Contabilitatea institutiilor

publice

Curs 1
Prof. Adriana Tiron Tudor
 Membru IFAC IPSASB
http://www.ipsasb.org/ 18 membri, (5 din Europa, 14 practicieni, 2
din firme de audit si 2 si asociatii profesionale)
 Membru FEE - Public sector Committee
Reprezentanti org prof http://www.fee.be

 Membru CECCAR PSC

 elaboreaza IPSAS
•

 http://www.ipsasb.org/about-ipsasb
 4 sedinte pe an
 Federation of European Accountants
Nag http://www.fee.be/
50 org.prof 37 state EU

Workshopuri, dezbateri, studii de interes pentru tarile member UE:

contabilitate, audit financiar, management financiar
 CECCAR http://ceccar.ro/ro/

Implicat in
 traducerea IPSAS
 Cursuri de instruire
 Elaborare ghiduri profesionale
Cuprins
 1. Particularitatile sectorului public
 2. Contabilitatea de casa versus
contabilitatea de angajamente
 3. Management financiar
 4. Bugetul
 5. CIP Romania
1. Particularitatile sectorului public

Exemple de institutii publice

 Societati cu capital de stat, sau local, regii autonomie
 Agentii fiscale
 Institutii de sanatate: spitale, policlinici
 Institutii sociale: camine de batrani, azile
 Institutii publice cu activitati diverse
 Institutii de invatamant:scoli,licee,universitati.
 Camere de comert
 Administratii publice locale: consilii locale, judetene
 Institutii de aparare nationala
 Institutii de cultura: teatre, opere, filarmonici, case de
cultura, camine culturale
Public/Privat
 Activitatea fiscala a guvernelor are un impact deliberat
asupra economiei (ex: stimularea cererii)
 Guvernul (in general) are puterea de a produce bani si
de a impune taxe si impozite
 Obiectivele guvernului sunt mai vaste decat cele ale
entitatilor din sectorul privat, iar acestea includ
echitatea, dreptatea si diminuarea saraciei
 In multe cazuri guvernul nu doar detine o institutie, ci
este si principalul cumparator al bunurilor si serviciilor
acesteia
 Guvernele sunt raspunzatoare de un grup foarte larg de
parti interesate (stakeholder)
 Structurile guvernelor sunt, in general, mult mai
complexe decat structurile sectorului privat
Mediul contabil in sectorul
public si cel privat

Inregistrarile contabile din sectorul

 privat ne ajuta la stabilirea nivelului de profitabilitate
 public sunt necesare pentru a se asigura ca funcţionarii
publici (politicieni, angajatii diferitelor departamente,
oficialii) au reflectat corect in contabilitate si raportat
fondurile pe care le-au utilizat

 Se pune un accent mai mare pe responsabilitate in

sectorul public
 Produsul final al contabilitatii
Contabilitatea sectorului privat
 compararea veniturilor cu cheltuielile in vederea calcularii profitului
 contabilitate de angajamente - recunoaste atat veniturile cat si
cheltuielile atunci cand apar: determinandu-se astfel
profitabilitatea si nu situatia fluxurilor de trezorerie
 Se poate evalua in ansamblu situatia financiara a unei entitati
Contabilitatea sectorului public
 s-a concentrat pe responsabililatea celor care au primit fonduri de
a le utiliza corect, iar acest lucru a condus la utilizarea contabilitatii
de casa, deoarece acesta este mai usor de inteles si mai
susceptibila la aprobarile bugetare anuale ale organismului de
conducere
Lacune semnificative au existat in utilizarea contabilitatii de casa,
astfel s-a creat o tendinta in cadrul guvernelor si a altor
institutii din sectorul public de a adopta contabilitatea de
angajamente, atat pentru tinerea contabilitatii cat si pentru
intocmirea bugetelor
Activitatile din sectorul public sunt atent
controlate prin urmatoarele mecanisme:

 Bugete si previzionari. Partea executiva intocmeste, in

general, bugetul anual si previzionari pe mai multi ani
pentru a putea fi controlata de partea legislativa

