Studiu de caz comparativ privind nivelul,

structura și dinamica cheltuielilor publice

în România și Finlanda

Disciplina Finanțe publice I

Student Vieru Veronica
Specializarea Administrație publică
Anul 2 Grupa 5

1
Cuprins
Capitolul 1. Cadrul conceptual și metodologic ......................................................................... 3
1.1 Prezentare succintă a conceptului de cheltuială publică și structura cheltuielilor bugetare
conform clasificației bugetare ............................................................................................... 3
1.2 Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, dinamicii și structurii
cheltuielilor publice ............................................................................................................... 6
Capitolul 2. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în Români și
Finlanda ...................................................................................................................................... 8
2.1 Ilustrare comparativă în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut a
nivelului cheltuielilor publice totale în România și Finlanda în perioada 2011-205............. 8
2.2 Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Finlanda în
perioada 2011-2015 ............................................................................................................... 8
2.3 Interpretarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB
pornind de la mărimea absolută a cheltuielilior publice și a produsului intern brut în
România și Finlanda. ............................................................................................................. 9
Capitolul 3. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Finlanda .. 10
3.1 Analiza structurii economice a cheltuielilor pubice în România și Finlanda ................ 10
3.1.1 Ilustrare comparativă în mărime absolută a cheltuielilor publice, privind structura
economică a cheltuielilor publice în România și Finlanda în perioada 2011-2015 ......... 10
3.1.2 Grafic de tip 100% stacked-columns care ilustrează greutatea specifică a
categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii economice pentru anii 2011, 2013,
2015 privind România și Finlanda ................................................................................... 12
3.1.3 Comentarea ponderilor cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor publice privind
măsurile fiscal-bugetare întreprinse de guvernele celor două țări în perioada 2011-2015 13
3.2 Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice România și Finlanda .................. 14
3.2.1. Ilustrare comparativă în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor
publice privind structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Finlanda în
perioada 2011-2015 ......................................................................................................... 14
3.2.2. Grafic de tip 100% stacked-columns care ilustrează greutatea specifică a
categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii funcționale pentru anii 2011, 2012,
2015) privind România și Finlanda.................................................................................. 16
3.2.3 Comparația și comentarea în baza tabelului și a graficelor realizate mai sus, cu
privire ponderea cheltuielilor pentru acțiuni social-culturale, în totalul cheltuielilor
publice asupra măsurilor fiscal-bugetare întreprinse de guvernele celor două țări în
perioada 2011-2015 ......................................................................................................... 17
4. Concluzii ............................................................................................................................. 19
5. Lista tabelelor și graficelor .................................................................................................. 20
6. Bibliografie.......................................................................................................................... 21

2
Capitolul 1. Cadrul conceptual și metodologic
1.1 Prezentare succintă a conceptului de cheltuială publică și structura cheltuielilor bugetare
conform clasificației bugetare

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se

manisfestă între stat, pe de o parte și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia
repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor
acestuia.1
Cheltuielile publice fac parte din cea de-a două fază a funcției de repartiție a finanțelor
publice, aceea a repartizrii resurselor financiare publice pe diverse destinații. Utilizarea
acestor resurse pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programele de guvernare, privind
activitatea socială, economică sau de altă natură, desfășurată pentru înfăptuirea lor se reflectă
în conceptul de cheltuială publică. Prin aceste cheltuieli publice, statul acoperă necesitățile
publice de servicii și bunuri, considerate prioritare.
Obiectivele finațate de către guvern în domeniul sectorului public există atât în sfera
nematerială dar și cea a producției materiale. Realizarea funcțiilor interne și externe, de către
statele actuale se săvârșesc printr-un sistem complex de organe și instituții, prin și pentru care
se fac cheltuieli cu numeroase scopuri.
Cheltuilelile publice se concretizează în plăți operate de stat din resurse mobilizate pe
variate căi, pentru procurarea de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru realizarea
diverselor obiective ale țării servicii publice generale, acțiuni cultural-sociale, întreținerea
armatei și a întregii activități realizate de aceasta, ordinea publică internă, acțiuni economice,
securitatea națională, etc.
Conținutul economic al cheltuielilor publice se află într-o relație strânsă cu efectul creat
de acestea în funcție de scopul lor. Așadar, anumite cheltuieli exprimă un consum definitiv de
produs intern brut, reflectând valoarea plăților ce le efectuează instituțiile publice în formele
caracteristice cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice reprezintă o înaintare de prdus
inter brut, simbolizând participarea statului la finanțarea creării brute a capitalului, în cadrul
producției materiale cât și a celei nemateriale.
Actualmente, cheltuielile publice sunt extraordinar de ramnificate. Unele se manifestă
direct, prin finațarea de către stat a instituțiilor publice pentru a putea funcționa. Altele
marchează direct mediul economic și social, formând așadar instrumente ale unei politici de
schimbare a mediului pentru a-l îmbunătăți.
Conform clasificației bugetare, cheltuielile publice sunt clasificate în două categorii,
economice și funcționale.
Clasificația economică a cheltuielilor reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi
efectul lor economic.
Clasificația economică indicatorilor este structurată pe titluri, alineate și articole, fiecare
dintre acestea având un anumit cod.
Principalele titluri cu respectivele coduri, sunt 10 Titlul I Cheltuieli de personal, 20 Titlul
II Bunuri și servicii, 30 Titlul III Dobânzi, 40 Titlul IV Subvenții, 50 Titlul V Fonduri de

