Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Lucrul individual

Vavilin Veronica
Anul II,gr.FB-1902

La disciplina: Finanţe publice.

Tema:Cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii in Republica Moldova.

Coordonator ştiinţific:
Ulian Galina, dr.hab., prof.univ

Chişinău – 2020
1
 Cuprins:
Lista de acronime…………………………………………………………………….3
Introducere…………………………………………………………………………...3
1.Scopul şi obiectivele cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii in R.M...................4
2.Obiectul de studiu.Cadrul general privind cheltuielile destinate ocrotirii
sănătății în Republica Moldova……………………………………………………..5
3.Analiza cheltuielilor destinate ocrotirii sănătății în Republica Moldova……...7
4.Conţinutul de bază al studiului...............................................................................9
Concluzii generale………………………………………………………………….12
Bibliografie………………………………………………………………………….13

2
 Lista de acronime.
AOAM – Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală ;BNM – Banca Națională a Moldovei,BNS
– Biroul Național de Statistică, BPN – Bugetul Public Național BS – Bugetul de Stat, CNAM –
Compania Națională de Asigurări în Medicină, CNMS – Centrul Național de Management în
Sănătate, FAOAM – Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, FMI – Fondul
Monetar Internațional, IMS – Instituții Medico-Sanitare, MF – Ministerul Finanțelor, MS –
Ministerul Sănătății, OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Introducere.
Ocrotirea sănătății este unul din serviciile de bază garantate de stat ale unei societăți. Nivelul
cheltuielilor pentru sănătate, ca și a celor pentru educație, pot fi considerate un indicator a nivelului
de dezvoltare a unei națiuni. Majoritate a țărilor cu economii avansate alocă resurse importante
pentru finanțarea sectorului de sănătate, ca premisă pentru generații cât mai sănătoase și o dezvoltare
sustenabilă pe termen lung. Scopul raportului dat este de a prezenta ultimele tendințe privind
evoluția și structura cheltuielilor în domeniul sănătății. De asemenea, documentul include un context
istoric adecvat pentru înțelegerea situației acestor cheltuieli și a raporturilor dintre componentele
bugetare.

În ceea ce privește analiza și caracteristica internă a structurii și nivelului cheltuielilor orientate

pentru ocrotirea sănătății, raportul prezintă o serie de indicatori calculați în baza datelor publice
oferite de instituțiile statului cu implicații în acest domeniu – Ministerul Finanțelor ,Sănătății ,
Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), Biroul Național de Statistică (BNS), Banca
Națională a Moldovei (BNM), Centrul Național de Management în Sănătate (CNMS). În contextul
corelării cheltuielilor destinate ocrotirii sănătății cu politicile publice din sector, acestea trebuie
privite într-un ansamblu mult mai larg, împreună cu caracteristicile generale ale unei societăți. Este
foarte probabil ca indicatorii demografici extrem de activi din ultimii ani ,să genereze o influență
sporită asupra cererii de bunuri și servicii de sănătate.Factorii economici corelați cu dezvoltarea
noilor tehnologii, de asemenea, par să aibă o influență semnificativă asupra acestei cereri.Ponderea
cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii în produsul intern brut creşte în majoritatea ţărilor dezvoltate.
Cu toate că acestea reprezintă o preocupare publică majoră, se cunosc foarte puţine aspecte legate de
factorii care influenţează creşterea rapidă a acestor cheltuieli. În baza regresiei simple a corelaţiei
cheltuielilor totale pentru ocrotirea sănătăţii cu produsul intern brut s-a efectuat prognoza
cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii pentru perioada 2016-2020 în Republica Moldova.
3
 1. Scopul şi obiectivele cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii in R.M.

Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de

protecţie financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, pe principii de
solidaritate, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea
cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau
afecţiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova
posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.

O creșterea reală a cheltuielilor totale pentru sănătate a avut loc în special în anii 2016 – 2018, în
contextul unor venituri mai mari ale populației. La nivel general, față de anul 1995 ponderea
cheltuielilor totale destinate menținerii sănătății raportate la PIB au crescut cu circa 3 p.p., în anul
2016 constituind nivelul de 10,1%. Totodată, în pofida creșterii cheltuielilor respective în raport cu
economia, acestea nu au crescut în același ritm ca și încasările bugetare sau veniturile populației,
fapt ce ar putea demonstra că cetățenii țării noastre acordă încă un interes direct relativ mai scăzut
pentru menținerea stării de sănătate decât în alte state.

