Sunteți pe pagina 1din 15

FINANȚAREA DEFICITULUI BUGETAR

Student: Stoica Andreea Teodora


Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….......3

I. Deficitul bugetar……………………………………………………………...4
1.1. Deficitul bugetar – definiție și caracteristici…………………………...4
1.2. Cauzele deficitului bugetar……………………………………………...6
1.3. Efectele deficitului bugetar……………………………………………...8
II. Finanțarea deficitului bugetar………………………………………………9
2.1. Tipuri de finanțare a deficitului bugetar………………………………9
2.2. Metode de acoperire a deficirtului bugetar…………………………..12

III. Deficitul bugetar în România……………………………….…………………13

Concluzie………………………………………………………………………………14

Bibliografie…………………………………………………………………………….15

2
Introducere :

Între principiile gestiunii bugetare în accepţiunea clasică, echilibrul anual al bugetului este considerat
drept „principiul de aur”, anualitatea şi echilibrul fiind legate indisolubil. Echilibrul bugetar se referă la
păstrarea egalităţii dintre veniturile şi cheltuielile bugetare, atât la întocmirea planului financiar
centralizat anual, cât şi pe perioada de execuţie a acestuia.

Ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea veniturilor publice, bugetele se
întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit,care este opusul excedentului bugetar – când suma
veniturilor publice depăşeşte valoarea cheltuielilor publice. În situaţiile în care, încă din faza de
elaborare a bugetului, se constată că soldul acestuia este negativ, este vorba despre un deficit de
bugetare.

Tema de cercetare se referă la un spectru larg de probleme privind finanţele publice şi anume
funcţiile economice ale bugetului. O asemenea complexitate permite identificarea unor categorii
fundamentale în cadrul cercetării date. În opinia autorului,sistemul bugetar poate fi considerat o
categorie fundamentală de cercetare.

Scopul lucrării constă în abordarea veniturilor şi cheltuielilor fiecărei categorii în parte a bugetului
public naţional, evoluţia în timp a bugetului naţional public în decursul câtorva ani consecutivi,
repartiţia veniturilor şi cheltuielilor în direcţiile bugetare, analiza fiecărei verigi a bugetului naţional
public.

3
I. DEFICITUL BUGETAR

1.1. DEFICITUL BUGETAR – DEFINIŢIE ŞI CARACTERISTICI

Deficitului bugetar

Deficitul bugetar – depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare – este un


fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat absolut toate ţările lumii

Tipurile deficitului bugetar:

1. Deficitul primar = T-(G+TR)

2. Deficitul nominal = este determinat official prin lege;

3. Deficitul total = T-(G+N+TR)

Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în două componente:

- deficitul structural care apare in conditiile ocuparii depline = T-G

- deficitul ciclic, care apare in faza de recesiune a ciclului economic, atunci cand ↓T; ↑G; ↑TR.
Def. ciclic = Deficitul primar – Deficitul structural

Dacă nu reuşesc să efectueze ajustarea cheltuielilor publice la nivelul veniturilor publice, autorităţile
publice trebuie să găsească soluţii pentru finanţarea deficitului bugetar creat.

Activitatea economică a fiecărei ţări se desfãşoară potrivit unui mecanism economic, în care principala
funcţie este cea de conducere şi reglare a proceselor economice. Un rol important în realizarea acestei
funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se regleazã raportul de interese prin participarea agenţilor
economici la formularea cererii şi ofertei, la înfãptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest context,
statul participă atât ca agent economic, cât şi ca autoritate publică, prin funcţia acestuia de a crea şi
exercita cadrul legislativ. Statul influenţeazã derularea proceselor economice prin pârghiile
economico-financiare la care poate apela: pârghia fiscală, pârghia vamală, cea a cheltuielilor publice.
Piaţa generează, la rândul ei, factori de influenţã precum preţul, costul, profitul, dobânda etc.

4
Cuantificat în formă monetară, acest mecanism financiar îl reflectă, de fapt, pe cel economic. Bugetul
de stat deţine în cadrul sistemului financiar, 25-30%.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezintã o lege, un act normativ (necesită aprobarea în
parlament) cu caracter previzional (prevăzut pentru o perioadă de timp în viitor) şi obligatoriu, care
prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului, pe durata unui an. Bugetul de stat reflectă
opþiunile de politică economică, socială şi financiară ale statului, referitoare la o perioadă de un an.

