I. CONCEPTUL DEFICITULUI BUGETAR.

Bugetul statului este reflectarea situaţiei economice a ţării, de aceea constituirea,

adoptarea şi executarea acestuia se găsesc nu doar în atenţia puterii executive şi legislative, ci şi
în atenţia opiniei publice.
Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice, dar şi cele sociale,
precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirea resurselor între generaţii. Nu
se poate admite ca o generaţie să-şi asume asupra sa riscuri exagerate, cauzate de generaţiile
precedente. Însă, echitatea distribuţiei deficitului bugetar între generaţii depinde de sistemul
fiscal şi sistemul de cheltuieli al statului.
Economiştii ce pledează pro deficit bugetar, explică necesitatea unei astfel de politici
pentru întărirea economiei în condiţiile dispariţiei încrederii în capacitatea guvernării. După
Keynes, economiştii susţin că în aceste cazuri deficitul bugetar este necesar pentru restabilirea
încrederii, anticipînd, astfel, recesiunea sau depresia economică.
Aceste argumente pot fi justificate, dar nu întotdeauna acceptate, în deficitul bugetar, în
condiţii actuale, îşi găsesc reflectarea problemele de lungă durată, diferite de cele pe care le
înanintează teoria keynesistă.
Astfel, problemele deficitului bugetar trebuie analizate prin prizma consecinţelor de lungă
durată, ce se pot extinde asupra cîtorva generaţii la rînd.
Odată cu trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă, elaborarea unui sistem
eficient de relaţii bugetare la toate nivelele autorităţilor publice devine o condiţie decisivă în
realizarea reformelor. Totodată, atît în aspect teoretic cît şi în aspect practic a constituirii
bugetului, rolul şi importanţa acestuia, ca instrument activ de influenţă asupra economiei, crează
apariţia multor probleme, soluţionarea cărora ar permite intensificarea influenţei bugetului
asupra relaţiilor de piaţă şi au drept scop ieşirea ţării din criza economică îndelungată. În legătură
cu cele expuse, este logică analiza apariţiei deficitului bugetar şi posibilităţile de remediere a
acestuia.
Deficitul bugetar – depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare – este un
fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat absolut toate ţările lumii.
Deficitul care provine din diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate de plăţile
prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice, pe de o parte, şi suma
veniturilor publice, pe de altă parte, este considerat deficit primar. Dacă se întregesc cheltuielile
publice cu plăţile de dobânzi aferente împrumutului public, se obţine deficitul total.

3
 Existenţa deficitului bugetar conduce la:
▪ creşterea datoriei publice şi, implicit, a serviciului acesteia, respectiv cheltuielile publice
privind rambursările, dobânzileşi comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datoriei
publice. Paralel cu sporirea cheltuielilor publice pe această cale, are loc o realocare a fondurilor
publice în detrimentul furnizării bunurilorşi serviciilor publice către populaţie;
▪ deficitul bugetar contribuie la creşterea ratei dobânzii pe piaţă, prin sporirea cererii de
credite publice necesare acoperirii deficitului. În plus, creditul public, intrând în competiţie cu
creditul particular (fenomenul de evicţiune), se opune investiţiilor private, încetinind ritmul
creşterii economice;
▪ în condiţiile în care împrumutul public este contractat de o generaţieşi este achitat de o
alta, apare o distribuire între generaţii a beneficiilorşi costurilor acestuia, care poate fi
considerată ca fiind inechitabilă, în funcţie de scopul iniţial al creditului public.
În ultimii ani s-a produs o disociere între principiile echilibrului şi anualităţii bugetare
concomitent cu accentuarea rolului de instrument de intervenţie în activitatea economică al
bugetului de stat prin venituri, cheltuieli şi prin soldul acestuia.
Astfel, s-a emis tot mai des părerea potrivit căreia deficitul bugetar voluntar devine un
mijloc de relansare a activităţii economice, în condiţiile în care conjunctura nu are deja caracter
inflaţionist.
Cauzele primordiale de sporire a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt:
1) Datoria externă constituie aproximativ 75% din PIB, pe când, conform experienţei
internaţionale, pentru funcţionarea normală a sistemului economic se permite o cotă parte a
datoriilor externe ce nu depăşeşte 40%. Statul depune eforturi enorme pentru deservirea datoriei
externe;
2) Cheltuielile de deservire a datoriei externe sunt de 10,4% din volumul exportului, în
timp ce nivelul admisibil este considerat de pînă la 5%;
3) Orientarea geografică a comerţului exterior nu este perfectă. Astfel, exportul într-o ţară
şi importul dintr-o ţară nu trebuie să depăşească corespunzător 30 şi 20% din volumul total, pe
cînd indicatorii relaţiilor noastre cu Rusia sunt corespunzător 60% şi 30%;
4) Deficitul balanţei comerciale ;
5) Indicatorul de eschivare de la plata impozitelor este foarte înalt şi prezintă un pericol
pentru siguranţa economică a statului;
6) Volumul investiţiilor străine este insuficient. Prevalează tendinţa de migrare a
capitalului peste hotarele ţării, fapt ce denotă decapitalizarea economiei.
La elaborarea strategiei de diminuare a deficitului bugetar este necesar să ne conducem
de următoarele:

