MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: [613.2-099-036-1-084]

Afanasie Leonte

„Aspectele medico-sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute

şi măsurile de prevenire”

Medicină Socială şi Management – 14.00.33

Autoreferat al tezei de doctor în medicină

Chişinău, 2006
 Teza a fost elaborată la catedra Sănătate Publică şi Management FPM al Universităţii de Stat
de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
Conducător ştiinţific - Dumitru Tintiuc, dr. habilitat în medicină,
profesor universitar
Consultant ştiinţific - Ion Bahnarel, dr. în medicină, conferenţiar
universitar
Referenţi oficiali: - Grigore Friptuleac, dr.habilitat în medicină, profesor
universitar
- Valeriu Pantea, dr. în medicină, conferenţiar cercetător
Susţinerea tezei va avea loc la „27” septembrie 2006, ora 14.00 în cadrul şedinţei Consiliului
Ştiinţific Specializat DH 50-14.00.33-02 al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu” din Republica Moldova (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165).
Teza de doctor în medicină şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de Stat
de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova (bd. Ştefan cel Mare şi
Sfânt, 165 şi SITE-ul www.cnaa.acad.md.

Autoreferatul a fost expediat la „24 ” august 2006

Secretar ştiinţific
al Consiliului Ştiinţific Specializat,
dr.în medicină, conferenţiar universitar Elena Mihnevici

Conducător ştiinţific,
dr. hablitat în medicină, profesor universitar Dumitru Tintiuc

Consultant ştiinţific,
dr. în medicină, conferenţiar universitar Ion Bahnarel

Autor Afanasie Leonte

2
 CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII

Actualitatea temei. Sănătatea populaţiei este în mare măsură determinată de riscurile

provenite din mediul înconjurător cu care ele se confruntă, inclusiv starea nutriţională, iar greşelile
admise în organizarea procesului său de nutriţie duc inevitabil la dereglări acute sau cronice ale
funcţiilor organismului [N. Opopol, 2003]. Îmbolnăvirile prin consum de alimente contaminate
microbiologic continuă să aibă o pondere importantă în problematica de medicină socială. [R. Duda,
1999].
Intoxicaţiile alimentare acute constituie una din problemele actuale ale medicinii. Ele se
înregistrează în permanenţă în toate ţările lumii.
Fiecare caz de intoxicaţie alimentară acută suportată de om are consecinţe economice atât
asupra bolnavului, cât şi a instituţiilor medico-sanitare care acordă servicii de sănătate. [C. Eţco et
al, 2000, 2004].
O evaluare recentă demonstrează că în medie, fiecare cetăţean al SUA contactează anual cel
puţin o dată o boală enterică de origine alimentară şi că bolile de origine alimentară reprezintă o
treime din totalul bolilor înregistrate în această ţară, afectând mai mult de 80 mii de locuitori, iar
pierderile economice înregistrate anual este de ordinul zecilor de bilioane de dolari [D. Bârzoi et al,
1999].
Studiul efectuat de noi denotă că în Republica Moldova intoxicaţiile alimentare acute se
înregistrează permanent, fiind grupate în două subdiviziuni: bacteriene şi nebacteriene. Între
intoxicaţiile alimentare acute de origine bacteriană se evidenţiază botulismul, iar cele nebacteriene
sunt în exclusivitate reprezentate de ciupercile otrăvitoare. În perioada de 14 ani supusă studiului
(1990-2003) prejudiciile suportate de instituţiile medico-sanitare publice şi sanitaro-epidemiologice
în procesul de efectuare a măsurilor pentru depăşirea stării sanitaro-epidemiologice pricinuite
constituie anual în medie – 2.215.871 lei.
Circumstanţele ce se formează pentru produsele alimentare pe parcursul circuitului deplin se
caracterizează prin constituirea factorilor de risc care influenţează negativ asupra calităţii
produselor alimentare până la etapa consumului de către populaţia umană.
Factorii de risc ce pot condiţiona izbucnirea intoxicaţiilor alimentare acute includ în sine:
ƒ materia primă insalubră;
ƒ nerespectarea cerinţelor şi normelor sanitaro-igienice şi tehnologice în procesul de
fabricare a produselor alimentare;
ƒ păstrarea incorectă a produselor alimentare;

