Sunteți pe pagina 1din 26

Analiza comparativă a

dimensiunii şi structurii
resurselor financiare publice
în România şi Slovenia în
perioada 2008-2012

PROFESOR COORDONATOR: PREP.DRD. BILAN IRINA

STUDENT:

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

ANUL II, GRUPA 2


Cuprins

Cuprins .................................................................................................................................................... 2

Cap.I Structura resurselor financiare publice conform clasificatiei oficiale........................................... 3

Cap.II Analiza comparativa a nivelului si structurii generale a resurselor financiare publice in Romania
si Slovenia in perioada 2008-2012 .......................................................................................................... 7

II.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice …………………………………………………………… ..10

II.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele componente..13

Cap.III Analiza comparativa a structurii sistemului de impozite si taxe in Romania si Slovenia in


perioada 2008-2012 .............................................................................................................................. 18

A. Impozite directe ........................................................................................................................ 19

B. Impozite indirecte ..................................................................................................................... 21

Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………………………….26

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………….....27

2
Cap.I Structura resurselor financiare publice conform
clasificatiei oficiale

Dupa regularitatea folosirii lor resursele financiare publice se impart in doua


mari categorii:

A. Resurse ordinare ( obisnuite )

 impozitele, taxele si contributiile obligatorii- suportate de persoanele


fizice si juridice;
 veniturile din exploatarea intreprinderilor si proprietatilor din sectorul
public;
B. Resurse extraordinare

Sunt mobilizate si folosite atunci cand resursele obisnuite nu acopera


cheltuielile publice .

Folosirea lor semnifica finantarea deficitului bugetar si anume prin :

 imprumuturile de stat;
 emisiunea de moneda (inflationista);
 alte resurse: parti din fondul de amortizare (constituit la intreprinderile
cu capital de stat) preluate la bugetul statului pentru a finanta
cheltuieli publice; sume rezultate din vanzarea unor bunuri (active)
publice sau din lichidarea unor participatii cu capital de stat la
societati comerciale mixte; reserve valutare sau de aur; donatii si
ajutoare;

Dupa continutul economic resursele financiare publice se imart in :

A. Resurse fiscale

 impozite, taxe si contributii obligatorii;


 procese economice de redistribuire a produsului intern brut sau avutiei
nationale , de la persoane fizice si juridice , la dispozitia autoritatilor
publice;
3
B. Resurse nefiscale

 veniturile obtinute de catre autoritatile publice din exploatarea


intreprinderilor si proprietatilor de stat;
 provin din repartitia primara a produsului national;

C. Resursele de trezorerie

 termen scurt;
 redistribuirea de disponibilitati accumulate in conturile institutiilor
publice si angajarea temporara a unor imprumuturi pe termen scurt;

D. Resurse imprumutate pe termen mediu si lung

 imprumuturi pe termen mediu si lung ce pot fi contractate de la


institutii financiare internationale (Fondul Monetar International,
Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare) sau pot fi contractate de pe piata interna de la bancile
comerciale;
 finantarea deficitelor bugetare anuale;

E. Resurse din emisiunea (inflationista) de moneda

 constituie o resursa financiara publica, bugetara, in masura in care


statul, in virtutea dreptului sau exclusiv de a emite moneda nationala
fara valoare intrinseca, pune in circulatie o cantitate de bani mai mare
decat cea obiectiv necesara circulatiei monetare;
 guvernul isi creeaza resurse (venituri) pentru acoperirea deficitului
bugetar in mod artificial, prin crearea de moneda in volumul necesar
acoperirii deficitului;
 guvernul utilizeaza sumele astfel obtinute pentru a finanta cheltuieli
publice
 masa monetara va creste cu suma emisa “artificial,, ;

4
Sectorul administrației publice cuprinde toate unitățile instituționale a căror
producție este destinată consumului individual și colectiv și care sunt finanțate,
în cea mai mare parte, din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând
altor sectoare și/sau de toate unitățile instituționale, a căror activitate principală
constă în efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor naționale și a
patrimoniului național.

