EVOLUȚIA SISTEMULUI

BANCAR ROMÂNESC

Student: Stoica Andreea Teodora

1
Introducere

Banca Națională a României a fost înființată în virtutea legii, pe 17 aprilie 1880, cu

un capital inițial de 30 milioane lei, din care 10 milioane capital de stat, restul de 20 milioane
fiind capital proprietate privată. A fost investită cu privilegiul de a emite bancnote acceptate în
tranzacții, privilegiu extins de mai multe ori.

BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a
Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din SUA. Primele bancnote emise de BNR au fost de
20, 50, 100, 500, 1000 lei. Au fost emise monede de aur, argint și cupru. Datorită legii lui
Gresham putem înțelege de ce monedele de aur (valoare nominală 20 lei) erau ținute spre
tezaurizare. Până în 1948 instituția a fost una privată, controlată cu mână de fier de către
acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul, însă se poate afirma (pe baza datelor) că, deși de
jure era o instituție privată, de facto era una de stat. Atât în perioada „privată” cât și în cea de stat
(după 1948), Banca Națională a executat directivele executivului, pe timp de pace (politicile
economice) cât și pe timp de război.

După Primul Război Mondial, banca, și-a pierdut tezaurul metalic. Guvernul României de la acea
vreme a luat decizia de a trimite rezervele la Moscova, caz cunoscut sub numele de Tezaurul
României, Rusia nemaireturnând tezaurul.

Parcursul ascendent pe care s-a înscris economia mondială după contracția din anul 2020,
asociată declanșării pandemiei COVID-19, a cunoscut în 2022 o încetinire1 , sub impactul
războiului dintre Rusia și Ucraina și al intensificării tensiunilor geopolitice, care au generat
reconfigurări ale relațiilor internaționale din perspectivă comercială și investițională. Totodată,
izbucnirea și perpetuarea acestui conflict militar între două state cu profil de furnizori importanți
ai piețelor globale de materii prime au provocat amplificarea presiunilor inflaționiste, aflate deja
la niveluri ridicate pe fondul creșterii abrupte a prețurilor bunurilor energetice începând cu a
doua jumătate a anului 2021 și al sincopelor în funcționarea rețelelor internaționale de
aprovizionare. Accelerarea și generalizarea creșterilor de prețuri în 2022 și accentuarea riscurilor
dezancorării de durată a anticipațiilor de la țintele de inflație ale băncilor centrale au impus
normalizarea treptată a conduitei politicilor monetare în numeroase economii dezvoltate și
emergente.

Creșterea PIB a fost și în anul 2022 susținută în principal de consumul populației, care s-
a majorat cu 5,3 la sută, chiar și în condițiile nefavorabile create de majorarea accelerată a
prețurilor (ca urmare a saltului abrupt al cotațiilor pe piețele de energie și materii prime agricole),
de înăsprirea condițiilor de finanțare și de incertitudinea ridicată generată de războiul din
Ucraina. Impactul acestora a fost contrabalansat de măsurile guvernamentale de protejare a
consumatorilor, de orientarea populației către strategii de tip downtrading2 sau către achiziții din
magazine de tip discount, de afluxul de imigranți în urma izbucnirii războiului din Ucraina,
precum și de încetarea în luna martie a stării de alertă instituite în contextul pandemiei.

