UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUȘI TG-JIU 

                            
FACULTATEA  DE  ȘTIINTE   MEDICALE   ȘI  COMPORTAMENTALE 
AN UNIVERSITAR 2020-2021  
MOAȘE 1 GRUPA  511E
CIUCĂ GABRIELA

Efectele pandemiei COVID-19 asupra stării de sănătate a

populației

În contextul actualei pandemii de COVID-19 care a afectat România, populația

se confruntă cu o serie de probleme de ordin economic și social, determinate de
reducerea activității agenților economici și a instituțiilor publice, reorganizarea
activității serviciilor de sănătate, de asistență socială și a celor de educație și,
uneori, lipsa accesului la aceste servicii. În aceste condiții, vulnerabilitățile
copiilor, familiilor și comunităților pot duce la exacerbarea riscurilor preexistente:
acces limitat la servicii sociale, de sănătate, inegalități în accesul la educație,
sărăcie.(2)

Specialiștii care au realizat un studiu privind efectele pandemiei asupra

populației trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele
preliminare ale studiului arată că pandemia de coronavirus a avut efecte
semnificative asupra sănătății mintale a populației din România: 42% dintre
respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, iar aproximativ o treime
dintre respondenți au raportat o înrăutățire a nervozității.
Studiul arată că pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă
pentru unii oameni. Frica și anxietatea pot fi copleșitoare atât în cazul
adulților, cât și al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiții medicale
preexistente s-au intensificat la mulți pacienți, în timp ce la alții s-au declanșat
stări de anxietate, depresie și neputință în fața acestei noi provocări. (1)
 Conform ultimei evaluări la nivelul UE, sistemul de sănătate din România
are cele mai scăzute cheltuieli din PIB destinate asistenței medicale, cel mai mare
procentaj de mortalitate prin cauze tratabile și una dintre cele mai scăzute
acoperiri vaccinale în rândul statelor membre. Într-adevăr, efectele subfinanțării
sistemului de sănătate s-au simțit imediat în timpul stadiilor acute ale pandemiei.
Acestea au inclus, printre altele, insuficiența echipamentelor corespunzătoare,
lipsa de personal din unitățile medicale, capacitatea inadecvată de urmărire a
contacților și de izolare/carantinare, precum și o neîncredere parțială a publicului
fațăde abilitatea autorităților de a răspunde nevoilor populației. [3,4]

1. https://editiadedimineata.ro/primul-studiu-din-romania-despre-impactul-pandemiei-asupra-
sanatatii-fizice-si-mintale-a-populatiei/?
fbclid=IwAHt5oyuk4wPi3bXr2gZcVYepeipjq37JK9J4qbh2CCPSEWY5vuhqZBmL050
2. https://www.unicef.org/romania/media/3551/file/Evaluare%20rapid%C4%83%20a%20situa
%C5%A3iei%20copiilor%20%C5%9Fi%20familiilor,%20cu%20accent%20pe%20categoriile
%20vulnerabile,%20%C3%AEn%20contextul%20epidemiei%20de%20COVID-19%20din%20Rom
%C3%A2nia%20%E2%80%93%20runda%204.pdf
3. Dascălu S. The successes and failures of the initial COVID-19 pandemic response in Romania
[Succesele și eșecurile gestionării inițiale a pandemiei de COVID-19 în România]. Front Public
Heal 2020;8. doi:10.3389/fpubh.2020.00344
4.