Principalele venituri ale administrației publice constau din impozite,


contribuții sociale, vânzări și venituri din proprietăți. Acestea se definesc în
SEC 95 ( Sistemul European de Conturi) prin trimitere la o listă de categorii:
producție de piață, producție pentru consumul propriu final, plăți pentru alte
tipuri de producție non-piață, impozite pe producție și importuri, alte subvenții
pe producție, venituri de încasat din proprietăți, impozite curente pe venit,
patrimoniu etc., contribuții sociale, alte transferuri curente și transferuri de
capital.

Impozitele și cotizațiile sociale corespund veniturilor/resurselor care sunt


percepute (în numerar sau în natură) de către administrațiile centrale, federale și
locale și de către fondurile de asigurări sociale. Aceste sume percepute
(cunoscute în general ca impozite) sunt organizate în trei domenii principale,
reglementate de următoarele rubrici:

 impozite pe venit și pe patrimoniu etc., inclusiv toate plățile obligatorii


percepute periodic de către administrațiile publice pe venitul și pe
patrimoniul întreprinderilor și gospodăriilor populației;
 impozite pe producție și importuri, inclusiv toate plățile obligatorii
percepute de administrațiile publice în legătură cu producția și importul
de bunuri și servicii, angajarea forței de muncă, proprietatea sau utilizarea
de terenuri, clădiri sau alte active utilizate în producție;
 contribuții sociale, inclusiv toate contribuțiile sociale ale angajatorilor și
angajaților, precum și contribuțiile sociale imputate care reprezintă
contrapartida la prestațiile sociale plătite direct de către angajatori; 1

1
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Government_finance_statistics

5
Clasificatia oficiala a resurselor financiare publice dupa tipul de impozite este
urmatoarea:2

 venituri fiscale;
 venituri curente;
 venituri totale;
 total incasari din impozite , taxe si contributii obligatorii;
 impozit current pe venit, avere;
 impozite pe terenuri, cladiri si alte structuri;
 impozit pe profit;
 taxa pe valoare adaugata (T.V.A.);
 accize si impozite pe consum;
 impozite pe utilizarea activelor fixe;
 impozite pe productie si importuri;
 contributii sociale ale angajatorilor si angajatilor;
 venituri nefiscale;
 venituri din proprietatile statului ( redevente, chirii);
 transferuri de capital ( vanzarea activelor unei societati de stat );
 venituri extraordinare ( imprumuturi, emisiune de moneda );

2
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Government_finance_statistics

6
Cap.II Analiza comparativa a nivelului si structurii
generale a resurselor financiare publice in Romania si
Slovenia in perioada 2008-2012

Tabel nr.1

25
23.53206 Resursele Financiare Publice

19.72835
20 18.96095

16.36775
15.12147
15
Romania Mld.
EUR
Slovenia Mld.
10
EUR
7.48041
6.15662 6.31524 6.35478 6.42925

0
2008 2009 2010 2011 2012

Graficul nr.1 Evolutia resurselor financiare publice in perioada 2008-2012

7
In Graficul nr.1 se observa evolutia resurselor financiare pblice din cele
doua tari analizate, si anume observam o evolutie destul de abrupta in cazul
Romaniei, o scadere destul de puternica a resurselor financiare publice de la
aproximativ 23,5 miliarde EUR in 2008 la 15,12 miliarde EUR in 2009 de
aproximativ 30 % , aceasta scadere datorandu-se cel mai probabil debutului si
expansiunii crizei financiare internationale care incepand cu sfarsitul anului
2008 a inceput sa afecteze si spatial European lucru ce a destabilizat economiile
mai multor tari dar in special cele deja vulnerabile si mai ales tarile cu datorii
externe mari.

De asemena datorita evaziunii fiscale ce are un nivel foarte ridicat in


Romania colectarea resurselor financiare la bugetul de stat are de suferit,
evaziunea fiscala ridicandu-se in Romania la aproximativ 20 miliarde EUR/an3
situandu-se la nivelul de 15 % din P.I.B. Ulterior anului 2009 observam o
revenire destul de slaba a nivelului resurselor financiare publice, avand o
crestere medie de aproximativ 1,2 miliarde EUR/an, ajungand in anul 2012 la
nivelul de 19,72 miliarde EUR un nivel in scadere cu 3,8 miliarde de EUR fata
de anul 2008 practic nivelul resurselor financiare nemaiputand reveni la
performantele din anii de crestere economica.