 Creditarea. Partea legislativa (ex.Parlamentul) obliga

partea executiva (ex. Guvernul) sa le suporte cheltuielile

 Raportare. La sfarsit de an obligatoriu, dar si in cursul

anului, executivul intocmeste situatiile financiare pentru
a putea fi controlate de partea legislativa
Nivelele si sectoarele unui guvern
 Istoric vorbind, bugetarea si contabilitatea difera intre
sectoare si nivele

 De exemplu, agentiile guvernamentale centrale pot sa

utilizeze contabilitatea de casa in timp ce agentiile locale
si regionale, intreprinderile de stat si organele statului
pot utiliza contabilitatea de angajamente

 RO – contabilitate – pe baza de angajamente

- bugetul – pe baza de cash modificat
 2.Contabilitatea de casa versus
contabilitatea de angajamente

 Metoda contabila este un set de reguli utilizat pentru a

determina cand si cum se inregistreza veniturile si
cheltuielile in rapoarte
 Exista doua metode contabile de baza:
 metoda contabilitatii de casa
 metoda contabilitatii de angajamente
 Difera doar momentul in care tranzactiile sunt
inregistrate in conturi
 Metoda contabilitatii de angajamente este cea mai
utilizata metoda contabila
Contabilitatea de angajamente –
recunoasterea veniturilor si cheltuielilor:

 Recunoasterea veniturilor: cand veniturile sunt:

 Castigate (atunci cand produsele sunt livrate iar
serviciile sunt furnizate)
 Realizate (numerarul este incasat) sau
 Realizabile (cand ne asteptam sa incasam bani in
viitor)
 Recunoasterea cheltuielilor: in perioada in care venitul
aferent este recunoscut
Contabilitatea de casa
 Venitul este recunoscut doar atunci cand este si incasat
 Cheltuielile nu sunt recunoscute pana nu sunt platite
 Veniturile si cheltuielile sunt recunoscute doar atunci
cand plata sau incasarea este efectuata
 Veniturile si cheltuielile sunt recunoscute:
 Veniturile sunt recunoscute cand se incasaseaza
 Cheltuielile sunt recunoscute doar in momentul
efectuarii platii
Diferentele dintre cele doua
sisteme
 In contabilitatea de casa evenimentele sunt recunoscute doar
atunci cand platile si incasarile au fost efectuate
 In contabilitatea de angajamente evenimentele si tranzactiile
sunt recunoscute atunci cand ele apar
 Doar atunci cand intocmim situatia fluxurilor de numerar
utilizam metoda contabilitatii de casa
 Conform contabilitatii de angajamente – in plus fata de
situatia fluxurilor de numerar – doua elemente ale situatiilor
financiare sunt importante:
 Contul de profit si pierdere - ne arata rezultatele
activitatilor unei entitati intr-o perioada – au fost
suficiente veniturile generate pentru a acoperi
cheltuielile?
 Bilantul – ne arata toate elementele pe care o entitate le
detine si cele pe care le datoreaza la un anumit moment
in timp, ofera detalii depre durabilitatea entitatii pe
termen lung
Contabilitate pe baza de
angajamente/numerar
In cursul perioadei au avut loc urmatoarele tranzactii la Primaria Dej :

1.Pe baza declaratiilor fiscale ale contribuabililor se constata totalul creantelor

fiscale in valoare de 100.000.000 lei, din care se incaseaza 90.000.000 lei.

2.Se vinde un teren cu 10.000.000 lei, din care se incaseaza 1.000.000 lei .
Valoarea terenului este de 8.000.000 lei.

3.Se achita salariile nete in valoare de 600.000 lei si furnizori 400.000

4.Se receptioneaza o factura de utilitati, energie electrica in valoare de 20.000

care va fi achitata in perioada urmatoare.

5.Se incaseaza in avans suma de 1.000.000 lei reprezentant venituri din chiria
spatiilor primariei date in folosinta unor societati comerciale aferente perioadei .