Unul din principiile de bazã ale elaborării bugetului de stat (ca de altfel a oricãărui tip de buget) este
echilibrul bugetar, dar acesta din urmă nu se realizează, de cele mai multe ori, în mod automat, prin
acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare, în astfel de situaţii spunem că bugetul se
elaborează cu deficit de finanţare, care poartă numele de deficit de bugetare.
Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci când veniturile fiscale depăşesc
cheltuielile publice.

Deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plăţile prin
transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor fiscale este
considerat deficit primar. Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi aferente împrumutului
de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuialã publică, se obţine deficitul total.

Deficitele bugetare au devenit, în societatea modernă, un fenomen cvasiobişnuit, pe fundalul


amplificării cheltuielelor publice şi deteriorării situaţiei financiare a multor state, mai mult sau mai
puţin dezvoltate.

5
1.2. CAUZELE APARIŢIEI DEFICITULUI BUGETAR

Sistemul economiei de piaţă aduce cu sine problem ale deficitului bugetar împreunã cu altele, cum ar
fi: rata inflaţiei sau şomajul.
Existenţa deficitului bugetar se datorează mai multor cauze, dintre care pot fi enumerate următoarele:
1. scăderea producerii de bunuri şi servicii în economie, pe ansamblu;
2. creşterea cheltuielilor în scopul realizării anumitor programe sociale;
3. creşterea activităţii sectorului obscur al economiei;
4. creşterea cheltuielilor marginale ale producţiei sociale;
5. emisiunea monetară în exces şi care să nu justifice o creştere economică.

O importanţă deosebită dintre cele enumerate o au scăderea ratei de producere a economiei şi creşterea
sectorului "invizibil". Existenţa acestor motive duce la micşorarea bazei de impozitare.

În primul caz are loc micşorarea producerii de bunuri în cadrul ţării, scad veniturile directe ale
persoanelor fizice şi juridice, iar, în consecinţă, scad veniturile la bugetul de stat.
Deci, planul prevăzut pentru bugetul de stat nu se îndeplineşte. În al doilea caz întreprinderile
înceteazã să maiplătească impozitele datorate statului. Economia "tenebră" se deosebeşte de cea
obişnuitã, "legală", prin faptul că firmele şi întreprinderile care funcţioneazã în cadrul acestei economii
nu sunt înregistrate, deci nu plătesc impozite.

Tendinţa de creştere a ratei datoriei externe semnalizează aproape cu certitudine apariţia unei crize de
lichiditate, deoarece nici o ţară nu poate înregistra modificări structurale atât de rapide încât nivelul
critic al ratei datoriei externe să se schimbe în mod substanţial în fiecare an.

6
Dacã echilibrul bugetar public se prezintă ca egalitate între impozite şi taxe (TA) pe de o parte, iar pe
de altă parte, cheltuielile guvemamentale (G) şi transferurile (TR), atunci:
BS = TA – G – TR

BD = - BS = G + TR – TA

unde: BS indică excedentul bugetar, BD indică deficitul bugetar.

Excedentul sau deficitul bugetar depinde, în mare parte, de venit. La nivelurile scăzute ale venitului,
bugetuleste deficitar, deoarece plăţile guvemamentale sunt mai mari decât încasările realizate din
colectarea impozitului pe venit. În contrast, excedentul bugetar va fi mare, dacă venitul este mare,
datorită volumului impozitelor Încasate.
De asemenea, această formulă demonstrează că deficitul bugetar nu depinde doar de politicile adoptate
de puterea publică reflectate în cota de impozitare, cheltuieli şi transferuri de sume - ci şi de orice alt
factor care ar putea produce oscilaţia nivelului venitului.