Problemele şi provocările cheie cu care se confruntă sistemul sănătăţii sunt

următoarele:
Acoperirea insuficientă a populaţiei cu asigurări obligatorii de asistenţă medicală (AOAM);
Incidenţa şi mortalitatea înaltă prin boli cronice nontransmisibile, creşterea incidenţei maladiilor
mintale şi insuficienţa măsurilor de prevenire a acestora;
Situaţia nefavorabilă cu privire la maladiile infecţioase şi parazitare, incidenţa înaltă prin HIV,
ITS, TB ş.a.; - Acces inechitabil la servicii de calitate în asistenţa medicală primară, secundară şi
terţiară;
Eficienţă scăzută a prestatorilor de asistenţă medicală spitalicească şi dublarea serviciilor la nivel
secundar şi terţiar;
Ponderea mare a instituţiilor medicale cu o infrastructură deplorabilă.
Insuficienţă majoră a tehnologiilor medicale contemporane la nivel regional pentru tratamentul
invaziv al bolii ischemice cronice şi complicaţiilor ei (infarct miocardic acut) şi accidentelor
vasculare cerebrale;
Mecanismele de plată a prestatorilor de servicii medicale nu au la bază performanţa realizată de
către aceştia;

4
 Priorităţi şi obiective:
1. Promovarea şi educarea de timpuriu a modului sănătos de viaţă.
2. Dezvoltarea sistemelor informaţionale integrate în sănătate, lansarea reţetei electronice,
aprobarea şi implementarea Strategiei e-Sănătate.
3. Modernizarea serviciului de supraveghere de stat a sănătăţii publice, cu accent pe regionalizare,
promovarea modului sănătos de viaţă, asigurarea protecţiei populaţiei împotriva riscurilor pentru
sănătate şi coordonarea la nivel local.
4. Modernizarea asistenţei medicale primare şi a celei de ambulatoriu, cu accent pe maladiile
netransmisibile, planificarea familiei, serviciile comunitare şi sănătatea mintală.
5. Dezvoltarea serviciilor de reabilitare medicala.
6. Implementarea unui model comportamental în relaţia medic-pacient, bazat pe încredere, respect
reciproc, participare şi colaborare.
7. Revizuirea categoriilor de populaţie asigurate de stat în vederea subvenţionării focusate a
categoriilor socialmente vulnerabile.
8. Sporirea ponderii populaţiei contributive, prin includerea tuturor angajaţilor în lista plătitorilor
de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

2.Obiectul de studiu.Cadrul general privind cheltuielile destinate ocrotirii

sănătății în Republica Moldova.
La nivel mondial, cheltuielile pentru sănătate sunt definite drept cheltuielile destinate pentru
contractarea bunurilor și serviciilor de sănătate, precum și investițiile în vederea menținerii sau
protejării sănătății. Definiția dată urmărește îndeaproape conceptele furnizate de Sistemul cadru de
conturi în domeniul sănătății elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OCDE) și cuprinde cheltuielile guvernului în domeniul ocrotirii sănătății (cheltuieli publice) și
cheltuielile private, care pot fi sub forma plăților din buzunar, cotizații de asigurare privată de
sănătate, sau alte forme de cheltuieli private. În multe cazuri, fondurile destinate pentru menținerea
stării de sănătate trec printr-o serie de entități, înainte ca acestea să fie în cele din urmă efectiv
cheltuite pe servicii și produse de sănătate, cum ar fi spitale, produse farmaceutice sau asigurări de
sănătate.

Totodată, cheltuielile publice destinate ocrotirii sănătății sunt reflectate la nivelul Bugetului Public
Național (BPN) și transpun politica statului în acest domeniu, pe când cheltuielile private pentru
sănătate reprezintă mai degrabă nevoia și posibilitatea cetățenilor de a completa oferta publică de
5
servicii medicale. Volumul fondurilor alocate pentru sănătate depind de un șir întreg de factori, atât
individuali la nivel de persoană, cât și globali – la nivel de societate. În cazul cheltuielilor private
pentru sănătate acestea depind în mare parte de posibilitățile și veniturile fiecărei persoane în parte,
starea de sănătate, oferta de servicii și nu în ultimul rând de cultura și obiceiurile individuale de
menținere a stării de sănătate.