1
I. Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică R. A., Ediția a IV-a, București, 2003, p. 126
3
rezervă, 51 Titlul VI Transferuri între unități Ale Administrației Publice, 57 Titlul IX
Asistența socială.
Titlurile sunt strucurate în articole iar articolele în alineate.
Titlul I cuprinde următoarele articole:
 10.01 Cheltuieli salariale în bani, aici se regăsesc de exemplu, următoarele alineate:
10.01.01 Salarii de bază, 10.01.02 Salarii de merit, 10.01.04 Spor de vechime. 

 10.02 Cheltuieli salariale în natură, care cuprind de exemplu, următoarele alineate:
10.02.01 Tichete de masă, 10.02.02 Norme de hrană, 10.02.06 Vouchere de vacanță. 

 10.03 Contribuții, unde se regăsesc de exemplu, următoarele alineate: 10.03.01 Contribuții
de asigurări sociale de stat , 10.03.02 Contribuții de asigurări de șomaj, 10.03.03
 Contribuții de asigurări sociale de sănătate 
Titlul II cuprinde, de exemplu, următoarele articole: 

 20.01 Bunuri și servicii, în care se regăsesc de exemplu, următoarele alineate: 20.01.04
Apă, canal și salubritate, 20.01.01 Furnituri de birou, 20.01.03 Încalzit, Iluminat și forță
 motrică, 20.01.07 Transport și 20.01.08 Poșta, telecomunicații, radio, tv, internet. 
 20.02 Reparații curente. 

 .20.03 Hrană , unde se regăsesc, de exemplu, următoarele alineate: 20.03.01 Hrană pentru
 oameni și 20.03.02 Hrană pentru animale. 
 20.13 Pregatire profesională. 
 20.14 Protecția muncii. 

 20.32 Finanţarea programelor naționale de sănătate derulate de unitățile sanitare din
rețeaua administrației publice locale. 

 20.33 Finanţarea asistenţei medicale desfășurate în cabinetele medicale din unitățile de
 învățământ. 
Titlul III cuprinde de exemplu următoarele articole: 

 30.01 Dobânzi aferente datoriei publice interne, unde se regăsesc, de exemplu,
următoarele alineate: 30.01.01 Dobânzi aferente datoriei publice interne directe și
30.01.03 Prime la emisiunea titlurilor de stat. 

 30.02 Dobânzi aferente datoriei publice externe,unde se regăsesc de exemplu, următoarele
alineate: 30.02.01 Dobanzi, aferente datoriei publice externe directe, 30.02.04 Prime la
emisiunea titlurilor de stat, 30.02.05 Dobânzi aferente datoriei publice externe locale. 

 30.03 Alte dobanzi, unde se regăsesc, de exemplu, următoarele alineate: 30.03.01 Dobânzi
aferente împrumuturilor din fondul de tezaur, 30.03.02 Dobânda datorată trezoreriei
statului, 30.03.05 Dobânzi la operațiunile de leasing. 

Titlul IV cuprinde de exemplu următoarele articole:
  40.01 Subvenţii pe produse, 
 40.02 Subvenţii pe activităţi. 

 40.04 Subvenții pentru susținerea transportului feroviar public de călători
Titlul V cuprinde de exemplu următoarele articole: 

 50.01 Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
 50.02 Fond de intervenție la dispoziția Guvernului. 

