Economie Asist. Asociat. Dr.

Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022

Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Drept și Științe Administrative
Specializarea Drept

IMPACTUL PANDEMIEI CORONAVIRUSULUI COVID-19

ASUPRA ECONOMIEI MONDIALE.

Coordonator:
Asist. Asociat dr. Alina Iuliana TĂBÎRCĂ

Student:
Soare Claudia Elena

Târgoviște
2022
Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022

I. INTRODUCERE

Pandemia de COVID-19 este o criză majoră și gravă în domeniul sănătății publice, care
afectează grav cetățenii, societățile și economiile din întreaga lume. Anvergura crizei sanitare,
dar și măsurile de răspuns adoptate la nivel de politici pentru a o controla sunt fără precedent. Ca
răspuns, statele membre au adoptat măsuri economice și financiare discreționare excepționale.
Împreună cu efectul așa-numiților „stabilizatori automați”, adică al plăților prevăzute în cadrul
sistemelor asigurărilor pentru șomaj și al sistemelor de securitate socială combinate cu pierderi
de venituri fiscale, aceste măsuri au o influență considerabilă asupra finanțelor publice, deficitul
public consolidat urcând brusc de la 0,6 % din PIB în 2019 la 8,5 % din PIB în acest an, atât în
zona euro, cât și în UE. Șocul resimțit de economia UE este simetric în măsura în care pandemia
a lovit toate statele membre; în schimb, impactul pandemiei diferă considerabil de la un stat
membru la altul, la fel și capacitatea lor de a absorbi șocul economic și fiscal-bugetar și de a
răspunde la acesta, în funcție de structurile economice specifice și de condițiile inițiale ale
statelor membre. Uniunea a acționat rapid pentru a asigura un răspuns colectiv coordonat și
puternic la consecințele sociale și economice ale crizei, în limitele actualului cadru financiar
multianual care expiră în 2020. Răspunsul oferit vine în completarea măsurilor economice și
financiare discreționare adoptate de statele membre. 1
Declanșat în China la finalul anului trecut noul virus corona (COVID19) s-a tranformat
în epidemie în ianuarie, o serie “lebăda neagră” epidemia ocupă un loc fruntaș în cadrul
evenimentelor care ar putea influența comportamentul economic la nivel mondial în perioada
următoare.
Conform datelor Bloomberg numărul cazurilor confirmate până la acest moment se
situează la aproximativ 80,000. Subliniem însă faptul că rata deceselor (numărul de decese
raportat la cazurile confirmate) este redusă (în medie 2.5% din 21 ianuarie până în prezent).
Totodată, rata vindecărilor s-a ameliorat semnificativ în ultima perioadă, depășind pragul de
30%. Cele mai recente estimări ale Fondului Monetar International (FMI) indică un impact
tranzitoriu al acestei epidemii asupra evoluției economiei mondiale în 2020 (diminuarea ritmului
anual de creștere economică cu 0.1 puncte procentuale la 3.2%). De altfel, indicatorii de
încredere din principalele blocuri economice ale lumii au evoluat mixt în perioada recentă.
Din păcate, acesta este doar începutul. Ce se întâmplă atunci când pandemia este
controlată? Se reiterează faptul că, după un șoc seismic de această amploare, economiile din
întreaga lume nu vor putea pur și simplu să continue ca înainte, reluând locul unde au rămas
înainte de această criză. În anul următor, multe lucruri sunt susceptibile să se schimbe, inclusiv
reorganizarea globală a comerțului și a fluxurilor de capital. Comerțul internațional va rămâne
supus pentru o vreme. Majoritatea prețurilor la mărfuri vor rămâne, de asemenea, scăzute,
deoarece cererea globală va dura ceva timp pentru a crește. Acest lucru va afecta veniturile
exportatorilor de mărfuri, dar nu trebuie să ofere prea multe avantaje importatorilor de mărfuri,
din cauza presiunilor deflaționiste generale care decurg din cererea deprimată.2