Respectiv, în statele fără un sistem de asigurare privat (sau aproape absent) mare parte din
cheltuielile private de sănătate sunt reprezentate de plățile din buzunar oferite de populație în
schimbul unor bunuri sau servicii de sănătate. De cealaltă parte, în cazul statelor cu un sistem privat
eficient de asigurare medicală, cheltuielile private sunt reprezentate de primele de asigurare
facultative ale persoanelor conform modelului general al asigurărilor.

În ceea ce privește nivelul cheltuielilor publice destinate pentru ocrotirea sănătății, acestea depind în
mare parte de situația generală a finanțelor publice din care derivă și constrângerile asupra mai
multor tipuri de cheltuieli, precum și de anumite elemente cheie cum ar fi:

1.Politicile în domeniul sănătății; 2. Rolul, calitatea și eficiența instituțiilor cu atribuții în formarea,

executarea și utilizarea resurselor destinate ocrotirii sănătății; 3. Calitatea și eficiența procesului
bugetar; 4. Nivelul contribuțiilor de asistență medicală; 5. Factori economici, demografici, sociali; 6.
Tratamente și tehnologii noi,

La nivel național, politicile în domeniul ocrotirii sănătății sunt determinate de un set de acte
legislative și normative care urmăresc să asigure accesul echitabil al populației la servicii de sănătate
de calitate. Legislația ce guvernează ocrotirea sănătății se fundamentează pe norma din Constituția
Republicii Moldova care la Art. 36 „Dreptul la ocrotirea sănătății” prevede: că Dreptul la ocrotirea
sănătății este garantat iar minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit. Dreptul la ocrotirea
sănătății este incorporat și în Drepturile și libertățile fundamentale ale omului de rând cu celelalte
drepturi recunoscute de către comunitatea internațională ca fiind drepturi indispensabile civilizației
actuale. Totodată, conform unui raport al Ministerului Sănătății privind analiza legislației naționale
în domeniu, dreptul la ocrotirea sănătății în raport cu alte drepturi are un regim special de realizare,
ceea ce semnifică, în termeni practici, și existenta unui mecanism deosebit de asigurare a acestuia.
Statul fără echivoc, direct și necondiționat prin normă constituțională își asumă responsabilitatea
pentru ocrotirea sănătății cetățenilor săi.

6
Pe lângă acestea, un document important de politici, care constituie platforma acțiunilor de
consolidare a performanțelor sistemului de sănătate este reprezentat de Strategia de Dezvoltare a
Sistemului de Sănătate 2016 – 2017 . Aceasta este parte componentă a politicii social-economice a
statului, direcționată spre dezvoltarea sistemului de sănătate, în care sunt concretizate scopurile și
prioritățile de bază ale Guvernului. Scopul Strategiei este ameliorarea continuă a sănătății populației,
protecția cetățenilor de riscurile financiare în accederea spre serviciile de sănătate, reducerea
inegalităților în utilizarea și distribuirea serviciilor de sănătate și satisfacerea beneficiarilor acestora.
Strategia se înscrie în obiectivul de restructurare a sistemului de sănătate inițiat în ultimii ani,
pornește de la identificarea problemelor prioritare existente și trasează modalitățile de abordare și
intervenție, care vor asigura rezultate mai bune pentru performanța sistemului de sănătate și pentru
starea de sănătate a populației, inclusiv în situația unor resurse limitate.

În dependență de gradul lor de specializare instituțiile medicale sunt calificate a fi de nivel primar,
secundar sau terțiar. Cele de nivel primar și secundar oferă servicii comunităților și aparțin
autorităților publice locale, iar cele de nivel terțiar oferă asistență medicală specializată și sunt în
subordinea autorităților centrale. În procesul de activitate, prestatorii de asistență medicală primară,
secundară și terțiară sunt contractați direct de CNAM pentru prestarea serviciilor medicale

3.Analiza cheltuielilor destinate ocrotirii sănătății în Republica Moldova

În perioada ultimilor ani, finanțarea domeniului ocrotirii sănătății din surse publice se situează la un
nivel de 5,1 – 5,3% din PIB. Chiar dacă în termeni nominali sumele alocate pentru acest sector au
crescut, în termeni reali acestea înregistrează un trend oscilatoriu, chiar și negativ pentru anul 2015
(aceleași perspective înregistrându-se și pentru anul 2016). Drept consecință, în anul 2015, R.M s-a
situat printre ultimele țări din Europa la capitolul ponderii cheltuielilor publice în totalul cheltuielilor
pentru sănătate, fiind depășită doar de Ucraina. Respectiv, populația țării este nevoită să compenseze
acest deficit prin resurse proprii pentru a-și satisface nevoia de bunuri și servicii medicale. Totodată,
indicatorul plăților din buzunar se situează în jurul valorii de 48% din totalul cheltuielilor pentru
sănătate, fără perspective de îmbunătățire în următoarea perioadă.

