa prevada fie
restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri
din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.

182. Numitii S.V. si A.B. in calitate de fosti administartori ai SC AV SRL , au


fost chemati in judecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie, deoarece
soc. se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insolventei.
In aparare , numitii SV si AB au aratat ca la data declararii starii de insolvent
,nu mai indeplineau mandatul de admin., solicitand respingerea actiunii.
Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii
insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata?
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic
poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in
stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din
cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat
starea de insolventa a debitorului

183. SC MV SA se afla in procedura insolv.,potriv.Lg 85/2006. Trei dintre


actionarii societatii sunt urmariti penal pentru savarsirea infractiunii de
bancruta frauduloasa, fapta prevazuta si pedepsita cf. Art 143 al 2 din Lg
85/2006. Procedura insolventei, deschisa potrivit Lg 85/2006 se suspenda cf. art
19 alin 2 Cod proced.penala pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva
celor trei actionari?
Da in cf cu Legea 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept
toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului sau bunurilor sale.
Si conform Cod.proc.pen.: judecata �n fata instantei civile se suspenda p�na la
rezolvarea definitiva a cauzei penale.

184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prev.de Legea nr


85/2006 pornita impotriva debitoarei SC BV SRL a fost desemnat de creditorii
acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor. Deasemenea administratorului
special de catre creditorii debitori este in concord. cu dispoz.legale?
Nu, ART. 18 Legea 85/2006
(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor
debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un
reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa
reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe
seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este
reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea
comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta
interesele actionarilor/asociatilor.

185. Creditorii unei SC au solicitat tribunalului sa declare deschisa


proced.insolv.impotriva debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat
facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, resp.10 zile de
la primirea cererii creditorilor, debitoarea a formulat contestatie motivand ca nu
a platit facturile restante din cauza blocajului financiar care a det.
Neincasarea propriilor creante.
Blocajul fin. si neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru
admiterea contestatiei?
Contestatia va fi respinsa deoarece insa-si acest blocaj financiar duce la starea
de insolventa

186. Creditoarea SC AVI SRL a formulat cerere pt. inscrierea la masa credala pt.
intreaga creanta imp. SC XV SA, dupa expirarea termenului stab. de judecatorul
sindic, in temeiul Lg. Nr 85/2006. Cu toate acestea, creantele au fost recunoscute
de debitoare. Creditoarea SC AV SRL are dreptul sa participe la distrib. sumelor
de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de
creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei?
Nu. Toti ceilalti creditori trebuie sa depuna cererea de creanta in termenul
prevazut de lege, deoarece debitorul acceptand creante ulterioare poate cauza
prejudicii celorlati creditori deja inscrisi la masa credala.( ART. 64 Legea
85/2006)

187. Prin sedinta comerciala pronuntata la data de 15 ian 2005 tribunalul a


respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC AC SA cu privire la
raportul intocmit de lichidatorul judiciar BM. Pt pronuntarea acestei hot.
tribunalul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 nov 2003, s-a dispus
afisarea tabelului preliminar al creditorilor, SC AC SA fiind trecuta la pozitia
nr 92- creditori chirografari, cu o creanta de 72.125.000 lei. SC AC SA a
solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma
de 50.000 USD, reprez taxe de stationare pt o perioada anterioara declansarii
procedurii, completandu-si declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa
expirarea termenului de depunere a decl de creante.
Avand in vedere situatia de fapt, precum si dispozitiile Lg nr 85/2006, hot
pronuntata de tribunal este temeinica si legala?
Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita
generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei
deschiderii procedurii. (ART. 41 Legea 85/2006)

188. Prin sedinta comerciala pronuntata in baza Lg 85/2006 tribunalul a dispus


inchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si
radierea societatii debitoare din reg.com. Pentru a pronunta aceasta hotarare,
tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a
fost achitata, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a
efectuat toate demersurile pt a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul
debitoarei, bunuri inscrise in documentele de impunere fiscala.
Impotriva hatararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs,
solicitand casarea hatararii si trimiterea cauzei pt continuarea procedurii,
deoarece debitoarea figureaza la Dir Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar
raportul lichidatorului judiciar nu corespunde realitatatii.
Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa
dispuna inchiderea procedurii insolventei?
(1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza
de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de
plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar
apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin.
(2).
(2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat
raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost
distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei
cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand
procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora.
Acest recurs poate fi intemeiat, deoarece procedura nu poate fi inchisa pana nu
sunt distribuite toate bunurile. (ART. 132 Legea 85/2006)

189. O.E.I. asociat si membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de


judecata ca, in contradictoriu cu asociata OCL si SC ID SRL, sa se dispuna
excluderea din societate a paratei, cu numirea unui lichidator, optand ca
lichidatorul sa fie chiar el reclamantul.
1. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi
asociati este cauza de dizolvare?
2. Asociatul �reclamant OEI poate fi numit lichidator?
1. Da cf prevederilor Lg 31/1990, SNC sau SRL se dizolva prin falimentul,
incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand,
datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
2. Nu deoarece in acest caz este un conflict de interese cf. ART. 253 Legea
31/1990

