Sunteți pe pagina 1din 61

DREPT COMERICAL A.P. (persoana fizica) si SC MM SRL (persoana juridica) au hotart sa constituie societatea n nume colectiv A.P.-MM. A.P.

s-a obligat sa aduca la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC MM SRL un teren n suprafata de 5.000 m2, n valoare de 100.000 lei. n actul constitutive al societatii, asociatii au prevazut ca asociata SC MM SRL, fiind o societate cu raspundere limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai n limita capitalului social subscris. Este valabila clauza inserata n actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii? Clauza inserata in actul constitutiv este nelegala potrivit art.3 alin.1 asociatii in SNC raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale. Fata de caracterul imperativ al dispozitiilor legale nu se poate deroga prin actul constitutiv de la obligativitatea raspunderii nelimitate si solidare a asociatilor intr-o societate in nume colectiv. SC ML este o societate n nume colectiv care a ncheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancara SC MB SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatnd ca societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite n contract, creditoarea, n baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a chemat n judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitnd ca acestia sa fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund n mod solidar pentru obligatiile societatii? Asociatii au beneficiul de discutiune n cazul n care sunt actionati de creditorii societatii? a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea societatii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor acestuia pentru recuperarea creantei. b).Da au beneficiul de discutiune creditorii societatii se vor ndrepta mai nti mpotriva acesteia pentru obligaiile ei i, numai dac societatea nu le pltete n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n ntrziere, se vor putea ndrepta mpotriva acestor asociai. Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3 alin2 din L.31/1990, republicata si modificata? Punerea in intarziere se realizeaza prin somatie sau notificare prin care societatea este incunostiintata sa plateasca in termen de 15 zile de la data de la care a primit actul privind punerea in intarziere. SC MIXAM SRL este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati, respectiv doua persoane fizice si o persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor desfasura n societate, respective activitate de marketing/publicitate, n vederea atragerii unei clientele stabile a societatii, n valoare de 10 lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta n actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comerciala FN SA. Totodata, cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50 lei. Verificnd continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecata a constatat ca exista neregularitati n privinta constituirii capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor. Conform art art. 16-(4) prestaiile n munc nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Fiind o SRL aportul in creante nu poate fi admisibil ori actiunile pe care le detin asociatii la persoana juridica FN SA reprezinta creante care nu pot fi aduse la capitalul social al societatii care se constituie990)

1.

2.

3.

4.

5.

Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ? 1

Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelai sediu vor putea funciona mai multe societi numai dac imobilul, prin structura lui i suprafaa sa util, permite funcionarea mai multor societi n ncperi diferite sau n spaii distinct partajate. Numrul societilor comerciale ce funcioneaz ntr-un imobil nu poate depi numrul de ncperi sau spaii distincte obinute prin partajare. Trei persoane fizice, n calitate de fondatori, au hotart constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, ntocmind prospectul de emisiune n care s-a mentionat capitalul social, numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni si data nchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numar de 100 actiuni depunnd la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificnd continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii acestuia ntruct nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Actiunea n constatarea nulitatii prospectului de emisiune ntocmit de fondatori este ntemeiata? Argumentati solutia. Decizia este neintemeiata, deoarece, conf art.18 al.4 din Legea 31/1990 prin depunerea la CEC a valorii actiunilor subscrise actonarul care a solicitat constatarea nulitatii prospectului de emisiune si-a exercitat indatoririle de actionar astfel incat nu mai poate invoca aceast nulitate In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului? Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica. La data de 15 noiembrie 2005 a fost nmatriculata n registrul comertului SC NABO SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. n scopul achizitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii, asociatul V.T. a depus la banca n contul societatii suma de 200 lei, urmnd ca societatea sa-i restituie acest mprumut n termen de 10 ani. ntelegerea cu privire la acordarea mprumutului si restituirea lui a intervenit ntre cei doi asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal ncheiat ntre cei doi asociati privind mprumutul acordat societatii? n ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? Contractul de imprumut este valabil chiar daca nu se materializeaza in forma scrisa. Contractul va fi dovedit potrivit regululor dreptului comun.Forma scrisa este obligatorie in cazul in care se incheie contract intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai. ntr-o SRL n care partile sociale apartin unei singure persoane exista ca organ de conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate ndeplini mandatul de administrator al societatii? Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile i obligaiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator. n actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevazut ca asociatul L.E. sa procure clientela societatii prin deplasarea n tara pentru a face publicitate acesteia, urmnd sa participe la profit si pierderi n proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.( L31/1990). 2

6.

7.

8.

9.

10.

n cazul unei societati pe actiuni constituita prin subscriptie publica, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sa accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? Avantajele rezervate fondatorilor in folosul lor nu au efect dect dac au fost aprobate de adunarea constitutiv . La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, aportul n natura poate fi varsat numai n proportie de 50%? Aciunile ce reprezint aporturi n natur vor trebui s fie acoperite integral. Precizati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a aporturilor n natura, n cazul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica. Adunarea constitutiv a acceptantilor prospectului de emisiune are printre obligatii si aceea de a examina i valida raportul experilor de evaluare a aporturilor n natur; SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 10 ani, prevazndu-se n actul constitutive ca fondatorii vor ncasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de 6% din profitul net al societatii. ntruct societatea nu a realizat profit n primii doi ani, actionarii au hotart dizolvarea societatii. Fondatorii carora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvarii hotarte de actionari? In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare. Indicati situatiile n care, la constituirea societatii pe actiuni, judecatorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize. Potrivit Art. 38-(1) L31/1990 efectuarea expertizei este obligatorie daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le suporte. Ce trebuie sa cuprinda raportul de expertiza ntocmit de experti n cazul n care judecatorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesara nmatricularii unei societati pe actiuni? Raportul de expertiza va cuprinde: descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1)) Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind calitatea de expert? (L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Filiala reprezinta sediul secundar al societatii comerciale mama. Motivati: a) adevarat; b) fals. Raspuns: FALS, deoarece filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una din formele de societate prevazute de lege si in conditiile specifice fiecarei forme. Potrivit art 43 alin 4 nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. Cinci persoane fizice si o persoana juridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni, semnnd actul constitutiv, procurnd toate actele necesare nmatricularii societatii n registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica care nu a efectuat procedura n termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de mprejurarea ca cererea de nmatriculare n registrul comertului a societatii nu a fost depusa de persoana mputernicita, asociatii pot obtine o hotarre judecatoreasca de obligare a persoanei respective sa efectueze procedura? Nu deoarece in cazul n care fondatorii sau reprezentanii societii nu au cerut nmatricularea ei n termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comerului efectuarea nmatriculrii, dup ce, prin notificare sau scrisoare recomandat, i-a pus n ntrziere, iar ei nu s-au conformat n cel mult 8 zile de la primire. In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale. SC MICA SRL a fost nmatriculata n registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sa fi depus specimenul de semnatura. Totodata, la dosar nu a fost depusa dovada sediului social. Exista posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupa nmatricularea societatii? Da, in cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile de la data constatarii neregularitatilor, sa ia masuri pentru inlaturarea lor. Orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa acopere acele nereguli , sub sanctiunea platii de daune cominatorii. S-a constituit o societate cu raspundere limitata n care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan n localitatea unde s-a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la data nmatricularii n registrul comertului, s-a constatat ca actul constitutiv nu a fost ncheiat n forma autentica, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formulndu-se o actiune n constatarea nulitatii societatii. Este ntemeiata actiunea n constatarea nulitatii societatii? Da. In conformitate cu art 56, lit a, numai ca , potrivit art 57 din L31/1990, nulitatea nu va fi declarata daca motivul de nulitate a fost inlaturat inainte de a fi puse concluzii pe fond la tribunal.

18.

19.

20.

21.

22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati nmatriculate. a)lipsete actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n form autentic,in situatiile prevaz de lege; b)toi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societii; c)obiectul de activitate al societii este ilicit sau contrar ordinii publice; d)lipsete ncheierea judectorului delegat de nmatriculare a societii; e)lipsete autorizarea legal administrativ de constituire a societii; f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris si varsat;. g)s-au nclcat dispoziiile legale privind capitalul social minim, subscris i vrsat; h)nu s-a respectat numrul minim de asociai, prevzut de lege.
4

Pentru nmatricularea societatii, asociatii F.G. si L.M. au ncheiat un contract de nchiriere privind un spatiu n care a fost declarat sediul societatii. Dupa nmatriculare societatea a achitat o luna chiria datorata, dupa care a refuzat sa mai plateasca chiria datorata numitului M.N., motivnd ca cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocnd dispozitia cuprinsa n art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivnd ca acestia raspund n mod solidar si nelimitat pentru actele ncheiate n contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele juridice ncheiate de reprezentantii societatii n faza de constituire? Motivati solutia n cazul de fata. Reprezentantii societati raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor. Deci, societatea, dup nmatriculare, pltind chiria, a preluat asupra sa , ceea ce inseamna ca numitul MN se va indrepta cu actiune impotriva societatii.. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMAR SA pentru ca lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese nmatriculata n registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si ncheiase cu mai multe societati comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de ncasat o parte din pret. Nulitatea societatii produce efecte asupra contractelor ncheiate pna la data constatarii ei? Care este calea de atac ndreptata mpotriva ncheierilor pronuntate de judecatorul delegat privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrari n registrul comertului si n ce termen se exercita? Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. ncheierile judectorului delegat privitoare la nmatriculare sau la orice alte nregistrri n registrul comertului sunt executorii de drept i sunt supuse numai recursului exercitat in termen de 15 zile de la data pronuntarii incheierii pt. parti si de la data publicarii in Monitorul Oficial pentru orice alte persoane interesate. n cazul unei societatii n nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa nct la sfrsitul anului 2005 societatea n nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezinta obligatiunile? Este admisibil la o societate n nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective? Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC. Socieatatea se va indrepta in primul rand impotriva debitorului cedat, respectiv societatea emitenta de obligatiuni, dupa care, daca nu obtine plata creantei va solicita acest lucru de la asociatul care a adus la capitalul social creantele respective. Acesta va raspunde pt. suma datorata, plus daune la care se adauga si dobanda legala. ntre doua societati comerciale s-a ncheiat un contract de livrare de marfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiara a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considernd ca produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinnd ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzatoare catre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiara a produselor considerate calitativ necorespunzatoarea chemat n judecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa raspunda. Actiunea ndreptata mpotriva administratorului este ntemeiata? Motivati solutia. Actiunea indreptata impotriva administratorului nu este intemeiata, creditorii societatii se pot indrepta cu actiunea impotriva administratorului numai in caz de deschidere a procedurii insolventei.

23.

24.

25.

26.

S-a constituit o societate n comandita simpla n care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat ntr-o societate n nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama ca nu i-a ncunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societati n care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat n situatia de fapt prezentata? Motivati solutia Asociatul nu poate fi exclus, intrucat nu exista conflict de interese intre cele doua societati, deoarece, asociat la cealalta societate concurenta este sotia asociatului comanditat or, dispozitia legala mentionata interzice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea chiar concurenta si nicidecum sotilor sau sotiilor acestora. Societatea n comandita simpla MN si FL a fost obligata, prin hotarre judecatoreasca, sa plateasca altei societati de antrepriza de lucrari-constructii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii n care se afla sediul societatii debitoare. mpotriva societatii debitoare s-a ncercat executarea silita, dar s-a constatat ca aceasta nu are bunuri cu care sa achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivnd ca hotarrea judecatoreasca este pronuntata mpotriva societatii si, ca atare, nu le este opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt ntemeiate? Motivati solutia. Nu, apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta. Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat care raspunde solidar si nelimitat SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participnd la capitalul social cu un aport n numerar de cte 2.000 lei, adica un procent din capitalul social de 33% fiecare.n clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevazut ca asociatul L.M. sa participe n proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cte 40% fiecare. Este legala clauza nserata n actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul. Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga. n ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor dividendele aprobate de adunarea generala a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevazuta de lege n cazul neachitarii lor? Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Aratati care este momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la aciunea de restituire a dividendelor se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor.

27.

28.

29.

30.

31.

La data de 15 iulie 2005 s-a ncheiat contractul de cesiune de aciuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numr de 10 aciuni n valoare total de 100 lei. Prin hotrrea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exerciiului financiar al anului 2005, fiecare acionar urmnd s primeasc dividende n funcie de numrul de aciuni deinute i de cota de participare la capitalul social. Pentru exerciiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor 10 aciuni au fost atribuite n totalitate numitului V.D., care deinea aciunile respective la data adoptrii hotrrii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 pn la data de 15 iulie, iar dup aceasta s i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent M.N. este ntemeiata? Da.Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor. Legea 31/1990,Art. 67-(6): Dividendele care se cuvin dup data transmiterii aciunilor aparin cesionarului, n afar de cazul n care prile au convenit altfel. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hotart sa fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL de catre SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 lei, divizat n 500 parti sociale a cte 100.000 lei fiecare. SC ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC ANVEL SRL este de 2.000.000 lei, divizat n 20 parti sociale a cte 100.000 lei fiecare, mpartite n mod egal ntre cei doi asociati. SC ANVEL SRL a nregistrat n ultimii doi ani pierderi n asa fel nct n conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotart absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. n situatia de fapt se mai retine ca SC ANVEL SRL concesionase un teren n scopul construirii unei fabrici si ncheiase un contract de asociere n participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract n care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a hotart fuziunea prin absorbtie, s-a ntocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avnd aceeasi data si s-a ntocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat n Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si nceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC MILAV SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii Conform art. 69 din Legea 31/1990, la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. SC ANVEL SRL, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social, practic se afla intr-o clauza de dizolvare, prin pierderea capitalului social sau diminuarea lui sub limita minima prevazuta de lege, astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu isi majoreaza capitalul social la nivelul minim prevazut de lege Conform art. 237 (d) La cererea oricrei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comerului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societtii n cazurile n care societatea nu si-a completat capitalul social, n conditiile legii. se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea. Art 238 (4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. Cu privire la mentiunea de majorare a capitalului social, judecatorul delegat va refuza efectuarea mentiunii pana in momentul expirarii termenului de opozitie prevazut de lege in favoarea creditorilor sau se va retrage proiectul de fuziune.

32.

33.

34.

Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat n judecata pe M.C. solicitnd ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna excluderea prtului din societate, oblignd societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea ca M.C., n calitate de asociat si 7

administrator, a ncalcat Legea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura sa fraudeze societatea. Prtul M.C., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivnd ca situatia falimentara a societatii se datoreaza culpei exclusive a acestuia. n urma probelor administrate, instanta de fond a admis att cererea principala si n parte cea reconventionala, dispunnd excluderea din societate a reclamantului prt, ct si a prtului reclamant, dispunnd totodata si dizolvarea societatii n conditiile n care prin excluderea celor doi asociati a mai ramas n societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, n sensul ca a folosit n scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.C., a vndut partile componente din utilajele societatii fara ncuviintarea celorlalti asociati. Prtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea ca acesta a ntreprins activitati contrare scopului societatii, n sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura n banca. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societatii, n baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, deoarece prin excludere societatea a ramas cu unic asociat, aceasta fiind cauza de dizolvare a societatii cu urmatoarea motivare: 1. Dispozitia cuprinsa n art. 222 lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei societati n nume colectiv sau n comandita simpla. 2. Nedepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de raspundere pentru daunele produse. 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezinta o fapta care sa nsemne frauda n dauna societatii att timp ct cu sumele respective au fost cumparate alte bunuri n folosul societatii. 4. Inabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaza cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune catre societate. Dispozitiile cuprinse n art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecarei dispozitii legale? Este corecta solutia de dizolvare a societatii? Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a) asociatul care, pus n ntirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; priveste toate cele trei cazuri de
societati

b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; se
refera la SNC si la asociatii comanditati

c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82; se refera la SNC si la asociatii comanditati d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. RC : Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve, pt ca societatea se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat. Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege Cum din text nu rezulta ce fel de societate este, in cazul SNC sau comandita simpla sau comandita pe actiuni (comanditati sunt cei exclusi) solutia este corecta. Asociatii care au hotart dizolvarea societatii pot renunta la aceasta, chiar si dupa publicarea n Monitorul Oficial a hotarrii adunarii generale extraordinare a asociatilor? Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. Aratati n ce consta contrarietatea de interese n cazul asociatilor unei societati n nume colectiv. Asociatul care, intr-o operatiune determinata are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa 8

35.

36.

operatie in caz contrar, raspunde pentru pagubele produse societatii daca, fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au ncheiat un protocol prin care au hotart dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societatii SC VL SA catre SC M SA. Protocolul ncheiat ntre cele doua societati este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC VL SA catre SC M SA? Nu. Pentru realizarea transmiterii patrimoniului universal sau cu titlu universal este necesara hotararea adunarii generale extraordinare a celor doua societati care au incheiat protocolul. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat n 9.000 actiuni a cte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari n mod egal. n decurs de 3 ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, achizitionnd trei terenuri, doua cladiri si aparatura de birou, astfel nct adunarea generala extraordinara a hotart majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prima de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodata, actionarii au hotart ca achitarea actiunilor emise cu prima sa se faca n proportie de 30% n momentul subscrierii si diferenta n termen de 3 ani. Este legala hotarrea de majorare a capitalului social n conditiile stabilite de actionari? Nu. In cazul majorarii capitaluli social cu prim de emisiune actiunile trebuie platite integral pana la data subscrierii. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avnd un capital social de 600 lei divizat n 60 parti sociale n valoare de 10 lei fiecare. Dupa trei luni de la nmatricularea societatii n registrul comertului asociatul A.L. decedeaza, avnd ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedinta a adunarii generale a asociatilor a participat n locul asociatului decedat sotia supravietuitoare n nume propriu si n calitate de reprezentant al copilului minor, exprimndu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot n adunarea generala a asociatilor n nume propriu si ca reprezentanta a minorului asociatului decedat? Motivati solutia. Daca in actul constitutiv s-a prevazut o clauza de continuare cu mostenitori, sotia supravietuitoare are drept de vot. In caz de neacceptare a mostenirii sau in lipsa unei prevederi in acest sens in actul constitutiv, societatea are obligatia la plata partilor sociale mostenite catre succesori conform ultimului bilant contabil aprobat si sotia nu are nici intr-un caz drept de vot. n actul constitutiv al SC L SRL s-a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social. Avnd n vedere dispozitia cuprinsa n art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, hotarrea de modificare a actului constitutive trebuie sa fie adoptata de toti asociatii? L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotrrile avnd ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociailor, n afar de cazul cnd legea sau actul constitutiv prevede altfel. Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita. Retragerea dintr-o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea n nume colectiv, n comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata). Cu toate acestea exista posibilitatea legala ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga? Potrivit art. 134. L31/1990 actionarii care nu sunt de acord cu hotararile a adunarii generale cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societatii in strainatate, 9

37.

