pag

Întroducere
1. Noţiuni generale şi principii de aplicare a impozitului pe venit
2. Modul de calculare a impozitului pe venit
3. Contabilitatea impozitului pe venit
4. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul
pe venit
Încheiere
Bibliografie.
Anexe.
 Întroducere

Contabilii deţin un rol important în societate. De aceea, ei sînt

cointeresaţi în faptul de a convinge utilizatorii serviciilor, că serviciile lor sînt
prestate la cel mai înalt nivel de performanţă şi în conformitate cu cerinţele
conduitei profesionale.

Cunoscutul economist şi filosof scoţian, Adam Smith, este considerat

“părintele” economiei politice moderne mai ales datorită tratatului său “O cercetare
asupra naţiunilor şi cauzelor avuţiei naţiunilor” (publicat in 1776), tradus in limba
română sub titlul :”Avuţia naţiunilor”. Lucrarea conţine şi patru maxime formulate
de Adam Smith, care trebuie luate în considerare atunci cînd se discută despre
impozit:

1. „Trebuie ca supuşii fiecărui stat să contribuie, pe cît posibil, la

susţinerea statului, în raport cu posibilitaţile lor, adică în raport cu venitul fiecăruia.
2. Impozitul pe care fiecare persoană este obligată să îl plăteasc trebuie
să fie bine precizat şi nu arbitrar. Epoca (adică termenul) de plată, modalitatea şi
suma de plată trebuie să fie clare şi evidente, atît pentru contribuabili, cît şi pentru
orice altă persoană.
3. Orice impozit trebuie să fie perceput la timpul şi modul care reies a fi
cele mai convenabile pentru contribuabil ca să-l plătească.
4. Orice impozit trebuie să fie astfel conceput încît să scoată şi să
“înstraineze din buzunarele” populaţiei cît mai putin posibil, peste atît cît poate
aduce în tezaurul public al statului.”
Istoria impozitului cunoaşte diverse schimbări în forma şi conţinutul său.
Putem însă afirma că importanţa şi necesitatea raportului dintre stat şi contribuabil
[Codul fiscal art.5 (2)] este evidentă deoarece asigură bunăstarea cetăţenilor. Ca
urmare, impozitul este o sarcină către stat cu caracter obligatoriu, datorat de toate
persoanele fizice si juridice care obtin venit dintr-un anumit gen de activitate.

Obiectivul tezei îl constitue descrierea particularităţilor de ţinere a

contabilităţii privind impozitul pe venit la SRL „Sonda” din raionul Orhei.
Întreprinderea se ocupă cu comercializarea produselor petroliere. Ea a fost
înregistrată de Camara Înregistrării de Stat la 7 iunie 1996 cu un capital statutar de
174212 lei, cu un personal de, în 2022 constituia în mediu 35 persoane suma
remunerării personalului fiind 369563 lei, în 2023 cu 2 persoane mai mult suma
remunerării fiind cu 44259 lei mai mare ca în 2022. Principalii indicatori ai
activităţii economice a întreprinderii pe ultimii 2 ani sunt prezentaţi în anexa 2
datele sunt expuse din anexa 1 „Raportul Financiar” anual, el cuprinde: bilanţul
contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul fluxului mijloacelor
băneşti şi raportul fluxului capitalului propriu, anexe şi material explicativ.

Rapoartul financiare conţin date referitoare la rezultatele activităţii

conducerii întreprinderii privind gestiunea şi utilizarea resurselor încredinţate ei,
în baza cărora utilizatorii rapoartelor financiare iau decizii economice: a deţine,
de exemplu, titluri de valoare sau a le vinde, a realege, a înlocui sau a destitui
organele de conducere etc.
Informaţia privind indicatorii activităţii întreprinderii, mai ales privind
rentabilitatea acesteia, este necesară pentru a aprecia modificările potenţiale în
resursele financiare pe care le va controla. Informaţia despre modificarea acestor
indicatori este foarte importantă pentru determinarea capacităţii întreprinderii de a
genera afluxul mijloacelor băneşti din resursele disponibile, este utilă la
formularea deciziilor privind eficienţa care i-ar permite întreprinderii să utilizeze
resurse suplimentare.
Conform acestor indicatori profitul se formează în cazul cînd suma
financiară (bănească) a activelor nete la finele perioadei de gestiune depăşeşte
suma financiară (bănească) a activelor nete la începutul perioadei de gestiune
după deducerea oricăror repartizări ale profitului între proprietari sau a
contribuţiilor acestora în cursul perioadei de gestiune. Menţinerea financiară a
capitalului poate fi evaluată sau în unităţi băneşti nominale, sau în unităţi care
au o putere de cumpărare constantă.
Întreprinderea îşi menţine capitalul său atunci cînd la finele perioadei de
gestiune ea are acelaşi capital care l-a avut la începutul perioadei de gestiune.
Orice sumă, ce depăşeşte suma care este necesară pentru menţinerea capitalului
la începutul perioadei, constituie profit. Profitul - creşterea capitalului bănesc
nominal în perioada de gestiune.
Structura lucrării. Teza include: introducere, patru paragrafe, încheiere,
bibliografie şi anexe.

Paragraful I – Noţiuni generale şi principiile de aplicare a impozitului

pe venit -concretizează momentul, modul de constituire a impozitului pe venit,
analizează baza teoretică, legislativă şi normativă

Paragraful II – Modul de calculare a impozitului pe venit - este descrisă

modalitatea de calculare a impozitului pe venit, cauzele de apariţie a diferenţelor
dintre venitul contabil şi cel impozabil

Paragraful III - Contabilitatea impozitului pe mvenit - relatează

problemele constituirii şi a modului de utilizare a impozitului pe venit, sunt
prezentate metodele moderne de contabilizare a lui

Paragraful IV- Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei cu

privire la impozitul pe venit – se descrie modul de întocmire, prezentare şi
termenele de declarare a declaraţiei la întreprinderea examinată
 I. Noţiuni generale şi principii de aplicare a impozitului pe venit.

Cea mai veche resursă financiară este impozitul. Originile sale aparţin
perioadei de stagnare a organizaţiei statale. Iniţial, s-a recurs la prelevări asupra
bunurilor private, iar odată cu întroducerea monedei se practică impozite în bani.

Fiecare stat, din antichitate şi pînă astăzi, şi-a format propriul său sistem
fiscal, mai mult sau mai puţin perfecţionat.

Sistemele fiscale contemporane constituie un produs al istoriei civilizaţiei

umane, evoluţia acestora oglindind evoluţia structurilor social-economice, a
curentelor ideologice şi politice, a cercetării ştiinţifice din ultimile cîteva secole.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova (R.M) reprezintă o componentă a

sistemului financiar şi include următoarele elemente:

 legislaţia fiscală;
 sistemul de impozite şi taxe;
 administrarea fiscală şi organele fiscale.
Toate aceste verigi sunt strîns legate între ele, deoarece în baza legislaţiei
fiscale organele fiscale administrează procedurile fiscale, avînd ca scop colectarea
impozitelor şi taxelor, acestea din urmă constituind surse de venit ale statului.

Sistemul fiscal al R.M reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a

principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora,
prevăzute în codul fiscal, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.
Conform concepţiei reformei fiscale în R.M obiectivele de bază ale fiscalităţii
sunt sporirea încasărilor bugetare necesare pentru finanţarea programelor de stat şi
dezvoltarea sferei serviciilor, stimularea dezvoltării economice şi concurenţei prin
extinderea bazei de impozitare şi reducerea cotei impozitelor. Sistemul fiscal
trebue să fie stabilit şi să aibă un tratament nediferenţiat asupra contribuabililor
pentru ai asigura eficienţa necesară.

Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu

nerambursabil, achitată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice
pentru veniturile care le obţin sau pentru averea care o posedă. Plata impozitului se
efectuează în termenul precis stabilit prin lege.

Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit (art. 6 alin.
(2) din Codul fiscal).

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în

procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelot şi taxelor. Sistemul fiscal
al R.M cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în:

 generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată

(TVA), accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute din fondul rutier;
 locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor
naturale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza
licitaţii locale şi loterii, taxa hotelieră, taxa pentru amplasarea publicităţii, taxa
pentru dreptul de a aplica simbolica locală, taxa pentru amplasarea unităţilor
comerciale, taxa balneară, taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală, taxa
pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor etc.
Alte plăţi efectuate în limitele relaţiilor reglementate de legislaţia nefiscală
nu fac parte din categoria plăţilor obligarorii, denumite impozite şi taxe.

Subiecţii impunerii cu impozite şi taxe sunt persoanele juridice şi fizice,

care practică activitate de antreprenor în R.M, precum şi persoanele juridice şi
fizice rezidente, care obţin venit din investiţii şi venit financiar din sursele aflate în
afara R.M. Deci, contribuabil este orice persoană care, conform codului fiscal, este
obligată să calculeze şi/sau să achite la buget impozitele, penalităţile şi amenzile
respective. Ea este obligată deasemenea să reţină sau să perceapă de la altă
persoană şi să achite la buget impozitele respective.
 De aici rezultă, în primul rînd,caracterul obligatoriu al impozitelor, ceea ce
înseamnă că plata acestora este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi
juridice care obţin venit dintr-o anumită sursă sau posedă avere pentru care
datorează impozit.

Administrarea impozitelor şi taxelor se exercită de către Inspectoratul

Fiscal de Stat sau organele publice locale.

Impozitele sunt plăţi în buget cu titlu definitiv şi nerambursabil. În acest

sens contribuabilii nu pot solicita statului în schimbul impozitelor un
contraserviciu de valoare egală.

Impozitele instituite în majoritatea statelor lumii sunt carecterizate prin

eterogenitatea lor determinată de deosebirile care privesc atît trăsăturile de formă
cît şi conţinut. Pentru a observa mai uşor efectele diferitor categorii de impozite pe
plan economic, social, politic este nevoie de grupat impozitele pe baza unor criterii
ştiinţifice.

După principalele trăsături de fond şi de formă impozitele se împart:

a) directe,
b) indirecte.

Aceasta este cea mai importantă grupare a impozitelor, atît din punct de
vedere teoretic cît şi practic.

După obiectul impunerii deosebim:

a) impozite pe venit,

b) impozite pe avere,

c) impozite pe consum.

Dacă impozitele pe venit şi pe avere vizează existenţa lor, atunci

impozitele pe consum vizează tocmai cheltuirea lor.

După scopul urmărit la instituirea lor impozitele se grupează în:

a) impozite cu caracter fiscal,
 b) impozite cu caracter de ordine.

Impozitele cu caracter fiscal sunt instituite în vederea realizării de venituri

pentru acoperirea cheltuielilor statului (impozite pe venit, TVA). Impozitele de
ordine sunt întroduse, în primul rînd, pentru limitarea unei acţiuni sau în vederea
atingerii unui scop care nu are caracter fiscal (accizele la băuturi alcoolice, ţigări
etc.)

După fregvenţa cu care se încasează la buget impozitele pot fi:

a) permanente, cînd se încasează periodic

b) incidentale, cînd se instituie şi se încasează o singură dată.

După instituţia care le administrează:

1) în statele de tip federal deosebim:

a) impozite federale,

b) impozite ale statelor membre ale federaţiei,

c) impozite locale.

2) în statele de tip unitar:

a) impozite ale administraţiei centrale de stat,

b) impozite ale administraţiei locale.

Prin politica fiscală practicată, statul are dreptul de a prelua o parte din
veniturile realizate de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul
serviciilor prestate în folosul solicitanţilor. Impozitele la care sunt obligate
subiectele plătitoare îndeplinesc trei funcţii:

Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii

(fiscală)
este o obligaţie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri
impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de
obiective şi acţiuni cu caracter general ca: finanţarea instituţiilor publice,
constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter economic şi
social.

Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) este operaţiunea

de
preluare a unor resurse în vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor
trebuinţe acceptate în folosul altora decît posesorii iniţiali ai resurselor.
Redistribuirea aplică principiul depersonalizării resurselor, înfăptuindu-se pe mai
multe planuri pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor generale ale societăţi

Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economică) acţionează în

mod diferit în cazul unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile
economice, prin impozite şi taxe se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor
executărilor de luctări şi servicii publice, rentabilitatea, eficienţa economico-
financiară, etc. La persoanele fizice, prin impozite şi taxe se stimulează utilizarea
cît mai productivă a terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care le au în
patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate, etc.
Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit sunt persoanele juridice şi fizice,
cu excepţia societăţilor pe acţiuni şi societăţilor cu răspundere limitată, care obţin
pe parcursul anului fiscal venit din orce surse aflate în R.M., persoanele juridice
care obţin venit din afara R.M. precum şi persoanele fizice care obţin venit
investiţional şi financiar din surse aflate în afara R.M.

Obiect impozabil este venitul impozabil determinat ca diferenţă dintre

venitul brut (inclusiv facilităţile) obţinut din toate sursele de către orice persoană
fizică sau juridică şi deducerile şi scutirile la care are dreptul această persoană.

Normele fiscale pun la baza impozitării venitului impozabil metodologii de

constatere şi calculare diferite de cele contabile, de aceea veniturile şi cheltuelile
constatate în contabilitate şi în scopuri de impozitare poate să difere în diverse
perioade de gestiune.
 Conform prevederilor Codului fiscal întreprinderea poate înregistra atît
venituri impozabile cît şi neimpozabile. Venitul brut care participă în calculul
bazei de impozitare include numai sursele de venit impozabile. În scopuri de
impozitare cheltuelile sunt numite deduceri.

Deducere este suma care, la calcularea venitului impozabil, se csade din

venitul brut al contribuabilului. Regula generală a deducerii cheltuelilor în scopuri
de impozitare este caracterul lor ordinar şi necesar, să fie achitate sau suportate pe
parcursul anului fiscal exclusiv în cadrul activităţii de antreprenor.

Conform legii contabilităţii contabilitatea reprezintă un sistem complex de

culegere, prelucrare şi generalizare a informaţiilor contabile. Obiectul contabilităţii
îl constitue activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, consumurile şi
cheltuelile.