190. SC HERMINA SA cu sediul in Buc a fost constituita cu 5 actionari:A,B,C,D,E,


aceasta din urma fiind desemnat administrator prin hotararea AGA din data de 13
mai 2007. La data de 20 dec 2007 administratorul E a publicat in M.O. si in ziarul
Monitorul de Arad AGA pentru data de 17 ian 2008, cu urmatoarea ordine de zi:
-infiintarea unei sucursale a societatii in mun Arad
-aprobarea demararii negocierilor pt instrainarea unor bunuri din patrim soc, in
ved dobandirii res fin necesare dezv activitatii in mun Arad
-numirea unui al doilea administrator
Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare
impotriva hatararii adoptate, prin care s-au aprobat toate punctele de pe ordinea
de zi.
Exista motive de anulare a hatararii adoptate de adunarea generala extraordinara?
Hotararea adoptata de AGA poate fi anulata deoarece nu a fost respectat termenul
de 30 de zile dintre termenul de intrunire si cel de publicare a convocarii in
M.O.al Romaniei

191. SC IL SA a fost obligata prin hot jud sa plateasca SC MN SRL suma de 1000 lei
cu titlu de penalitati pt neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale,
resp.de predare la termen a unor lucrari. SC IL SA, in calitate de debitoare a
achitat in integralitate suma la care a fost obligata, in schimb creditoarea, in
urma unei expertize efectuate, a consid ca debitul este mai mare ca urmare a
actualizarii creantei in functie de rata inflatiei.
In urma refuzului de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii
insolventei impotriva SC IL SA.
Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate este o creanta certa, lichida si
exigibila?
Nu. Expertiza fin-ctb determina intinderea obligatiei dar nu certitudinea,
lichiditatea si exigibilitatea acesteia, astfel incat ea nu creaza titluri
executorii.

192. Cons. De adm al SC XM SA, cu sed in Buc, a hotarat cu unanimitate de voturi


infiintarea unei sucursale a soc in mun Brasov. Actionarii soc au solicitat
instantei de judecata anularea deciziei C.A, consid ca numai Adunarea Gen
Extraordinara a Act are dreptul sa decida infiintarea unor sedii secundare ale
soc, cum ar fi a unei sucursale.
Presedintele consiliului de adm a invocat in aparare prevederile din actul constit
in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor AGA catre CA, care a
actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constit al soc.
Hotararea CA este legala?
Hotararea nu este legala deoarece acest atribut �resp infiintarea de sedii
secundare, in baza Legii 31/1990, este exclusiv al AGA si nu este al CA.

193. CA al unei SA a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea


majorarii capitalului social, considerand ca, potrivit art 114 din Legea nr
31/1990, republ si modif, atributiile AGA pot fi exercitate si de catre CA sa,
dupa caz, de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza
evaluatoare.
In speta, CA avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social?
Majorarea capitalului social este una din atributiile AGA. In cf cu Legea 31/1990
acest atribut poate fi delegat catre CA in temeiul deciziei AGA

194. Soc in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu SC. LFC SRL un contract de
reparatii si intretinere a utilajului de prajit boabe de cafea. Termenul de
achitare a pretului serv.prestate a fost prevazut pt data de 20 febr 2007. Vazand
ca soc beneficiara a serv-IACOB SNC �nu a achitat la termen factura emisa de prest
de serv- SC LFC SRL-, aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor
acesteia, numitii AF si FC, suma datorata de societate, in virtutea art 85 din
Legea 31/1990, republ si modif.
Este corecta decizia soc LFC SRL de a pretinde de la asociatii soc IACOB SNC suma
datorata de aceasta?
In temeiul Lg 31/1990 SC LFC SRL trebuie sa se indrepte mai intai impotriva
societatii, si daca aceasta nu detine bunuri doar atunci se indreapta impotriva
asociatilor . Decizia creditorului nu este corecta.

195. Asociatii unei SNC s-au intrunit, la sediul societatii, pt a hotara aprobarea
situatiei financiare pt anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus
aprobarii situatiei prezentate de administratorul societatii, care este si asociat
al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de AGA
nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitatea de voturi, fiind vorba despre
o societate comerciala de persoane, pt care este nevoie de votul tuturor
asociatilor.
Sustinerea asociatului care s-a opus aprobarii situatiei financiare, considerand
ca hotararea adoptata este nelegala, are suport legal?
Hotararea este nefondata, deoarece este necesar votul asociatilor reprezentand
majoritatea asociatilor

196. Intr-o SNC, constit. cu 5 asociati, unul dintre acestia a hotarat sa-si
cesioneze partile sociale pe care le detine la societate unei terte persoane,
stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pt fiecare asociat de a
transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii.
Desi s-a prevazut in actul constit aceasta posibilitate, totusi, doi dintre
asociati s-au opus adoptarii hot AGA pt modificarea actului constitutiv, in sensul
primirii in societate a tertei persoane cesionare.
Este legala atitudinea celor 2 asociati de a se opune adoptarii unei hoatarari a
AGA de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? Motivati raspunsul.
Avand in vedere faptul ca cesiunea este prevazuta in actul constitutiv atunci
aceasta este valabila. ART. 87 Legea 31/1990