1
https://www.newmoney.ro/studiu-al-bancii-mondiale-efectele-unei-pandemii-asupra-economiei-mondiale-
video/
2
https://irdo.ro/pdf/IRDO_Studiu%20preliminar%20privind%20criza%20generata%20de%20pandemia%20COVID
%2019.pdf
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
La începutul pandemiei COVID-19, Institutul Naţional de Statistică a realizat
câteva cercetări statistice adhoc, Tendinţe în evoluţia activităţii economice în
perioada martie-aprilie 2020, Impactul SARS-COV2 asupra volumului exporturilor și
importurilor de bunuri şi Evaluarea impactului COVID - 19 asupra mediului economic în lunile
martie și aprilie 2020, pentru cuantificarea impactului crizei sanitare asupra activitatii
economice și asupra volumului de comerț exterior, ale căror rezultate au fost de un real interes
pentru decidenți, media și utilizatori în general.Implicațiile pandemiei asupra activității
economice și a mișcării naturale a populației stau la baza unor noi cerințe de date statistice la
nivel național și european privind impactul provocat de măsurile de prevenție asupra sectoarelor
economiilor naționale. În lunile următoare, Institutul Naţional de Statistică va realiza estimări
flash pentru a măsura impactul COVID-19 asupra economiei și a societății, completate de o
colecție de practici inovatoare pe care țările Uniunii Europene le-au pus în aplicare pentru a face
față provocărilor principale,inclusiv utilizarea de noi surse de date. 3
În anul 2020, economia zonei euro a fost afectată de șocul extraordinar și sever generat
de pandemia de coronavirus (COVID-19). Activitatea economică a înregistrat o contracție
pronunțată în primul semestru al anului ca urmare a măsurilor de izolare și a aversiunii sporite
față de riscuri.4

Graficul 1
Dinamica PIB global

3
- Ciucur D., Gavrila I., Popescu C., Economie, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2004
4
https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/html/ar2020~4960fb81ae.ro.html
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022

În anul 2020, economia zonei euro a fost afectată de șocul extraordinar și sever
generat de pandemia de coronavirus (COVID-19). Activitatea economică a înregistrat o
contracție pronunțată în primul semestru al anului ca urmare a măsurilor de izolare și a
aversiunii sporite față de riscuri. Răspunsul ferm și coordonat din partea politicilor monetare și
fiscale, precum și veștile pozitive privind vaccinurile au contribuit la stabilizarea activității
economice în semestrul II. În ansamblu, PIB al zonei euro s-a contractat cu 6,6% în 2020.
Inflația anuală totală s-a redus la 0,3%, față de 1,2% în 2019, în mare parte pe seama scăderii
prețurilor produselor energetice, deși această evoluție a avut la bază și factori legați de
pandemie. De exemplu, sectoarele afectate cel mai puternic de criză, precum sectorul
transporturilor și cel hotelier, au contribuit la scăderea inflației în cursul semestrului II 2020.

II. ECONOMIA A FOST AFECTATĂ DE ȘOCUL

EXTRAORDINAR ȘI SEVER AL PANDEMIEI.

În 2020, economia globală a suferit o recesiune profundă pe fondul unor provocări fără
precedent. Cu toate acestea, șocul COVID-19 a fost de natură mai exogenă decât factorii care au
determinat crizele anterioare din 2008 și 2011-2012. Dacă în crizele anterioare problemele
specifice din sectorul financiar au jucat rolul principal, în recesiunea din 2020 cauza primordială
s-a aflat în afara economiei. Răspândirea COVID-19 a avut un impact foarte sever asupra
activității economice, inițial în China și ulterior la nivel mondial. Comerțul internațional s-a
contractat brusc, funcționarea lanțurilor globale de valoare adăugată a fost grav afectată, iar
incertitudinea de pe piețele financiare internaționale a crescut rapid.5
Prin urmare, PIB real s-a diminuat într-un ritm extrem de rapid în al doilea trimestru al
anului. În același timp, factorii de decizie în materie de politică monetară și fiscală au acționat
prompt și hotărât pentru a contracara colapsul cererii și nivelurile ridicate de incertitudine,
printre altele asigurând condiții de finanțare favorabile și stabile și acces continuu la lichiditate.
De la debutul crizei COVID-19, anticipațiile cu privire la adâncimea și durata recesiunii au fost
semnificativ afectate de perspectivele referitoare la soluțiile medicale, în special la producerea
unui vaccin. Alături de măsuri de politică ferme și coordonate, veștile pozitive de la sfârșitul
toamnei privind progresul în dezvoltarea vaccinurilor au dus la o refacere treptată a încrederii.
Deși evoluțiile privind activitatea economică s-au menținut volatile în a doua jumătate a anului,
când a avut loc un nou val de contagiune, anticipațiile privind creșterea economică s-au
consolidat și s-au stabilizat. Evoluția prețurilor a fost, de asemenea, puternic afectată de
pandemie. Ca urmare a cererii fluctuante, a scăderii prețurilor petrolului și a activității reduse,
inflația IAPC a scăzut pe parcursul anului și a oscilat în jurul unor valori negative începând cu
luna august. Alți factori, precum diminuarea temporară a cotei TVA în Germania în a doua
jumătate a anului, au determinat, de asemenea, o reducere a inflației. În același timp, anticiparea
unei redresări solide în 2021 și încetarea factorilor temporari precum diminuarea cotei TVA în
Germania au stat la baza perspectivei privind creșterea inflației. Măsurile de politică decisive au
contribuit la menținerea unor condiții de creditare și finanțare favorabile și au compensat în
mare măsură impactul restrictiv asupra standardelor de creditare ale băncilor generat de
deteriorarea contextului marcat de riscuri. Deși dislocarea pieței indusă de șocul pandemiei a
determinat o înăsprire puternică a condițiilor financiare în luna martie, măsurile de politică
prompte au contribuit la scăderea pe ansamblu a randamentelor obligațiunilor guvernamentale
din zona euro în 2020 și la redresarea treptată a cotațiilor acțiunilor din zona euro în a doua
5
https://www.bancatransilvania.ro/blog/analize-bt/impact-marginal-al-epidemiei-corona-virus-asupra-evolutiei-
economiei-mondiale-in-2020/
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
jumătate a anului de la nivelurile minime pandemice. Perioada de incertitudine
ridicată a dus, de asemenea, la o accelerare a dinamicii masei monetare și a
creditului, reflectând o preferință puternică pentru active lichide și totodată acumularea de
lichidități de către firme și populație.6