Trecerea R.M. la relaţiile economice de piaţă a condiţionat creşterea rolului

contabilităţii şi informaţiei furnizate de aceasta. Obiectivul principal al
contabilităţii este în asigurarea cu date necesare utilizatorii de informaţii atît interni
cît şi externi. În rapoartele financiare agenţii economici trebue să prezinte
informaţia contabilă obiectivă, reală privind situaţia patrimoniului, situaţia
financiară si rezultatul financiar. Contabilitatea nu are funcţii de calculare a plăţilor
fiscale şi nu este orientată spre realizarea funcţiilor fiscale.

În raport cu toţi utilizatorii de informaţii , inclusiv organele

fiscale,contabilitatea trebue să fie neutră, furnizînd o informaţie fidelă, clară şi
complexă. La întocmirea rapoartelor financiare trebue să se respecte întocmai
regulele contabile specificate în Legea contabilităţii, Standardele Naţionale de
Contabilitate (S.N.C) şi Planul de conturi contabile. La înregistrările contabile ce
ţin de impozite şi taxe trebue să fie exact aplicate regulile din Codul fiscal al R.M.
şi alte acte normative fiscale.

Deoarece regulile contabile şi fiscale sunt diferite, se obţin indicatori

economici diferiţi. Aceasta se referă la rezultatul financiar: rezultatul contabil se
determină conform S.N.C., iar rezultatul impozabil – conform Codului fiscal.
Pentru determinarea acestor indicatori diferiţi nu este necesar ţinerea paralelă a
două contabilităţi. Rezultatul financiar este calculat în baza regulilor contabile şi
este recunoscut de fiscalitate, servind drept bază pentru determinarea rezultatului
impozabil. Rezultatul impozabil se calculează prin corectarea rezultatului contabil
cu diferenţele apărute ca incoincidenţă a regulelor contabile şi fiscale.

Pentru asigurarea realizării cerinţei referitoare la o bază informaţională

unică, este nacesar ca terminologia economică utilizată de sistemul contabil şi cel
fiscal să fie identică. Aceasta facilitează întocmirea şi folosirea rapoartelor
financiare şi fiscale.

La temelia sistemului de raporturi între contabilitate şi fiscalitate în R.M.

stau următoarele atribute: baza informaţională unică; terminologia unică; planul de
conturi unic; baze normative diferite. Dar sistemul contabil şi cel fiscal se
deosebesc nu numai prin baza normativă, ci şi printr-un şir de alte criterii
prezentate în anexa
 2. Modul de calculare a impozitului pe venit

În R.M. modul de constatare şi contabilizare a impozitului pe venit este

reglementat de prevederile Legii contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 şi ale
S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit” intrat în vigoare la 1 ianuarie
1998. Conform acestui standard datoriile (creanţele) privind impozitul pe venit se
constată în baza principiului specializării exerciţiului (metodei calculării).

Sistemul contabil în R. M. defineşte două noţiuni de bază la determinarea

datoriei (creanţei) privind impozitul pe venit: rezultatul financiar contabil şi
rezultatul financiar impozabil,

Rezultatul financiar contabil, numit în S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului

pe venit” venit contabil, reprezintă profitul pînă la imozitare, calculat şi reflectat
în Raportul privind rezultatele financiare, determint conform cerinţelor S.N.C şi
principiilor de bază ale contabilităţii. Venit (pierderea) contabil este egal cu
diferenţa dintre doi indicatori economici – venituri şi cheltueli. În contabilitatea
financiară venitul contabil se determină trimestrial şi anual. La finele perioadei de
gestiune (trimestru) rulagele creditoare ale conturilor claselor 6 „Venituri” şi
rulajele debitoare ale conturilor clasei 7 „Cheltueli” se înregistrează în Raportul
privind rezultatele financiare în rîndurile respective. Rezultatele financiare pe
fiecare trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La
finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltueli se închid prin trecerea
veniturilor şi cheltuelilor acumulate în contul 351 „Rezultat financiar total”.

Venitul (pierdere) contabil se determină ca sold debitor sau creditor

intermediar al contului 351 „Rezultat financiar total” cu excepţia informaţiei din
contul 731 „ Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” şi se reflectă în
rîndul 130 „Profit (pierdere) perioadei de gestiune pînă la impozitare” din Raportul
privind rezultatele

financiare, modul de contabilizare a venitului contabil este prezentat în

schema de mai jos:

Debit 351 „Rezultat financiar total”

Credit

Ct 711”Costul vînzărilor” Dt 611”Venituri din vînzări”

Ct 712”Cheltueli comerciale” Dt 612”Alte venituri operaţionale”
Ct 713”Cheltueli generale şi Dt 621”Venituri din activitatea de
administrative” investiţii”
Ct 714”Alte cheltueli operaţionale” Dt 622”Venituri din activitatea
Ct 721”Cheltueli ale activităţii de financiară”
investiţii” Dt 623”Venituri excepţionale”
Ct 722”Cheltueli ale activităţii
financiare”
Ct 723”Pierderi excepţionale”
Venitul contabil serveşte drept bază de calcul a venitului impozabil. În
conformitate cu prevederile S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”
rezultatul financiar impozabil ce serveşte drept bază a impozitării este numit venit
impozabil – este mărimea în baza căreia se determină datoria privind impozitul pe
venit, el reprezintă venitul contabil corectat cu suma corectărilor veniturilor şi
cheltuelilor conform legislaţiei fiscale.

Neconcordanţa dintre venitul contabil şi cel impozabil este determinată de

diferenţele apărute în legătură cu constatarea veniturilor şi cheltuelilor în
contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare. Pentru determinarea venitului
impozabil e necesar de corectat veniturile şi cheltuelile conform cerinţelor Codului
fiscal. De aceea relaţia de calcul poate fi prezentată astfel:
 (1)Venitul impozabil=Venit contabil+Corectările veniturilor–Corectările
cheltuellilor

Mărimea venitului contabil diferă de cea a venitului impozabil deoarece

regulile contabilităţii diferă de cele fiscale. Venitul impozabil se corectează prin
sumele diferenţelor permanente şi temporare.

Diferenţele permanente şi temporare reprezintă corectările venitului contabil

şi se calculează numai în scopuri de impozitare fără reflectare în contabilitate, ele
servesc pentru determinarea venitului impozabil (pierderii fiscale), prin adunarea
sau scăderea sumei lor la sfîrşitul anului de gestiune din venitul contabil. Ele se
reflectă în anexele 1D şi 2D la Declaraţia privind impozitul pe venit, iar în
contabilitate suma acestora nu se contabilizează. Relaţia de calcul a venitului
impozabil poate fi.

2. Venitul impozabil = venit contabil ± diferenţe permanente şi temporare.

Prin îmbinarea formulelor de mai sus obţinem mărimea venitului impozabil
= venit contabil + diferenţe permanente şi temporare aferente veniturilor –
diferenţe permenente şi temporare aferente cheltuelilor.

Venitul impozabil nu se reflectă în contabilitatea financiară, el se determină

numai în scopuri fiscale prin îmulţire la cota impozitului pe venit obţinînduse
datoria curentă privind impozitul pe venit.

Cauzele diferenţelor dintre modurile de evaluare şi constatare a veniturilor

în contabilitatea financiară şi în scopuri fiscale sunt:

1) incoincidenţa perioadei de gestiune în care este constatat venitul;

2) deosebirile dintre metodele de calculare şi de măsurare a veniturilor;
3) componenţa şi structura veniturilor impozabile şi neimpozabile;
4) diferite surse de obţinere a venitul.
Incoincidenţa perioadei de gestiune în care este constatat venitul rezultă din
aplicarea diferitor metode de evidenţă în diferite perioade de gestiune, sistemul
fiscal prevede următoarele metode de evidenţă:
 metoda de casă;
metoda specializării exerciţiilor (calculelor);
metoda procentajului îndeplinit.
În contabilitate este admisă doar metoda specializării exerciţiilor.

Aceste metode sunt definite identic atît în contabilitate, cît şi în legislaţia

fiscală, diferită fiind perioada de gestiune de aplicare a lor. În scopuri de
impozitare prin metoda de casă se înţelege metoda conform căreia: venitul este
raportat la anul fiscal în care acesta este efectiv obţinut în numerar (sau
echivalentul lui) sau sub altă formă de compensare materială; deducerea se permite
în anul fiscal pe parcursul căruia au fost achitate cheltuilile, cu excepţia cazurilor
în care aceste cheltuelitrebue raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării
corecte a venitului.

Prin metoda specializării exerciţiului se înţelege metoda conform căreia:

venitul este raportat la anul fiscal la care a fost cîştigat, dacă acţiunile de obţinere a
venitului au fost efectuate; deducerea se permite în anul fiscal în care au fost
calculate sau au fost suportate cheltuelile ori au fost efectuate alte plăţi, cu condiţia
că aceste cheltueli şi plăţi nu trebue raportate la un alt an fiscal în scopul reflectării
corecte a venitului.

Venitul este constatat în perioada de gestiune în care a fost obţinut,

indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneşti sau a altei forme de
compensare. În scopul aplicării principiului corespondenţei în contabilitatea
financiară, avînd ca bază normativă S.N.C. 18 „Venitul” , este utilizată metoda
specializării exerciţiului (calculelor), iar metoda de casă se omite.

Legislaţia fiscală nu impune o aplicare strictă a metodei calculelor, cu

excepţia cazului în care agentul economic practică afaceri de proporţii(vînzări nete
în sume mai mari de 50000 lei), fiind obligat de organele fiscale la practicarea
acestei matode. În scopul impozitării, veniturile pot fi constatate în baza metodelor
respective: pentru persoanele fizice – metoda de casă sau metoda calculelor; pentru
persoanele juridice – metoda calculelor.

Metoda procentajului îndeplinit se utilizează în cazul evidenţei cheltuelilor

şi veniturilor care ţin de contractele (acordurilor) pe termen lung cu privire la
producere, construire, instalare sau montare. Conform acestei metode, cheltuelile
şi veniturile se constată în baza unui procent de îndeplinire a contractului.S.N.C
recomandă utilizarea acestei metode pentru contracte cu o durată de executare mai
mare de o perioadă de gestiune, iar în scopuri fiscale contractele pe termen de cel
puţin 24 de luni.

Modul de calcul a procentului de îndeplinire a contractelor de lungă durată

în scopul determinării cheltuelilor şi veniturilor pentru impozitare se stabileşte de
către Ministerul Finanţelor, care coincide cu metoda indicată în S.N.C. 11
„Contracte de construcţie” şi S.N.C. 18 „Venitul”. În scopuri fiscale în ultimul an
de încheiere a contractului este recalculat impozitul pe venit conform procentajului
de îndeplinire a contractului şi indicatorii reali, pentru a determina suma dobînzii şi
penalităţii pentru plata incompletă sau supraplata impozitului pe venit în anii de
executare a contractului, ce duce la apariţia diferenţelor dintre veniturile constatate
în contabilitate şi cele fiscale.

Modificarea metodei de evidenţă, şi anume, trecerea de la metoda de casă la

metoda calculelor duce la apariţia veniturilor suplimentare care constitue suma
soldurilor produselor, mărfurilor expediate, dar încă neachitate, fără suma
facturilor achitate în anul trecerii la altă metodă. În contabilitatea financiară această
sumă este constatată şi reflectată în Raportul privind rezultatele financiare ca
venituri din vînzări. În scopuri de impozitare veniturile suplimentare se distribue în
părţi egale pe anul fiscal curent şi pe fiecare din următorii doi ani în mărime de 2/3
din venitul obţinut în anul modificării metodei de evidenţă. Aspectele comparative
între veniturile constatate în contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare
sunt arătate în anexa 4.
 Evaluarea venitului în cadrul diferitelor operaţii economice prezintă unele
caracteristici reeşind din specificul relaţiilor economice cu clienţii, statutul şi
poziţia juridică a părţilor, practicarea unor politici de preţuri concurenţiale,
investiţionale ş.a.

În cadrul operaţiunilor de schimb, donare de active, venitul se constată la

valoarea venală a activelor schimbate, donate care tinde spre preţul de piaţă, iar
pentru determinarea venitului impozabil drept bază serveşte preţul de piaţă -
servind drept bază de referinţă şi în cazul vînzărilor cu preţuri reduse, acordări de
rabaturi, preţuri mai joase decît valoarea de procurare a activelor vîndute.
Operaţiile economice în cadrul cărora venitul evaluat în contabilitatea financiară
este diferit de cel determinat în scopuri de impozitare sunt prezentate în anaxa 5.

Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ

ce reprezintă mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată şi preţul lui de piaţă
la momentul donării. Venitul rezultat din efectuarea donaţiilor şi supus impozitării,
se determină în funcţie de categoria activelor donate.

Statul prin legislaţia fiscală poate urmări scopuri stimulare sau inhibare a
unor activităţi, zone geografice, echitate socială, a repartizării veniturilor în
societate, evitarea dublei impuneri, ca urmare legislaţia fiscală reglementează şi
grupează veniturile în: impozabile şi neimpozabile. Lista veniturilor neimpozabile
este prezentată în art.20 din C.F. (anexa 6) Diferenţele apar deoarece veniturile
nerecunoscute de C.F. în scopuri de impozitare, sunt cunoscute în contabilitate.

Constatarea cheltuelilor în scopuri de impozitare şi în contabilitatea

financiară în diferite perioade de gestiune este influenţată de metodele de evidenţă
utilizate de întreprinderi. Dacă contribuabilul ce utilizează metoda calculelor are
datorii faţă de o persoană interdependentă (C.F art.5(12,a)), care foloseşte metode
de casă, acestea se constată ca cheltueli în Raportul privind rezultatele financiare în
perioade de gestiune în care cheltuelile au apărut. În scopuri fiscale, cheltuelile nu
pot fi atribuite acestui exerciţiu contabil, decît numai în perioada de gestiune a
achitării lor. Constatarea cheltuelilor în cazul incoincidenţei perioadei de gestiune
la constatare cheltuelilor se prezintă în anexa 7.