Ocrotirea sănătății este unul din serviciile de bază ale unei societăți. Nivelul cheltuielilor în sănătate,
ca și a celor în educație, poate fi considerat un indicator rezonabil al gradului de dezvoltare a unei
națiuni. Majoritatea țărilor cu economii avansate alocă resurse importante pentru finanțarea
sectorului de sănătate ca premisă pentru generații cât mai sănătoase și o dezvoltare sustenabilă pe

7
termen lung. În același timp, în Republica Moldova acestea sunt insuficiente, fiind determinate de
constrângerile bugetare existente și de politicile în acest sector.
Principala sursă de finanțare a cheltuielilor publice pentru sănătate este reprezentată de contribuțiile
de asigurări medicale plătite de angajatori și angajați, care au crescut în anii 2016-2019 cu câte un
procent în fiecare an, ajungând la 9%. De asemenea, transferurile de la bugetul de stat către
Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală continuă să fie o sursă esențială de finanțare.
Totodată, un audit recent al Curții de Conturi relevă faptul că Guvernul plătește mult mai puțin
pentru asigurarea medicală a persoanelor neangajate decât costul poliței obligatorii. Respectiv,
transferurile de la bugetul de stat reprezintă aproape jumătate din suma necesară pentru acoperirea
costurilor serviciilor medicale pentru categoriile asigurate de Guvern. Astfel, se înregistrează o
anumită neconcordanță între calculele Ministerului Finanțelor privind fondurile transferate de la
bugetul de stat și cheltuielile necesare pentru asigurarea medicală a categoriilor de persoane
menționate.

O altă sursă de finanțare a cheltuielilor publice pentru sănătate este reprezentată de fonduri externe
din partea donatorilor. Transferurile pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe au
crescut de trei ori în ultimii 6 ani, atingând în anul 2016 suma de 638 mil. MDL. În 2017, cea mai
mare parte din această sumă a fost alocată pentru implementarea de către Ministerul Sănătății a
proiectului “Modernizarea sectorului sănătății în RM” din contul împrumutului acordat de Banca
Mondială. În prezent, acesta este cel mai important și amplu proiect în domeniul sănătății și are
drept scop reducerea riscurilor aferente bolilor non transmisibile, îmbunătățirea protecției financiare
asociate cu riscurile de sănătate și sporirea eficienței serviciilor de sănătate în Republica Moldova.

În contextul utilizării cheltuielilor în domeniul sănătății la elaborarea de noi politici trebuie să se țină
cont și de multitudinea factorilor non-medicali care afectează direct sau indirect eficiența sistemului
de sănătate. Totodată, o atenție deosebită trebuie acordată completării veniturilor bugetare, care
ulterior ar putea susține cheltuieli mult mai consistente alocate domeniului dat. În acest sens,
concludente devin două surse de creștere a acestor venituri și anume: (i) Reducerea persoanelor
ocupate informal, o reducere cu 5%, care ar putea genera venituri suplimentare de circa 78 mil.
MDL anual la FAOAM; (ii) Reducerea plăților informale pentru serviciile medicale, care nu doar ar
crește veniturile în sănătate, ci ar contribui la îmbunătățirea mediului competițional în sănătate.

8
 4.Conţinutul de bază al studiului.

În ceea ce privește analiza și caracteristica internă a structurii și nivelului cheltuielilor orientate

pentru ocrotirea sănătății, raportul prezintă o serie de indicatori calculați în baza datelor publice
oferite de instituțiile statului cu implicații în acest domeniu – Ministerul Finanțelor (MF), Ministerul
Sănătății (MS), Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), Biroul Național de
Statistică (BNS), Banca Națională a Moldovei (BNM), Centrul Național de Management în Sănătate
(CNMS).In tabelele de mai jos vom analiza situatia din tara pentru cheltuielile ale ocrotirii sanatatii
ale BPN,dinamicii,nivelului si structurii in perioada 2016-2019.