3
 ƒ cultura nutriţională joasă la o anumită parte de populaţie exprimată prin tradiţii şi
obiceiuri alimentare nesănătoase.
Factorii de risc enumăraţi complică condiţiile de alimentaţie a populaţiei exprimate prin:
• accesul redus a unor categorii de populaţie la produsele alimentare de o valoare nutritivă
înaltă şi inofensive;
• posibilităţi limitate a păturilor social defavorizate de populaţie la serviciile întreprinderilor
de alimentaţie publică;
La rândul lor, cele menţionate conduc la:
• condiţii igienice precare de alimentaţie;
• desfăşurarea ceremoniilor familiale de proporţii în condiţii inadecvate de casă;
• posibilităţi de apariţie a intoxicaţiilor alimentare acute;
• posibilităţi de afectare cu maladii prin intoxicaţii alimentare acute a populaţiei;
de toate vârstele indiferent de nivelul de trai şi mediul de reşedinţă;
• pierderi de ordin moral şi material;
• creşterea numărului de victime prin intoxicaţii alimentare acute în condiţii de casă;
• persistenţa formelor grave ale intoxicaţiilor alimentare acute şi a cazurilor de deces;
• prezenţa victimelor în rândul copiilor, inclusiv a formelor grave cu sfârşit letal.
Toate fenomenele atestate evidenţiază rolul factorilor medico-sociali în apariţia şi evoluţia
intoxicaţiilor alimentare acute şi necesitatea măsurilor de prevenire.
Indiferent de etiologia lor, intoxicaţiile alimentare acute nu se transmit direct de la omul
bolnav la cel sănătos, prin ce se deosebesc de maladiile infecţioase acute.
Aspectele medico-sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute au fost cercetate de R. Duda
[1999], D. Bârzoi et al. [1999]. Sănătatea populaţiei în relaţie cu factorul alimentar şi profilaxia
maladiilor de această origine au fost studiate de N. Opopol et al. [2001, 2003, 2005]. Cercetări
privind influenţa alimentelor ca factor al mediului ambiant asupra sănătăţii populaţiei, estimarea
igienică a morbidităţii populaţiei şi instruirea medicilor de familie în domeniul igienei au fost
efectuate de către Gr. Friptuleac et al. [1997, 2000, 2002], A. Chirlici et al. [2001]. Aspectele
igienice ale intoxicaţiilor alimentare la copii în Republica Moldova s-au relatat de A. Gutţul [1999,
2000, 2005]. Dinamica intoxicaţiilor alimentare de origine microbiană în municipiul Chişinău pe
parcursul a 5 ani a fost examinată de A. Chirlici et al. [2000]. Aspectele clinice şi evolutive ale
botulismului au fost studiate de C. Andriuţă et al. [2001, 2004]. Profilaxia ca element de bază în
sănătatea publică a fost cercetată de D. Tintiuc, C. Eţco et al. [2002], D. Tintiuc [2005], I. Bahnarel
[2000, 2003, 2005], V. Pantea [2003, 2004, 2005].

4
 Astfel, actualitatea studiului dat reiese din faptul că în Republica Moldova nu au fost
efectuate cercetări ale intoxicaţiilor alimentare acute cu evidenţierea aspectelor medico-sociale şi
elaborarea măsurilor de prevenire.
Scopul studiului
Argumentarea aspectelor manageriale de combatere şi profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
acute.
Obiectivele cercetării
1. Determinarea pagubelor, inclusiv a prejudiciului determinat de cheltuielele integrate
suportate de instituţiile medico-sanitare şi sanitaro-epidemiologice la efectuarea măsurilor pentru
depăşirea stării sanitaro-epidemiologice cauzate de intoxicaţiile alimentare acute;
2. Studierea intoxicaţiilor alimentare acute în Republica Moldova în perioada a 14 ani
(1990-2003);
3. Analiza şi evaluarea aspectelor medico-sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute în
activitatea producătorilor de produse alimentare, în procesul de alimentaţie a populaţiei, în
activitatea medicilor asistenţei medicale primare.
4. Evaluarea cauzelor intoxicaţiilor alimentare acute şi măsurilor de prevenire a lor elaborate
de către specialiştii în igiena alimentaţiei ai Centrelor de Medicină Preventivă teritoriale din
Republica Moldova.
5. Elaborarea sistemului de planificare a măsurilor de prevenire a intoxicaţiilor alimentare
acute direcţionate spre favorizarea alimentaţiei sănătoase a populaţiei.
Inovaţia ştiinţifică a lucrării. S-au efectuat în premieră studii privind aspectele medico-
sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute în Republica Moldova şi s-au elaborat măsurile de
prevenire.
Au fost studiate particularităţile caracteristice ale intoxicaţiilor alimentare acute cu utilizarea
metodelor contemporane de evaluare şi analiză orientate spre determinarea priorităţilor ce ţin de
organizarea alimentaţiei sănătoase a populaţiei, perfecţionarea sistemului de asistenţă medicală a
bolnavilor cu intoxicaţii alimentare acute.
S-a argumentat evidenţierea problemelor ce ţin de calitatea produselor alimentare destinate
consumului uman, cultura nutriţională a populaţiei şi perfecţionarea asistenţei medicale acordate
bolnavilor cu intoxicaţii alimentare, perfecţionarea sistemului sanitaro-epidemiologic privind
promovarea politicii de sănătate publică prin realizarea unui sistem de măsuri orientate spre
prevenirea intoxicaţiilor alimentare acute, promovarea modului sănătos de alimentaţie.