Deficitul bugetar poate să apară atât în ţări cu economie dezvoltată, cât şi în ţări cu economie în curs
de dezvoltare sau în tranziţie, iar cauzele pot fi generate de propria economie sau de conjunctura
internaţională. Concret, printre aceste cauze se numără:

nivelul şi fluctuaţiile produsului intern brut, care reprezintă una din cauzele interne ce duc la apariţia
sau creşterea deficitului bugetar, prin încetinirea ritmului de creştere a veniturilor publice;
gradul de redistribuire a produsului intern brut poate conduce la dezechilibre între veniturileşi
cheltuielile publice, în condiţiile în care cresc componentele privind ajutorul de şomaj şi asistenţa
socială;
creşterea cheltuielilor publice pentru înarmare a fost adesea una dintre cauzele care au dus la
depăşirea veniturilor publice de către cheltuielile publice;
fenomenele conjuncturale internaţionale îşi transmit influenţa prin intermediul cursului de schimb şi
al ratei dobânzii. Astfel, în anii ’70 - ’80, numerous eţări (dezvoltateşi în curs de dezvoltare) s-au
confruntat cu deficite bugetare puternice în urma crizei petrolului şi accentuării cursei înarmărilor.

7
1.3.EFECTELE DEFICITULUI BUGETAR
Efectele în plan economic şi social ale deficitului bugetar sunt multiple.
Existenţa deficitului bugetar conduce la:
creşterea datoriei publice şi, implicit, a serviciului acesteia, respective cheltuielile publice privind
rambursările, dobânzileşi comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datoriei publice. Paralel
cu sporirea cheltuielilor publice pe această cale, are loc o realocare a fondurilor publice în detrimentul
furnizăriibunurilorşi serviciilor publice către populaţie;
deficitul bugetar contribuie la creşterea ratei dobânzii pe piaţă, prin sporirea cererii de credite
publice necesare acoperirii deficitului.

La elaborarea strategiei de diminuare a deficitului bugetar este necesar să ne conducem de


următoarele:

1) mărimea deficitului bugetar, conform experienţei internaţionale, nu trebuie să depăşească limita


prestabilită în cuantum de 2-3% din produsul intern brut. Prezenţa deficitului, ce depăşeşte limitele
stabilite, necesită aplicarea anumitor măsuri care ar conduce la diminuarea, cît mai rapidă, a
deficitului;

2) pentru acoperirea deficitului bugetar se pot aplica diverse forme ale creditului de stat (atît intern cît
şi extern). Creşterea, în continuu, a masei monetare care nu corespunde cantităţii mărfurilor şi
serviciilor în circulaţie, trebuie privită ca o modalitate ce încalcă legea circulaţiei monetare, şi, din
aceste considerente, esteinadmisibilă.

3) pentru depăşirea deficitului bugetar este nevoie de „tratarea”economiei, căci fără de asigurarea
dinamismului în dezvoltarea acesteea şi a eficienţei reale nu va fi posibilă atingerea stabilităţii
financiare a ţării, fiind, totuşi, însoţite de cele mai progresive măsuri economice de remediere.

Practica internaţională, în ceea ce priveşte diminurea deficitului bugetar, aplică pe larg atragerea în
ţară a capitalului străin. Prin intermediul acestuia simultan se soluţionează mai multe probleme, nu
doar probleme cu caracter fiscal ci şi cele cu caracter economic:
• se extinde baza de producere a mărfurilor şi serviciilor;
• apar noi contribuabili (respectiv, se majorează fluxul veniturilor în buget);
• se ameliorează situaţia balanţei de plăţi.

8
II. FINANȚAREA DEFICITULUI BUGETAR

2.1. TIPURI DE FINANŢARE A DEFICITULUI BUGETAR

Deficitul bugetar şi sursele de finanţare a acestuia a reprezentat în ultimii ani o problemă a majorităţii
statelor în curs de dezvoltare dar şi a celor dezvoltate. Principalul motiv al apariţiei deficitului bugetar
este creşterea mai rapidă a cheltuielilor decât a veniturilor.

Există două tipuri de surse de finanţare a deficitului


1. Surse de finanţare interne ;
2. Surse de finanţare exteme.

De preferat este finanţarea din surse interne deoarece cea din surse externe conduce la creştera datoriei
publice externe şi implicit la creşterea datoriei publice totale.

1. Surse de finanţare internă. Dintre sursele de finanţare internă amintim:

- finanţare bancarã internã;


- sume provenite din privatizare;
- valorificarea active lor statului;
- împrumuturi de stat.

Fiecare din aceste surse prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Dintre toate metodele de finanţare
internă probabil că cele mai multe dezavantaje le prezintă emisiunea monetară deoarece o creştere a
masei monetare fără acoperire conduce la creşterea ratei inflaţiei care conduce la o creştere a ratei de
dobânda reală şi în final la o diminuare a investiţiilor.Avantajul acestei surse de finanţare ar fi că nu
afectează creşterea datoriei publice.