197. TV, asociat al FLUOR SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la
capitalul social o creanta in suma de 20.000 lei pe care o are de incasat de la
debitorul sau, numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala
(gaj) asupra autoturismului propr debitorului FC.
La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de soc. com (cesionara),
motivand ca are relatii contractuale cu numitul TV si nicidecum cu societatea la
care acesta este asociat.
Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este
intemeiat? Motivati raspunsul.
Refuzul debitorului nu este intemeiat
ART. 84 Legea 31/1990
(1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat
timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
(2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in
afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei
creantelor.

198. In actul constit al SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa
societatii sume de bani pt cheltuielile lor personale.
Prevedrea din actul constit contravine dispozitiei cuprinse in art 67 din Lg
31/1990 republ si modif, potrivit careia distribuirea dividendelor se poate
realiza numai pe baza situatiilor finanicare aprobate de catre adunarea generala?
In temeiul legii 31/1990 este permis ca asociatii sa poata lua din casa societatii
anumite sume pentru cheltuielile lor personale atata timp cat acest lucru este
prevazut in actul constitutiv.

199. Un asociat al ALIOR SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de bani)
pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ . La scadenta debitorul a
refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii
legale aferente si a despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat.
Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pt achizitionarea
unui utilaj necesar fabricarii prod de panificatie si pierderea posibilitatii de a
fabrica si comercializa paine.
Actionat in instanta asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potrivit
art 1088 din Codul civil, soc creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi
si despagubiri, deoarece dobanzile reprez tot despagubiri si ar insemna aplicarea
de doua ori a aceleiasi sanctiuni.
Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate?
Motivati solutia.
Motivele de respingere nu sunt intemeiate. In materia dreptului societar este
permis acest cumul intre daune interese si dobanzi legale.

200. In actul constit al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul VX va aduce la


capitalul social dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa, imobil
constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar
dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu
a fost inregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza
acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul
a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente
in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidare si in
propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii.
Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul de lichidare este intocmit
corect? Motivati raspunsul.
Bilantul de lichidare nu este intocmit corect, deoarece in actul constitutiv s-a
facut mentiunea ca transmite doar dreptul de folosinta.
ART. 65 Legea 31/1990
(1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate
devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul
comertului.

201. Asociatul MN a adus la capitalul social al SC pe care a constituit-o impreuna


cu varul sau, numitul VN , suma de 50.000 lei, celalalt asociat, respectiv VN,
obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in
care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persoana fizica autorizata.
Cu suma de bani adusa la K soc de catre asociatul MN a fost cumparat un teren . MN
aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat partajarea
bunurilor dobandite in timpul casatoriei(...)
Fata de situatia de fapt prezentata, sotia poate pretinde vreun drept de
proprietate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsul
Imobilul este achizitionat de societate deci nu poate fi partajat.
Aportul asociatului aflat �n divort a fost �n numerar, nicidecum nu a adus ca
aport la capitalul social un un bun imobil. Bunul imobil a fost cumparat de catre
societatea comerciala �n temeiul vointei sociale si este distincta de patrimoniul
personal al asociatilor. Sotia nu poate cere dec�t o eventuala partajare a
partilor sociale, de interes sau actiunilor sau a sumei de bani adusa ca aport la
capitalul social.

202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati com a fost restituit fostului
propr in bz Lg 18/1991. Acesta revendica calitatea de actionar la societatea
respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea soc com la plata
dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit de terenul in
cauza obtinand in anul 2006 un profit substantial.
Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost rec potrivit Lg
81/19991 republ, sa obt dividende de la societate? Motivati raspunsul.
ART. 37 Legea 18/1991
(1) Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat,
ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere, si care se afla
in administrarea unitatilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la
societatile comerciale infiintate, in baza Legii nr. 15/1990, din actualele
unitati agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiaza si mostenitorii
acestor persoane.

203. SB perssoana fizica, detine la SC OLIMP SRL 100 parti sociale a cate 10 lei
fiecare, parti sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara (gaj)
pentru a obtine un imprumut de la banca, imprumut necesar construirii unei case de
vacanta.
Banca creditoare, vazand ca debitoarea nu restit impr, atrecut la executarea
garantiei constit asupra partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP SRL.
In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de jud pt a pronunta o hat care
sa tina loc de act autentic de cesionare a partilor sociale, banca urmand sa
devina, astfel, asociat al societatii in cauza.
Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP SRL prin executarea
obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute
de debitorul sau? Motivati solutia.
Aceasta consecinta este o preluare normala ca urmare a neachitarii obligatiei.
ART. 66 Legea 31/1990
(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor
numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil,
iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei
societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si
vinde actiunile debitorului lor.