In cazul Sloveniei se poate observa o scadere de aproximativ 1,2 miliarde


EUR in anul 2009 fata de 2008, o scadere de doar 15 % , destul de semnificativa
raportat la P.I.B.-ul si populatia Sloveniei , avem o scadere de aproximativ 3,5%
din P.I.B. a resurselor financiare publice in Slovenia si o scadere de aproximativ
8% din P.I.B. in Romania.4

In anii 2009-2012 se observa o revenire a resurselor financiare publice de


doar aproximativ 70 milioane EUR/an in medie.

3
sursa: Eurostat, Raportul Bancii Mondiale-Doing Business 2011
4
sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/; calcule proprii

8
II.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice

A. Marimea relativa a resurselor financiare publice

Tabel nr.2

PRODUSUL INTERN BRUT


Tara U.M. 2008 2009 2010 2011 2012
Romania Mld. EUR 128.675 125.285 130.923 139.18 146.875
Slovenia Mld. EUR 37.24444 35.4202 35.4846 36.15 35.3186
sursa:http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie

Evolutia P.I.B.
160
146.8749
139.1771
140
128.675 130.9233
125.2849
120

100

80 Romania Mld. EUR


Slovenia Mld. EUR
60

37.24444 35.42019 35.48455 36.14996 35.31861


40

20

0
2008 2009 2010 2011 2012

Grafic nr.2

9
Tabel nr.3

Marimea relativa a resurselor financiare publice


Tara U.M. 2008 2009 2010 2011 2012
Romania % P.I.B. 18.31 12.07 12.51 13.62 13.44
Slovenia % P.I.B. 20.12 17.39 17.79 17.58 18.21
sursa: calcule proprii

In Tabelul nr.3 am calculat procentul de resurse financiare publice facand


raportul dintre valoarea P.I.B.-ului/an din fiecare tara cu valoarea reurselor
financiare din fiecare an.

Media marimii relative a resurselor financiare publice 2008-


2012 in Romania

13.9%

P.I.B.

Grafic nr.3

10
Media marimii relative a resurselor financiare publice 2008-2012 in
Slovenia

18.21%

P.I.B.

Grafic nr.4

In Graficul nr. 3 si 4 am evidentiat care este nivelul procentului din P.I.B.


reprezentat de resursele financiare publice , se poate observa ca procentul din
P.I.B. reprezentat de resursele financiare publice are o pondere mai mare in
Slovenia deoarece evaziunea fiscala este mult mai scazuta in aceasta tara si
gradul de indatorare al marilor companii catre bugetul de stat este foarte scazut
fata de Romania care detine in portofoliul sau o serie de societati cu capital
majoritar de stat care inregistreaza datorii la bugetul de stat.

11
B. Marimea resurselor financiare publice pe cap de locuitor

Tabel nr.4

Marimea resurselor financiare publice pe cap de locuitor


Tara U.M. 2008 2009 2010 2011 2012
Romania EUR/cap de loc. 891.52 592.61 617.87 676.01 669.43
Slovenia EUR/cap de loc. 9953.99 8525.76 8683.97 8563.91 8851.83
sursa:http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

II.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe


principalele componente

A. Venituri Fiscale

Tabel nr. 5

Tabel nr.6

12
Tabel nr.7

Tabel nr.8

Tabel nr.9

13
B.Venituri nefiscale

Tabelul nr.10

Tabel nr. 11

Tabel nr.12

14
Tabel nr.13

Tabel nr. 14

Tabel nr.15

15
Tabel nr.16

In Tabelul nr. 13 avem reprezentate procentele din P.I.B. corespunzatoare


veniturilor din imprumuturi- venituri extraordinare contractate in principal de pe
piata externa si de la organismele financiare internationale si anume de la
Fondul Monetar International, incepand cu anul 2009 Romania a reluat
colaborarea cu F.M.I. , care este principalul creditor extern al Romaniei , in
acest sens Guvernul Romaniei incheind mai multe acorduri de imprumut pe
termen mediu si lung inclusiv acorduri de tip preventiv, in cazul in care tara
noastra ar fi avut nevoie urgenta de fonduri suplimentare le-ar fi putut accesa.

Putem observa in cazul Romaniei incepand cu anul 2010 un nivel destul de


ridicat al imprumuturilor datorita scaderii veniturilor ordinare la bugetul de stat
pe fondul evolutiei crizei financiare internationale, scaderea colectarii
impozitelor si taxelor la bugetul de stat datorita reducerii investitiilor –
inchiderea unor subsidiare ale unor multinationale, falimentul mai multor
intreprinderi mici si mijlocii.