În cadrul titlurilor de stat includem: certificate de trezorerie denominate în lei, certificate de trezorerie
denominate în valutã, obligaţiuni de stat în lei sau valută, certificate de trezorerie. Aceste titluri
prezintă avantajul, pentru cumpărători, că sumele obţinute din dobânzi nu sunt supuse impozitării.

2. Surse de finanţare externă. Dintre sursele de finanţare externă amintim:

- împrumuturi externe;
- finanþare bancarã externã;
9
- emisiunea de titluri de stat pe piaþa externã; etc.

Pânâ în anul 2004 deficitul bugetar în România a fost finanţat în special din surse externe ulterior,
renunţându-se la această metodă, deficitul a fost finanţat din surse interne în principal.

Principalul dezavantaj pe care îl prezintă finanţarea din surse externe este reprezentat de creşterea
datoriei publice exteme care poate deveni la un moment dat nesubstenabilă. Deasemenea finanţarea din
surse externe poate afecta cursul de schimb, poate conduce la o depreciere a monedei naţionale în
raport cu principalele valute.Deşi ar părea cã deficitul bugetar reprezintă o boală a economiei nu este
chiar aşa, deficitul bugetar trebuie săexiste întrucât prin intermediul său se asigură stabilitatea output-
ului şi a şomajului, redistribuirea veniturilor între generaţii, relaxarea fiscală în cazul variaţiei venitului
Supus impozitării etc.

10
2.2. METODE DE FINANTARE A DEFICITULUI BUGETAR

Metodele de acoperire a deficitului bugetar constituie un factor important în definirea succesului în


ceea ce ţine de eforturile direcţionate spre atingerea stabilităţii, care joacă un rol deosebit în procesul
reformelor economice.

1. expansiunea monetar-creditară (monetarizarea) -- constă în vânzarea de active lichide băncilor


comerciale şi are un pronunţat caracter inflaţionist. În cadrul acestui proces, Ministerul Finanţelor
Publice vinde titluri de stat Băncii Naţionale, care, pe această cale, acordă statului un împrumut. Pe
măsură ce Banca Naţională achiziţionează titluri de stat, ea oferă băncilor comerciale rezerve
suplimentare de active lichide şi astfel sporeşte masa monetară din economie. Banca Naţională poate
cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, ceea ce constituie un echivalent modern al emisiunii
monetare. Monetizarea deficitului bugetar are caracter inflaţionist până în momentul în care economia
se îndreaptă spre un nou echilibru pe termen lung, cu un nivel mai ridicat al preţurilor. De asemenea,
dacă autorităţile publice decid să continue această politică de la un an la altul, va rezulta o creştere
corespunzătoare a ofertei monetare, accentuând inflaţia.

2, Majorarea plusurilor impozitare – se efectuează în perioada lungă de timp în baza unor reforme
fiscale complexe orientate spre reducerea ratei de impozitare și extinderea bazei impozitare (elementul
pe baza căruia se calculează impozitul)

b) Finanţarea deficitului bugetar prin credit public. În general, împrumutulgenerează starea de


echilibru între nevoia crescută de resurse a debitoruluişi nevoiade fructificare a resurselor excedentare
aflate la creditori. Statul trebuie să utilizeze împrumutul pentru finanţarea debunuri publice solicitate
de piaţă în ansamblul ei, astfel încât, pe cât posibil, să nuse producă o pierdere de utilitate din cauza
alocării resurselor prin intermediuldeficitului bugetar.

Pentru finanţarea deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice emite titluri de stat pe care le vinde
către public, obligându-se să plătească annual creditorilor o anumită sumă reprezentând dobândaşi apoi
să ramburseze sumele împrumutate la scadenţă. Împrumutul public conduce la reducerea rezervelorşi
ofertei de monedă din economie.

11
Prin împrumutul public se acoperă deficitul bugetar pe termen scurt fără să aibă loc o creştere a
fiscalităţii, dar costurile legate de rambursarea împrumutului implică o creştere în viitor a cheltuielilor
publice (nemaifiind în totalitate dedicate finanţăriişi serviciilor publice viitoare).