6.Primaria pierde un proces pe rol in instanta, si este de acord sa plateasca

30.000.000 lei, reclamantului, in urmatoarea perioada.

7.Se achizitioneaza stocuri in valoare de 200.000 lei din care se achita 100.000 in
perioada curenta. Se dau in consum stocuri in valoare de 175.000 lei.
Elaborati setul de situatii financiare
 Bilant
 Cont de rezultate
 Fluxuri de numerar

 Solduri initiale: terenuri 30.000.000, disponibilitati

2.000.000, salarii datorate 600.000 lei, rezultat
exercitiul precedent 1.400.000, furnizori 400.000,
rezerve si fonduri 29.600.000.
Modelul traditional al contabilitatii de
casa in sectorul public

 Initial considerata ca fiind mai adecvata pentru sectorul

public, accentul s-a pus pe respectarea normelor si
reglementarilor in vigoare

 Unul din rezultatele acestui sistem este Bugetul, care

reprezinta componenta de baza a situatiilor financiare ale
sectorului public
Noul Management public

 Accentul se pune pe eficienta, de aceea este recomandat

sectorului public sa elaboreze situatii financiare similare
cu cele ale sectorului privat , care se intocmesc utilizand
metoda contabilitatii de angajamente.

Problema: contabilitate de casa

sau de angajamente?
• Este adecvat sau nu pentru sectorul public de a trece de la
contabilitatea de casa la cea de angajamente?????
Problema: contabilitate de casa
sau de angajamente?
 Un pas inapoi: contabilitatea de casa
 Contabilitatea de casa recunoaste doar intrarile si
iesirile de disponibilitati banesti dintr-o perioada
 Contabilitatea de casa este simpla, si este mai obiectiva
decat contabilitatea de angajamente
 Dar ramane adecvata?

Elemente nerezolvate
 Bugetarea
 Raportarea
 Nici o informatie despre: costul serviciilor, active, datorii
 Denaturarea situatiei financiare de ansamblu
In trecut...

... Contabilitatea de casa era acceptata:

 Sectorul public era mai putin implicat in producerea de
bunuri
 Finantarea institutiilor locale si agentiilor provenea in
mare proportie din subventii guvernamentale
 Conformitatea cu legislatia era mult mai importanta
decat eficacitatea sau calitatea rezultatelor
Dar lucrurile s-au schimbat

 Cetatenii si celelalte parti interesate si-au schimbat

atitudinea
 Exista o mai mare cerere cu privire la responsabilitati
 Teorii si programe care vizeaza Managerialismul, Noul
Management Public si „revolutii“ similare
 Fiecare agentie sau administratia tinde sa devina
responsabila pentru propriul echilibru bugetar
 Solicitarea de informatii diferite
Contabilitatea de angajamente:
un acord al inovatiei

 Pentru a rezolva aceste probleme, multe tari, la fel si

organizatiile nationale, au adoptat o gama larga de
reforme
 Angajamentele sunt o parte relevanta a raportarii
financiare
 Alte elemente sunt modificarea raportarii si o atentia mai
mare asupra performantei
 Rolul informatiilor dat de contabilitatea de casa ramane
Comparatie intre contabilitatea
de casa si contabilitatea de
angajamante
Comparatie intre contabilitatea
de casa si contabilitatea de
angajamante
Tipuri

 Contabilitate de casa
 Contabilitate de casa modificata
 Contabilitate de angajamente modificata
 Contabilitate de angajamente

 Din punct de vedere istoric practicile contabile

influenteaza reglementarile si trendurile contabilitatii
nationale
Concluzie
introducerea contabilitatii de
angajamente in sectorul public
 Chile – primul stat – la inceputul anilor 70
 Noua Zeenlanda in 1990
 SUA – 1997 doar in GA, in LA in 2006
 Canada si Marea Britanie in 2001-2002
 2002 doar 3 state membre a UE au reusit complet
trecerea catre contabilitatea de angajamente,
 2005 Comisia UE
 Statele UE se afla in diferite stadii de trecere la
contabilitatea de angajamente, la nivel local si individual,
si prefera sa pastreza metoda contabilitatii de casa
pentru intocmirea bugetului
Europa
Previziune 2023
3. Managementul financiar public
Continutul managementului
financiar public
Elemente ale ciclului de
management financiar