III. PANDEMIA A PROVOCAT UN COLAPS ECONOMIC DE

PROPORȚII.
Coronavirusul a generat cea mai mare contracție a economiei globale de la Marea Criză
Economică, dar veștile pozitive privind vaccinurile au dus la refacerea treptată a încrederii.
Evoluția pandemiei COVID-19, precum și măsurile luate pentru a limita răspândirea
virusului și sprijinul din partea politicilor pentru a atenua impactul economic al pandemiei au
fost principalii determinanți ai tendinței de creștere la nivel mondial. Economia globală a fost
afectată de un șoc extern puternic, iar guvernele au reacționat, în general, prin măsuri ferme de
susținere pentru a tempera impactul economic al pandemiei. După ce a atins un nivel minim în
trimestrul II 2020, ca urmare a măsurilor de izolare, economia globală a început să se redreseze
în trimestrul III, în condițiile în care pandemia și măsurile restrictive au consemnat o moderare
și au apărut informații cu privire la vaccinuri eficace. Cu toate acestea, al doilea val al pandemiei
și reintroducerea unor măsuri stricte de limitare a răspândirii pandemiei în unele economii
dezvoltate au încetinit considerabil creșterea PIB în ultimul trimestru al anului (Graficul 1).
Contracția economică globală puternică a fost determinată în principal de o scădere
substanțială a sectorului serviciilor, care a fost puternic afectat de măsurile de limitare a
pandemiei, și de o diminuare a schimburilor comerciale și a investițiilor. Dinamica producției
sectorului prelucrător s-a redresat mai rapid decât cea aferentă sectorului serviciilor, fiind
sprijinită de planurile autorităților guvernamentale de stimulare a activității, de majorarea cererii
de produse electronice, calculatoare și articole medicale, precum și de eliminarea mai rapidă a
măsurilor de limitare a pandemiei în comparație cu sectorul serviciilor, unde predomină
interacțiunea umană directă.
Comerțul și investițiile s-au contractat considerabil în 2020, ca urmare a măsurilor
restrictive și a perturbărilor la nivelul schimburilor comerciale
Perturbările și incertitudinea generate de COVID-19 s-au intensificat puternic și s-au
menținut la un nivel ridicat, afectând economia globală. Pandemia a perturbat, de asemenea,
schimburile comerciale internaționale și lanțurile globale de aprovizionare. Aceste perturbări s-
au atenuat moderat în a doua jumătate a anului 2020, în condițiile în care măsurile restrictive au
fost doar parțial anulate.
În pofida semnării primei etape a acordului comercial dintre Statele Unite și China,
tensiunile comerciale dintre cele două țări au rămas consistente, după cum arată o serie de
indicatori diferiți. Pe fondul tensiunilor ridicate privind comerțul, șocul produs de pandemie la
adresa cererii și tarifele adoptate anterior au dus la un declin accentuat al schimburilor
comerciale, în timp ce intensificarea incertitudinilor și deteriorarea încrederii în economie au
frânat investițiile (Graficul 2).