38.

39.

40.

41.

schimbarea formei societatii, fuziunea sau divizarea societatii, au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.

42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate? Pretul platit de societate pentru actiunile detinute de cel retras va fi stabilit de un expert independent autorizat, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii.
S.M. si S.E., soti, au hotart sa constituie o societate comerciala SRL n care sa aduca la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat n imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumparat de cei doi soti n timpul casatoriei. n schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit n mod egal parti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comerciala? Este necesara impartirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul ca imobilul a fost adus la capitalul social n schimbul caruia sotii au primit parti sociale n procent de 50% fiecare nseamna o partajare conventionala a bunurilor comune, operatiune interzisa de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, acest lucru neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul codului familiei. Convenia este perfect valabil, in msura n care ambii soi i-au exprimat consimmntul n mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societii comerciale. Desigur in cazul de fata pentru constituirea societatii, in afara de aportul in natura- imobilul proprietate comuna, asociatii trebuie sa aduca si un aport in bani. SC MN SRL, n calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de creditoarea SC FG SA, aratnd ca n ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el nsusi are de ncasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodata, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii aratnd ca n patrimoniul propriu exista mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmari silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si ndestula creantele. Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este ntemeiata? Fata de dispozitia cuprinsa in art. 1 alin 2 din L 85/2006, debitorul SC MN SRL se afla in stare de insolventa, deoarece nu dispune de sume de bani pt. a-si achita datoriile El se afla in stare de insolventa vadita de plata, pt. ca timp de doua luni a incetat platile catre creditori. In concluizie, apararile facute de prat sunt neintemeiate urmand a fi respinse de instanta de judecata. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic n procedura insolventei. Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: a) darea hotararii de deschidere a procedurii b) judec contestatia debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor. Desemnarea are caracter provizoriu pana la prima adunare a creditorilor, care poate decide mentinerea sau schimbarea administratorului ori a lichidatorului numit de judecatorul-sindic. Pentru desemnarea provizorie, judecatorul-sindic tine cont de eventuale cereri ale creditorilor petenti si poate respinge aceste cereri numai motivat; d) judec cererile privind ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea; e) judec actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; f) judec contestatiile debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; 10

43.

44.

45.

g) admite si confirm planul de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; h) hotararea de a se continua activitatea debitorului, in caz de reorganizar i) judec actiunile in anularea hotararii adunarii creditorilor; j) pronunta hotararea de inchidere a procedurii. mpotriva SC AC SA n calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventa, la cererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemnndu- se prin hotarrea de deschidere a procedurii n calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocata adunarea creditorilor de catre creditorii ale caror creante reprezinta 20% din valoarea totala a acestora. n cuprinsul convocarii, creditorii au mentionat ca la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de catre debitor, ct si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi n ziua desfasurarii adunarii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale caror creante reprezinta 75% din totalul acestora, hotarnd respingerea planului de reorganizare a activitatii debitorului. mpotriva hotarrii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune n anulare pentru urmatoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocata dect de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede n mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fara a avea procura speciala. Actiunea n anularea hotarrii adoptate de adunarea creditorilor este legala? Actiunea de anulare a hotararii este legala. Motivele de nelegalitate a hotararii sunt in parte intemeiate. 1. Astfel, convocarea adunarii creditorilor se poate face si de catre creditori ale caror creante reprezinta 30% din totalul acestora. In speta procentul de creante a fost de 20% , deci din acest p. d. v. convocarea este nelegala. 2. Convocarea nu este legala si pentru faptul ca ordinea de zi trebuie aratata in detaliu in continutul convocarii. 3. Reprezentarea in adunarea creditorilor se face numai pe baza unei procuri speciala si legalizata Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le ndeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a fi desemnata ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolventei? Administratorul judiciar persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, in conditiile legii. De asemenea el trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate in exercitarea atributiilor sale. Raportul ntocmit de administratorul judiciar desemnat n cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale. Ce aspecte trebuie mentionate n cuprinsul raportului administratorului? In raport se vor mentiona urmatoarele aspercte - cauzele i mprejurrile care au dus la apariia starii de insolvena a debitorului, - persoanelor din vina crora debitorul este in incapacitate de plata, - posibilitatile reale de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori, dup caz, motivele care nu permit reorganizarea - alte imprejurari importante pentru solutionarea cererilor introductive Definiti starea de insolventa potrivit Legii nr. 85/2006. Potrivit L85/2006,Art. 3 insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Caracterul vdit de insolventa este rezumat de legiuitor rezultand din faptul ca timp de 30 de zile debitorul a incetat platile. 11

46.

47.

48.

49.

Insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei; Care sunt conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi declansata procedura reorganizarii judiciare si a falimentului? Creantele creditorilor trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii: - sa fie certe, certitudinea constand in faptul ca existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu - sa fie lichide, lichiditatea constand in sume de bani, - sa fie exigibile, exigibilitatea inseamna ajungerea lor la scadenta. Delimitati conceptul de insolventa de cel de insolvabilitate si de refuz de plata. Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-si indeplini obligatiile fata de creditori, atat din lipsa lichiditatilor cat si al altori bunuri din care sa satisfaca creantele creditorilor. Prin insolventa se intelege acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. El nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neantemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. n cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii? Fata de continutul art 32, alin 4 din L85/2006,rezulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult 10% din valoarea creantelor de catre creditori nu este obligatorie, ramanand la aprecierea judecatorului sindic, si numai daca debitorul solicita acest lucru. In cazul in care este dispusa consemnarea unei cautiuni, nedepunerea ei are drept consecinta respingerea cererii introductive formulata de creditor. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii insolventei? Deschiderea procedurii insolventei produce urmatoarele efecte: - suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale - suspendarea cererilor de executare silita, pornita de creditor in mod individual - suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare, extrajudiciare sau msurile de executare silit pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. - nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, majorare ori cheltuiala (accesoriu) creantelor nascute anterior deschiderii procedurii de insolventa. Cu toate acestea legiuitorul instituie si exceptii. Este cazul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesorii la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata. Totodata in cazul in care se confirma un plan de reorganizare accesoriile, respectiv dobanzile, penalit. etc., nascute ulterior deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederile programului de plati; - este interzisa instrainarea de catre administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in insolventa; Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele: a) adevarat b) fals. b).. Fals. In cazul in care debitorul si-a manifestat intentia de reorganizare poate pastra dreptul de administrare a patrimoniului. Chiar si in cazul intentiei de reorganizare, creditorii pot cere 12

50.

51.

52.

53.

54.

judecatorului sindic sa ridice debitorului dreptul de administrare, daca constata pierderei continue in averea debitorului sau exista indicii de imposibilitatea realizarii planului de reorganizare. Indicati categoriile de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita. a) contractele de vanzare cumparare in care pretul platit de debitor depaseste in mod vadit valoarea bunului cumparat; b). Contractele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, transport, consultanta, comisin, etc., in care prestatia debitorului este vadit superioara d.p.d.v. valoric fata de prestatia celeilalte parti. Indicati trei categorii de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anularii. 1) constitiurea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografar (de ex. o ipoteca) 2) platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii. 3) acte de transfer de proprietate ctre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dac suma pe care creditorul ar putea s o obin n caz de faliment al debitorului este mai mic dect valoarea actului de transfer; Contractul de nchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat n cadrul procedurii insolventei? Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de Legea nr. 85/2006? Creantele bugetare exceptate sunt acele creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora care rezulta din titluri executorii necontestate in termenele legale. Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor n cadrul procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr. 85/2006? Daca titularii de creante anterioare deschiderii procedurii nu au depus cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile acestia sunt decazuti din urmatoarele drepturi: - dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor - dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului - dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior incheierii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conf.Legii nr. 85/2006? (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu posibilitile i specificul activitii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei fa de oferta debitorului, i va cuprinde msuri concordante cu ordinea public, inclusiv n ceea ce privete modalitatea de selecie, desemnare i nlocuire a administratorilor i a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plat a creanelor. (3) Planul de reorganizare va meniona: 13

55.

56.

57.

58.

59.

60.

a) categoriile de creane care nu sunt defavorizate, n sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creane defavorizate; c) dac i n ce msur debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaii din societile n nume colectiv i asociaii comanditai din societile n comandit vor fi descrcai de rspundere; d) ce despgubiri urmeaz a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, n comparaie cu valoarea estimativ ce ar putea fi primit prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativ se va calcula la data propunerii planului. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori. Votarea planului de reorganizare se face potrivit urmatoarelor reguli a). Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot b). Voteaza separat urmatoarele categorii de persoane - creante garantate; - creante salariale; - creante bugetare; - creante chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1); - celelalte creante chirografare. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? Votarea si conformarea planului produc urmatoaele efecte: - activitatea debitorului este organizata potrivit continutului planului - creantele si drepturile debitorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate asa cum este prevazuta in plan - in cazul unei executari silite planul confirmat de judecatorul sindic va fi socotit ca o hotarare definitiva impotriva debitorului Indicati situatiile n care judecatorul sindic dispune intrarea n faliment a debitorului aflat n stare de insolventa. Intrarea n faliment se produce n urmtoarele cazuri: - debitorul i-a declarat intenia de a intra n procedura simplificat, ori nu i-a declarat intenia de reorganizare; - nu s-a propus un plan de reorganizare de catre persoanele indreptatite - nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat; - debitorul i-a declarat intenia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat si nici o alta persoana indreptatita nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat; - nu au fost indeplinite obligatiile de plat i celelalte sarcini asumate - a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dup caz, intrarea debitorului n faliment. SC X SRL este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul Y si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. n urma scoaterii la vnzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei creditorului Y, creanta de 300.000 lei. Cum si va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (gaj)? Pentru diferenta de creanta neacoperita din vanzarea celor 2 automobile , creditorul Y devine creditor chirografar, intrand pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege. 14

61.

62.

63.

64.

Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute n urma lichidarii averii debitorului? Creantele vor fi platite in urmatorea ordine: - taxe, timbre i orice alte cheltuieli ale procedurii - creantele izvorate din raporturile de munca - creanele reprezentand creditele cu dobnzile si cheltuielile aferente acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii si creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului. - creantele bugetare - creantele reprezentand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; - creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pt. Intretinerea debitorului si a familiei sale, daca aceasta este persoana fizica. - creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; - alte creante chirografare; - creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege. Care sunt efectele hotarrii judecatoresti ale nchiderii procedurii falimentului? Exista doua categorii de efecte: a). Efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin nchiderea procedurii, judectorul-sindic, administratorul judiciar, lichidatorul i toate persoanele care i-au asistat sunt descrcai de orice obligatii cu privire la procedur. b). Efecte fata de debitor. In principiu, debitorul va fi descrcat de obligaiile pe care le avea nainte de intrarea n faliment, ns sub rezerva de a nu fi gsit vinovat de bancrut frauduloas sau de pli ori transferuri frauduloase. Debitorul va fi descrcat de obligaii daca acestea au fost pltite n cadrul procedurii. Descrcarea de obligaii a debitorului nu atrage descrcarea de obligaii a fidejusorului sau a codebitorului principal. Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa. L85/2006Art. 143 (2) Constituie infraciunea de bancrut frauduloas i se sancioneaz cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act sau n situaia financiar sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind svrite n frauda creditorilor; c) nstrineaz, n frauda creditorilor, n caz de insolven a debitorului, o parte din active. Aratati ce efecte produce nregistrarea n registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea. Inregistrarea in Reg. Com are efect declarativ cu privire la calitatea persoanei, creandu-se o prezumtie relativa de comercialitate cu privire la faptele pe care acesta le savarseste si cu privire la calitatea de comerciant. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN,cu participare egala la capitalul social, fiecare detinnd un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul SL cesioneaza n totalitate partile sociale celuilalt asociat, ncheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie nregistrata n registrul comertului. Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai ntre asociati?

65.

66.

67.

68.

69.

15

Contractul de cesiune produce efecte numai intre asociati. Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara nmatricularea n registrul comertului a activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite nscrierea de mentiuni n registrul comertului? Au obligatia solicitarii nmatriculari n Registrul Comertului a activitatii pe care o desfasoara urmatoarele categorii de persoane - comerciantii persoane fizice - comerciantii persoane juridice, societati comerciale, - asociatiile familiale care desfasoara activ de comert - companiile nationale si societatile nationale - regiile autonome - grupurile de interes economic cu caracter comercial - organizatiile cooperatiste Care este regimul juridic al ncheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrari n registrul comertului? Incheierile judecatorului delegat la Oficiul Reg. Com sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. Care este instanta de judecata competenta sa solutioneze recursul ndreptat mpotriva ncheierii pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului? Recursul se solutioneaza la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infintate in alt judet, de curtea de apel in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei Cine poate solicita radierea din registrul comertului a nmatricularilor sau a mentiunilor efectuate? Oricine se considera prejudiciat ca efect al unei inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii care i-a cauzat un prejudiciu, daca sunt prevazute conditiile prevazute de lege. Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic. Constituie fond de comer ansamblul de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporale(mrci, firme, embleme, brevete de invenii, vad comercial), pe care un comerciant le afecteaz desfurrii unei activiti comerciale, n scopul atragerii clientelei i, implicit, obinerii de profit. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursala. Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca si agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare. Sucursala se caracterizeaza prin doua trasaturi definitorii: - absenta personalitatii juridice - autonomia de gestiune Sucursalele avand autonomia de gestiune se caracterizeaza prin: - dispun de o clientela proprie si au un fond de comert distinct de intreprindere - sucursalele se inmatriculeaza in reg. com 16

70.

71.

72.

73.

74.

75.

Fondul de comert ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia. Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Caracteristicile acesteia sunt: - este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente - disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata - liceitatea firmei. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. - firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert Comparatie ntre clientela si vadul comercial. Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Vadul comercial reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depinzand atat de factori interni de ordin obiectiv: locul amplasarii magazinului, calitatea produselor sau a serviciilor, de ordin subiectiv : publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat, cat si de factori externi, cum ar fi reputatia sau bonitatea clientilor sau a partenerilor de afaceri SC OM SRL a ncheiat un contract de mprumut bancar garantnd creditul cu marfurile aflate n magazinul situat chiar la sediul societatii. Ulterior perfectarii contractului de mprumut (credit) si al contractului de garantie reala mobiliara, marfurile au fost vndute urmnd ca pretul sa fie ncasat n termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vnzare-cumparare privind marfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)? In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui obiectul garantiei respective. Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imprumutului bancar. Contractul de vanzare-cumparare este valabil. Care este deosebirea dintre aportul n societate al fondului de comert si vnzarea acestuia? Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale, n situatia n care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtamnt, nscrierea garantiei n Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati raspunsul. Nu. nscrierea garantiei reale in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera valabilitatea garantei ceea ce inseamna ca inscrisul are doar rolul de a face opozabila fata de terti garantia constituita.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? 17

Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este admisibila in aceleasi conditii ca si in cazul sublocatiunii: sa nu se fi interzis prin contractul de locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a prevazut acest lucru), cesiunea sa nu contravina contractului de locatiune. In plus, cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma, prevazute de codul civil, necesare opozabilitatii cesiunii fata de terte persoane. Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului sau sa fie acceptata in forma autentica de acesta.. O persoana fizica A.M. mprumuta de la o banca o suma de bani. Pentru a acorda creditul, banca i cere un garant personal care sa se oblige sa plateasca n cazul n care A.M. nu ramburseaza creditul. n aceste conditii A.F. se obliga, n calitate de fidejusor, alaturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmarit la plata att pentru creditul nerambursat, ct si pentru dobnzile aferente. Ce suma va fi tinut sa plateasca fidejusorul? Argumentati. Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face. In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale. Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil). Societatea comerciala Carol SA a nceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 ncepnd cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatnd ca nu-si primeste dividendele, a actionat n judecata societatea comerciala la data de 17 aprilie 2005. De la ce data poate cere si dobnzi de ntrziere? Argumentati solutia aleasa. Dividendele se platesc in termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de intarziere, la nivelul dobanzii legale. Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie 2005, data hotarata de aga pentru distribuirea dividendelor. AVAS ncheie un contract de vnzare-cumparare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual da nastere unei nentelegeri ntre parti. Carei instante urmeaza sa se adreseze partile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleasa. Vanzarea de actiuni este in mod expres definita de Codul comercial ca fiind fapt obiectiv de comert. In conformitate cu art. 7 din Codul comercial, cei ce efectueaza in mod obisnuit fapte de comert au calitatea de comercianti, deci si AVAS. Potrivit art. 4 din Codul Com., obligatiile comerciantilor au natura comerciala deci si litigiile care deriva din nerespectarea obligatiilor sunt de natura comerciala si trebuie solutionate de instantele comerciale si nu de cele de contencios administrativ. A.M. ncheie un contract de asigurare de viata cu SC CAROM SA obligndu-se sa-i plateasca trimestrial primele de asigurare. Pentru ca nu si-a respectat obligatia de plata, societatea de asigurari intenteaza o actiune judecatoreasca mpotriva lui A.M. Carei instante i se va adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasa. Potrivit Codului Comercial asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. Asadar, aceste contracte de asigurare pentru asigurat au caracter civil. Deci, asiguratorul se va adresa instantei civile.

82.

83.

84.

85.