4
 1) echilibrul bugetului şi depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare nu
trebuie analizate în calitate de componente inalienabile a unei economii cu dezvoltare dinamică.
Experienţa internaţională demonstrează că la anumite etape de dezvoltare a societăţii, în condiţii
specifice pentru fiecare stat, este justificat pe deplin deficitul bugetar.
2) mărimea deficitului bugetar, conform experienţei internaţionale, nu trebuie să
depăşească limita prestabilită în cuantum de 2-3% din produsul intern brut. Prezenţa deficitului,
ce depăşeşte limitele stabilite, necesită aplicarea anumitor măsuri care ar conduce la diminuarea,
cît mai rapidă, a deficitului;
3) pentru acoperirea deficitului bugetar se pot aplica diverse forme ale creditului de stat
(atît intern cît şi extern). Creşterea, în continuu, a masei monetare care nu corespunde cantităţii
mărfurilor şi serviciilor în circulaţie, trebuie privită ca o modalitate ce încalcă legea circulaţiei
monetare, şi, din aceste considerente, este inadmisibilă. Deficitul poate fi acoperit doar în bază
de împrumut prin lansarea pe piaţa financiară a hîrtiilor de valoare de stat;
4) pentru depăşirea deficitului bugetar este nevoie de „tratarea”economiei, căci fără de
asigurarea dinamismului în dezvoltarea acesteea şi a eficienţei reale nu va fi posibilă atingerea
stabilităţii financiare a ţării, fiind, totuşi, însoţite de cele mai progresive măsuri economice de
remediere.
În programul măsurilor concrete de diminuare a deficitului bugetar trebuie incluse şi
realizate următoarele măsuri, care pe de o parte ar stimula fluxul disponibilităţilor băneşti în
fondul bugetar al ţării, pe de altă parte – ar contribui la micşorarea cheltuielilor de stat.
Practica internaţională, în ceea ce priveşte diminurea deficitului bugetar, aplică pe larg
atragerea în ţară a capitalului străin. Prin intermediul acestuia simultan se soluţionează mai multe
probleme, nu doar probleme cu caracter fiscal ci şi cele cu caracter economic:
• se extinde baza de producere a mărfurilor şi serviciilor;
• apar noi contribuabili (respectiv, se majorează fluxul veniturilor
în buget);
• se ameliorează situaţia balanţei de plăţi.
Metodele de acoperire a deficitului bugetar constituie un factor important în definirea
succesului în ceea ce ţine de eforturile direcţionate spre atingerea stabilităţii, care joacă un rol
deosebit în procesul reformelor economice. Deşi, situaţii similare se pot observa în orice structuri
economice, considerăm că este necesară o cercetare mai detaliată a legităţii în cauză aplicate în
cadrul unei economii emergente, cu scopul de a evalua alternativele pe care le are. Modelarea
situaţiei reale demonstrează că pentru dezvoltarea continuă a economiei nicidecum nu este
indiferentă alegerea pachetului de finanţare.

5
II. SURSE DE FINANŢARE A DEFICITULUI BUGETAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

O problemă foarte importantă i de mare actualitate în legătură cu deficitul bugetar o