Operaţiunile cu persoanele interdependente pot avea un caracter invers, cînd

în scopuri fiscale cheltuelile sunt recunoscute, iar conform cerinţelor S.N.C. nu pot
fi constatate ca cheltueli. Achitarea în avans a cheltuelilor faţă de o persoană
interdependentă, care foloseşte metoda de casă, în contabilitate se reflectă ca activ
şi se include în componenţa cheltuelilor anticipate pe termen scurt sau lung, iar în
scopuri de impozitare se constată ca cheltueli.

Legislaţia fiscală limitează suma unor articole de cheltueli în scopuri de

impozitare. Plafonul acestor cheltueli este stabilit în procente faţă de o bază de
calcul, în sumă fixă indicată sau sumă de calculat. Nomenclatorul, cuantumul şi
condiţiile de limitare şi confirmare sunt expuse în anexa 8.

Există şi alte deduceri limitate fiscal: cheltueli privind asigurările, defalcări

în fondurile de rezervă, reparaţia mijloacelor fixe arendate etc.

Ca rezultat al limitării cheltuelilor, din punct de vedere fiscal, se formează

diferenţe egale cu suma depăşirii plafoanelor indicate de legislaţia în viguare.
Depăşirile menţionate reprezintă corectări ale venitului calculat în contabilitate
pentru determinarea corectă a venitului impozabil.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal este stabilită componenţa

cheltuelilor care nu se permit spre deducere din venit la calculul venitului
impozabil şi anume cheltueli deductibile şi nedeductibile. Legislaţia fiscală indică
o regulă de bază a deductibilităţii cheltuelilor conform căreia cheltuelile trebue să
fie ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului
fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de antreprenor. Cheltuelile nedeductibile la
calculul venitului impozabil sunt prezentate în anexa 9.

Delimitarea cheltuelilor în contabilitate şi în scopuri de impozitare apare şi

în situaţii inverse: legislaţia fiscală recunoaşte un anumit tip de deduceri, iar
conform cerinţelor contabile ele sunt constatate nu ca cheltueli, ci ca activ, cum ar
fi cheltuelile privind dobînzile calculate asupra împrumuturilor.

În politica de contabilitate întreprinderile stabilesc metode de evaluare,

calculare a amortizării şi uzurii activelor fără să fie preocupate de minimizarea
profitului, respectiv a impozitului pe venit, reeşind doar din avantajele economice
care le generează activele şi din interesele proprii. Legislaţia fiscală impune
anumite metode fixe de evaluare a activelor, amortizării şi uzurii lor, care sunt
diferite de cele contabile, fapt care duce la apariţia divirgenţilor dintre indicatorii
calculaţi în contabilitate şi în fiscalitate. Metode de calculare a cheltuelilor,
algoritmul cărora în contabilitate este diferit de cel indicat în Codul fiscal, se reduc
la calcularea: amortizării activelor nemateriale; uzurii mijloacelor fixe; epuizării
resurselor naturale.

Un punct de divirgenţă între contabilitate şi fiscalitate vizează calcularea

amortizării activelor nemateriale, ele în contabilitate se calculează în baza
cerinţelor S.N.C. 13”Contabilitatea activelor nemateriale” conform: metodei
casării liniare; metodei proporţional volumului produselor (serviciilor); metodei
soldului degresiv.

În scopuri de impozitare se permite deducerea amortizării fiecărei unităţi de

proprietate nematerială amortizabilă (brevete de invenţie, drepturi de autor, desene
şi modele industriale, contracte, drepturi speciale etc.) cu termen de exploatare
limitat, perioada de exploatare fiind calculată prin metoda liniară. Dacă în
contabilitate sunt selectate metoda proporţional volumului produselor (serviciilor)
sau metoda soldului degresiv suma amortizării calculată diferă de cea determinată
în fiscalitate.

Divirgenţele dintre regulile de constatare şi măsurare a cheltuelilor şi

veniturilor condiţionează apariţia unor diferenţe dintre sumele veniturilor şi
cheltuelilor recunoscute de legislaţia fiscală şi cele constatate în contabilitatea
financiară. Diferenţele reprezintă suma abaterilor dintre mărimea veniturilor şi/sau
cheltuelilor, reflectate în contabilitatea financiară şi mărimea aceloraşi venituri sau
cheltueli, constatate în scopul impozitării. În funcţie de influenţa pe care o exercită
asupra venitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadelor de gestiune curentă şi
viitoare, sunt diferenţe: permanente şi temporare. Diferenţele permanente apar
atunci cînd unele articole de venituri sau cheltueli luate în calculul venitului
(pierderii) contabil nu se constată, şi influenţează numai asupra venitului impozabil
în perioada de gestiune curentă. Diferenţele permanente sunt afernte veniturilor sau
cheltuelilor. Componenţa diferenţelor permanente existente în R.M. este prezentată
în anexa 10. Diferenţele temporare apar cînd perioada de gestiune în care unele
articole de cheltueli şi venituri nu coincide cu perioda în care aceste articole sunt
recunoscute de legislaţia fiscală pentru determinarea venitului impozabil, şi apar
într-o perioadă de gestiune şi se anulează în alta sau pe parcursul mai multor
perioade de gestiune. Diferenţele date în funcţie de prevederile Codului fiscal, pot
fi adunate sau scăzute din venitul contabil într-o perioadă de timp, majorînd sau
micşorănd venitul impozabil. În dependenţă de influenţa pe care o exercită asupra
venitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadelor de gestiune viitoare există
diferenţe temporare impozabile şi deductibile, cele impozabile majorează venitul
impozabil (micşorează pierderea fiscală) al perioadelor de gestiune viitoare.

Se disting diferenţe temporare impozabile aferente veniturilor şi aferente

cheltuelilor. Cele aferente veniturilor reprezintă suma veniturilor care în
contabilitate se constată în perioada de gestiune curentă, iar în scopuri fiscale – în
perioadele viitoare. Iar cele aferente cheltuelilor sunt egale cu suma depăşirii
cheltuelilor constatate în scopuri de impozitare asupra celor constatate în
contabilitate în perioada curentă şi se reportează în perioadele de gestiune viitoare.

Diferenţele temporare deductibile în perioadele de gestiune viitoare

micşorează venitul impozabil (majorează pierderea fiscală) prin deducere din
mărimea acestuia. La rîndus său se disting diferenţe temporare deductibile aferente
veniturilor şi aferente cheltuelilor, cele aferente veniturilor apar cînd în scopuri de
impozitare sunt constatate în perioada de gestiune curentă, iar în contabilitate – în
perioadele viitoare, iar cele aferente cheltuelilor sunt egale cu suma depăşirii
cheltuelilor constatate în contabilitate în perioada curentă asupra celor constatate în
scopuri fiscale, suma depăşirii se raportează spre deducere în perioadele viitoare.
Gruparea diferenţelor temporare este prezentată în anexa 11.

Suma impozitului pe venit de achitat (recuperat) se determină la sfîrşitul

anului de gestiune, luînd în consideraţie: soldul datoriei sau creanţei privind
impozitul pe venit la începutul perioadei de gestiune; suma datoriei sau creanţei
curente privind impozitul pe venit calculată la sfîrşitul perioadei de gestiune în
Declaraţie; suma facilităţilor calculată din suma calculată a impozitului pe venit
sau acordate sub formă de scutire de impozitare a venitului; suma trecerilor în cont
şi achitată în timpul anului. Modul de calculare a sumei impozitului pe venit de
chitat (recuperat) la buget este prezentat în anexa 12.
 3. Contabilitatea impozitului pe venit în cadru SRL „Sonda”.

Un loc important în cadrul decontărilor cu bugetul îl ocupă impozitul pe

veniturile persoanelor care desfăşoară activitate de întreprinzător, modul de
determinare şi evidenţă a lui se reglementează de S.N.C. 12”Contabilitatea
impozitului pe venit”, titlul II „Impozit pe venit” al Codului fiscal, Legea pentru
punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal şi Legii bugetului de stat pe
anul 2009. Cotele impozitului pe venit pe anul 2009 pentru persoanele fizice, sunt
de: 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei şi 18% ce
depăşeşte această sumă; pentru persoanele juridice , gospodăriile ţărăneşti şi
întreprinzătorii individuali – în mărime de 0% din venitul impozabil.

În cazul determinării impozitului pe venit, la întreprindere se calculează:

venitul contabil (pierderea contabilă) care reprezintă profitul (pierderea) perioadei
de gestiune pînă la impozitare, acest profit se determină în cursul anului de
gestiune prin calcul în Raportul privind rezultatele financiare în rîndul 130 venitul
contabil fiind 948040 lei. Iar la sfîrşitul anului – în contul 351”Rezultat financiar
total”, în debitul acestui cont sunt reflectate cheltuelile acumulate, iar în credit –
veniturile acumulate pe tipuri de activităţi, comparînd suma totală a veniturilor cu
suma totală a cheltuelilor, se obţine rezultatul financiar al perioadei pînă la
impozitare; şi venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul (pierderea)
contabil al perioadei de gestiune calculat conform regulelor fiscale şi se determină
la sfîrşitul anului pe baza venitului contabil corectat cu mărimea diferenţelor
temporare şi permanente.
 Pentru contabilizarea cheltuelilor (economiilor) privind impozitul pe venit
este destinst contul 731”Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit”. În
debitul contului dat se reflectă calcularea (recalcularea) datoriilor curente şi
amînate privind impozitul pe venit, iar în credit – calcularea (recalcularea)
activelor amînate privind impozitul pe venit şi trecerea la finele anului de gestiune
a cheltuelilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total.

Contul 731 este un cont de activ, însă el poate avea un sold intermediar atît
în debit cît şi în credit. Soldul creditor al contului dat este numit economie privind
impotitul pe venit şi reprezintă suma impozitului pe venit care urmează să fie
recuperată întreprinderii în perioada curentă sau viitoare, această economie poate fi
tratată ca un venit şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare în
paranteze, adunînduse la profitul (pierderea) pînă la impozitare.

Reieşind din structura şi componenţa cheltuelilor (economiilor) privind

impozitul pe venit contul 731 are următoarea corespondenţă:

Debit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit”

Credit

Calcularea datoriei curente privind Calcularea creanţei pe termen scurt

impozitul pe venit privind impozitul pe venit
Credit 534”Datorii privind Debit 225”Creanţe pe termen scurt
decontările cu bugetul” privind decontările cu bugetul”

Calcularea (recalcularea) datoriei Calcularea (recalcularea) activelor

amănate privind impozitul pe venit amînate privind impozitul pe venit
Credit 425”Datorii amînate privind Debit 135”Active amînate privind
impozitul pe venit impozitul pe venit

Anularea activelor amînate privin Anularea datoriei amînate privind

impozitul pe venit impozitul pe venit
Credit 135”Active amînate privind Debit 425”Datorii amînate privind
 impozitul pe venit” impozitul pe venit”
La sfîrşitul anului de gestiune după determinarea efectivă a cheltuelilor
privind impozitul pe venit sumele reflectate în decursul anului se anulează prin
formulele contabile inverse.

Datoria curentă privind impozitul pe venit reprezintă suma impozitului pe

venit calculată în perioada de gestiune curentă şi se determină prin produsul dintre
suma venitului impozabil şi cota impozitului pe venit al perioadei de gestiune
curente. Calculînduse la sfîrşitul anului de gestiune ea se reflectă la contul de pasiv
534”Datorii privind decontările cu bugetul”, în creditul lui se reflectă apariţia
(majorarea) datoriilor faţă de buget privind impozitele, iar în debit – stingerea sau
trecerea lor în cont. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii
privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se
ţine pe tipuri de impozite şi pe termene de achitare a acestora. Datoria curentă
privind impozitul pe venit calculată (anexa 1 „Raport privind rezultatele
financiare” rd.140) se reflectă prin formula contabilă:

Debit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit”

156140 lei

Credit 534”Datorii privind decontările cu bugetul” 156140 lei

În cazul lipsei altor calcule şi plăţi la buget a impozitului pe venit în cursul

anului, achitarea acestei dotorii se reflectă prin formula contabilă:

Debit 534”Datorii privind decontările cu bugetul” 156140 lei

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională” 156140 lei

Creanţe curente privind impozitul pe venit reprezintă suma creanţei bugetului

de stat aferentă impozitului pe venit, care urmează să fie recuperată întreprinderii
în perioada de gestiune curentă.

Pentru contabilizarea creanţei curente privind impozitul pe venit este

destinat contul de activ 225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul”, subcontul 2251”Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit”. În
debitul acestui cont se reflectă plăţile în avans, precum şi sumele plătite în plus la
buget şi diferenţa dintre sumele TVA trecute în cont şi calculate, în creditul
contului 225 – sumele trecute în contul stingerii obligaţiilor fiscale, precum şi
sumele plătite în plus, restituite din buget. Soldul contului 225 este debitor şi
reprezintă suma creanţelor privind decontările cu bugetul la finele perioadei de
gestiune. Evidenţa analitică a creanţelor pe termenn scurt privind decontările cu
bugetul se ţine pe tipuri de impozite, taxe, plăţi şi pe termene de restituire a
acestora din duget.

Creanţele curente privind impozitul pe venit reprezintă creanţe pe termen

scurt ale bugetului şi se contabilizează cu:

suma impozitului pe venit, achitat în cazul plăţii anticipate a dividendelor:

Debit 225 ”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”; şi

Debit 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională”

suma impozitului pe venit achitat în orce ţară străină, care este confirmat de
organele respective a le ţării date cu traducere în limba de stat:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit 243 „Conturi curente în valută străină”;

suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată (anexa 19):

Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” - 3625
lei

Credit 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”-3625lei,

Credit 515 „Venituri anticipate curente” sau

Credit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”;

 suma impozitului pe venit, achitată în avans în cursul anului de gestiune
(anexa 17).
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”-
129365lei

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”-129365lei, şi

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”-129365lei

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională”-129365lei;

suma impozitului pe venit ca rezultat al reversării diferenţei temporare

deductibile în cazul obţinerii pierderii fiscale:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit”;

suma impozitului pe venit achitată în plus la buget:

Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul.

La sfărşitul anului de gestiune are loc stingerea reciprocă a creanţelor şi

datoriilor privind impozitul pe venit, întocmindu-se formula contabilă:

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu

bugetul”.

