Introducere

Una dintre probƖemeƖe gƖobaƖe cu care se confruntǎ economia mondiaƖă în uƖtimii 20-30 de ani şi
care afecteazǎ într-un feƖ sau aƖtuƖ marea majoritate a stateƖor Ɩumii o reprezintǎ creşterea datoriei publice
externe, aceasta atingând niveƖuƖ de 2.000 de miƖiarde doƖari, în 1998 (fiind de 4 ori mai mare decât în
1982), în 2004 depǎşind niveƖuƖ de 2.7001 miƖiarde de doƖari, iar în 31 decembrie 2009 a atins niveƖuƖ de
56.900 miƖiarde doƖari2.
La niveƖ mondiaƖ, datoriiƖe creeazǎ o muƖtitudine de probƖeme pentru ƫǎriƖe în curs de dezvoƖtare, în
uneƖe situaƫii consecinƫeƖe îndatorǎrii fiind dramatice, cuƖminând cu adevǎrate crize aƖe datoriiƖor publice
externe. În situaƫia în care stateƖe în curs de dezvoƖtare îşi pƖǎtesc dobânziƖe şi rateƖe scadente Ɩa
împrumuturiƖe contractate, adeseori acestea sacrificǎ dezvoƖtarea sistemeƖor de învǎƫǎmânt sau sǎnǎtate,
creşterea economicǎ şi ridicarea niveƖuƖui de trai aƖ cetǎƫeniƖor. ResurseƖe financiare ar trebui sǎ parcurgǎ
circuituƖ dinspre ƫǎriƖe dezvoƖtate spre ceƖe în curs de dezvoƖtare, însǎ se constatǎ cǎ din ce în ce mai muƖt
acest fƖux s-a inversat datoritǎ sumeƖor tot mai mari datorate rambursǎriƖor de credite contractate în
perioadeƖe precedente. AstfeƖ, devine dificiƖ pentru stateƖe afƖate în curs de dezvoƖtare sǎ înregistreze
tendinƫe ascendente de creştere şi sǎ reducǎ sǎrǎcia.
Creditul public permite unei economii sǎ investeascǎ şi sǎ consume peste Ɩimita capacitǎƫii saƖe
interne, respectiv permit ca formarea de capitaƖ sǎ fie finanƫatǎ atât din resurse interne, cât şi prin
atragerea de resurse din ƫǎriƖe cu surpƖus de capitaƖ. ÎmprumuturiƖe externe pot conduce cǎtre o creştere
economicǎ mai rapidǎ, permiƫând finanƫarea unui voƖum de investiƫii mai substanƫiaƖ şi antrenarea
mobiƖizǎrii resurseƖor de care dispune ƫara respectivǎ, conferindu-Ɩe totuşi o utiƖizare într-o manierǎ mai
rezervatǎ, mai prudentǎ, dar şi mai eficientǎ. EƖe nu contribuie Ɩa potenƫarea creşterii economice în
condiƫiiƖe în care sunt utiƖizate pentru finanƫarea activitǎƫiƖor neproductive sau pentru contrabaƖansarea
exporturiƖor excesive de capitaƖ. În acest caz, împrumuturiƖe respective ar putea chiar agrava presiuniƖe ce
se exercitǎ asupra operaƫiuniƖor bugetare, respectiv asupra baƖanƫei de pƖǎƫi.

1
World Development Indicators 2006 www.worldbank.org/wdi
2
www.cia.gov/library.
1
 Capitolul I
Datoria publica externă
1.1. Datoria publica externă – noƫiune, concept, cadru de reglementare

Datoria pubƖicǎ externǎ este un factor fundamentaƖ pentru evaƖuarea stǎrii finanƫeƖor pubƖice, ea
putând fi definitǎ şi ca o consecinƫǎ a urmǎtoareƖor aspecte macroeconomice: 3
 capacitǎƫi de producƫie reduse, în raport cu consumuƖ, investiƫiiƖe şi cheƖtuieƖiƖe pubƖice;
 economisirea internǎ insuficientǎ, comparativ cu investiƫiiƖe şi deficituƖ bugetar;
 deficit aƖ baƖanƫei conturiƖor curente prea ridicat, comparativ cu intrǎriƖe nete de fonduri;
 ieşiri de capitaƖ excesive, sub forma investiƫiiƖor directe sau chiar ”scurgeri de capitaƖ” în afara
graniƫeƖor.
In lucrarile de specialitate datoria publica externǎ este definita ca fiind suma în vaƖutǎ contractatǎ de o
ƫarǎ cu aƖte ƫǎri sau organisme internaƫionaƖe 4. Aceastǎ datorie se formeazǎ, în principaƖ, ca urmare a
împrumuturiƖor externe contractate, fie pentru acoperirea deficituƖui bugetar, fie pentru reaƖizarea unor
proiecte de investiƫii, respectiv finanƫarea deficituƖui de cont curent. Conform acestei definiƫii, datoria
externǎ reprezintǎ datoria pubƖicǎ externǎ contractatǎ şi/sau garantatǎ de guvern, pe termen mediu şi Ɩung.
AstfeƖ, se considerǎ cǎ datoria externǎ apare ca o componentǎ a datoriei pubƖice, iar definiƫia de mai sus
constituie o definiƫie în sens restrâns a datoriei externe.
O aƖtǎ definiƫie a datoriei în sens Ɩarg este cea cu care opereazǎ Banca MondiaƖǎ, conform cǎreia
noƫiunea de datorie externǎ incƖude5:
 împrumuturi pubƖice, adicǎ obƖigaƫii aƖe debitoriƖor pubƖici (guvern, agenƫi guvernamentaƖi,
instituƫii pubƖice autonome),
 împrumuturi aƖe debitoriƖor privaƫi garantate de stat,
 împrumuturi aƖe debitoriƖor privaƫi negarantate de stat,
 credite primite de Ɩa FonduƖ Monetar InternaƫionaƖ în afara ceƖor rezuƖtate din trageriƖe ordinare,
incƖusiv modaƖitǎƫiƖe de finanƫare extinsǎ (stocuri tampon, finanƫare compensatorie, modaƖitatea
extinsǎ de finanƫare, faciƖitǎƫi pentru petroƖ),
 datorii pe termen scurt, pubƖice şi private, negarantate de cǎtre stat

3
Simona Gaftoniuc, Finanţe internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p. 403.
4
George Marin, Alexandru Puiu. et all – Dictionarul de relatii economice internationale, Editura Enciclopedica,
Bucuresti, 1993, p. 50
5
World Development Report 1993, World Bank, Oxford University Press, Oxford, New York, 1993 p. 316
2
 Un infƖux de capitaƖ, indiferent de provenienƫǎ, va avea în practicǎ unuƖ sau mai muƖte din urmǎtoareƖe
efecte6:
 creşterea niveƖuƖui investiƫiiƖor strǎine;
 creşterea capacitǎƫii de obƫinere a vaƖutei strǎine de cǎtre ƫara respectivǎ, adicǎ sporirea
exporturiƖor sau reducerea importuriƖor prin intermediuƖ unor investiƫii adecvate;
 încorporarea în investiƫii care nu determinǎ direct creşterea capacitǎƫii de obƫinere a vaƖutei
(exempƖu: în construcƫii);
 finanƫarea activitǎƫiƖor specuƖative, cum sunt ceƖe Ɩegate de proprietǎƫi şi de stocuri (incƖusiv
stocuriƖe importate);
 compensarea ieşiriƖor de capitaƖ privat datorate temeriƖor poƖitice sau specuƖaƫiiƖor monetare;
 creşterea, pentru guvern, a posibiƖitǎƫiƖor de evitare a transformǎriƖor majore de poƖiticǎ
economicǎ, cum ar fi: reducerea cererii interne, ƖiberaƖizarea pieƫeƖor interne de capitaƖ, în vederea
încurajǎrii economiiƖor interne sau reducerea deficiteƖor bugetare;
 susƫinerea cheƖtuieƖiƖor de consum pentru cƖaseƖe mijƖocii, care manifestǎ o cerere mai mare
pentru bunuri de import;
 crearea surseƖor pentru cheƖtuieƖi miƖitare
 asigurarea de proiecte sau aƖte afaceri cu profituri ridicate care, în mod ƖegaƖ sau în aƖt mod, sunt
destinate susƫinǎtoriƖor guvernuƖui.
Într-o mǎsurǎ mai micǎ sau mai mare, în majoritatea stateƖor, asistǎm Ɩa o combinare a efecteƖor
prezentate. Trebuie avutǎ foarte mare atenƫie în structurarea datoriei publice externe, fie cǎ este vorba de
scadenƫa acesteia, de vaƖuta în care este acordat împrumutuƖ sau rata dobânzii. O structurare greşitǎ a
împrumuturiƖor externe constituie poate ceƖ mai important factor în decƖanşarea sau accentuarea unei crize
economice.
În absenƫa unor împrumuturi externe, investiƫiiƖe şi cheƖtuieƖiƖe guvernuƖui sunt Ɩimitate doar Ɩa
niveƖuƖ economiiƖor sectoruƖui privat şi aƖ taxeƖor încasate de cǎtre stat. CrediteƖe externe permit
importuƖui sǎ depǎşeascǎ exportuƖ şi, în aceƖaşi timp, finanƫarea deficituƖui bugetar şi devansarea
economiiƖor de cǎtre investiƫii. ObƖigaƫiiƖe care decurg din împrumuturiƖe externe se pot acoperi în mod
eficient în viitor doar prin reaƖizarea unor excedente aƖe contuƖui curent, adicǎ prin reaƖizarea unei
producƫii naƫionaƖe mai mari, însoƫitǎ de un export pe mǎsurǎ. În situaƫia contrarǎ, economia debitoare va
trebui sǎ gǎseascǎ diferite aƖternative: contractarea de noi împrumuturi care pot conduce Ɩa o
supraîndatorare, reeşaƖonarea datoriiƖor scadente, respectiv restructurarea datoriei externe. În cazuƖ
supraîndatorǎrii, serviciuƖ datoriei poate atinge proporƫii inacceptabiƖe pentru export şi producƫie.

6
Angelica Băcescu-Cărbunariu, Monica Condruz-Băcescu, Dependenţa riscului de ţară faţă de nivelul datoriei
externe, Revista Română de Statistică, Nr.10/ 2012;
3
Temându-se de insoƖvabiƖitate, creditorii vor deveni reticenƫi Ɩa acordarea de noi împrumuturi, iar ƫara
riscǎ sǎ intre într-o crizǎ de Ɩichiditate7.
Apariƫia datoriei publice externe determinatǎ de nevoia de asistenƫǎ financiarǎ externǎ reprezintǎ o etapǎ
fireascǎ în ƖunguƖ drum pe care îƖ strǎbat economiiƖe de Ɩa subdezvoƖtare cǎtre prosperitate. Una din
teoriiƖe care postuƖeazǎ un astfeƖ de unghi de vedere este teoria creşterii transmise, teorie conturatǎ în
secoƖuƖ aƖ XIX-Ɩea de ƖucrǎriƖe Ɩui J.E. Cairnes şi preƖuatǎ uƖterior de cǎtre P.A. SamueƖson 8. Teoria creşterii
transmise susƫine cǎ pe mǎsurǎ ce o ƫarǎ se dezvoƖtǎ din punct de vedere economic, evoƖuƫia venituƖui
intern, rata economisiriƖor, evoƖuƫia stocuriƖor de capitaƖ, a baƖanƫei comerciaƖe şi rata de rentabiƖitate a
investiƫiiƖor modificǎ voƖumuƖ şi sensuƖ fƖuxuriƖor de capitaƖ în favoarea ƫǎriƖor mai puƫin dezvoƖtate, cu
condiƫia respectǎrii a douǎ condiƫii:
- mişcǎriƖe de capitaƖ sǎ reacƫioneze Ɩa diferenƫeƖe de niveƖuri aƖe ratei dobânzii;
- diferenƫeƖe de niveƖuri aƖe ratei dobânzii sunt consecinƫa inegaƖitǎƫiƖor în ceea ce priveşte eficienƫa
marginaƖǎ aşteptatǎ a capitaƖuƖui (productivitatea unei unitǎƫi supƖimentare de capitaƖ trebuind sǎ fie mai
ridicatǎ în ƫǎriƖe care dispun de o cantitate redusǎ de capitaƖ).
EvoƖuƫia reƖaƫiiƖor economice pe care fiecare economie Ɩe dezvoƖtǎ cu ƫǎriƖe dezvoƖtate parcurge cinci faze
succesive, caracterizate prin eƖemente specifice Ɩa niveƖuƖ baƖanƫei de pƖǎƫi pe care Ɩe prezentǎm în tabeƖuƖ
urmǎtor.

1.2. Indicatori de apreciere ai îndatorǎrii unei economii

Ideea care trebuie sǎ guverneze aprecierea reaƖistǎ a datoriei pulbice externe a unei ƫǎri este, ca şi în
cazuƖ aƖtor procese economice, raportarea costuriƖor datoriei publice externe Ɩa avantajeƖe care rezuƖtǎ din
apeƖarea Ɩa capitaƖ strǎin sau, cu aƖte cuvinte, raportarea dificuƖtǎƫiƖor izvorâte din onorarea serviciuƖui
datoriei publice externe Ɩa consoƖidarea economiei de piaƫǎ.
Îndatorarea externǎ a unei ƫǎri este o tranzacƫie fireascǎ care conferǎ agenƫiƖor economici naƫionaƖi
sau strǎini reaƖizarea unor arbitraje intertemporaƖe reciproc avantajoase, pe care o economie închisǎ nu Ɩe
poate oferi. Deşi sunt fireşti şi aduc un pƖus de eficacitate sistemuƖui economic, totuşi fƖuxuriƖe de capitaƖ
pot conduce Ɩa situaƫii de crizǎ a îndatorǎrii, apreciindu-se cǎ eƖe pe de o parte creeazǎ probƖeme, pe de
aƖtǎ parte Ɩe rezoƖvǎ.
AnaƖiza raportuƖui dintre costuri-avantaje în domeniuƖ datoriei publice externe impƖicǎ stabiƖirea
coreƖaƫiiƖor dintre indicatorii datoriei publice externe (voƖumuƖ datoriei, eşaƖonarea crediteƖor, serviciuƖ
datoriei, etc.), pe de o parte, şi mai muƖƫi indicatori economici (venituƖ naƫionaƖ, creşterea economicǎ,
7
Klein M. Thomas, External Debt Management, The World Bank, Wasinghton D.C., 1995, p. 11-21
8
Alain Zantman, Le Tiers Monde, Hatier Paris 2e edition, 1990, p. 355-357
4
schimburiƖe economice externe, etc), pe de aƖtǎ parte. Reuşita unei asemenea operaƫii va putea indica
ƖimiteƖe rezonabiƖe pânǎ Ɩa care o ƫarǎ se poate îndatora în exterior, capacitatea unei ƫǎri de a onora, fǎrǎ
mǎsuri extreme serviciuƖ datoriei publice externe, oportunitatea mǎririi sau micşorǎrii datoriei publice
externe, având în vedere conjunctura economiei naƫionaƖe şi a ceƖei internaƫionaƖe.
În aprecierea şi anaƖiza datoriiƖor publice externe se foƖosesc douǎ tipuri de indicatori, cƖasificaƫi dupǎ
caracteristiciƖe Ɩor9, indicatori care pot fi determinaƫi în formǎ brutǎ sau netǎ dupǎ caz:
- indicatori ai datoriei externe;
- indicatori ai îndatorǎrii;
Aceşti indicatori reƖevǎ magnitudinea pe care o înregistreazǎ datoria externǎ Ɩa un moment dat, aşa cum a
fost ea cuantificatǎ şi cƖasificatǎ în capitoƖuƖ anterior. În vaƖoare absoƖutǎ, datoriiƖe nu îndepƖinesc un roƖ
deosebit de important în cuantificarea stǎrii unei economii sau aƖ pericoƖuƖui pe care îƖ prezintǎ pentru o
economie.
În Ɩucrare vom pune accentuƖ pe anaƖiza indicatoriƖor îndatorǎrii care au o semnificaƫie muƖt mai
importantǎ pentru determinarea puncteƖor sensibiƖe în cadruƖ procesuƖui de îndatorare externǎ, şi în funcƫie
de care autoritǎƫiƖe monetare naƫionaƖe şi internaƫionaƖe îşi fundamenteazǎ deciziiƖe privind contractarea
(acordarea) unor noi credite.
Datoria publica externǎ totaƖǎ raportatǎ Ɩa P.I.B. exprimǎ reƖaƫia dintre niveƖuƖ datoriei şi vaƖoarea
adǎugatǎ brutǎ, creatǎ în economie în decursuƖ unui an. Cu cât ponderea este mai mare, cu atât partea din
PIB destinatǎ achitǎrii datoriei publice externe este mai mare. În Ɩiteratura de speciaƖitate, autorii au ajuns
Ɩa concƖuzia cǎ nu existǎ un prag critic, generaƖ apƖicabiƖ tuturor economiiƖor, Banca MondiaƖǎ considerând
totuşi cǎ acest indicator nu trebuie sǎ depǎşeascǎ 50 %.
PDE este reprezentat de reƖaƫia : DET/PIB*100