De asemenea un alt factor important pentru care Romania are un nivel ridicat
al imprumuturilor externe este acela ca bugetul de asigurari sociale si de pensii
prezinta un dezechilibru major si anume sunt mai multi pensionari si asistati
sociali decat salariati, raportul aproximativ este de 1:2,5, ; un salariat sustine
aproape 3 pensionari fapt ce a dus la un deficit la bugetul statului.

16
Pentru a echilibra bugetul Guvernul a luat masuri de austeritate, a taiat
salariile bugetarilor cu 25% si a marit taxa pe valoare adaugata (T.V.A.) de la
19% la 24% .

In cazul Sloveniei se observa un nivel destul de scazut al veniturilor din


imprumuturi ( venituri extraordinare) si o datorie publica in scadere in ultimii
ani (Tabelul nr.16) datorita unui sistem fiscal mai solid si de asemenea a unei
economii mult mai stabile.

17
Cap.III Analiza comparativa a structurii sistemului de
impozite si taxe in Romania si Slovenia in perioada
2008-2012

III.1 Analiza presiunii fiscale ( ratei fiscalitatii )

Tabel nr. 17

In Tabelul nr.17 este specificata rata fiscalitatii la nivel macroeconomic


incluzand prelevarile fiscale din economie ( contributii sociale, impozite pe
venit/profit, impozite pe avere- cladiri, terenuri, autovehicule respectiv totalul
impozitelor directe); in ambele tari putem observa o rata a fiscalitatii constanta
deoarece sistemul fiscal trebuie sa fie destul de predictibil si sa nu sufere
schimbari majore care pot afecta mersul economiei, de exemplu nu se poate
decide dublarea impozitului pe profit sau marirea cu un procent foarte mare a
T.V.A acest lucru putand avea efecte devastatoare asupra unei economii
deoarece ar duce la o restrangere puternica a activitatii economice precum si o
scadere a investitiilor directe si a consumului.

De asemenea se poate observa in Tabelul nr. 17 in cazul Sloveniei rata


fiscalitatii este mai ridicata decat in Romania pe fondul unei economii mult mai
puternice ce inregistreaza crestere economica, in acest sens fiscalitatea mai
ridicata are rolul de a regla economia in sensul temperarii cresterii economice
sau a atenuarii ,,supraincalzirii economiei” , totusi o rata a fiscalitatii prea
ridicata poate avea efecte negative pe termen lung, de aceea sistemul fiscal

18
trebuie sa fie cat mai flexibil si sa nu fie o povara pentru dezvoltarea economica
a unei tari.

III.2 Analiza nivelului si structurii impozitelor


A. Impozite directe

Impozitul pe venit in Slovenia este aplicat din 01/01/1991 si se aplica in


transe progresive:5

a) intre 0.00 EUR – 7.840,53 EUR valoarea impozitului aplicat este de


16,00% - transa nr.1
b) intre 7.840,53 EUR – 15.681,03 EUR valoarea impozitului aplicat este de
27,00% - transa nr.2
c) peste 15.68,03 EUR valoarea impozitului aplicat este de 41,00% - transa
nr.3

Acest sistem de impozitare este aplicat impozitul pe venitul din salariile


angajatilor, veniturilor din activitati economice ( inclusiv din agricultura si
exploatarea forestiera), din inchirierea proprietatilor ( inclusiv instrainarea
acestora ).

Impozitul pe venit din capital ( din dobanzi, dividende, profit pe piata de


capital ) este platit in acord cu o rata fixa a impozitului .

Valoarea impozitului pentru dividende si venituri din dobanzi este de 20,00%.