2
Activitatea economică în România

Creșterea economică

În anul 2022, activitatea economică s-a extins cu 4,7 la sută, dar nu au fost vizibile semne ale
unei apropieri de trendul aferent perioadei prepandemice (Grafic 1.8). În pofida climatului
inflaționist și a restrictivității politicii monetare, absorbția internă și-a menținut parcursul robust
atât la nivelul consumului, cât și al investițiilor. Evoluția a antrenat însă o deteriorare a
exportului net, erodat suplimentar de șocul amplificării cotațiilor energetice, cu efecte resimțite
îndeosebi la nivelul sectorului industrial energointensiv, în cazul căruia restrângerea activității a
imprimat cererii locale o pronunțată orientare către importuri (Grafic 1.9). Consumul populației a
continuat să dețină principala contribuție la creșterea economică, extinzându-se cu 5,3 la sută pe
ansamblul anului. Cererea de consum a rămas rezilientă chiar și în climatul nefavorabil creat de
creșterea accelerată a prețurilor (ca urmare a saltului abrupt al cotațiilor pe piețele de energie și
materii prime agricole), înăsprirea condițiilor de finanțare și incertitudinea ridicată generată de
războiul din Ucraina (Grafic 1.10). Aceste influențe au fost contrabalansate de o serie de factori
deopotrivă de natura cererii și a ofertei. Pe de o parte, autoritățile au adoptat mai multe măsuri în
sprijinul consumatorilor6 , iar evoluțiile de pe piața muncii au fost relativ favorabile din
perspectiva consumului7 . Pe de altă parte, încercând să mențină la un nivel satisfăcător
cantitățile de bunuri consumate în condițiile majorării generalizate a prețurilor, populația a recurs
mai frecvent la strategii de tip downtrading sau la achiziții din magazine de tip discount.
Impulsul conferit de toate aceste pârghii s-a resimțit îndeosebi la nivelul consumului de bunuri
de uz curent, vânzările pe acest segment crescând cu 5,5 la sută pe ansamblul anului. În același
sens au acționat și afluxul de imigranți în urma izbucnirii războiului ruso-ucrainean (cu efect,
în primă fază, mai ales pe segmentul bunurilor de strictă necesitate), precum și încetarea, la
începutul lunii martie, a stării de alertă instituite în contextul pandemiei COVID-19. Această din
urmă măsură a favorizat totodată restrângerea substanțială a activităților profesionale și școlare
în format online (cu efect mai vizibil asupra cumpărărilor de articole de îmbrăcăminte și
încălțăminte), precum și reluarea evenimentelor private și a activităților recreative, astfel încât
volumul încasărilor din servicii de piață prestate populației s-a majorat cu circa 26 la sută față de
2021. În schimb, dinamica achizițiilor de bunuri de folosință îndelungată a încetinit la mai puțin
de un sfert din cea aferentă anului anterior, acesta fiind segmentul cererii de consum care se
ajustează cel mai rapid în perioade de restrângere a veniturilor reale și de incertitudine sporită;
excepție au făcut autovehiculele, în cazul cărora ritmul de creștere a fost susținut de frecvența
mai redusă a blocajelor logistice manifestate în industria de profil pe plan mondial, care a permis
onorarea comenzilor plasate cu 6-12 luni în urmă.

3
 1.8 Produsul intern brut 1.9 Cererea

Aproape 2 puncte procentuale din creșterea PIB real în anul 2022 s-au datorat formării brute de
capital fix, a cărei dinamizare (până la 8 la sută) a fost dominată de investițiile în construcții (în
extindere cu circa 11 la sută8 ), mai ales de natura proiectelor de clădiri nerezidențiale și a
obiectivelor inginerești. În primul caz, evoluții solide au înregistrat în continuare segmentul
industrial și logistic (îndeosebi la nivelul spațiilor de depozitare care deservesc activitatea
comercială) și cel de retail modern. În privința proiectelor inginerești, o dinamică alertă au
marcat lucrările la infrastructura de transport și cele de modernizare și extindere a rețelelor locale
de termoficare, apă și canalizare, o sursă importantă de finanțare constituind-o fondurile
europene nerambursabile. Investițiile în mașini și utilaje și cele în echipamente și software
informatic s-au restrâns ușor (excepție au făcut achizițiile de mijloace de transport efectuate de
companii și instituții publice, în asociere cu dezvoltarea sectorului de transport marfă și cu
intensificarea proiectelor de modernizare a transportului urban), Grafic 1.11. În contextul în care
dificultățile întâmpinate în derularea activității și incertitudinea asociată turbulențelor globale
survenite în anul 2022 au un efect inhibitor asupra planurilor de investiții ale sectorului
corporativ, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și
reziliență și prin cele două exerciții bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbție se vor
suprapune și în anul 2023) dobândește o importanță crucială pentru consolidarea stocului de
capital la nivelul economiei. Utilizarea eficientă a acestor fonduri este de natură a conduce la
câștiguri în planul productivității și la ameliorarea poziției competitive a economiei, vizând
domenii unde România ocupă poziții modeste în rândul țărilor europene – eficiența energetică și
tranziția către energie regenerabilă, digitalizarea (îndeosebi în sectorul administrației publice),
infrastructura de transport, sistemul de sănătate și cel de educație (Caseta 2). În această ecuație, o
provocare majoră rămâne cea asociată capacității administrative, un alt capitol unde România are
spațiu de îmbunătățire, după cum sugerează Government Effectiveness Index, calculat de Banca

