Impactul pandemiei de COVID-19 asupra

economiei

Proiect realizat de:

Ioniță Bianca-Nicoleta-grupa 104
Ivan Cosmina-Ștefania-grupa 104
Mitran Alexandru-Gabriel-grupa 105
 Cuprins

I. Introducere
II. Impactul pandemiei Covid-19 asupra situației pe piața muncii
III. Impactul pandemiei Covid-19 asupra transporturilor
IV. Impactul pandemiei Covid-19 asupra firmelor românești
V. Impactul Covid-19 asupra industriei HoReCa
VI. Impactul pandemiei Covid-19 asupra situației turismului
VII. Impactul pandemiei Covid-19 asupra exporturilor și importurilor
VIII. Impactul pandemiei Covid-19 asupra sectorului sanitar
IX. Impactul pozitiv al pandemiei de Covid-19 și măsurile luate în România pentru reducerea
impactului
Bibliografie
 I. Introducere
Există încă multe incertitudini în legatură cu pandemia de coronavirus, dar ceea ce știm cu certitudine
este faptul ca aceasta pandemie a avut un impact enorm asupra tuturor ramurilor economiei, afectând de la
firme mici până la companiile mari. Covid-19 a făcut ravagii asupra infrastructurii fizice și asupra lanțurilor de
aprovizionare, toate acestea ducând la restricții asupra mobilității și activității economice.

Acest impact economic foarte sever provine în mare parte nu din pandemie în sine, ci din măsurile
drastice(oprirea parțiala sau totala a activității companiilor)sau mai ușoare(privind circulația și adunările
publice). Această pandemie a reprezentat un atac simultan și mai ales profund asupra ofertei și a cererii pe
piață.

De asemenea, în timpul pandemiei s-a prăbușit și comerțul la nivel global cu servicii și bunuri.
Pandemia a avut consecințe negative și asupra exporturilor și importurilor de mărfuri, excepție făcând cele
esențiale care și-au încetat activitatea deoarece au fost afectate și transporturile, iar călătoriile au scăzut
rezultând o scădere și a turismului, care mai apoi s-a oprit complet. O multitudine de alte servicii se prăbușesc
iar economia pare să fie la pământ datorită prețurilor comerciale care au scăzut și au continuat să scadă
inevitabil. Prețurile la energie și la metalele industriale au scăzut cu 55% , prețurile mărfurilor au scăzut cu 37%
în luna martie a anului 2020 ceea ce arată un declin considerabil și in activitatea acestor ramuri.
 II. Impactul pandemiei Covid-19 asupra situației pe
piața muncii

Criza cauzată de coronavirus a afectat majoritatea companiilor și activitatea tuturor categoriilor de lucrători: de la
profesioniști, angajați cu cărți de muncă până la tinerii în formare și muncitori fără cărți de muncă, factorii principali fiind prestarea
muncii la domiciliu, întreruperea completă sau parțială a activității firmelor, micșorarea efectivă a orelor de muncă lucrate sau
trecerea la programul parțial de lucru. Toate aceste modificări ce au apărut pe piața muncii au afectat în mod direct situația
angajaților indiferent de locul de muncă al acestora și aici vorbim despre veniturile și productivitatea acestora, implicit afectând și
economia țării noastre.
 Ponderea persoanelor cu loc de muncă ce sunt afectate de pandemie la locul de muncă pe diverse categorii: pe sexe, pe
trimestre, pe medii, în anul 2020

Făcându-se o medie în anul 2020, aproximativ 8% sau 68 de mii din numărul total al persoanelor cu locuri de muncă spun că un
impact direct asupra relației lor cu piața muncii s-a produs din cauza situației epidemiologice din țara noastră.
 În același timp și mod, distribuția și producția sunt oprite în toate domeniile, excepție făcând serviciile și bunurile esențiale dar
chiar și pentru acestea, din cauza unor probleme de desfășurare, aprovizionarea a fost foarte afectată. Combinatia nepotrivită
dintre scăderea cererii și scăderea ofertei este motivul pentru care pentru majoritatea domeniilor de activitate ceea ce s-a
întâmplat în pandemie a reprezentat o perioadă complet nemaintâlnită și care necesita o deosebită implicare și reorganizare.

Pandemia de coronavirus a afectat inevitabil, intr-o măsură mare sau mică, toate sectoarele de activitate. Cele mai afectate
sectoare au fost cele din domeniul serviciilor de cazare și alimentare, din cel al imobiliarelor, al activităților comerciale,
producție, comerț, acestea fiind unele dintre cele mai necesare și utilizate de consumatori.Cele mai puțin afectate domenii de
activitate au fost cele din cadrul activităților sanitare, sociale, din educație, administrație publica și servicii publice.