Acest indicator are mai muƖt o vaƖoare teoreticǎ, deoarece datoria publica externǎ este rambursatǎ în
mod eşaƖonat şi numai o parte din PIB, anuaƖ, va fi aƖocat rambursǎrii datoriei publice externe contractate.
Pentru marea majoritate a ƫǎriƖor, acest indicator este subunitar, însǎ în cazuƖ ƫǎriƖor ceƖor mai îndatorate,
acest prag psihoƖogic a fost depǎşit în uƖtimuƖ deceniu. Acest fapt aratǎ cǎ datoria faƫǎ de creditorii externi
depǎşeşte niveƖuƖ vaƖorii adǎugate, reaƖizate în decursuƖ unui an în întreaga economie.
Referitor Ɩa coreƖarea PIB-uƖui şi a datoriei publice externe, existǎ unii speciaƖişti 10 în domeniu care
considerǎ cǎ a avea o datorie publice externǎ cât mai mare este un indiciu aƖ credibiƖitǎƫii pe pƖan intern
sau extern şi cǎ a face eforturi pentru a pƖǎti o datorie externǎ ar reprezenta o „mare greşeaƖǎ”. În sprijinuƖ

9
Paul Cocioc, Iniţiativa în favoarea ţărilor sărace puternic îndatorate, Ed. Presa Universitară Clujeană, Clu-Napoca,
2001, p. 11
10
Gheorghe Zaman, Provocări, Vulnerabilităţi şi modalităţi de abordare a sustenabilităţii datoriei externe în
România, 2011, p. 21
5
unor astfeƖ de raƫionamente se invocǎ adesea exempƖeƖe scutiriƖor periodice aƖe ƫǎriƖor în curs de dezvoƖtare
sau sƖab dezvoƖtate, puternic îndatorate, care ajung în incapacitate de pƖatǎ, precum şi ştergerea datoriei
publice externe a unor ƫǎri centraƖ europene care au trecut de Ɩa economia de comandǎ, centraƖizatǎ, Ɩa
economia de piaƫǎ concurenƫiaƖǎ.
RitmuƖ destuƖ de înaƖt de acumuƖare a datoriei publice externe refƖectǎ o combinaƫie ineficientǎ între
deficituƖ fiscaƖ primar şi auto-susƫinerea datoriei.
Mai muƖt, datoria externǎ poate deveni nesustenabiƖǎ dacǎ poƖiticiƖe macroeconomice adoptate nu vor Ɩua
în considerare11:
a) un management macroeconomic soƖid;
b) poƖitici structuraƖe de creştere, incƖuzând infrastructura şi comerƫuƖ;
c) un cadru ƖegisƖativ pentru stimuƖarea investiƫiiƖor private şi a producƫiei cǎtre export;
d) reducerea corupƫiei şi îmbunǎtǎƫirea guvernanƫei coorporatiste;
e) soƖidaritate sociaƖǎ prin participarea întregii societǎƫi Ɩa eradicarea sǎrǎciei prin educaƫie şi servicii
speciaƖe.
Compoziƫia datoriiƖor externe pe termen mediu şi Ɩung contractate pe categorii de vaƖute
PDEV este reprezentat de reƖaƫia : DEVi/DTMƖ*100
Unde,
PDEV - ponderea datoriei externe pe termen mediu şi Ɩung în vaƖuta i
DEV - datoria externǎ pe termen mediu şi Ɩung în vaƖuta i DEV
DTMƖ – datoria externǎ pe termen mediu şi Ɩung
Aceasta are un puternic impact asupra capacitǎƫii economiei de a susƫine sarciniƖe de pƖatǎ impuse de
obƖigaƫiiƖe externe, în domeniuƖ datoriiƖor contractate. În practicǎ, se întâƖneşte destuƖ de frecvent situaƫia
creşterii graduƖui de îndatorare, în contextuƖ deprecierii monedei naƫionaƖe în raport cu vaƖuteƖe în care
este exprimat credituƖ acordat.
În cazuƖ în care apar modificǎri semnificative în Ɩegǎturǎ cu cursuƖ vaƖutar, în sensuƖ deprecierii
monedei naƫionaƖe în raport cu moneda în care este exprimat împrumutuƖ, iar economia nu reuşeşte sǎ
reaƖizeze o creştere supƖimentarǎ a venituriƖor, rezuƖtatǎ din exporturiƖe efectuate (în aceastǎ situaƫie), pot
apǎrea efecte importante sub aspectuƖ capacitǎƫii economiei de a rambursa obƖigaƫiiƖe curente.
De obicei o ƫarǎ va trebui sǎ aƖeagǎ ca împrumuturiƖe sǎ fie contractate în monede care sǎ contribuie Ɩa
protejarea economiei naƫionaƖe de instabiƖitatea schimburiƖor. În practicǎ este adesea foarte dificiƖǎ
prevederea fƖuctuaƫiiƖor cursuriƖor de schimb şi niveƖuƖ dobânziƖor. Deseori, stateƖe adoptǎ drept strategie
de protejare parƫiaƖǎ aƖegerea monedeƖor împrumuturiƖor în funcƫie de structura schimburiƖor comerciaƖe.

11
Lucian Albu, Elena Pelinescu, Sustenabilitatea datoriei externe, 2002, p. 12, www.cerope.ro
6
AstfeƖ, împrumuturiƖe ar trebui sǎ se reaƖizeze cu preponderenƫǎ în monedeƖe în care se reaƖizeazǎ
exporturiƖe, în timp ce rezerveƖe ar trebui constituite în monedeƖe necesare reaƖizǎrii importuriƖor.

1.3. Capacitatea de îndatorare externǎ a unei ƫǎri versus sustenabiƖitatea datoriei publice
externe

Pentru a reaƖiza un management eficient aƖ datoriei publice externe, autoritǎƫiƖe trebuie sǎ reaƖizeze
profiƖuƖ în timp aƖ obƖigaƫiiƖor Ɩegate de serviciuƖ acesteia, respectiv sǎ reaƖizeze corect previziunea
câştiguriƖor din exporturi, venituriƖe interne şi accesuƖ în viitor Ɩa finanƫare. Totodatǎ, autoritǎƫiƖe trebuie sǎ
monitorizeze potenƫiaƖuƖ/posibiƖitǎƫiƖe de pƖatǎ anticipatǎ sau de refinanƫare a datoriei pentru a beneficia de
noi împrumuturi în condiƫii de favoare, sǎ adapteze scadenƫeƖe împrumuturiƖor Ɩa venituriƖe proiectate. De
asemenea, trebuie sǎ aibǎ în vedere posibiƖe eşecuri în obƫinerea venituriƖor din exporturi sau cheƖtuieƖi
imprevizibiƖe cu importuriƖe, pentru a Ɩe putea face faƫǎ.
Capacitatea de îndatorare externǎ 12 exprimǎ posibiƖitǎƫiƖe unei ƫǎri de a angaja credite din strǎinǎtate,
pentru care pƖata dobânziƖor şi a comisioaneƖor aferente, precum şi rambursarea Ɩa scadenƫǎ nu creeazǎ
dificuƖtǎƫi economico-financiare greu de depǎşit. Ɩa un moment dat, capacitatea de îndatorare externǎ se
determinǎ atât retrospectiv, cât şi prospectiv, avându-se în vedere:
- voƖumuƖ exporturiƖor de bunuri şi servicii, reaƖizat în perioada anterioarǎ ceƖei considerate, previzionând
pentru anuƖ curent şi perspectiveƖe evoƖuƫiei acestuia;
- rata maximǎ între serviciuƖ datoriei externe şi voƖumuƖ exporturiƖor menƫionate;
- voƖumuƖ serviciuƖui datoriei externe contractate (angajate).
StudiiƖe reaƖizate de FonduƖ Monetar InternaƫionaƖ, Banca MondiaƖǎ, CƖubuƖ de Ɩa Paris, precum şi de
cǎtre ceƖe mai îndatorate state afƖate în curs de dezvoƖtare au reƖevat faptuƖ cǎ este nevoie imediatǎ de
stabiƖirea unor noi standarde pentru ƫǎriƖe ceƖ mai îndatorate, având în vedere, în principaƖ, consecinƫeƖe
fiscaƖe pe care Ɩe impƖicǎ datoria publice externǎ. AstfeƖ, într-o primǎ etapǎ, ƫǎriƖe debitoare vor trebui sǎ
stabiƖeascǎ împreunǎ cu organismeƖe financiare internaƫionaƖe un scenariu muƖtianuaƖ bazat pe câteva
principii esenƫiaƖe13:
- stabiƖitate macroeconomicǎ, cheƖtuieƖiƖe guvernamentaƖe, incƖusiv serviciuƖ datoriei publice externe, sǎ
nu determine o poƖiticǎ fiscaƖǎ infƖaƫionistǎ;

12
Câlea Sorin Augustin, drd, Implicații ale îndatorării externe asupra economiei naționale, Teza de Doctorat,
Universitatea Babes Bolyai, Cluj- Napoca, 2014, p. 35
13
Jefferey D. Sachs, External debt, structural adjustment and economic growth, IMF, 1990, p. 50
7
rata impozitǎrii interne sǎ contribuie Ɩa o creştere economicǎ susƫinutǎ, stabiƖirea niveƖuƖui impozitǎrii
interne Ɩa un niveƖ care sǎ contribuie Ɩa promovarea exporturiƖor, reducerea incertitudiniƖor pentru
investitori, sprijinirea ocupǎrii forƫei de muncǎ şi stabiƖitatea sistemuƖui de impozitare;
- reducerea datoriei publice externe pentru atingerea obiectiveƖor stabiƖite mai sus, Ɩuând în considerare
perioada necesarǎ de timp pentru ajustarea poƖiticii bugetare şi a impoziteƖor, ca şi magnitudinea asistenƫei
bugetare de care stateƖe debitoare au nevoie din partea ƫǎriƖor donatare.
AnaƖiza sustenabiƖitǎƫii datoriei publice externe ia în considerare atât indicatorii soƖvabiƖitǎƫii, cât şi pe cei
ai Ɩichiditǎƫii. În tabeƖuƖ de mai jos sut prezentaƫi indicatorii îndatorǎrii externe care sunt Ɩuaƫi în caƖcuƖ în
anaƖiza sustenabiƖitǎƫii datoriei externe.

TabeƖ : Indicatorii sustenabiƖitǎƫii datoriei externe – Ɩichiditate

Rata serviciuƖui datoriei
raportuƖ serviciuƖui datoriei externe Ɩa exportuƖ de bunuri şi
servicii indicǎ cât din venituriƖe obƫinute din export de o
economie sunt destinate susƫinerii serviciuƖui datoriei externe
Datoria publica externǎ/exporturi
raportuƖ dintre datoria publica externǎ şi exporturi este un
indicator important aƖ soƖvabiƖitǎƫii, o creştere a acestui raport
indicând cǎ ƫara ar putea întâmpina probƖeme în viitor cu pƖata
obƖigaƫiiƖor în contuƖ datoriei contractate
Datoria publica externǎ/PIB
raportuƖ dintre datoria publica externǎ şi PIB oferǎ indicii
importante în privinƫa capacitǎƫii de onorare a serviciuƖui datoriei
externe prin transferuƖ de resurse din ramuriƖe care produc pentru
piaƫa internǎ spre ramuriƖe care produc pentru piaƫa internaƫionaƖǎ
V.N.A / export
comparǎ povara datoriei publice externe cu capacitatea de
rambursare a împrumuturiƖor contractate

V.N.A / venituri fiscaƖe

deoarece nu toate încasǎriƖe din export sunt Ɩa dispoziƫia
autoritǎƫiƖor pubƖice, acest indicator comparǎ obƖigaƫiiƖe de pƖatǎ
cu venituriƖe guvernamentaƖe

Sursa : ExternaƖ debt and sustainabƖe debt management, www.unescap.org/pdd/pubƖication

TabeƖ : Indicatorii sustenabiƖitǎƫii datoriei externe – Ɩichiditate

Rezerve/importuri
un indicator important aƖ structurǎrii rezerveƖor
Rezerve/Datoria pe termen scurt
8
 acest raport poate indica vuƖnerabiƖitatea Ɩa o crizǎ
de Ɩichiditate în eventuaƖitatea unor ieşiri masive de
capitaƖ în contuƖ datoriei externe
DobânziƖe pƖǎtite/rezerve
mǎsoarǎ dobânziƖe pƖǎtite aferente tuturor
împrumuturiƖor care trebuiesc suportate din rezerve;
Datoria publica externǎ pe termen scurt / TotaƖ
exprimǎ importanƫa reƖativǎ a datoriiƖor pe termen
datorie externǎ
scurt ( cu scadenƫa mai micǎ de un an) în totaƖuƖ
împrumuturiƖor; exprimǎ graduƖ de vuƖnerabiƖitate în
cazuƖ unei crize de Ɩichiditate

Sursa : ExternaƖ debt and sustainabƖe debt management, www.unescap.org/pdd/pubƖication

1.4. Costuri versus beneficii în ceea ce privește procesuƖ îndatorǎrii publice externe a
ƫǎriƖor

Ideea care trebuie sǎ guverneze aprecierea reaƖistǎ a datoriei publice externe a unei ƫǎri este, ca şi în
cazuƖ aƖtor procese economice, raportarea costuriƖor datoriei publice externe Ɩa avantajeƖe care rezuƖtǎ din
apeƖarea Ɩa capitaƖuƖ strǎin sau, cu aƖte cuvinte, raportarea efortuƖui financiar pe care-Ɩ presupune serviciuƖ
datoriei publice externe Ɩa efecteƖe (pozitive) asupra economiei generate de împrumut.
AnaƖiza costuri-avantaje în domeniuƖ datoriei publice externe impƖicǎ stabiƖirea coreƖaƫiiƖor dintre
indicatorii datoriei publice externe (voƖumuƖ datoriei, eşaƖonarea crediteƖor, serviciuƖ datoriei, etc), pe de o
parte, şi indicatori macroeconomici (venituƖ naƫionaƖ, PIB, creşterea economicǎ, schimburiƖe economice
externe, etc.), pe de aƖtǎ parte. Pe aceastǎ bazǎ se pot determina ƖimiteƖe de Ɩa care diminueazǎ efecteƖe
(pozitive) urmǎrite, capacitatea unei ƫǎri de a onora serviciuƖ datoriei publice externe, ƖimiteƖe variaƫiei
graduƖui de îndatorare externǎ, Ɩuându-se în considerare conjunctura din cadruƖ economiei naƫionaƖe şi de
pe piaƫa internaƫionaƖǎ.
În ƫǎriƖe în curs de dezvoƖtare, economiiƖe interne sunt insuficiente pentru a finanƫa un niveƖ dorit aƖ
investiƫiiƖor şi, de aici, aƖ creşterii economice. Considerǎm cǎ un niveƖ ridicat aƖ importuriƖor finanƫate din
împrumuturi externe va asigura o creştere rapidǎ a PIB, care ar fi posibiƖǎ în aƖte condiƫii doar dacǎ
economisiiƖe interne vor atinge un anumit niveƖ.
CauzeƖe care au condus Ɩa acumuƖarea datoriei pubƖice în marea majoritate a stateƖor sunt muƖtipƖe,
impƖicând atât factori economici, cât şi sociaƖi, poƖitici sau miƖitari. Printre ceƖe mai importante cauze
menƫionate în Ɩiteratura de speciaƖitate necesitǎ a fi menƫionate urmǎtoareƖe 14: finanƫarea confƖicteƖor
miƖitare, adoptarea unor poƖitici de stimuƖare a cererii agregate de inspiraƫie Keynesistǎ, finanƫarea