4
Mondială. Astfel, în pofida unei anumite ameliorări în anul 2021 (pentru care sunt disponibile
cele mai recente date), nivelul acestuia a rămas negativ (-0,13)9 , inferior celui din anul 2017 și
sub valoarea aferentă Poloniei, Cehiei sau Ungariei. Totodată, absorbția fără întârzieri și pe
criterii de calitate a surselor europene de finanțare are potențialul de a îmbunătăți încrederea
investitorilor străini în mediul de afaceri autohton. S-ar asigura astfel o mai bună valorificare a
interesului manifestat pentru economia românească, în contextul preocupărilor de reconfigurare a
lanțurilor de aprovizionare, pentru reducerea expunerii la riscurile geopolitice (în opinia
producătorilor vest-europeni, România se clasează pe locul 7 ca destinație de relocare a
capacităților10), Grafic 1.12. La nivelul anului 2022, cererea externă de bunuri și servicii și-a
atenuat efectul contracționist (până la -0,7 puncte procentuale). Rezultatul s-a datorat în
exclusivitate creșterii în termeni reali a surplusului aferent serviciilor, o contribuție important
revenind menținerii traiectoriei ascendente a sectorului IT&C, izbucnirea conflictului ruso-
ucrainean aducând în prim-plan importanța investițiilor în securitatea cibernetică și în domeniul
confidențialității datelor. Totodată, poziția geografică a țării noastre a favorizat intensificarea
activității de transport internațional de mărfuri (îndeosebi naval și terestru), ca urmare a
reconfigurării rutelor comerciale ale Ucrainei. În schimb, la nivelul tranzacțiilor comerciale de
bunuri, parcursul pozitiv de la începutul anului, marcat de o dinamizare a livrărilor externe sub
impulsul îmbunătățirii graduale a fluxurilor de aprovizionare la scară mondială, s-a inversat
ulterior. Astfel, șocul produs de amplificarea cotațiilor materiilor prime (îndeosebi asupra
sectorului energointensiv local), producția agricolă slabă cauzată de secetă, presiunea indusă
de absorbția internă asupra importurilor, la care s-a adăugat, în ultima parte a anului, temperarea
cererii externe de bunuri, s-au reflectat într-o adâncire a decalajului negativ dintre ritmul real al
exporturilor și cel al importurilor, generând accentuarea până la -1,6 puncte procentuale a
contribuției la dinamica PIB real pe ansamblul anului (Grafic 1.13).