GRAFIC 2.
6
https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/html/ar2020~4960fb81ae.ro.html
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
Dinamica schimburilor comerciale internaționale (volumele importurilor)

Inflația totală a scăzut, dar inflația de bază a consemnat o diminuare mai redusă
Inflația globală a scăzut în 2020, reflectând cererea modestă la nivel internațional
asociată cu pandemia (Graficul 3) și scăderea pronunțată a prețurilor în cazul mai multor
mărfuri. În zona OCDE, rata anuală a inflației IPC a coborât de la aproape 2% în a doua
jumătate a anului 2019 la 1,2% în luna decembrie 2020 pe seama diminuării prețurilor
produselor energetice și a încetinirii dinamicii prețurilor alimentelor. Inflația de bază (exclusiv
produse energetice și alimente) a scăzut mai puțin decât inflația totală, ajungând la aproximativ
1,6% la sfârșitul anului 2020.7

7
- Popescu D. coord., Economie politica, Ed. Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2004
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
GRAFICUL 3.
Ratele inflației pe baza prețurilor de consum în țările OCDE

Prețurile petrolului au consemnat o scădere pronunțată în prima jumătate a anului, ca

urmare a reducerii accentuate a cererii la nivel internațional, în special în condițiile în care
restricțiile privind călătoriile și munca de acasă au dus la o diminuare a consumului de petrol.
Cotația țițeiului Brent, de referință la nivel internațional, a fluctuat considerabil între 20 USD
(cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii) și 70 USD/baril în 2020. Cotația petrolului West
Texas Intermediate (WTI), de referință în SUA, a coborât sub zero pentru o scurtă perioadă în
luna aprilie.8

Euro s-a apreciat față de valutele partenerilor comerciali ai zonei euro

Euro s-a apreciat cu circa 7% în termeni efectivi nominali în cursul anului 2020. În
termeni bilaterali, această evoluție a fost determinată de aprecierea monedei euro în principal
față de dolarul SUA. Cursul de schimb al euro față de lira sterlină s-a majorat, dar a înregistrat o
volatilitate semnificativă pe tot parcursul anului 2020, în principal pe seama modificării
anticipațiilor legate de Brexit.

IV. ECONOMIA ZONEI EURO A AVUT O EVOLUȚIE

FOARTE SIMILARĂ CU CEA A ECONOMIEI GLOBALE.

8
https://www.newmoney.ro/studiu-al-bancii-mondiale-efectele-unei-pandemii-asupra-economiei-mondiale-
video/
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022

După o moderare a activității economice în 2019, PIB real în zona euro a

scăzut cu 6,6% în 2020 (Graficul 4). Declinul dramatic al activității economice și caracterul
neuniform al acesteia pe tot parcursul anului 2020 au fost consecințele impactului produs de
șocul pandemiei de COVID-19 și de măsurile de carantină implementate în acest sens pentru a
limita răspândirea virusului. Primul val al pandemiei a afectat țările din zona euro în principal în
perioada martie-aprilie, cu o viteză și o intensitate fără precedent, și a fost însoțit de măsuri
stricte de izolare la nivelul întregii economii în majoritatea țărilor.
Ca urmare a acestor măsuri, activitatea economică din zona euro a înregistrat o scădere
cumulată de 15,3% în prima jumătate a anului 2020. Limitarea răspândirii pandemiei și anularea
măsurilor de izolare, începând cu luna mai 2020 în majoritatea țărilor, au dus la o redresare
puternică a activității în trimestrul III. Cu toate acestea, spre toamnă, activitatea economică a
început să consemneze o nouă decelerare, iar reamplificarea numărului de infectări a generat alte
perioade de carantină în ultimul trimestru al anului, care au fost totuși mai țintite decât cele
instaurate în timpul primului val. Dacă pandemia a reprezentat, mai presus de toate, un șoc
comun care a afectat toate economiile, impactul economic al pandemiei a fost însă relativ
eterogen în țările din zona euro, în mare parte datorită expunerilor diferite față de sectoarele cele
mai afectate de măsurile de distanțare socială, reflectând totodată diferențele în ceea ce privește
intensitatea crizei sanitare propriu-zise și amploarea și natura măsurilor implementate pentru
stimularea activității. 9
Spre sfârșitul anului 2020, activitatea economică se situa cu 4,9% sub nivelurile pre-
pandemice în zona euro, caracterizându-se printr-o eterogenitate semnificativă la nivelul țărilor,
Spania raportând un nivel cu 9,1% sub nivelul pre-pandemic, iar Țările de Jos cu 3,0% sub
nivelul pre-pandemic.
În comparație cu episoadele lungi de recesiune înregistrate recent, cum ar fi criza
financiară globală din 2008-2009 sau criza datoriei suverane din zona euro din 2011-2012,
recesiunea care a însoțit pandemia a fost mai pronunțată în fazele incipiente. Totodată,
semnalele puternice și așteptările privind o redresare au apărut mult mai devreme decât în alte
crize. Acest lucru a reflectat, în principal, natura exogenă a șocului COVID-19, rolul măsurilor
de politică monetară și fiscală prompte și ferme, progresul realizat în dezvoltarea vaccinurilor,
precum și interacțiunile mult mai limitate cu sectorul financiar în comparație cu episoadele de
criză anterioare, limitarea acestora din urmă fiind sprijinită și prin măsuri țintite ale băncilor
centrale.10