Impactul pandemiei de Covid-19 pe sectoare de activitate, de la gradul redus de

afectare spre cel mediu și pana la cel redus.
 III. Impactul pandemiei Covid-19 asupra transporturilor
Pandemia de coronavirus a afectat în mod vizibil și transportul fie rutier, aerian, maritim, de mărfuri sau de persoane.
Sistemele de transport sunt afectate si prin prisma faptului că lanțurile europene de aprovizionare sunt strâns conectate unele cu
celelalte și se mențin astfel printr-o rețea extinsă de servicii de transport de mărfuri. Pagubele economice grave din acest sector al
transporturilor sunt datorate întreruperilor acestor fluxuri de mărfuri. Introducerea interdicțiilor de intrare și ieșire în frontierele
terestre au condus la afectarea severă a lanțurilor de aprovizionare terestră. Ceea ce intra sau ieșea, toate pachetele se credeau
contaminate iar lucrătorii aveau de respectat o serie de măsuri, ceea ce a îngreunat întreaga activitate în sectorul transporturilor.

De asemenea, foarte afectată a fost și industria aviației din cauza unor măsuri ce trebuiau respectate pentru împiedicarea
răspândirii virusului. Aceste lucruri au afectat în mod inevitabil mărfurile de toate tipurile, cele mai afectate fiind mărfurile
consumabile perisabile și esentiale consumatorilor. Din cauza faptului ca majoritatea firmelor din acest domeniu de activitate sunt
întreprinderi mici și mijlocii(IMM-uri), efectele pandemiei sunt grave și bineînțeles imediat vizibile.
 IV. Impactul pandemiei Covid-19 asupra firmelor românești

Firmele românești s-au confruntat cu o multitudine de probleme generate de pandemie ce le-a afectat planurile, veniturile, organizarea,
relațiile cu furnizorii, resursele materiale si umane. Acestea au fost afectate iar cifrele înregistrate au indicat o scădere îngrijorătoare,
producătorii fiind constrânși de mai mulți factori ce le împiedicau buna desfășurare a activităților iar consumatorii fiind reticienți în ceea ce
privește achiziționarea.

În contextul pandemiei, multe companii si-au redirectionat atentia asupra altor domenii. Cele mai menționate oportunități de afaceri sunt cele
născute în domeniul online și mai apoi prin apariția unor noi piețe si a produselor destinate nevoilor generate de pandemie. Chiar si funcțiile
afacerii au fost afectate în această perioadă. Cele mai menționate și vizibile afectări ale acestor funcții au fost asociate cu scăderea cererii la
nivelul activităților de vânzare din companii. Din cauza indisponibilității angajaților, a problemelor de aprovizionare apărute inevitabil în
activitatea companiilor, generate mai ales de întârzierea exporturilor și importurilor au existat și nenumărate probleme cu resursa umană.

Telemunca nu a fost pe placul angajaților firmelor, acest lucru reieșind din statistica efectuată care arată că în momentul actual, nici un angajat
nu își mai dorește reintroducerea programului de telemunca, în aceasta statistică participând 50% din companiile mici și mari.
V. Impactul Covid-19 asupra industriei HoReCa

Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 35% în anul 2020. Pierderile cumulate ale restaurantelor și
hotelurilor s-au triplat, aceasta fiind în topul celor care au înregistrat pierderi uriașe din acest sector, urmate de
industria de evenimente care și aceasta a fost grav afectată apoi de informații și comunicații, administrație publica și
servicii administrative.

HoReCa a fost vizibil afectată de toate restricțiile impuse de autorități în perioada pandemiei, acest lucru a influențat un
declin în activitatea firmelor, managerii fiind nevoiți să reducă din personal sau să își reducă activitatea, acest fapt
ducând spre venituri reduse sau chiar la închiderea completă a locațiilor și insolvență. Declinul HoReCa a însemnat un
declin semnificativ și al economiei, grav afectată de pierderile acestui sector.

Teatrele și cinematografele au fost forțate să se închidă, artiștii au suspendat spectacolele iar galeriile de artă au pierdut
publicul.
VI. Impactul pandemiei Covid-19 asupra situației turismului

Turismul este considerată una dintre cele mai greu lovite ramuri de focarului COVID-19.
Sectorul se confruntă cu o scădere rapidă și puternică a cererii și o creștere a pierderilor
de locuri de muncă la nivel global.