18

Regia autonoma de Gospodarie Comunala Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati ncheie un contract pentru executarea de lucrari de reparatie a instalatiei de ncalzire, canalizare, apa rece, apa calda si menajera la doua blocuri. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, n calitate de reclamanta, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasa. Contractul nu are caracter civil, activitatea antreprenorilor constand in realizarea de lucrari de constructie si reparatie, se incadreaza in fapte de comert. Daca un act este comercial pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi in ceea ce priveste acel act legii comerciale. Prin urmare, Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale. A.T., comerciant, cumpara la data de 1 octombrie 2004 o garsoniera. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar n 15 ianuarie 2005 si cumpara o noua garsoniera. Au vnzarile-cumpararile ncheiate de comerciant natura comerciala? Argumentati solutia aleasa. Pentru ca vanzarea cumpararea nu are caracterul de intermediere , iar cumpararea se face in scopul de a locui, nu cu scop de revanzare, se aplica prevederile codului comercial potrivit caruia nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri . Desi este comerciant, prezumtia de comercialitate nu se aplica, AT cumparand garsoiera in scopul de a o folosi personal. Intentia de vanzare a aparut ulterior cumpararii si neconstatand o interpunere in schimb, natura contractului este civila si nu comerciala. A.T. si B.T., casatoriti, avnd doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sa desfasoare o activitate economica avnd ca obiect comertul cu flori, n cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementarilor n vigoare, este posibila constituirea acesteia? Motivati solutia aleasa. DA. Este posibila conform L 300/2004 care, admite ca membrii asociatiei familiale sa aiba cel putin varsta de 16 ani Minorii vor avea calitatea de angajati proprii, neputand sa aiba calitatea de reprezentantu ai asociatiei familiale, calitate pentru care se cere varsta de 18 ani. A.T. a fost condamnat prin hotarre judecatoreasca definitiva pentru evaziune fiscala pe cnd desfasura o activitate economica n mod independent. Poate el sa se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia. Infractiunea de evaziune fiscala determina ca AT sa decada din dreptul de a exercita o activitate comercila. Calitatea de reprezentant al asociatiei familiale presupune relatii cu tertii si desfasurarea de acte de comert in numele asociatiei familiale. Asadar AT, nu poate fi nici reprezentant al asociatiei familiale. Comerciantul A.Z. s-a nmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, avnd sediul principal n municipiul Constanta. nfiintndu-se o sucursala n orasul Mangalia va fi nevoit sa faca o noua nregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleasa. Da, conform art. 43 alin.2 din L31/1990, chiar daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata. Prin divizarea societatii A, societatile B si C, societati pe actiuni, preiau patrimoniul societatii A care isi nceteaza activitatea. Cu ocazia adunarii generale extraordinare a societatii B se aproba proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societatii A (n cota-parte prevazuta de proiect), precum si marirea obligatiilor actionarilor societatii B, ca urmare a divizarii, cu votul a 50% din actionari.Este legala decizia AGA? Motivati. L31/1990; Art. 247.-Prin derogare de la art. 115, cnd fuziunea sau divizarea are ca efect mrirea obligaiilor asociailor uneia dintre societile participante, hotrrea se ia cu unanimitate de voturi. 19

86.

87.

88.

89.

90.

91.

Decizia AGA nu este legala. n termen de doua luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societatilor care fuzioneaza prin absorbtie au loc adunarile generale extraordinare ale societatii Impex SRL ce urmeaza sa fie absorbita si a societatii Coral SA ca societate absorbanta. Ca urmare a aprobarii de catre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc: a) dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite, care isi nceteaza existenta; b) transmiterea universala a patrimoniului Impex SRL catre Coral SA; c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a marit astfel patrimoniul. Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia. Nu este corect efectul privind dizolvarea cu lichidare a societatii absorbite. In temeiul art. 288 din legea 31/1990, fuziunea are ca efect dizolvarea fara lichidare a societatii absorbita (care isi inceteaza existenta) si transmiterea universala a patrimoniului sau, in schimbul obtinerii de actiuni. Judecatorul delegat de la registrul comertului a refuzat sa autorizeze constituirea societatii comerciale Tibles SA obtinuta prin fuziunea prin contopire a doua societati care siau ncetat existenta: o societate n nume colectiv si o societate n comandita simpla. Judecatorul delegat a motivat ca, deoarece n patrimoniul societatii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societatii comerciale nu au facut. Acestia au invocat lipsa autentificarii prin aceea ca imobilul facea parte din patrimoniul societatii n nume colectiv, al carui act de constituire fusese autentificat, dar prin ncetarea existentei acestei societati si prin faptul ca noua societate constituita prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat. Care este solutia legala? Motivati raspunsul. Judecatorul delegat are dreptate. Conform Legii 31/1990 daca prin fuziune se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita. Este adevarat ca prin contopire s-a constituit o societate de capital si nu de persoane, dar daca printre aporturile de capital se afla un teren actul constitutiv trebuie autentificat. Tribunalul a respins ca nefondat cererea reclamantului, asociat la o societate cu rspundere limitat aflat n lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv c actualul lichidator nu a ntrunit unanimitatea voturilor asociailor. Reclamantul a considerat nelegal numirea lichidatorului, dei el ntrunise cvorumul cerut de 3/4 din numrul asociailor, impus de actul constitutiv, susinnd c Legea nr. 31/1990, republicat i modificat, prevede c numirea lichidatorilor la societile cu rspundere se poate face numai cu votul tuturor asociailor, fapt ce nu s-a realizat. Soluia de respingere a cererii este corect? Motivai rspunsul. Hotararea adunarii generale este corecta. Numirea lichidatorilor n societile n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va fi fcut de toi asociaii, dac n contractul de societate nu se prevede altfel. Dac nu se va putea ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi fcut de instan, la cererea oricrui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociailor i administratorilor. mpotriva sentinei se poate declara numai recurs de ctre asociai sau administratori, n termen de 15 zile de la pronunare. ntr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaza. n actul constitutiv exista clauza de continuare a societatii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sa continue activitatea n cadrul societatii n locul defunctului. Este aceasta o cauza de dizolvare a societatii? Ce vor primi mostenitorii? Nu este o clauza de dizolvare a societatii deoarece exista clauza de continuare cu mostenitorii. Chiar daca acestia nu consimt sa continue societatea in locul defunctului si cer dizolvarea, aceasta poate 20

92.

93.

94.

95.

interveni ca urmare fie a hotararii adunarii generale, fie prin hotararea tribunalului pentru neintelegeri grave, deci nu prin moartea unui asociat.. Mostenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului. Lichidatorul unei societati pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca activul societatii este n valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei. Ce trebuie sa faca lichidatorul cnd fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil? Lichidatorii care probeaz, prin prezentarea situaiei financiare anuale, c fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente s acopere pasivul exigibil trebuie s cear sumele necesare asociailor care rspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vrsmintele, dac acetia sunt obligai, potrivit formei societii, s le procure sau, dac sunt debitori fa de societate, pentru vrsmintele neefectuate, la care erau obligai n calitate de asociat. Lichidatorul a ntocmit situatia financiara finala a unei SA, aratnd partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii. Situatia financiara a fost depusa la registrul comertului si s-a publicat n Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a facut opozitie, situatia financiara considerndu-se aprobata, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se ntmpla n aceste conditii daca dupa doua luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a ncasat suma cuvenita prin repartizare? Art. 270. (1) Sumele cuvenite acionarilor, nencasate n termen de dou luni de la publicarea situaiei financiare, vor fi depuse la o banc sau la una dintre unitile acesteia, cu artarea numelui i prenumelui acionarului, dac aciunile sunt nominative, sau a numerelor aciunilor, dac ele sunt la purttor. Plata se va face persoanei artate sau posesorului aciunilor, reinndu-se titlul. O persoana fizica, A.B., a introdus la data de 18 august 2006 o actiune n justitie mpotriva unei societati comerciale aflate n lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de semnatura la registrul comertului la data de 17 august 2006, dar societatea comerciala este radiata din registrul comertului la data de 20 decembrie 2006. Instanta a respins actiunea reclamantei, considernd-o nula pe motiv ca prta, societatea comerciala, a intrat n lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridica si nu mai poate fi atacata n instanta. Este corecta solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleasa. Nu este corecta solutia deoarece societatea nu-si pierde personalitatea juridica pana la radierea din Registrul comertului. Faptul ca numai cu o zi inainte de intentarea actiunii lichidatorul isi prelua functia nu dovedeste ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai indreapta impotriva societatii in lichidare, ci impotriva lichidatorului. n SNC Podgoria Nelu Stan, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la nfiintare. Dupa un an de activitate, S.I. si P.I. au ncercat sa modifice contractul de societate, fara acordul lui N.S., n sensul ca au majorat capitalul social si au inclus n societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat judecatorului delegat de la oficiul registrului comertului, care a dispus nregistrarea modificarii si publicarea n Monitorul Oficial. Ce poate cere asociatul N.S. n aceste conditii? Motivati solutia aleasa. Asociatul N.S. poate cere dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului, pentru motive temeinice, cum ar fi neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Fiind prin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asociatilor pentru aceasta forma de asociere, bazata pe criterii intuitu personae, rezida in increderea pe care asociatii si-o inspira unul altuia. In speta, nu mai poate fi vorba de incredere atat timp cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat si majorarea capitalului, fara acordul celui de-al treilea asociat.

96.

97.

98.

99.

21

100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvarii SRL nfiintata de ei, pe motiv ca, desi la data
de 15 mai 2007 expira timpul stabilit n actul constitutiv pentru durata societatii, nainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sa-i consulte daca doresc sau nu prelungirea duratei societatii, chiar nainte de mplinirea datei de 15 mai 2007. Administratorul, n contradictoriu, sustine ca, n mod automat, la mplinirea datei prevazute n actul constitutiv pentru ncetarea activitatii, societatea se dizolva de plin drept.Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa. L31/1990,Art. 227 n cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociaii trebuie s fie consultai de administratori, cu cel puin 3 luni nainte de expirarea duratei societii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

101. Pentru ca cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au cazut de acord asupra
persoanei care sa fie numita lichidator al societatii, instanta l-a numit pe I.O. sa ndeplineasca aceasta functie, cu toate ca A.M. s-a opus n mod constant la aceasta numire, motivnd ca I.O. s-a implicat n cauza prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societatii ntocmita si nsusita de asociati. Este corecta numirea lui I.O. ca lichidator? Da. Numirea lichidatorilor n societile n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va fi fcut de toi asociaii, dac n contractul de societate nu se prevede altfel. Dac nu se va putea ntruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi fcut de instan, la cererea oricrui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociailor i administratorilor. Faptul ca anterior IO a lucrat ca expert al societatii nu-l face incompatibil cu numirea de lichidator.

102. Societatea comerciala Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social


de 50 milioane lei, divizat n 500 actiuni la purtator a cte 100.000 lei fiecare. S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a mplinit fara ca actiunile sa fie platite n ntregime. Deoarece actiunile sunt la purtator, se pune ntrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmariti la plata? Motivati solutia aleasa L31/1990,Art. 92 Aciunile nepltite n ntregime sunt ntotdeauna nominative. Deoarece administratorul are obligatia de a verifca indeplinirea obligatiei de varsamant se vor identifica actiunile care nu sunt la zi cu varsarea aportului subscris si vor putea fi urmariti la plata.

103. O societate comerciala pe actiuni, constituita cu cinci actionari si cu un capital social de


50.000 lei divizat n 500 actiuni a cte 100 lei fiecare, decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin emitere de noi actiuni. Prezentnd situatia financiara a societatii, administratorul precizeaza ca 100 din actiunile emise deja nu au fost integral platite. Ce va decide adunarea generala extraordinara? Motivati solutia aleasa. Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (L31/1990,Art. 92)

104. Adunarea generala extraordinara a unei societati comerciale pe actiuni este ntrunita la
prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentnd 3/4 din capitalul social si obtinndu-se votul a 25% dintre ei, n vederea conversiei actiunilor nominative n actiuni la purtator. Hotarrea AGA este temeinica? Motivati solutia aleasa. Hotararea AGA nu este temeinica deoarece hotrrile trebuie luate cu majoritatea (3/4) voturilor deinute de acionarii prezeni sau reprezentai, conditie care nu s-a indeplinit ( L31/1990, Art. 115..)

105. O societate comerciala pe actiuni avnd un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni
la purtator n valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune contine: denumirea si durata societatii; data actului constitutiv, numarul de nmatriculare n registrul comertului, codul unic de nregistrare si numarul Monitorului Oficial n care s-a facut publicarea; 22

capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate; avantajele fondatorilor; semnaturile administratorilor. Continutul actiunilor respecta prevederile legale? Motivati solutia aleasa. Desi actiunea contine toate elementele prevazute de lege , valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei. In cazul de fata valoarea fiind 0.03 lei pentru fiecare, nu se respecta prevederile legale.

106. O societate n comandita pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost nmnate
comanditatilor, purtnd semnaturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost nmnate comanditarilor, purtnd semnatura unui singur administrator. Sunt ndeplinite conditiile legale la nmnarea actiunilor? Motivati. In conformitate cu Lg 31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai CA, sau, pe cea a administratorului unic acolo unde este cazul. Prin urmare nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor.

107. O societate comerciala pe actiuni avnd un capital social de 100.000 lei emite 75 actiuni
nominative materializate n valoare de 1.000 lei fiecare si 10 actiuni la purtator n valoare de 2.500 lei fiecare. Corespunde aceasta repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleasa. L31/1990, Art. 94 Nu corespunde deoarece aciunile trebuie s fie de o egal valoare; ele acord posesorilor drepturi egale.

108. Este legala prevederea din actul constitutiv al unei societati pe actiuni potrivit careia
capitalul social de 80.000 lei este divizat n 60 actiuni ordinare a cte 1.000 fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a cte un 1.000 fiecare? Motivati. Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar nu depaseste o patrime din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala.

109. Din cele 300 de actiuni nominative a cte 100 lei fiecare emise de o societate comerciala
n urma distribuirii lor catre actionari s-a constatat ca: 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor; 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie; 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori; 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti. S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasa. Nu, deoarece administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot, adica actiuni preferentiale.

110. n actul constitutiv al unei societati pe actiuni s-a prevazut posibilitatea constituirii de
adunari generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fara drept de vot, stipulndu-se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui n adunari speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevazut nimic n legatura cu conditiile n care adunarile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numarul de voturi necesare luarii unei hotarri valabile. n lipsa acestor prevederi contractuale, hotarrile adunarilor speciale sunt valabile? Nu deoarece conform art.96 din L31/1990, titularii fiecarei categorii de actiuni se numesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii, orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari. 23

Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta si cvorumul necesar unor hotarari valabile, se vor aplica dispozitiile din L 31/1990.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comerciala pe


actiuni. Deoarece doreste sa le nstraineze, odata cu ncasarea pretului lor, le nmneaza cumparatorului. Este valabila transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator? Motivati solutia aleasa. Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila deoarece dreptul de proprietate asupra aciunilor nominative emise n form dematerializat se transmite prin declaraie fcut n registrul acionarilor, semnat de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor.

112. n actul constitutiv al unei societati comerciale n comandita pe actiuni se prevede expres
ca actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot, se pot transmite catre terti, cu conditia ca dobnditorii sa devina actionari comanditati cu atributii de administrare. Este legala stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasa. Nu este legala stipulatia din actul constitutiv intrucat pe de o parte incalca prevederile legeale potrivit carora actionarii comanditati cu atributii de administrare nu pot dobandi aciuni cu dividend prioritar fr drept de vot dar si pentru faptul ca legea stabileste ca intra in atributiile adunarii generale ordinare alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si a cenzorilor. O persoana nu poate deci dobandi calitatea de administrator prin simpla achizitie a unei anumite categorii de actiuni.

113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sa i le cesioneze lui I.O.
Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneaza declaratia de cesiune si o semneaza alaturi de semnatura cumparatorului (cesionar) la data de 1 martie 2007. Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2007. Din ce moment cesionarul poate sa devina actionar al societatii emitente?Motivati solutia aleasa. La nici una dintre datele de mai sus nu se transfera dreptul de proprietate de la AM la IO pentru ca dreptul de proprietate asupra aciunilor nominative emise n form dematerializat se transmite prin declaraie fcut n registrul acionarilor, semnat de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor. In cazul prezentat transmiterea nu este opozabila societatii emitente pana cand nu se inscrie declaratia de transmitere in reg. Actionarilor. OI nu devine actionar al societatii emitente decat de la data inscrierii in registrul actionarilor a declaratiei de transmitere a actiunilor.

114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comerciala, pe care le cesioneaza lui I.O.
la data de 24 februarie 2006. Ulterior I.O. afla ca actiunile nu erau integral platite si este urmarit la plata de societatea emitenta. I.O. refuza plata argumentnd ca, potrivit legii, A.T. trebuia urmarit la plata timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv considera ca, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2004, obligatia de plata s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2005. Este ntemeiat refuzul de plata al lui I.O.? Motivati solutia aleasa. Refuzul nu este intemeiat, IO poate fi obligat sa achite actiunile neplatite de AT, in mod solidar cu AT, timp de 3 ani socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

115. O societate pe actiuni constituita la data de 15 ianuarie 2006 constata ca la data de 20


ianuarie 2007 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de varsamnt. Cum i poate invita sa-si ndeplineasca aceasta obligatie? Motivati solutia aleasa. Cnd acionarii nu au efectuat plata vrsmintelor pe care le datoreaz n termenele prevzute de lege, societatea i va invita s-i ndeplineasc aceast obligaie, printr-o somaie colectiv, publicat de dou ori, la un interval de 15 zile, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, i ntr-un ziar de larg rspndire. 24

116. Ce solutie va putea adopta CA, sau dupa caz directorul, n cazul n care, chiar n urma
somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat varsamintele? Motivati solutia aleasa. In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.

117. O societate comerciala pe actiuni are trei actionari care n termen de un an de la


nmatriculare nu si-au executat obligatia de plata a varsamintelor restante. Dupa mplinirea acestui termen, respectnd dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei sa plateasca si, constatnd ca nici n urma somatiei nu-si ndeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei. Din ce moment este opozabila tertilor aceasta decizie? Motivati solutia aleasa. Decizia devine opozabila tertilor de la data publicarii in MO a acesteia, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.

118. Constatnd nendeplinirea obligatiilor de varsamnt a unor actionari, si ca nici dupa


somatia publicata n conditiile legii debitorii nu-si achita datoria, consiliul de administratie al unei SA decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publica n Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale caror actiuni au fost anulate. Este legala aceasta masura? Motivati solutia . Nu este legala, nefiind completa. Publicarea trebuie sa cuprinda decizia de anulare a consiliului de administratie, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. Asadar publicarea numai a numelui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate nu este suficienta.

119. n cazul n care o SA decide si publica decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce
nu si-au ndeplinit varsamintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleasa. Nu este obligatorie reducerea capitalului social, deoarece, in locul actiunilor anulate pot fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute.

120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, avnd numerele de ordine 34, 35,
36, n valoare de 10 lei fiecare. Pentru ca a ntrziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dupa publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, avnd numerele de ordine 40, 41, 42, n valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune n vnzare. Este corecta solutia adoptata? Motivati solutia aleasa. Dac societatea ar fi respectat prevederile legale ar fi trebuit s atribuie noilor aciuni emise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv 34, 35 i 36 i nu 40, 41 i 42, aa cum a procedat societatea. Prin urmare, soluia adoptat de S.A. nu este corect.