 Sistemul global al managementului financiar poate fi

privit ca o colectie de mai multe compunente integrate si
strans legate:
 Contabilitatea
 Bugetarea
 Trezorerie & managementul datoriei
 Audit, si
 Control intern
Contabilitatea
 Este un element esential a sistemului global. Fara o
contabilitate corespunzatoare IP nu ar avea o idee clara
despre cat de performante sunt financiar, fie ca e vorba
de a deveni mai solvente sau de a avea mai multe datorii

 In plus, fara o contabilitate adecvata, este imposibil sa

se precizeze daca fondurile incredintate IP au fost
utilizate in scopurile pentru care au fost incredintate.
Bugetarea
 Implica planificarea, modului in care resursele economice
vor fi colectate si distribuite in cadrul/intre activitati,
precum si a timpului necesar pentru conceperea acestui
plan
 Bugetul ajuta la determinarea contractelor care ar trebui
sa fie urmarite de catre guvern, luand in considerare
prioritatile care au fost fixate la nivel comunitar.
 In cazul in care/atunci cand lichiditatea devine
constransa, bugetul poate furniza o orientare in ceea ce
priveste primele plati care trebuiesc efectuate
 Cu toate acestea, bugetul trebuie sa fie realistic si
relevant, si trebuie sa primeasca periodic un feedback de
la contabilitate
Trezorerie/ managementul
datoriei

 Se ocupa de custodia si managementul activelor si

pasivelor, cum ar fi verificarea conturilor, numerarul,
datoriile de platit si imprumuturile de rambursat
 Componentele trezoreriei furnizeaza, de asemenea,
informatii importante elementelor contabilitatii care ajuta
la inregistrarea, reconcilierea si raportarea obligatiilor.
 Auditul
 Este un element de monitorizare. Se compune din
 audit intern, realizat de auditorii interni ai unei entitati care
sunt direct subordonati managementului, si
 audit extern, care este mult mai independent, dar care
implica, de regula, un domeniu de lucru mai restrans,
focusandu-se pe atestarea/certificarea situatiilor financiare.
Toate componentele de management financiar de mai sus
sunt supuse controlului de catre functiile de audit.

Controlul intern
 Cuprinde toate resursele, sistemele si intrumentele care
ajuta la asigurarea ca entitatea si functiile sale de
management financiar functioneaza dupa cum s-a
prevazut. Acesta ajuta la prevenirea erorilor, denaturarilor
si a pierderilor. Controlul intern implica asigurarea ca
entitatea functioneaza eficient si efectiv.
 4.Bugetul
Exista trei etape principale in procesul bugetar, care poate fi elaborat
fie utilizand contabilitatea de casa, fie utilizand contabilitatea de
angajamente, la fiecare nivel de guvernare (local, national):
(1) elaborare, bugetele sunt fundamentate si prezentate organelor
legislative pentru examinare. Permisiunea de a cheltui este
acordata de catre organele legislative, bazate pe prioritatile politice
si politicile fiscale ale guvernului. Aceste bugete reflecta
caracteristicile financiare ale planurilor guvernului pentru perioada
urmatoare si sunt folosite pentru a analiza consecintele potentiale
ale acestor planuri asupra economiei.
(2) Aderarea la aceste politici fiscale se realizeaza in timpul etapei de
executie.
(3) In Ex-ante raportarea initiala a bugetului public si prognozarea de
date bugetare (importante pentru transparenta) permite guvernului
sa identifice intentiile sale financiare. In ex-post etapa de
raportare, o comparatie a rezultatelor efective cu bugetul final,
permite guvernului sa identifice performantele sale efective
impotriva bugetului aprobat (responsabilitate) si sa ofere explicatii
cu privire la diferentele semnificative.
 Bugetul
 Documentelor bugetare sunt de obicei publicate pe scara
larga si in mod frecvent comentate in mass-media. Avand in
vedere intarzierea emiterii si complexitatea conturile publice
in unele tari, rapoartele bugetului (ambele ex-ante şi ex-post)
sunt de multe ori cele mai importante surse de informatii
publice privind finantele publice.