 50.04 Fond de rezervă bugetară la dispoziția autorităților locale.
Ttitlul VI cuprinde de exemplu următoarele articole: 

4
  51.01 Transferuri curente, unde se regăsesc următoarele alineate: 51.01.01 Transferuri catre
instituţii publice, 51.01.02 Finanțarea de bază a învățământului superior, 51.01.03 Acțiuni
de sănătate, 51.01.65 Transferuri privind contribuții individuale de asigurări de sănătate
aferente indemnizației lunare acordate pe perioada concediului de acomodare în vederea
adopției, 51.01.66 Transferuri din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de
 sănătate către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale. 
 51.02 Transferuri de capital, unde se regăsesc de exemplu, următoarele alineate: 51.02.02 

Finanțarea investiţiilor finanţate parţial din împrumuturi externe, 51.02.04 Programul
 pentru construcţii de locuinţe şi săli de sport. 
 Titlul XI cuprinde de exemplu următoarele articole: 
  57.01 Asigurări sociale. 
  57.02 Ajutoare sociale, unde se regăsesc de exemplu, următoarele alineate: 57.02.01 
 Ajutoare sociale în numerar, 57.02.03 Tichete de creșă și tichete sociale pentru grădiniță 
 57.03 Indemnizații pentru foști demnitari ai statului. 
Clasificația funcțională reprezintă gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a
evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile
publice.
Clasificația funcțională a indicatorilor este structurată în părți, apoi acestea sunt
strucurate pe capitole, subcapitole și paragrafe, fiecare dintre acestea având un anumit cod.
Principalele părți cu respectivele coduri, sunt: 50.00 Partea I-a Servicii Publice
Generale, 59.00 Partea a II-a Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, 64.00 Partea a
III-a Cheltuieli Social-Culturale, 70.00 Partea a IV-a Servicii și Dezvoltare Publică, Locuințe,
Mediu și Ape, 79.00 Partea a V-a Acțiuni Economice.
Partea a I-a cuprinde umăroarele capitole:
 51.00 Autorităti executive și legislative, aici se regăsesc de exemplu, următoarele
 subcapitole: 51.00.01 Autorități executive și legislative cu paragrafele 51.00.01.01 
 Administrația prezidențială și 51.00.01.02 Autorități legislative. 
 54.00 Alte Servicii Publice Generale. 
Partea a II-a cuprinde următoarele capitole:
 60.00 Apărare, aici se regăsesc de exemplu, următoarele subcapitole: 60.00.01
Administrație centrală și 60.00.02 Apărare națională. 

 61.00 Ordine Publică și Siguranță Națională, unde se regăsesc de exemplu, următoarele
subcapitole: 61.00.03 Ordine publică cu următoarele paragrafe 61.00.03.01 Poliție și 
61.00.03.02 Jandarmerie.
Partea a III-a cuprinde următoarele capitole:
 65.00 Învățământ, ce cuprinde de exemplu, subcapitolul 65.00.03 Învățământ preșcolar și
primar cu paragrafele 65.00.03.01 Învățământ preșcolar și 65.00.03.02 Învățământ primar. 

 66.00 Sănătate, unde se regăsește de exemplu, subcapitolul 66.00.03 Produse
farmaceutice, materiale sanitare specifice și dispozitive medicale, cu paragraful
66.00.03.01 Medicamente cu și fără contribuție personală. 

 67.00 Cultură, recreere și religie, unde se regăsește de exemplu, subcapitolul 67.00.03 Servicii
culturale, cu subcapitolele 67.00.03.03 Muzee și 67.00.03.09 Universități populare. 

5
  68.00 Asigurări și asistență socială, unde se regăsește de exemplu, subcapitolul 68.00.05
Asistenta socială în caz de boli și invaliditați, cu paragraful 68.00.05.01 Asistență socială
 în caz de boli. 
Partea a VI-a cuprinde următoarele capitole: 

 70.00 Locuințe, servicii și dezvoltare publică, unde se regăsește de exemplu, subcapitolul
70.00.03 Locuințe cu paragraful 70.00.03.01 Dezvoltarea sistemului de locuințe. 

 74.00 Protecția mediului, unde se regăsește de exemplu, subcapitolul 74.00.05 Salubritate
 si gestiunea deseurilor cu paragraful 74.00.05.01 Salubritate. 
Partea a V-a cuprinde următoarele capitole: 

 80.00 Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă, unde se regăsește de exemplu,
subcapitolul 80.00.01 Acțiuni generale economice și comerciale cu paragraful 80.00.01.04
 Educația și protecția consumatorului. 
  81.00 Combustibili și energie. 
 84.00 Transporturi. 