reprezintă depistareaşi îmbinarea modalităţilor de finanţare a acestuia.
În timp ce excedentul bugetar este o formă a economisirii publice, deficitul bugetar reprezintă
dezeconomisire publică (reducerea ratei de economisire la nivel guvernamental). Deficitul bugetar
este echivalent cu scăderea economisirii (economisirea naţională se situează sub nivelul celei
particulare), iar efectele ei pot fi pozitive sau negative.
Principalele surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt creditele
BNM, veniturile din realizarea hîrtiilor de valoare de stat, creditele altor instituţii financiare şi
împrumuturile externe.
Sursele externe, de asemenea, reprezintă una din resursele importante în acoperirea
deficitului bugetar. Şi în acelaşi timp, împrumuturile externe condiţionează creşterea datoriei
externe a Republicii Moldova. Astfel, rezultă că sursele de finanţare a deficitului bugetar conduc
la majorarea datoriei interne şi externe, iar creşterea acestora favorizează sporirea datoriei de
stat.
Sursele principale de acoperire a deficitului bugetar în Republica Moldova :
1. Finanţare bancară internă accelerează tempourile inflaţiei şi conduce în final la
hiperinflaţie, ca parte componentă inflaţionistă a achitării procentelor. La avantajele acestei surse
putem atribui faptul că există posibilitatea de a evita, pe termen scurt, sporirea datoriei externe şi,
totodată, dimensiunile datoriei de stat în calcule reale, apărute la începutul perioadei de
transziţie, este în continuă descreştere
Este important de menţionat că accelerarea tempourilor inflaţioniste este condiţionată, în mare
măsură, de plata dobînzii aferente la împrumuturile bancare efectuate de guvern, similar situaţiei
cu achitarea dobînzilor aferente deţinătorilor de obligaţiuni, care ar fi condus la o presiune
suplimentară asupra echilibrului bugetar.
Pentru stoparea inflaţiei, guvernul va fi nevoit să achite dobînzile nu doar în baza sistemului
bancar, ci să apeleze şi la alte surse. În acest sens, finanţarea bancară va constitui doar o sursă
temporară de acoperire a deficitului bugetar.
Finanţarea bancară internă este aplicată în cazurile când:
• datoria externă este mare;
• ratele dobînzilor pe piaţa internă sunt menţinute la un nivel înalt, şi finanţarea privilegiată din
sursele externe este exclusă (de regulă, din motivul datoriei externe);
• datoria de stat internă a atins deja limita maximă – ceea ce, deseori, serveşte ca motiv al
preţului înalt la credite;

6
• rezervele sunt epuizate.
2. Finanţarea internă non-bancară poate părea una din cele mai raţionale metode de
finanţare a deficitului bugetar. Similar situaţiei cu finanţarea din surse externe, această metodă
permite evitarea presiunii inflaţioniste; analogic finanţării interne bancare metoda diminuiază
presiunea asupra balanţei comerciale şi sporirea datoriei externe. Însă, principalul dezavantaj,
fără îndoială, este impactul deflaţionist asupra altor sectoare ale economiei.
În baza celor expuse mai sus înaintăm următoarea constatare: finanţarea internă non-bancară va
fi metoda cu cele mai mici cheltuieli doar în cazurile când:
• este complicat procesul monitorizării eliberării creditelor sectorului privat;
• există o elasticitate relativă a ofertei interne;
• finanţarea din sursele externe este relativ costisitoare;
• există o datorie internă neînsemnată;
• se constată un deficit al altor tipuri de active;
• inflaţia, care însoţeşte perioada de trecere la economia de piaţă, a atins tempouri înalte şi este
inevitabilă.
3.Utilizarea surselor externe de finanţare aplică în viitor o povară nesemnificativă
asupra echilibrului bugetar şi în acest sens restrîns minimizează cheltuielile aferente perioadei de
tranziţie. Însă, aceasta se întîmplă doar în cazul cînd nivelul dobînzilor de pe piaţa internă
depăşesc nivelul mondial şi există posibilitatea de a menţine un curs valutar stabil.
Deoarece finanţarea din surse externe, conform condiţiilor modelului nostru corespunde
sarcinii de atenuare a restricţiilor la resurse, ea (finanţarea) diminuiază presiunea inflaţionistă.
Deşi, în rezultatul apariţiei deficitului comercial, economia se confruntă cu problema datoriei
interne. Deoarece balanţa comercială cu timpul se înrăutăţeşte, economia va fi nevoită tot mai
mult să pună accentul şi să se bazeze pe ramurile ce sunt orientate spre export, cu scopul de a
evita apariţia crizei de îndatorare.
În acest context rezultă, că atragerea disponibilităţilor din surse externe poate fi
preferabilă pentru economia în tranziţie când: se va reuşi negocierea finanţării de concesiune; pe
piaţa internă va fi înregistrat un deficit acut de capital în condiţiile profiturilor interne înalte;
balanţa comercială va fi relativ „sănătoasă” în prezenţa perspectivelor favorabile de extindere a
pieţii; datoria internă va fi nesemnificativă; persistă probabilitatea inflaţiei, în plus tentativele de
a o evita devin sarcină primordială.
Nu este posibilă selectarea unei anumite metode de finanţare fără de a lua în calcul
diferenţa dintre ratele dobînzilor de pe piaţa internă şi de pe cea internaţională. Deficitul este
acoperit dintr-un număr egal de surse interne şi externe. Dar pentru primul caz cu dobînzi joase,
iar pentru al doilea – cu dobînzi înalte, indică că costul intern înalt al capitalului complică