Datorii amînate privind impozitul pe venit reprezintă suma impozitului pe

venit care urmează a fi plătită de întreprindere în perioadele de gestiune viitoare, ea
se determină prin produsul dintre suma diferenţelor temporare impozabile (suma
uzurii mijloacelor fixe în scopuri de impozitare depăşeşte suma uzurii constatată în
contabilitate - 95000) şi cota impozitului pe venit la momentul întocmirii
bilanţului contabil (în 2023 - 15% din venitul impozabil). Suma datoriei amînate
este 14250 lei (95000 x 15 : 100).
 Datoria amînată privind impozitul pe venit reprezintă cheltuelile privind
impozitul pe venit al perioadei de gestiune curente şi se reflectă în contul de pasiv
425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”. În creditul acestui cont se
reflectă datoria privind impozitul pe venit ce urmează a fi plătite în perioadele de
gestiune viitoare, iar în debitul contului – anularea datoriei amînate. Amînarea
datoriei amînate are loc în perioadele de gestiune viitoare, cînd se efectuează
reversarea diferenţei temporare impozabile proporţional diferenţei reversate.

Clcularea datoriei amînate privind impozitul pe venit se reflectă prin

formula contabilă: Debit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” -
14250 lei

Credit 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”-14250 lei

Anularea datoriei amînate privind impozitul pe venit se reflectă prin formula

contabilă: Debit 425„Datorii amînate privind impozitul pe venit”-14250 lei

Credit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” -

14250 lei.

Activul (creanţe) amînat privind impozitul pe venit reprezintă suma

impozitului pe venit care urmează să fie recuperată întreprinderii în perioadele de
gestiune ulterioare şi se determină ca produsul dintre diferenţa temporară
deductibilă şi cota impozitului pe venit, pentru contabilizarea activului amînat
privind impozitul pe venit este destinat contul de activ 135 „Active amînate privind
impozitul pe venit”. În debitul lui se reflectă existenţa şi calcularea activelor
amînate privind impozitul pe venit, iar în credit – anularea acestora. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă suma activelor amînate privind impozitul pe venit la
finele perioadei de gestiune.

Unele elemente patrimoniale, constatate în contabilitatea financiată ca

active materiale pe termen lung sau investiţii financiare, în scopuri de impozitare
sunt tratate ca o categorie separată numite active de capital. Aceste active cuprind
următoarele elemente: titlurile de proprietate utilizate în activitatea de antreprenor;
titlurile de creanţă; proprietatea privată nefolosită în activitatea de antreprenor care
este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată - include toate
mijloacele fixe cu excepţia pămîntului; terenurile; opţionul la procurarea sau
vînzarea activelor de capital. În scopuri de impozitare sunt necesare determinarea
şi constatarea rezultatului financiar în urma înstrăinării activului de capital.
Înstrăinarea lor presupune scoaterea din uz sau trecerea dreptului de proprietate
asupra activelor de capital de la o perioadă la alta şi poate avea loc prin: vînzare,
schimb cu alte active, donaţie, în urma acestor operaţii se poate obţine: creştere de
capital, pierdere de capital sau rezultat financiar nul.

Sumele creşterii de capital se determină ca suma creşterilor de calital

obţinute din toate operaţiile cu capital. Pierderile de capital conform art.39 (1) şi
(2) din CF pot fi deduse doar în limita creşterii de capital. Conform SNC 12
„Contabilitatea impozitului pe venit” sumele pierderilor de capital, nedeductibile în
anul de gestiune, majorează venitul impozabil şi, prin urmare, datoria curentă
privind impozitul pe venit. Ele reprezintă o diferenţă temporară deductibilă,
întrucît sunt tratate ca pierderi de capital ale anului următor şi pot fi deduse în anul
următor, dacă se vor obţine creşteri de capital. Din suma diferenţelor temporare
deductibile se calculează activul amînat privind impozitul pe venit, cu alte cuvinte,
impozitul care poate fi recuperat de întreprindere şi se întocmeşte formula
contabilă:

Debit 135 „Active amînate privind impozitul pe venit”

Credit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit”.

Pierderile de capital, nedeductibile în anul curent, se tratează ca pierderi de

capital, suportate în anul fiscal următor, şi poate fi utilizată prin reducerea creşterii
de capital în cazul în care întreprinderea îl va înregistra. În acest caz diferenţa
temporară deductibilă se reversează şi activul amînat privind impozitul pe venit se
anulează şi se întocmeşte formula contabilă inversă.
 Ca urmare a unor situaţii şi evenimente independente de voinţa
contribuabilului pot fi pierdute forţat, total sau parţial activele pe termen lung şi
curente. Pierderea forţată este în cazurile distrugerii involuntare a activelor în urma
incindiilor, inundaţiilor, furtunii, sechestrării, demolării. Înlocuirea forţată care se
exprimă prin construirea, reparaţia sau procurarea proprietăţii în locul celei
pierdute.

Pierderea forţată a proprietăţii cauzează rezultate financiare nagative

suportate de întreprindere care pot fi compensate în diferite moduri. În contabilitate
activele pierdute forţat se constată şi se reflectă în Raportul privind rezultatele
financiare ca cheltueli ale perioadei la valoarea de bilanţ a acestor active, iar
despăgubirile primite - ca venituri. În scopuri de impozitare compensaţia primită
se consideră ca venit care poate fi sau nu fi impozabil.

O etapă importantă la calcularea şi impozitarea impozitului pe venit este

determinarea corectă a diferenţelor privind activele uzutabile (epuizabile), ele
includ: active nemateriale; mijloace fixe; resurse naturale. În scopul determinării
uzurii anuale în contabilitate şi în scopuri de impozitare sunt definiţi şi calculaţi
diferiţi indicatori care sunt prezentaţi în anexa 13.

În scopuri de impozitare uzura se determină într-un document de formă

tipizată numit Regulament de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de
proprietate şi a uzurii acestora în scopul impozitării (anexa 14). La calcularea
uzurii în contabilitate şi în scopuri de impozitare apare o diferenţă, reflectarea în
contabilitate a acestei diferenţe are loc luînd în consideraţie soldul impozitului pe
venit amînat, reflectat în perioada precedentă.

În contabilitatea financiară contabilizarea acivelor nemateriale se calculează

în baza cerinţelor SNC 13”Contabilitatea activelor nemateriale” conform uneia din
cele trei metode: metoda casării liniare; metoda proporţionale uzurii volumului
produselor (serviciilor); metoda soldului degresiv. În scopuri de impozitare se
permite deducerea amortizării fiecărei unităţi de proprietate nematerială
amortizabilă cu termen de exploatare limitat, calculînd perioada ei de exploatare
prin metoda liniară.

În cconformitate cu art. 88 – 91 din CF şi Instrucţiunea cu privire la

reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată nr. 14 din19 decembrie 2001 agenţii
economici-contribuabili, care desfăşoară activitate de antreprenor, sunt obligaţi să
ţină la sursa de plată şi să achite la buget în termenii stabiliţi impozitul pe venit în
funcţie de tipul venitului sau plăţii care a fost efectuată. Impozitul pe venit se reţine
de la beneficiarul plăţii şi se achită la buget pentru acesta.

Evidenţa sintetică a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată se

contabilizează în mod diferit la beneficiar şi plătitor. La plătitor se contabilizează
ca datorii faţă de buget în creditul contului de pasiv 534”Datorii privind
decontările cu bugetul”, iar la beneficiarul plăţii – ca creanţe ale bugetului în
debitul contului 225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.
Evidenţa analitică a datoriilor şi creanţelor privind impozitul pe venit reţinut la
sursa de plată se ţine pe tipuri de reţineri şi pe beneficiari (plătitori) ai plăţilor din
care s-au efectuat reţineri.

Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată are loc în mărime de 5%

dacă are loc achiziţii de la persoane fizice care nu sunt înregistraţi în calitate de
subiect al antreprenoriatului numai a activelor materiale (mărfuri, produse,
mijloace fixe) în baza procesului verbal de achiziţie şi/sau contractului de vînzare-
cumpărare. În cazul beneficierii de servicii (reparaţie etc) de la persoane fizice ne
înregistate ca salariati ai întreprinderii reţinerea impozitului pe venit are loc
conform articolului 88 al CF. Impozit pe venit de 5% se mai reţine şi la plata
următoarelor servicii: darea în arendă a activelor materiale şi nemateriale,
locaţiune, servicii de publicitate, de audit, de managiment, marcheting,
consultanţă, de protecţie şi pază a persoanelor şi bunurilor, servicii ce ţin de
instalarea exploatarea şi reparaţia tehnicii de calcul, de prelucrare a datelor,
asistenţă juridico-financiară. Sumele impozitului pe venit ale acestor servicii se
reflectată la furnizorul de servicii ca impozit achitat în avans la contul 225
„Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” şi se scad la sfîrşitul
anului la calcularea sumei de achitat la buget, iar la beneficiarul de servicii – ca
datorie la buget în contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” şi se
transferă la buget pînă la sfîrşitul lunii următoare în care s-a efectuat reţinerea, şi
este obligat să indice în documentele de plată şi/sau decontare (dispoziţia de plată,
factura fiscală) suma impozitului pe venit reţinută la sursa de plată.

La calcularea impozitului pe venit din suma veniturilor îndreptate spre plată

angajaţilor se iau în consideraţie tipurile şi mărimea scutirilor la impozitul pe venit
de care beneficiază angajatul. Scutirea reprezintă mărimea minimă a venitului unui
rezident al RM care nu se supune impunerii cu impozit pe venit şi se acordă la
locul de muncă de bază unde se ţine evidenţa carnetului de muncă. Impozitul pe
venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării venitului
spre plată din venitul impozabil prin relaţia: Vimp = Vbrut – Scutiri – CAS(4%) -
CAM(2,5%)

Pentru determinarea venitului impozabil, sumei scutirilor şi impozitul pe

venit ce urmează a fi reţinut pentru fiecare angajat se deschide o Notă de informare
privind salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind
impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (anaxa 15). Conform datelor din această
anexă calculăm suma impozitului pe venit angajatului Meleca Vitalii Dimitru, la
care suma venitului anual calculat pe anul 2023 este de 11852 lei, beneficiază de
scutire personală 5400 lei, la întreţinere 2 persoane – 2880 lei Suma totală a
scutirilor constitue (5400+2880) 8280 lei. Calculăm CAS(4%) = 474,08 lei(11852
x 4 : 100), CAM(2,5%) = 296,3 lei(11852 x 2,5 : 100). Determinăm venitul
impozabil 2828,62 (11852 – 8280 – 474,09 – 269,3). Marimea grilelor de venit
impozabile (vi) si cotele impozitului pe venitul persoanei fizice , lei anual/ %:
vi<16200 – 7%; 16200<vi<21000 – 10%; vi>21000 – 20%. Calculul impozitului
pe venit pentru anul 2023 angajatului Meleca este 198 lei (2828,62 x 7 : 100).

Suma impozitului pe venit reţinut din plăţile salariale calculată şi reţinută

se reflecă la suma totală a reţinerilor prin formula contabilă (anexa 15):
 Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- 18167
lei

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”- 18167 lei.

Persoanele obligate să reţină impozit pe venit la sursa de pltă trebue să

prezinte în termen de o lună de la încheieria lunii în care au fost efectuate plăţile
sau anului fiscal Rapoartele fiscale menţionate în anexa 16, aceste rapoarte se
prezintă numai în cazul în care au fost efectuate plăţile respective.

La achitarea dividendelor intermediare în cursul anului de gestiune de la

suma îndreptată spre plată se reţine impozit pe venit la cota existentă în anul fiscal
în care se face reţinerea conform art.80 din CF. Cota impozitului pe venit reţinut la
achitarea dividendelor intermediare în anul 2023 este de 15%. Dacă dividendele
se achită în avans nerezidenţilor RM după reţinerea impozitului de 15%,
suplimentar se reţine un impozit pe venit în mărime de 10% din suma dividendelor,
nu se reţin aceste 10% dacă dividendele se achită sub formă de acţiuni care nu
modifică în nici un fel cotele de participaţie ale acţionarolir în capitalul social al
agentului economic, precum şi sub formă de plăţi efectuate în cazul lichidării
complete a agentului economic.

Impozitul pe venit reţinut la plată dividendelor pe parcursul anului fiscal

acţionarilor (asociaţilor) se reflectă astfel:

Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Transferarea la buget a impozitului pe venit reţinut la plata dividendelor

intermediare pînă în ultima zi a lunii următoare celei în care s-a efectuat reţinerea
se reflectă prin formula contabilă:

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională”

 La sfîrşitul anului fiscal suma impozitului pe venit trecută în cont se reflectă
prin reducerea datoriei curente privind impozitul pe venit:

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

În conformitate cu art.89 CF fiecare plătitor de dobînzi în folosul

persoanelor fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier), şi royalty (cu excepţia plăţilor efectuate către nerezidenţi)
este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi royalty şi să achite ca parte a
impozitului o sumă egală cu 15% din plată. Nu se reţine acest impozit din sumele
dobînzilor şi royalty (redevenţe) achitate în folosul persoanelor fizice în vîrstă de
60 ani şi mai mare dacă aceştia prezintă plătitorului un document care justifică
vîrsta lor. Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din suma dobînzii şi royalty se
reflectă prin formulele: la beneficiar – ca creanţe ale bugetului:Debit 225 „Creanţe
pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”;la

plătitor – ca datorii faţă de buget: Debit 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Debit 513 „Împrumuturi pe termen scurt”

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Dacă suma impozitului pe venit reţinut din suma dobînzii şi royalty în

cursul anului fiscal depăşeşte suma impozitului pe venit calculat la sfîrşitul anului,
suma depăşirii se restitue agentului economic de către organele fiscale în urma
prezentării unei cereri şi efectuării unui control care să confirme corectitudinea
calculului, şi se înregistrează formula: Debit 242 „Conturi curente în valută
naţională”

Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu

bugetul”.
 SRL „Sonda” a decis să calculeze şi să achite în 2023 impozit pe venit în
rate egal cu o pătrime din datoria fiscală a anului precedent. În 2022, conform
Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (anexa 17), datoria privind impozitul pe
venit a fost egală cu 129365 lei. Conform metodei de plată a impozitului pe venit
în rate pentru anul 2023 , indicată în politica de contabilitate, plăţile trimestriale
sunt egale cu o pătrime din suma impozitului pe venit a anului precedent (32341
lei) şi achitate pînă la 31 martie, pînă la 30 iunie, pînă la 30 septembrie, pînă la 31
drcrmbrie. Operaţiile economice au fost înregistrate prin formulele contabile
respective.