Se observă o scădere semnificativă în anul 2020 din cauza pandemiei de Covid-19, a

tuturor restricțiilor impuse de autorități, prezentarea certificatului verde, măsura
carantinării dar și teama infectării cu coronavirus au determinat un număr redus de turiști
dornici să călătorească și implicit decăderea inevitabilă a acestui sector-cel al turismului.
VII. Impactul pandemiei Covid-19 asupra exporturilor
și importurilor
În perioada ianuarie-iunie 2020 au scăzut accentuat exporturile și importurile. Acestea s-au diminuat ca urmare a reducerii capacității de producție,
a, gamei reduse de bunuri, prețului și calității bunurilor, problemelor de transport, din cauza anulării contractelor, lipsa materiei prime din import,
interdicții temporare legate de export/import.

Conform unui sondaj derulat de Institutul Național de Statistică (INS) în peste 1 700 de companii, în luna martie peste 70 % dintre firmele
exportatoare din România au fost afectate de pandemie. Dintre acestea:
● 20 % nu au mai avut deloc exporturi în luna martie
● 6 % și-au restrâns exporturile cu peste 50 %
● 10% au înregistrat creșteri la export (îndeosebi companiile exportatoare de cereale)

Situația este similară și în cazul importurilor, unde 60 % dintre companii au fost afectate de pandemie:
● 8 % dintre acestea nu au realizat deloc importuri, iar pentru
● 6 % și-au restrâns importurile cu peste 50 %
● 15 % au înregistrat creșteri (spre exemplu la medicamente)
VIII. Impactul pandemiei Covid-19 asupra sectorului sanitar

Pandemia a avut un impact imens și asupra sectorului sanitar. Companiile din acest domeniu
au avut extrem de puțin timp să se pregătească și să își pună în ordine bunurile și serviciile, să
instruiască personalul, să găsească modalități eficiente de a motiva angajați în acest parcurs și
îngrijirea pacienților în deplină siguranță. Și toate acestea trebuiau reorganizate în absența
tratamentelor corespunzătoare și în condițiile unui risc foarte ridicat de infectare cu
coronavirus.

O sumă deosebit de mare a fost cheltuită din bugetul statului pentru achiziționarea utilajelor,
medicamentelor, aparatelor, echipamentelor, dezinfectanților, testelor și măștilor. Aceasta
pandemie a însemnat cheltuieli neprevăzute dar extrem de necesare în domeniul sanitar.
IX. Impactul pozitiv al pandemiei de Covid-19 și măsurile luate în România
pentru reducerea impactului

Pandemia a avut și un impact pozitiv asupra economiei prin aparitia firmelor online comerțul online a înflorit, digitalizarea,
venitul firmelor din domeniul sanitar a crescut seminificativ și firmele livratoare au avut de câștigat în acea perioadă.

România a adoptat o serie de măsuri (în special cu caracter fiscal-bugetar) menite să reducă
impactul asupra economiei al măsurilor implementate în vederea limitării răspândirii Covid-19. În plus,

Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pentru a atenua efectele negative ale crizei provocate de Covid-19
asupra populației și companiilor românești. Au fost adoptate măsuri de politică monetară, de reglementare, operaționale și privind
rezoluția bancară. Acestea urmăresc micșorarea dobânzilor la credite pentru populație și pentru companii; furnizarea de lichiditate
băncilor; finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public; flexibilizarea cadrului de reglementare pentru ca
instituțiile de credit și IFN-urile să poată ajuta persoanele și companiile cu credite; asigurarea unei bune funcționări a sistemelor
de plăți și de decontare în monedă națională, în vederea desfășurării, în condiții normale, a tranzacțiilor comerciale și financiare
Bibliografie

https://www.google.ro/amp/s/amp.dw.com/ro/criza-covid-19-faza-pe-economie-%25C8%259B%25C4%2583rile-europ
ene-care-vor-avea-parte-de-o-pr%25C4%2583bu%25C8%2599ire-a-pib-ului-%25C3%25AEn-2020-%25C8%2599i-pr
ognozele-pentru-rom%25C3%25A2nia/a-5462085
1

https://council.science/ro/current/blog/the-pandemic-and-the-global-economy/1

https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20200429STO78175/covid-19-sprijinul-ue-pentru-sectorul

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/16-17_19.pdf

https://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/1234567890/960/Livandovschi_R_Culegere%20de%20rezumate%20%20Se
pt_2020.pdf?sequence=1&isAllowed=y