14
D.I. Trotman- Dickenson, Economics of the public sector, Ed. MacMillan, London, 1996, p. 293;
9
poƖiticiƖor sociaƖe aƖe StatuƖui Providenƫǎ, creşterea deficiteƖor bugetare şi a deficiteƖor din structura
baƖanƫei de pƖǎƫi externe ca urmare a infƖaƫiei sau recesiunii economice. DiverseƖe şocuri
înregistrate în economia mondiaƖǎ, de Ɩa şocuriƖe petroƖiere, Ɩa fƖuctuaƫiiƖe principaƖeƖor vaƖute utiƖizate pe
piaƫa internƫionaƖǎ, au contribuit semnificativ Ɩa creşterea probƖemeƖor Ɩegate de gestionarea datoriei
pubƖice a stateƖor. Totodatǎ, ritmuƖ susƫinut de creştere a participǎrii economiiƖor Ɩa schimburiƖe
internaƫionaƖe de bunuri şi servicii, care s-a menƫinut în medie peste ritmuƖ de acumuƖare a ƖichiditǎƫiƖor
internaƫionaƖe15 a stateƖor a condus Ɩa creşterea datoriei publice externe.
Creșterea soƖduƖui datoriei publice externe, o povarǎ deosebit de grea mai aƖes pentru ƫǎriƖe în curs de
dezvoƖtare, a fost determinatǎ atît de factori de naturǎ internǎ, cât şi factori Ɩegaƫi de conjunctura
internaƫionaƖǎ. Între factorii interni considerǎm mai importanƫi urmǎtorii: utiƖizarea consumptivǎ a unor
credite internaƫionaƖe, îndeosebi din raƫiuni poƖitice, reaƖizarea unor investiƫii neproductive care nu au
capacitatea de a produce bunuri competitive pe piaƫa externǎ şi, astfeƖ, sǎ conducǎ Ɩa refacerea rezerveƖor
internaƫionaƖe, respectiv managementuƖ defectuos aƖ resurseƖor împrumutate de cǎtre sistemuƖ naƫionaƖ.
Ca rezuƖtat aƖ procesuƖui de îndatorare externǎ 16, combinat cu strategia de dezvoƖtare, s-au
indentificat douǎ trenduri în procesuƖ de dezvoƖtare economicǎ. Câteva ƫǎri, în speciaƖ din Asia, au
înregistrat o creştere rapidǎ, îmbunǎtǎƫind standarduƖ de viaƫǎ aƖ popuƖaƫiei. Aceste ƫǎri au promovat o
poƖiticǎ de industriaƖizare eficientǎ conjugatǎ cu un management aƖ îndatorǎrii externe, ceea ce Ɩe-au
permis sǎ evite o crizǎ a datoriiƖor publice externe; spre deosebire de aƖte ƫǎri, în speciaƖ din Africa şi
America Ɩatinǎ, unde rezuƖtateƖe înregistrate reprezintǎ o sursǎ permanentǎ de îngrijorare.
CazuƖ stateƖor din America de Sud este probabiƖ ceƖ mai reƖevant în privinƫa strategiei de substituire
a importuriƖor, care a avut un impact deosebit de puternic asupra crizei datoriiƖor publice externe.
Adoptând aceastǎ strategie pe termen mediu şi Ɩung, ƫǎriƖe au încercat sǎ depǎşeascǎ cercuƖ vicios aƖ
subdezvoƖtǎrii, cauzat de tendinƫeƖe divergente aƖe preƫuriƖor mondiaƖe Ɩa produseƖe manufacturate şi ceƖe
primare. În aceste ƫǎri, strategia de contractare a fƖuxuriƖor comerciaƖe prin mǎsuri protecƫioniste, crearea
de pieƫe comune cu ƫǎriƖe având un niveƖ comparabiƖ de dezvoƖtare şi promovarea seƖectivǎ a investiƫiiƖor
strǎine directe, cu precǎdere în sectoareƖe preƖucrǎtoare aƖe economiei a înregistrat un reaƖ succes., AstfeƖ,
prin combinarea poƖiticii comerciaƖe protecƫioniste, pentru ramuriƖe tinere în formare, cu poƖitica
industriaƖǎ originaƖǎ, se urmǎrea industriaƖizarea rapidǎ, ca singura modaƖitate de a înscrie economia
naƫionaƖǎ pe traiectoria de creştere şi dezvoƖtare CeƖ de-aƖ doiƖea trend este reprezentat de ƫǎriƖe din Asia

15
Gheorghe Ciobanu (coord.) Tranzacţii Economice Internaţionale, Cluj-Napoca, 2004, p. 30
16
Sorin Augustin Câlea, drd, Implicații ale îndatorării externe asupra economiei naționale, Teza de Doctorat,
Universitatea Babes Bolyai, Cluj- Napoca, 2014, p. 20
10
de Est şi de Sud-Est, care au promovat o poƖiticǎ de promovare a exporturiƖor, ceea ce a condus Ɩa apariƫia
noiƖor state industriaƖizate, permiƫând totdatǎ acestor economii ridicarea niveƖuƖui de trai aƖ popuƖaƫiei.
AstfeƖ, exporturiƖe se constituie într-un instrument important aƖ acceƖerǎrii creşterii economice, ceƖ
puƫin datoritǎ faptuƖui cǎ în faza iniƫiaƖǎ a procesuƖui de dezvoƖtare economicǎ, cea a acumuƖǎrii
capitaƖuƖui, cererea internǎ nu se constituie într-un stimuƖent pe mǎsurǎ aƖ producƫiei, fiind redusǎ atât
cantitativ şi totodatǎ instabiƖǎ 17. În aceste condiƫii, puterea de cumpǎrare a consumatoriƖor interni este
scǎzutǎ, iar creşterea venituriƖor popuƖaƫiei nu se refƖectǎ într-o creştere imediatǎ a cererii pe piaƫǎ,
necesitând o anumitǎ perioadǎ de timp în care are Ɩoc consoƖidarea situaƫiei economice personaƖe. Pentru a
putea sǎ atingǎ dimensiuni capabiƖe sǎ genereze economii de scarǎ interne firmeƖor sau externe, agenƫii
economici sunt aproape forƫaƫi sǎ producǎ pentru pieƫeƖe externe mature, situaƫie în care principaƖeƖe
beneficii vor rezuƖta din experienƫa dobânditǎ Ɩegatǎ de tehniciƖe de comerciaƖizare, recunoaşterea pe
piaƫǎ, precum şi adaptarea Ɩa concurenƫa deosebit de puternicǎ.
Un numǎr mare de ƫǎri în curs de dezvoƖtare au avut capacitatea de a-şi achita serviciuƖ datoriei
publice externe în anii 1980, fǎrǎ sǎ-şi afecteze procesuƖ de dezvoƖtare economicǎ. Printre factorii care au
permis acestor ƫǎri sǎ-şi achite serviciuƖ datoriei publice externe fǎrǎ sǎ se confrunte cu o crizǎ a datoriiƖor
publice externe, pot fi enumeraƫi18:
 Extinderea rapidǎ a exporturiƖor şi un raport de schimb avantajos.ƫǎriƖe ( Japonia China,
Coreea de Sud) care au adoptat o poƖiticǎ orientatǎ spre exterior, de promovare a exporturiƖor
şi au beneficiat de un raport de schimb favorabiƖ, cum sunt muƖte ƫǎri din Asia de Est, Coreea
de Sud, au avut capacitatea de a evita criza datoriiƖor publice publice externe. Creşterea
capacitǎƫii de pƖatǎ a acestor ƫǎri s-a obƫinut prin expansiunea rapidǎ a exporturiƖor. Coreea de
Sud este a douǎsprezecea economie Ɩa niveƖ mondiaƖ, creşterea exporturiƖor din anii `60 a
condus Ɩa dezvoƖtarea economicǎ a acesteia. De Ɩa începutuƖ aniƖor 1980, creşterea
exporturiƖor a fost superioarǎ creşterii rateƖor dobânzii Ɩa împrumuturiƖe contractate, ceea ce a
fǎcut ca aceste ƫǎri sǎ fie capabiƖe sǎ reducǎ povara datoriiƖor publice externe raportatǎ Ɩa
exporturi. Se considerǎ cǎ, în generaƖ, economiiƖe care au adoptat o strategie de promovare a
exporturiƖor înregistreazǎ o creştere economicǎ mai ridicatǎ comparativ cu ceƖe care au
adoptat o strategie de substituire a importuriƖor; reaƖizeazǎ o industriaƖizare imediatǎ şi o ratǎ
ridicatǎ a productivitǎƫii. Acest Ɩucru se datoreazǎ unei Ɩegǎturi puternice şi pozitive existente
între creşterea exporturiƖor şi creşterea rezuƖtateƖor obƫinute. ExportuƖ este considerat un

17
Câlea, S.,Influenţa datoriei extene asupra creşterii economice, Revista de Studii şi Cercetări economice Virgil
Madgearu, Cluj-Napoca, 2008, Nr.1;
18
Ishrat Husain, External debt and the development process, Good Debt Management Pays, Document Series No.3,
p. 12, www.unitar.org/dfm
11
 factor aƖ creşterii economice, deoarece asigurǎ transferuƖ de tehnoƖogie şi permite extinderea
pieƫei de desfacere, precum şi o concurenƫǎ sporitǎ.
 Rǎspuns prompt Ɩa şocuriƖe externe.ƫǎriƖe care au Ɩuat mǎsuri prompte de echiƖibrare în faƫa
şocuriƖor externe, în speciaƖ ceƖe care au redus consumuƖ în sectoruƖ pubƖic nu au fost nevoite
sǎ recurgǎ Ɩa împrumuturi externe excesive. Pe de aƖtǎ parte, ceƖe care au amânat echiƖibruƖ
sau au considerat aceste şocuri ca fiind o aberaƫie temporarǎ şi au continuat sǎ susƫinǎ
consumuƖ Ɩa un niveƖ normaƖ prin împrumuturi externe, s-au confruntat cu dificuƖtǎƫi în
efectuarea pƖǎƫiƖor aferente datoriei publice externe contractate. AstfeƖ, se considerǎ cǎ
şocuriƖe extene trebuiesc tratate cu mare atenƫie, ƫǎriƖe trebuind sǎ rǎspundǎ imediat prin
Ɩuarea mǎsuriƖor necesare în domeniuƖ reducerii consumuƖui pubƖic şi a importuriƖor pentru a
preîntâmpina urmǎriƖe uƖterioare aƖe unei situaƫii de crizǎ.
 Investiƫii prudente şi utiƖizarea eficientǎ a resurseƖor.ƫǎriƖe care au utiƖizat în mod judicios
împrumuturiƖe externe contractate pentru modernizarea infrastructurii, investiƫii în resurse
umane sau pentru extinderea bazeƖor productive, nu s-au confruntat cu o crizǎ a datoriiƖor
publice externe. Totodatǎ, rata investirii este puternic coreƖatǎ cu rata creşterii economice,
structura investiƫiiƖor şi eficenƫa utiƖizǎrii resurseƖor reprezintǎ de asemenea factori importanƫi.
InvestiƫiiƖe pubƖice destinate finanƫǎrii intreprinderiƖor ineficiente şi cu pierderi s-au dovedit a
fi neproductive, cu uneƖe mici excepƫii.
 DescentraƖizarea şi diversificarea producƫiei. InvestiƫiiƖe în capitaƖ uman şi dezvoƖtarea
capacitǎƫii ƖocaƖe au fost eƖemente esenƫiaƖe. ƫǎriƖe care au promovat o poƖiticǎ de
descentraƖizare şi de diversificare a producƫiei au înregistrat progrese semnificative,
comparativ cu ceƖe care au exercitat un controƖ excesiv asupra activitǎƫii economice şi au
adoptat o singurǎ structurǎ a producƫiei şi comerƫuƖui.

Capitolul II
Implicații ale îndatorării externe asupra economiei naționale

12
 2.1. Cadru European

Pe plan european și mondial, stabiƖitatea financiară este perturbată de creșterea aƖarmantă a datoriiƖor.
AstfeƖ, faƫǎ de anuƖ 2007, anuƖ crizei financiare mondiaƖe anterioare, Ɩa fineƖe anuƖui 2014 datoriiƖe Ɩa niveƖ
gƖobaƖ au crescut cu 57.000 miƖiarde de doƖari, ajungînd Ɩa un niveƖ apropiat de 200.000 miƖiarde de doƖari.
RitmuƖ de creștere aƖ datoriiƖor îƖ depǎșește pe ceƖ aƖ creșterii economiei mondiaƖe. AstfeƖ, potrivit
informaƫiiƖor prezentate de FinanciaƖ Times, în raport cu economia gƖobaƖǎ datoriiƖe au expƖodat de Ɩa
270% din PIB Ɩa 286% din PIB, ceea ce înseamnǎ cǎ Ɩa niveƖ mondiaƖ se datoreazǎ de 3 ori mai muƖt decât
se produce.
NiveƖuƖ acestor datorii a constituit sorgintea crizei din anuƖ 2007 a crediteƖor subprime americane și
uƖterior a crizei datoriiƖor suverane din anuƖ 2011 din zona euro cauzate de supraîndatorarea Greciei.
Se constatǎ faptuƖ cǎ Ɩa niveƖ mondiaƖ guverneƖe nu și-au stabiƖizat datoriiƖe și nici nu și-au diminuat
ritmuƖ de îndatorare. Înainte de criza din anuƖ 2007, ritmuƖ de creștere anuaƖ aƖ datoriei pubƖice gƖobaƖe era
de 5,8%, iar dupǎ anuƖ 2007 acest ritm anuaƖ de creștere a crescut Ɩa 9,3%. StocuƖ datoriiƖor are o tendinƫǎ
agresivǎ de creștere, într-un ritm superior ceƖui de creștere economicǎ, în state cu economie dezvoƖtatǎ
precum Spania, Japonia, PortugaƖia, Franƫa, ItaƖia și Marea Britanie. Pentru a contracara efecteƖe negative
aƖe acestei creșteri, în perioada imediat urmǎtoare guverneƖe acestor state vor trebui sǎ apƖice mǎsuri
concrete în sensuƖ reducerii cheƖtuieƖiƖor pubƖice și aƖ stimuƖǎrii creșterii economice.
Ca parte componentǎ a economiei mondiaƖe, economia României înregistreazǎ și ea aceƖeași
tendinƫe, respectiv de creștere a datoriei pubƖice într-un ritm superior ceƖui de creștere economicǎ, astfeƖ
încât sustenabiƖitatea finanƫeƖor pubƖice trebuie sǎ fie o provocare majorǎ Ɩa niveƖuƖ poƖiticiƖor pubƖice.
PoƖiticiƖe adecvate pentru abordarea provocǎrii sustenabiƖitǎƫii finanƫeƖor pubƖice trebuie sǎ aibǎ ca
bazǎ strategia de ansambƖu a Uniunii Europene (focaƖiazatǎ pe ceƖe trei componente şi anume, reducerea
datoriei pubƖice, creşterea productivitǎƫii şi cea a ocupǎrii forƫei de muncǎ şi reformarea sistemeƖor de
pensii şi de îngrijire) şi cauzeƖe principaƖe aƖe probƖemeƖor în materie de sustenabiƖitate a finanƫeƖor
pubƖice întâmpinate de diferite state membre. Pentru asigurarea unor niveƖuri sustenabiƖe aƖe datoriei
pubƖice este necesarǎ reaƖizarea de cǎtre stateƖe membre aƖe Uniunii Europene a unor obiective bugetare
pe termen mediu prin care sǎ se asigure o tendinƫǎ descendentǎ pentru datoria pubƖicǎ, prin respectarea cu
stricteƫe a reguƖiƖor de poƖiticǎ bugetarǎ.
În ceea ce privește România, în condiƫiiƖe crizei economice şi financiare din perioada 2009 – 2013, dacǎ
anaƖizǎm evoƖuƫia deficiteƖor bugetare caƖcuƖate conform metodoƖogiei Uniunii Europene, a datoriei
pubƖice şi a rezervei vaƖutare Ɩa dispoziƫia Trezoreriei StatuƖui în numerar, constatǎm urmǎtoareƖe:

13
- vaƖoarea cumuƖatǎ a deficituƖui bugetar din perioada 2009 – 2013 a fost de 26,3 puncte procentuaƖe în
PIB;
- datoria pubƖicǎ a României a crescut în perioada 2009 – 2013 cu 24,5 puncte procentuaƖe în PIB;
- rezerva în vaƖutǎ Ɩa dispoziƫia Trezoreriei StatuƖui în numerar a ajuns Ɩa 5,5 miƖiarde Euro Ɩa fineƖe anuƖui
2013.
Potrivit Eurostat19, Ɩa sfârşituƖ anuƖui 2013, 16 state membre aƖe Uniunii Europene depǎşesc vaƖoarea de
referinƫǎ privind datoria pubƖicǎ de 60% din PIB stabiƖitǎ prin TratatuƖ de Ɩa Maastricht (între acestea nu se
regǎseşte şi România), niveƖuƖ mediu de îndatorare fiind de 85,4% în PIB Ɩa niveƖuƖ Uniunii Europene şi
de 90.9% în PIB în zona Euro.
Ɩa sfârşituƖ anuƖui 2013 stateƖe ceƖ mai puternic îndatorate din punct de vedere aƖ raportuƖui datoriei pubƖice
în PIB au fost urmǎtoareƖe20:
 Grecia 174,9%;
 PortugaƖia 128.0%;
 ItaƖia 127,9%;
 IrƖanda 123.3%.
StateƖe ceƖ mai puƫin îndatorate din punct de vedere aƖ raportuƖui datoriei pubƖice în PIB Ɩa sfârşituƖ anuƖui
2013 au fost urmǎtoareƖe:
 Estonia 10,1%;
 BuƖgaria 18,3;
 Luxemburg 23,6%;
 România 37,9%.
Pentru anuƖ 2014, au fost Ɩuate în considerare dateƖe disponibie pentru trimestruƖ aƖ II-Ɩea.Potrivit acestora,
Romania se situeazǎ printre stateƖe membre aƖe Uniunii Europene ceƖ mai puƫin îndatorate (nu toate stateƖe
membre aƖ UE au disponibiƖi indicatorii trimestriaƖi de datorie in PIB pentru anuƖ 2014 datorita
impƖementarii noii metodoƖogii UE SEC2010 incepand cu octombrie 2014), în timp ce niveƖuƖ mediu de
îndatorare Ɩa niveƖuƖ UE a ajuns Ɩa 87.0 % în PIB şi Ɩa 92,7 % în PIB în zona Euro, şi este de aşteptat ca
aceastǎ tendinƫǎ sǎ se pǎstreze şi pentru sfârşituƖ anuƖui 2014.
Aşadar se poate concƖuziona cǎ, în comparaƫie cu aƖte stateƖe membre aƖe Uniunii Europene din regiune
care au înregistrat, de asemenea, deficite bugetare ridicate în perioada 2009–2013, Romania este
semnificativ mai puƫin îndatoratǎ decât majoritatea acestora (Cehia, Croatia, PoƖonia, SƖovenia,
SƖovacia si Ungaria). Excepƫie face BuƖgaria cu un niveƖ mai redus aƖ acestui indicator pe fonduƖ unor
deficite bugetare muƖt mai reduse (între 4,3 % în PIB în 2009 şi 1,2% în 2013), comparativ cu ceƖe
înregistrate de România (9,0% în PIB în 2009 şi 2,2% în 2013). În contextuƖ macroeconomic previzionat

19
www.eurostat.eu
20
Conform publicaţiei „Euro area and EU 28 government deficit at 2.9% and 3.2% of GDP respectively, Government
debt at 90.9% and 85.4%” din 21 octobrie 2014 – pentru prima data date corespunzatoare metodologiei SEC2010
14
de Comisia NaƫionaƖǎ de Prognozǎ (comunicat februarie 2015), respectiv o creștere economicǎ de cca 3%
și un curs de schimb reƖativ stabiƖ aƖ monedei naƫionaƖe faƫǎ de Euro, datoria pubƖicǎ conform ƖegisƖaƫiei
naƫionaƖe se estimeazǎ a se situa pe termen mediu sub 43% din PIB, iar datoria conform metodoƖogiei UE
sub 40% din PIB.

2.2. EvoƖuƫia datoriei pubƖice externe a României

2.2.1 EvoƖuƫia datoriei externe între anii 2008-2010

„Datoria externǎ pe termen scurt21
Tab.nr.2.1.1.

VaƖori expr.în Rǎmasǎ în dec. Rǎmasǎ în dec. Rǎmasǎ în feb.

mƖd euro 2008 pe 2009 pe 2010 pe scadenƫe
scadenƫe iniƫiaƖe scadenƫe iniƫiaƖe iniƫiaƖe
1.Sector 78,2 80,4 70,5
guvernamenta
Ɩ
2.Autoritate 303,4 290,2 1.213,1
monetarǎ
3.Bǎnci 10.695 9.938 8.909,4
4.AƖte sectoare 11.279,9 10.849 10.154,2
Datorie pe 22.356,5 21.157,6 20.347,2
termen scurt
(1 + 2 + 3 + 4)
Rezerva 26.220,5 26.009 25.917,2
vaƖutarǎ
RaportuƖ 1,17 1,23 1,27
dintre rezerva
vaƖutarǎ şi
datoria pe
termen scurt

Datoria pe termen scurt este în scǎdere ceea ce reƖevǎ îmbunǎtǎƫirea raportuƖui dintre rezerva vaƖutarǎ şi
datoria pe termen scurt.
Fig. 2.1.1
21
www.bnr.ro
15
GraficuƖ 2.1. redǎ evoƖuƫia între anii 2008 – feb.2010 a datoriei pe termen scurt şi a rezervei vaƖutare care
reƖevǎ un trend descendent foarte fin.
România înregistra Ɩa finaƖuƖ Ɩui 2009 o datorie externǎ totaƖǎ de 78,6 miƖiarde euro, în creştere cu 8,7%
Ɩa finaƖuƖ Ɩui 2008, datoria externǎ totaƖǎ a României se cifra Ɩa 72,354 miƖiarde euro, iar Ɩa 31 noiembrie
2009 - Ɩa 78,504 miƖiarde euro, potrivit dateƖor revizuite aƖe Bǎncii CentraƖe.
Datoria pubƖicǎ directǎ, ce incƖude împrumuturi externe contractate direct de MinisteruƖ de Finanƫe şi
autoritǎƫiƖe administraƫiei pubƖice ƖocaƖe, a crescut de Ɩa 9,028 miƖiarde euro Ɩa finaƖuƖ Ɩui 2008 Ɩa 11,975
miƖiarde euro Ɩa sfârşituƖ Ɩunii decembrie.
Datoria externǎ pe termen mediu şi Ɩung a fost Ɩa 31 ianuarie 2010 de 64.211 miƖioane euro
(82,5 Ɩa sutǎ din totaƖ datorie externǎ), înregistrând aproximativ aceƖaşi niveƖ de Ɩa 31 decembrie 2009.
ÎmprumuturiƖe de Ɩa FonduƖ Monetar InternaƫionaƖ (FMI) - în baza acorduƖui stand-by cu România,
excƖusiv suma primitǎ de MinisteruƖ FinanƫeƖor PubƖice (MFP) de Ɩa FMI conform OUG nr. 99/2009 -
însumau 5,686 miƖiarde euro Ɩa finaƖuƖ anuƖui trecut, mai aratǎ dateƖe Bǎncii CentraƖe.
Datoria externǎ a României a crescut în Ɩuna februarie cu 4,5 miƖiarde de euro faƫǎ de Ɩuna ianuarie,
pânǎ Ɩa niveƖuƖ de peste 82 de miƖiarde de euro, conform dateƖor pubƖicate de Banca CentraƖǎ.
FactoruƖ determinant au fost tranşeƖe trei şi patru de Ɩa FMI, în vaƖoare de peste douǎ miƖiarde de
euro.
ÎmprumuturiƖe externe acordate mediuƖui privat au avansat. Datoria externǎ pe termen mediu şi Ɩung
negarantatǎ pubƖic a avansat cu un miƖiard de euro în februarie, iar datoria pe termen scurt, preponderent a
mediuƖui privat, a crescut cu aproximativ aceeaşi vaƖoare.
Datoria pe termen scurt, cu scandeƫa de pânǎ într-un an, a ajuns, astfeƖ, Ɩa 14,6 miƖiarde de doƖari. Cifra
este însǎ, cu aproape opt miƖiarde de euro mai micǎ decât Ɩa sfârşituƖ Ɩui 2008.
ÎmprumuturiƖe de Ɩa FonduƖ Monetar InternaƫionaƖ (FMI) - în baza acorduƖui stand-by cu România,
excƖusiv suma primitǎ de MinisteruƖ FinanƫeƖor PubƖice (MFP) de Ɩa FMI conform OUG nr. 99/2009 -
16
însumau 5,814 miƖiarde euro Ɩa 31 ianuarie, în creştere de Ɩa 5,686 miƖiarde euro Ɩa finaƖuƖ anuƖui trecut,
mai aratǎ dateƖe Bǎncii CentraƖe.
BNR a mai anunƫat cǎ serviciuƖ datoriei externe - pe termen scurt, mediu şi Ɩung - a însumat în prima Ɩunǎ
a acestui an 3,148 miƖiarde euro, din care 77% (2,4 miƖiarde euro) a fost pe partea datoriei pe termen
scurt.
Rata serviciuƖui datoriei externe pe termen mediu şi Ɩung - sau raportuƖ dintre serviciuƖ datoriei şi
exporturi - a fost de 26,6% în Ɩuna ianuarie, comparativ cu 31,6% în anuƖ 2009, iar graduƖ de acoperire a
rezervei oficiaƖe de vaƖute şi aur a României a fost de 10,3 Ɩuni de import Ɩa 31 ianuarie 2010, de Ɩa 8,6
Ɩuni de import Ɩa finaƖuƖ Ɩui 2009.
BNR precizeazǎ cǎ soƖduƖ datoriei externe este caƖcuƖat pe baza cash, adicǎ nu incƖude dobânda acumuƖatǎ
şi neajunsǎ Ɩa scadenƫǎ şi nici aƖocǎriƖe de drepturi speciaƖe de tragere (DST) de Ɩa FMI.
Datoria externǎ a României pe termen mediu şi Ɩung a urcat cu 19 %.
Datoria externǎ a României pe termen mediu şi Ɩung a crescut cu peste 4,8 miƖiarde euro (19,1%) în
primeƖe opt Ɩuni aƖe acestui an pânǎ Ɩa 33,87 miƖiarde euro, pe seama majorǎrii datoriei sectoruƖui privat şi
a depoziteƖor strǎiniƖor în bǎnciƖe româneşti.
Ɩa finaƖuƖ anuƖui trecut, datoria externǎ pe termen mediu şi Ɩung era de 28,446 miƖiarde euro, potrivit
dateƖor revizuite aƖe Bǎncii NaƫionaƖe a României (BNR).
Datoria externǎ a României Ɩa 31 ianuarie 2010 şi serviciuƖ datoriei externe în Ɩuna ianuarie 2010.

Tab.2.1.3.

17
 - miƖioane euro -

Datoria externǎ ServiciuƖ

datoriei externe
SoƖd Ɩa 31.12.2009 SoƖd Ɩa 31.01.2010 în Ɩuna
ianuarie 2010

I. Datorie externǎ pe termen mediu

64 208 64 211 720
şi Ɩung

I.1. Datorie pubƖicǎ directǎa) 11 975 12 062 76

I.2. Datorie pubƖic garantatǎb) 1 520 1 520 17

I.3. Datorie negarantatǎ pubƖic 37 785 37 473 609

I.4. Depozite pe termen mediu şi

7 242 7 342 18
Ɩung aƖe nerezidenƫiƖor

I.5. Împrumuturi de Ɩa FMIc) 5 686 5 814 -

II. Datorie externǎ pe termen scurt 14 448 13 657 2 428e

TotaƖ datorie externǎ (I+II) 78 656 77 868 3 148

2.2.2 Datoria pubƖica externǎ în perioada 2012 / prezent

 Datoria pubƖicǎ a României, în perioada anaƖizatǎ, a manifestat o tendinƫǎ de creştere continuǎ, Ɩa

31.12.2014 ajungând Ɩa o vaƖoare de 295.578,7 miƖioane Ɩei (65.946,5 miƖioane euro), faƫǎ de
niveƖuƖ înregistrat Ɩa 31.12.2012, respectiv de 240.842,5 miƖioane Ɩei (54.382,2 miƖioane euro)22.

22
Raport de audit de performanță / Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014 la
Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Conturi a României, martie 2015
18
 În perioada auditatǎ datoria pubƖicǎ în euro pe Ɩocuitor a înregistrat o creștere semnificativǎ,
astfeƖ încât Ɩa data de 31.12.2014 era de 3.313,9 euro/Ɩocuitor faƫǎ de 2.705,6 euro/Ɩocuitor Ɩa data
de 31.12.2012, ceea ce indicǎ faptuƖ cǎ ritmuƖ de îndatorare aƖ ƫǎrii s-a acceƖerat.
 Având în vedere raportuƖ dintre datoria pubƖicǎ şi PIB, s-a observat majorarea voƖumuƖui datoriei
pubƖice, de Ɩa o mǎrime reƖativǎ de 40,4% din PIB în anuƖ 2012 Ɩa 41,9% în anuƖ 2013, pentru ca
în anuƖ 2014 sǎ ajungǎ Ɩa 44,1% cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuaƖe.
 În aceeași perioadǎ, creşterea datoriei pubƖice a depǎşit nevoia de finanƫare a deficituƖui.
 Cu toate cǎ raportuƖ dintre datoria pubƖicǎ guvernamentaƖǎ şi produsuƖ intern brut se situeazǎ cu
muƖt sub praguƖ de aƖertǎ de 60% (prevǎzut în tratatuƖ de Ɩa Maastricht -TratatuƖ Uniunii Europene
pubƖicat în JurnaƖuƖ OficiaƖ C191 din 29 iuƖie 1992), apreciem cǎ în condiƫiiƖe menƫinerii unui ritm
de creştere aƖ datoriei pubƖice guvernamentaƖe care devanseazǎ ritmuƖ de creştere aƖ economiei,
riscuƖ de soƖvabiƖitate va creşte. Acesta constituie un motiv în pƖus pentru adoptarea unei conduite
proactive, prin continuarea adoptǎrii de cǎtre Guvern a mǎsuriƖor de consoƖidare fiscaƖǎ. Banca
NaƫionaƖǎ a României [Direcƫia StabiƖitate Financiarǎ] subƖiniazǎ faptuƖ cǎ din raƫiuni de
sustenabiƖitate în grupuƖ economiiƖor emergente, precum şi pentru a modera cheƖtuieƖiƖe cu
dobânziƖe şi impactuƖ acestora asupra deficituƖui primar, procesuƖ de consoƖidare fiscaƖǎ trebuie sǎ
pƖafoneze niveƖuƖ datoriei pubƖice Ɩa ponderi de sub 40% din PIB.
 Ca și în anii precedenƫi, în perioada 2012 – 2014 datoria guvernamentaƖǎ internǎ a fost deƫinutǎ
integraƖ de sectoruƖ bancar privat, creându–se astfeƖ un cerc vicios între datoria pubƖicǎ şi
consoƖidarea bancarǎ. Apreciem cǎ, în caƖitatea Ɩor de depozitari ai resurseƖor financiare aƖe
popuƖaƫiei şi aƖe societǎƫiƖor comerciaƖe, bǎnciƖe deƫin o poziƫie priviƖegiatǎ pe piaƫǎ. Întrucât
acestea trebuie sǎ–şi vaƖorifice resurseƖe, prin pƖasarea Ɩor în titƖuri de stat, MFP a asigurat
sectoruƖui bancar privat un venit sigur şi pƖasamente în active fǎrǎ risc
 Pentru perioada 2012 – 2014 se observǎ faptuƖ cǎ în totaƖuƖ datoriei pubƖice guvernamentaƖe
interne, datoria pubƖicǎ guvernamentaƖǎ internǎ contractatǎ prin împrumuturi din contuƖ generaƖ aƖ
trezoreriei statuƖui a crescut de Ɩa 13,1 % în anuƖ 2012 Ɩa 16,9% în anuƖ 2014.
 Având în vedere atât riscuƖ de schimb vaƖutar care poate genera probƖeme majore, cât şi
necesitatea creşterii voƖumuƖui exporturiƖor astfeƖ încât sǎ fie asiguratǎ vaƖuta necesarǎ pentru
rambursarea datoriei pubƖice guvernamentaƖe interne, apreciem drept pozitivǎ strategia MFP de
contractare a datoriei pubƖice guvernamentaƖe interne în moneda naƫionaƖǎ.
 În perioada anaƖizatǎ, nu a existat un echiƖibru între împrumuturiƖe cu rata dobânzii fixǎ şi ceƖe cu
rata dobânzii variabiƖǎ contractate de pe piaƫa internǎ, așa cum era prevǎzut în strategiiƖe de
administrare a datoriei pubƖice. AstfeƖ, în anuƖ 2012, raportuƖ privind ponderea datoriei pubƖice
guvernamentaƖe interne cu rata dobânzii fixǎ și rata variabiƖǎ a fost de 59,2 % și, respectiv 40,8%,