7
esenţial problema acoperirii deficitului. În cazul ratelor dobînzilor mari deficitul bugetar se va
menţine la un înalt nivel, tempourile inflaţiei se vor accelera (deoarece o parte a cheltuielilor
aferente achitării dobînzilor este acoperită, în fine, din credite bancare), balanţa comercială se
„deteriorează” (deoarece cealaltă parte a cheltuielilor aferentă achitării dobînzilor este finanţată
din surse externe).
În cazul cînd nu este posibil de a recurge la finanţarea din surse externe, comportamentul
ratelor dobînzii de pe piaţa internă devin indicatorul primordial al capacităţii economiei de a
confrunta deficitul bugetar în perioada tranziţiei.
În cazul lipsei restricţiilor la finanţarea din surse externe, nivelul dobînzilor de pe piaţa
internă nu mai are nici o importanţă.
Rezultatele obţinute în procesul acoperirii deficitului bugetar depind, de asemenea, de tempourile
reale ale creşterii economice.
Finanţarea bancară, în cea mai mică măsură, influenţează nivelul preţurilor în virtutea
minimizării restricţiilor ce ţin de ofertă.

III. SITUAŢIA BUGETARĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Evoluțiile economiei se transpun direct pe bugetul public național care, la rîndul său, nu
mai poate, în deplină măsură, servi drept instrument efectiv și eficient de realizare a politicilor.
Astfel, conform estimărilor, în anul 2015 veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu
6,3 la sută față de realizările pe 2014, pe cînd veniturile în 2014 au crescut față de realizările în
2013 cu 15,1 la sută, deficitul bugetar atingînd nivelul de 3,8% din PIB.

Bugetul public național a înregistrat în anul 2014 un deficit de 1,75% în PIB. În suma
nominală deficitul bugetului public naţional a constituit 1 947,1 mil. lei. În structura deficitului
bugetului de stat îi revine un deficit de 1 630,9 mil. lei, bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale - 260,5 mil. lei, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală - 41,8 mil.lei, iar
bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un surplus de 9,3 mil. lei.
Deficitul bugetului public naţional a fost finanţat din contul surselor interne şi externe
(emisiunea VMS pe piața primară, intrări de împrumuturi externe), mijloacelor din vînzarea şi
privatizarea patrimoniului public şi din mijloace la conturi ale bugetelor respective.
La elaborarea proiectului de buget s-a ținut cont de obiectivele politicii fiscale pe anul
2015, principalele amendamente de ordin fiscal fiind:

8
 - majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii
anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la
rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015;
- acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilităţii fiscale privind scutirea de impozitul
pe veniturile obţinute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat;
- anularea facilităţilor fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obţinute din
dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depăşeşte 3 ani şi valorile mobiliare
corporative sub formă de obligaţiuni emise pe un termen ce depăşeşte 3 ani;
- anularea scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din creditele şi împrumuturile
acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50% - pe venitul obţinut din creditele
acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncilor comerciale şi organizaţiile de
microfinanţare;
- introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale
în partea ce ţine de reziduuri, deşeuri şi perisabilităţi naturale, precum şi întreţinerea,
funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de directorii generali, directorii executivi şi
asimilaţi, precum şi conducătorii în domeniul administrativ, cu revederea modului de trecere în
cont a sumei TVA achitată pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor;
- micşorarea limitei de deducere în scopuri fiscale a donaţiilor efectuate în scopuri
filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice şi juridice în favoarea autorităţilor
publice şi instituţiilor publice, organizaţiilor necomerciale, precum şi în favoarea caselor de copii
de tip familial, de la 10% la 2% din venitul impozabil;
- anularea scutirii de vărsarea la buget a sumei TVA aferente mărfurilor produse şi
serviciilor prestate de întreprinderile penitenciarelor;
- acordarea posibilităţii înregistrării benevole în calitate de contribuabil al TVA, în cazul
în care agentul economic intenţionează să efectueze livrări impozabile de mărfuri şi servicii, cu
excluderea plafonului actual de înregistrare de 100 000 lei;
- revederea facilităţii fiscale privind cota redusă a TVA de 8% pentru producţia agricolă
primară, prin aplicarea acesteia faţă de producţia din zootehnie în formă naturală şi masă vie
destinate reproducerii, fitotehnie şi horticultură în formă naturală;
- extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri
de producţie;
- extinderea cotei zero a TVA pentru livrarea biomasei lemnoase, erbacee şi din fructe,
destinată producerii energiei termice şi apei calde ca şi livrarea energiei termice şi apei calde din
surse energetice;