La suma impozitului pe venit achitat trimestrial în rate se întocmesc

formulele:

Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 32341

lei

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” - 32341 lei, şi

concomitent

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” - 32341 lei

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională” - 32341 lei.

Suma impozitului pe venit calculat în cursul anului de gestiune:

Debit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” - 32341 lei

Credit 535 „Datorii preliminate” - 32341 lei

Suma totală a impozitului pe venit calculată în cursul anului de gestiune a

fost la sfîrşitul anului anulată prin formula inversă:

Debit 535 „Datorii preliminate” - 129365 lei

Credit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” - 129365

lei
 La sfîrşitul anului de gestiune s-a calculat suma impozitului pe venit
efectivă conform Declaraţiei în mărime de 157540 lei şi se întocmeşte formula:

Debit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” - 157540

lei

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” - 157540 lei.

Trecerea în cont a sumelor avansurilor privind impozitul pe venit:

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” - 129365 lei

Credit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”- 129365 lei

Ca rezultat, s-a obţinut o datorie în sumă de 28177 lei care trebue virată
bugetului pînă la 31 martie 2008 şi reflectată prin formula contabilă:

Debit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” - 28177 lei

Credit 242 „Conturi curente în valută naţională” - 28177 lei

IV. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul

pe venit la SRL „Sonda”.

Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea

de antreprenoriat se prezintă de către:

orice persoană juridică rezident, cu excepţia autărităţilor publice şi

instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind impozitul pe venit;
întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică, întreprinderile
individuale şi ţărăneşti (de fermier), precum şi alte persoane fizice, care practică
activitate de antreprenor;
reprezentanţele permanente ale nerezidentului în R.M., indiferent de
prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.
Declaraţia cu privire la impozitul pe venit se completează în conformitate cu
instrucţiunile Serviciului Fiscal de Stat şi trebue să fie prezentată acestuia la locul
de înregistrare, nu mai tîrziu de 31 martie a anului care urmează după anul fiscal de
gestiune.

Declaraţia constă din: Declaraţia propriu-zisă, anaxe la declaraţie, subanexe.

Declaraţia propriu-zisă are drept scop determinarea venitului impozabil (pierderii
fiscale), datoriei (creanţelor) privind impozitul pe venit şi sumei impozitului pe
venit de achitat (recuperat).

În cazul în care agentul economic ce prezintă Declaraţia a beneficiat de

anumite facilităţi fiscale la plata impozitului pe venit, acesta urmează să anexseze
la declaraţie un formular numit „Facilităţi”.Unele din astfel de facilităţi sunt
prezentate în anexa 20.

Ordinea întocmirii şi prezentării Declaraţiei cuprinde următoarele etape:

I. Pregătirea, analiza şi prelucrarea informaţiei necesare;

II. Întocmirea Declaraţiei;

III. Reflectarea în contabilitate a informaţiei determinate în Declaraţie.

I. Prima etapă include următoarele proceduri: 1. Determinarea profitului

pînă la impozitare, numit venit contabil (pierdere contabilă). Venitul contabil
se reflectă pe rd.130 din Raportul privind rezultatele financiare şi serveşte drept
bază pentru determinarea venitului impozabil (pierderii fiscale). Întreprinderea
SRL „Sonda” în anul 2023 a înregistrat un venit contabil (profit pînă la
impozitare), în sumă de 957371 lei. Suma dată este raportată pe rd.010 din
Declaraţie (anexa 21). Venitul contabil (pierderea contabilă) este prezentată în
Declaraţie în formă descifrată a calculului prin diferenţa dintre suma totală a
venitului (rd.0101) şi suma cheltuelilor (rd.0102), constatate conform datelor
contabilităţii financiare: 957371 = 19610475 – 18653104 lei.

2.Determinarea sumei totale a ajustărilor veniturilor şi a cheltuelilor

conform prevederilor legislaţiei fiscale. Venitul contabil, transpus în Declaraţie,
este corectat cu sumele din rîndurile 020 şi 030 din Declaraţie. Aceste valori sunt
determinate în anexele 1D şi 2D care conţin informaţii privind sumele veniturilor
şi cheltuelilor calculate şi constatate în contabilitate şi în scopuri de impozitare în
perioada curentă, precum şi diferenţele dintre acestea, care pot fi pozitive sau
negative. Pentru determinarea diferenţelor permanente şi temporare trebue
acumulată şi analizată informaţia din registrele analitice şi sintetice contabile şi
efectuarea calculelor în scopuri de impozitare.

Ajustările veniturilor şi cheltuelilor cu care se corectează venitul contabil se

determină în anexele 1D şi 2D ale declaraţiei prin diferenţa dintre sumele din col.3
şi col.2. Pentru ajustările veniturilor sunt destinate anexele 1D, 1.1D şi 1.2D iar
pentru determinarea sumei corectărilor cheltuelilor în scopul impozitării are loc în
anexele 2D, 2.1D, 2.2D.

Anexa 2D Notă la rîndul 030 „Ajustarea (majorarea/micşorarea) cheltuelilor

confotm prevederilor legislaţiei fiscale”. În rîndul 03012 „Suma uzurii mijloacelor
fixe” în col.2 se reflectă suma calculată a uzurii mijloacelor fixe pentru perioada de
gestiune curentă, canstatată în contabilitate, iar în col.3 – suma uzurii calculată în
registrul evidenţei mişcării mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate şi
uzurii lor în scopul impozitării în conformitate cu Regulamentul cu privire la
modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării din 29.01.2001.
în cazul SRL „Sonda” în col.2 se reflectă suma de 149897, iar în col.3 – 54897.
diferenţa de (95000) reprezintă o parte din diferenţa temporară privind uzura
mijloacelor fixe.
 În rîndul 03019 „Penalităţi, amenzi şi alte sancţiuni aplicate pentru
încălcarea actelor normative „ în col.2 se reflectă cheltuelile legate de achitarea
acestora, reflectate în contabilitate – 398 lei, iar în scopuri de impozitare aceste
cheltueli nu se recunosc. Această corecţie reprezintă o diferenţă permanentă
aferentă cheltuelilor, care majorează venitul impozabil (sau micşorează pierderea
fiscală) al anului fiscal curent.

În răndul 03022 „Amortizarea proprietăţii nemateriale” se reflectă suma

cheltuelilor legate de amortizarea proprietăţii nemateriale. În col.2 se reflectă
cheltuelile constatate în contabilitat – 33360 lei, iar în col.3 – cheltuelile constatate
conform art.28 din C.F. - 33360. diferenţa dată reprezintă o diferenţă temporară
aferentă cheltuelilor.

În rîndul 03025 „Suma contribuţiilor băneşti efectuate în scopuri

filantropice şi de sponsorizare, inclusiv sub formă de donaţie” în col 2 se reflectă
suma contribuţiilor băneşti efectuate în scopuri filantropice şi de sponsorizare,
inclusiv sub formă de donaţie, conform datelor contabilităţii financiare.
Contribuţiile sub formă nemonetară se consideră ca donaţie în urma căreia venitul
se determină în scopuri fiscale în rîndurile 0207 şi 0208 din anexele 1D, 1.1D,
1.2D. În cazul SRL „Sonda” în col.2 se reflectă suma de 2500 lei, iar în col.3 nu se
completează. Suma de 2500 majorează venitul impozabil (sau micşorează
pierderea fiscală) în anul fiscal curent şi reprezintă o diferenţă permanentă
aferentă cheltuelilor.

În rîndul 03026 „Suma cheltuelilor neconfirmate documentar” în col.2 se

reflectă suma cheltuelilor, constatate în contabilitatea financiară, dar neconfirmate
documentar conform cerinţelor legislaţiei fiscale. Cheltuelile neconfirmate
documentar pot apărea în cazul în care documentele aferente intrărilor nu sunt în
corespundere cu legislaţia în viguare, conform căreia intrările trebue confirmate
doar cu documente de strictă evidenţă (facturi fiscale, de expediţie; bonuri de plată
etc). În exemplul nostru în col.2 se reflectă suma de 1040 lei, iar col.3 nu se
completează. Suma de 1040 lei majorează venitul impozabil (sau micşorează
pierderea fiscală) în anul fiscal curent şi reprezintă o diferenţă permanentă aferentă
cheltuelilor.

În rindul 030 „Total” col.4 din Anexa 2D este egală cu suma rîndurilor
0301-03036 şi se transferă în rd.030 din Declaraţie. Suma totală a corecţiilor
cheltuelilor (diferenţelor) este negativă şi constitue 96438 lei şi se trece cu semnul
minus în rîndul 030 al Declaraţiei, majorînd venitul impozabil.

II. A doua etapă - completarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit se

începe prin transferarea pe rd.010 al Declaraţiei a venitului contabil.În continuare
venitul contabil este ajustat cu corecţii aferente veniturilor şi cheltulilor în scopul
determinării venitului impozabil. Suma totală a majorării (micşorării) veniturilor
conform legislaţiei fiscale se reflectă pe rd. 020 care reprezintă totalul anexei 1D,
în cazul nostru această sumă lipseşte. Suma totală a majorării (micşorării)
cheltuelilor conform legislaţiei fiscale se reflactă pe rd.030 care reprezintă totalul
anexei 2D. La întreprindere suma corecţiilor cheltuelilor este o mărime negativă
egală cu 96438 lei.

În baza informaţiei din rîndurile de mai sus se determină suma din rd.040
prin următorul calcul: rd.010+rd.020-rd.030. Ca rezultat al ajustărilor venitului
contabil a fost determinat un venit ajustat în sumă de 1053809 lei (957371+96438).
mărimea ajustată a venitului contabil urmează a fi corectată cu suma cheltuelilor
legate de contribuţiile filantropice şi sponsorizări, care se eflectă pe rd 050,
conform CF această suma se deduce în mărime nu mai mare de 10% din venitul
impozabil. Această limită se determină prin următorul calcul: rd.040 x 10 : 110,
este 95800,82 lei (1053809 x 10 : 110), pe cînd suma efectivă a mijloacelor
băneşti donate constitue 2500 lei. Ca urmare se va reflecta suma cea mai mică de
2500 lei.

De asemenea venitul contabil ajustat este corectat cu suma totală a

cheltuelilor neconfirmate documentar care se reflectă pe rd.060. Mărimea care se
deduce nu poate fi mai mare de limita stabilită de Hotărîrea Guvernilui RM nr.485
din 4 mai 2003 în mărime de 01%. Limita dată se determină prin calcul: rd.040 x
0,1 : 100,1, este egală cu 1052,76 lei (1053809 x 0,1 : 100,1), pe cînd suma
efectivă a cheltuelilor neconfirmate documentar constitue 1040 lei, mai puţin decît
limita calculată, ca urmare se va reflecta suma cea mai mică de 1040 lei.

În cazul calculării unei pierderi pe rd.040, contribuabilul nu are dreptul să

deducă contribuţiile în scopuri filantropice şi sponsorizare şi cheltuelile
neconfirmate documentar, chiar dacă acestea au fost suportate efectiv.

După aceste corectări se completează rd.070 care reprezintă suma venitului

impozabil fără luarea în calcul a pierderilor fiscale ale anilor precedenţi egală cu
1050269 lei (1053809 – 2500 – 1040).

Mărimea venitului impozabil după utilizarea pierderii fiscale se reflectă pe

rd.0901 şi este egal cu 1040938 lei. În rd. 0902 se reprezintă suma venitului scutit
de impozitare calculat în anexa 3.1D. SRL „Sonda” nu a beneficiat de venit scutit
de impozitare.

Rîndu 110 se completează de persoanele juridice. În 2023 cota impozitului

pe venit pentru persoane juridice, cu excepţia întreprinderilor agricole şi
individuale este de 15%.

Pe rd.120 se reflectă impozitul pe venit determinat prin următorul calcul:

rd.090 x rd.110, ( 101050269 x 15 : 100), la SRL „Sonda” suma impozitului pe
venit este de 157540 lei

În rd.180 se reflectă suma totală a impozitului pe venit achitat în cursul

anului fiscal calculată ca suma rîndurilor 1801 şi 1802, suma impozitului pe venit
achitat în cursul anului fiscal de către SRL „Sonda” este egală cu 129363 lei.

Rîndul 190 reprezintă suma impozitului pe venit spre plată şi se determină

prin calcul: 157540 – 129363 = 28177 lei, această sumă trebue achitată pînă la 31
martie 2008.

Etapa III. În baza informaţiei din Declaraţia cu privire la impozitul pe

venit a SRL „Sonda” se determină şi contabilizează cheltuelile privind impozitul
pe venit pentru anul 2023 . Pentru contabilizarea cheltuelilor privind impozitul pe
venit este necesar de a determina suma diferenţelor temporare în baza anexelor 1D
şi 2D, din care se calulează activele şi datoriile amănate privind impozitul pe venit.
Suma diferenţei temporare în anul curent este (95000). De la suma diferenţelor
temporare impozabile se calculează şi se reflectă datorii amînate privid impozitul
pe venit, iar de la suma diferenţelor temporare deductibile se contabilizează active
amînate privind impozitul pe venit.

Contabilitatea activelor şi datoriilor curente şi amînate privind impozitul pe

venit la SRL „Sonda” : reflectarea datoriei curente privind impozitul pe venit

Debit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” - 156140 lei

Credit 5341 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice”-

156140 lei;

trecerea cheltuelii privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total

Debit 351 „Rezultat financiar total” - 156140 lei

Credit 731 „Cheltueli (economii) privind impozitul pe venit” - 156140 lei;

reflectarea profitului net al perioadei de gestiune

Debit 351 „Rezultat financiar total” - 791900 lei

Credit 3331 „Profit net al perioadei de gestiune” - 791900 lei.