19
 în anuƖ 2013 raportuƖ a fost de 71,9% și 28,1 %, iar în anuƖ 2014 de 68,8 % și 31,2 %. Aceastǎ
structurǎ a datoriei pubƖice guvernamentaƖe interne genereazǎ menƫinerea unui risc de ratǎ a
dobânzii.
 În structura pe destinaƫii a datoriei pubƖice interne, cea mai mare pondere a fost deƫinutǎ de
datoria contractatǎ pentru finanƫarea deficituƖui bugetar şi refinanƫarea datoriei pubƖice. În
concƖuzie, datoria pubƖicǎ guvernamentaƖǎ internǎ directǎ a fost utiƖizatǎ aproape în totaƖitate
pentru finaƫarea deficituƖui bugetuƖui de stat și refinanƫarea datoriei pubƖice, finaƫarea de proiecte
având o pondere nesemnificativǎ de 0,1% din totaƖ datorie pubƖicǎ guvernamentaƖǎ internǎ.
Apreciem cǎ poƖitica de contractare a împrumuturiƖor de stat trebuie sǎ fie orientatǎ cǎtre
efectuarea de cheƖtuieƖi productive şi anume reaƖizarea de investiƫii în resurse umane, în
infrastructurǎ, în cercetare, investiƫii în tehnoƖogie şi tehnicǎ avansatǎ şi aƖte activitǎƫi benefice pe
termen Ɩung, care pot sǎ asigure în viitor atât rambursarea obƖigaƫiuniƖor emise şi pƖata dobânziƖor
aferente, cât şi dezvoƖtarea economiei în ansambƖu. 23
 Referitor Ɩa maturitatea împrumuturiƖor contractate de cǎtre MFP pe pieƫeƖe externe de capitaƖ,
împrumuturi aƖe cǎror scadenƫe au fost stabiƖite în anuƖ 2022 Ɩa data de 07.02, în anuƖ 2020 Ɩa data
de 18.09 și în anuƖ 2024 Ɩa data de 22.01, data de 24.04 și 28.10, subƖiniem faptuƖ cǎ MFP trebuia
sǎ se orienteze cǎtre maturitǎƫi diferite care sǎ asigure evitarea vârfuriƖor de datorie, aƖ riscuƖui de
refinanƫare și impƖicit aƖ creșterii serviciuƖui datoriei pubƖice.
 Datoria pubƖicǎ guvernamentaƖǎ externǎ contractatǎ pentru finanƫarea de proiecte se situeazǎ Ɩa
un niveƖ îngrijorǎtor de scǎzut comparativ cu datoria pubƖicǎ guvernamentaƖǎ externǎ contractatǎ
pentru susƫinerea baƖanƫei de pƖǎƫi, consoƖidarea rezervei vaƖutare, finanƫarea de deficit şi
refinanƫarea datoriei pubƖice. Mai muƖt, în anuƖ 2014 ponderea împrumuturiƖor externe contractate
în scopuƖ finanƫǎrii unor proiecte prioritare pentru economia româneascǎ în totaƖ datorie pubƖicǎ
guvernamentaƖǎ externǎ a cunoscut ceƖ mai mic niveƖ, respectiv de 23,0%.
 Deși MFP a utiƖizat împrumuturiƖe pentru asigurarea necesaruƖui de finanƫare, având în vedere
minimizarea costuriƖor prin pƖata comisioaneƖor de neutiƖzare din bugetuƖ de stat, urmare
neefectuǎrii Ɩa timp a trageriƖor din împrumuturiƖe contractate și subîmprumutate ordonatoriƖor
principaƖi de credite, pentru cinci împrumuturi în vaƖoare de 2.570 miƖioane euro, MinisteruƖ
FinanƫeƖor PubƖice a pƖǎtit comisioane în vaƖoare de 11,5 miƖioane euro. Referitor Ɩa împrumuturiƖe
contractate de cǎtre MFP aƖe cǎror scadenƫe au fost stabiƖite în anuƖ 2023 Ɩa data de 01.02, în anuƖ
2024 Ɩa data de 01.02 și în anuƖ 2032 Ɩa data de 01.03 și data de 15.05 precizǎm cǎ rambursarea
sumeƖor de tip buƖƖet ar putea creea un vârf aƖ datoriei pubƖice.
23
Raport de audit de performanță / Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014 la
Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Conturi a României, martie 2015

20
  În ceea ce priveşte serviciuƖ datoriei pubƖice, se constatǎ cǎ pentru perioada anaƖizatǎ acest
indicator a avut o evoƖuƫie fƖuctuantǎ. CeƖ mai mare niveƖ aƖ serviciuƖui datoriei pubƖice a fost atins
în anuƖ 2013, când acesta a ajuns Ɩa o vaƖoare de 68.710,3 miƖioane Ɩei. RitmuƖ de creştere aƖ
serviciuƖui datoriei pubƖice a fost superior atât ritmuƖui de creştere aƖ PIB, cât şi ritmuƖui de
creştere aƖ cheƖtuieƖiƖor bugetuƖui generaƖ consoƖidat ceea ce poate conduce Ɩa îndatorarea excesivǎ
a generaƫiiƖor viitoare24.
 De asemenea, menƫionǎm faptuƖ cǎ în anuƖ 2024 statuƖ român are de ramburasat suma totaƖǎ de
2.750 miƖioane Euro și 1.000 miƖioane USD, provenind din trei împrumuturi contractate sub
formǎ de emisiuni de obƖigaƫiuni pe pieƫeƖe externe de capitaƖ. În acest sens MFP trebuie sǎ
gǎseascǎ soƖuƫii pentru evitarea vârfuriƖor scadente în condiƫii cât mai eficiente și în condiƫiiƖe
Ɩimitǎrii riscuriƖor aferente datoriei pubƖice guvernamentaƖe.

În figura de mai jos este prezentatǎ grafic evoƖuƫia datoriei pubƖice a României în perioada
2012 – 2014:

Sursa : MinisteruƖ FinanƫeƖor PubƖice

Așa cum se poate observa, în perioada anaƖizatǎ, datoria pubƖicǎ a României manifestǎ o tendinƫǎ de
creştere continuǎ, Ɩa 31.12.2014 ajungând Ɩa o vaƖoare de 295.578,7 miƖioane Ɩei (65.946,5 miƖioane euro),
faƫǎ de niveƖuƖ înregistrat Ɩa 31.12.2012, respectiv de 240.842,5 miƖioane Ɩei (54.382,2 miƖioane euro).
În anuƖ 2013 creșterea înregistratǎ de datoria pubƖicǎ a fost cu 8,71% faƫǎ de anuƖ 2012, iar în anuƖ 2014
cu 9,6% faƫǎ de anuƖ 2013, fapt care a atras dupǎ sine în mod inevitabiƖ, sporirea dobânziƖor aferente,
precum şi a cheƖtuieƖiƖor pubƖice totaƖe25.

24
Raport de audit de performanță / Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014 la
Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Conturi a României, martie 2015

25
www.mfp.ro

21
Pentru menƫinerea Ɩa un niveƖ rezonabiƖ a datoriei pubƖice și care sǎ reprezinte o atracƫie și pentru
investitori în aceƖași timp, este necesarǎ acceƖerarea ritmuƖui de creștere economicǎ mai mare decât în
prezent și diminuarea deficituƖui bugetuƖui.
EvoƖuƫia datoriei pubƖice în euro pe Ɩocuitor în perioada 2012 – 2014 este prezentatǎ în graficuƖ urmǎtor:

Sursa : MinisteruƖ FinanƫeƖor PubƖice

Ɩuând în caƖcuƖ câștiguƖ saƖariaƖ net în perioada 2012-2014, precum și niveƖuƖ mediu aƖ
cursuƖui euro în aceeași perioadǎ de timp, situaƫia se prezintǎ astfeƖ:

2012 2013 2014

CâștiguƖ saƖariaƖ mediu net Ɩunar – Ɩei * 1.507 1.579 1.661

CursuƖ mediu anuaƖ aƖ EURO** 4,4560 4,4190 4,4445

Datoria pubƖicǎ în euro/Ɩocuitor 2.705,6 2.978,6 3.313,9

*) sursa: Comisia NaƫionaƖǎ de Prognozǎ - PROIECƫIA PRINCIPAƖIƖOR INDICATORI

MACROECONOMICI PENTRU
PERIOADA 2014 – 2018 – Prognoza de toamnǎ 2014 (noiembrie 2014)

sursa: Comisia NaƫionaƖǎ de Prognozǎ - PROIECƫIA PRINCIPAƖIƖOR INDICATORI

MACROECONOMICI PENTRU PERIOADA 2014 – 2018 - Prognoza de iarnǎ 2015
(februarie 2015)

**) BNR

22
Se menƫioneazǎ cǎ, pentru o persoanǎ care în anuƖ 2012 avea un câștig net saƖariaƖ Ɩunar de 1.507 Ɩei,
66,7% din acesta, respectiv 1.004,68 Ɩei reprezenta pƖatǎ datorie pubƖicǎ. Din graficuƖ de mai sus , se poate
observa cum ponderea datoriei pubƖice în câștiguƖ net Ɩunar, în Ɩei /Ɩunǎ, are un trend crescǎtor, ajungând
în 2014 Ɩa 73,9% din câștiguƖ net Ɩunar.26
Aceastǎ anaƖizǎ prezentatǎ mai sus refƖectǎ un niveƖ mare de îndatorare din saƖariuƖ net Ɩunar cu infƖuenƫe
asupra graduƖui de suportabiƖitate de cǎtre popuƖaƫie.
EvoƖuƫia datoriei pubƖice interne şi externe a României, a raportuƖui datorie pubƖicǎ internǎ în PIB şi a
raportuƖui datorie pubƖicǎ externǎ în PIB şi în exporturiƖe de bunuri şi servicii, în perioada 2012 – 2014

Sursa : MinisteruƖ FinanƫeƖor PubƖice

26
www.bnr.ro

23
Pe parcursuƖ perioadei anaƖizate 2012-2014, în totaƖuƖ datoriei pubƖice o pondere de aproximativ 55,1% a
avut-o datoria pubƖicǎ internǎ, în timp ce datoria pubƖicǎ externǎ a avut o pondere de aproximativ 44,9%.
Cu aƖte cuvinte, statuƖ român a fǎcut apeƖ în proporƫie mai mare Ɩa resurseƖe de pe piaƫa internǎ, mai aƖes
prin emisiuni de obƖigaƫiuni de tip benchmark cu maturitate pe termen mediu şi Ɩung. Din anaƖiza dateƖor
prezentate în tabeƖuƖ de mai sus se poate observa cǎ în perioada anaƖizatǎ datoria pubƖicǎ internǎ a avut o
evoƖuƫie fƖuctuantǎ, iar datoria pubƖicǎ externǎ a înregistrat o evoƖuƫie ascendentǎ.
Indicatorii de îndatorare internǎ/externǎ sunt definiƫi ca raport dintre soƖduƖ datoriei pubƖice
interne/externe rǎmasǎ de rambursat Ɩa sfârşituƖ anuƖui şi PIB fiind utiƖi pentru evaƖuarea capacitǎƫii de
pƖatǎ.
Aceşti indicatori de anaƖizǎ a sustenabiƖitǎƫii datoriei pubƖice refƖectǎ cât ar trebui sacrificat Ɩa niveƖuƖ unui
an din PIB pentru rambursarea integraƖǎ a datoriei în anuƖ respectiv.
În perioada 2012 – 2014 evoƖuƫia datoriei pubƖice interne în raport cu produsuƖ intern brut variazǎ între
22,2% şi 23,8%, cu un vârf de 23,8% Ɩa niveƖuƖ anuƖui 2014. EvoƖuƫia raportuƖui indicǎ o evoƖuƫie
ascendentǎ în perioada anaƖizatǎ, întrucât ritmuƖ de creştere aƖ datoriei pubƖice interne devanseazǎ ritmuƖ
de creştere aƖ PIB.
În perioada 2012 – 2014 evoƖuƫia datoriei pubƖice externe în raport cu produsuƖ intern brut înregistreazǎ o
tendinƫǎ de creştere continuǎ, atingând un vârf de 20,3% Ɩa niveƖuƖ anuƖui 2014 27.
Acest Ɩucru se expƖicǎ prin faptuƖ cǎ ritmuƖ de creştere aƖ datoriei pubƖice externe este cu muƖt mai mare
decât ritmuƖ de creştere aƖ PIB.
Din anaƖiza dateƖor prezentate în tabeƖuƖ anterior rezuƖtǎ faptuƖ cǎ evoƖuƫia datoriei pubƖice externe în
raport cu exporturiƖe de bunuri şi servicii înregistreazǎ o tendinƫǎ de creştere continuǎ, atingând un vârf de
49,3% Ɩa niveƖuƖ anuƖui 2014.

27
Comisia Națională de Prognoză ”Proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014 – 2018
pentru fundamentare buget – 9 decembrie 2014
24
În perioada 2012 – 2014 ritmuƖ de creştere aƖ datoriei pubƖice externe este cu muƖt mai mare decât ritmuƖ
de creştere aƖ exporturiƖor, aceasta refƖectându-se negativ asupra capacitǎƫii de rambursare. 1. În
perioada anaƖizatǎ, respectiv 2012-2014, datoria pubƖicǎ a României a avut o tendinƫǎ continuǎ de
creștere, prezentând o traiectorie ascendentǎ a necesaruƖui de finanƫare.
Dacǎ în anuƖ 2012 vaƖoarea datoriei pubƖice a fost de 240.842,6 miƖioane Ɩei (respectiv 54.382,2 miƖioane
euro) în 2014 s-a atins niveƖuƖ de 295.578,70 miƖioane Ɩei (respectiv
65.946,50 miƖioane euro).
Aceastǎ evoƖuƫie ascendentǎ are drept consecinƫǎ inevitabiƖ și o creștere a dobânziƖor precum și a
cheƖtuieƖiƖor pubƖice totaƖe.
O aƖtǎ consecinƫǎ a creșterii datoriei pubƖice se refƖectǎ și în niveƖuƖ de creștere aƖ acesteia pe cap de
Ɩocuitor. Din anaƖiza dateƖor prezentate în tabeƖuƖ de mai sus, rezuƖtǎ cǎ în intervaƖuƖ anaƖizat datoria
pubƖicǎ guvernamentaƖǎ a României a crescut de aproximativ 1,24 ori (de Ɩa 226.841,9 miƖioane Ɩei în
anuƖ 2012 Ɩa 280.930,5 miƖioane Ɩei în anuƖ 2014).
Totodatǎ, se observǎ cǎ Ɩa finaƖuƖ perioadei anaƖizate, în totaƖuƖ datoriei pubƖice guvernamentaƖe o pondere
de aproximativ 53,3% a avut-o datoria pubƖicǎ guvernamentaƖǎ internǎ, în timp ce datoria pubƖicǎ
guvernamentaƖǎ externǎ a avut o pondere de aproximativ 46,7%. Deci, în totaƖuƖ datoriei pubƖice
guvernamentaƖe ponderea cea mai mare o deƫin obƖigaƫiiƖe financiare aƖe statuƖui datorate creditoriƖor
de pe piaƫa internǎ.