204. Stabiliti valoarea de adevar a urm.afirmatii:�Creditorii personali ai unui


actionar pot obtine instituirea unui sechestru asigurator asupra actiunilor pe
care le detine la o societate comerciala si , apoi, le pot valorifica prin
scoaterea lor la vanzare pt indestularea creantelor�
a)Adevarat - (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul
duratei societatii,
partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde
actiunile
debitorului lor.
b) Fals

205. Numitul MV are de incasat o suma de bani de la vecinul sau FL care este
asocit la SC MIRA SRL, detinand la aceasta 100 parti sociale a cate 10 lei
fiecare, in valoare totala de 1000 lei. Pentru a se asigura cu privire la
incasarea creantei, creditorul MV a obt instituirea unei propriri asiguratorii
asupra partilor sociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA SRL. Deoarece
debitorul nu si-a achitat datoria fata de creditorul sau, acesta, numitul MV, a
solicitat executarea silita a partilor sociale, resp vanzarea lor catre terte
persoane.
Creditorul unui asociat al unei SRL poate obt executarea silita a partilor sociale
proprite?
Da cf. ART. 66 Legea 31/1990
(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor
numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil,
iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei
societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si
vinde actiunile debitorului lor.

206. Actionarii VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pt a aproba


bilantul contabil (sit fin) pt ex fin aferent anului 2007. Cu unanimitate de
voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii fin, actionarii
hotarand ca dividendele sa fie platite in timp, in mom obtinerii de lichiditati si
in ordinea cererilor formulate de actionari.
Hotararea adoptata de actionari in cadrul AGA, cu privire la modul de plata a
dividendelor de catre societate, este legala?
Da este legala. in conf cu art 67 din Lg 31/1990 acestea se platesc in termenul
stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile
speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare
anuale aferente exercitiului financiar incheiat.

207. In situatia in care intre actionarii societatii exista neintelegeri, instanta


de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea unei
operatiuni din gestiunea societatii?
Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin
cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai
multi experti, pt a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate
valorifica in cadrul unui proces?
Da , atata timp cat acestia detin cel putin 10% din capitalul social
ART. 136 Legea 31/1990
(1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin
10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi
experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si
sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial
consiliului de
administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si
cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si
a se propune masuri corespunzatoare.

208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat


instantei de judecata ca in baza art 136 alin (1) din Lg 31/1990 sa desemneze doi
experti pt efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico-fin a
societatii.
Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati rasp.
Cererea formulata nu va fi admisa deoarece expertii desemnati sunt insarcinati sa
analizeze doar anumite operatiuni si nu intraga activitate. ART. 136 Legea 31/1990
(1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin
10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi
experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si
sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial
consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de
supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa
caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

209. Potrivit art 141 din Lg 31/1990 �Directorii si cenzorii sau, dupa caz,
auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a CA, intruniri la care
acestia sunt obligati sa participe, fara a avea drept de vot, cu exceptia
directorilor care sunt si administratori�
Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptarea
hotararii CA? Prin ce metode sau procedee?
Cenzorii pot fi actionari in conf cu Lg 31/1990 deci participa la AGA avand astfel
drept de vot, putand astfel influenta hotararea CA. Exceptie fac cenzorii experti
contabili.

210. Numitul AM a fost desemnat administrator al societatii achiar prin actul


constitutiv. Prin hotararea adoptata de AGA asociatii au decis schimbarea
administratorului AM. In termenul legal, administratorul revocat din functie a
formulat actiune in anularea hot AGA, motivand ca d.p.v. procedural convocarea
asociatilor pentru AGA nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine
textul integral al propunerilor (ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul
sedintei.Societate parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze
in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in AGA, deoarece
principala propunere era schimbarea administratorului.
Actiunea in anularea hotararii adoptata de AGA este intemeiata? Motivati rasp.
Administratorul nu are dreptate , pentru ca propunerea inscrisa pe ordinea de zi
este cea de schimbare a administratorului.
Art 111 din Lg 31/1990
(2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea
generala este obligata:
b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai
consiliului de supraveghere, si cenzorii;
d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a
directoratului;

211. Actionarii A, B si C din cadrul SC VARTEJ SA au solicitat instantei de


judecata sa dispuna revocarea administratorului FN din functie deoarece se face
vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori
a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment.
Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca?
Raspuns: Da, excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea
societatii sau a oricarui asociat.

212. Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, cat
si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul
total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60%
din actionarii prezenti.
Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua
convocare? Motivati rasp.
(Pentru cea dintai convocare este necesara prezenta a cel putin o patrime din nr
total al actionarilor cu drept de vot. Pt cea de a doua convocare legea interzice
prevederea in actul constitutiv al unui cvorum minim sau o majoritate ridicata
pentru cea dea doua convocare.)
ART. 112 Legea 31/1990
(1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara
prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de
drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea
voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de
cvorum si majoritate.
(2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii
conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua
convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai
adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor
exprimate.
Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate
prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

213. In actul constit al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un


consiliu de administratie, presedintele acestuia urman a fi numit de catre AGA.
Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii
societatii.
Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii
fata de teri apartine presedintelui CA chiar daca societatea va avea si un
director general.
Situatiile fin anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare,
potrivit legii.
Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale?
ART. 143^2 Legea 31/1990
(1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in
justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de
administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
(2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot
fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O
astfel de clauza este opozabila tertilor.