Evidenţa analitică se ţine aparte pe fiecare tip de datorie sau activ amînat
privind impozitul pe venit. Ca urmare a contabilizării cheltuelilor privind impozitul
pe venit se reduce suma venitului contabil cu 156140 lei.

Încheiere

În teza ideia principală a fost de a expune următoarele particularităţi:

impuneria veniturilor persoanelor fizice şi persoanelor ce practică activitatea de
întreprinzător: caracteristica generală a impozitului pe elemente (obiect, subiect,
cote, înlesniri, perioada fiscală, termen de plată), veniturile impozabile şi
neimpozabile, metoda de determinare a impozitului din plăţile salariale, reţinerea
impozitului la sursa de plată din venituri altele decât plăţile salariale şi
reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale, ajustarea veniturilor şi cheltuielilor,
determinarea impozitului, tehnica perceperii şi modul de depunere a declaraţiei cu
privire la impozitul pe venit.

Una din condiţiile de bază ale funcţionării neîntrerupte ale întreprinderii

este asigurarea oportună a acesteia cu mijloace necesare pentru desfăşurarea
activităţii sale. Acestea cuprind activele nemateriale, activele materiale pa termen
lung, investiţiile financiare, stocurile de mărfuri şi materiale.

Cea mai mare parte a mijloacelor întreprinderea o procură de la alte

întreprinderi şi organizaţii numite furnizori. Deaceea în contabilitate, în primul
rînd, este necesar de a reflecta valoarea mijloacelor procurate precum şi decontările
înreprinderii cu furnizorii. La întreprinderea „Sonda” la finele perioadei de
gestiune se înregistrează o datorie faţă de furnizori de 2983850 lei şi anume pentru
procurarea produselor petroliere.

Întreprinderea „Sonda” este obligată să achite la buget impozitul pe venit în

rate în sumă de 32341 lei nu mai tîrziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31
decembrie 2023 . reieşind din aceste date, impozitul pe venit în rate ce urmează a fi
transferat la buget la reşedinţa subdiviziunilor structurale către termenele indicate,
se determină în anexa 22

După părerea autorului achitarea impozitului pe venit în rate va fi mai

convenabil pentru întreprindere. Să presupunem că întreprinderea „Sonda” a decis
în anul 2008 să achite impozitul pe venit în rate. În acest caz se întocmeşte anexa
7D din Declaraţie în baza metodelor stabilite în art.84 din CF, adică contribuabilii
sunt obligaţi să achite sume egale cu ¼ din suma calculată drept impozit ce
urmează a fi plătit pentru anul fiscal din suma obligaţiei fiscale prognozate de
către contribuabil sau suma impozitului pe venit ce urma a fi plătit în anul
precedent. Conform Declaraţiei (anexa 21) în 2023 suma impozitului pe venit
constitue 157540 lei sau 39385 lei trimestrial. Aceată sumă repartizată pe
subdiviziuni va constitui 25882 lei trimestrial la Orhei, la sudiviziunea din Susleni
– 6752 lei trimestrial şi la Cuizovca aceiaşi sumă deoarece în 2023 au acelaşi
număr de muncitori.

Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă

conducătorul întreprinderii Nani B, care creează condiţiile necesare pentru
organizarea corectă a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea oportună a
rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile şi
serviciile cu profil contabil a cerinţelor contabilului-şef (şefului serviciului
contabil) privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare
pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.Rapoartele
financiare ale întreprinderii, cu excepţia Raportului privind fluxul mijloacelor
băneşti, se întocmesc în baza metodei specializării exerciţiilor (calculării).
Organele fiscale şi administrative inclusiv guvernul şi instituţiile
guvernamentale sînt cointeresate în informaţii privind repartizarea resurselor,
dar mai exact privind eficienţa activităţii întreprinderilor, ce permite a ţine sub
control situaţia în domeniul repartizării resurselor, a regla activitatea
întreprinderilor, a determina politica fiscală, venitul naţional şi alţi indicatori nu
mai puţin importanţi. Întreprinderile influenţează dezvoltarea societăţii prin
diferite metode. De exemplu, ele pot să aducă o contribuţie esenţială în
economia locală prin plasarea şomerilor în cîmpul muncii sau prin stabilirea
patronajului asupra furnizorilor locali. Rapoartele financiare pot să asigure
diverse grupe sociale cu informaţii privind direcţiile de dezvoltare a
întreprinderilor şi realizările reale obţinute în sfera de producţie. În afară de
Rapoartele financiare anuale întreprinderile sunt obligate să prezinte organului
teritorial pentru statistică un document la fel de important pentru luarea deciziilor
numit Raport Statistic privind consumurile şi cheltuelile întreprinderii” (anexa 23).
 Bibliografie

Acte legislative şi normative

1. Legea Contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2017 ;
2. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a
întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al R.M. nr.174
din 25 decembrie 1997;
3. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997;
4. Standardele naţionale de contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului
Finanţelor al R.M. nr. 174 din 25 decembrie 1997;
5. Instrucţiune cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe
venit de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat, aprobate de
Inspectoratul Fiscal Principal de stat, nr. 3 din 29 ianuarie 2001;
6. Bazele Conceptuale pentru pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare,
aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor, nr. 174 din 25 decembrie
1997;
7. Standardul Naţional de Contabilitate 12 „Contabilitatea impozitului pe venit;
8. Standardul Naţional de Contabilitate 1 „Politica de contabilitate”;
9. Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”;
, aprobat prin Hotărîrea Guvernului, nr.1208 din 20 octombrie 2006;
10.Codul privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor din R.M., di
1 ianuarie 2006.

Manuale, cărţi (literatură de specialitate)

11.Bazele contabilităţii / V. Ţurcanu, E. Bajerean, Chişinău – 2004, 268 p.;

12.Contabilitatea impozitelor / V. Bucur, V. Ţurcanu, A. Graur, ASEM 2005,
562 p.;
13.Corespondenţa conturilor contabile / Nederiţa Alexandru, Chişinău 2007 ,
640 p.;
14.Contabilitatea financiară. Ediţia a II-a. Colectiv de autori: coordonator A.
Nederiţa. ACAP, Chişinău 2003, 640 p.;
 15.Metode şi tehnici fiscale (curs universitar), colectiv de autori, coordonator
R. Hîndu, editura ASEM, Chişinău 2005 – 261 p.

Anexa 2

Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice a întreprinderii

Nr. Anul Anul Abaterea Ritmul
Indicatorii
precedent curent absolută creşterii
1 2 3 4 5=4-3 6=4/3x100
1 Venitul din vînzări,lei 17418788 19601144 2182356 112,53
2 Costul vînzărilor,lei 15636609 17558468 1921859 112,29
3 Profitul brut 1782179 2042676 260497 114,62
Rezultatul din activitatea
4 548498 948040 399542 172,84
operaţională,lei
Profitul pînă la
5 542537 948040 405503 174,74
impozitare,lei
6 Profitul net,lei 428558 791900 363342 184,78
7 Valoarea activelor,lei 8220293 8413644 193351 102,35
Valoarea capitalului
8 6437633 7018387 580754 109,02
propriu,lei
9 Rentabilitatea vînzărilor,%
10,23 10,42 0,19 101,86
(rd.3 : rd.1)x100
10 Rentabilitatea activelor,% 170,61
6,6 11,26 4,67
(rd.5 : rd.7)x100
11 Rentabilitatea capitalului
6,66 11,28 4,62 169,37
propriu,% (rd.6 : rd.8)x100
 Anexa 3

Caracteristicile comparative ale sistemului contabil şi fiscal în R.M.

nr. Criteriul Sistemul contabil Sistemul fiscal

crt.
1 Scopul Prezentarea informaţiei contabile Determinarea corectă a
sistemului obiective privind situaţia venitului impozabil, impozitului
patrimoniului şi rezultatul pe venit şi a altor impozite şi
financiar al activităţii taxe, transferarea completă şi la
întreprinderii timp a acestora la buget
2 Baza Legea contabilităţii; SNC; Legea privind bazele sistemului
normativă comentariile cu privire la fiscal; Codul fiscal; Legea
aplicarea SNC; planul de conturi bugetului pe anul respectiv;
contabile Regulamentele , instrucţiunile şi
scrisorile Ministerul Finanţelor
3 Utilizatorii Interni: administraţia, Organele fiscale, instituţiile
de economiştii, contabilii; externi: financiar-creditare, organe de
informaţii fondatorii, clienţii, furnizorii, stat de control
băncile comerciale, organele
fiscale etc
4 Etalonul de Valoric, natural, natural Valoric
măsurare convenţional
5 Forma de Memorial-order, jurnal-order, Registre şi forme elaborate de
evidenţă automatizată,pe registre Serviciul Fiscal de Stat
6 Componenţ Bilanţul contabil, raportul Declaraţia fiscală, rapoartele pe
rapoartelor privind rezultatele financiare, tipuri de impozite, notele de
raportul privind fluxul informare, fişele personale,
mijloacelor băneşti, raportul borderouri de calcul, cărţi
privind mişcarea capitalului pentru evidenţa conturilor
propriu, anexele, nota explicativă personale
7 Modul de Sistemul de înregistrare dublă în Ţinerea evidenţei analitice în
reflectare a conturile contabile registre speciale fără utilizarea
operaţiilor dublei înregistrări
economice
 8 Perioada de Trimestrial, anual cu tendinţa Lunar, trimestrial, anual – în
raportare trecerii numai la cele anuale funcţie de termenele indicate de
Serviciul Fiscal de Stat

Anexa 4
Constatarea venitului în contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare
în cazul incoincidenţei perioadei de gestiune
Operaţia În contabilitatea Actul În scopuri de Actul
economică financiară normativ impozitare normtiv
Se utilizează de către
Metoda de S.N.C.18 C.F.,art.44
Nu se utilizează întreprinderile
casă „Venitul”, §13 (1,2,3)
persoane fizice
Nu există diferenţe
Metoda
specializării Se utilizează de către
exerciţiului Pentru toţi agenţii S.N.C.18 întreprinderile C.F.,art.44
(calculelor) economici „Venitul”, §13 persoane juridice (1,2,3)
şi/sau fizice
Venitul de la
Repartizarea Venitul se constată
modificarea metodei
venitului în mărimea totală a
de evidenţă se
constant la soldului S.N.C.18
repartizează pe o C.F.,art. 44(8)
modificarea produselor,mărfurilo „Venitul”, §13
perioadă de trei ani,
metodei de r expediate, dar
cîte o1/3 pentru
evidenţă neachitate
fiecare an
Dividendele
Se recunosc drept
obţinute de la Se constată ca venit
S.N.C.18 venit în perioada de C.F., art.18
agenţii în perioada anunţării
„Venitul”, §30 gestiune în care au (m)
economici oficiale a acestora
fost încasate
nerezidenţi
Constatarea Se constată ca venit S.N.C.18 Nu se recunoaşte C.F.,
venitului la în anul încasării sau „Venitul”, §13 venitul la înlocuirea art. 22
înlocuirea calculării sumei de proprietăţii cu o
forţată a încasat în mărimea proprietate de acelaşi
proprietăţii mijloacelor băneşti tip în perioada
sau activelor pierderii ei forţate.
nemonetare încasate Perioada de înlocuire
sau de încasat expiră în anul fiscal
pentru recuperarea următor celui în care
proprietăţii pierdute s-a produs pierderea,
 de aceea venitul poate
fi constatat în anul al
doilea după pierderea
forţat
forţată dacă nu se
respectă cerinţele
indicate

Anaxa 5
Măsurarea venitului în contabilitatea financiară şi în scopuri de impozitare
Operaţia Evaluarea venitului în Actul Evaluarea venitului în Actul
economică contabilitate normativ scopuri de impozitare normativ
1 2 3 4 5
Venitul se evaluează la
Schimb de valoarea venală a produselor,
produse, mărfurilor şi serviciilor Venitul brut obţinut sub
mărfuri şi primite, sau a celor cedate formă nemonetară se
S.N.C. 18, C.F., art.
servicii (dacă nu poate fi determinată evaluează la preţ de piaţă
§12 21
neidentice cu cu certitudine valoarea celor conform C.F. şi în modul
aceeaşi mrimite în schimb)corectată cu stabilit de Guvern
valoare suma mijloacelor băneşti virate
(primite)
Schimb de
produse, Venitul brut obţinut sub
mărfuri şi formă nemonetarăse
S.N.C. 18, C.F., art.
servicii Venitul nu se constată evaluează la preţuri de piaţă
§12 21
identice cu conform C.F. şi în modul
aceeaşi stabilit de Guvern
valoare
Venitul se determină ca
diferenţa dintre baza
Venitul (rezultatul) din valorică a categoriei
vînzarea mijloacelor fixe se respective de proprietate şi
determină ca diferenţa dintre mijloacele obţinute de la
Vînzarea
încasările nete şi valoarea de S.N.C. 16, înstrăinarea mijloacelor C.F., art.
mijloacelor
bilanţ la momentul ieşirii din §58 – 61 fixe în cazul în care se 27 (2)
fixe
gestiune şi se constată ca venit obţine un rezultat negativ
în Raportul privind rezultatele (în cazul că se obţine un
financiare rezultat pozitiv el
reprezintă o pierdere în
Registru de calcul a uzurii)
Donare a Venitul nu se constată S.N.C. 18 Venitul se constată ca C.F.,

activelor (la
donator)
1 2
Operaţia Evaluarea venitului în
economică contabilitate
Donare a
Venitul se constată la valoarea
activelor (la
venală a ativelor primite
destinatar)
Schimbul de
mijloace fixe Venitul nu se constată
identice
Creşterea de capital este
numită prifit din vînzarea,
schimbul sau altă formă de
înstrăinare (scoatere din uz)
egal cu diferenţa dintre
Creşterea de
valoarea venală sau de piaţă şi
capital
valoare de bilanţ a activelor de
capital înstrăinate, şi se
constată ca venit în Raportul
privind rezultatele financiare în
mărime deplină
diferenţa dintre valoarea de
piaţă la momentul donării şi
baza valorică ajustată,
pentru mijloacele fixe şi
activele de capital sau
valoarea de bilanţ pentru
alte active. Donarea
mijloacelor băneşti se
Planul de
constată ca venit în sumă art.42
conturi
totală. Venitul în urma
donării de active, stabilite
conform Hotărîrii
Guvernului R.M., nu se
constată. Pierderea
determinată în urma donării
nu se constată
3 4 5
Actul Evaluarea venitului în Actul
normativ scopuri de impozitare normativ
Venitul nu se constată
S.N.C.16,
(pentru persoanele fizice,
§15, C.F.,
cetăţeni) venitul se constată
S.N.C.18, art.20 (i)
la valoarea de piaţă (pentru
§13
persoane juridice)
Venitul se determină ca
diferenţa dintre baza
valorică a categoriei
respective de proprietate şi
mijloacele obţinute de la
S.N.C.16, C.F.,art.27
înstrăinarea mijloacelor
§19,20 (2)
fixe în cazul în care se
obţine un rezultat negativ
(în caz că se obţine rezultat
pozitiv el reprezintă o
pierdere)
Venitul impozabil se
S.N.C. constată ca o mărime egală
2,16,25 în cu 50% din suma
funcţie de excedentară a creşterii de C.F., art.
felul capital recunoscute peste 37 (7)
activelor nivelul oricăror pierderi de
de capital capital suportate pe
parcursul anului fiscal
 Anaxa 6
Surse de venit neimpozabile