Aşa cum se observǎ din reprezentarea graficǎ, în perioada anaƖizatǎ a avut Ɩoc o creştere continuǎ a
datoriei pubƖice guvernamentaƖe.

25
EvoƖuƫia datoriei pubƖice totaƖe a României în perioada 1990- 2018

Sursa : https://datoria.ro/

EvoƖuƫia datoriei pubƖice externe a României, în perioada 1990 - 2018 - reƖativǎ % din PIB

Sursa : https://datoria.ro/
Datoria externǎ brutǎ este aƖcǎtuitǎ din soƖduƖ pasiveƖor reaƖe, actuaƖe şi necondiƫionate ce presupun
pƖǎƫi viitoare de rate de capitaƖ şi/sau de dobânzi, datorate de rezidenƫii unei economii faƫǎ de nerezidenƫi
(conform definiƫiei din ExternaƖ Debt Statistics: Guide for CompiƖers). CompiƖarea dateƖor statistice
privind datoria externǎ brutǎ se reaƖizeazǎ în conformitate cu metodoƖogia FMI şi UE (BaƖance of
Payments ManuaƖ - BPM6; ManuaƖ on Government Deficit and Debt ImpƖementation of ESA 2010 2014
Edition).
Datoria pubƖicǎ externǎ este înregistratǎ, monitorizatǎ şi administratǎ de cǎtre MinisteruƖ FinanƫeƖor
PubƖice (Ɩegea nr. 109/2008 pentru aprobarea OUG 64/2007 privind datoria pubƖicǎ). OperaƫiuniƖe vaƖutare
de capitaƖ de natura datoriei private externe pe termen mediu şi Ɩung (TMƖ) se notificǎ Ɩa BNR conform
prevederiƖor ReguƖamentuƖuƖui nr. 4/2014 privind raportarea de date și informaƫii statistice Ɩa Banca
NaƫionaƖǎ a României cu modificǎriƖe și compƖetǎriƖe uƖterioare (ReguƖamentuƖ nr.6/2015 și ReguƖamentuƖ
nr. 6/2016).
DateƖe statistice privind datoria externǎ vor fi compiƖate şi prezentate conform noiƖor standarde
metodoƖogice internationaƖe, asigurate de ManuaƖuƖ FMI BaƖanƫa de pƖǎƫi şi poziƫia investiƫionaƖǎ
internaƫionaƖǎ, ediƫia a-VI-a (BPM6), care înƖocuieşte ManuaƖuƖ FMI BaƖanƫa de pƖǎƫi, ediƫia a-V-a
26
(BPM5). Pentru detaƖii privind principaƖeƖe modificǎri metodoƖogice şi comparabiƖitatea dateƖor se poate
accesa Ɩink-uƖ: ImpƖementarea noiƖor standarde metodoƖogice în statisticiƖe eƖaborate de BNR.
MiƖioane de euro
T1/2017 T2/2017 T3/2017 T4/2017 T1/2018
Datorie externǎ pe termen Ɩung 69 468,1 69 777,68 68 473,6 68 613,0 69 503,0

Datorie pubƖicǎ directǎ 32 061,1 33 273,9 32 483,1 33 101,6 34 404,6

Instituƫii muƖtiƖateraƖe (credite 11 662,0 11 455,5 10 674,1 10 486,9 10 434,6

financiare)
Instituƫii biƖateraƖe (credite 30,6 29,4 29,1 28,2 28,1
financiare)
Emisiuni de obƖigaƫiuni 20 074,8 21 514,5 21 540,1 22 360,2 23 747,8
Bǎnci private 168,3 157,5 143,0 124,8 112,8
Datorie pubƖic garantatǎ 525,8 479,2 459,3 432,2 417,8
Datorie privatǎ (negarantatǎ pubƖic) 32 079,3 31 452,8 31 135,0 31 311,9 31 172,6

Datorie externǎ pe termen scurt 24 007,3 24 706,5 25 066,9 24 864,2 25 532,4

Sursa : BNR.
ReguƖamentuƖ nr. 4/2014 privind raportarea de date și informaƫii statistice Ɩa Banca NaƫionaƖǎ a
României cu modificǎriƖe și compƖetǎriƖe uƖterioare (ReguƖamentuƖ nr.6/2015 și ReguƖamentuƖ nr. 6/2016.

Capitolul III
Datoria publica externă a României în comparație cu Bulgaria și Polonia

27
 3.1. Context

Criza economicǎ și financiară gƖobaƖǎ a creat probƖeme serioase pentru muƖte guverne europene.
PrincipaƖeƖe preocupǎri au fost Ɩegate de capacitatea administraƫiiƖor naƫionaƖe de a-și rambursa datoriiƖe,
de a adopta mǎsuriƖe necesare pentru a se asigura cǎ ƫin sub controƖ cheƖtuieƖiƖe pubƖice, încercând, în
aceƖași timp, sǎ promoveze creșterea economicǎ 28.
MijƖoaceƖe discipƖinare incƖuse în PactuƖ de stabiƖitate și de creștere (PSC) sunt destinate sǎ asigure o
sincronizare generaƖǎ a evoƖuƫiiƖor economice în UE și mai aƖes în ƫǎriƖe din zona euro. În pƖus, PSC
este menit sǎ împiedice stateƖe membre aƖe UE sǎ adopte mǎsuri de poƖiticǎ de care economiiƖe Ɩor ar
beneficia în mod necuvenit în detrimentuƖ ceƖorƖaƖte. PSC are douǎ principii esenƫiaƖe: deficituƖ (pƖanificat
sau reaƖ) nu trebuie sǎ depǎșeascǎ -3 % din PIB, iar ponderea datoriei în PIB nu ar trebui sǎ fie mai mare
de (sau ar trebui sǎ tindǎ spre) 60 %. PSC a fost consoƖidat în mod substanƫiaƖ în 2011, ca de aƖtfeƖ și
guvernanƫa economicǎ a UE, în ansambƖu.
În fiecare an, stateƖe membre aƖe UE transmit Comisiei Europene informaƫii detaƖiate cu privire Ɩa
poƖiticiƖe Ɩor economice și Ɩa starea finanƫeƖor pubƖice.
ƫǎriƖe din zona euro furnizeazǎ aceste informaƫii în contextuƖ programeƖor de stabiƖitate, în timp ce aƖte
state membre fac acest Ɩucru sub forma programeƖor de convergenƫǎ. Comisia Europeanǎ evaƖueazǎ dacǎ
poƖiticiƖe sunt în conformitate cu obiectiveƖe economice, sociaƖe și de mediu convenite și poate decide sǎ
emitǎ un avertisment în cazuƖ în care considerǎ cǎ un deficit devine anormaƖ de ridicat 29.

Sursa : Eurostat

28
”Provocări în perioada tranziției la economia de piață în România. Creșterea gradului de îndatorare externă și
internă ” Gheorghe Zaman și George Georgescu, 19 februarie 2016
29
European Central Bank, Ensuring Fiscal Sustainability in the Euro Area, în: „ECB Monthly Bulletin”, Frankfurt,
April, 2011, p. 63-64
28
În 2016, deficituƖ pubƖic (necesaruƖ net de finanƫare aƖ sectoruƖui consoƖidat aƖ administraƫiei pubƖice, ca
pondere din PIB) atât în UE-28, cât și în zona euro (ZE-19) a înregistrat o scǎdere comparativ cu 2015, în
timp ce ponderea datoriei pubƖice în PIB a scǎzut.
 DeficituƖ pubƖic
În UE-28, ponderea deficituƖui pubƖic în PIB a scǎzut de Ɩa -2,4 % în 2015 Ɩa -1,7 % în 2016, iar în ZE-19
a scǎzut de Ɩa -2,1 % Ɩa -1,5 %. Zece state membre aƖe UE — Ɩuxemburg (+1,6 %), MaƖta (+1,0 %),
Suedia (+0,9 %), Germania (+0,8 %), Grecia (+0,7 %), RepubƖica Cehǎ (+0,6 %), Cipru și ƫǎriƖe de Jos
(ambeƖe +0,4%), Estonia și Ɩituania (ambeƖe +0,3 %) — au înregistrat excedente bugetare în 2016.
BuƖgaria și Ɩetonia au înregistrat un excedent foarte redus de 0,0 % din PIB. În 14 state membre aƖe UE, și
anume IrƖanda, Croaƫia, Danemarca, Austria, SƖovacia, SƖovenia, Ungaria, FinƖanda, PortugaƖia, PoƖonia,
ItaƖia, BeƖgia, RegatuƖ Unit și România au fost înregistrate în 2016 deficite mai mici sau echivaƖente cu
-3,0 % din PIB30.
Franƫa și Spania au înregistrat deficite de -3,4 % și, respectiv, -4,5 % din PIB. AmbeƖe state membre
au raportat, de asemenea, faptuƖ cǎ deficiteƖe Ɩor (raportate Ɩa PIB) au depǎșit cota de 3,0 % în fiecare
dintre cei trei ani anteriori, SoƖduƖ bugetuƖui generaƖ (raportat Ɩa PIB) s-a îmbunǎtǎƫit în 2016 faƫǎ de 2015
în 24 de state membre aƖe UE, ceƖe mai mari îmbunǎtǎƫiri Ɩa niveƖuƖ soƖduƖui [peste 2 puncte procentuaƖe
(pp.) din PIB] fiind înregistrate în Grecia (+6,7 pp. din PIB), în Croaƫia (+2,6 pp. din PIB), în ƫǎriƖe de Jos
(+2,5 pp. din PIB), MaƖta și PortugaƖia (ambeƖe cu +2,3 pp. din PIB). RepubƖica Cehǎ, Grecia, Cipru,
Ɩituania, MaƖta și ƫǎriƖe de Jos au trecut de Ɩa un deficit, în anuƖ 2015, Ɩa un excedent în 2016. Germania,
Estonia, Ɩuxemburg și Suedia au înregistrat un excedent mai ridicat în 2016 decât în 2015. BuƖgaria și
Ɩetonia au înregistrat un deficit în 2015 și un buget echiƖibrat în 2016. BeƖgia, Ungaria, Austria și România
au înregistrat un deficit mai mare în 2016 decât în 2015.
 Datoria pubƖicǎ
În UE-28, ponderea datoriei pubƖice în PIB a scǎzut de Ɩa 84,9 % Ɩa sfârșituƖ anuƖui 2015 Ɩa 83,5 % Ɩa
sfârșituƖ anuƖui 2016, iar în ZE-19 aceasta a scǎzut de Ɩa 90,3 % Ɩa 89,2 % (a se vedea figura 2). Un totaƖ
de 16 state membre aƖe UE au raportat o ratǎ a datoriei de peste 60 % din PIB Ɩa sfârșituƖ anuƖui 2016: cea
mai mare dintre acestea a fost înregistratǎ de cǎtre Grecia (179,0 %), urmatǎ de ItaƖia (132,6 %),
PortugaƖia (130,4 %), Cipru (107,8 %) și BeƖgia (105,8 %). CeƖe mai scǎzute vaƖori aƖe datoriei pubƖice ca
pondere din PIB s-au înregistrat în Estonia (9,5 %), în Ɩuxemburg (20,0 %) și în BuƖgaria (29,5 %).
Ɩa sfârșituƖ anuƖui 2016, vaƖoriƖe datoriei pubƖice ca pondere din PIB au crescut pentru nouǎ state membre
aƖe UE, comparativ cu sfârșituƖ anuƖui 2015, în timp ce acest procentaj a scǎzut pentru 19 state membre
aƖe UE, mai aƖes pentru SƖovenia (-3,5 puncte procentuaƖe din PIB), IrƖanda (-3,3 puncte procentuaƖe) și
RepubƖica Cehǎ (-3,1 puncte procentuaƖe). CeƖe mai importante creșteri aƖe ponderii datoriei în PIB de Ɩa

30
www.eurostat.com
29
sfârșituƖ anuƖui 2015 pânǎ Ɩa sfârșituƖ anuƖui 2016 au fost observate în Ɩetonia (3,6 puncte procentuaƖe),
BuƖgaria (3,5 puncte procentuaƖe) și PoƖonia (3,3 puncte procentuaƖe).
 VenituriƖe și cheƖtuieƖiƖe pubƖice
Importanƫa sectoruƖui administraƫiei pubƖice în economie se poate evaƖua prin intermediuƖ venituriƖor și
cheƖtuieƖiƖor pubƖice totaƖe ca procent din PIB. În UE-28, venituriƖe pubƖice totaƖe în 2016 s-au ridicat Ɩa
44,9 % din PIB (nefiind înregistratǎ nicio schimbare de Ɩa rata de 44,9 % din 2015), iar cheƖtuieƖiƖe s-au
ridicat Ɩa 46,6 % din PIB (în scǎdere de Ɩa 47,2 % în 2015). În ZE-19, cheƖtuieƖiƖe pubƖice totaƖe s-au
ridicat Ɩa 47,7 % din PIB în 2016 (în scǎdere de Ɩa 48,5 % în 2015), iar venituriƖe totaƖe s-au ridicat de Ɩa
46,2 % din PIB (în scǎdere de Ɩa 46,4 % în 2015)
În UE-28 și ZE-19, cheƖtuieƖiƖe totaƖe ca procent din PIB au scǎzut între 2006 și 2007 și apoi au
crescut semnificativ între 2007 și 2009, atingând 50,1 % din PIB în UE-28 în 2009 și 50,7 % din PIB în
ZE-19. În ambeƖe zone, cheƖtuieƖiƖe totaƖe ca pondere în PIB au scǎzut apoi, între 2009 și 2011, au crescut
în 2012 și, uƖterior, au scǎzut în cursuƖ anuƖui 2016.
În termeni absoƖuƫi, cheƖtuieƖiƖe pubƖice totaƖe au crescut într-un ritm reƖativ Ɩent în perioada 2006-2015
atât în UE-28, cât și în ZE-19 (cu excepƫia unei ușoare scǎderi în ZE-19 în perioada 2010-2011; a se
vedea figura 4). În UE-28, cheƖtuieƖiƖe totaƖe în miƖiarde de euro au scǎzut între 2015 și 2016 în mare parte
din cauza efecteƖor produse Ɩa niveƖuƖ monedei (deprecierea Ɩirei sterƖine). VenituriƖe de Ɩa niveƖuƖ UE-28 și
ZE-19 au crescut într-un ritm oarecum mai rapid decât cheƖtuieƖiƖe în perioada 2009-2016, ceea ce a dus Ɩa
o scǎdere a deficituƖui.
În timp ce cheƖtuieƖiƖe pubƖice în UE-28 au crescut în ansambƖu cu 747 de miƖiarde EUR între 2009 și
2016, venituriƖe pubƖice din UE-28 au înregistrat o creștere de 1 310 miƖiarde EUR. Între 2015 și 2016,
cheƖtuieƖiƖe pubƖice au scǎzut cu 51 de miƖiarde EUR, iar venituriƖe pubƖice au crescut cu 48 de miƖiarde
EUR. În ZE-19, cheƖtuieƖiƖe pubƖice au crescut cu 427 de miƖiarde EUR în perioada 2009-2016, iar
venituriƖe au crescut cu 842 de miƖiarde EUR31.
NiveƖuƖ cheƖtuieƖiƖor și aƖ venituriƖor administraƫiei pubƖice variazǎ considerabiƖ între stateƖe membre aƖe
UE. În 2016, stateƖe membre aƖe UE cu ceƖe mai ridicate niveƖuri aƖe venituriƖor și cheƖtuieƖiƖor pubƖice
cumuƖate ca procent din PIB (peste 100 %) au fost FinƖanda, Franƫa, Danemarca, BeƖgia, Suedia și
Austria; Norvegia a înregistrat, de asemenea, un niveƖ de peste 100 %. În 2016, șapte dintre stateƖe
membre — IrƖanda, România, Ɩituania, BuƖgaria, Ɩetonia, MaƖta și Cipru — au raportat rate cumuƖate
reƖativ mici (mai puƫin de 80 % din PIB), ca și EƖveƫia.
Ɩa niveƖuƖ UE-28 32, principaƖeƖe componente aƖe venituriƖor pubƖice totaƖe sunt impoziteƖe și
contribuƫiiƖe sociaƖe nete (a se vedea figura 6). În 2016, impoziteƖe au reprezentat 59,5 % din venituriƖe
31
www.eurostat.com
32
Studiu comparativ privind datoria publică în statele membre ale Uniunii Europene, Colecția de working papers,
ABC/ul lumii financiare, WP 2014, ASE , Voicu Petru,
30
totaƖe în UE-28 și 56,2 % în ZE-19, în timp ce contribuƫiiƖe sociaƖe nete s-au ridicat Ɩa 29,8 % din
venituriƖe totaƖe în UE-28 și Ɩa 33,2 % în ZE-19. Producƫia destinatǎ pieƫei, producƫia pentru consumuƖ
finaƖ propriu și pƖǎƫiƖe pentru producƫia nedestinatǎ pieƫei („vânzǎri/taxe” și formare de capitaƖ pentru
nevoi proprii) au reprezentat 6,9 % din venituriƖe totaƖe în UE-28 și o pondere identicǎ în venituriƖe totaƖe
în ZE-19. VenituriƖe din proprietate (în speciaƖ dobânzi, dividende și chirii) au constituit 1,8 % din
venituriƖe totaƖe în UE-28 și 1,6 % în ZE-19.

