Aşezarea şi perceperea impozitelor şi taxelor locale

Reprezentative pentru bugetele unităților administrativ- teritoriale, impozitele și taxele

locale se constituie în acestea ca venituri proprii folosite pentru finanțarea cheltuielilor
aprobate.
Specificitatea lor este conturată în tehnicile de așezare și percepere , mai întai,prin
următoarele caracteristici:in aria lor de adresare si incidenta intra contribuabilii aflati in
perimetrul localitatii ;bunurile impozabile ori taxabile sunt situate in unitatile administrative-
teritoriale;reprezinta instrumente de manifestare a autonomiei locale;finantarea cheltuielilor
publice din bugetele locale.
Contribuabilii ( subiecte si platitori ) impozitelor si taxelor locale sunt persoanele fizice
si juridice ce detin proprietatea sau posesia obiectului de venit ori intreprind actiuni ( fapte,
acte,activitati economice pe baza liberei intiative), care declanseaza actul de impunere
potrivit legii.
In asezarea si perceperea impozitelor si taxelor locale se folosesc si unele notiuni
(termeni) specifice precum rangul localitatii sau zone din cadrul localitatii ( zone stabilite de
consiliul local, in functie de pozitia terenului fata de centrul localitatii,de retelele
edilitare,precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrative-
teritoriale,conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor
agricole,evidentelor specifice cadastrului imobiliar –edilitar sau altor evidente agricole ori
cadastre care pot afecta valoarea terenului).1
Structural, impozitele si taxele locale au ca reprezentare, prin Codul fiscal urmatoarele
categorii:impozitul pe cladiri;impozitul pe teren,;taxa asupra mijloacelor de transport;taxa
pentru eliberarea certificatelor ,avizelor sii autorizatiilor;taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclama si publicitate;impozitul pe spectacole;taxa hoteliera;taxe speciale; alte taxe.
Asezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operatiuni succesive, constand in
stabilirea marimii obiectului impozabil,determinarea cuantumului impozitului si perceperea
( incasarea) impozitului.