5
1.10 Consumul populației 1.11 Formarea brută de capital fix

1.12 Investiții directe și absorbția de fonduri europene pentru investiții

1.13 Cererea externă

6
Evoluții fiscal – bugetare

Beneficiind de pe urma unei dinamici alerte a PIB nominal (18,7 la sută), în contextul șocului
inflaționist, deficitul bugetului general consolidat măsurat conform metodologiei SEC 2010 s-a
redus cu 0,9 puncte procentuale în 2022, nivelul atins, de 6,2 la sută din PIB, corespunzând
întocmai jalonului de ajustare avut în vedere în Programul de convergență 2022-2025. O evoluție
similară a înregistrat și deficitul măsurat conform metodologiei naționale (cash), care s-a redus
de la 6,7 la sută din PIB în 2021 la 5,7 la sută din PIB în 2022; dinamica substanțial mai alertă a
PIB nominal comparativ cu cea avută în vedere la momentul construcției bugetare inițiale a
permis chiar consemnarea unei marginale supraperformanțe în raport cu ținta de deficit
(5,8 la sută din PIB), în pofida materializării în execuție a unui deficit bugetar nominal mai mare
cu circa 4 miliarde lei față de cel estimat inițial. Având deopotrivă cauze ciclice și structurale,
reducerea deficitului bugetului general consolidat produsă în 2022 este evaluată a fi fost
predominant de natură ciclică. Conform ultimelor evaluări ale Comisiei Europene, îmbunătățirea
poziției ciclice a economiei în contextul creșterii economice înalte din 2022 (4,7 la sută) a
contribuit cu circa 0,6 puncte procentuale la reducerea deficitului bugetar36, doar ceva mai mult
de o treime din ajustarea consemnată fiind de natură structurală (Grafic 1.28). Principalele surse
de consolidare structurală au fost localizate la nivelul anvelopei salariale și al cheltuielilor de
consum intermediar, ambele cu dinamici inferioare creșterii prețurilor măsurate prin deflatorul
PIB (13,4 la sută în 2022). Majorări substanțiale de cheltuieli au fost determinate de măsurile
menite a atenua impactul economic și social al creșterii prețurilor energetice (schema de
plafonare și compensare a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, sprijin suplimentar
pentru pensionarii cu venituri reduse, acordarea de tichete sociale, subvenționarea prețului
combustibililor), însă acestea au fost în bună măsură acoperite de veniturile fiscale și nefiscale
suplimentare determinate de creșterea prețurilor energetice și suprataxarea producătorilor de
energie electrică și gaze naturale. În condițiile unei creșteri puternice a volumului fondurilor
europene care tranzitează bugetul general consolidat (cu 0,6 puncte procentuale, de la 1,9 la
2,5 la sută din PIB, ca urmare a transferurilor de capital), veniturile bugetului general consolidat
exprimate ca procent în PIB s-au majorat cu 0,8 puncte procentuale, în timp ce cheltuielile totale
au consemnat o scădere marginală (-0,1 puncte procentuale).

7
1.28 Deficitul bugetului general consolidate

Veniturile fiscale (inclusiv cele din contribuții sociale, mai puțin cele aferente contribuțiilor
sociale imputate37) exprimate ca procent în PIB cu crescut cu 0,2 puncte procentuale (de la
26,3 la sută în 2021 la 26,5 la sută în 2022). Majorarea veniturilor fiscale a provenit în totalitate
din creșterea cu 0,8 puncte procentuale a ponderii în PIB a veniturilor din impozite pe venit și
avere, determinată de veniturile suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică
și gaze naturale, dar și din dinamica alertă a impozitului pe profit. Influența pozitivă a evoluțiilor
deosebit de favorabile consemnate de impozitele directe a fost superioară celei negative asociate
reducerii (cu 0,6 puncte procentuale) a veniturilor din contribuții sociale exprimate ca procent în
PIB, dată fiind dinamica inferioară celei a PIB nominal a fondului de salarii din economie38.
Agregatul impozitelor pe producție și importuri exprimat ca pondere în PIB a rămas nemodificat
comparativ cu anul anterior. Veniturile nefiscale (exclusiv transferurile curente și cele de capital
de la UE) exprimate ca procent în PIB au crescut cu 0,1 puncte procentuale, reflectând majorarea
dividendelor distribuite de companiile de stat și pe cea a veniturilor din redevențe în contextul
creșterilor abrupte ale prețurilor produselor energetice. În ceea ce privește cheltuielile bugetare
exprimate ca procent în PIB, reducerea marginală a acestora este rezultanta unor influențe de
sens contrar de la nivelul cheltuielilor curente și, respectiv, al celor de capital. Astfel, raportul
cheltuieli curente/PIB a scăzut cu 0,9 puncte procentuale, cu diminuări mai consistente în cazul
cheltuielilor salariale (-1,1 puncte procentuale), al celor de consum intermediar, al altor
transferuri curente (-0,3 puncte procentuale fiecare), al cuantumului transferurilor de asistență
socială – altele decât în natură (-0,2 puncte procentuale), parțial compensate de creșteri ridicate
ale cheltuielilor cu subvențiile (+0,65 puncte procentuale, reflectând în principal costurile
sprijinului pentru consumatorii non-casnici în contextul schemei de plafonare și compensare a
prețurilor energiei), precum și al transferurilor sociale în natură (+0,45 puncte procentuale,