Țara noastră nu are un sistem privat de asigurări medicale suficient de dezvoltat și nici un cadru
legislativ care să impulsioneze constituirea unuia după modelul statelor occidentale. Principala sursă
de finanțare a cheltuielilor publice pentru sănătate sunt contribuțiile de asigurări medicale plătite de
angajatori și angajați, creșterea graduală a cărora (câte 1% în ultimii trei ani, până la nivelul de 9%
în 2016) nu este nici pe departe suficientă pentru a asigura autofinanțarea sistemului public de
sănătate. În aceste condiții, transferurile de la bugetul de stat către FAOAM continuă să fie o sursă
esențială de finanțare. În ceea ce privește analiza cheltuielilor pentru sănătate din perspectiva
indicatorilor economici și demografici nu există o instituții care să prezinte anumite rapoarte în acest
sens.
Tabelul 1 . Date statistice pentru analiza cheltuielilor pentru protecție socială ale BPN,
pentru perioada 2016-2019.

Indicatori U.M. 2016 2017 2018 2019

PIB mlrd. lei 160.815 178.881 192.509 210.351
Numărul mediu anual al populației mil. pers. 2802,2 2755,2 2708,2 2663,3
Cheltuieli de ordin social mil. lei 33508,0 37346,6 40783,2 45934,3
Cheltueli penru ocrotirea sanatatii mil. lei 6505,5 7268,7 7799,0 8635,0

Concluzie: Creșterea în sumă absolută este datorată majorării în sumă absolută a tuturor cheltuielilor
pentru ocrotirea sanatatii în perioada analizată. Cel mai mult în cifre absolute au crescut cheltuielile
pentru protecție socială (6,1 mlrd. lei), urmate de cheltuielile pentru ocrotirea sănătății (3,6 mlrd. lei)
și cele pentru învățămînt (2,1 mlrd. lei), iar în termeni relativi cel mai mult au crescut cheltuielile
pentru cultură artă sport și acțiuni pentru tineret cu 56,1%, urmate de cheltuielile pentru învățământ
– cu 41,6%, cele pentru protecție socială cu 35,2% și cel mai puțin cheltuielile pentru ocrotirea
sănătății 32,7%. Analizînd dinamica acestui grup de cheltuieli pe ani constatăm că în ultimii 4 ani

9
analizați cel mai înalt ritm de creștere față de anul precedent a fost înregistrat în 2016 cînd
cheltuielile s-au majorat cu 5,1%, iar cel mai mic, în 2019 - cu 4,4%.

Tabelul 2. Analiza nivelului cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii ale BPN pentru perioada
2016-2019.
Indicatori U.M. 2016 2017 2018 2019
1. Nivelul absolut mil. Lei 763,2 530,3 836,0 2129,5
2. Ponderea în PIB % în PIB 4,0 4,1 4,1 4,1
3. Nivelul indicatorului pe cap de lei/locuitor
2321,59 2638,22 2879,76 3242,28
locuitor
4. Ponderea în totalul %
19,41 19,46 19,12 18,80
cheltuielilor/veniturilor BPN

Concluzie:Studiind structura acestui grup de cheltuieli constatăm că cea mai mare parte a
cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii sunt constituie din cheltuielile pentru protecție socială (50-
52% în grup), urmate de cheltuielile pentru învățîmînt (26% în grup) şi cele pentru ocrotirea
sănătăţii (18-19%). Ponderea cheltuielilor pentru cultura, sport, tineret, culte și odihnă este
nesemnificativă în comparaţie cu celelalte categorii de cheltuieli (4%). Analizînd structura acestui
grup de cheltuieli pe ani, se constată că aceasta este una relativ stabilă, și totuși, în timp se observă
tendința de majorare a ponderii în grup pentru cheltuielile pentru învățămînt și a cheltuielilor pentru
cultura, sport, tineret, culte și odihnă, pe fonul reducerii ponderii celorlalte 2 categorii de cheltuieli.

Tabelul 3. Analiza dinamicii cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii ale BPN pentru perioada
2016-2019.
1. Modificarea absolută a 2. Modificarea relativă a
Anii
indicatorului, mil. Lei indicatorului, %
2017/2016 763,2 11,7
2018/2017 530,3 7,3
2019/2018 836,0 10,7
2019/2016 2129,5 32,7