1
Gabriel Stefura ”Proces bugetar public”, Ed. Universitara Al.Ioan Cuza , Iasi, 2007, pag . 119
 Impozitul pe cladiri reprezinta o contributie baneasca datorata bugetelor locale de
catre proprietarii de cladiri indifferent de locul unde sunt situate si destinatia acestora.Cu
semnificatia de cladire, in sensul legii, apare orice constructie care serveste adapostului
pentru oameni sau animale ori pentru protejarea de obiecte,produse,materiale,instalatii etc.
Obiectul impozabil il reprezinta cadirile proprietate a persoanelor fizice si
juridice,cladirile proprietate publica sau private a statului ce sunt administrate ori date in
folosinta unor contribuabili.
Baza de calcul ( de impunere ) a impozitului pe cladiri este determinate diferit pentru
persoanele fizice fata de cele juridice.In cazul persoanelor fizice , baza de calcul o reprezinta
valoarea cladirii determinate potrivit cu incadrarea acesteia intr-un anumit tip constructive si
cu prezenta/absenta unor utilitati ( instalatii de apa, canalizare, incalzire etc.).
Valoarea impozabila a unei cladiri se determina prin inmultirea suprafetei construite
desfasurate a cladirii ( exprimata in metri patrati) cu valoarea pe unitatea de suprafata ( mp)
stabilita potrivit legii.
Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor
la sectiunile tuturor nivelurilor cladirii (inclusive balcoane,subsol,exceptand suprafetele
podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite).
Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea ei prin inmultirea
sumei determinate conform cu cele prezentate anterior, cu coeficientul de corectie stability
prin lege.
La persoanele juridice, baza de calcul a impozitului pe cladiri o constituie valoarea de
inventar inregistrata in contabilitatea lor care poate sa exprime:costul de achizitie la cladiri
procurate cu titlu oneros;costul de productie la cladirile construite de unitatea
patrimoniala;valoarea actuala, in functie de evaluarea caladirilor ce au caracteristici tehnice
si economice similare si apropiate,la cladirile dobandite cu titlu gratuity.
Cotele de impunere practicate sunt cele prevazute de lege differentiate pe categorii
de contribuabili ( personae fizice ,personae juridice) in functie de numarul cladirilor detinute
(la persoanele fizice),pe medii (urban,rural).Astfel, cu aplicare asupra bazei de calcul, cotele
sunt de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural.La persoanele juridice se folosesc cote
cuprinse intre 0,5% si 1,5%.
Asezarea si plata impozitului pe cladiri pornesc de la declaratia de impunere depusa de
contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local,pe raza caruia se afla
cladirea sau constructia.
 Termenele de plata sunt esalonate potrivit cu cele 4 rate egele la datele de 15 martie,
15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusive din anul fiscal de referinta.
Nota de subsol stefy pag 120-121 + o problema
Impozitul pe teren – apare in structura veniturilor proprii ale bugetelor locale si este
datorat de persoanele care au in proprietate terenuri situate in Romania, atat in mediul urban,
cat si in cel rural.Pentru terenul aflat in administrarea/arendare,situatie in care se datoreaza
chirie sau arenda, impozitul afferent terenului se datoreaza de catre proprietar.
O alta situatie particulara este data de implicarea mai multor personae la detinerea in
comun a terenului cand fiecarui proprietar ii revinde obligatia de plata a impozitului potrivit
cu partea de teren aflata in proprietatea sa.In absenta dimensiunii din proprietateaa terenului,
impozitul calculate se imparte ca raspundere egala intre proprietar.
Obiectul impunerii este reprezentat potrivit cu cele de mai sus prezentate,terenurile
detinute de contribuabili in pozitionare intravilan sau extravilan din localitatile urbane si cele
rurale, potrivit cu incadrarea lor in zone.Intrarea sau iesirea din posesie a terenurilor atrag
dupa sine modificari ale obligatiilor de plata care opereaza din luana urmatoare celei in care
se produc schimbarile de proprietate.
Asezarea si calculul impozitului pe teren au ca baza de plecare suprafata in metri
patrati si incadrarea acestuia in intravilan sau extravilan la care se adauga ca influenta si
rangul localitatii, zona, categoria de folosinta.

Taxa asupra mijloacelor de transport este cuprinsa in veniturile proprii ale bugetului
local si are ca titular de plata ( platitor,contribuabil) persoana ( fizica sau juridical), ce detine
in proprietate mijlocul de transport inmatriculat in Romania ( daca mijlocul de transport face
obiectul unui contract de leasing financiar,taxa se datoreaza de locator).
Obiectele taxabile sunt mijloacele de transport rutier cu tractiune mecanica potrivit cu
anumite incadrari tehnice si mijloace de transport pea pa.
Baza de calcul a taxei o reprezinta pentru unele mijloace de transport cu tractiune
mecanica numarul de centimetri cubi al capacitatii ciclindrice, unitatea tehnica de evaluare
fiind aici jumatate cilindre ( echivalentul a 500 centimetri cubi).
Tabelele alea 2
 Termenul de plata impozitul pe mijlocul de transport se plateste annual,in patru rate
egale pana la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie,15 noiembrie.
Scutirile pot fi practicate pentru unele mijloace de transport folosite cu o anumita
destinatie ( autoturisme , motociclete cu atas si mototricicluri care apartin persoanelor cu
handicap locomotor etc).
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor vizeaza orice
persoana care trebuie sa obtina unul din documentele mentionate la compartimentul de
specialitate al autoritatii administratiei publice locale.
Aici se incadreaza urmatoarele taxe: pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a
autorizatiilor de construire si a altor avize asemanatoare; taxa pentru eliberarea autorizatiilor
pentru a desfasura o activitate economica si a altor autorizatii similare.

http://www.scribd.com/doc/47590763/Asezarea-si-perceperea-impozitelor-si-taxelor-
locale-pe-exemplul-Primariei-Municipiului-Pascani