NOTIȚE PREZENTARE LUCRARE DE DISERTAȚIE

 TITLUL LUCRĂRII: „EFECTELE RĂZBOIULUI RUSO-UCRAINEAN și A CRIZEI

COVID ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNIEI”;
 OBIECTIVUL LUCRĂRII: Crearea unei imagini de ansamblu a efectelor celor două
evenimente asupra situației economice a țării;
 STRUCTURA LUCRĂRII: Lucrarea este structurată pe 4 capitole care prezintă o
înlănțuire clară a subiectului cercetării:
 CAPITOLUL.I: Prezintă aspectele introductive privind conceptul de criză economică și
formele pe care aceasta le poate îmbrăca, un scurt istoric al celor mai importante crize
economice cu implicații în dezvoltarea economiei globale, dar și aspectele care privesc
efecte economice ale celor mai importante confruntări militare din istorie, pentru a
identifica posibile efecte ale războiului din Ucraina asupra României;
 CAPITOLUL II: Abordează primul eveniment care constituie obiectivul lucrării, și
anume pandemia de Covid 19, în care am prezentat câteva aspecte introductive
privind instaurarea acestei pandemii, urmate de prezentarea generală a efectelor
acesteia asupra economiei, ca urmare a măsurilor întreprinse de autoritățile statului în
vederea stopării contagiunii virusului, măsuri abordate ulterior alături de cele care fac
referire la sprijinul financiar acordat populației Și agenților economici afectați de
acest eveniment. Principalele efecte identificate sunt reprezentate de scăderea, la
nivelul anului 2020, a producției interne, creȘterea alarmantă a ratei Șomajului, Și
înregistrarea unui deficit cash (încasări versus ieȘiri efective) al bugetului public la
valoare de 9,79% din PIB, însă în anul următor, încă aflat sub semnul acestui
eveniment, avem de-a face cu o redresare rapidă Și îmbunătățire a indicatorilor
menționați;
 CAPITOLUL III: Prezintă cel de al doilea eveniment central al lucrării, reprezentat de
războiul dintre Ucraina Și Rusia, care abordează inițial câteva aspecte introductive
privind măsurile întreprinse de statele Uniuni Europene, de sancționare atât a
invadatorului, cât Și a țării care oferă suport acesteia (Belarus), cu scopul încetării
războiului, Și aspecte privind amenințările asupra siguranței și securității mondiale.
Pentru a aborda efectele acestui eveniment asupra economiei noastre, a fost necesar să
abordăm câteva aspecte, ce privesc relația economică dintre România, Și cele două
state aflate în conflict direct, unde am identificat, prin analiza situației importurilor Și
exporturilor, dintre țara noastră Și cele două, anterior războiului, o dependență în
domeniul resurselor energetice (gaze naturale, petrol Și combustibili fosili) al țării
noastre față de Rusia. În cazul efectelor acestui eveniment asupra României, am
identificat două direcții de acțiune asupra economiei țării, prima se referă la efectele
cauzate de destabilizarea piețelor, cauzate de creșterea prețurilor la energie, având în
vedere importanța Rusiei, pe piața energetică din Europa, iar cea de a doua se referă
la efectele cauzate de ajutorul umanitar acordat Ucrainei, Și al costului privind
gestionarea valurilor de refugiați care trec granița țării noastre.