121. n cazul n care societatea emitenta decide anularea unei parti din actiunile emise si
revnzarea lor ca sanctiune a neplatii varsamintelor restante de catre actionarii titulari, se pune problema ce suma se va restitui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasa. Potrivit Legii nr. 31/1990 suma ce va fi restituit acionarilor ale cror aciuni au fost anulate reprezint valoarea rmas dup deducerea din preul obinut din vnzare a cheltuielile de publicare i vnzare, a dobnzilor de ntrziere la plat a vrsmintelor si a valoarii vrsmintelor neefectuate.

122. O societate pe actiuni, ca urmare a anularii unui numar de actiuni, a efectuat


urmatoarele cheltuieli: 200 lei pentru publicarea si vnzarea noilor actiuni emise n locul celor anulate, 600 lei pentru dobnzile de ntrziere,iar din vnzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 300 lei. De la cine se va recupera suma neacoperita? Motivatia solutia aleasa. 25

Potrivit Legii 31/1990, n astfel de situaii societatea poate s se ndrepte mpotriva subscriitorilor i cesionarilor, care potrivit legii raspund solidar timp de 3 ani pentru plata actiunilor, socotit da la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

123. A.T., dobnditor a 10 actiuni la societatea Impex SA, titular al acestora de la data
nregistrarii cesiunii n registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmarit n mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vnzarea de noi actiuni, ca urmare a anularii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vnzarea noilor actiuni, neexistnd persoane interesate sa cumpere. Deoarece societatea comerciala s-a nregistrat n registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmarit n mod solidar, motivnd ca obligatia era prescrisa. Este corecta argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasa. Nu este corecta argumentatia deoarece solidaritatea subscriitorilor si a cesionarilor ulteriori, cazul lui AT, se intinde pe o durata de 3 ani, dar de la data efectuarii mentiunii de transmitere a actiunilor in registrul actionarilor, deci in speta 3 mai 2005. Obligatia nu este prescrisa, el poate fi urmarit la plata solidar cu IO pana la 3 mai 2008.

124. O societate comerciala pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vnzarea noilor actiuni si


acoperirea dobnzilor de ntrziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplatii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recupernd din vnzarea noilor actiuni emise n locul celor anulate doar 10.000 lei. Urmarindu-i la plata pentru diferenta n mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15.000 lei. Neputnd acoperi ntreaga suma datorata societatii, AGA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei. Este legala decizia? Motivati solutia aleasa. Decizia nu este legala deoarece, suma cu care trebuia redus capitalul social este de 10.000 lei .

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sa voteze n AGA din
data de 17 martie 2007 n locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral achitate. n lipsa oricarei stipulatii contrare n actul constitutiv, cte voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie 2007 n nume propriu? Motivati solutia aleasa. In lipsa oricarei stipulatii contrare, orice actiune integral platita da dreptul la un vot. Pentru ca este vorba de exercitarea in nume propriu a dreptului de vot si in acest caz nu conteaza ca este mandatat sa voteze si pentru altul, numarul de voturi pe care il poate exercita corespunde numarului de actiuni detinute, adica 15.

126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC Coral SA. Actul constitutiv al societatii
prevede ca dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considera ca stipulatia din actul constitutiv este nelegala, deoarece Legea nr. 31/1990,republicata si modificata, formuleaza principiul proportionalitatii, potrivit caruia orice actiune platita da dreptul la un vot n AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa. Potrivit art. 101 alin1 din L31/1990 orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. In cazul de fata prioritate au stipulatiile contractuale. Numai in lipsa unor dispozitii contrarii se aplica dispozitiile legale, asadar susinerea lui AM nu este ntemeiat.

127. Constatnd ca de la data de 15 iunie 2007 actionarul A.M. este n ntrziere cu plata
varsamintelor, CA al societatii comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2007, dupa ce, n prealabil, l-a somat sa-si execute obligatia la 15 aprilie 2007, respectnd dispozitiile legii. De la ce data este suspendat dreptul de vot n AGA al actionarului A.M.? Motivati solutia aleasa. Conform art.. 101 alin 3 din L31/1990 exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Asadar, in mod automat, fara o somatie 26

prealabila, chiar da la indelinirea scadentei pentru efctuarea varsamintelor, actionarului AI ii este suspendat dreptul la vot, deci in speta de la data de 15 iunie 2007.

128. Conform testamentului lasat de A.M., cei trei fii ai sai mostenesc si actiunile lui A.M. la
SC Relon SA. Tinnd cont ca este vorba de 17 actiuni nominative, cte va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleasa. Fii nu pot obtine fractiuni de actiuni. Cand mai multe persoane detin o actiune nominativa, ele trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Asadar cei trei vor trebui sa desemneze reprezentantul si dupa aceea, cei trei se vor inregistra ca titulari ai celor 17 actiuni, reprezentantul comun va colecta dividendele si le va impartii in mod egal la cei trei frati.

129. Doi frati achizitioneaza prin cesiune 29 de actiuni la purtator de la o societate comerciala
pe actiuni. Deoarece n contractul de cesiune nu s-a prevazut de cte actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dupa plata pretului? Motivati solutia aleasa. Cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. In speta, cei doi frati vor desemna un reprezentant comun, care va detine cele 29 actiuni la purtator in numele celor doi titulari. El va incasa dividentele si le va imparti in mod egel celor doi frati.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobndesc certificat de mostenitor n cota egala


a averii defunctei. Printre bunurile mostenite se afla si 10 actiuni la SC Sara SA. innd cont c defuncta avea de efectuat unele vrsminte restante ctre societatea comercial, cum se va mpri datoria ntre cei doi motenitori? Motivai soluia. Conform legii atata timp cat o actiune este proprietate indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate. Asadar, att A ct i B rspund solidar pentru ntreg vrsmntul restant.

131. Adunarea generala extraordinara a decis dobndirea de actiuni proprii n valoare de 5%


din capitalul social subscris. mpotriva deciziei au facut opozitie 30 de actionari motivnd ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, interzice expres dobndirea de actiuni proprii. Care este solutia corecta? Motivati raspunsul. Conform art. 103 alin 1 din L31/1990 societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama societatii, in afara cazului in care AGA extraordinara hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor legii. Conform art. 103 alin.1 lit.6, valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliu sau, este de maxim 10% din capitalul social subscris. Ambele prevederi fiind respectate, inseamna ca decizia AGA este corecta.

132. Adunarea generala extraordinara a unei societati n comandita pe actiuni a decis


dobndirea de actiuni proprii, astfel nct, mpreuna cu cele aflate n portofoliul sau, reprezinta 10% din capitalul social subscris. n cadrul adunarii s-a aratat ca, la data adunarii, capitalul varsat reprezinta 90% din capitalul subscris. Este legala decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa. Decizia luat de AGA extraordinar este n afara legii deoarece potrivit art. 103 alin.1 lit.c L31/1990, se pot dobandi numai actiuni integral liberate si numai in cazul in care capitalul social subscris este integral varsat. In cazul in speta capitalul varsat reprezinta doar 90% din cel subscris.

133. AGA extraordinara, hotaraste dobndirea de actiuni proprii n conditiile legii,


precizeaza ca termen-limita pentru efectuarea operatiunii 12 luni, depasirea acestui termen si realizarea efectiva dupa 20 de luni va atrage nulitatea absoluta a hotarrii de dobndire de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa. 27

Art. 103 alin.1, lit a. NU, depasirea termenului nu atrage nulitatea absoluta a hotararii AGA, dar pentru ca se specifica termenul maxim de 18 luni, conduce la obligativitatea instrainarii actiunilor proprii astfel dobandite in termen de un an de la data dobandirii lor. Cele neinstrainate in acel termen vor fi anulate, iar capitalul social redus in mod corespunzator.

134. n cazul n care un actionar garanteaza un mprumut bancar cu actiunile sale


nominative materializate, unde trebuie nregistrat gajul constituit asupra actiunilor? Motivati solutia aleasa. Pentru a fi opozabila societatii comerciale, garantia reala mobiliara se inregistreaza in registrul actionarilor, tinut de consiliul de administratie, respectiv directorat.(art. 99 al.2 L31/1990) Pentru a fi opozabila tertilor garantia trebuie inregistrata in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

135. A.M. a dobndit de la I.O. 10 actiuni la purtator materializate la data de 1 martie 2007.
Pe data de 15 aprilie a fost somat sa restituie actiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un mprumut bancar pe care nu l-a restituit. Ce poate invoca I.O. n apararea sa? Motivati solutia aleasa. Garantia asupra actiunilor, chiar daca sunt la purtator, dar materializate, trebuie mentionata pe titlu si semnata de creditor si debitorul actionar sau mandatarii lor, altfel nu este opozabila dobanditorului ulterior, asa cum este IO. Garantia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea.

136. Deoarece n localitatea n care se afl sediul societii nu exist niciun ziar de larg
rspndire, convocarea adunrii generale a acionarilor s-a fcut numai prin publicare n Monitorul Oficial. Convocarea adunrii generale a acionarilor ndeplinete condiiile legale? Motivai rspunsul. Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se va publica obligatoriu in unul dintre ziarele de larga raspandire din cea mai apropiata localitate.

137. n textul convocarii pentru prima AGA se precizeaza ca, daca nu se tine prima adunare,
programata la orele 12,00 n aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal ntrunita AGA? Motivati solutia aleasa. Nu este legal, deoarece legea prevede c a doua adunare general nu se poate ntruni n chiar ziua fixat pentru prima adunare . 138. A.M., actionar la o SA, sustine ca AGA din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal ntrunita, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societatii a fost semnat nca din data de 1 aprilie 2005 de catre toti actionarii nscrisi n aceasta, numele sau nu se regasea pe aceasta lista si, n consecinta, el nu a semnat. n replica, administratorul unic al societatii i-a amintit lui A.M. ca este n ntrziere cu varsamintele datorate societatii si ca, pe perioada ct ntrzie, dreptul sau de vot este suspendat. Care este solutia legala? Motivati solutia. Legea prevede ca exercitiul dreptului de vot este suspendat pt. actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Pentru ca aceasta era si situatia lui AM, administratorul are dreptate.

139. Actionarul I.O. considera ca hotarrea adunarii generale este ilegala si ca atare nu-i este
opozabila, deoarece, desi el a votat contra, hotarrea a fost considerata adoptata. Este temeinica motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasa. Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotrrile luate de adunarea general n limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. IO era obligat daca a votat contra, sa ceara mentiunea in procesul verbal al sedintei a faptului ca s-a opus adoptarii hotararii respective. 28

140. Un acionar persoan juridic este reprezentat n cadrul adunrii generale a acionarilor
(AGA) de organele sale de conducere, n spe de vicepreedintele consiliului de administraie. In procesul-verbal al adunrii s-a menionat poziia unui acionar, A.M., care consider nelegal participarea vicepreedintelui consiliului de administraie, atta timp ct nu-si prezint procura special care s-1 mputerniceasc s participe n numele acionarului - persoan juridic - la AGA. Este temeinic susinerea lui A.M.? Motivai soluia. Nu este temeinica, intrucat vicepresedintele consiliului de administratie nu reprezinta pe un alt actionar, ci insasi societatea comerciala a carui administrator este. Astfel, cand sunt mai multi administratori ei constituie un consiliu de administratie, iar obligatiile administratorului sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat. Deoarece mandatul contine imputernicirea de reprezentare in toate actele cu tertii, vicepresedintele consilului de adiminstratie, nu are nevoie de procura speciala pt. a participa la AGA; el este ca administrator, reprezentantul legal al actionarului persoana juridica.

141. Actionarul I.O. a atacat n justitie hotarrea adunarii generale a societatii comerciale pe
actiuni a carui actionar este, invocnd absenta sa la AGA, fapt consemnat si n procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care considera ca hotarrea AGA nu i este opozabila si nu poate produce efecte nici fata de ceilalti actionari. Ce va hotar instanta de judecata? Motivati solutia aleasa. Art. 132 (1)Hotrrile luate de adunarea general n limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Asadar hotararea AGA ii este opozabila lui IO chiar si daca a absentat la aceea sedinta. Pe de alta parte, numai hotaririle adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, insa cum nu a fost dovedita ilegalitatea sau faptul ca hotararea AGA ar fi contrara actului constitutiv, actiunea lui IO va fi respinsa.

142. Actionarul A.M., detinator al unui numar de actiuni reprezentnd 51,31% din capitalul
social, s-a adresat instantei judecatoresti, solicitndu-i sa autorizeze convocarea adunarii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivnd ca, desi erau ntrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratorul societatii comerciale refuza sa o convoace. Ce solutie adopta instanta? Motivati solutia aleasa. Instanta va admite cererea de convocare deoarece administratorii sunt obligati conform legii sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii care intre in atributiile adunarii. In cazul de fata actiunile lui AM reprezentau mai mult de a cincea parte din capitalul social. In speta este incident si articolul din lege portivit caruia in cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul nu convoaca adunarea generala., instanta de la sediul societatii, va putea autoriza cu citarea consiliului de administratie sau a directoratului si in conformitate cu Codul de procedura civila, convocarea AGA de catre persoanele care indeplinesc conditiile mai sus mentionate. Prin aceeasi incheiere instanta va stabili data tinerii AGA si dintre actionari, persoana care o va prezida.

143. Administratorul unei societati comerciale pe actiuni a cerut ntrunirea AGA ordinara la
o a doua convocare, considernd ca la primul termen nu s-a ntrunit cvorumul legal de actionari reprezentnd cel putin jumatate din capitalul social. Actionarii reprezentnd ntregul capital social au respins cererea administratorului, sustinnd ca, din cauza faptului ca prima convocare se datoreaza actionarilor reprezentnd ntregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au facut opozitie, adunarea se poate considera valabil ntrunita chiar fara ntrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

29

AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate deoarece acionarii reprezentnd ntreg capitalul social vor putea, dac nici unul dintre ei nu se opune, s in o adunare general i s ia orice hotrre de competena adunrii, fr respectarea formalitilor cerute pentru convocarea ei.

144. n fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut ca, n mod gresit, prima instanta ia respins actiunea ca tardiva (intentata prea trziu),deoarece, pentru actiunea n anulare a unei hotarri a adunarii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotarre a AGA, dupa 16 zile de la data publicarii acesteia n Monitorul Oficial. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa. Actiunea lui AM nu este temeinica deoarece hotararile AGA contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la publicarea hotararii in Monitorul Oficial de catre orice actionar care nu a luat parte la AGA sau care au votat contra si au cerut sa se consemneze aceasta in procesul verbal al sedintei, iar in speta trecusera 16 zile. Pe de alta parte, termenul de 3 ani, ca termen de prescriptie se aplica dividendelor patrimoniale legate de un act juridic nul. Ceea ce nu este cazul in speta prezentata.

145. Dreptul de uzufruct al unui numar de 10 actiuni nominative a fost transmis de A.M. lui
I.O. la data de 17 mai 2007. Cine va avea dreptul de vot n AGA din data de 1 iunie 2007, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasa. Conform legii (art.124 al.1 L31/1990) daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni va apartine in adunarile extraordinare nudului proprietar care, in cazul de fata este AM.

146. A.M., actionar al unei SA, si-a depus n gaj 10 actiuni la purtator la sediul BCR, ca
garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Daca la data de 17 octombrie 2007 are loc o adunare generala extraordinara, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasa. Dac asupra aciunilor sunt constituite garanii reale mobiliare, dreptul de vot aparine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are loc un transfer al dreptului de proprietate, deci la data de 17 octombrie 2007 proprietar este AM si el va exercita dreptul de vot.

147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat n AGA de tutorele sau, i da procura
speciala mputernicindu-l sa voteze n locul sau la adunarea din 17 martie 2007 pe actionarul major I.M., deoarece la acea data tutorele sau nu poate fi prezent la AGA. Este temeinica mputernicirea data de A.T.? Motivati solutia aleasa. Actionarii care nu au capacitatea legala pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. In cauza, imputernicirea nu este legala intrucit aceasta trebuia data de tutore, nu de minor.

148. La data de 17 martie 2007 actionarii neplatiti si formuleaza cererea pentru plata
dividendelor, hotarta n AGA din data de 20 decembrie 2004. Societatea emitenta si-a dobndit 9% din propriile actiuni n 2004. Societatea are dreptul s solicite dividende ntocmai ca i ceilali acionari? Motivai soluia. Conform prevederilor L 31/1990, Actiunile proprii dobandite, in baza hotararii adunarii generale extraordinare si cu respectarea conditiilor impuse prin lege, nu dau drept la dividende.

149. Avnd la ordinea de zi a adunarii generale ordinare a unei societati pe actiuni alegerea
membrilor consiliului de administratie s-a propus, respectnd prevederile actului constitutiv, sa se treaca la vot deschis n vederea alegerii. Este legala propunerea formulata? Motivati solutia aleasa. 30

Nu este legala, intrucat conform legii, pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a cenzorilor/auditorilor interni, votul secret este obligatoriu.(art.130 alin.1)

150. Ca urmare a hotarrii AGA a unei societati pe actiuni s-a decis modificarea actului
constitutiv, n sensul majorarii capitalului social si al schimbarii sediului social. Pentru aceasta s-a ntocmit un act aditional cuprinznd testul integral al clauzelor modificate. Pentru opozabilitate fata de terti a hotarrii AGA se va depune la registrul comertului si se va publica n M.O. textul hotarrii AGA sau actul aditional, sau si una si cealalta? Motivati solutia aleasa. Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii respectiv directoratul vor depune la Reg. Com., in termen de 15 zile, actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile. Actul modificator inregistrat la Reg Com. va fi publicat in MO.

151. n cadrul adunarii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost revocat din
functie. Un actionar a atacat n instanta hotarrea adunarii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judeca de catre tribunalul de la sediul societatii si, tinnd cont ca cererea se solutioneaza n contradictoriu cu societatea, se pune ntrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta daca administratorul a fost revocat? Motivati solutia aleasa. Societatea va fi reprezentata de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii societatii comerciale, care isi va indeplinii mandatul cu care a fost imputernicit pana ce adunarea generala convocata in acest scop va alege alta persoana.(art. 132 ali.6 L31/1990)

152. Cnd se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura n acest caz?
Motivati solutia aleasa. "Art. 134. - (1) Actionarii care nu sunt de acord cu privire la: schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediuluiin strainatate sau la forma societatii ori cu fuziunea sau divizarea societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat independent prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare cunoscute de Standardele Europene de Evaluare.

153. O SRL este actionar n cadrul unei societati pe actiuni. Pentru ca nu a fost de acord cu
schimbarea obiectului principal de activitate, SRL, ca actionar persoana juridica, se retrage din SA. Ce se va ntmpla cu actiunile la purtator detinute de SRL? Motivati solutia aleasa. Odata cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda. Aceste actiuni devin actiuni proprii ale societatii emitente, cu respectarea dispozitiilot legale privind dobandirea propriilor actoiuni. Daca aceste conditii nu sunt respectate, actiunile proprii trebuie instrainate in termen de un an, iar daca nu sunt instrainate, trebuie anulate si redus capitalul social in mod corespunzator.