1.2 Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, dinamicii și structurii

cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice se referă la mărimea absolută a acestora, în cazul de față,

milioane euro. Indicatori folosiți pentru aprecierea nivelul cheltuielilor publice.
 Volumul cheltuielilor publice (CP), reprezintă totalitatea cheltuielilor publice prevăzute în
bugetele componente ale sistemului bugetar. 

 Ponderea cheltuielilor în produsul intern brut, exprimă partea din produsul intern brut
realizată într-un an care se alocă pentru acoperirea nevoilor generale ale societății. Se
definește întotdeauna în prețuri curente. 
%CPPIB = ∗ 100

Structura cheltuielilor publice reprezintă modul de alocare a cheltuielilor publice în

funcție de importanța nevoilor sociale generale, cum ar fi sanătate, educație, apărare, etc. în
acest caz.
= ∗ 100 , unde- greutatea specifică

Dinamica cheltuielilor publice este reprezintată de ponderea în timp a acestora, în cazul de

față, este analizată ponderea cheltuielilor în anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 și
2015.Indicatori folosiți pentru aprecierea dinamicii cheltuielilor publice.
 Elasticitatea cheltuielilor publice în relație cu produsul intern brut 
Acest coeficient măsoară amploarea reacției cheltuielilior publice la modificarea
produsului intern brut. Exprimă și tendința de utilizare a produsului intern brut la acoperirea
cheltuielilor publice.
Se calculează astfel:

6
 Coeficientul poate lua urmatoărele valori:
 ecp > 1, o elasticitate ridicată a chetuielilior publice în relație cu produsul intern brut. 
 ecp = 1, tendința rămâne nemodificată de la o perioadă la alta 
 ecp < 1, inelasticitatea cheltuielilior publice în raport cu creșterea produsului intern brut 
Alt indicator folosit este produsul intern brut. Acesta este un indicator macroeconomic care
reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final,
produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.
El este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor private
non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul
depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.Astfel PIB
poate fi exprimat:
PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (exporturi − importuri)
Componentele produsului intern brut:
 Consumul privat este în mod normal cea mai mare componentă, reprezentând cheltuielile
gospodăriilor în economie. Exemple: hrană, chirie, bijuterii. 

 Cheltuielile statului reprezintă suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite
și servicii. Include salariile angajaților din sectorul public, cumpărarea de armament, etc. 

 Investițiile includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile de
active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea de
mașini și echipamente. 

 Exporturile reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii, destinate
 consumului într-o altă țară. 
 Importurile - reprezintă importurile brute. 

Capitolul 2. Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în Români
și Finlanda
2.1 Ilustrare comparativă în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut a
nivelului cheltuielilor publice totale în România și Finlanda în perioada 2011-205.

Nivelul cheltuielilor publice totale în România și Finlanda

Nivelul cheltuielilor publice totale exprimate în milioane euro
Țara/Ani 2011 2012 2013 2014 2015
România 52.161,3 49.716,4 51.024,0 51.759,2 57.180,4
Finlanda 107.066,0 112.291,0 116.922,0 119.291,0 120.614,0
Nivelul cheltuielilor publice totale exprimate în produsul intern brut
 Țara/Ani 2011 2012 2013 2014 2015
România 39,1 37,2 35,4 34,4 35,7
Finlanda 54,4 56,2 57,5 58,1 57,7
Tabel nr.1 Nivelul cheltuielilor publice totale în România și Finlanda

Nivelul cheltuielilor publice totale exprimate în produsul intern brut

pentru România și Finlada în perioada 2011-2015
70,0
57,5 58,1 57,7
60,0 54,4 56,2

50,0
39,1 37,2
40,0 35,4 34,4 35,7
30,0

20,0

10,0

0,0
2011 2012 2013 2014 2015

România Finlanda

Grafic nr.1 Nivelul cheltuielilor publice totale exprimate în produsul intern brut pentru România
și Finlada în perioada 2011-2015