 Acestea reflecta caracteristicile financiare ale planurilor

guvernului pentru perioada următoare si sunt folosite pentru
a analiza consecinţele acestor planuri asupra
economiei. Punerea la dispozitia publicului a datelor dintr-un
buget, la momentul aprobarii acestuia, este necesara pentru
a permite raportarea transparenta a intentiilor financiare ale
guvernului. Rezultatele perioadei de raportare contra
bugetului pentru aceeasi perioada este o componenta
necesara a oricarui regim de responsabilitate.
Raportarea bugetara

 Fiecare nivel al guvernului (local sau national) va intocmi

bugete pentru a informa utilizatorii cu privire la planurile
lor fiscale
 Aceste rapoarte de buget includ pe cele care sunt emise
la, sau aproape de inceputul, unei perioade fiscale,
pentru a reflecta bugetul din punct de vedre juridic,
precum si acele rapoarte care identifica datele potentiale
sau prognozate (ex-ante)
 In plus, rapoartele de buget sunt emise la sfarsitul unei
perioade fiscale, pentru a reflecta utilizarea actuala a
resurselor in comparatie acele resurse care au fost
aprobate de catre organul legislativ (ex-post).
Bugetul

 In unele jurisdictii, elaborarea si executia bugetului este

o functie centralizata. In altele, aceasta este
descentralizata.
 De exemplu, in Europa, unele bugete sunt pregatite si
raportate pentru toate cele 3 nivele de guvernare:
national, provincial si local.
 In cazul in care acesta este descentralizat, guvernal
national nu controleaza organizatiile provinciale sau
locale.
5. CIP Romania
 Stadiul actual
 Reglementari nationale
 Particularitati CIP RO
 • 1990 • 2000 • 2004
L • 1996
L • 2004 R • 2008
Economie • 1996
R
centralizata • 2000

1984-1989
Economie
de piata

Cash
cash cash angajamente
modificat

AAC 2011
Cluj Napoca, Romania, 22.09.2011
Reglementari nationale
 Legea nr.82/1991, a contabilitatii republicata
in M.O. nr.48/14 ian.2005
 Legea nr.500/2002, privind finantele publice,
publicata in M.O. nr. 597/13.08.2002;
 OMFP nr.1917/2005, privind organizarea
contabilitatii I.P., publicata in M.O. nr. 1186 din
29.12.2005
 OMFP 1025/2005 clasificatia bugetara
 OMFP 2021/17.12.2013 modif 1917/2005
OMFP nr.1917/2005
 aproba Normele metodologice privind
organizarea si conducerea contabilitatii
patrimoniului IP, Planul de conturi pentru IP si
Monografia principalelor operatiuni.

 prevederile acestui ordin se aplica incepand cu

data de 1 ianuarie 2006
clasificatia bugetare (OMFP 1025/2005)
 aplicabila din 2006 conforme cu cerintelor ESA 95 (European
Standard Accounts) privind contabilitatea si datoria publica a
contribuit la realizarea unui pas important in armonizarea
sistemului de contabilitate pentru sectorul public cu
reglementarile europene si internationale
 Clasificatia cheltuielilor publice
 administrativa; funcţionala; economica.
 Clasificaţia administrativã are la bazã criteriul instituţiilor
prin care se efectueazã cheltuielile publice: ministere, agenţii
guvernamentale, instituţii publice autonome, unitãţi
administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii
administrative este utilã, deoarece alocaţiile bugetare se
stabilesc pe beneficiari: ministere şi alte instituţii centrale,
judeţe, municipii, oraşe, comune.
Clasificaţia funcţionalã
 foloseşte drept criteriu destinaţia cheltuielilor, adicã domeniile,
ramurile şi sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare
publice şi alte destinaţii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor
transferuri între diferite nivele ale administraţiilor publice, plata
dobânzilor şi datoria publicã sau constituirea de rezerve la dispoziţia
autoritãţii executive.
 reflectã obiectivele politicii financiare a statului.
 permite evaluarea modului de alocare a fondurilor publice pentru
unele activitãţi sau obiective care definesc necesitãţile publice.