154. Cum raspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup?
Motivati solutia aleasa. Art. 119 L 161/2003 Membrii grupului de interes economic rspund nelimitat pentru obligaiile grupului i solidar, n lipsa unei stipulaii contrare cu terii co-contractani. Creditorii grupului se vor ndrepta mai nti mpotriva acestuia pentru obligaiile lui i, numai dac acesta nu le pltete n termen de cel mult 15 zile de la data punerii n ntrziere, se vor putea ndrepta mpotriva membrilor grupului. Prin exceptie, un nou membru poate fi exonerat de obligaiile grupului nscute anterior aderrii sale.

155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de
interes economic? Motivati raspunsul. 31

Art. 121 L 161/2003 Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fr capital. n cazul n care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfurarea activitii grupului, aporturile membrilor nu trebuie s aib o valoare minim i pot avea orice natur. Nu pot constitui ca aport sau element de majorare al capitalului social prestatiile in munca, el putand fi considerate ca aport la patrimoniul societatii. Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauz contrar se consider nul.

156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnatura privata?
Motivati raspunsul. NU , conf art. 120 din L161/2003 grupul de interes economic se poate constiti numai prin contract semnat de toi membrii i ncheiat n form autentic, denumit act constitutiv.

157. ntr-o SRL cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere,
formulata la 13 ianuarie 2007, a fost supusa discutiei AGA din aceeasi zi, care, n unanimitate, si-a dat acordul n sensul retragerii lui A.M. Ulterior, societatea comerciala nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19 noiembrie 2007, cnd are loc o adunare generala a societatii, n procesul-verbal al adunarii se consemneaza participarea lui A.M. n calitate de actionar. I.O., tert fata de societate, introduce actiune mpotriva societatii comerciale, cernd dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2007, cnd nemaiavnd numarul minim de doi asociati, se ncadreaza n cazurile special de dizolvare. Este ntemeiata cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasa. Desi legea prevede ca societatea cu raspundere limitata se dizolva cand numarul asociatilor s-a redus la unul singur, daca in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste transformarea societatii in SRL cu asociat unic ea nu se mai dizolva. Aceste modificari nu au fost operate, deci retragerea asociatului nu s-a produs, fapt confirmat si prin participarea la AGA din noiembrie. In consecinta, societatea are in continuare doi asociati si nu se intruneste conditia legala de dizolvare pe care IO si-a intemeiat actiunea. Cererea lui este neintemeiata.

158. ntr-o societate n comandita pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M., este si
administratorul societatii comerciale. S-a dovedit ca acesta, folosind n interes propriu semnatura societatii, a retras din contul acesteia suma necesara achizitionarii din strainatate a unor utilaje si aparatura electronica, operatiuni care n-au fost evidentiate n contabilitatea societatii. Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauza de dizolvare a societatii n comandita pe actiuni? Motivati solutia aleasa. Conform art. 222 alin.1 lit a L31/1990 asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau a altora trebuie revocat. Este ceea ce a facut si AM. Prevederile acestui articol se aplica si comanditatilor din societatea in comandita pe actiuni. Deoarece AM poate fi exclus si este singurul asociat comanditat din societate, societatea in comandita nu mai poate continua, este de esenta comanditei sa existe pe de o parte comanditati si pe de alta parte comanditari. Disparitia unei categorii este o cauza de dizolvare cand excluderea priveste singurul comanditat, respectiv pe AM.

159. SC Moni SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie
2007, AGA extraordinara decide reducerea capitalului social la 20.000 lei. Peste o luna, la data de 15 aprilie, AGA extraordinara decide transformarea societatii n SRL. Este legala decizia de transformare sau trebuia sa se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivati solutia aleasa. "Art. 228. - Societatea pe actiuni se dizolva: a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324; (reducerea capitalului social) 32

b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3)." (Numrul acionarilor n societatea pe aciuni nu poate fi mai mic de 2. n cazul n care societatea are mai puin de 2 acionari pe o perioad mai lung de 9 luni, orice persoan interesat poate solicita instanei dizolvarea societii) Reducerea capitalului social este o clauza de dizolvare a societatii pe actiuni, dar cum societatea s-a transformat in SRL si nici o persoana interesata nu a cerut dizolvarea societatii in aceasta perioada nu mai este cazul de dizovare

160. . In adunarea general extraordinar a acionarilor unei societi pe aciuni s-a hotrt
dizolvarea acesteia. Deoarece nu avusese loc nicio repartiie din activ, dup o lun, tot adunarea general extraordinar a acionarilor, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea s nu se dizolve, ci s-i continue activitatea. Este legal o astfel de revenire asupra primei hotrri? Motivai soluia. Conf art. 231 L31/1990, in caz de dizolvare a societii prin hotrre a asociailor, acetia vor putea reveni, cu majoritatea cerut pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotrrii luate, att timp ct nu s-a fcut nici o repartiie din activ. In speta, revenirea adunarii generale extraordinare asupra deciziei de dizovare este legala.

161. Cnd o persoana detine actiuni la purtator ce va trebui sa faca pentru a-si exercita
dreptul de vot n AGA? La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic va consemna printr-un proces verbal depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

162. Cum se stabileste care sunt actionarii ndreptatiti sa ncaseze dividende?


Art. 123 (3)Acionarii ndreptii s ncaseze dividende sau s exercite orice alte drepturi sunt cei nscrii n evidenele societii sau n cele furnizate de registrul independent privat al acionarilor, corespunztoare datei de referin.

163. Daca n actul constitutiv se precizeaza ca termenul de depunere al procurilor speciale,


prin care actionarii mputernicesc alti actionari sa voteze n locul lor, este de cinci zile nainte de data la care va avea loc AGA, iar n convocator se precizeaza un termen mai scurt, respective de doua zile, care este termenul valabil? Art. 125 (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Cum actul constitutiv stipuleaza un terman de 5 zile, indiferent de ceea ce precizeaza convocatorul, consideram ca termenul valabil este cel de 5 zile.

164. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor cnd toate actiunile sunt nominative?
Motivati solutia aleasa. Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica extinsa la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar.

165. Ce elemente (date) trebuie sa contina n mod obligatoriu convocarea actionarilor la


adunarea generala? Motivati solutia aleasa. Conf art. 117 alin.6 L31/1990 convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor fi obiectul dezbaterii adunarii. Totodata, 33

cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pt. modificarea actului constitutiv, convocarea va cuprinde textul integral al propunerilor.

166. n ce consta dreptul la expertiza al actionarilor unei societati pe actiuni? Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 167. La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70 obligatiuni de 500
lei si 100 obligatiuni de 750 lei. Este legala decizia societatii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasa. Obligaiunile din aceeai emisiune trebuie s fie de o valoare egal i acord posesorilor lor drepturi egale, Cum obligatiunile au valori diferite (500 si 750 lei) emisiunea de obligatiuni nu este legala.

168. Subscriind 10 obligatiuni n valoare de 750 lei fiecare, ce suma va trebui sa verse de la
nceput A.M., subscriitorul? Motivati solutia aleasa. Cum valoarea obligaiunilor subscrise trebuie s fie integral vrsat A.M. va subscrie 7.500 lei.

169. Daca se supun conversiei 100 de actiuni a cte 500 lei fiecare, care va fi valoarea totala a
obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia aleasa. Actiunile nu se pot converti in obligatiuni. In cazul in care se convertesc obligatiuni in actiuni, valoarea totala a actiunilor va fi de 50.000 lei deoarece valoarea nominala a obligatiunilor convertite trebuie sa fie egala cu cea a actiunilor.

170. n cadrul AGA, reprezentantul detinatorilor de obligatiuni a cerut sa se consemneze n


procesul-verbal ca se opune conversiei obligatiunilor n actiuni si ca el contesta decizia AGA deoarece nu i s-a permis sa voteze. Este ntemeiata pretentia sa? Motivati solutia aleasa. Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el nefiind actionar. Legea permite ca detinatorii de obligatiuni sa numeasca un reprezentant sau mai multi supleanti care sa-i reprezinte fata de societate in justitie, care vor putea asista la adunarile generale si vor putea sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului prin care s-ar aduce atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni. Reprezentatntul poate face opozitie la decizia AGA dar nu poate vota.

171. Obligatarul A.M., constatnd ca s-au distribuit dividendele de catre societatea emitenta,
a solicitat administratorului sa i se plateasca si lui dividendele, prezentnd ca dovada obligatiunea ce o detinea a carei scadenta se mplinise. Este ntemeiata pretentia lui A.M.? Motivatia solutia aleasa. Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi suma imprumutata si dobanzi. Nu este intemeiata pretentia lui AM

172. Este suficienta evidenta n registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o


societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata? Motivati solutia aleasa. Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

34

173. Cu ct timp nainte de ziua stabilita pentru sedinta AGA administratorii trebuie sa
prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, nsotita de raportul lor si de documentele justificative? Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative.

174. Cum se constituie fondul de rezerva al unei societati pe actiuni? Motivati solutia aleasa. Din profitul societii se va prelua, n fiecare an, cel puin 5 % pentru formarea fondului de rezerv, pn ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Daca fondul de rezerva , dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat cu respectarea prevederilor legale. De asemenea. Se include in fondul de rezerva chiar daca acesta a atins suma prevazuta de lege, excedentul obinut prin vnzarea aciunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominal, dac acest excedent nu este ntrebuinat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizrilor. 175. Ce documente trebuie sa depuna administratorii n termen de 15 zile de la data adunarii
generale la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleasa. Sunt obligati sa depuna la Registrul Comertului copii ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conf cu Legea contabilitatii. Datele cuprinse in situatiile financiare sunt transmise in forma electronica de catre oficiile reg. Com. catre Ministerul Finantelor.

176. Care societati comerciale au obligatia publicarii n Monitorul Oficial al Romniei,


Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, a unui anunt prin care se confirma depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor? Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei

177. n cadrul carei forme de societate comerciala administrarea este ncredintata unuia sau
mai multor asociati comanditati? Motivati solutia aleasa. Art. 88 si 188 L31/1990- Aceasta caracteristica apartine societii in comandita simpla si societii n comandit pe actiuni. Explicatia ca numai comanditatilor apartine aceasta atributie este aceea ca ei raspund limitat si solidar pentru obligatiile sociale.

178. Ce registre ale societatilor pe actiuni se pot tine manual sau n sistem computerizat? Registrele care se pot ine manual sau n sistem computerizat sunt registrul acionarilor i registrul obligaiunilor. 179. Ce documente trebuie sa ramna depuse la sediul societatii si la cel al sucursalelor n
cele 15 zile ce preced adunarea generala, pentru a fi consultate de actionari? Motivati solutia aleasa Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari. La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora."

180. Impotriva SC INCOMET SA s-a pronuntat hot.judec. de declarare a deschiderii


proced.insolventei. Au solicitat instantei sa le fie inreg. creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii , cu exceptia salariatilor soc. care nu au depus personal declaratiile de creante. 35

Salariatii debitorului , respectiv ai SC INCOMET SA ,au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declaratiile de creante? Da, in baza Lg 85/2006 salariatii sunt exonerati in a depune in mod personal declaratiile de creante. Din oficiu administratorul judiciar este obligat sa inregistreze creantele salariale.

181. In baza art.94 si urmatoarele din L 85/2006, SC AL SRL a propus un plan de


reorganizare a activitatii in continutul caruia a prevazut restructurarea corporativa prin modificarea structurii capitalului social si concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau. Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile? Cele doua masuri sunt compatibile deoarece conform L85/2006, planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.

182. Numitii S.V. si A.B. in calitate de fosti administartori ai SC AV SRL, au fost chemati in
judecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie, deoarece soc. se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insolventei. In aparare , numitii SV si AB au aratat ca la data declararii starii de insolvent, nu mai indeplineau mandatul de admin., solicitand respingerea actiunii. Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata? La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului. Prin urmare, actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata.

183. SC MV SA se afla in procedura insolv.,potriv.Lg 85/2006. Trei dintre actionarii societatii


sunt urmariti penal pentru savarsirea infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta si pedepsita cf. Art 143 al 2 din Lg 85/2006. Procedura insolventei, deschisa potrivit Lg 85/2006 se suspenda cf. art 19 alin 2 Cod proced.penala pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva celor trei actionari? Da in cf cu Legea 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Si conform Cod.proc.pen.: judecata n faa instanei civile se suspend pn la rezolvarea definitiv a cauzei penale.

184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prev.de Legea nr 85/2006


pornita impotriva debitoarei SC BV SRL a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor. Deasemenea administratorului special de catre creditorii debitori este in concord. cu dispoz.legale? Nu, ART. 18 Legea 85/2006 (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

185. Creditorii unei SC au solicitat tribunalului sa declare deschisa proced.insolv.impotriva


debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, resp.10 zile de la primirea cererii creditorilor, debitoarea a 36

formulat contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza blocajului financiar care a determ. neincasarea propriilor creante. Blocajul fin. si neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea contestatiei? Conform legii 85/2006 insolventa este aceea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii de insolventa se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile. Prin urmare, contestatia va fi respinsa deoarece insa-si acest blocaj financiar duce la starea de insolventa

186. Creditoarea SC AVI SRL a formulat cerere pt. inscrierea la masa credala pt. intreaga
creanta imp. SC XV SA, dupa expirarea termenului stab. de judecatorul sindic, in temeiul Lg. Nr 85/2006. Cu toate acestea, creantele au fost recunoscute de debitoare. Creditoarea SC AV SRL are dreptul sa participe la distrib. sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei? In urma deschiderii procedurii insolventei, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor. Notificarea va cuprinde, printre altele, si termenul limita pana la inregistrarea cerereii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de max 60 de zile de la data deschiderii procedurii. In functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul sindic va putea hotari o majorare a termenului. Deci, SC AVI SRL, in calitate de creditoare, nu are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului. ( ART. 64 Legea 85/2006)

187. Prin sedinta comerciala pronuntata la data de 15 ian 2005 tribunalul a respins ca
nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC AC SA cu privire la raportul intocmit de lichidatorul judiciar BM. Pt pronuntarea acestei hot. tribunalul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 nov 2003, s-a dispus afisarea tabelului preliminar al creditorilor, SC AC SA fiind trecuta la pozitia nr 92- creditori chirografari, cu o creanta de 72.125.000 lei. SC AC SA a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma de 50.000 USD, reprez taxe de stationare pt o perioada anterioara declansarii procedurii, completandu-si declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa expirarea termenului de depunere a decl de creante. Avand in vedere situatia de fapt, precum si dispozitiile Lg nr 85/2006, hot pronuntata de tribunal este temeinica si legala? Conform dispozitiilor L85/2006, hotararea este temeinica si legala. Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. (ART. 41 Legea 85/2006)

188. Prin sedinta comerciala pronuntata in baza Lg 85/2006 tribunalul a dispus inchiderea
procedurii insolventei privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din reg.com. Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a fost achitata, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile pt a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documentele de impunere fiscala. Impotriva hatararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicitand casarea hatararii si trimiterea cauzei pt continuarea procedurii, deoarece debitoarea figureaza la Dir Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul lichidatorului judiciar nu corespunde realitatatii. Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei? NU., deoarece procedura nu poate fi inchisa pana nu sunt distribuite toate bunurile. (ART. 132 Legea 85/2006) 37

189. O.E.I. asociat si membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de judecata ca, in
contradictoriu cu asociata OCL si SC ID SRL, sa se dispuna excluderea din societate a paratei, cu numirea unui lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el reclamantul. 1. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizolvare? 2. Asociatul reclamant OEI poate fi numit lichidator? 1. Da cf prevederilor Lg 31/1990, SNC sau SRL se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. 2. Nu, asociatul- reclamant OEI nu poate fi numit lichidator deoarece conform L85/2006 lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la ert. 25 in cadrul procedurii falimentului, atat in procedura generala cat si in cea simplificata deoarece in acest caz este un conflict de interese cf. ART. 253 Legea 31/1990

190. SC HERMINA SA cu sediul in Buc a fost constituita cu 5 actionari:A,B,C,D,E, aceasta


din urma fiind desemnat administrator prin hotararea AGA din data de 13 mai 2007. La data de 20 dec 2007 administratorul E a publicat in M.O. si in ziarul Monitorul de Arad AGA pentru data de 17 ian 2008, cu urmatoarea ordine de zi: -infiintarea unei sucursale a societatii in mun Arad -aprobarea demararii negocierilor pt instrainarea unor bunuri din patrim soc, in ved dobandirii res fin necesare dezv activitatii in mun Arad -numirea unui al doilea administrator Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva hatararii adoptate, prin care s-au aprobat toate punctele de pe ordinea de zi. Exista motive de anulare a hatararii adoptate de adunarea generala extraordinara? DA, exist motive de anulare a hotrrii adoptate de adunarea general extraordinar. Conform art. 117 din Legea nr. 31/1990, actualizat deoarece , desi adunarea generala este convocata de consiliul de administraie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar, termenul de ntrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocrii in Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. In primul rnd, de la data publicrii (20 decembrie 2007) i pn la data convocrii adunrii generale (17 ianuarie 2008) sunt mai puin de 30 de zile. - nfiinarea unei sucursale a societii n municipiul Arad - DA, deoarece. Conform art. 113 "Adunarea generala extraordinara se ntrunete ori de cate ori este necesar a se lua o hotrre pentru: a) schimbarea formei juridice a societii; b) mutarea sediului societii; c) schimbarea obiectului de activitate al societii; d) nfiinarea sau desfiinarea unor sedii secundare: sucursale, agenii, reprezentante sau alte asemenea uniti fr personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel; " - aprobarea demarrii negocierilor pentru nstrinarea unor bunuri din patrimoniul societii, n vederea dobndirii resurselor financiare necesare dezvoltrii activitii n municipiul Arad.-NU -(art. 113) - numirea unui al doilea administrator - NU, deoarece, conform art. 137 alin. (1) "Societatea pe aciuni este administrata de unul sau mai muli administratori, numrul acestora fiind totdeauna impar. Cnd simt mai muli administratori, ei constituie un consiliu de administraie. "

191. SC IL SA a fost obligata prin hot jud sa plateasca SC MN SRL suma de 1000 lei cu titlu
de penalitati pt neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale, resp.de predare la termen a unor lucrari. SC IL SA, in calitate de debitoare a achitat in integralitate suma la care a fost obligata, in schimb creditoarea, in urma unei expertize efectuate, a consid ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in functie de rata inflatiei. 38

In urma refuzului de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva SC IL SA. Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate este o creanta certa, lichida si exigibila? Nu deoarece nu are la baza o factura sau un contract.