5
 Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost utilizate pentru argumentarea măsurilor de
consolidare şi evaluare a eficacităţii asistenţei medicale primare şi perfecţionării activităţii
Serviciului Sanitaro-epidemiologic.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Cercetările efectuate reprezintă o
parte componentă a studiilor privind alimentaţia populaţiei, perfecţionarea asistenţei medicale
primare acordate bolnavilor cu intoxicaţii alimentare acute şi managementului instruirii populaţiei
în problemele de organizare a alimentaţiei sănătoase.
În baza rezultatelor studiilor efectuate au fost elaborate indicaţii metodice privind
informarea, cercetarea şi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate de produse alimentare.
Implementarea în practică. Rezultatele prezentei lucrări au fost implementate în centrele
de medicină preventivă din Anenii-Noi, Bălţi, Orhei, Ungheni, Hânceşti. Datele studiilor obţinute
au fost utilizate la elaborarea indicaţiilor metodice privind informarea, cercetarea şi înregistrarea
izbucnirilor de boli provocate de produsele alimentare, aprobate la 26 ianuarie 2006 de Ministerul
Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova.
Recomandările metodice au fost utilizate în practică de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic
de Medicină Preventivă, de centrele municipale şi raionale de medicvină preventivă, în activitatea
instituţiilor medico-sanitare, în procesul didactic. Rezultatele aplicării în practică au contribuit la
perfecţionarea activităţii de informare, cercetare şi înregistrare a izbucnirilor de boli provocate de
produse alimentare.
Aprobarea lucrării. Rezultatele obţinute în urma investigaţiilor efectuate au fost
comunicate şi discutate în rapoartele ştiinţifice, prezentate în cadrul următoarelor foruri:
Sesiunea a XXXIII-a Ştiinţifică anuală a Institutului de Sănătate Publică Iaşi (1999);
Conferinţa Internaţională „Bioetica, Filozofia, Economia şi Medicina în strategia de
asigurare a securităţii umane” (2005).
Conferinţa anuală a USMF „Nicolae Testemiţanu” (2005).
Publicaţii:
În baza rezultatelor cercetării efectuate au fost publicate 10 lucrări, inclusiv 3 articole în
reviste, 3 – în culegeri de studii ştiinţifice, 3 teze şi o indicaţie metodică privind informarea,
cercetarea şi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate de produsele alimentare.
Volumul şi structura studiului. Teza este scrisă în limba română cu titlul de manuscris.
Lucrarea are următoarea structură: introducere, revista literaturii (capitolul I), descrierea
metodologiei şi metodele de prelucrare a materialului (capitolul II), prezentarea rezultatelor proprii
obţinute (capitolele III, IV, V), încheiere, concluzii, recomandări practice, referinţe bibliografice,
rezumate în limba română, engleză şi rusă, lista abrevierilor, cuvinte cheie, anexe.

6
 Lucrarea cuprinde în total 103 pagini de text dactilografiat, 12 tabele şi 15 figuri.
Bibliografia include 118 surse de referinţă.
Cuvinte-cheie: intoxicaţii alimentare acute, produse alimentare contaminate, profilaxie.

CONŢINUTUL LUCRĂRII
Introducerea conţine actualitatea temei studiate, scopul şi obiectivele studiului, inovaţia
ştiinţifică, semnifcaţia teoretică şi valoarea aplicativă, implementarea în practică şi aprobarea
lucrării.