8
relevând costurile sprijinului pentru consumatorii casnici în contextul schemei de plafonare și
compensare a prețurilor energiei, precum și acordarea tichetelor sociale); cheltuielile cu
dobânzile au consemnat de asemenea o creștere cu 0,1 puncte procentuale în contextul
amplificării costurilor de finanțare. În contrast, raportul cheltuieli de capital/PIB a crescut cu
0,75 puncte procentuale, aici regăsindu-se și majorarea cu 0,6 puncte procentuale a transferurilor
de capital de la UE. În structură, cheltuielile de investiții publice exprimate ca procent în PIB au
rămas relativ nemodificate comparativ cu anul anterior (4,2 la sută), expansiunea agregatului
cheltuielilor de capital fiind imprimată de categoria transferurilor de capital (+0,7 puncte
procentuale), reflectând în bună măsură factori de natură temporară39. Dinamica foarte alertă a
PIB nominal în contextul șocului inflaționist a condus la o reducere a stocului datoriei publice
exprimat ca pondere în PIB cu 1,35 puncte procentuale (de la 48,6 la sută în 2021 la 47,3 la sută
în 2022), în pofida înregistrării unui deficit primar foarte ridicat (5 la sută din PIB) și a unui ușor
avans al ratei dobânzii implicite (calculată ca raport între cheltuielile cu dobânzile și stocul de
datorie de la finele anului anterior), diferențialul dobândă-creștere accentuându-și semnificativ
favorabilitatea comparativ cu anul anterior (Grafic 1.29). Evoluția datoriei publice a fost
determinată și de înregistrarea unei ajustări stoc-flux pozitive, creșterea stocului datoriei publice
(cu 89,1 miliarde lei) fiind superioară deficitului SEC 2010 cu 2 miliarde lei (Grafic 1.30).
Ponderea datoriei publice deținute de nerezidenți a crescut ușor în 2022 (+0,4 puncte
procentuale, de la 49,2 la sută la 49,6 la sută), concomitent cu o majorare de magnitudine
similară a ponderii în total a datoriei publice denominate în valută (+0,4 puncte procentuale, de
la 53,4 la sută la 53,8 la sută), indicând faptul că acoperirea necesarului net de finanțare s-a
realizat relativ echilibrat din surse interne și externe. Emisiunile de obligațiuni denominate în
euro pe piața externă au totalizat 4,225 miliarde euro și au vizat un spectru larg de maturități pe
termen mediu și lung, cu cea mai apropiată scadență la orizontul de 2 ani (redeschiderea unei
emisiuni scadente în 2024 pentru suma de 0,125 miliarde euro), iar cea mai îndepărtată
la orizontul de 12 ani (emisiune cu scadență în 2034 în valoare nominală de 1,25 miliarde euro).
Emisiunile în euro pe piața externă au fost însoțite de emisiuni denominate în dolari americani în
cuantum de 4,455 miliarde dolari (inclusiv pentru refinanțarea unei emisiuni din 2012 ajunse la
scadență), având maturități de 5 ani (2,35 miliarde dolari SUA), 10 ani (1,1 miliarde dolari SUA)
și 12 ani (1 miliard de dolari SUA). Acestor emisiuni de pe piața externă li s-au adăugat cele
denominate în euro pe piața internă, respectiv două emisiuni de obligațiuni cu maturitatea de 3
ani și o emisiune de certificate de trezorerie cu maturitatea de 1 an însumând 1,01 miliarde euro
(în condițiile în care în 2022 a ajuns la scadență o emisiune în euro pe piața internă în cuantum
de 1,65 miliarde euro), dar și împrumuturi aferente Mecanismului de redresare și reziliență în
sumă de 2,7 miliarde euro (din care avansuri de 1,9 miliarde euro și trageri de 0,8 miliarde euro
aferente primei cereri de plată depuse și aprobate). Maturitatea reziduală a stocului de datorie
publică a rămas una ridicată, respectiv de 7,3 ani, nivel foarte apropiat de cel de 7,4 ani
înregistrat la finele anului anterior.