192. Consiliul de administratie al SC XM SA, cu sed in Buc, a hotarat cu unanimitate de


voturi infiintarea unei sucursale a soc in mun Brasov. Actionarii soc au solicitat instantei de judecata anularea deciziei C.A, consid ca numai Adunarea Gen Extraordinara a Act are dreptul sa decida infiintarea unor sedii secundare ale soc, cum ar fi a unei sucursale. Presedintele consiliului de adm a invocat in aparare prevederile din actul constit in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor AGA catre CA, care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constit al soc. Hotararea CA este legala? Hotararea nu este legala deoarece acest atribut respectiv infiintarea de sedii secundare, in baza Legii 31/1990, este exclusiv al AGA si nu este al CA.

193. CA al unei SA a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea majorarii


capitalului social, considerand ca, potrivit art 114 din Legea nr 31/1990, republ si modif, atributiile AGA pot fi exercitate si de catre CA sa, dupa caz, de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza evaluatoare. In speta, CA avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social? Da. Majorarea capitalului social este una din atributiile AGA. In cf cu Legea 31/1990 acest atribut poate fi delegat catre CA in temeiul deciziei AGA

194. Soc in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu SC. LFC SRL un contract de reparatii si
intretinere a utilajului de prajit boabe de cafea. Termenul de achitare a pretului serv.prestate a fost prevazut pt data de 20 febr 2007. Vazand ca soc beneficiara a serv-IACOB SNC nu a achitat la termen factura emisa de prest de serv- SC LFC SRL-, aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia, numitii AF si FC, suma datorata de societate, in virtutea art 85 din Legea 31/1990, republ si modif. Este corecta decizia soc LFC SRL de a pretinde de la asociatii soc IACOB SNC suma datorata de aceasta? In temeiul Lg 31/1990 SC LFC SRL trebuie sa se indrepte mai intai impotriva societatii, si daca aceasta nu detine bunuri doar atunci se indreapta impotriva asociatilor . Decizia creditorului nu este corecta.

195. Asociatii unei SNC s-au intrunit, la sediul societatii, pt a hotara aprobarea situatiei
financiare pt anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus aprobarii situatiei prezentate de administratorul societatii, care este si asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de AGA nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitatea de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de persoane, pt care este nevoie de votul tuturor asociatilor. Sustinerea asociatului care s-a opus aprobarii situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegala, are suport legal? Hotararea este nefondata, deoarece este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea asociatilor

196. Intr-o SNC, constit. cu 5 asociati, unul dintre acestia a hotarat sa-si cesioneze partile
sociale pe care le detine la societate unei terte persoane, stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pt fiecare asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii. Desi s-a prevazut in actul constit aceasta posibilitate, totusi, doi dintre asociati s-au opus adoptarii hot AGA pt modificarea actului constitutiv, in sensul primirii in societate a tertei persoane cesionare. 39

Este legala atitudinea celor 2 asociati de a se opune adoptarii unei hoatarari a AGA de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? Motivati raspunsul. Nu. Avand in vedere faptul ca cesiunea este prevazuta in actul constitutiv atunci aceasta cesiune este valabila. ART. 87 Legea 31/1990

197. TV, asociat al FLUOR SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o
creanta in suma de 20.000 lei pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala (gaj) asupra autoturismului propr debitorului FC. La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de soc. com (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul TV si nicidecum cu societatea la care acesta este asociat. Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este intemeiat? Motivati raspunsul. Refuzul debitorului nu este intemeiat, el face plata valabila societatii. ART. 84 Legea 31/1990 (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. (2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.

198. In actul constit al SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sume
de bani pt cheltuielile lor personale. Prevedrea din actul constit contravine dispozitiei cuprinse in art 67 din Lg 31/1990 republ si modif, potrivit careia distribuirea dividendelor se poate realiza numai pe baza situatiilor finanicare aprobate de catre adunarea generala? Nu contravine. In temeiul legii 31/1990 este permis ca asociatii sa poata lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor personale atata timp cat acest lucru este prevazut in actul constitutiv.

199. Un asociat al ALIOR SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de bani) pe care o
are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ . La scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii legale aferente si a despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat. Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pt achizitionarea unui utilaj necesar fabricarii prod de panificatie si pierderea posibilitatii de a fabrica si comercializa paine. Actionat in instanta asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potrivit art 1088 din Codul civil, soc creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi si despagubiri, deoarece dobanzile reprez tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni. Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate? Motivati solutia. Motivele de respingere nu sunt intemeiate. In materia dreptului societar este permis acest cumul intre daune interese si dobanzi legale.

200. In actul constit al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul VX va aduce la capitalul
social dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa, imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii. Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul de lichidare este intocmit corect? Motivati raspunsul. Bilantul de lichidare nu este intocmit corect, deoarece in actul constitutiv s-a facut mentiunea ca transmite doar dreptul de folosinta. 40

ART. 65 Legea 31/1990 (1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.

201. Asociatul MN a adus la capitalul social al SC pe care a constituit-o impreuna cu varul


sau, numitul VN , suma de 50.000 lei, celalalt asociat, respectiv VN, obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persoana fizica autorizata. Cu suma de bani adusa la K soc de catre asociatul MN a fost cumparat un teren . MN aflanduse in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei(...) Fata de situatia de fapt prezentata, sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsul Imobilul este achizitionat de societate deci nu poate fi partajat. Aportul asociatului aflat n divor a fost n numerar, nicidecum nu a adus ca aport la capitalul social un un bun imobil. Bunul imobil a fost cumprat de ctre societatea comercial n temeiul voinei sociale i este distinct de patrimoniul personal al asociailor. Soia nu poate cere dect o eventual partajare a prilor sociale, de interes sau aciunilor sau a sumei de bani adus ca aport la capitalul social.

202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati com a fost restituit fostului propr in bz Lg
18/1991. Acesta revendica calitatea de actionar la societatea respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea soc com la plata dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit de terenul in cauza obtinand in anul 2006 un profit substantial. Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost rec potrivit Lg 81/19991 republ, sa obt dividende de la societate? Motivati raspunsul. Nu pentru ca el nu are calitatea de actionar si nu are dreptul la dividende. Eventual poate cere o chirie de la data la care i s-a atribuit dreptul de proprietate.

203. SB perssoana fizica, detine la SC OLIMP SRL 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, parti
sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara (gaj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imprumut necesar construirii unei case de vacanta. Banca creditoare, vazand ca debitoarea nu restit impr, atrecut la executarea garantiei constit asupra partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de jud pt a pronunta o hat care sa tina loc de act autentic de cesionare a partilor sociale, banca urmand sa devina, astfel, asociat al societatii in cauza. Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP SRL prin executarea obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de debitorul sau? Motivati solutia. Aceasta consecinta este o preluare normala ca urmare a neachitarii obligatiei. ART. 66 Legea 31/1990 (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

204. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Creditorii personali ai unui


actionar pot obtine instituirea unui sechestru asigurator asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala si , apoi, le pot valorifica prin scoaterea lor la vanzare pt indestularea creantelor a)Adevarat - (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. 41

b) Fals

205. Numitul MV are de incasat o suma de bani de la vecinul sau FL care este asocit la SC
MIRA SRL, detinand la aceasta 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, in valoare totala de 1000 lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea creantei, creditorul MV a obt instituirea unei propriri asiguratorii asupra partilor sociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA SRL. Deoarece debitorul nu si-a achitat datoria fata de creditorul sau, acesta, numitul MV, a solicitat executarea silita a partilor sociale, resp vanzarea lor catre terte persoane. Creditorul unui asociat al unei SRL poate obt executarea silita a partilor sociale proprite? Da cf. ART. 66 Legea 31/1990 (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa aprobarea bilantului contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

206. Actionarii VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pt a aproba bilantul
contabil (sit fin) pt ex fin aferent anului 2007. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii fin, actionarii hotarand ca dividendele sa fie platite in timp, in mom obtinerii de lichiditati si in ordinea cererilor formulate de actionari. Hotararea adoptata de actionari in cadrul AGA, cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate, este legala? Da este legala. in conf cu art 67 din Lg 31/1990 acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.

207. In situatia in care intre actionarii societatii exista neintelegeri, instanta de judecata poate
sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea unei operatiuni din gestiunea societatii? Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pt a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces? Da , atata timp cat acestia detin cel putin 10% din capitalul social ART. 136 Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat instantei de
judecata ca in baza art 136 alin (1) din Lg 31/1990 sa desemneze doi experti pt efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico-fin a societatii. Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati rasp. Cererea formulata nu va fi admisa deoarece expertii desemnati sunt insarcinati sa analizeze doar anumite operatiuni si nu intraga activitate. ART. 136 Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 42

209. Potrivit art 141 din Lg 31/1990 Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot
fi convocati la orice intrunire a CA, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe, fara a avea drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptarea hotararii CA? Prin ce metode sau procedee? Desi nu au drept de vot , cenzorii pot influenta adoptarea hotararea consiliului de administratie pt ca isi spun punctul de vedere, fac raport asupra situatilor financiare.

210. Numitul AM a fost desemnat administrator al societatii achiar prin actul constitutiv.
Prin hotararea adoptata de AGA asociatii au decis schimbarea administratorului AM. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hot AGA, motivand ca d.p.v. procedural convocarea asociatilor pentru AGA nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine textul integral al propunerilor (ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul sedintei.Societate parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in AGA, deoarece principala propunere era schimbarea administratorului. Actiunea in anularea hotararii adoptata de AGA este intemeiata? Motivati rasp. Administratorul nu are dreptate , pentru ca propunerea inscrisa pe ordinea de zi este cea de schimbare a administratorului. Art 111 din Lg 31/1990 (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

211. Actionarii A, B si C din cadrul SC VARTEJ SA au solicitat instantei de judecata sa


dispuna revocarea administratorului FN din functie deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment. Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca? Raspuns: Da, excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.

212. Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, cat si la a doua
convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60% din actionarii prezenti. Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare? Motivati rasp. (Pentru cea dintai convocare este necesara prezenta a cel putin o patrime din nr total al actionarilor cu drept de vot. Pt cea de a doua convocare legea interzice prevederea in actul constitutiv al unui cvorum minim sau o majoritate ridicata pentru cea dea doua convocare.) ART. 112 Legea 31/1990 (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata. 43

213. In actul constit al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de


administratie, presedintele acestuia urman a fi numit de catre AGA. Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii societatii. Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de teri apartine presedintelui CA chiar daca societatea va avea si un director general. Situatiile fin anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii. Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale? ART. 143^2 Legea 31/1990 (1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. (2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.

214. X doreste sa infiinteze o S.R.L. in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren,
X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pt constituirea societatii. Daca v-ar solicita pt a-i da un raspuns, care dintre variantele urm considerati ca este/sunt legala? a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanz-cump b) X nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confuzie de patrimoniu c) aducerea la K soc al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea si inmatricularea societatii - ART. 16 Legea 31/1990 -(1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. d) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui. Raspuns: Varianta c). aducerea la cap. soc. al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea si inmatricularea societatii

215. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: a) intr-o SA administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivi b) SA administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentiale d) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar e) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea K soc al unei SA si al unei SRL f) la momentul constituirii unei SRL toate aporturile trebuie sa fie varsate integral Raspuns: Afirmatii adevarate sunt: b, d, f 216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false: a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de terti e) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale Afirmatii false: a, e , 217. In situatia in care o SA vinde unei pers fizice un nr de 10 actiuni pe care le detine la o
alta societate comerciala, contractul incheiat este o fapta de comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant? 44

Contractul incheiat este o fapta de comert, chiar daca persoana fizica nu este comerciant. El cumpara actiuni, actul e comercial pentru ca are legatura cu o societate comerciala. Cumprrile i vnzrile de actiuni ale unei societati comerciale reprezinta fapta de comert.

218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca plata se face cel
mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B. Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul. Raspuns1: nu este valabil deoarece conform Legii 58/1934 actualizata, trebuia sa arate scadenta.

219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre posesorul cambiei si
emitentul acesteia s-a incheiat o conversatie prin care s-a stab ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va cere girantul plata cambiei la Bucuresti, la Brasov sau in oricare loc? Motivati raspunsul. Girantul va cere plata cambiei la Bucuresti ART. 42 Legea 58/1934 Cambia trebuie sa fie prezentat spre plata la locul i adresa indicat n cambie. In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentat pentru plata: 1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnat n cambie sa plteasc pentru el. 2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate n cambie sa plteasc pentru acesta. 3. La domiciliul celui indicat la nevoie.

220. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art 182 din Legea 31/1990 privind
intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale? Nu se prevede un raspuns expres in lege. ART. 182 Legea 31/1990 (1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege. (2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.

221. Numitii FG si NO au fost desemnati cenzori de catre AGA. Cu ocazia verificarilor


efectuate in contabilitatea societatii au constatat inreg in evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X pe numele acestuia, fara sa existe un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate. Cenzorul NO intalnindu-se intamplator cu actionarul X ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii. Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii? Raspuns: Nu . Conf ART. 164 Legea 31/1990 este interzis cenzorilor s comunice acionarilor n particular sau terilor datele referitoare la operaiunile societii, constatate cu ocazia exercitrii mandatului lor

222. Actionarii IMPAX SA reprezentand impreuna 5% din K soc au hotarat sa reclame


cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor. Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate? (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate. 45

223. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglem de Lg 31/1990 daca societatile care
fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari? Raspuns; da in cazul in care nu se prevede altfel in hotararea proiectului de fuziune. ART. 251^2 Legea 31/1990 (4) n cazul n care societatea absorbant este o societate n comandit pe aciuni, nfiinat i funcionnd potrivit legii romne, acionarii societii absorbite vor fi ntotdeauna acionari comanditari ai societii n comandit pe aciuni absorbante, dac nu se prevede altfel n hotrrea de aprobare a proiectului de fuziune.

224. O SRL are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi
obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si unde avea si calitatea de administrator. Inainte de sesizarea instantei de judecata pt pronuntarea unei hotarari de excludere a asociatului administrator A, acesta se retrage din cealalta societate concurenta. Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a doua societate concurenta cu prima? Motivati raspunsul. Nu. Nu poate fi exclus, motivul de excludere nu mai exista deoarece acesta se retrasese inainte de a fi sesizata instanta cu actiune in excludere. Daca ar fi fost o hotarare irevocabila si el ar fi fost inca in societatea concurenta atunci ar fi putut fi exclus.

225. Asociatul administrator la o SRL a retras din contul societatii o suma de bani pt
achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura electr fara a evidentia in ctb soc aceste op. Aparatura electr a fost cump pt interesul propriu, iar utilajele pt nevoile societatii. Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din societate? ART. 222 Legea 31/1990 (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. ART. 80 Legea 31/1990 Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.

226. Potrivit art 225 alin 1 din Lg 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata de terti pt
operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exculs drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii? ART. 225 Legea 31/1990 (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

227. Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat de a convoca
adunarea generala a asociatilor constituie motiv intemeiat de excludere a acestuia din societate ? Raspuns: Nu exista nici o prevedere legala in care sa se prevada excluderea administratorului din societate pe motivul refuzului de a convoca AGA, el poate fi cel mult revocat.

46

228. Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre
membrii CA sa fie administrator independent ? Nu este obligatoriu. Conf. ART. 138^2 Legea 31/1990 prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.

229. Cei 3 cenzori ai SCFLORIX SA au refuzat depunerea raportului cu privire la sit.fin. a


soc. , motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administaratorilor soc. CA,intrunindu-se de urgenta , a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul. CA are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor ? CA nu poate suspenda din functie cenzorii. Aceasta este o prerogativa a AGA, cenzorii fiind in subordinea acesteia.

230. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a


cenzorilor? Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile. Da. Creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor. Raspunderea este contractuala deoarece intre societate si cenzor se stabileste un raport juridic ce are natura contractului de mandat. Pe de alta parte , raspunderea este penala daca cenzorii se fac vinovati de infractiuni economice care privesc activitatea lor exclusiva: uz de fals, fals intelectual, daca intocmeste nelegal rapoarte etc.

231. I.J. , administrator si reprezentant al SC ULPIA SRL , urmeaza sa vanda un teren


aflat in proprietatea societatii. Stiut fiind ca instarinarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale , care prevad necesitatea intocmirii contractului de vanz.-cumparare in forma autentica, este necesara o procura in forma autentica din partea soc. pentru administartorul IJ care va semna contractul? (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. Deci, nu este necesara o procura in forma autentica din partea soc., vanzarea putandu-se incheia in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii. Actele de dispoziie asupra bunurilor unei societi comerciale pot fi ncheiate n temeiul puterilor conferite reprezentanilor legali ai societii, dup caz, prin lege, actul constitutiv sau hotrrile organelor statutare ale societii adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi i ale actului constitutiv al societii, nefiind necesar o procur special i n form autentic n acest scop, chiar dac actele de dispoziie trebuie ncheiate n form autentic.

232. O societate europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul com.


Bucuresti a hotarit sa-si transfere sediul intr-un alt stat membru al UE. Creditorii acestei soc., ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face opozitie ? (1) Creditorii societilor europene ale cror creane sunt anterioare datei publicrii proiectului de transfer i care nu sunt scadente la data publicrii pot face opoziie n condiiile art. 62. (2) Opoziia prevzut la alin. (1) suspend executarea operaiunii pn la data la care hotrrea judectoreasc devine irevocabil, n afar de cazul n care societatea debitoare face dovada plii datoriilor sau ofer garanii acceptate de creditori ori ncheie cu acetia un acord pentru plata datoriilor.

233. Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul
Romaniei ? Aratati temeiul legal. ART. 3 OUG 44/2008 47

(2) Activitile economice pot fi desfurate n toate domeniile, meseriile, ocupaiile sau profesiile pe care legea nu le interzice n mod expres pentru libera iniiativ. (3) Prezenta ordonan de urgen se aplic pentru activitile prevzute de Codul CAEN a cror desfurare n una dintre formele prevzute de art. 4 nu este reglementat exclusiv potrivit unei legi speciale. ART. 4 OUG 44/2008 Persoanele fizice prevzute la art. 3 alin. (1) pot desfura activitile economice dup cum urmeaz: a) individual i independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca ntreprinztori titulari ai unei ntreprinderi individuale; c) ca membri ai unei ntreprinderi familiale.

