EFECTELE PANDEMIEI SARS COV 2 ASUPRA OCUPARII

România avea la începutul pandemiei o economie cu o

creștere fragilă, o stare socială cu zone importante cu un
grad ridicat de dezorganizare și sărăcie. După multe
statistici europene, România se plasa, conform multor
indicatori de performanță pe ultimul loc sau printre
ultimele locuri în UE. Țara noastră avea deja un deficit de
oportunități de muncă, iar subocuparea afecta zonele rurale
și mai ales orașele mici și mijlocii. Modelul economic al
României se bazează în mare măsură pe forța de muncă
ieftină , slab calificată , cu alte cuvinte salarii mici și locuri
.
de muncă precare
 Cei mai afectați de pandemie sunt:

 Cei care și-au pierdut locurile de muncă

 Salariații care au intrat în șomaj tehnic
 Persoanele în ocupare informală (adesea și precară), subocupare și/sau
agricultura de subzistență
 Persoanele care s-au întors recent din străinătate
 Blocarea activității economice a avut efecte de mare intensitate
și pe latura cererii de locuri de muncă prin:

 reducerea cererii pentru forță de muncă în ramurile și activitățile

dependente de fluxurile internaționale de materii prime și consumabile
datorită blocării lanțurilor de aprovizionare

 blocarea investițiilor

 reducerea sensibilă a nivelului de consum și a gradului de satisfacere a

acestuia din cauza inactivității și implicit reducerea veniturilor a unei
importante părți a persoanelor în vârsta de muncă
 Efectele pandemiei

 Efecte de mică intensitate datorită virusului s-au manifestat în

cazul serviciilor de infrastructură socială și aici amintesc:
educație ,ocrotirea sănătății, asistența socială, administrația
publică. Tot de mică intensitate spre mediu s-a manifestat în
agricultură , silvicultură , pescuit. Efecte de intensitate medie s-a
manifestat în construcții , activități financiare și asigurări. Efecte
negative de intensitate mare se înregistrează în transporturi , în
serviciile de organizare de spectacole , culturale și de recreere.
Piața muncii pe pandemie înseamnă:

- șomaj

-creșterea inegalității veniturilor

 -reducerea puterii de cumpărare a veniturilor

 -amânarea consumului sau /și creșterea datoriilor gospodarilor
Activitățile afectate de criza sanitară
din pandemie sunt:
 activități de organizare a expozițiilor, târgurilor

 activități de interpretare artistică ,spectacole

 activități de alimentație -catering pentru evenimente

 restaurante, baruri și alte activități de servire băuturi

 tabere de copii organizate de sectorul public.

Măsurile privind menținerea puterii de cumpărare s-a făcut
si în țara noastră pe trei paliere

 compensare de către stat a veniturilor pierdute pe perioada stării de

urgență

 reducerea unor cheltuieli în sensul compensării , amânării sau acordării

gratuite de servicii

 stimularea investițiilor sau a consumului de bunuri și servicii care nu

sunt de strictă necesitate prin acordarea de bonificații sau vauchere
pentru acestea
 Efectele pandemiei au determinat pe piața muncii o serie de
constrângeri și acestea sunt:

 Riscul de infectare la locul de muncă

 Limitarea transporturilor la nivel național și internațional

 Vulnerabilizarea companiilor ca urmare a măsurilor de

distanțare socială și de izolare a salariaților
 Oportunitățile pe piața muncii sunt:

 Accelerarea digitalizării

 Creșterea plăților cu cardul

 Regândirea strategiilor de afaceri

 Susținerea startup-urilor( companii cu sub ce rezolvă o problemă existentă

printr-o soluție creativă) 10 angajați și activează de maxim 5 ani) și a inovării

 Flexibilitatea cadrului de muncă

 Oportunitatea de schimbare în învățământ

Pandemia a agravat și inegalitățile în ceea ce privește ocuparea femeilor și bărbaților,
femeile au înregistrat scăderi mai mari ale ocupării forței de muncă

Rolul de îngrijire a sporit pe piața muncii inegalitățile de gen prin:

 posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie;
 segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei;
 accentuarea diferențelor salariale de gen;
 reducerea posibilităților de promovare a femeilor;
 lipsa de intervenții specifice pe perioada pandemiei de stimulare de revenire a
femeilor pe piața muncii.

 
Pentru diminuarea efectelor pandemiei asupra pieței muncii este necesar în viitor adoptarea
unor măsuri active care să asigure

 Creșterea gradului de ocupare în muncă

 Accelerarea introducerii tehnologiei digitale în administrațiile publice și locale , având

în vedere experiența dobândită

 Introducerea tehnologiilor informatice în educație pornind de la experiența acumulată

 Concluzii

 Până la anul viitor piața muncii nu va reveni la nivelul existent înaintea pandemiei
conform raportului Organizației Internaționale a Muncii.
 Pandemia COVID 19 a produs un impact sever asupra economiei țării noastre
 Tot pe piața muncii se observă o digitalizare rapidă
 Bibliografie
 https://academiaromana.ro/SARS-CoV-2/doc/d08Impactul_macroeconomic_al_COVID-19

Beland, L-Ph., Brodeur, A., Wright, T. (2020), The Short-Term Economic Consequences of COVID-19:
Exposure to Disease, Remote Work and Government Response. IZA Disscution Paper no. 13159, April 2020
Covid 19 în România /date ,analize ,evoluții și statistici,coord.Câtâlin Zamfir , Sorin Cace ,Editura Expert
București ,2020 cap.1Caliatea vieții în timpil pandemiei :probleme și politici de răspuns .Un punct de vedere
sintetic,Elena Zamfir ,Cătălin Zamfir, pag.15
 Eurofound, Living, working and COVID-19 First findings, April 2020, p. 9
 Raportul social ICCV 2020 Pandemia și standardul de viață.Politici de protecție socială Institutul de
Cercetare a Calităţii Vieţi,București , 2020 pag.22
 International Labour Organization (2020), How will COVID-19 affect the world of work?, March 2020 -
https://www.ilo.org/global/topics/coronavirus/impacts-and-responses/WCMS_739047/lang--en/index.htm
https://tandis.odihr.pl/bitstream/20.500.12389/22645/3/22645_RO.pdf