Capitolul I. Caracteristica intoxicaţiilor alimentare acute (revista literaturii). Analiza

literaturii de specialitate a dat posibilitate de stabilit că: printre multimplii factori de care depinde
viaţa omului şi a societăţii nutriţia ocupă locul de bază şi apreciază problemele fundamentale ale
sănătăţii publice. Starea nutriţională a societăţii în ansamblu şi a fiecărui membru în parte este
influenţată de aprovizionarea cu produse alimentare, de calitatea acestora, distrubuirea lor, accesul
şi costul alimentelor. Ea este influenţată de asemenea de cunoştinţe, atitudini, credinţe şi practici
referitor la alimentele esenţiale şi nutriţia sănătoasă, politica nutriţională la nivel de administraţie
publică centrală şi locală, producători şi realizatori de produse alimentare, populaţie şi serviciul de
sănătate. Deprinderile alimentare precum şi factorii economici şi tehnici sînt acei de care depinde
starea nutriţională a publicului şi individului.
Consumul alimentelor contaminate masiv cu un anumit tip de microbi sau folosirea în
nutriţie a alimentelor ce conţin substanţe toxice de origine bacteriană, organică sau neorganică pot
provoca intoxicaţii alimentare.
Pentru aprecierea mai clară a acestor maladii, a direcţiona mai eficient măsurile profilactice,
intoxicaţiile alimentare au fost supuse clasificării. Actualmente, în Republica Moldova se foloseşte
clasificarea aprobată de Ministerul Sanatăţii nr. 2436-81 din 30/07/1981. Ea nu corespunde cu toate
recomandările reviziei a 10-a a OMS referitor la clasificarea internaţională a maladiilor în care
această grupă de maladii cuprinde şi intoxicaţiile alimentare cu alte Salmonelle, decât tiphi şi
paratiphi.
Majoritatea epizoadelor de toxiinfecţii alimentare apar în urma consumului mâncărurilor cu
carne pregătite în cantităţi mari, care nu se consumă în timp scurt (câteva ore de la gătire) şi care se
păstrează la temperaturi de 20°C - 57°C [D. Bârzoi et al, 1999].
Participând la provocarea intoxicaţiilor alimentare acute un mare areal de bacterii asigură o
diversitate respectiv epidemiologică şi clinică de manifestare prezentată prin particularităţile
specifice etc., fiind asigurate de condiţiile precare de igienă.

7
 Răspândirea intoxicaţiilor alimentare se datorează creşterii cazurilor cu forme clinice
atipice, fruste, subclinice, care rămân ignorate [V. Prisăcari, 1997, D. Bârzoi et al, 1999, I. Rebeda,
2000], A.Chirlici [2001 ].
În Republica Moldova intoxicaţiile alimentare acute analizate de către noi în dinamică
reflectă nu numai caracterul specific, dar şi condiţiile socio-economice, care le favorizează. Conform
datelor statistice oficiale în 14 ani (1990 - 2003) intoxicaţiile alimentare acute au variat prin
intensitatea numerică a victimelor, înregistrându-se anual forme uşoare, medii sau grave. Ele sunt
de origine bacteriană şi nebacteriană. Totodată cele bacteriene sunt evidenţiate prin botulism, iar
cele nemicrobiene - prin ciuperci otrăvitoare.
Dintre cele circa 3000 de specii de ciuperci cunoscute numai 50 de varietăţi sunt toxice, un
pericol incontestabil prezentându-1 acele specii de ciuperci, care se aseamănă mult cu ciupercile
comestibile [N. Guţu, 1996, D. Bârzoi et al 1999].
Rezultatele studierii acestei probleme indică necesitatea includerii datelor privind
îmbolnăvirile prin intoxicaţii alimentare şi cauzele provocării lor drept parte componentă a
monitoringului socio-igienic din cadrul sistemului de sănătate, care actualmente nu cuprinde aceste
date.