9
1.29 Ponderea datoriei publice în PIB 1.30 Descompunerea variației ponderii datoriei
publice în PIB

Plățile și încasările în numerar ale BNR în relația cu instituțiile de credit/Trezoreria

statului

Plăți

Valoarea numerarului utilizat în plățile efectuate de banca centrală în cursul anului 2022 către
instituțiile de credit/Trezoreria statului a fost de 21 538,1 milioane lei, cu 12,4 la sută mai mare
față de cea aferentă anului 2021. De remarcat este faptul că în anul 2022 au fost retrase cantități
importante de numerar de către instituțiile de credit de la sucursalele regionale ale BNR, în
special în prima parte a lunii martie ca urmare a episodului de panică indus de declanșarea
războiului din Ucraina. Ulterior, situația s-a normalizat, cantitățile de numerar retrase de
instituțiile de credit de la sucursalele regionale ale BNR în lunile imediat următoare situându-se
sub media anilor anteriori. Numărul de bancnote puse în circulație prin intermediul plăților a fost
de 331,2 milioane bucăți, cu 46,7 la sută mai mare față de 2021, iar valoarea acestora a fost de
21 490,6 milioane lei (+12,4 la sută). Cantități în scădere au fost consemnate doar la cupiura de
200 lei (-13,0 la sută), în timp ce numărul de bancnote puse în circulație prin intermediul plăților
a crescut în cazul celorlalte cupiuri: 1 leu (+48,4 la sută), 5 lei (+37,1 la sută), 10 lei
(+187,4 la sută), 50 lei (+176,0 la sută), 100 lei (+17,6 la sută) și 500 lei (+9,0 la sută). Această
evoluție a condus la diminuarea ponderilor bancnotelor puse în plăți de banca centrală în cazul
bancnotelor de 5 lei, 100 lei, 200 lei și 500 lei (cu până la 8,1 puncte procentuale față de 2021)
și la ponderi în creștere ale bancnotelor de 1 leu, 10 lei și 50 lei (cu până la 8,3 puncte
procentuale față de 2021). Din punct de vedere cantitativ, ponderea noii bancnote cu valoarea
nominală de 20 lei în numărul total de bancnote puse în circulație prin intermediul plăților a fost
de 1,7 la sută. Din punct de vedere valoric, cupiurile de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, dar și 100 lei

10
și-au consolidat ponderile în totalul bancnotelor puse în circulație prin intermediul plăților (cu
0,1 puncte procentuale în cazul bancnotelor de 1leu și 5 lei, 1,6 la sută în cazul bancnotei de 10
lei, 6,6 la sută în cazul bancnotei de 50 lei și cu 2,0 la sută în cazul bancnotei de 100 lei). În cazul
bancnotelor de 200 lei și 500 lei s-au înregistrat diminuări ale ponderii acestora în plățile
efectuate de banca centrală cu până la 10,6 puncte procentuale. Din punct de vedere valoric,
ponderea noii bancnote cu valoarea nominală de 20 lei în valoarea totală a bancnotelor puse în
circulație prin intermediul plăților a fost de 0,5 la sută (Grafic 8.4). Cantitatea totală de monede
retrase de către instituțiile de credit/Trezoreria statului de la banca centrală a fost în anul 2022 de
263,4 milioane bucăți, cu 3,4 la sută mai mică față de cea din 2021. Cantitățile de monede
metalice retrase de la banca centrală au scăzut la cupiurile de 1 ban (-41,4 la sută), 5 bani (-
6,5 la sută) și 10 bani (-3,8 la sută), în timp ce numărul monedelor de 50 bani a crescut cu 20,0 la
sută. Moneda de 10 bani și-a păstrat statutul de cea mai utilizată monedă în plăți (cu o pondere
de 49,3 la sută), fiind urmată de moneda de 50 de bani (cu o pondere de 24,0 la sută). Din punct
de vedere valoric, structura cupiurilor utilizate în plățile către instituțiile de credit/Trezoreria
statului s-a modificat față de anul 2021, mai evident în cazul monedei de 50 bani, a cărei pondere
s-a majorat cu 5,4 puncte procentuale (până la 66,5 la sută; Grafic 8.5).