Nr. Venituri neimpozabile conform Procedura contabilă privind

crt. legislaţiei fiscale veniturile neimpozabile
Dobînzile de la hîrtiile de valoare da Se constată ca venituri ale activităţii
1
stat pînă la 1 ianuarie 2015 investiţionale financiare
Veniturile de la primirea gratuită a
proprietăţii, mijloacelor băneşti,
Se constată ca venituri ale activităţii
2 conform deciziei Guvernului sau a
investiţionale financiare
autorităţilor competente ale
administraţiei publice locale
Ajutoarele primite de la organizaţii
filantropice – fundaţii şi asociaţii Se constată ca venituri ale activităţii
3 obşteşti – în conformitate cu financiare sau ca datorii în componenţa
prevederile statutului acestor finanţărilor cu destinaţie specială
organizaţii şi ale legislaţiei
Veniturile obţinute în urma utilizării Se constată ca venituri ale activităţii
4
facilităţilor fiscle la impozitul pe venit financiare
 Mijloacele băneşti obţinute din Se constată ca încasări şi finanţări cu
5 fondurile speciale şi utilizate în destinaţie specială, care ala utilizare se
conformitate cu destinaţia fondurilor trec la venituri pe tipuri de activităţi
Contribuţiile la capitalul unui agent Se constată ca activ sub forma
6
economic, prevăzute în art.55 din C.F. investiţiilor financiare în mărime totală
Activităţile sib forma îndemnizaţiilor
7 Se constată ca venituri excepţionale
de asigurare socială şi reasigurare
Veniturile organizaţiilor statelor
străine, organizaţiilor internaţionale şi
8 Se constatră pe tipuri de activităţi
şi personalului acestora, dacă sunt
încheiate convenţii cu aceste state

Anexa 7

Constatarea cheltuelilor în cazul incoincidenţei perioadei de gestiune

Actul În scopuri de Actul

Operaţia economică În contabilitate
normativ impozitare normativ
Operaţii Cheltueli Se constată şi se S.N.C.3, Contribuabilul care C.F.,
economi suportate, reflectă ca §14 foloseşte metoda art.44 (5)
ce cu o dar cheltueli în calculelor nu are
persoană neachitate contabilitate şi dreptul să facă nici
 în Rapoartele un fel de deduceri
financiare în pînă la momentul
baza metodei efectuării plăţilor
interdep- specializării dacă are obligaţii faţă
endentă exerciţiilor de o persoană
(calculelor) în interdependentă care
perioada în care foloseşte metoda de
sau suportat casă
În scopul de
impozitare
Se constată şi se
contribuabilul care
reflectă în
foloseşte metoda
Cheltueli contabilitate ca
S.N.C. 3, calculelor are dreptul
achitate, active pe termen C.F.,art.4
Planul de la deduceri dacă are
dar lung sau curente 4 (5)
conturi obligaţii faţă de o
nesuportate în perioada în
persoană
care au fost
interdependentă care
achitate
foloseşte metoda de
casă
Se utilizează
numai metoda Poate fi utilizată la
calculelor. întreprinderile
Cheltuelile se persoane fizice.
Operaţii economice Legea
constată în Cheltuelile se C.F.,
în baza metodei contabili-
perioada constată în perioada art.44 (1)
de casă tăţii
suportării lor, de gestiune cînd a
indiferent de avut loc plata efectivă
momentul a lor
achitării

Anexa 8
Componenţa cheltuelilor limitate fiscal

Articole de
cheltueli Mărimea şi condiţiile de limitare şi confirmare
limitate
1 2
 Cheltueli de deplasare sunt cheltuelile suportate de personalul
delegat pentru executarea unor sarcini de serviciu, ele includ:
cheltueli de călătorie (costul biletelor de călătorie turretur); cheltueli
privind cazarea; diurnă etc. Mărimea acestor cheltueli se limitează în
Cheltueli de funcţie de localitatea de delegare, funcţia de serviciu a persoanelor
deplasare a delegate, scopul şi caracterul deplasării, importanţa deplasării la
lucrătorilor nivel micro şi macroeconomic şi sunt grupate în categorii: diurna 3
(art.24(3), din categorii, cheltuelile pentru cazare – 2 categorii: A şi B în
C.F.), stabilite dependenţă de clasificarea diurnei. La categoria A se referă primele
de Hotărîrea două grupe ale clasificării diurnei, la categoria B – grupa a treia.
Guvernului Sumele la care se limitează aceste cheltueli sunt bazate pe preţurile
R.M. în vigoare la serviciile de transport, cazare, alimentare ş.a, în funcţie
de localitate. Ca documente ce justifică suportarea acestor cheltueli
este decontul de avans la care se anexsează toate chitanţele,
facturile, biletele, bonurile de plată etc, în baza cărora au fost
suportate cheltuelile de deplasare.
Cheltueli de Cheltueli de reprezentanţă sunt cheltuelile activităţii de antreprenor
reprezenta-nţă a întreprinderii legate de primirea şi deservirea reprezentanţilor altor
(art.24(3), din întreprinderi, organizaţii şi instituţii (inclusiv cele stăine), în scop de
C.F) stabilite negocieri, menţinerea relaţiilor de afaceri şi colaborare, precum şi a
de Hotărîrea participanţilor la adunarea Consiliului de conducere al întreprinderii
Guvernului şi Comisiei de revizie. Mărimea limită a acestor cheltueli se
R.M. „Cu determină în procente din suma: venitului din vînzări a mărfurilor
privire la (rulaj creditor al subcontului 6112 fără TVA şi accize); altor venituri
limitarea unor (diferenţa dintre suma totală a venitului brut şi suma venitului de la
tipuri de vînzarea mărfurilor). Ca documente care confirmă primirea
cheltueli delegaţiilor (reprezentanţilor) şi efectuarea ccheltuelilor de
permese spre reprezentenţă sunt considerate ordinul conducătorului întreprinderii
deducere din emis în baza acordului preventiv între părţi, programele întîlnirii,
venitul brut”, scrisori, darea de seamă privind cheltuelile de reprezentanţă,
nr. 130 din dispoziţii de plată, facturi, bonuri de plată, legate de efectuarea
6.02.98 cheltuelilor de reprezentanză ş.a.
Cheltueli Se permite deducerea cheltuelilor neconfirmate documentar
neconfirmate suportate cu condiţia că sunt: legate de activitatea de antreprenor a
documentar întreprinderii; în mărime de 0,1% din venitul impozabil. Aceste sunt
(art.24(1), din cheltueli care nu sunt justificate prin documente sau documentele
C.F.) existente nu corespund cerinţelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
1 2
Articole de
cheltueli Mărimea şi condiţiile de limitare şi confirmare
limitate
Donaţii în Donaţii în scopuri filantropice reprezintă acordarea benevolă,
scopuri imparţială şi necondiţionată de sprijin material sau servicii gratuite
 unei persoane (unui grup de persoane), fără a cere în schimb vreo
recompensă, plată sau onorarea vreunor obligaţiuni şi fără a obţine
din aceasta vreun profit. Pentru confirmarea acestor cheltueli sunt
filantropice
necesare următoarele cerinţe. Mărimea lor să nu fie mai mare de
sau de
10% din venitul impozabil; să existe baza documentară: cererea în
sponsorizare
scris a beneficiarului, contractul de donaţie, autentificat notarial,
(art.36, C.F.)
delegaţia beneficiarului, factura de expediţie sau fiscală, dispoziţia
de plată şi confirmarea în scris a beneficiarului despre faptul primirii
mijloacelor băneşti cu titlu gratuit, etc.
Cheltueli Dacă cheltueli pentru reparaţia mijloacelor fixe reflectate în
suportate pe contabilitate: nu depăşesc 10% din baza valorică a categoriei
parcursul respective de proprietate la începutul anului fiscal, aceste cheltueli
anului fiscal se permit ca deduceri; depăşesc 10% din baza valorică a categoriei
pentru respective de proprietate la începutul anului fiscal, aceste cheltueli
reparaţia majorează baza valorică a categoriei respective de proprietate şi se
mijloacelor constată drept corecţii pozitive în Registrul evidenţei mişcării
fixe (art.27(8) mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii lor în
din C.F.) scopul impozitării.
Cheltueli
legate de
întreţinerea
activeităţilor şi Cheltuelile se constată în mărimea veniturilor, primite sau de primit
obiectelor sub formă de încasări din vînzarea foilor de odihnă la casele de
nelegate de odihnă, sanatorii etc, cu excepţia cheltuelilor de întreţinere a
activitatea de punctului medical, care se recunosc fiscal, în cazul în care acestea
întreprinzător sunt legate de necesitatea efectuării controlului medical al
(obiecte social lucrătorilor conform art. 161 al Codului Muncii.
-culturale)
(art.24(1), din
C.F.)
Cheltueli
legate de Sunt admise în mărimea determinată prin produsul dintre baza
extracţia valorică a resurselor naturale la începutul perioadei de gestiune şi
resurselor rezultatul obţinut din raportul volumului extracţiei resurselor
naturale naturale pe parcursul perioadei de gestiune la volumul total de
(art.29, din extracţie prognozat pentru zăcămîntul dat în expresie naturală
C.F.)
Anexa 9
Componenţa cheltuelilor nedeductibile fiscal
Actul Procedura contabilă privind Actul
Cheltueli nedeductibile fiscal
normativ cheltuelile nedeductibile fiscal normativ
1 2 3 4
 Se constată drept cheltueli ale
perioadei în Raportul privind
C.F., rezultatele financiare în măsura în S.N.C.3,
Cheltueli personale şi familiale.
art.23 care ele sunt legate de §20,23
desfăşurarea activităţii de
antreprenor.
Se constată drept activ şi se
reflectă în componenţa activelor
C.F., S.N.C. 16,
Sumele plătite la procurarea terenurilor. materiale pe termen lung la
art.24 (5) §72
contul de activ 122 „Terenuri”
(fără TVA)
Sume le plătite la procurarea Se constată drept activ şi se
proprietăţii asupra căreia se calculează reflectă în componenţa activelor
uzura (amortizarea) şi faţă de care se materiale pe termen lung la
C.F., S.N.C. 16,
aplică prevederile art.26,28 şi 29 din contul de activ 121 ”Active
art.24 (6) §8,9
C.F. Sau la procurarea mijloacelor fixe materiale în curs de execuţie”,
cu un termen de exploatare mai mare 123”Mijloace fixe”, (fără TVA),
de un an. 111 ”Active nemateriale”.
Sumele compensaţiilor, remuneraţiilor,
dobînzilor, plăţii pentru închirierea
bunurilor şi altor cheltueli efectuate în
interesul unui membru al familiei S.N.C. 16,
Se constată drept cheltueli ale
contribuabilului, al unei persoane cu C.F., §20,
perioadei în Raportul privind
răspundere sau al unui conducător de art.24 (7) S.N.C.2,
rezultatele financiare.
întreprindere, al unui membru al §32
societăţii sau al altei persoane
interdependente, dacă nu există
justificarea plăţii unei astfel de sume.
Pierderii în urma vînzării sau
schimbului proprietăţii, îndeplinirii Se constată drept cheltueli ale
C.F., S.N.C.3,
lucrărilor şi prestării serviciilor, perioadei în Raportul privind
art.24 (8) §20,23
efectuate în mod direct sau mijlocit, rezultatele financiare.
între persoanele interdependente.
S.N.C.2,
§9;
Se constată drept cheltueli ale
Cheltueli legate de obţinerea venitului C.F., S.N.C.16,
perioadei în Raportul privind
scutit de impozitare art.24 (9) §7-13;
rezultatele financiare.
S.N.C.3,
§20-23
Impozitul pe venit, penalităţile şi
amenzile aferente lui, precum şi
C.F., Se constată drept cheltueli ale S.N.C.3,
amenzile şi penalităţile aferente altor
art.30(1) perioadei §23(
impozite, taxe şi plăţi obligatorii la
buget.
1 2 3 4
Impozitele achitate în numele unei C.F., Achitarea impozitului se reflectă Planul de
persoane, alta decît contribuabilul art.30(2) ca o creanţă a agentului economic conturi
în numele căruia a fost făcută
plata pînă la momentul stingerii
 creanţei.
Cheltuelile de asigurare a persoanelor
juridice, care nu sunt indicate în
Hotărîrea Guvernului R.M. „Cu privire Cheltueli de asigurare efectuate
la limitele cheltuelilor de asigurare ale de întreprindere pe toate tipurile
persoanelor juridice permise ca de asigurare conform legii
deduceri de cheltueli aferente activităţii C.F., asigurărilor în R.M. nr.1508 – XII S.N.C.3,
de antreprenor pentru scopuri fiscale” art.24 (3) din 15.06.1993 (cu modificările §20(23)
nr.484 din 4.05.1998. ca cheltueli de ulterioare) sunt constatate ca
asigurare neincluse în Hotărîrea cheltueli ale perioadei în raportul
menţionată poate fi asigurarea: privind rezultatele financiare.
riscurilor financiare; viageră;
profesională etc.
Defalcările în fondurile de rezervă, cu Formarea provizioanelor
excepţia defalcărilor de reduceri pentru (rezervelor) cu caracter de datorii
C.F.,
pierderi la credite (în fondul de risc al are loc pe baza cheltuelilor S.N.C.3
art.31(2)
instituţiilor financiare) conform perioadei în mărimea stabilită de
art.31(3) din C.F. întreprindere.
 Anexa 10
Componenţa diferenţelor permanente
Diferenţe permanente
Aferente veniturilor Aferente cheltuelilor
Majorează Micşorează Majorează Micşorează
Nr.
Conţinutul diferenţelor venitul venitul venitul venitul
crt.
impozabil impozabil impozabil impozabil
(micşorează (majorează (micşorează (majorează
pierderea pierderea pierderea pierderea
fiscală) fiscală) fiscală) fiscală)
Suma egală cu 50% din depăşirea
1 creşterii de capital faţă de orice x
pierderi suportate în anul fiscal
Venitul primit sub formă de
procente, dobînzi de la hîrtiile de
2 x
valoare de stat emise pe teritoriul
R.M.
Venitul sub forma donaţiilor
3 x x
primite (acordate)
Limitarea cheltuelilor de
4 x
delegaţie şi de reprezentare
Limitarea sumelor donaţiilor în
5 scopuri filantropice şi x
sponsorizări
Limitarea cheltuelilor
6 x
neconfirmate documentar
Veniturile anilor precedenţi
7 x
depistate în anul curent
Cheltuelile anilor precedenţi
8 x
depistate în anul curent
Cheltueli pentru asigurările
9 x
nepermise spre deducere
10 Cheltueli personale şi familiale x
 Anexa 11