Capitolul II. Metodologia de organizare a cercetării şi prelucrarea matematico-

statistică a materialului. Aspectele medico-sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute şi măsurile
de profilaxie au fost examinate printr-un studiu integral şi selectiv.
În scopul realizării studiului s-au colectat prin extragerea datelor privind înregistrarea
intoxicaţiilor alimentare din Formularul nr. 18-săn „Darea de seamă privind starea sanitaro-igienică
şi epidemiologică în raioanele şi municipiile din Republica Moldova”.
Pentru studiu în cadrul Republicii Moldova au fost proiectate trei zone:
• zona de nord, raionul Soroca;
• zona de centru, raionul Orhei;
• zona de sud, raionul Cahul.
Pentru studiu selectiv au fost chestionate următoarele categorii de populaţie:
• producători de produse alimentare – 333;
• consumatori de produse alimentare - 366.
Toate persoanele au fost repartizate în număr egal pentru fiecare raion din zonele respective.
Realizarea studiului integral a fost efectuată prin interogarea urmatoarelor categorii de
populaţie:

8
 • medici ai asistenţei medicale primare, inclusiv medicii de familie, medici de la
serviciul de urganţă şi ai secţiilor de internare ale spitalelor teritoriale- 241;
• specialişti în igiena alimentaţiei ai centrelor de medicină preventivă teritoriale din
cadrul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale - 128.

Capitolul III. Evoluţia, structura şi caracteristica intoxicaţiilor alimentare acute

în Republica Moldova. Intoxicaţiile alimentare acute au loc în toate ţările lumii fapt ce
confirmă existenţa permanentă a problemei şi importanţa ei majoră.
Datorită caracterului de manifestare intoxicaţiile alimentare acute afectează sănătatea
populaţiei atât din ţările aflate în curs de dezvoltare cât şi a celei din ţările cu grad înalt sau mediu de
dezvoltare socio-economică. Victime ale intoxicaţiilor alimentare acute devine populaţia în general
indiferent de vârstă, stare socială, credinţă, etnie. Totodată potenţialul izbucnirii intoxicaţiilor
alimentare acute prin particularităţile sale specifice reflectă nivelul dezvoltării sociale şi economice,
cultura populaţiei în general şi a celei nutriţionale în special.
Calitatea asistenţei medicale acordate populaţiei efectuate în caz de intoxicaţii alimentare
acute sunt dependente de nivelul dezvoltării socio-economice.
Caracterul pronunţat al premiselor pentru izbucnirea intoxicaţiilor alimentare acute este
subliniat şi de existenţa problemei privind accesul unor anumite categorii de populaţie la serviciile
întreprinderilor de alimentaţie publică şi la produsele alimentare calitative.
La fel ca şi în alte ţări, în Republica Moldova sunt conturate anumite condiţii ce sporesc
riscul izbucnirii intoxicaţiilor alimentare acute în rândul populaţiei: cultura generală şi cea
nutriţională necorespăunzătoare cerinţelor de menţinere a sănătăţii; nivelul scăzut al educaţiei
privind modul sănătos de alimentaţie în rândul populaţiei cu risc sporit de îmbolnăvire; implicarea
în procesele de producere şi distribuire a produselor alimentare a cadrelor necalificate;
asistenţa de laborator ineficientă sau lipsa ei în genere în procesele de fabricare a produselor
alimentare; situaţia socio-economică.
Nivelul de înregistrare a intoxicaţiilor alimentare acute (15% în anul 1992; 1,37% în anul
1999; 10,67% în anul 2002; 5,42 în anul 2003) nu reflectă situaţia reală existentă în Republica
Moldova privind aceste maladii, fiind influenţat de anumiţi factori. Printre ei se evidenţiază în mod
special: nivelul scăzut de adresare a populaţiei după asistenţă medicală în cazurile dereglărilor de
sănătate, care au loc în urma ingerării mâncării insalubre; cunoştinţele insuficiente a lucrătorilor
asistenţei medicale primare.
Situaţia privind neînregistrarea tuturor persoanelor afectate de intoxicaţii alimentare acute se
va menţine şi în continuare fiind influenţată şi de nivelul scăzut de trai a anumitor categorii de

9
populaţiei, atenţia lor slabă faţă de propria sănătate şi de faptul că formele uşoare de intoxicaţii
alimentare acute nu sunt incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală a
populaţiei (fig. 1).

16,00%
15%

14,00%

12,00% 11,10%
10,67%
10% 10,25%

10,00%

7,79%
8,00%

6% 5,76%
6,00% 5,32% 5,42%

5%
4%
4,00%
2,80%

2,00% 1,37%

0,00%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Fig. 1. Distribuirea intoxicaţiilor alimentare acute în Republica Moldova în perioada

anilor 1990 – 2003 (%)

Studiul morbidităţii prin intoxicaţii alimentare acute înregistrate în anii 1990 - 2003 arată
specificul lor de prezentare, care poartă un caracter permanent, înregistrându-se anual (fig. 1.).