8.4 Structura bancnotelor plătite în anul 2022

11
8.5 Structura pe cupiuri a monedelor plătite în anul 2022

Încasări

Valoarea totală a încasărilor de numerar din anul 2022 a fost de 16 431,1 milioane lei, cu
58,8 la sută mai mare față de cea din 2021. Prin intermediul depunerilor efectuate de către
instituțiile de credit/Trezoreria statului s-au reîntors la banca centrală 265,1 milioane bancnote,
cu 31,2 la sută mai multe decât în anul anterior. Numărul de bancnote încasate a crescut față de
2021 pentru cupiurile de 10 lei (+19,5 la sută), 50 lei (+39,1 la sută), 100 lei (+62,2 la sută),
200 lei (+85,1 la sută) și 500 lei (+352,9 la sută). În schimb, scăderi ale numărului de bancnote
încasate față de anul anterior au fost înregistrate la cupiurile de 1 leu (-9,0 la sută) și 5 lei (-
9,4 la sută). Având în vedere momentul lansării în circulație a noii bancnote de 20 lei, numărul
de bancnote cu această valoare nominală depuse de către instituțiile de credit/Trezoreria statului
la banca centrală în anul 2022 a fost de 3 062 bucăți, acestea fiind din categoria celor
necorespunzătoare circulației monetare (uzate și deteriorate). Cea mai ridicată pondere în
numărul total de bancnote încasate de la instituțiile de credit/Trezoreria statului a deținut-o
bancnota cu valoarea nominală de 100 lei (34,2 la sută), urmată de cupiura de 50 lei, cu
o pondere de 26,2 la sută. Din punct de vedere valoric, cupiura de 100 lei a deținut 55,1 la sută
din totalul bancnotelor încasate, urmată de cupiura de 50 lei, cu o pondere de 21,1 la sută
(Grafic 8.6). Cantitatea de monedă metalică depusă la banca centrală în anul 2022 a fost de
1,3 milioane bucăți, cu 52,8 la sută mai mică față de anul 2021. Au fost înregistrate scăderi ale
cantităților depuse în cazul tuturor cupiurilor: 1 ban (-81,1 la sută), 5 bani (-11,3 la sută), 10 bani
(-49,6 la sută), 50 bani (-22,3 la sută). Ponderea cea mai ridicată în numărul total de monede
încasate s-a înregistrat la valoarea nominală de 10 bani (46,6 la sută), urmată de cea de 50 bani
(33,3 la sută). Valoarea monedelor depuse de către instituțiile de credit/Trezoreria statului la
sucursalele regionale ale Băncii Naționale a României în anul 2022 a fost de 0,3 milioane lei, cu

12
31,4 la sută mai mică decât în 2021, monedele de 10 bani și 50 bani deținând împreună o
pondere de 97,7 la sută (Grafic 8.7).

8.6 Structura bancnotelor încasate în anul 2022

8.7 Structura monedelor încasate în anul 2022

13
CUPRINS

Introducere

Activitatea economică în România

Evoluții fiscal – bugetare

Plățile și încasările în numerar ale BNR în relația cu instituțiile de credit/Trezoreria statului

Cuprins

Bibliografie

14
Bibliografie

file:///C:/Users/Pc/Downloads/RAPORT%20ANUAL%202022.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

https://www.google.com/search?q=Evolu%C8%9Bia+sistemului+bancar+rom%C3%A2nesc

15