GRAFICUL 4

9
https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/html/ar2020~4960fb81ae.ro.html
10
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/covid-19-economy/
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
PIB real în zona euro

Și investițiile corporative au scăzut puternic în prima jumătate a anului 2020. Ca urmare

a măsurilor de carantină implementate și a scăderii drastice implicite a veniturilor, firmele au
amânat deciziile de investiții. În plus, nivelul scăzut al cererii globale și interne a continuat să
acționeze ca un obstacol în calea investițiilor. În a doua jumătate a anului, perspectivele privind
investițiile corporative s-au caracterizat printr-o incertitudine persistentă sporită, în contextul
celui de al doilea val al pandemiei și al anticipării unor evoluții moderate de durată, având în
vedere contextul extern grevat de probleme, cererea finală mai moderată și deteriorarea vizibilă
a bilanțurilor corporative.11
Contribuția netă adusă de sectorul extern la PIB al zonei euro a fost, de asemenea,
negativă în 2020. Carantina impusă în China pentru a eradica COVID-19 a afectat schimburile
comerciale ale zonei euro la începutul anului, iar măsurile de limitare a răspândirii virusului în
Europa au dus la o scădere atât a importurilor, cât și a exporturilor în trimestrul II, exporturile
fiind cel mai grav afectate de închiderea temporară a activităților comerciale. În lunile de vară,
relaxarea restricțiilor a permis o revitalizare a fluxurilor comerciale, fără a se înregistrat progrese
semnificative în sectoarele cele mai grav afectate, respectiv turism și servicii de ospitalitate.
Impactul COVID-19 asupra creșterii economice a fost, de asemenea, neuniform la
nivelul sectoarelor, sectorul serviciilor contribuind cel mai mult la scăderea valorii adăugate
brute reale, dată fiind expunerea aparte a acestuia la măsurile de distanțare socială, precum și
structura sectorială a economiei zonei euro.

11
https://insse.ro/cms/ro/covid-19-impactul-economic
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
Pierderile de locuri de muncă în 2020 au rămas limitate, reflectând
impactul schemelor de menținere a locurilor de muncă.
Deși ritmul de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă a fost, de asemenea,
afectat în mod semnificativ de pandemie, politicile privind piețele forței de muncă au modelat
rezultatele de pe piețele forței de muncă din zona euro în 2020 (Graficul 6). În comparație cu
reducerea considerabilă și bruscă a activității economice cu aproximativ 15% în prima jumătate
a anului 2020, contracția gradului de ocupare a forței de muncă a fost mai mică, dar, la rândul ei,
foarte semnificativă.
Creșterea înregistrată de rata șomajului a fost mai mică decât în recesiunile anterioare
Numărul persoanelor ocupate a scăzut cu 1,9% în 2020, în timp ce rata șomajului a
crescut la 8,4%. Creșterea înregistrată de rata șomajului a fost mai mică decât în recesiunile
anterioare, precum cele din 2008-2009 și 2011-2012, și datorită reacției prompte și ample a
guvernelor din zona euro.12
China (a doua economie a lumii) va fi cea mai afectata de aceasta epidemie, expertii FMI
reducând prognoza pentru dinamica anuala a PIB din 2020 cu 0.4 puncte procentuale la 5.6%
an/an.

V. ÎNCHEIERE.

12
https://insse.ro/cms/ro/covid-19-impactul-economic
 Economie Asist. Asociat. Dr. Alina TĂBÎRCĂ
2021-2022
În încheiere subliniem faptul că analizele șocurilor naturale adverse de-a
lungul timpului au demonstrat că ritmul de creștere economică pe termen mediu
post-soc este în general superior celui înregistrat în absența șocului. Principala explicație constă
în implementarea de măsuri la nivel național, regional și mondial pentru contracararea și
evitarea pe viitor a incidentei șocurilor. Spre exemplu, Comisia Europeana a anunțat astăzi
lansarea unui nou program de susținere a eforturilor de contracarare a noului virus corona în
valoare de 232 milioane EUR.