 CAPITOLUL IV: Abordează efectele cumulate ale celor două evenimente asupra
populației, a mediului de afaceri Și asupra economiei României, privite ca un tot
unitar, pe seama indicatorilor macroeconomici. Studiul a fost realizat pentru perioada
2018-2022, pe fiecare nivel:
 POPULAȚIE : La acest nivel am început cu analiza indicatorilor privind
sărăcia, urmată de analiza situației cheltuielilor Și a veniturilor medii lunare ale
unei gospodării, atât în mărimi absolute, cât Și relative pe destinație Și sursa de
proveniență, urmate de stabilirea evoluției valorii coȘului de baza agroalimentar,
pe seama consumului mediu Și a prețului mediu practicat de piețele
agroalimentare din județul Alba, iar pentru o analiză cât mai reală a efectelor
asupra populației, dar Și a modului în care populația percep aceste efecte Și
măsurile întreprinse de stat în sensul diminuării acestora, am realizat Și
implementat un chestionar, destinat acestui nivel, obținând un număr de 174 de
răspunsuri. În urma acestora analize am observat o diminuare a ratei sărăciei Și
de excluziune socială, la nivelul anului 2020-2021, pe fondul măsurilor de sprijin
acordate de stat în contextul pandemiei, însă valoarea cumulată a celor două
arată că un procent de peste 50% din populație se află în sărăcie sau la limita
acesteia, lucru care în situația actuală a creȘterilor de preț, lucru observat în
cazul evoluției valorii prețurilor coȘului de bază agroalimentar, prezintă o
situație alarmantă, iar la nivelul chestionarului am observat faptul că
majoritatea respondenților consideră că efectele războiului sunt mai
semnificative decât cele ale pandemiei, precum Și că anumite măsuri de sprijin
acordate de stat (compensarea a 0,50 lei/litru în cazul combustibililor) sunt
relativ nesemnificative, iar în cea ce priveȘte modul de economisire în condițiile
actuale a creșterilor de preț, majoritatea celor care au răspuns se orientează spre
înlocuirea produselor cu unele mai ieftine, reducerea bugetului destinat distracție
Și reducerea consumului de energie.
 AGENȚI ECONOMICI : La acest nivel am studiat evoluția numărului de
societăți care îȘi încetează activitatea, analiza ratei de regenerare a mediului de
afaceri, iar pentru un studiu cât mai real a efectelor celor două evenimente,
asupra situației economice, am recurs la dezvoltarea Și implementarea unui
diagnostic economico-financiar, printr-o serie de indicatori prestabiliți, asupra
situației financiar-contabile, a unui număr de 5 entități, selectate aleator, având
ca-Și condiție, tranzacționarea acțiunilor acestora pe piața secundară AERO, a
Bursei de Valori BucureȘti. Cei 5 agenți economici, sunt considerați
reprezentanți, a sectorului comerțului electronic, a sectorului producției
industriale, a sectorului producției alimentare, a sectorului transportului de
mărfuri, respectiv a sectorului ospitalității. În urma acestor analize am
identificat că efectele pandemiei nu s-au simțit imediat după instaurarea acesteia,
pe fondul măsurilor de sprijin acordate de către stat, companiilor, fapt observat
prin valoarea cea mai scăzută a numărului de entități care îȘi încetează
activitatea la nivelul anului 2020, iar din punct de vederea al analizei
diagnosticului, se poate observa faptul că cele mai afectată entități în perioada
pandemiei, sunt cele care activează în sectorul transporturilor, a producției
industriale Și sectorul ospitalității, iar majoritatea entităților, la nivelul anului
2021, Și-au revenit rapid după Șocul economic creat de instaurarea pandemiei,
 ajungând majoritatea la un nivel cel puțin egal cu cel anterior înregistrat anului
2020. De asemenea se poate observa și o ușoară influență, asupra indicatorilor, a
creșterilor de preț cauzate de apariția și adâncirea crizei energetice, la nivelul
anului 2022, prin creȘterea cheltuielilor din exploatare.
 ECONOMIA ROMÂNIEI : La acest nivel, am realizat analiza evoluției celor mai
importanți indicatori macroeconomici, ai unei țării precum situația Produsul
Intern Brut, Și a componentelor acestuia, Rata Șomajului, situația datoriei
externe Și Rata Inflației.
 CONCLUZIILE GENERALE: În concluzie pe seama acestei lucrări de disertație am
urmărit să analizăm și să prezentăm o privire de ansamblu asupra efectelor economice, la
nivelul României, a celor două evenimente, prin efectuarea unor analize, atât la nivelul
celor doi actori importanți ai unei țări, reprezentați de populație acesteia și de agenți
economici (mediul de afaceri), cât și la nivelul performanței economice a statului,
identificată pe seama evoluției indicatorilor macroeconomici.