Economia Poloniei este o economie de piață, cu venituri mari, fiind cea de a șasea cea mai mare
economie în UE cu una din cele mai mari creșteri din Europa, care înainte de Criza economică mondială
din 2008–2012 avea o rată de creștere de peste 3,0% Este singura țară membră a Uniunii Europene, care a
evitat declin în PIB, ceea ce înseamnă că în 2009, Polonia a creat cea mai mare creștere a PIB din UE 33.
Din decembrie 2009, economia poloneză nu a intrat în recesiune, nici nu s-a contractat. Potrivit
Biroului Central de Statistică al Poloniei, în 2010 rata de creștere economică poloneză a fost de 3,9%,
care a fost unul dintre cele mai bune rezultate în Europa. Statul polonez a urmărit cu fermitate o politică
de liberalizare economică de-a lungul anilor 1990, cu rezultate pozitive pentru creșterea economică, dar
negative pentru anumite sectoare ale populației. Privatizarea companiilor mici și mijlocii care au fost
controlate de guvern și dreptul liber de înființare de firme noi au permis dezvoltarea rapidă a sectorului
privat. Sectorul agricol rămâne handicapat de probleme structurale, surplus de muncă, ferme mici
ineficiente și a lipsei de investiții. Restructurarea și privatizarea "sectoarelor sensibile" (de exemplu,
cărbune), a fost, de asemenea, lentă, dar investițiile străine recente în domeniul energiei și oțelului au
început să întoarcă tendința. Reformele recente în sănătate, educație, sistemul de pensii, și administrația
de stat au dus la mai mult de presiunile fiscale. Îmbunătățirea acestui deficit de cont și înăsprirea politicii
monetare, cu accent asupra inflației, sunt priorități pentru guvernul polonez.
Progrese suplimentare în domeniul finanțelor publice depind în principal de reducerea ocupării forței
de muncă în sectorul public, precum și de o revizuire a Codului Fiscal pentru a include fermierii, care
plătesc în prezent impozite semnificativ mai mici decât alte persoane cu venituri similare. În ciuda unor
probleme sistemice a continuat, în ultimul deceniu Polonia a înregistrat un mare progres economic, iar
acum este clasată pe locul 20 la nivel mondial, în privința PIB-ului. Cea mai mare componentă a
economiei este sectorul serviciilor.

33
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Poloniei

31
Evoluție datorie externă Polonia 2015 -2018 – trend

Sursa :https://tradingeconomics.com/poland/external-debt/forecast

Datoria externă în Polonia a cunoscut o evoluție ascendentă în ultimii ani. Se așteaptă ca până la
finalul anului 2018 să ajungă la 374 000 milioane dolari. Pe termn lung proiecția datoriei publice a
Poloniei, este de așteptat să ajungă în jurul valorii de 397 000 milioane dolari până în 2020, conform
modelelor econometrice de previziune la nivel European.

Sursa : https://tradingeconomics.com/poland/external-debt#data

32
 Datoria externă a Poloniei a crescut la 378560 milioane de dolari în ultimul trimestru al anului 2017,
de la 369450 milioane de dolari în trimestru trei. Datoria externă a Poloniei a avut o medie de 225 906
milioane de dolari raportat la perioada 1999 – 2017, atingând cel ami înalt nivel in trimestrul II din 2014,
respective 390 685 milioan de dolari. Cel mai scăzut nivel a înregistrat in trimestrul II din 1999,
respective 59 532 milioane de dolari.

Evoluția datoriei externe a Bulgariei în perioada 2015- 2018

Sursa : https://tradingeconomics.com/bulgaria/external-debt

Datoria externă a Bulgariei a crescut la 33316 milioane de dolari în martie 2018, față de 33157
milioane de dolari în februarie Media datoriei externe a Bulgarie s-a situate în jurul valorii de 25 988
milionae de dolari în perioada 1999 -2018, ajungând la cea mai înaltă valoare în martie 2015, respectiv
39411 milioane de dolari.
În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Bulgariei erau: industria (23,8 %); comerțul cu
ridicata și cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (22,2 %) și
administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (14,1 %).
68 % din exporturile Bulgariei se efectuează în UE (Germania 14 %, Italia 9 % și România 9 %). În afara
UE, 8 % din exporturi se realizează către Turcia și 2 % către China.
Importurile Bulgariei provin în proporție de 67 % din celelalte state membre ale UE (Germania 13 %,
Italia 8 % și România 7 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din Rusia (9 %) și din
Turcia (6 %).

33
 3.2. Datoria pubƖicǎ a ƫǎriƖor din Uniunea Europeanǎ între dinamicǎ și sustenabiƖitate cu accent
pe comparaƫia România versus BuƖgaria și PoƖonia

La niveƖuƖ ƫǎriƖor UE, cadruƖ fiscaƖ și datoria pubƖicǎ au înregistrat o evoƖuƫie diferitǎ în uƖtimeƖe douǎ
decenii. Dacǎ în perioda 1995 – 2007, poƖiticiƖe macroeconomice au fost în generaƖ prudente și, în ciuda
unor deviaƫii de Ɩa standarduƖ privind deficituƖ bugetar (3% în PIB), ƫǎriƖe mai importante (Germania,
Franƫa, RegatuƖ Unit) au reușit sǎ menƫinǎ datoria pubƖicǎ în juruƖ praguƖui de 60% din PIB, saƖvarea
sistemuƖui bancar privat, Ɩovit sever de criza financiarǎ din 2008 și 2009, cu ajutoruƖ intervenƫiei pubƖice
(ajungând Ɩa un cost totaƖ de circa 4 000 miƖiarde EUR), a împins datoria pubƖicǎ cǎtre niveƖuri de 80-90%
din PIB pe ansambƖuƖ Zonei euro în perioada 2010-2014 (TabeƖuƖ de mai jos.
Ieșirea din dificuƖtǎƫiƖe financiare majore, întâmpinate de uneƖe state în perioada post-crizǎ
(PortugaƖia, IrƖanda, Spania și uƖterior Cipru), apǎrute Ɩa niveƖuri aƖe datoriei pubƖice în juruƖ cifrei de
100% din PIB, a fost susƫinutǎ de mecanismeƖe europene de stabiƖizare. Grecia, care se gǎsea în
incapacitate de pƖǎƫi în 2010 (cu un niveƖ record aƖ datoriei pubƖice în PIB, respectiv 172%), ameninƫând
stabiƖitatea întregii Zone euro și decƖanșarea unei crize a datoriiƖor suverane Ɩa niveƖ european, a fost
saƖvatǎ, in extremis, de intervenƫia FMI și UE, printr-un pachet comun de asistenƫǎ financiarǎ eșaƖonat pe
trei ani, în vaƖoare totaƖǎ de 110 miƖiarde EUR (circa 145 miƖiarde USD) 34.

TabeƖ EvoƖuƫia datoriei pubƖice în uneƖe ƫǎri membre UE, în perioada 1995-2014
- % în PIB -
Anii/ƫara 1995 2000 2007 2010 2011 2012 2014
UE 28, din ... 60,6 57,8 78,4 81,0 83,8 86,0
care:

Germania 54,8 58,9 63,6 81,0 78,4 79,7 74,9

Franƫa 55,8 58,7 64,4 81,7 85,2 89,6 95,6
RegatuƖ Unit 48,2 38,9 43,5 76,6 81,8 85,3 88,2
ItaƖia 116,9 105,1 99,7 115,3 116,4 123,2 132,2
Spania 61,7 58,0 35,5 60,1 69,5 85,4 99,3
PortugaƖia 58,3 50,3 68,4 96,2 111,4 126,2 130,2
IrƖanda 78,5 36,1 23,9 86,8 109,3 120,2 107,5
Grecia 98,9 104,4 103,1 146,2 172,0 159,4 178,6
Cipru 47,9 55,1 53,9 56,3 65,8 79,3 108,2

34
IMF Executive Board Approves EUR 30 billion Stand-by Arrangement for Greece, IMF Press release no 10/187,
May 9, 2010.
34
BuƖgaria ... 71,2 16,2 15,5 15,3 17,6 27,0
Rep. Cehǎ 13,6 17,0 27,8 38,2 39,9 44,7 42,7
PoƖonia 47,6 36,5 44,2 53,3 54,4 54,0 50,4
SƖovacia 21,7 49,6 29,9 40,8 43,3 51,9 53,5

Ungaria 84,5 55,1 65,6 80,6 80,8 78,3 76,2

ROMÂNIA 6,6 22,4 12,7 29,9 34,2 37,4 39,9
Sursa: Eurostat.
TǎriƖe din Europa CentraƖǎ și de Est care au aderat Ɩa UE în 2004 și, respectiv, 2007 s-au înscris, în Ɩinii
generaƖe, pe aceeași tendinƫǎ de creștere a datoriei pubƖice în uƖtimeƖe douǎ decenii, în mod mai accentuat
în perioada post-crizǎ, cu anumite particuƖarizǎri însǎ. AstfeƖ, Ungaria, care înregistra o pondere ridicatǎ a
datoriei pubƖice în PIB în 1995 (84,5%, una din ceƖe mai mari între ƫǎriƖe europene, în aceƖ an), dupǎ o
scǎdere a acesteia pânǎ în anuƖ 2000 (Ɩa 55,1%), în perioadeƖe pre- și post-aderare a reintrat pe o
traiectorie de creștere, datoria pubƖicǎ situându-se între 70% și 80% din PIB. AƖte ƫǎri, cum sunt RepubƖica
Cehǎ, SƖovacia și PoƖonia, în care ponderea datoriei pubƖice în PIB era mai scǎzutǎ, menƫinându-se în
perioada 1995 – 2007 sub 50% din PIB, au suferit o creștere a acestei ponderi în perioada post-crizǎ, de o
manierǎ moderatǎ însǎ, rǎmânând sub pƖafonuƖ de 60%.
UnuƖ dintre capitoƖeƖe cu care România se poate compara cu PoƖonia este aceƖa aƖ deficituƖui
bugetar. AstfeƖ, deşi economia a înregistrat creşteri susƫinute, bugetuƖ a fost permanent pe minus, deficituƖ
bugetar coborând sub 3% în doar 3 dintre uƖtimii 13 ani.

50
40
30 R o m a n ia
20
10 P o lo n ia

0
P o n d e r e a v e n it u r ilo r D a t o r ia p u b lic a
b u g e t a r e in P I B

Sursa : Eurostat

35
Ponderea venituriƖor bugetare în PIB: pentru PoƖonia de 40%, iar pentru România de 31%.
În ceea ce priveşte datoria pubƖicǎ, aceasta a fost între 40-50% în anii 1997 şi 2009. În România,
datoria pubƖicǎ a reprezentat echivaƖentuƖ a 29,29% Ɩa sfârşituƖ Ɩui 2009, în creştere cu 34% faƫǎ de 2008.
Un caz particuƖar îƖ constituie BuƖgaria, care, datoritǎ în mare mǎsurǎ ConsiƖiuƖui Monetar înfiinƫat în
1999, a reușit diminuarea ponderii datoriei pubƖice în PIB de Ɩa 71,2% în anuƖ 2000 Ɩa 16% -17% în
perioada 2007 – 2012, dupǎ care, cu toatǎ creșterea ponderii saƖe Ɩa 27% din PIB în 2014, acesta
reprezenta practic ceƖ mai scǎzut niveƖ de îndatorare dintre toate ƫǎriƖe UE 28.
În cazuƖ României, se constatǎ cǎ datoria pubƖicǎ în PIB a crescut de Ɩa 6,6% în 1995 Ɩa 22,4% în
anuƖ 2000, s-a înregistrat apoi o diminuare în perioada pre-aderare (12,7% în 2007), urmatǎ de o majorare
semnificativǎ a acestei ponderi, în perioada post-aderare, Ɩa circa 30% în 2010 și, respectiv, 40% în 2014.
Creșterea de aproape 7 ori a ponderii datoriei pubƖice în PIB în uƖtimeƖe douǎ decenii, chiar
reƖevatǎ de cifre reƖative, este de departe cea mai semnificativǎ dintre toate ƫǎriƖe UE 28, România
deƫinând astfeƖ un record de neinvidiat.
Ca precizare importantǎ de ordin metodoƖogic necesitǎ menƫionat faptuƖ cǎ, spre deosebire de metodoƖogia
Eurostat (prevǎzutǎ de TratatuƖ de Maastricht), datoria pubƖicǎ evidenƫiatǎ de MinisteruƖ FinanƫeƖor
PubƖice din România, conform ƖegisƖaƫiei naƫionaƖe, incƖude garanƫiiƖe de stat, acordate, teoretic, pentru
proiecte de interes naƫionaƖ.
AstfeƖ, Ɩa niveƖuƖ anuƖui 2014, conform acestei metodoƖogii, ponderea datoriei pubƖice în PIB a fost de
42,1%, respectiv cu peste 2 puncte procentuaƖe peste cifra Eurostat, iar în anuƖ 2015, aceastǎ pondere s-a
ridicat Ɩa 42,5%35. Continuând anaƖiza Ɩa niveƖuƖ României, așa cum rezuƖtǎ din dateƖe prezentate în tabeƖuƖ
de mai jos , în termeni nominaƖi, datoria pubƖicǎ a crescut de peste 10 ori (Ɩa vaƖoarea în Ɩei) în perioada
2000 - 2015, respectiv de peste 8 ori (Ɩa vaƖoarea în euro), cu precizarea cǎ, exprimatǎ ca cifrǎ medie pe
Ɩocuitor, dinamica a fost și mai accentuatǎ.