214. X doreste sa infiinteze o S.R.L. in care sa fie asociat unic. Fiind


proprietarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pt constituirea
societatii. Daca v-ar solicita pt a-i da un raspuns, care dintre variantele urm
considerati ca este/sunt legala?
a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanz-cump
b) X nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confuzie de
patrimoniu
c) aducerea la K soc al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea
si inmatricularea societatii - ART. 16 Legea 31/1990 -(1) Aporturile in numerar
sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
d) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei atunci este suficient ca
societatea sa se poata constitui.
Raspuns: Varianta c).
215. Stab care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a) intr-o SA administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe
administratori neexecutivi
b) SA administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare
c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii
societatii sa detina actiuni preferentiale
d) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar
e) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la
majorarea K soc al unei SA si al unei SRL
f) la momentul constituirii unei SRL toate aporturile trebuie sa fie varsate
integral
Raspuns: Afirmatii adevarate sunt:

216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false:


a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise
numai aporturi in natura
b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate
c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi
d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este
obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului
de vanzare-cumparare fata de terti
e) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile
f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale
a) fals, b) � c). � d). � e). Fasa. , e). � , f). fals
Afirmatii false: a, c? , e,
217. In situatia in care o SA vinde unei pers fizice un nr de 10 actiuni pe care
le detine la o alta societate comerciala, contractul incheiat este o fapta de
comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant?
Contractul incheiat este o fapta de comert, se incadreaza la - Art. 3 C.com. pct.
4 : Cumpararile si v�nzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale;

218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca


plata se face cel mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea biletului sau de
la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B.
Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul.
Raspuns1: nu este valabila ?????
ART. 37 Legea 58/1934
Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebue prezentata spre plata �n
termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie
prezentata spre plata �naintea unei anumite date. In acest caz termenul de
prezentare curge de la aceasta data.
ART. 38 Legea 58/1934
Scadenta unei cambii la un anume timp de la vedere este determinata, fie de data
acceptarii, fie de aceea a protestului. In lipsa protestului, acceptarea nedata
este socotita fata de acceptant ca fiind facuta �n ultima zi a termenului prevazut
pentru prezentare spre acceptare.
Raspuns2 Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata spre
plata �n termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest
termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie
prezentata spre plata �naintea unei anumite date. In acest caz termenul de
prezentare curge de la aceasta data.
ART. 38 Legea 58/1934
Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data
acceptarii, fie de aceea a protestului.In lipsa protestului, acceptarea nedata
este socotita fata de acceptant ca fiind facuta �n ultima zi a termenului prevazut
pentru prezentare spre acceptare.
ART. 39 Legea 58/1934
Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau de la
vedere, e socotita la data corespunzatoare, din luna �n care plata trebuie sa fie
facuta.In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi �n ultima zi a acestei
luni.C�nd o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate dela data sau
dela
vedere, se socotesc mai �nt�i lunile �ntregi si apoi jumatatea.Daca scadenta este
fixata la �nceputul, la mijlocul sau la sf�rsitul lunii, se �ntelege prin aceste
termene:
Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.
Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se �nteleg, nu ca una sau doua
saptam�ni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.Prin expresiunea "jumatate
luna" se �nteleg cinsprezece zile.
ART. 40 Legea 58/1934
C�nd o cambie este platibila la o zi fixa �ntr-un loc, unde calendarul este
deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa
calendarul locului de plata.
C�nd o cambie trasa �ntre doua locuri, av�nd calendare deosebite, este platibila
la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua
care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de
emisiune.Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor
alineatului precedent. Aceste reguli nu sunt aplicabile daca �ntr-o clauza a
cambiei sau numai din simplele aratari ale titlului, rezulta intentiunea de a se
adopta reguli deosebite.

219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre
posesorul cambiei si emitentul acesteia s-a incheiat o conversatie prin care s-a
stab ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va
cere girantul plata cambiei la Bucuresti, la Brasov sau in oricare loc? Motivati
raspunsul.
ART. 42 Legea 58/1934
Cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata �n cambie.
In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata:
1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnata �n cambie sa plateasca pentru
el.
2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate �n
cambie sa plateasca pentru acesta.
3. La domiciliul celui indicat la nevoie.

220. Diferenta dintre o intreprindere civila si o intreprindere comerciala consta


in:
a) gradul de organizare a activitatii X
b) activitatea desfasurata
c) asumarea riscului de catre intreprinzator
d) numarul de angajati
Indicati raspunsul corect.
Raspuns : a).

221. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art 182 din Legea
31/1990 privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale?
ART. 182 Legea 31/1990
(1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.
(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau
auditate, potrivit legii.
222. Numitii FG si NO au fost desemnati cenzori de catre AGA. Cu ocazia
verificarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inreg in
evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre
actionarul X pe numele acestuia, fara sa existe un transfer de proprietate sau de
folosinta fata de societate.
Cenzorul NO intalnindu-se intamplator cu actionarul X ii relateaza acestuia ceea
ce a observat in evidentele contabile ale societatii.
Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor
inregistrate in contabilitatea societatii?
Raspuns: Nu . Conf ART. 164 Legea 31/1990
(3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor
datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii
mandatului lor.
Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca
situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca
acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-
a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare.
(2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera
necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii
vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit

223. Actionarii IMPAX SA reprezentand impreuna 5% din K soc au hotarat sa reclame


cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general,
existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului
stipulat in continutul lor.
Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii
minoritari despre fapte care trebuie verificate?
(1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca
trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului
catre adunarea generala.
(2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual
sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul
constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia
ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat
adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei
trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie
sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

224. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglem de Lg 31/1990 daca societatile


care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii
societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari?
Raspuns; da
ART. 251^2 Legea 31/1990
(4) �n cazul �n care societatea absorbanta este o societate �n comandita pe
actiuni, �nfiintata si function�nd potrivit legii rom�ne, actionarii societatii
absorbite vor fi �ntotdeauna actionari comanditari ai societatii �n comandita pe
actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel �n hotar�rea de aprobare a
proiectului de fuziune.

225. O SRL are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate


cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si unde avea si
calitatea de administrator.
Inainte de sesizarea instantei de judecata pt pronuntarea unei hotarari de
excludere a asociatului administrator A, acesta se retrage din cealalta societate
concurenta.
Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a doua
societate concurenta cu prima? Motivati raspunsul.
ART. 222 Legea 31/1990
(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu
raspundere limitata: asociatul administrator care comite frauda in dauna
societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul
lui sau al altora.
ART. 82 Legea 31/1990
(1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte
societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca
operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul
asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

226. Asociatul administrator la o SRL a retras din contul societatii o suma de


bani pt achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura electr fara a
evidentia in ctb soc aceste op. Aparatura electr a fost cump pt interesul propriu,
iar utilajele pt nevoile societatii.
Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din
societate?
ART. 222 Legea 31/1990
(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu
raspundere limitata:
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste
de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
ART. 80 Legea 31/1990
Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza
capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei
alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si
sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.
ART. 81 Legea 31/1990
(1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a
fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in
interesul societatii.
(2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate
si de daune.
(3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa
societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.
3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de
dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei
sau sa ceara despagubiri.
(4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut
cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare.

227. Potrivit art 225 alin 1 din Lg 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata
de terti pt operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a
hotararii de excludere.
In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate
exercita asociatul exculs drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii?
ART. 225 Legea 31/1990
(1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de
societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul
este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se
cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

228. Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat de


a convoca adunarea generala a asociatilor constituie motiv intemeiat de excludere
a acestuia din societate ?
Raspuns: Refuzul administratorului de a convoca AGA nu constituie un motiv
intemeiat pt a-l excude din societate.
ART. 119 Legea 31/1990
(3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu
convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza
convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin
aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta
prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre
actionari, persoana care o va prezida.

229 .Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca


unul dintre membrii CA sa fie administrator independent ?
Conf. ART. 138^2 Legea 31/1990 prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii
generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai
consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.

230.Cei 3 cenzori ai SC�FLORIX� SA au refuzat depunerea raportului cu privire la


sit.fin. a soc. , motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a
tuturor documentelor aflate in posesia administaratorilor soc. CA,intrunindu-se de
urgenta , a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a
depune raportul.
CA are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor ?
CA nu poate suspenda din functie cenzorii. Aceasta este o prerogativa a AGA,
cenzorii fiind in subordinea acesteia.

231. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la


raspundere a cenzorilor?
Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de
raspundere aplicabile.
Da. Daca este gasit vinovat de faptul ca nu a anuntat aspectele generale sesizate
care au condus la insolventa
ART. 138 Legea 85/2006
(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic
poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in
stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din
cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat
starea de
insolventa a debitorului,
(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru
faptele care constituie infractiuni.
(4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este
solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau
anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au
detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de
conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat
insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au
facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.

232. I.J. , administrator si reprezentant al SC �ULPIA� SRL , urmeaza sa vanda un


teren aflat in proprietatea societatii. Stiut fiind ca instarinarea terenurilor
este supusa reglementarilor speciale , care prevad necesitatea intocmirii
contractului de vanz.-cumparare in forma autentica, este necesara o procura in
forma autentica din partea soc. pentru administartorul IJ care va semna
contractul?
(1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la
indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile
aratate in actul constitutiv.
Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi �ncheiate
�n temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz,
prin lege, actul constitutiv sau hotar�rile organelor statutare ale societatii
adoptate �n conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv
al societatii, nefiind necesara o procura speciala si �n forma autentica �n acest
scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie �ncheiate �n forma autentica.
Deci, nu este necesara o procura in forma autentica din partea soc., vanzarea
putandu-se incheia in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai
societatii.