Concluzie: Ponderea semnificativă a cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii ca procente în PIB (4,1%
în 2019) vorbește încă o dată de importanța acestor cheltuieli în cadrul statului. Analizînd evoluția
indicatorului pe ani se constată că nivelul tuturor categoriilor de cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii
este în creștere. Prin urmare putem conchide că creșterea mărimii cheltuielilor pentru ocrotirea
sanatatii nu este datorată numai influenței factorului monetar, adică inflației, dar și influenței
10
factorului politic, caracterului social al politicii bugetare promovate în Republica Moldova. Astfel în
politica bugetară din ultima perioadă s-a pus un accent evident pe creșterea finanțărilor pentru
învățămînt, această categorie de cheltuieli majorîndu-se cu 0,5 p.p ca procent în PIB în perioada
analizată, urmate de cheltuielile pentru protecție socială, care s-au majorat cu 0,4 p.p ca procent în
PIB.
Tabelul 4. Analiza structurii cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii ale BPN pentru perioada
2016-2019, %.
Indicatori 2016 2017 2018 2019
Cheltuielili de ordin social 69,14 68,50 68,42 69,62
Cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii 19,41 19,46 19,12 18,80

Concluzie: Analizînd nivelul cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii pe cap de locuitor se constată că
acestea au crescut considerabil în perioada analizată, de la aproape 12 mii lei în 2016 la 17,2 mii lei
în 2019. Trist este însă faptul că această creștere e datorată nu doar de creșterea finanțării din partea
statului pentru cheltuielile respective, dar și reducerii constante a numărului populației pentru
întreaga perioadă analizată cu aproape 139 mii persoane.

Concluzii generale.
Putem spune că grupul de cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii sunt foarte importante în Republica
Moldova pentru realizarea unor necesități fundamentale ale populației, așa ca accesul la
educație,protectia sociala, susținerea socială a păturilor defavorizate a populației În ultimii ani,
finanțarea domeniului ocrotirii sănătății din surse publice derivă din constrângerile bugetare

11
existente, acestea situându-se la un nivel de 4,0 – 4,1% din PIB. Chiar dacă în termeni nominali
sumele alocate pentru acest sector au crescut, atunci în termeni reali acestea înregistrează un trend
oscilatoriu, pentru anul 2016 fiind chiar unul negativ.

Respectiv, populația țării este nevoită să scoată sume importante din buzunar pentru a-și satisface
nevoia de bunuri și servicii medicale. În aceste condiții, indicatorul plăților din buzunar se situează
în jurul valorii de 48% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, fără careva perspective de micșorare
în următoarea perioadă. În Republica Moldova contribuțiile actuale de asigurări de sănătate sunt
insuficiente pentru a finanța cererea de bunuri și servicii medicale.

Totuși, transparența cheltuielilor în domeniul sănătății este asigurată într-o oarecare măsură de
rapoartele anuale ale CNAM, rapoartele CNMS și rapoartele de audit ale Curții de Conturi care
prezintă o analiză mai mult financiară a cheltuielilor. Cu toate acestea, pentru elaborarea unor
politici cât mai adaptate la realitățile zilei de azi e nevoie de a lua în considerare modul în care
cheltuielile totale destinate sănătății s-au schimbat și cum acestea au fost și sunt afectate de factorii
economici, demografici și sociali extrem de activi în ultimul timp.
Nu în ultimul rând, pentru eficientizarea cheltuielilor publice în domeniul ocrotirii sănătății cât și în
vederea îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite de instituțiile medicale publice este
necesară impulsionarea reformelor demarate în acest sector. La elaborarea de noi politici trebuie să
se țină cont de multitudinea factorilor non-medicali care afectează direct sau indirect eficiența
sistemului de sănătate.

Bibliografie:
grup.org/media/k2/attachments/Analiza_cheltuielilor_destinate_ocrotirii_sInItIyii_yn_Republica_M
oldova.pdf
http://old2.ms.gov.md/sites/default/files/sscs_2017-2019.pdf

12
https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1334-analiza-cheltuielior-destinate-ocrotirii-
sanatatii-in-republica-moldova&category=180
file:///C:/Users/Win10/Downloads/530-1695-1-PB.pdf
”Cadrul privind abordarea problemei plăților din buzunar și plăților informale pentru acordarea
serviciilor medicale în Republica Moldova” – WHO, Seria de lucrări în domeniul politicilor de
sănătate nr.16 Taryn Vian, Frank Gfeeley, Silviu Domente;
Raport privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2015,
Compania Națională de Asigurări în Medicină;
https://mf.gov.md/ro/ministerul-finan%C8%9Belor/catalogul-de-date-deschise-al-ministerului-finan
%C8%9Belor-2020
https://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=191

13