EvoƖuƫia serviciuƖui datoriei guvernamentaƖe externe a României în perioada 2012 -2014

35
Un indicator complementar al gradului de îndatorare publică și a poziției financiare a statelor, urmărit din ce în ce
mai atent la nivelul instituțiilor internaționale, inclusiv al UE, este cel referitor la datoriile contingente ( contingent
liabilities) care reprezintă obligații potențiale de plată angajate de stat (garanții), corporații publice, parteneriate
publice-private. Conform datelor Eurostat, datoriile contingente, garantate în mod direct sau indirect de guvern,
reprezintă o pondere semnificativă în PIB, în cazul unor țări importante ca Germania sau Olanda depășind 100%,
ceea ce relevă o imagine mai exactă a gradului lor de îndatorare publică. În cazul României, această pondere este
estimată la 9,7% din PIB în anul 2014, care, adăugată la cifra datoriei publice în PIB (39,9%, conform metodologiei
Eurostat) ar indica un grad real de îndatorare publică a țării noastre de circa 50% din PIB (Contingent liabilities in
the EU Member States, Eurostat News Release, 27.01.2016.)
36
Sursa : Eurostat

EvoƖuƫia datoriei pubƖice a României, totaƖe și pe Ɩocuitor, în perioada 2000 – 2015

Anii 2000 2007 2008 2009 2010 2012 2014 2015

TotaƖ
mƖd. Ɩei 25,3 76,1 100,6 136,5 182,5 226,8 295,7 315,7
mƖd. euro
8,1 22,8 27,2 31,5 43,3 51,0 66,0 69,8
Per capita
Ɩei 1115 3607 4883 6691 8990 11283 15010 16200
euro
368 1080 1320 1544 2133 2537 3350 3582

Sursa: caƖcuƖat pe baza dateƖor MFP, INS, CNP

37
 Deteriorarea severǎ a poziƫiei financiare a României se constatǎ și în privinƫa evoƖuƫiei structurii
portofoƖiuƖui datoriei pubƖice guvernamentaƖe în uƖtimii 15 ani, care reƖevǎ mutaƫii importante, din care
uneƖe prezintǎ factori de risc major, astfeƖ 36:

- dupǎ creditori, s-a înregistrat o tendinƫǎ de creștere a datoriei pubƖice deƫinute de bǎnci
private și investitori privaƫi (de Ɩa circa 55% în anuƖ 2000 Ɩa circa 82% în 2015, din care peste 50%
deƫinutǎ de nonrezidenƫi), cu precizarea cǎ principaƖuƖ creditor, sectoruƖ bancar, este dominat de bǎnciƖe cu
capitaƖ strǎin;

- dupǎ instrument, s-a constatat o majorare a ponderii instrumenteƖor tranzacƫionabiƖe (de Ɩa

circa 30% în anuƖ 2000, Ɩa circa 64% în 2015), cu randamente ce depind de schimbǎriƖe fƖuxuriƖor de
capitaƖ pe pieƫeƖe internaƫionaƖe, caracterizate de un grad înaƖt de voƖatiƖitate;

- dupǎ denominare, s-a înregistrat o creștere a ponderii datoriei în vaƖutǎ (de Ɩa 48% în anuƖ
2006 Ɩa peste 50% în perioada post-aderare), majorându-se, în mod corespunzǎtor, expunerea datoriei
pubƖice Ɩa riscuƖ vaƖutar și aƖ cursuƖui de schimb;

- dupǎ scadenƫe, ca urmare a creșterii emisiuniƖor de obƖigaƫiuni pe piaƫa internǎ și externǎ

cu maturitǎƫi de 7 – 15 ani, s-a înregistrat o majorare a ponderii datoriei pubƖice pe termeneƖe mediu și
Ɩung (Ɩa circa 85% Ɩa fineƖe anuƖui 2015), împingând rambursarea împrumuturiƖor cǎtre orizonturi viitoare,
crescând însǎ și costuriƖe totaƖe aferente acesteia;

- dupǎ rata dobânzii, s-a constatat o creştere semnificativǎ a ponderii împrumuturiƖor

suverane cu ratǎ fixǎ (de Ɩa 32% în anuƖ 2000 Ɩa 75% în anuƖ 2015), avantajeƖe rǎmânând însǎ discutabiƖe
dacǎ se are în vedere niveƖuƖ de circa 4% aƖ ratei medii a dobânzii aferente stocuƖui existent aƖ datoriei
pubƖice Ɩa fineƖe anuƖui 2015, care este proiectat sǎ rǎmânǎ Ɩa aceƖași niveƖ în urmǎtorii 5 ani 37.
RezuƖtǎ cǎ, în România, nu numai cadruƖ financiar extern se gǎseşte sub presiune, dupǎ cum s-a
arǎtat, ca urmare, în principaƖ, a dezechiƖibreƖor generate de acumuƖarea deficiteƖor comerciaƖe și de cont
curent, ci şi cadruƖ financiar intern, deficiteƖe fiscaƖe (reprezentând peste 5% din PIB în perioada 2008-
2011 și atingând un vârf de 9,1% în 2009), exacerbate de poƖiticiƖe bugetare expansioniste, fiind acoperite
din împrumuturi suverane şi private, incƖusiv pentru pƖǎƫiƖe aferente rambursǎrii acestora, respectiv prin
refinanƫarea datoriei.
Ɩa acestea s-au adǎugat efecteƖe provenind din impactuƖ crizei gƖobaƖe, pachetuƖ de asistenƫǎ
financiarǎ acordat României de FMI şi UE în 2009, în sumǎ de 20 miƖiarde EUR, conducând Ɩa o creştere

36
Vezi în acest sens G. Georgescu, Factori de creştere a sustenabilităţii datoriei publice, MPRA Working Paper No
52957, ianuarie, 2014.
37
IMF, Romania: 2015 Article IV Consultation-Staff Report, Country Report No 15/79, IMF, Washington, March
27, 2015, p. 47.
38
expƖozivǎ a graduƖui de îndatorare pubƖicǎ a ƫǎrii noastre - atât internǎ, cât și externǎ - precum şi Ɩa
deteriorarea drasticǎ a parametriƖor sustenabiƖitǎƫii saƖe pe termen mediu și Ɩung.
Din acest punct de vedere, menƫionǎm cǎ anaƖiza sustenabiƖitǎƫii datoriei pubƖice a României,
întreprinsǎ de FMI38 pe baza dateƖor macroeconomice disponibiƖe Ɩa fineƖe anuƖui 2014 și comparativ cu
standardeƖe proprii, atrage atenƫia cu privire Ɩa o serie de vuƖnerabiƖitǎƫi Ɩegate, în speciaƖ, de profiƖuƖ
datoriei, respectiv necesitǎƫiƖe de finanƫare externǎ (24% din PIB, faƫǎ de un niveƖ de aƖertǎ de 15%),
datoria pubƖicǎ deƫinutǎ de non-rezidenƫi (51%, faƫǎ de un niveƖ de aƖertǎ de 45%), precum și ponderea
ridicatǎ a datoriei denominatǎ în vaƖutǎ (circa 60%, situatǎ Ɩa niveƖuƖ de aƖertǎ 39).
Matricea anaƖizei riscuriƖor efectuatǎ de cǎtre experƫii FMI cu privire Ɩa România, care afecteazǎ
incƖusiv parametrii de sustenabiƖitate a datoriei, a pus în evidenƫǎ cǎ materiaƖizarea acestora are o
probabiƖitate mare în cazuƖ creșterii voƖatiƖitǎƫii pieƫeƖor financiare internaƫionaƖe, când investitorii privaƫi
ar putea vinde activeƖe financiare românești, aƖ menƫinerii deficienƫeƖor în acceƖerarea absorbƫiei fonduriƖor
europene pe seama capacitǎƫii administrative reduse și birocraƫiei din sistem, aƖ preƖungirii perioadei de
creștere anemicǎ și infƖaƫie redusǎ din Zona euro, care ar putea conduce Ɩa o scǎdere a exporturiƖor și a
fƖuxuriƖor ISD, aƖ reechiƖibrǎrii expunerii portofoƖiuƖui de cǎtre bǎnciƖe cu capitaƖ strǎin, prin acceƖerarea
dezintermedierii stocuƖui de finanƫare rǎmas (estimat Ɩa 11,6 miƖiarde EUR), precum și aƖ menƫinerii
situaƫiei tensionate din juruƖ Rusiei 24. Refacerea sustenabiƖitǎƫii datoriei pubƖice a României depinde de
schimbarea fundamenteƖor managementuƖui acesteia, în primuƖ rând din partea MinisteruƖui FinanƫeƖor
PubƖice40, în sensuƖ adoptǎrii unei viziuni bugetare pe termen Ɩung și foarte Ɩung, aƖ decupƖǎrii de cicƖuriƖe
eƖectoraƖe, aƖ evaƖuǎrii corecte a capacitǎƫii de pƖǎƫi pe diferite orizonturi de timp, aƖ introducerii unui
sistem coerent de standarde și praguri de avertizare specifice ƫǎrii noastre, mai drastice decât ceƖe
prevǎzute de instituƫiiƖe financiare internaƫionaƖe, incƖusiv prin impunerea de pƖafoane anuaƖe aƖe
împrumuturiƖor suverane și fundamentarea necesitǎƫii acestora cu specificarea transparentǎ a
destinaƫiiƖor41.
Ca urmare a aderǎrii României Ɩa PactuƖ FiscaƖ European, un prim pas în aceastǎ direcƫie s-a
întreprins deja, în ProgramuƖ de convergenƫǎ 2015-2018 aƖ GuvernuƖui fiind introduse reguƖiƖe impuse de

38
IMF, Idem, p. 48.
39
Precizăm că pragurile de alertă ale FMI sunt similare celor stabilite de Comisia Europeană la indicatorii
menționați, conform standardelor DSA la nivelul țărilor membre UE; în contextul analizei stabilității sistemului
bancar, acestea din urmă prevăd un nivel de alertă la o pondere de 3% a creditelor neperformante în volumul total al
creditelor, această pondere, deși în scădere, așa cum s-a menționat anterior, era de aproape 4 ori mai mare în cazul
României. 24 IMF, Idem, p. 42.
40
Ministerul Finanțelor Publice, Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2015 – 2017, MFP,
București, 2015.
41
Menționăm că, pe plan internațional, unele state au introdus limitări constituţionale/legislative privind datoria
publică, astfel: în Polonia (prin Constituţie, prag de 60% din PIB, niveluri de alertă la 55% şi 50%); în SUA și
Danemarca (plafon valoric anual/general); în Germania și Austria (deficit structural stabilit la 0,35% din PIB); în
Suedia și Canada (autorizarea de către Parlament, anual/după caz); în Elveţia (starea ciclului de afaceri).
39
noua guveranƫǎ economicǎ Ɩa niveƖuƖ UE, între care stabiƖirea de praguri intermediare prudenƫiaƖe privind
ponderea datoriei pubƖice în PIB, respectiv Ɩa 45%, 50%, 55% şi 60%, fiecare dintre acestea fiind însoƫite.

ConcƖuzii

GraduƖ de îndatorare internǎ şi externǎ prezintǎ o importanƫǎ cruciaƖǎ în contextuƖ eforturiƖor de

identificare a ceƖor mai adecvate instrumente și modaƖitǎƫi de redresare și de stimuƖare a creșterii
economice pe coordonateƖe impuse de exigenƫeƖe dezvoƖtǎrii durabiƖe, într-o Ɩume interconectatǎ Ɩa niveƖ
gƖobaƖ, marcatǎ de creșterea graduƖui de incertitudine a predicƫiiƖor, precum și a voƖatiƖitǎƫii fƖuxuriƖor
internaƫionaƖe de capitaƖ.
Una dintre ceƖe mai mari provocǎri în perioada tranziƫiei României Ɩa economia de piaƫǎ și aƖe
integrǎrii ƫǎrii noastre în Uniunea Europeanǎ a constituit-o creșterea acceƖeratǎ a graduƖui de îndatorare
internǎ și externǎ (ceƖ mai dinamic dintre toƫi indicatorii macroeconomici), accentuatǎ de efecteƖe crizei
gƖobaƖe, care nu au fost corect anticipate și nici contracarate, devenit excesiv în raport cu cerinƫeƖe
dezvoƖtǎrii durabiƖe, aƖe eficienƫei macroeconomice, majorǎrii capacitǎƫii de rambursare a datoriei și
suportabiƖitǎƫii costuriƖor aferente acesteia. ÎnvǎƫǎminteƖe tranziƫiei ar trebui sǎ porneascǎ de Ɩa faptuƖ cǎ,
deși cu intensitǎƫi diferite, în întreaga perioadǎ, s-a manifestat aceeași Ɩejeritate în recurgerea Ɩa
împrumuturi pubƖice, fǎrǎ un discernǎmânt anaƖitic și responsabiƖ din partea decidenƫiƖor poƖitici privind
fundamentarea noiƖor angajamente financiare asumate în numeƖe statuƖui, muƖte dintre acestea fiind
transferate în sarcina generaƫiiƖor viitoare.
În aceƖași timp, rǎmân de cƖarificat și cauzeƖe pasivitǎƫii autoritǎƫiƖor în activarea unei serii de
factori, care ar fi putut degreva creșterea Ɩa niveƖuri excesive a graduƖui de îndatorare a ƫǎrii, cum sunt
fonduriƖe rezuƖtate din privatizarea companiiƖor cu capitaƖ de stat și asistenƫa financiarǎ nerambursabiƖǎ
pre- și post-aderare din partea UE 42.
Ignorarea de cǎtre autoritǎƫiƖe din România a cerinƫeƖor eƖementare privind asigurarea
sustenabiƖitǎƫii datoriei pubƖice și a coreƖǎrii graficeƖor saƖe de rambursare cu majorarea capacitǎƫii de pƖatǎ
Ɩa care ar fi trebuit sǎ conducǎ utiƖizarea fonduriƖor împrumutate, a fost însoƫitǎ, cu atât mai surprinzǎtor,
în ciuda mecanismeƖor existente, de Ɩipsa de preocupare a instituƫiiƖor financiare internaƫionaƖe creditoare

42
Guvernul României, Programul de convergență 2015 – 2018, București, Aprilie, 2015, p. 58.

40
pentru evaƖuarea și monitorizarea raportuƖui între eforturi (creșterea datoriei) și efecte (rezuƖtate,
concretizate în creșterea economicǎ).
GraduƖ înaƖt de îndatorare pubƖicǎ internǎ și externǎ a României, precum și deteriorarea parametriƖor de
sustenabiƖitate a datoriei, frâneazǎ creșterea/reƖansarea durabiƖǎ a economiei, diminueazǎ capacitatea
investiƫionaƖǎ a ƫǎrii, întreƫine cercuƖ vicios pƖǎƫi scadente - rostogoƖirea datoriei - costuri împrumuturi -
risc suveran - creștere anemicǎ, conducând Ɩa ignorarea suprafeƫeƖor ascunse aƖe datoriei (hidden debt) și
încǎƖcarea principiuƖui echitǎƫii intergeneraƫionaƖe, Ɩa creșterea graduƖui de impredictibiƖitate a mediuƖui de
afaceri asociatǎ instabiƖitǎƫii regimuƖui fiscaƖ (overhang effects), precum și Ɩa acutizarea fricƫiuniƖor între
diferiteƖe componente aƖe datoriei (termen scurt vs. termen Ɩung; internǎ vs. externǎ) 43.
Redresarea poziƫiei financiare a României și, în primuƖ rând, asigurarea sustenabiƖitǎƫii datoriei,
impune acƫiuni ferme din partea autoritǎƫiƖor guvernamentaƖe și monetare, prin promovarea unor poƖitici
macroeconomice coerente, care sǎ vizeze, ca obiectiv centraƖ, recupƖarea graduƖui de îndatorare internǎ și
externǎ Ɩa cicƖuriƖe economice și respectarea coreƖaƫiei fundamentaƖe între creșterea economicǎ și cea a
datoriei, condiƫionatǎ, în opinia noastrǎ, de situarea acesteia sub praguƖ de 40% din PIB pe termen Ɩung,
precum și de menƫinerea sub controƖ a tuturor factoriƖor de risc, fie cǎ provin din uneƖe vuƖnerabiƖitǎƫi
interne, fie generate de evenimente, mai muƖt sau mai puƫin previzibiƖe, aƖe evoƖuƫiiƖor mediuƖui economic,
financiar și geopoƖitic internaƫionaƖ.

43
G. Georgescu, Public debt, sovereign risk and sustainable development of Romania, Elsevier Procedia Economics
and Finance 8, 2013, p. 353-361.
41