Principalele surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt creditele BNM,
veniturile din realizarea hîrtiilor de valoare de stat, creditele altor instituţii financiare şi împrumuturile
externe.

Sursele externe, de asemenea, reprezintă una din resursele importante în acoperirea deficitului bugetar.
Şi în acelaşi timp, împrumuturile externe condiţionează creşterea datoriei externe a Republicii
Moldova. Astfel, rezultă că sursele de finanţare a deficitului bugetar conduc la majorarea datoriei
interne şiexterne, iar creşterea acestora favorizează sporirea datoriei de stat.

12
III. DEFICITUL BUGETAR IN ROMANIA

Deficitul bugetar a ajuns la 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB, după primele zece luni ale
anului 2023, față de deficitul de 47,12 miliarde lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni
ale anului 2022, arată datele transmite de Ministerul Finanțelor, scrie Economedia.

Veniturile totale au însumat 418,85 mld lei în primele zece luni ale anului, în creștere cu 10,6%.
Dinamica acestora a fost susținută în principal de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit,
contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 481,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu
13,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern
Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte
procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 30,2% din PIB la 30,4% din PIB.

În această perioadă, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au
totalizat 38,86 mld lei, în creștere cu 11,7%.

Tags: România , guvern , PIB , buget

13
CONCLUZII SI RECOMANDARI

În scopul soluţionării problemelor sistemului bugetar pot fi sintetizate următoarele recomandări:

- Privind problematica echilibrării structurale a sistemului bugetar, în opinianoastră, în etapa actuală,


este necesară menţinerea componentei dinamice a veniturilor publice concomitent cu creşterea treptată
a componentei dinamice a cheltuielilor publice, fapt ce va permite implicarea mai activă a statului, prin
realizarea unor programe pentru crearea unei baze productive, în diferite ramuri ale economiei
naţionale, cât şi realizarea reformelor în cadrul sistemului bugetar.

- Efectele deficitului bugetar în modelul macroeconomic sunt evidenţiate în urma impactului acestuia
asupra deciziilor cu privire la cheltuielile publice. Astfel,o primă modalitate prin care deficitele
influenţează economia, este efectul destabilizare (eliminarea fluctuaţiilor ciclice) sau de destabilizare a
economiei petermen scurt. A doua modalitate se referă la potenţialul lor de a afecta negativ veniturile
şi bunăstarea pe termen lung. Un buget ciclic echilibrat este omodalitate acceptabilă de a rezolva
compromisul dintre stabilizarea pe termen scurtşi preocupările pentru echilibrarea pe termen lung, cu
condiţia cadezechilibrele determinate de creşterea cheltuielilor să fie justificate prin eficienţa lor
petermen lung.

- În ceea ce priveşte politica în domeniul veniturilor fiscale, considerăm căcreşterea gradului de


neutralitate şi egalitatea sistemului fiscal poate conduce lamărirea indicatorului eficienţei bugetare
concomitent cu micşorarea presiunii fiscale asupra contribuabililor corecţi. În acest sens, politica
bugetar-fiscală trebuie să fie axatăpe reducerea nivelului mediu al impunerii, creşterea concurenţei
întreprinderilorautohtone, simplificarea sistemului fiscal, administrarea mai eficientă, pe
micşorareaposibilităţilor de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor.

- Coordonarea elaborării prognozelor macroeconomice prin crearea unui spaţiuunic informaţional al


procesului bugetar pentru toate verigile bugetare, care va permitemonitorizarea tuturor proceselor,
consolidarea sistemului de gestionare a finanţelorpublice.

- Monitorizarea şi controlul resurselor financiare ale bugetului public naţional şiconferirea acestui
buget rolului de instrument de consolidare a gestiunii finanţelorsectorului public. Specificul sistemului
bugetar actual rezidă în faptul că sferele utilizării finale fac apel la alte sfere redistribuitoare (bugetul
de stat), în cazul în care echilibrul lor bănesc nu este restabilit cu resurse proprii.

14
BIBLIOGRAFIE

Batişcev R. Probleme ale atragerii şi utilizării investiţiilor străine.


www.gov.md;
Buget şi trezorerie publică / Moşteanu T., Ed. Universitară,
Conceptul şi funcţiile finanţelor / Stratulat O., Ed”ASEM”
www.fisc.md;
Dreptul financiar
Finanţe publice

15

S-ar putea să vă placă și