Componenţa şi clasificarea diferenţelor temporare

Diferenţele temporare
Aferente veniturilor Aferente cheltuelilor
Conţinutul difernţelor
Nr. Majorează Micşorează Majorează Micşorează
venitul venitul venitul venitul
crt.
impozabil impozabil impozabil impozabil
(micşorează (majorează (micşoreaz (majorează
pierderea pierderea ă pierderea pierderea
fiscală) fiscală) fiscală) fiscală)
Venitul obţinut în rezultatul modificării
1 metodei de evidenţă (de la metoda de casă la x
cea a calculelor)
Suma uzurii mijloacelor fixe, permise ca
deduceri în scopuri de impozitare în perioada
2 x
de gestiune, depăşeşte suma uzurii, constatate
în contabilitate.
Suma cheltuelilor neachitate, apărute în baza
datoriilor faţă de o persoană interdependentă,
3 x
care utilizează metoda de casă, iar
contribuabilul utilizează metoda calculelor.
Depăşirea sumei mijloacelor fixe, constatată
4 în contabilitate, faţă de cea calculată în x
scopuri de impozitare
5 Suma depăşirii pierderii de capital faţă de x
creşterea de capital al perioadei de gestiune,
 constatată în contabilitate şi nerecunoscută în
scopuri de impozitare.
Diferenţele privind amortizarea activelor
6 x x
nemateriale.
Limitarea cheltuelilor de reparaţie a
7 x
mijloacelor fixe.
Diferenţele privind veniturile şi cheltuelile
8 x x
legate de contractele de lungă durată.
9 Cheltueli privind creanţele dubioase. x
Cheltueli legate de investigaţii şi cercetări
10 x
ştiinţifice.
Suma pierderii din activitatea de investiţii,
11 reflectată în contabilitatea financiară, dar x
nerecunoscută în scopuri de impozitare.

Anexa 12

Determinarea sumei impozitului pe venit de achitat (recuperat)

Suma impozitului pe venit (157540 lei) = Venitul impozabil (1050269lei) x Cota

impozitului pe venit (pentru 2007 – 15%)
↓ minus

Suma facilităţilor la impozitul pe venit

↓ minus

Suma impozitului pe venit achitat în rate în cursul anului în ţară şi peste hotare
(129365lei)
↓ minus

Suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, inclusiv la plată prealabilă a

dividendelor
↓ minus

Suma impozitului pe venit trecut în cont

↓ ↓
 Impozit pe venit spre Impozit pe venit achitat în
plată(28177lei) plus

Anaxa 13
Modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în contabilitate şi în scopuri de
impozitare
Indicatorul Conform contabilităţii financiare Conform legislaţiei fiscale
 Art. 26,27 din CF, Regulamentul cu privire
Actul
SNC 16, § 39 – 48, Comentarii cu la modul de evidenţă şi calculare a uzurii
normativ de
privire la aplicarea SNC 16 mijloacelor fixe în scopul impozitării din
reglementare
29.01.2001
Obiectul de Uzura se calculează pentru fiecare Uzura se calculează pentru mijloace fixe
calculare a obiect de inventar în parte sau pentru grupate în cinci categorii de proprietate: I –
uzurii întreaga grupă de mijloace fixe (dacă pentru fiecare obiect în parte; II-V – pentru
au caracteristici comune) toată categoria
Conform SNC 16 uzura poate fi
Suma uzurii se determină prin îmulţirea
Metoda de calculată prin metoda: casării liniare;
bazei valorice a mijloacelor fixe la sfîrşitul
calculare a proporţional volumului produselor
anului a fiecărei categorii de proprietate la
uzurii (serviciilor); soldului degresiv;
norma de uzură corespunzătoare categoriei
degresivă cu rată descrescătoare
Întreprinderea determină de sine Se stabileţte pentru fiecare categorie de
Norma de
stătător, reieşind din durata de proprietate:I – 5%, II – 8%,
uzură
funcţionare utilă III – 10%, IV – 20%, V – 30%
Se stabileşte prin Catalogul mijloacelor fixe
Durata de Se determină de sine stătător de către
şi activelor nemateriale şi serveşte la
funcţionare întreprindere în funcţie de mai multe
determinarea categoriei de proprietate la
utilă criterii
care se atribue mijlocul fix
Începutul
Începînd cu prima zi a lunii Pentru un an întreg indiferent de momentul
perioadei de
următoare celei în care a fost dat în dării în exploatare a mijlocului fix cu
calculare a
exploatare mijlocul fix condiţia că a fost dat în exploatare
uzurii
Sfîrşitul
Finalizînd cu ultima zi a lunii în care Pînă în anul, în care baza valorică la
perioadei de
a fost scos din exploatare mijlocul începutul anului de gestiune este mai mică
calculare a
fix de 1000 lei
uzurii
Întreprinderea determină de sine
stătător valoarea rămasă probabilă
care reprezintă valoarea netă utilă a Nu se stabileşte. Suma valorii rămase
Valoarea materialelor, resturilor, deşeurilor ce efective a mijloacelor fixe casate în legătură
rămasă vor rămîne la sfîrşitul duratei de cu uzura totală în contabilitatea financiară
probabilă funcţionare utilă. Se stabileţte pentru reprezintă în scopuri de impozitare o
determinarea valorii uzurabile a corectare a bazei valorice a mijloacelor fixe
mijloacelor fixe şi influenţează
mărimea uzurii calculate
Influenţează asupra uzurii. Conform
SNC 16,§37, rezultatul reevaluării
Reevaluarea
mijloacelor fixe se reflectă ca
mijloacelor Nu se constatră şi nu influenţează asupra
majorare sau micşorare a capitalului
fixe intrate uzurii
propriu la postul „Diferenţe din
după 1998
reevaluarea activelor pe termen
lung”
Indicatorul Conform contabilităţii financiare Conform legislaţiei fiscale
Reparaţia Cheltuelile privind repareţiile se Cheltuelile de reparaţie suportate se permit
mijloacelor grupează în cheltueli care: se spre deduceri astfel: dacă cheltuelile
 suportate, pe parcursul anului fiscal pentru
reparaţia mijloacelor fixe, nu depăşesc 10%
din baza valorică a categoriei respective de
proprietate (determinată fără a lua în
consideraţie schimbările de pe parcursul
constată ca cheltueli ale perioadei
anului fiscal respectiv), cheltuelile în cauză
sau consumuri în funcţie de locul
vor fi permise spre deducere în anul
efectuării repareţiei, dacă scopul şi
respectiv; dacă cheltuelile indicate mai sus
efectul acestora a fost de a menţine
la începutul anului depăşeşte 10% din baza
mijlocul fix în stare de utilitate şi
valorică a mijloacelor fixe, mărimea acestui
serviciu; se capitalizează, dacă în
fixe surplus se consideră drept cheltueli pentru
urma efectuării reparaţiei s-au
recondiţionare şi se ia în evidenţă pe contul
majorat şi îmbunătăţitcaracteristicile
mijloacelor fixe. Dacă la începutul perioadei
tehnice, tehnologice, funcţionale,
de gestiune nu existau mijloace fixe, ele
calitative, durata de funcţionare utilă
fiind procurate în decursul anului de
ale mijloacelor fixe în comparaţie cu
gestiune, şi baza valorică era egală respectiv
parametrii existenţi sau planificaţi
cu zero lei, cheltuelile de reparaţie suportate
nu se permit spre deducere şi se
capitalizează în mărime totală prin Registrul
de calcul a uzurii la compartimentul „Suma
corectărilor”
 Anexa 16

Rapoartele financiare prezentate la declararea impozitului pe venit reţinut la

sursa de plată

Tipul Denumirea raportului fiscal şi termenul de prezentare

venitului din
care se
efectuează lunar anual
reţinerea la
sursa de plată
Notă de informare
privind plăţile
salariale şi alte
plăţi efectuate de
către patron în
Plăţile salariale folosul angajaţilor
şi privind
impozitul pe venit
reţinut din aceste
plăţi (IAL04),
(anexa15)
Darea de seamă Notă de informare
privind suma privind plăţile
Venitul din surse
venitului achitat şi achitate
diferite de plăţi În termen de 30
impozitul pe venit În termen de 30 rezidenţilor din
salariale, achitate zile după expirarea
reţinut din acesta zile după expirarea sursele de venit,
în folosul anului în care s-a
(anexa 18) lunii în care a-a altele decît plăţile
persoanelor efectuat reţinerea
efectuat reţinerea salariale, şi privind
rezidente impozitului pe
impozitului pe impozitul pe venit
(dobînzi, royalty, venit sau de la data
venit reţinut din aceste
plîţi conform încetării activităţii
plăţi pentru anul
art.90 din CF)
gestionar (IAS04)
(anexa 19)
Venitul din surse Notă de informare
altele decît plăţile privind impozitul
salariale, achitate reţinut din sursele
în folosul de venit, altele
persoanelor decît plăţile
nerezidente salariale,achitate
(dobînzi, royalty, persoanelor
dividende etc) nerezidente (INR
04)

Anexa 20
Facilităţi fiscale la plata impozitului pe venit
Termenul
Nr. Codul Categoria Denumirea Nr. şi data
Beneficiarii facilităţilor acordării
crt facilităţii facilităţilor legii legii
facilităţii
1 2 3 4 5 6
Scutire aferentă neimpozitării venitului impozabil
Se scutesc de la Legea pentru
impozit pe venit punerea în Nr.1164 -
Rezidenţii zonelor
1 4 obţinut de la aplicare a XIII din 5 ani
antreprenoriatului liber
producţia agricolă titlului I şi II 24.04.97
produsă în zonă ale CF
Se scutesc de
Legea pentru
impozitul pe venit
punerea în Nr.1164 -
Rezidenţii zonelor dacă au investit
2 5 aplicare a XIII din 5 ani
antreprenoriatului liber pentru dezvoltarea
titlului I şi II 24.04.97
zonei un capital de
ale CF
250 mii $
Agenţii economici Au dreptul la
producţia activităţilor reducerea venitului
de bază ale cărora se impozabil cu o Legea pentru
determină conform sumă calculată prin punerea în Nr.1164 -
3 23 subsecţiunilor 14-21, îmulţirea salariului aplicare a XIII din Nelimitat
24-36, 45 şi 60 di mediu anual pe ţară titlului I şi II 24.04.97
Clasificatorul din anul precedent, ale CF
Activităţilor din dar nu mai mare de
Economia Moldovei venitul impozabil
Scutire aferentă plăţii impozitului pe venit
4 1 Întreprinderile cu Se scutesc de plata Legea pentru Nr.1164 - 5 ani
 impozitului pe venit
investiţii străine, punerea în
în mărime de 50%
capitalul statutar al aplicare a XIII din
din venitul brut
cărora depăşeşte 250 titlului I şi II 24.04.97
(80% în dezvoltarea
mii$ ale CF
producţiei proprii)
Agenţii micului
business, gospodăriile
Nr.1164 -
ţărăneşti ce corespund Sunt scutiţi de
5 15 Codul fiscal XIII din 3 ani
cerinţelor legate nr. de impozitul pe venit
24.04.97
salariaţi şi suma
vînzărilor nete
Au dreptul la o
Agenţii micului reducere de 35% a
business care obţin cotelor impozitului pe
Nr.1164 -
venit de la venit prevăzute la
6 17 art.15 di CF la
Codul fiscal XIII din 2 ani
comercializarea
24.04.97
producţiei proprii şi/sau expirarea termenului
prestarea serviciilor de acordare a scutirii
prevăzute în alin.3

Anaxa 22

Calcularea impozitului pe venit în rate pe subdiviziuni

Nr. mediu Cota Suma impozitului pe

Codul Unitatea
Nr. scriptic salariaţilor, venit, lei
localit administrativ
crt. anual de % Anual Trimestrial
ăţii teritorială
salariaţi
1 2 3 4 5 6 6
1 6401 Sediul or. Orhei 24 68,57 88709 22177
2 6469 Subdiviziunea 6 17,15 22176 5544
sat. Susleni
3 6715 Subdiviziunea 5 14,3 18480 4620
sat. Cuizovca
Total le SRL 35 100 129365 32341
„Sonda”