Valoarea impozitului pentru profitul de pe piata de capital ( bursa de valori )


depinde de perioada de detinere:

a) pana la 5 ani - valoarea impozitului 20,00%


b) de la 5 - 10 ani - valoarea impozitului 15,00%
c) de la 10 - 15 ani - valoarea impozitului 10,00%
d) de la 15 - 20 ani - valoarea impozitului 5,00%
e) pentru o perioada mai mare de 20 ani - 0%

5
http://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxDetails.html

19
Impozitul pe venit in Romania se aplica in cota procentuala fixa, se mai
numeste si cota proportional si este in valoare de 16,00 %.6

Exceptii de la plata impozitului:

 pentru veniturile din salarii:


o deducerea personala acordata numai pentru veniturile realizate în
cadrul locului de munca principal;
o cheltuielile efectuate pentru economisire în sistem colectiv
pentru bunuri de folosinta indelungata de până la 300 de lei pe
an;
o veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap
grav sau pronuntat, la funcția principala;
o venituri din salarii, ca urmare a crearii de programe de
calculator;
o sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activități
dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de regimul
fiscal al statului respectiv, cu unele exceptii;
 pentru veniturile din pensii:
o valoarea neimpozabila lunara de pana la 1000 RON (230
EUR);

De asemenea impozitul pe venit proportional in cota de 16,00 % se aplica si


celorlalte categorii de venituri din Romania si anume veniturilor din activitati
economice ( inclusiv din agricultura si exploatarea forestiera), din inchirierea
proprietatilor ( inclusiv instrainarea acestora ), venitului din capital ( din
dobanzi, dividende, profit pe piata de capital ).

6
http://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxDetails.html

20
B. Impozite indirecte

Cel mai important impozit indirect este Taxa pe Valoare Adaugata (V.A.T.
in engleza) acesta avand cel mai mare impact asupra populatiei si asupra
consumului, un T.V.A. prea ridicat poate duce la scaderea consumului si deci a
intregii economii prin urmare scad si veniturile la bugetul de stat creandu-se
astfel un cerc vicios. In schimb o cota a T.V.A-ului echilibrata poate duce la un
consum echilibrat in economie si incasari constant la bugetul de stat.

In cazul Romaniei majorarea cotei T.V.A. de la 19% la 24% a avut un efect


de contractare a economiei pe termen scurt scazand consumul la produsele de
folosinta indelungata si la produsele de lux. In cele din urma aceasta majorare a
avut un efect pozitiv ajutand la echilibrarea bugetului si scazand deficitul
bugetar.

In Slovenia valoarea standard a T.V.A. este de 20%. O persoana fizica sau


juridica este scutită de TVA , cu conditia ca, in ultima perioada de douasprezece
luni cifra de afaceri impozabila sa nu depaseasca sau este putin probabil sa
depașeasca 25.000 de euro.

O a doua cota aplicata in Slovenia este de 8,5% si se aplica urmatoarelor


categorii de bunuri si servicii:

 produse alimentare (inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice)


pentru consum uman si animal; animale vii, semințe, plante și ingrediente
destinate în mod normal utilizării în prepararea alimentelor; produse
folosite în mod normal pentru a completa produse alimentare sau ca un
substitut pentru produsele alimentare;
 alimentarea cu apa;
 produsele farmaceutice de tipul celor utilizate pentru îngrijirea sănătății,
prevenirea bolilor și ca tratament în scopuri medicale și veterinare,
inclusiv produsele folosite în scopul contracepției și protecție sanitară;
 transportul de pasageri și bagajele lor de însoțire;
 livrarea, inclusiv împrumutul de către librării, a cărților pe toate tipurile
de suport fizic (inclusiv broșuri, pliante și alte materiale tipărite similare,
albume pentru copii, cărți de desenat sau de colorat, partituri imprimate
21
sau în manuscris, hărți și hărți hidrografice sau similare), ziare și
periodice, altele decât materialul dedicat în totalitate sau în mod
predominant publicității;
 intrarea la spectacole, teatre, circuri, târguri, parcuri de distracții,
concerte, muzee, grădini zoologice, cinematografe, expoziții și
manifestări și instituții culturale similare;
 renovarea și repararea locuințelor private, cu excepția materialelor care
reprezintă o parte semnificativă a valorii serviciului prestat;
 de furnizare de bunuri și servicii de către organizații recunoscute ca
având un caracter social de către statele membre și angajate în activități
de asistență și securitate socială, în măsura în care respectivele operațiuni
nu sunt scutite ;

Venituri incasate din T.V.A ( % din P.I.B.)