2.2 Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Finlanda în

perioada 2011-2015

Din tabel se observă faptul că între nivelul cheltuielilor publice dintre România și Finlanda
există o diferență destul evidentă.
După 2009 România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare ca urmare a consecinţelor
crizei economico-financiare şi a politicii fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a
generat riscuri importante pentru creşterea şi stabilitatea economică. Implementarea măsurilor de
consolidare fiscală au vizat reducerea deficitului bugetar şi îmbunătăţirea situaţiei finanţelor
publice.
Atfel, în anul 2011 nivelul cheltuielilor publice totale pentru România este de 52.161,3 mil.
euro, reprezentând aproximativ jumătate din nivelul cheltuielilior publice totale exprimate în
cazul Finlandei. Anul 2010 a reprezentata un an dificil de ajustare fiscal-bugetară, economia
românească înregistrând o creștere economică în 2011, acest lucru fiind observabil din nivelul
cheltuielilior publice, un factor fiind șocul favorabil de ofertă în agricultură. În perioada 2012-
2014, prin politica bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice şi de
îmbunătăţire semnificativă a managementului datoriei publice. Creşterea din 2014 s-a datorat, în
principal, contribuţiei pozitive a cererii interne. Principalul factor al acestei creşteri, consumul
privat, a fost susţinut de o creştere puternică a salariului real şi de rate ale dobânzii ce au atins
niveluri minime record. România a menținut nivelul cheltuielilior publice constante, acestea fiind
de 52.000 mil. euro. Însă în anul 2015 a înregistrat o creștere mai evidentă, datorită intrări mai
substanţiale de fonduri europene.
Finlanda a aplicat reforme fiscale într-un moment economic nefavorabil. Evoltuția
acesteaia fiind mai înceată, dar reformele ambițioase asupra cheltuielilior au avut rezultatele
asteptate, cheltuielile publice fiind reduse succesiv. Aceasta a avut de suferit în urma crizei
economice din 2009, în urma acesteia Finlanda a ales să relaxeze politica monetară, cu scopul de
a readuce economia țării la un nivel optim, poziția geografică, reprezentând un plus pentru acestă
țară. În urma acestor măsuri se observă din tabel că Finlanda a înregistrat o creștere continuă în
anii 2012,2013, 2014, 2015 asupra cheltuielilior publice totale, acest luru arătând dorința acesteia
de a evolua pozitiv.

2.3 Interpretarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB pornind de

la mărimea absolută a cheltuielilior publice și a produsului intern brut în România și
Finlanda.

România
Indicile modificării relative Indicile modificării
Perioada de Coeficientul de
nominale a cheltuililor relative nominale în
timp elasticitate
publice PIB
2011/2010 3,99999 -1,26263 -3,16799
2012/2011 -4,68719 -4,85934 0,96457
2013/2012 2,63012 -4,83871 -0,54356
2014/2013 1,44089 -2,82486 -0,51008
2015/2014 10,47389 3,77907 2,77155
Tabel nr.2 Calculul coeficinetului de elasticitate pentru România
Sursa Realizare proprie în Microsoft Excel 2013

Calcul pentru perioada 2011/2010

Indicele modificării relative nominale a cheltuielilor publice
ImrnCP= ((52.161,3- 50.155,1)/ 50.155,1)*100=3,99

Indicele modificării relative nominale în PIB

ImrnPIB=((39,1-39,6)/ 39,6)*100=-1,26
Coeficientul de elasticitate
Ecp= ImrnCP/ImrnPIB=3,99/-1,26=-3,16
În urma calculării coeficientului de elasticitate în cazul României, pentru anii 2011,
2012, 2013 și 2014, coeficientul este inelastic, cheltuielile publice fiind mai mari decât creșterea
produsului intern brut, acest lucu însemnând că Roamânia se află în continuare în perioada de
recesiue, evoluția acesteia nefiind una pozitivă. În anul 2015 coeficientul este mai mare decât 1,
acest lucru, aratând elasticitatea ridicată a cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut.
Finlanda
Indicile modificării Indicile modificării
Perioada de Coeficientul de
relative nominale a relative nominale în
timp elasticitate
cheltuililor publice PIB
2011/2010 4,509692911 -0,729927007 -6,178279289
2012/2011 4,880167373 3,308823529 1,474895028
2013/2012 4,124106117 2,31316726 1,782882798
2014/2013 2,026137083 1,043478261 1,941714704
2015/2014 1,109052653 -0,688468158 -1,610898978
Tabel nr.3 Calculul coeficinetului de elasticitate pentru Finlanda
Sursa Realizare proprie în Microsoft Excel 2013

În urma calculării coeficientului de elasticitate în cazul Finlandei, se observă că evoluția

acestuia în anii 2011 și 2015 este inelastică, cheltuielile publie fiind mai mari față de produsul
intern brut. Pentru anii 2012, 2013, 2014, coeficientul de elasticitate este mai mare decât 1, acest
lucru arătând elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu produsul inten brut.