9
 - ajustarea la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015 a cotelor accizelor stabilite în
sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme,
alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), cu excepţia combustibililor (benzina, motorina şi
derivaţii acestora, gazele lichefiate şi naturale), pentru care cota accizului se indexează la
coeficientul de creştere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2015;
- micşorarea cotei accizului pentru păcură prin modificarea indicatorului de ajustare a
acesteia, altul decît pentru combustibili;
- ajustarea graduală a cotelor accizelor pentru ţigarete la nivelul ţărilor din regiune, cît şi
la practica europeană;
- extinderea dreptului de restituire a sumei accizului pentru toţi agenţii economici ce
efectuează exporturi de mărfuri supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate în ţară, fie în mod
independent, fie în baza contractului de comision;
- extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin impozitarea
agenţilor economici care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în
locul în care aceştia desfăşoară activitate economică;
- majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova, cu 50%.
Cheltuielile bugetului pe 2015 prevăd asigurarea implementării în continuare a
priorităţilor de politici, care derivă din Programul de activitate al Guvernului şi documentele de
politici naţionale şi sectoriale, aşa precum:
-reformarea sistemului educaţional;
-modernizarea sistemului şi sporirea calităţii serviciilor de sănătate;
-sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii;
-sporirea calităţii şi eficienţei în justiţie şi combaterea corupţiei;
-dezvoltarea investiţiilor în infrastructura de drumuri;
-ameliorarea climatului de afaceri;
-alte priorităţi din cadrul sectoarelor, care fac subiectul strategiilor sectoriale de
cheltuieli.

Estimările bugetului public național pentru anul 2017

În anul 2017, veniturile acumulate la Bugetul public național, administrate de către
Serviciul Fiscal de Stat, au înregistrat o creștere cu 18,4% față de anul 2016, constituind
32,7 mld.lei, sau cu 5,1 mld.lei mai mult față de anul precedent. Suma veniturilor Bugetului
public național planificată inițial a fost depășită cu 2,44 mld.lei, sau cu 8,1%.

10
11
 La Bugetul de stat au fost încasate 14315,4 mil.lei, ceea ce constituie cu 2766,8
mil.lei mai mult comparativ cu anul 2016, sau o creștere de 24,0%. Comparativ cu sarcina
stabilită (12602,1 mil.lei) au fost acumulate venituri cu 1713,3 mil.lei mai mult, sau cu
13,6%.

12
 La Bugetele locale încasările au constituit 3425,8 mil.lei, ceea ce reprezintă cu 159,0
mil.lei mai mult comparativ cu anul 2016, sau cu 4,9%. Comparativ cu sarcina stabilită
(3232,1 mil.lei) au fost acumulate venituri cu 193,7 mil.lei mai mult, sau cu 6,0%.
10
La Bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 11429,5 mil.lei, ceea ce
constituie cu 1776,7 mil.lei mai mult comparativ cu anul 2016, sau o creștere de 18,4%.
Comparativ cu sarcina stabilită (10987,0 mil.lei) au fost acumulate venituri cu 442,5 mil.lei
mai mult, sau cu 4,0%.
La Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală s-au încasat 3543,4
mil.lei, ceea ce constituie cu 389,6 mil.lei mai mult comparativ cu anul 2016, sau cu 12,4%.
Comparativ cu sarcina stabilită (3448,7 mil.lei) au fost acumulate venituri cu 94,7 mil.lei
mai mult, sau cu 2,7%.
Totodată, se relevă că ritmul de creștere a încasărilor la Bugetul public național
administrate de către Serviciul Fiscal de Stat a depășit ritmul de creștere a Produsului Intern
Brut1 nominal, care a constituit 11,1%. Drept urmare, ponderea veniturilor în Bugetul
public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat a crescut de la 20,4% la 21,7%, în
condițiile politicii fiscale fără schimbări majore.
Astfel, trendul ascendent al veniturilor încasate la Bugetul public național fost
determinat, atât de extinderea bazei impozabile, urmare a creșterii economice, cât și de
eficientizarea administrării fiscale.
În anul 2018 se menține dinamica pozitivă a încasărilor la buget. Pe parcursul a 5 luni
ale anului 2018 la Bugetul public național au fost acumulate venituri administrate de
Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 14,47 mld.lei. În raport cu perioada similară a anului
2017 se înregistrează o creștere cu 2,13 mld.lei, sau cu 17,3%. Comparativ cu sarcina
stabilită (13,09 mil.lei) au fost acumulate venituri cu 1,38 mld.lei mai mult, sau cu 10,5%.