Tara U.M. 2008 2009 2010 2011 2012
Slovenia % P.I.B. 8.49 8.51 8.65 8.42 8.55
sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxDetails.html

Venituri din T.V.A. % din total venituri fiscale


Tara U.M. 2008 2009 2010 2011 2012
Slovenia % 22.54 22.61 22.65 22.51 22.56
sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxDetails.html

22
In Romania cota standard de T.V.A. aplicata este de 24,00% la majoritatea
bunurilor si produselor de larg consum precum si a serviciilor.

O cota redusă a T.V.A. de 9,00% se aplica urmatoarelor categorii de produse


si servicii:

 produsele farmaceutice de tipul celor utilizate pentru îngrijirea sănătății,


prevenirea bolilor și ca tratament în scopuri medicale și veterinare,
inclusiv produsele folosite în scopul contracepției și protecție sanitară;
 echipamente medicale,medicamente pentru tratarea SIDA și alte aparate
destinate atenuării sau tratării handicapurilor, pentru utilizarea personală
exclusivă a persoanelor cu handicap, inclusiv repararea respectivelor
bunuri, și livrarea de scaune auto pentru copii;
 intrarea la spectacole, teatre, circuri, târguri, parcuri de distracții,
concerte, muzee, grădini zoologice, cinematografe, expoziții și
manifestări și instituții culturale similare;
 livrarea, inclusiv împrumutul de către librării, a cărților pe toate tipurile
de suport fizic (inclusiv broșuri, pliante și alte materiale tipărite similare,
albume pentru copii, cărți de desenat sau de colorat, partituri imprimate
sau în manuscris, hărți și hărți hidrografice sau similare), ziare și
periodice, altele decât materialul dedicat în totalitate sau în mod
predominant publicității;
 cazarea în hoteluri și unități similare, inclusiv cazarea pentru vacanță și
închirierea unor locuri în campinguri sau rulote;
 incepând cu anul 2013 se aplica cota de 9% la produsele de morarit si
panificatie ( paine, covrigi, baghete );

O a doua cota redusă de T.V.A in cuantum de 5,00% se aplică la:

 construirea, renovarea și transformarea locuințelor, ca parte a politicii


sociale;

23
Venituri incasate din T.V.A ( % din P.I.B.)
Tara U.M. 2008 2009 2010 2011 2012
Romania % P.I.B. 7.78 6.52 7.53 8.57 8.49
sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxDetails.html

Venituri din T.V.A. % din total venituri fiscale


Tara U.M. 2008 2009 2010 2011 2012
Romania % 27.63 24.17 28.15 29.19 28.49
sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxDetails.html

Dupa cum se poate vedea si in cifrele din tabelele de mai sus ponderea
T.V.A. in totalul veniturilor fiscale este destul de importanta aproximativ un
sfert din total, in cazul Romaniei aproape o treime fapt ceea ce da o importanta
deosebita in gestionarea de catre guvern a politicii in ceea ce priveste impozitele
indirecte, acestea reprezentand o importanta sursa de venituri pentru bugetul
statului.

24
Concluzii
In ceea ce priveste resursele financiare publice acestea au un rol foarte
important, reprezinta baza financiara a statului, din aceste resurse asigurandu-se
buna functionare a institutiilor statului ( institutiilor administrative, apararea
nationala si ordinea publica, sistemului educational public, sistemului public de
sanatate ).

In acest sens resursele financiare publice ordinare, cat si cele extraordinare


in caz de necesitate au un rol vital reprezentand sursa principala de
disponibilitati a statului, aceste resurse sunt redistribuite in economie sub forma
de investitii ale statului precum si in protectia sociala ( plata pensii, alocatii,
ajutoare sociale etc. ) astfel asigurand si un grad rezonabil de echitate sociala.

Pentru a avea un randament bun in gestionarea si colectarea (atragerea de


resurse la bugetul statului ) resurselor financiare publice guvernele statelor
trebuie sa elaboreze o politica financiara fiscala predictibila si sa reduca
presiunea fiscala pentru a incuraja investitiile si prin urmare consumul, deoarece
investitiile creeaza locuri de munca, acestea aduc venituri si in cele din urma
cercul se inchide prin incasarea impozitelor din venituri si din consum.

25
Bibliografie
http://epp.eurostat.ec.europa.eu

http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/- baza de date U.E.

Eurostat, Raportul Bancii Mondiale-Doing Business , 2011

http://ec.europa.eu/taxation_customs/tedb/taxDetails.html

26