Examinarea datelor statistice în ordine cronologică denotă faptul variaţiei numerice

permanente a intoxicaţiilor alimentare acute, aflându-se în creştere sau scădere. Situaţia atestată
reflectă şi nivelul de realizare a măsurilor de prevenire a intoxicaţiilor alimentare acute cu rezervele
sale în promovarea alimentaţiei sănătoase la nivel de administraţie publică centrală şi locală,
producători şi furnizori de produse alimentare, comunitate şi respectiv populaţia şi instituţiile
medicale.
În scopul evidenţierii unor legităţi au fost analizate particularităţile caracteristice a
intoxicaţiilor alimentare acute.

10
 1
2

1. 67% - intoxicaţii alimentare acute înregistrate în condiţii casnice.

2. 33% - intoxicaţii alimentare acute înregistrate în colective organizate.

Fig. nr. 2. Distribuirea intoxicaţiilor alimentare acute înregistrate în colective organizate şi condiţii
casnice în Republica Moldova în anii 1990 – 2003 (în %)

Morbiditatea prin intoxicaţii alimentare acute raportate au totalizat 3871 cazuri de boală,
dintre care în colective organizate - 33%, iar în condiţii casnice - 67% (fig. 2).

Maladiile nominalizate sunt repartizate după provenienţa lor: bacteriene – 24% şi

nebacteriene (vegetale) – 76% (fig. 3).

1
2

1 - intoxicaţii alimentare acute de origine bacteriană – 24%

2 - intoxicaţii alimentare acute de origine chimică – 76%

Fig. 3. Distribuţia intoxicaţiilor alimentare acute după originea etiologică

În Republica Moldova în anii 1990 – 2003 (în %).

Îmbolnăvirile au decurs în forme de toxiinfecţii, toxicoze şi intoxicaţii, manifestându-se

după factorul etiologic: cele microbiene prin microflora patogenă (stafilococ auriu coagulazo
pozitiv, Clostridium botulinum), condiţionat patogenă (grupele E. Coli şi enterococilor), iar cele
nemicrobiene conform rezultatelor anchetărilor efectuate de către specialiştii în igiena alimentaţiei
ai centrelor de medicină preventivă teritoriale au fost exprimate prin ciuperci otrăvitoare (Amanita
phaloides şi altele din genul Amanita).

11
 Produsele alimentare de o calitate nutritivă înaltă se pot obţine prin aplicarea unor tehnologii
adecvate, care asigură respectarea exigenţelor igienice de rigoare în procesul de producere,
asigurând astfel şi o securitate în aspect microbian, excluzându-se diversele maladii nutriţionale,
inclusiv botulismul.
Cazuri de botulism au fost înregistrate în majoritatea absolută a teritoriilor administrative
din Republica Moldova, cuprinzând 31 dintre ele, afectând atât populaţia urbană, cât şi cea rurală.
Intensitatea întegistrării maladiei menţionate în cadrul teritoriilor administrative este diferită
şi corespunde intensităţii practicării de către populaţie a formării proviziilor prin conservarea
produselor alimentare în condiţii casnice.
Marea majoritate a cazurilor de botulism – peste 52% a cazurilor din Republica Moldova au
fost înregistrate în cinci teritorii administrative:
- Edineţ – 23,8%; Chişinău – 9,3%; Orhei – 7,5%; Briceni – 5,8%; Sângerei – 5,8%.
Rezultatele studiului epidemiologic al cazurilor de botulism demonstrează apartenenţa
acestora la maladiile infecţioase nemolipsitoare prin faptul că afectează una, rar două şi mai multe
persoane care au consumat produsul alimentar incriminat, purtând în fond un caracter familial.
Studiul epidemiologic al intoxicaţiilor alimentare acute în toate zonele geografice a permis
de a stabili regionalitatea înregistrării cazurilor de intoxicaţii alimentare cu bucate din ciuperci.
Intensitatea înregistrării intoxicaţiilor menţionate în cadrul teritoriilor administrative este
diferită şi corespunde în mare parte zonelor de aflare a terenurilor forestiere – locul preponderent de
creştere a ciupercilor. Ponderea maximă de 76% a acestor intoxicaţii revine la 5 teritorii
administrative:
Chişinău – 19,1%; Străşeni – 19,4%; Călăraşi – 13,1%; Ungheni – 12,9%; Orhei – 11,5%.
Cercetările efectuate arată că intoxicaţiile alimentare în urma consumului de bucate cu
ciuperci atestă o serie de probleme care necesită rezolvare precum sunt: nivelul scăzut de cunoaştere
sau lipsa cunoaşterii de către persoanele afectate a ciupercilor comestibile şi a semnelor lor
distinctive, informarea slabă privind simptomele clinice de manifestare a bolii, adresarea tardivă a
bolnavilor după asistenţă medicală, indiferenţa consumatorilor faţă de propria sănătate.
Manifestarea maladiilor a variat după forma lor de gravitate de la cele uşoare până la forme
grave, inclusiv sfârşit letal.
Formele uşoare a cazurilor unice conform programului unic al asigurării obligatorii de
asistenţă medicală pentru anul 2006 se tratează în condiţii de ambulator, fiind prevăzute pentru
tratament în condiţii de staţionar numai intoxicaţiile alimentare care au forme medii şi grave, cu
excepţia botulismului şi intoxicaţiilor cu ciuperci.