Clasificaţia economicã
 grupeazã cheltuielile dupã natura şi efectul lor
 se folosesc douã criterii de grupare:
 cheltuieli curente şi cheltuieli de capital
 cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative şi cheltuieli de
transfer (de redistribuire)
 aratã natura cheltuielilor finanţate pe seama resurselor publice. În
acest sens se poate stabili:
 - ponderea cheltuielile curente, incluzând şi subvenţiile,
transferurile şi dobânzile la datoria publicã, în totalul cheltuielilor
publice; - ponderea împrumuturilor acordate; - cât reprezintã
rambursãrile de credite, dobânzile şi comisioanele aferente.
Situatii financiare
 Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind:
 a) bilantul;
 b) contul de rezultat patrimonial;
 c) situatia fluxurilor de trezorerie;
 d) situatia modificarilor in structura
activelor/capitalurilor;
 e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici
contabile si note
 explicative;
 f) contul de executie bugetara.
Contul de executie bugetara
 Contul de executie bugetara se intocmeste pe
baza datelor preluate din rulajele debitoare si
creditoare ale conturilor de disponibil, care
trebuie sa corespunda cu cele din conturile
deschise in trezorerie sau la banci, dupa caz.
 Separat “Cont de executie” pentru veniturile
bugetului IP
 Separat “Cont de executie” pentru cheltuielile
bugetului IP

In functie de modificarile intervenite in structura

clasificatiei bugetare Ministerul Finantelor
Publice va actualiza aceste formulare.
Terminologie
 angajament bugetar - orice act prin care o autoritate
competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unei
anumite destinatii, in limita creditelor bugetare
aprobate;
 angajament legal - faza in procesul executiei bugetare
reprezentand orice act juridic din care rezulta sau ar
putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice;
 executie bugetara - activitatea de incasare a veniturilor
bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate
prin buget;
 faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

 executia de casa a bugetului - complex de operatiuni

care se refera la incasarea veniturilor si plata cheltuielilor
bugetare;
 Exemplificare- venituri
 O primarie a previzionat in buget la venituri din
impozite si taxe locale pentru anul N suma de 100
 In cursul anului s-a constatat dreptul de a incasa
impozite in suma de 110 din care s-au incasat 90
lei
 ? Cum inregistrati in contabilitate si cum
influenteaza setul de sit fin: B, CR, FN, CEx
Exemplificare- cheltuieli
 Conform bugetului pentru anului N la cheltuieli
materiale s-a prevazut suma de 500.
 In cursul anului s-au achizitionat conform
facturii materiale in valoare de 400 din care s-
au achitat 300 si s-au dat in consum 200.
 ? Cum inregistrati in contabilitate si cum
influenteaza setul de sit fin: B, CR, FN, CEx
Particularitati CIP RO
 Plan de conturi
 Finantare
 Domeniu public / domeniul privat
 finantare
 IP fin de la bugetul statului
 IP fin de la bugetul local
 IP fin din FEN
 IP fin integral din venituri proprii
 IP fin din venituri proprii si subventii
 IP cu activitati finantate din venituri proprii

64
 Nota finala
 30% activitate la seminar 70% examen

Activitate seminar:
Examen: 3 probleme (2p/probl) si 10 grile
teorie (2p)
 Prezenta
 Curs- facultativa
 Seminar – obligatorie
Date contact
 Curs: adriana.tiron@econ.ubbcluj.ro

 Seminar: cristina.palfi@econ.ubbcluj.ro