CONCLUZII

Deși din an în an se colectează venituri tot mai mult în termeni nominali, totuși în termeni
reali această creștere este negativă. Printre cauzele acestei tendințe se numără:
 Corelarea între ponderea enormă a economiei tenebre ca raport către PIB și evaziunea
fiscală;
 Din cauza evaziunii fiscale povara fiscală cade asupra acelor contribuabili cinstiți,
numărul cărora este mic și în continuare descreștere;

13
  Lobbismul unor inițiative de iertare a sancțiunilor și restanțelor la plățile în buget, fapt ce
determină comportamentul de așteptare a unor noi iertări în continuare;
 Indisciplina financiară a agenților economici.
Provoacă îngrijorări situația privind cheltuielile bugetare ce țin de deservirea datoriei de stat.
Tendințle de creștere continuă a acestor cheltuieli demonstrează situația dificilă în care se află
Guvernul Republicii Moldova. Conform tendințelor stabilite în economia națională în ultimii ani,
putem constata că Moldova este afectată de așa-numitul „mecanism de autoreproducere a
datoriei” care poate fi descris prin următoarele efecte: crește deficitul bugetar primar →se
majorează volumul de noi credite → crește datoria publică → cresc cheltuielile pentru deservirea
datoriei publice → crește deficitul bugetar general → apelarea la noi credite → din nou crește
datoria publică → etc.
Cheltuielile bugetare pentru deservirea datoriei de stat enorme în mare măsură substituie
activitatea investițională a statului.
În timpul apropiat problemele bugetare se pot agrava și mai mult. Aceasta poate fi
condiționat de faptul că unele reforme economice vor necesita mijloace financiare publice
adiționale pe termen scurt în sume mari, în special pentru dezvoltarea infrastructurii economice,
finanțarea pierderilor băncilor și crearea programelor provizorii de susținere socială a șomerilor
și păturilor social-vulnerabile. Este mare probabilitatea că statul va fi nevoit să recurgă la
emiterea banilor pentru finanțarea deficitului, adică se pot crea premise pentru majorarea
inflației.
Pentru ameliorarea situației bugetare în Republica Moldova se propun următoarele măsuri:
 Diminuarea rolului statului în economia națională prin crearea codițiilor favorabile de
dezvoltare a sectorului privat. Aceasta va permite reducerea considerabilă a infrastructurii
statului, finanțate de la buget, precum și vor apărea posibilități de diminuare a poverii
fiscale pentru stimularea unei creșteri economice ulterioare, acompaniată de activizarea
investițiilor;
 Stabilirea principiului conform căruia modificări în legislația fiscală pot fi operate doar o
singură dată pe an – odată cu adoptarea legii bugetare anuale, fapt ce va permite
asigurarea stabilității regulilor fiscale și evitarea incertitudinii condiților de impozitare;
 Diminuarea cheltuielilor pentru întreținerea administrației publice locale și centrale în
condițiile diminuării rolului statului în economia națională.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Batişcev R. Factori care generează deficitul bugetar în Republica Moldova. Economica, nr. 6,
Chişinău, 2002, ASEM
2. Batişcev R. Probleme ale atragerii şi utilizării investiţiilor străine. Economica, nr. 1, Chişinău,
2003, ASEM
3. Batişcev R. Investiţii străine directe: cauze şi dificultăţi. Economica, nr. 2, Chişinău, 2003,
ASEM
4. Batişcev R. Problemele principale ale finanţării externe. Economica, nr.3.
5. Raport privind executarea bugetului public național în 10 luni ale anului 2015
<http://www.mf.gov.md/files/reports/Raport%20privind%20executarea%20BPN%20la
%2031.10.2015.pdf>
6. Notă informativă la proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2015
http://contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=11890&t=/Noutati/Noutati-generale/
Proiectul-de-lege-a-bugetului-de-stat-pe-anul-2015

15