12
 Din numărul total al cazurilor de boală, decesele au constituit 0,01%. În raport cu factorul
etiologic, cazurile de deces sunt cauzate de: flora microbiană – 0,01%, ciuperci otrăvitoare – 2%,
dintre care 0,18% revin copiilor cu vârsta de până la 14 ani.
Rezultatele studiului cazurilor de intoxicaţii alimentare acute (tab. 1) arată că formele grave
cu sfârşit letal constituie după etiologia de manifestare bacteriene (19,7%) şi chimice (vegetale)
(80,3%). Înregistrarea mai frecventă a intoxicaţiilor alimentare acute de origine nemicrobiană sunt
reprezentate de nutrimentele cu ciuperci.

Tabelul 1
Ponderea formelor grave a intoxicaţiilor alimentare acute cu sfârşit letal în Republica
Moldova în anii 1990-2003 (în %).
Provenienţa etiologică a intoxicaţiilor
Nr. d/o Victime decedate
alimentare acute
1 Bacteriene 19,7
2 Nebacteriene (vegetale) 80,3

Importanţa deosebită a deceselor de etiologie microbiană o constituie faptul că ele au avut

loc în colective organizate, fiind implicate instituţiile pentru copii, atingând 60% din umărul total al
deceselor înregistrate între copii cu vârsta de până la 14 ani. Decesele de origine nemicrobiană au
avut loc în exclusivitate în rezultatul consumării bucatelor preparate în condiţii casnice.
Studiul epidemiologic al datelor statistice (tab. 2) arată că din numărul total al cazurilor de
boală prin intoxicaţii alimentare acute, cele care au avut loc în cadrul unităţilor de alimentaţie
colectivă au cuprins 1313 victime alcătuind 34%, iar numărul celor înregistrate în condiţii casnice
au fost de 2558 persoane, constituind 66%. Efectuând o referinţă la vârsta bolnavilor, constatăm că
a fost afectată sănătatea la persoanele aflate în vârstă aptă de muncă, copii de vârstă de până la 14
ani şi persoane în etate. Formele grave de manifestare au fost atestate atât în rândul bolnavilor care
au consumat bucate preparate în unităţile de alimentaţie colectivă, cât şi a persoanelor, care au făcut
boală în urma consumării bucatelor preparate în condiţii casnice.
Datele studiului maladiilor nominalizate în perioada dată arată că cele care au avut loc în
unităţile de alimentaţie colectivă, publică au variat anual de la 35,6% persoane afectate în anul 1992
până la 0,7% în 1995. Totodată în anii 1997 – 2000 şi în anul 2003 cazuri de boală prin intoxicaţii
alimentare acute din vina unităţilor de alimentaţie colectivă, publică nu au avut loc, purtând astfel
un caracter intermitent.
În procesul izbucnirii intoxicaţiilor alimentare acute au fost implicate întreprinderi de
alimentaţie publică şi colectivă: cantine ale gospodăriilor colective, instituţiilor pentru copii,
curativ-profilactice.