234. Banca Comerciala XY a solicitat tribunalului deschiderea procedurii falimentului


impotriva SC A SA deoarece aceasta are calitatea de garant in contractul de imprumut bancar incheiat intre intrprinderile familiale MA , BM si MI si creditoare. Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impotriva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a semnat in favoarea bancii 3 contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic. In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor. Ce va decide instanta ? motivati solutia. Va decide executarea silita a celor doua tractoare si a atelierului mecanic deoarece ele fac obiectul garantiei (contractului de gaj).

235. Actionarii unei soc.pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia , respectandu-se majoritatea
voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei AGA s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia inventarierii activului si pasivului patrimonial lichidatorii constata ca soc.se afla in insolventa. Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art.270 din L 31/1990, republic.si modificata ? ART. 270^1 Legea 31/1990 In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

236. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei societatieuropene inmatriculate in


Romania ? ART. 270^2 a) Legea 31/1990 Societilor europene cu sediul n Romnia le sunt aplicabile: - prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societii europene, - Legii 31/1990 actualizata - cele privitoare la societile pe aciuni, n msura compatibilitii lor cu dispoziiile regulamentului comunitar. - H 187/2007 si H 188/2007 privind procedurile de informare, consultare si alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatilor eurpoene.

237. Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in
Romania si sa dobandeasca personalitate juridica ? ART. 270^2 b) Legea 31/1990 (1) Societile europene cu sediul social n Romnia au personalitate juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului.

48

(2) O societate european nu poate fi nmatriculat n registrul comerului dect dup ncheierea unui acord privind implicarea angajailor n activitatea societii, n condiiile prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 187/2007.

238. Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei S.C. potrivit L31/1990, republicata si
modificata ? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu sit.fin. intocmita de lichidator ? Obligatii ale lichidatorului patrimoniului unei SC: - Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari (ART. 268 Legea 31/1990) - Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. Orice creditor poate face opozitie,in conditiile prevazute de Legea 31/1990

239. In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se cuvine fiecarei
actiuni din repartizarea activului soc., respectandu-se dispozitia cuprinsa in art.268 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata. In ipoteza in care actionarii nu-si incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea? ART. 270 Legea 31/1990 (1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.

240. Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990, republicata si
modificata , potrivit careia o soc. nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert, este posibil ca, totusi, sa se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii? ART. 106 Legea 31/1990 (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.

241. In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul prevede ca revocarea
cenzorilor se va putea face numai de adun. gen., cu votul cerut de adun extraordinare. Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul adun.gen. extraordinare ? Daca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii? Nu. Art. 166 Legea 31/1990 (2) Revocarea lor a cenzorilor- se va putea face numai de adunarea generala ordinara, cu votul cerut la adunarile extraordinare. ART 111 Legea 31/1990 (2) adunarea generala ordinara este obligata: b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; 49

242. Administratorul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul soc., cu
scopul de a garanta o oblig contractata pentru redresarea finanaciara a soc. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul ad.gen.extraordinare a actionarilor. Contractul de ipoteca este valabil incheiat ? DA - ART. 70^1 Legea 31/1990 Actele de dispoziie asupra bunurilor unei societi comerciale pot fi ncheiate n temeiul puterilor conferite reprezentanilor legali ai societii, dup caz, prin lege, actul constitutiv sau hotrrile organelor statutare ale societii adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi i ale actului constitutiv al societii, nefiind necesar o procur special i n form autentic n acest scop, chiar dac actele de dispoziie trebuie ncheiate n form autentic.

243. Reclamanta AFP sect 1 a formulat opozitie impotriva hotararrii AG a actionarilor soc.
SC SE SRL prin care s-a decis dizolvarea soc. si numirea unui lichidator, cu motivarea ca nu sa stabilit modalitatea de achitare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora. Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeita ? Nu este intemeiata cererea de opozitie pentru ca, la dizolvare urmata de lichidare, indiferent ca este potrivit L 31/1991 sau L 85/2006, debitele trebuie achitate. Nu trebuie sa se prevada o modalitate de achitare a acestora deoarece avem procedura de drept comun de achitare a debitelor. Se incaseaza activul si, cu sumele obtinute se platesc salariatii si debitorii in ordinea vechimii creantelor.

244. Creditoarea SC E SA a formulat cererea de deschidere a procedurii insolventei


dovedind ca are o creanta certa , lichida si exigibila impotriva debitorului SC S SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile. Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de creditoare , aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei , solicitand astfel compensarea creantelor reciproce. Creditoarea , in aparare , invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoarea nu a solicitat acest lucru (compensarea ) in procedura de lichidare a patrimoniului creditoarei insesi. Avand in vedere dispozitiile art.3,31, si 52 din L85/2006 ,se poate opera compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti? Raspuns: Opozitia nu este fondata avand in vedere faptul ca Lg 85/2006 nu prevede nici o conditie cu privire la limitarea dreptului de compensare. ART. 52 Legea 85/2006 Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

245. Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de


folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului? Nu, creanele constnd n chirie ca urmare a tacitei relocaiuni i contravaloarea lipsei de folosin nu sunt creane certe lichide i exigibile deoarece ntinderea acestora trebuie constatate pe cale judiciar, ele neavnd un cuntum clar i nefiind exigibile i nici lichide.

246. Ce se intelege prin capital autorizat si care sunt reglementarile legale privitoare la
acesta ? Capital autorizat reprezinta majorarea de catre AGA/CA/Directorat a capitalului subscris pana la o valoare nominala determinata, intr-o perioada ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii. Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. 50

247. Actionarii soc.SC AF SA au hotarat majorarea capitalului social prin cesiune de noi
actiuni cu prima de emisiune , stabilindu-se ca la data subscrierii sa fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din val. lor nominala, iar diferenta in termen de doi ani de la data publicarii in M.O. a hot. AGA. Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor ? Nu, cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie platita integral in momentul subscrierii

248. Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea cap.soc. al SC MN


SA prin emisiune de noi actiuni in schimbul aporturilor actionarilor. Totodata , actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de trei ani de la data publicarii in MO a hotararii adunarii generale. Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile numitului S.B. Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in termenul de trei ani ? Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

249. Asociatul AB s-a retras din SC ML SRL , avand dreptul sa incaseza de la societate o
suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din patrimoniul societatii. Chemata in judecat , societatea a refuzat achitarea sumei datorate asociatului retra, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa-i plateasca. Asociatul retras are dereptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate ? Da, asociatul are dreptul ca pe langa suma datorata sa solicite si dobanda legala, deoarece aceasta curge de drept din momentul in care debitul devine exigibil

250. Consiliul de administraie al societii Coral" SA, administrat n sistem unitar, este
nsrcinat cu ndeplinirea tuturor actelor necesare i utile pentru realizarea obiectului de activitate al societii, cu excepia celor rezervate de lege pentru adunarea general a acionarilor. Care sunt competenele de baz ale consiliului de administraie al societii Coral" SA care nu pot fi delegate directorilor? Consiliul de administraie are urmtoarele competene de baz, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea direciilor principale de activitate i de dezvoltare ale societii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea i revocarea directorilor i stabilirea remuneraiei lor; d) supravegherea activitii directorilor; e) pregtirea raportului anual, organizarea adunrii generale a acionarilor i implementarea hotrrilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenei societii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei.

251. Membrii consiliului de administraie al societii Primex" SA, administrat n sistem


unitar, potrivit art. 1441 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, trebuie s i exercite mandatul cu prudena i diligena unui bun administrator. Unul dintre administratori ia o decizie de afaceri fiind n mod rezonabil ndreptit s considere c acioneaz n interesul societii i pe baza unei informaii adecvate. In ce const o decizie de afaceri potrivit Legii nr. 31/1990? Decizie de afaceri, n sensul prezentei legi, este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite msuri cu privire la administrarea societii. 51

252. Care sunt drepturile acionarilor unei societi europene pe aciuni care nu au votat n
favoarea hotrrii adunrii generale prin care a fost aprobat transferul sediului ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene? Acionarii care nu au votat n favoarea hotrrii adunrii generale prin care a fost aprobat transferul sediului ntr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate i de a solicita cumprarea aciunilor lor de ctre societate. Dreptul de retragere poate fi exercitat n termen de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii adunrii generale.

253. Care este temeiul juridic al obinerii remuneraiei directorilor unei societi pe aciuni
administrate n sistem unitar i cu ce este asimilat remuneraia respectiv, din punct de vedere fiscal? Consiliul de administraie poate delega conducerea societii unuia sau mai multor directori,numind pe unul dintre ei director general. Remuneraia directorilor, obinut n temeiul contractului de mandat, este asimilat din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii i se impoziteaz potrivit legislaiei n materie.

254. 0 societate comercial pe aciuni administrat n sistem unitar dobndete un bun de la


un acionar, n termen de un an de la constituire, contra unei sume de bani reprezentnd mai puin de o zecime din valoarea capitalului social subscris. Vnzarea s-a realizat fr nici o formalitate. Registrul comerului refuz nscrierea vnzrii. Pe ce temei juridic? Dobndirea de ctre societate, ntr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea nceperii activitii societii, a unui bun de la un fondator ori acionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentnd cel puin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supus aprobrii prealabile a adunrii generale a acionarilor, precum i prevederilor art. 38 i 39, va fi menionat n registrul comerului i va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, i ntr-un ziar cu larg rspndire. (2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operaiunile de dobndire efectuate n cadrul activitii curente a societii, cele fcute din dispoziia unei autoriti administrative sau a unei instane judectoreti i nici cele fcute n cadrul operaiunilor de burs.

255. Administratorul A.T. al unei societi comerciale pe aciuni administrate n sistem unitar
nstrineaz, n nume propriu, bunuri de la societate avnd o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societii, nstrinarea s-a realizat fr nicio formalitate. Registrul comerului refuz nscrierea nstrinrii. Pe ce temei juridic? Dac prin actul constitutiv nu se dispune altfel i sub rezerva dispoziiilor art. 44^1, sub sanciunea nulitii, administratorul va putea, n nume propriu, s nstrineze, respectiv s dobndeasc, bunuri ctre sau de la societate, avnd o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societii, numai dup obinerea aprobrii adunrii generale extraordinare, n condiiile prevzute la art. 115.

256. Care sunt obligaiile cenzorilor din cadrul unei societi comerciale pe aciuni
administrate n sistem unitar? Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiile financiare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.

257. Alegei afirmaia corect, iar pentru cele incorecte enunai corespunztor rspunsul
corect: a) Societatea cu rspundere limitat este obligat s verse jumtate din capitalul social subscris la data constituirii. 52

b) Consiliul de administraie al societii administrate n sistem unitar stabilete politicile contabile i sistemul de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare. c) Adunarea general a acionarilor poate aproba situaiile financiare numai dac acestea sunt nsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari. d) Cenzorii au dreptul s mputerniceasc persoane cu calitatea de experi contabili pentru a le exercita mandatul. e) In cazul societilor pe aciuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii i ndeplinesc mandatul sub controlul auditorilor. f) In cazul societilor pe aciuni organizate potrivit sistemului unitar, lichidatorii i ndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. a) FALS Societatea n nume colectiv, societatea n comandit simpl i societatea cu rspundere limitat sunt obligate s verse integral la data constituirii capitalul social subscris. b) ADEVARAT c) ADEVARAT d) FALS Cenzorii trebuie s i exercite personal mandatul. e) FALS n cazul societilor pe aciuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii i ndeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere. f) ADEVARAT

258. Doi fondatori ai societii comerciale Ficus" SA au constatat dup nmatriculare c


actului constitutiv i lipsete o meniune prevzut de lege. Acetia au sesizat existena neregularitii la organele de conducere ale societii, pentru a fi nlturat. Societatea nu a luat msuri n acest sens n termenul prevzut de lege - cel mult opt zile de la data constatrii acelei neregulariti. a) Organele societii pot fi obligate s acopere neregularitile constatate? Cine poate invoca aceste neregulariti i unde? b) Ce sanciune se aplic societii? n cazul unor neregulariti constatate dup nmatriculare, societatea este obligat s ia msuri pentru nlturarea lor, n cel mult 8 zile de la data constatrii acelor neregulariti. Dac societatea nu se conformeaz, orice persoan interesat poate cere tribunalului s oblige organele societii, sub sanciunea plii de daune cominatorii, s le regularizeze. Dreptul la aciunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data nmatriculrii societii.

259. Cine i cum este rspunztor pentru prejudiciul cauzat societii ca urmare a unor
neregulariti constatate n urma nmatriculrii societtii i neacoperite de ctre societate n termenul prevzut de lege? Fondatorii, reprezentanii societii, precum i primii membri ai organelor de conducere, de administrare i de control ale societii rspund nelimitat i solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitile la care se refer art. 46 - 48.

260. Societatea comercial Farma" SA, administrat n sistem unitar, are trei cenzori i un
supleant, alei de adunarea general a acionarilor. Dup doi ani de la constituire, societatea i modific actul constitutiv n sensul optrii pentru sistemul dualist de administrare, prin hotrrea adunrii generale extraordinare a acionarilor. a) Societatea i poate modifica sistemul de administraie pe parcursul existenei ei? b) In funcie de rspunsul ales, artai consecinele produse cu privire la controlul de gestiune al societii i cu privire la cenzori. Explicai. Prin actul constitutiv se poate stipula c societatea pe aciuni este administrat de un directorat i de un consiliu de supraveghere, n conformitate cu prevederile prezentei subseciuni Actul constitutiv poate fi modificat n cursul existenei societii prin hotrre a adunrii generale extraordinare a acionarilor, n vederea introducerii sau a eliminrii unei astfel de prevederi. 53

Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societilor care opteaz pentru sistemul dualist de administrare. Controlul gestiunii societatii poate fi exercitat de cenzori in numar de cel putin trei la care se adauga un supleant sau de catre un auditor financiar independent. Societile pe aciuni care opteaz, n temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar.

261. Adunarea general extraordinar a societii comerciale Farex" SA a hotrt


majorarea capitalului social. Adunarea general a hotrt un termen de exercitare a dreptului de preferin de ctre acionari de 35 de zile pentru subscrierea aciunilor. In termen de 36 de zile de la data publicrii hotrrii adunrii generale n Monitorul Oficial al Romniei, aciunile au fost oferite spre subscriere publicului, dup care, n termen de cinci zile de la aceast dat, au fost cumprate. A.T. i A.M., acionari ai societii, au chemat n judecat societatea motivnd c au dreptul de preferin asupra aciunilor respective. Ce a hotrt instana? Motivai. Instanta nu a acordat castig de cauza actionarilor. Aciunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, n primul rnd acionarilor existeni, proporional cu numrul aciunilor pe care le posed Exercitarea dreptului de preferin se va putea realiza numai n interiorul termenului hotrt de adunarea general sau de consiliul de administraie, respectiv directorat, dac actul constitutiv nu prevede alt termen. n toate situaiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferin nu poate fi mai mic de o lun de la data publicrii hotrrii adunrii generale, respectiv a deciziei consiliului de administraie/directoratului, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Dup expirarea acestui termen, aciunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

262. Societatea comercial Farim" SA i-a constituit n anul 2010 un fond de rezerv,
potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, de 10%, prin preluri din profitul societii. n acelai an s-a obinut un excedent, prin vnzarea aciunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominal, care nu a fost ntrebuinat la plata cheltuielilor de emisiune i nici destinat amortizrilor. Unde va fi inclus excedentul obinut de Farim" SA? Motivai. Din profitul societii se va prelua, n fiecare an, cel puin 5% pentru formarea fondului de rezerv, pn ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Se include n fondul de rezerv, chiar dac acesta a atins suma prevzut la alin. (1), excedentul obinut prin vnzarea aciunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominal, dac acest excedent nu este ntrebuinat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizrilor.

263. In ce const obligaia de non-concuren a administratorilor unei societi cu


rspundere limitat i care este sanciunea n cazul nclcrii acestei obligaii? Administratorii nu pot primi, fr autorizarea adunrii asociailor, mandatul de administrator n alte societi concurente sau avnd acelai obiect de activitate, nici s fac acelai fel de comer ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanciunea revocrii i rspunderii pentru daune.

264. Asociatul A.C. dintr-o societate cu rspundere limitat a transmis prile sale sociale
unei alte persoane, din afara societii, transmiterea fiind aprobat de asociaii reprezentnd 3/4 din capitalul social. Unii creditori sociali au formulat cerere de opoziie cu privire la transmiterea efectuat. Este ndreptit cererea de opoziie a unora dintre creditorii sociali? Explicai. Cererea de opoziie a unora dintre creditorii sociali nu este indreptatita Transmiterea ctre persoane din afara societii este permis numai dac a fost aprobat de asociai reprezentnd cel puin trei ptrimi din capitalul social. 54

265. In vederea constituirii prin subscripie public, o societate pe aciuni prevede, n


prospectul de emisiune, un capital social de 25.000 euro. Se constat c subscrierile publice sunt de 26.000 euro, cu 1.000 euro mai mult. Ce hotrsc fondatorii n acest caz? Dac subscrierile publice depesc capitalul social prevzut n prospectul de emisiune sau sunt mai mici dect acesta, fondatorii sunt obligai s supun aprobrii adunrii constitutive majorarea sau, dup caz, reducerea capitalului social la nivelul subscripiei.

266. Fondatorii unei societi pe aciuni, administrat n sistem unitar, ntocmesc sub forma
nscrisului sub semntur privat un prospect de emisiune. Prospectul de emisiune cuprinde datele prevzute la art. 8 al Legii nr. 31/1990, cu excepia celor care i privesc pe administratori i directori, respectiv pe cenzori. Prospectul de emisiune cuprinde i data nchiderii subscripiei. Acesta este semnat de fondatori i depus la oficiul registrului comerului n vederea autorizrii publicrii de ctre judectorul delegat. Pentru ce motiv oficiul registrului comerului respinge prospectul de emisiune? Cnd societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public, fondatorii vor ntocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevzute la art. 8, cu excepia celor privind pe administratori i directori, respectiv pe membrii directoratului i ai consiliului de supraveghere, precum i pe cenzori sau, dup caz, pe auditorul financiar, i n care se va stabili data nchiderii subscripiei. Prospectul de emisiune semnat de fondatori n form autentic va trebui depus, nainte de publicare, la oficiul registrului comerului din judeul n care se va stabili sediul societii. Judectorul delegat la oficiul registrului comerului, constatnd ndeplinirea condiiilor de la alin. (1) i (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune. Prospectele de emisiune care nu cuprind toate meniunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceast nulitate, dac a luat parte la adunarea constitutiv sau dac a exercitat drepturile i ndatoririle de acionar.