233. O soc. europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul


com. Bucuresti a hotarit sa-si transfere sediul intr-un alt stat membru al UE.
Creditorii acestei soc., ale caror creante sunt anterioare datei publicarii
proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face
opozitie ?
(1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei
publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot
face opozitie �n conditiile art. 62.
(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii p�na la data
la care hotar�rea judecatoreasca devine irevocabila, �n afara de cazul �n care
societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de
creditori ori �ncheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.

234. Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice
pe teritoriul Romaniei ? Aratati temeiul legal.
ART. 3 OUG 44/2008
(2) Activitatile economice pot fi desfasurate �n toate domeniile, meseriile,
ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le interzice �n mod expres pentru
libera initiativa.
(3) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica pentru activitatile prevazute de Codul
CAEN a caror desfasurare �n una dintre formele prevazute de art. 4 nu este
reglementata exclusiv potrivit unei legi speciale.
ART. 4 OUG 44/2008
Persoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (1) pot desfasura activitatile
economice dupa cum urmeaza:
a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca �ntreprinzatori titulari ai unei �ntreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei �ntreprinderi familiale.
ART. 5 OUG 44/2008
Persoanele fizice autorizate, �ntreprinderile individuale si �ntreprinderile
familiale trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Rom�niei, �n
conditiile prevazute de lege.
ART. 6 OUG 44/2008
(1) Orice activitate economica desfasurata permanent, ocazional sau temporar �n
Rom�nia de catre persoanele fizice autorizate, �ntreprinderile individuale si
�ntreprinderile familiale trebuie sa fie �nregistrata si autorizata, �n conditiile
prezentei ordonante de urgenta.
(2) Autorizarea functionarii, �n conditiile prezentei ordonante de urgenta, nu
exonereaza persoanele fizice autorizate, �ntreprinderile individuale si
�ntreprinderile familiale de obligatia de a obtine, �nainte de �nceperea
activitatii, autorizatiile, avizele, licentele si altele asemenea, prevazute �n
legi speciale, pentru desfasurarea
anumitor activitati economice.

ART. 3 OUG 44/2008


(1) �n temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere si
al dreptului de stabilire, orice persoana fizica, cetatean rom�n sau cetatean al
unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, poate
desfasura activitati economice pe teritoriul Rom�niei, �n conditiile prevazute de
lege.

235. Banca Comerciala � XY � a solicitat tribunalului deschiderea procedurii


falimentului impotriva SC � A � SA deoarece aceasta are calitatea de garant in
contractul de imprumut bancar incheiat intre intrprinderile familiale � MA � , �
BM � si � MI � si creditoare.
Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30
de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impotriva
garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a
semnat in favoarea bancii 3 contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua
tractoare si un atelier mecanic.
In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii
introductive de faliment formulate de creditor.
Ce va decide instanta ? motivati solutia.
ART. 33 Legea 85/2006
(2) In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa
conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul
contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va
mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care
au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de
cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor,
daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi
folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata
in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa,
ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala,
situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre
administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat
minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia
de a depune un plan in termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art.
60 alin. (2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de
insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de
orice efect chiar de la inregistrarea ei.

236. Actionarii unei soc.pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia , respectandu-


se majoritatea voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului
constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei AGA s-a prevazut numirea a doi
lichidatori. Cu ocazia inventarierii activului si pasivului patrimonial
lichidatorii constata ca soc.se afla in insolventa.
Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art.270 din L 31/1990, republic.si
modificata ?
ART. 270^1 Legea 31/1990
In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa,
lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In
conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea
procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

237. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in


Romania ?
ART. 270^2 a) Legea 31/1990
Societatilor europene cu sediul �n Rom�nia le sunt aplicabile prevederile
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind
statutul societatii europene, cele ale prezentului capitol, precum si cele
privitoare la societatile pe actiuni, �n masura compatibilitatii lor cu
dispozitiile regulamentului comunitar.
238. Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie
inmatriculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica ?
ART. 270^2 b) Legea 31/1990
(1) Societatile europene cu sediul social �n Rom�nia au personalitate juridica de
la data �nmatricularii �n registrul comertului.
(2) O societate europeana nu poate fi �nmatriculata �n registrul comertului dec�t
dupa �ncheierea unui acord privind implicarea angajatilor �n activitatea
societatii, �n conditiile prevazute de Hotar�rea Guvernului nr. 187/2007.

239. Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei S.C. potrivit L31/1990,


repub si modif ? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu
sit.fin. intocmita de lichidator ?
Obligatii ale lichidatorului patrimoniului unei SC:
- Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala,
aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului
societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor
financiari (ART. 268 Legea 31/1990)
- Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi
mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
- In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa,
lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In
conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea
procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Orice actionar poate face opozitie,in cond prevazute de Legea 31/1990

240. In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se


cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului soc., respectandu-se dispozitia
cuprinsa in art.268 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata. In ipoteza
in care actionarii nu-si incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit
actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea ?
ART. 270 Legea 31/1990
(1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la
publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre
unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile
sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.

241. Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990,


republicata si modificata , potrivit careia �o soc. nu poate sa acorde avansuri
sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau
dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert�, este posibil ca, totusi, sa
se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii
societatii?
Raspuns:
ART. 106 Legea 31/1990
(1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie
garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un
tert.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul
operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii
financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre
sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine
diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a
rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.

242. In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul


prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adun. gen., cu votul
cerut de adun extraordinare.
Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea
cenzorilor este atributul adun.gen. extraordinare ? Daca raspunsul este afirmativ,
exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea
cenzorilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii?
ART. 166 Legea 31/1990
(2) Revocarea lor � cenzorilor- se va putea face numai de adunarea generala, cu
votul cerut la adunarile extraordinare.
ART 111 Legea 31/1990
(2) adunarea generala este obligata:
b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai
consiliului de supraveghere, si cenzorii;

243. Administratorul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul
soc., cu scopul de a garanta o oblig contractata pentru redresarea finanaciara a
soc. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul
ad.gen.extraordinare a actionarilor.
Contractul de ipoteca este valabil incheiat ?
DA - ART. 70^1 Legea 31/1990
Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi �ncheiate
�n temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz,
prin lege, actul constitutiv sau hotar�rile organelor statutare ale societatii
adoptate �n conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv
al societatii, nefiind necesara o procura speciala si �n forma autentica �n acest
scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie �ncheiate �n forma autentica.

244. Reclamanta AFP sect 1 a formulat opozitie impotriva hotararrii AG a


actionarilor soc. SC SE SRL prin care s-a decis dizolvarea soc. si numirea unui
lichidator, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a debitelor
sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora.
Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeita ?
ART. 262 Legea 31/1990
(1) Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla
sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de
societate nu se prevede altfel.
ART. 235 Legea 31/1990
(1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere
limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea
prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a
societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea
patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui
in acord cu creditorii.

245. Creditoarea SC �E� SA a formulat cererea de deschidere a procedurii


insolventei dovedind ca are o creanta certa , lichida si exigibila impotriva
debitorului SC �S� SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile.
Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de
creditoare , aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei , solicitand
astfel compensarea creantelor reciproce.
Creditoarea , in aparare , invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoarea
nu a solicitat acest lucru (compensarea ) in procedura de lichidare a
patrimoniului creditoarei insesi.
Avand in vedere dispozitiile art.3,31, si 52 din L85/2006 ,se poate opera
compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti?
Raspuns: Opozitia nu este fondata avand in vedere faptul ca Lg 85/2006 nu prevede
nici o conditie cu privire la limitarea dreptului de compensare.
ART. 52 Legea 85/2006
Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a
invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand
conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la
data deschiderii procedurii.

246. Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si


contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a
se declansa procedura falimentului?
Nu, creantele const�nd �n chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea
lipsei de folosinta nu sunt creante certe lichide si exigibile deoarece �ntinderea
acestora trebuie constatate pe cale judiciara, ele neav�nd un cuntum clar si
nefiind exigibile si nici lichide.

247. Ce se intelege prin � capital autorizat � si care sunt reglementarile


legale privitoare la acesta ?
Raspuns:
capital autorizat = majorarea de catre AGA/CA/Directorat a capitalului subscris
pana la o valoare nominala determinata, intr-o perioada ce nu poate depasi 5 ani
de la data inmatricularii societatii (val nom a K autorizat <= � K subscris
:Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul
social subscris, existent in momentul autorizarii.)
- reglem de Lg 31/1990

248. Actionarii soc.SC � AF �SA au hotarat majorarea capitalului social prin


cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune , stabilindu-se ca la data subscrierii
sa fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din val. lor nominala, iar
diferenta in termen de doi ani de la data publicarii in M.O. a hot. AGA.
Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii
actiunilor ?
Nu, cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie platita integral in
momentul subscrierii

249. Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea cap.soc.


al SC � MN �SA prin emisiune de noi actiuni in schimbul aporturilor actionarilor.
Totodata , actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia
sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de trei ani de la
data publicarii in MO a hotararii adunarii generale.
Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile
numitului S.B.
Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in
termenul de trei ani ?
Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata
actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de
transmitere in registrul actionarilor.

250. Asociatul AB s-a retras din SC ML SRL , avand dreptul sa incaseza de la


societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din
patrimoniul societatii. Chemata in judecat , societatea a refuzat achitarea sumei
datorate asociatului retra, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala
aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa-i plateasca.
Asociatul retras are dereptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si
dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate ?
Da, asociatul are dreptul ca pe langa suma datorata sa solicite si dobanda
legala, deoarece aceasta curge de drept din momentul in care debitul devine
exigibil