267. O societate comercial, Impex" SRL, are ca obiect de activitate menionat n actul
constitutiv numai comercializarea de articole de mbrcminte. n urma unei verificri efectuate la locul desfurrii comerului, se constat c SC Impex" SRL comercializeaz i produse alimentare. Ce sanciune i se aplic societii i cine declar aceast sanciune? Constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, fata de cei care le-au savarsit, urmatoarele fapte: a) efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute in Codul comercial sau in alte legi, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege; Marfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate s serveasc la svarsirea faptelor ilicite, dac sunt ale contravenientului sau ale operatorului economic, precum si sumele de bani si lucrurile dobndite prin svrsirea contraventiei se confisc si se valorific n conditiile legii, contravaloarea lor fcndu-se venit la bugetul administraiei publice centrale. Veniturile obtinute ilicit de persoanele fizice sau juridice din activitatile prevazute la art. 1, precum si incasarile in intregime din vanzarea marfurilor a caror provenienta nu este dovedita se confisca si se fac venit la bugetul administratiei publice Pentru urmrirea desfsurrii activittii comerciale n conditiile prevzute de lege, la primrii se va constitui un corp de control comercial

268. Prin actul constitutiv al unei societi pe aciuni, consiliul de administraie a fost
autorizat ca n termen de trei ani de la data nmatriculrii s i majoreze capitalul social subscris pn la o valoare nominal determinat (capital autorizat). Capitalul subscris la data constituirii este de 28.000 euro. n termenul prevzut prin actul constitutiv, societatea comercial i majoreaz capitalul social prin emiterea de noi aciuni, n schimbul aporturilor, prin modificarea actului constitutiv, cu o valoare de 15.000 euro. Registrul comerului refuz depunerea actului modificator, n form autentic, i textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificrile. Pe ce motiv? 55

Valoarea nominal a capitalului autorizat a depasit jumtate din capitalul social subscris, Prin actul constitutiv, consiliul de administraie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, ntr-o anumit perioad, ce nu poate depi 5 ani de la data nmatriculrii societii, s majoreze capitalul social subscris pn la o valoare nominal determinat (capital autorizat), prin emiterea de noi aciuni n schimbul aporturilor. Valoarea nominal a capitalului autorizat nu poate depi jumtate din capitalul social subscris, existent n momentul autorizrii.

269. Care sunt obligaiile lichidatorilor, de ndat ce au preluat aceast funcie, obligaii care
se execut mpreun cu directorii i administratorii, respectiv cu membrii directoratului societii? Lichidatorii sunt datori, ndat dup preluarea funciei, ca mpreun cu directorii i administratorii, respectiv cu membrii directoratului societii, s fac un inventar i s ncheie un bilan, care s constate situaia exact a activului i pasivului societii, i s le semneze. Lichidatorii sunt obligai s primeasc i s pstreze patrimoniul societii, registrele ce li s-au ncredinat de administratori, respectiv de membrii directoratului, i actele societii. De asemenea, acetia vor ine un registru cu toate operaiunile lichidrii, n ordinea datei lor. Lichidatorii i ndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. n cazul societilor pe aciuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii i ndeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.

270. Care sunt obligaiile lichidatorilor pe care trebuie s le execute personal dup preluarea
acestei funcii? n afar de puterile conferite de asociai, cu aceeai majoritate cerut pentru numirea lor, lichidatorii vor putea: a) s stea n judecat n numele societii; b) s execute i s termine operaiunile de comer referitoare la lichidare; c) s vnd, prin licitaie public, imobilele i orice avere mobiliar a societii; d) s fac tranzacii; e) s lichideze i s ncaseze creanele societii; f) s contracteze obligaii cambiale, s fac mprumuturi neipotecare i s ndeplineasc orice alte acte necesare.

271. Ce societi comerciale pot fi implicate n operaiunea de fuziune trans-frontalier i ce


instituie are competena de a verifica legalitatea fuziunii? Societtile pe actiuni, societtile n comandit pe actiuni, societtile cu rspundere limitatpersoane juridice romne - aparinnd uneia dintre categoriile prevzute in Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, i societile europene cu sediul social n Romnia, pot fuziona, n conditiile prezentei legi, cu societti comerciale care au sediul social sau, dup caz, administratia central ori sediul principal n alte state membre ale Uniunii Europene sau n state apartinnd Spatiului Economic European, denumite n continuare state membre si care functioneaz n una dintre formele juridice prevzute de art. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968. Competenta de verificare a legalittii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeaz societtile participante la fuziune - persoane juridice romne sau societtile europene cu sediul social n Romnia - si, dac este cazul, societatea nou nfiintat - persoan juridic romn sau societate european cu sediul social n Romnia - apartine judectorului delegat la oficiul registrului comertului unde sunt nmatriculate societtile persoane juridice romne sau societtile europene cu sediul social n Romnia participante la fuziune, inclusiv societatea absorbant, ori, dac este cazul, societatea nounfiintat.

272. Patru societi pe aciuni ncheie un contract prin care constituie un grup de interes
economic. Contractul este ncheiat n form autentic; contractul cuprinde, de asemenea, i elementele stabilite de art. 122 din Legea nr. 161/2003 cu privire la cuprinsul contractului. La 56

clauza referitoare la capitalul subscris i vrsat, cu menionarea aportului fiecrui membru, se prevede ca drepturile societilor pe aciuni - membre ale grupului - s fie reprezentate prin aciuni nominative, iar la clauza referitoare la profit contractul prevede ca profiturile obinute din activitatea grupului s i revin acestuia. Sunt valabile clauzele referitoare la drepturile membrilor grupului i la distribuirea profitului ctre grup? Explicai. Grupul de interes economic nu poate emite actiuni, obligatiuni sau alte titluri negociabile. Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrara se considera nula. Grupul nu poate avea drept scop obinerea de profituri pentru sine. Dac din activitatea grupului rezult profit potrivit situaiei financiare anuale, acesta va fi distribuit n totalitate, n mod obligatoriu, ntre membrii grupului, cu titlu de dividende, n cotele prevzute n actul constitutiv sau, n lipsa unei asemenea clauze, n pri egale. n cazul n care cheltuielile depesc veniturile grupului, diferena va fi acoperit de membrii acestuia n cotele prevzute n actul constitutiv sau, n lipsa unei asemenea clauze, n pri egale.

273. Inmatricularea grupului de interes economic n registrul comerului prezum calitatea


de comerciant. Explicai. Grupul de interes economic - G.I.E. reprezinta o asociere ntre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, n scopul nlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al mbunatatirii rezultatelor activitatii respective. Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si ncheiat n forma autentica, denumit act constitutiv. n termen de 15 zile de la data autentificarii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un mputernicit al acestora vor cere nmatricularea grupului n registrul comertului n a carui raza teritoriala si va avea sediul grupul. Grupul de interes economic dobndeste personalitate juridica de la data nmatricularii sale n registrul comertului nmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.

274. I.. Pop cumpr la data de 01.02.2009 un automobil, cu preul de 8.000 euro, cu intenia
de a-1 revinde ulterior la un pre superior. ntre timp preurile practicate pe piaa de automobile au sczut, astfel nct I. Pop vinde automobilul n cauz la data de 01.06.2009 cu acelai pre cu care 1-a achiziionat. Care este natura juridic a contractelor de vnzare-cumprare la care este parte I. Pop? Argumentai rspunsul ales. Asa cum rezulta din dispozitiile Codului comercial, cumpararea facuta in scop de revanzare constituie fapta de comert. Cumparatorul comercial cumpara pentru a revinde consumatorilor ori unui alt intermediar in schimb (in comertul cu ridicata ) sau pentru a supune bunul cumparat unei transformari in noi produse. Intentia de vanzare trebuie sa existe in momentul dobandirii bunului. Ceea ce conteaza este intentia initiala si nu cea nascuta spontan, ulterior. Nu este necesar castigul pentru ca operatia sa fie considerata comerciala. Deci dpdv juridic contractul de vanzare-cumparare este de natura comerciala

275. Definii condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc intenia de revnzare sau nchiriere
pentru ca o operaiune s fie comercial. Exemplificai. Intentia de revanzare trebuie sa poarte asupra obiectului cumparat in principal. Daca acesta devine un element secundar fata de obiectul care se va vinde si caruia ii va fi integrat de exemplu cumpara saci spre a fi vanduti umpluti cu produse proprii in virtutea regulii accesorium sequitur principalem, 57

vanzarea va avea caracter civil. Intentia de revanzare trebuie sa indeplineasca trei conditii: 1. sa existe la data cumpararii 2. sa fie cunoscuta contractantului 3. sa priveasca in principal bunul cumparat.

276. V. Ionescu, comerciant, cumpr la data de 01.12.2010 o garsonier, cu scopul de a locui


n aceasta. La data de 20.12.2010 el vinde garsoniera, la un pre superior, i reuete s cumpere cu banii obinui o garsonier, pentru acelai uz, personal, cu confort sporit, la acelai pre. Care este natura juridic a operaiunilor realizate de V. Ionescu? Asa cum rezulta din dispozitiile Codului comercial, cumpararea facuta in scop de revanzare constituiie fapta de comert. Cumparatorul comercial cumpara pentru a revinde consumatorilor ori unui alt intermediar in schimb (in comertul cu ridicata ) sau pentru a supune bunul cumparat unei transformari in noi produse. Intentia de vanzare trebuie sa existe in momentul dobandirii bunului. Ceea ce conteaza este intentia initiala si nu cea nascuta spontan, ulterior. Nu este necesar castigul pentru ca operatia sa fie considerata comerciala. Deci dpdv juridic contractul de vanzare-cumparare este de natura civila pentru ca nu a existat intentia de revanzare.

277. V. Ionescu i organizeaz activitatea economic la data de 10.12.2009 sub forma unei
ntreprinderi individuale, constituindu-i i un patrimoniu de afectaiune, la aceeai dat. Un an mai trziu, la 10.12.2010, acesta se afl n imposibilitatea de a plti datoriile contractate fa de creditori. Definii patrimoniul de afectaiune. Cum rspunde V. Ionescu pentru obligaiile sale fa de creditori? Patrimoniul de afectatiune - totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor persoanei fizice autorizate, titularului ntreprinderii individuale sau membrilor ntreprinderii familiale, afectate scopului exercitarii unei activitati economice, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului ntreprinderii individuale sau membrilor ntreprinderii familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora; Membrii IF raspund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant in exploatarea intreprinderii familiale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit si, in completare, cu intreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare la constituirea IF.

278. C. Ion i organizeaz activitatea economic la data de 10.12.2010 sub forma unei
ntreprinderi individuale. O lun mai trziu i angajeaz cu contract de munc pe M. Ilie i pe G. Oprea. C. Ion dobndete prin nmatricularea n registrul comerului personalitate juridic sau calitatea de comerciant? n calitatea sa de angajator, ce prerogative are C. Ion? Intreprindere individuala - ntreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un ntreprinzator persoana fizica. Intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin nregistrarea n registrul comertului. Intreprinzatorul persoana fizica titular al ntreprinderii individuale este comerciant persoana fizica de la data nregistrarii sale n registrul comertului. Pentru organizarea si exploatarea ntreprinderii sale, ntreprinzatorul persoana fizica, n calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, nregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabora cu alte PFA, cu alti ntreprinzatori persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa i schimbe statutul juridic.

58

279. V. Ionescu i desfoar activitatea ca persoan fizic autorizat- PFA de la data de


20.12.2010. La 10.03.2011, acesta se afl n imposibilitatea de a plti datoriile contractate. V. Ionescu are calitatea de comerciani. a) Cum rspunde V. Ionescu, n aceast calitate, pentru obligaiile sale? b) Cum rspunde V. Ionescu dac nu are calitatea de comerciant? PFA raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, n completare, cu ntreg patrimoniul sau, iar n caz de insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare, daca are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial. Creditorii ti vor executa creantele potrivit dreptului comun, n cazul n care PFA nu are calitatea de comerciant. Orice persoana interesata poate face dovada calitatii de comerciant n cadrul procedurii insolventei sau separat, prin actiune n constatare, daca justifica un interes legitim.

280. V. Ionescu i desfoar activitatea ca persoan fizic autorizat - PFA i dorete s


ncheie contracte de colaborare cu I. Georgescu i contracte de munc cu G. Ion i I. Vasile. Poate acesta s ncheie astfel de contracte? Explicai. n scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, ntreprinzatori persoane fizice titulari ai unor ntreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor ntreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa i schimbe statutul juridic dobndit potrivit prezentei sectiuni.; PFA poate angaja, n calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, ncheiat n conditiile legii.

281. Care sunt condiiile impuse de OUG nr. 44/2008 persoanelor fizice care vor s desfoare
activiti economice, individual i independent, ca persoane fizice autorizate, ca ntreprinztori titulari ai unei ntreprinderi individuale, ca membri ai unei ntreprinderi familiale? Pot desfasura activitati economice n una dintre formele prevazute la art. 4 persoanele fizice care: a) au mplinit vrsta de 18 ani, n cazul persoanelor fizice care solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice 1) individual si independent, ca persoane fizice autorizate; 2) ca ntreprinzatori titulari ai unei ntreprinderi individuale 3) al reprezentantului ntreprinderii familiale, respectiv vrsta de 16 ani, n cazul membrilor ntreprinderii familiale; b) nu au savrsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala, de natura celor care se nscriu n cazierul fiscal; c) au un sediu profesional declarat. Pentru stabilirea sediul profesional trebuie s detin un drept de folosint asupra imobilului la adresa cruia acesta este declarat; d) declara pe propria raspundere ca ndeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica n domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si al protectiei muncii.

282. Vasile Ion i Visa Ion, cstorii fiind, constituie cu cei doi fii ai lor, de 17, respectiv 18
ani, o ntreprindere familial, potrivit OUG nr. 44/2008. a) Ce temei juridic st la baza ntreprinderii familiale constituite de familia Ion? Definii temeiul juridic i artai cuprinsul acestuia. b) Care este statutul juridic al membrilor de familie dintr-o ntreprindere familial? Intreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei familii. Intreprinderea familiala se constituie printr-un acord de constituire, ncheiat de membrii familiei n forma scrisa, ca o conditie de validitate. Acordul de constituire va stipula numele si prenumele membrilor, reprezentantul, data ntocmirii, participarea fiecarui membru la ntreprindere, conditiile participarii, cotele procentuale n care vor mparti veniturile nete ale ntreprinderii, raporturile dintre membrii ntreprinderii familiale si conditiile de retragere, sub sanctiunea nulitatii absolute. 59

Intreprinderea familial nu are patrimoniu propriu si nu dobndeste personalitate juridic prin nregistrarea n registrul comerului. Membrii ntreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la data nregistrarii acesteia n registrul comertului si raspund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant n exploatarea ntreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, n completare, cu ntreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare prevazute la art. 29 alin. (1).

283. Ion Ilie i Gica Ilie, cstorii fiind, au constituit o ntreprindere familial mpreun cu
fiii lor n vrst de 18, respectiv 19ani, la data de 10.02.2010. Ion Ilie este desemnat reprezentant al ntreprinderii familiale. La data de 20.12.2010, ntreprinderea familial n cauz se afl n imposibilitatea de a-i plti datoriile contractate. a) Cine desemneaz calitatea de reprezentant a lui Ion Ilie i ce competen are el n aceast calitate? b) Cum rspunde ntreprinderea familial pentru datoriile contractate? Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele ntreprinderii familiale n temeiul unei procuri speciale, sub forma unui nscris sub semnatura privata. Procura special se semneaz de catre toti membrii ntreprinderii care au capacitate de exercitiu si reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restrns. Membrii ntreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la data nregistrarii acesteia n registrul comertului si raspund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant n exploatarea ntreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, n completare, cu ntreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare prevazute la art. 29 alin. (1).

284. Ion Ilie i Gica Ilie, cstorii fiind, au constituit o ntreprindere familial mpreun cu
cei doi fii ai lor, de 16, respectiv 17 ani, n condiiile OUG nr. 44/2008. Cei doi fii cer ncetarea ntreprinderii prin retragerea lor. a) Ce efect are aceast retragere asupra existenei ntreprinderii? b) In ce condiii ntreprinderea familial astfel constituit vinde din bunurile afectate activitii ntreprinderii i dobndete bunuri pentru aceeai activitate? ntreprinderea familial si nceteaz activitatea si este radiat din registrul comertului n urmtoarele cazuri: a) mai mult de jumtate dintre membrii acesteia au decedat; b) mai mult de jumtate dintre membrii ntreprinderii cer ncetarea acesteia sau se retrag din ntreprindere; c) la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciat ca efect al unei nmatriculri ori printr-o meniune n registrul comerului. Radierea nregistrrii pgubitoare, se cere n tot sau numai cu privire la anumite elelmente ale acesteia, n cazul n care prin hotrri judectoreti irevocabile au fost desfiinate n tors au n parte sau modificate actele care au stat la baza nregistrrii cu privire la care se solicit radierea, dac prin hotrre judectoreasc nu a fost dispus menionarea n registrul comerului. Actele prin care se dobndesc bunuri pentru activitatea ntreprinderii familiale se ncheie de reprezentant fr autorizarea prealabil a membrilor , dac valoarea bunului cu privire la care se ncheie actul nu depete 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate ntreprinderii i a sumelor de bani aflate la dispoziia ntreprinderii la data actului. Bunurile dobndite sunt coproprietatea membrilor.

285. I. Ilie, reprezentant al unei ntreprinderi familiale, nu formuleaz cererea ctre oficiul
registrului comerului pentru a solicita nregistrarea i autorizarea funcionrii acesteia n termenul prevzut de OUG nr. 44/2008. de apte zile de la data ncheierii acordului de constituire. a) Poate fi acoperit aceast neregularitate? 60

b) Cum ine contabilitatea reprezentantul ntreprinderii familiale? c) Care sunt prerogativele membrilor ntreprinderii familiale? Reprezentantul ntreprinderii familiale are obligatia s solicite nregistrarea n registrul comerului si autorizarea functionrii, nainte de nceperea activittii economice. n cazul n care acesta nu formuleaz cererea n termen de 7 zile de la ncheierea acordului de constituire prevzut la art. 29 alin. (1), oricare membru al ntreprinderii familiale poate s solicite nregistrarea n registrul comerului si autorizarea funcionrii. Persoana fizic autorizat, titularul ntreprinderii individuale i reprezentantul ntreprinderii familiale vor ine contabilitatea n partid simpl, potrivit reglementrilor privind organizarea i conducerea evidenei contabile n partid simpl de ctre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, n conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare. Prerogativele membrilor ntreprinderii familiale sunt : - pot fi simultan PFA sau titulari ai unor ntreprinderi familiale ; - pot cumula i calitatea de salariat al unei tere persoane care funcioneaz att n acelai domeniu, ct i ntr-un alt domeniu de activitate economic dect cel n care i-au organizat ntreprinderea familial.

61

S-ar putea să vă placă și