13
 Tabelul 2
Distribuirea procentuală a persoanelor afectate prin intoxicaţii alimentare acute
în urma consumului bucatelor preparate în unităţi de alimentaţie colectivă
şi în condiţii casnice în Republica Moldova (anii 1990-2003) în %
Condiţii casnice
Anii Unităţi de alimentaţie colectivă (%)
(%)
1990 28,6 1,3
1991 14,8 0,2
1992 35,6 3,2
1993 6,6 10
1994 6,8 3
1995 0,7 11
1996 1,5 4,9
1997 - 4,4
1998 - 10
1999 - 2,8
2000 - 12
2001 3,2 21,4
2002 2,2 9,6
2003 - 6,2
Total 100 100

Efectuarea analizei rezultatelor studiului maladiilor nominalizate în perioada dată

demonstrează că cele care au avut loc în urma consumului bucatelor preparate în unităţile de
alimentaţie colectivă au variat anual de la 35,6% persoane afectate în anul 1992 până la 0,7% în
1995. Totodată în anii 1997 – 2000 şi în anul 2003 cazuri de boală prin intoxicaţii alimentare acute
din cauza unităţilor de alimentaţie colectivă nu au avut loc, purtând astfel un caracter intermitent
(tab. 2).
Rezultatele studiului efectuat asupra cazurilor de intoxicaţii alimentare acute în Republica
Moldova în perioada anilor 1990-2003 evidenţiază anumite legităţi caracteristice pentru izbucnirea
intoxicaţiilor alimentare acute cum ar fi:
- nerespectarea cerinţelor sanitaro-igienice şi tehnologice în procesul de producere a
produselor alimentare şi preparare a bucatelor;
- condiţii de insalubritate, de temperatură şi de mediu nutritiv prielnice pentru
multiplicarea microbilor în procesul de păstrare a produselor alimentare;
- prezenţa microbilor în cantitate de cel puţin 105-6 în 1 mg/ml sau respectiv a
toxinelor în produsul alimentar consumat;
- tradiţii şi obiceiuri alimentare, ce contravin principiilor organizării alimentaţiei în
baza produselor alimentare ofensive.

14
 Capitolul IV. Aspectele medico-sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute. Rezultatele
studiului efectuat ne confirmă existenţa problemei cunoaşterii de către producător a particularităţii
caracteristice sanitaro-igienice pentru fiecare fel de produs alimentar fabricat. Aceste cerinţe sunt
cunoscute în zonele de referinţă la diferit nivel: Zona de Nord – 45%, Zona de Centru – 73%, Zona
de Sud – 72%.
De menţionat faptul că în ultimii ani, în Republica Moldova botulismul se dezvoltă mult mai
mult la oamenii care consumă în hrană produse din carne şi peşte conservate în condiţii casnice.
Studiul efectuat privind problema în cauza arată că încrederea populaţiei în siguranţa calităţii
produselor alimentare conservate în condiţii casnice are o pondere substanţială şi constituie
respectiv în zona de Nord 36%, în zona de Centru - 43%, zona de Sud - 53%. Asupra acestui fapt
influenţează tradiţiile şi obiceiurile culinare ale populaţiei în rezervarea proviziilor.
Rezultatele studiului cuantifică concomitent cunoaşterea slabă de către medici a ciupercilor
otrăvitoare, lucru confirmat de rezultatele cercetărilor efectuate. Din numărul total al medicilor
supuşi studiului în problema cunoaşterii ciupercilor în zonele de referinţă nu au ştiut să le numească
pe cele otrăvitoare: în zona de Nord – 38%, în zona de Centru – 48%, zona de Sud – 61%.
Profesionalismul scăzut al medicilor din cadrul asistenţei medicale primare crează premise
atât pentru creşterea pericolului de apariţie a intoxicaţiilor alimentare acute, cât şi de manifestare a
formelor grave. Ridicarea exigenţei medicilor asistenţei medicale primare faţă de problemele
caracteristice intoxicaţiilor alimentare acute este pe cât de actuală, pe atât de necesară.
Totodată este necesară aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor practice ale
cadrelor medicale în domeniul metodelor moderne de prevenire a intoxicaţiilor alimentare acute.
Supravegherea sanitaro-epidemiologică în domeniul sacurităţii produselor alimentare
urmăreşte scopul monitorizării lor pentru ca alimentele, inclusiv materia primă alimentară, aditivii
alimentari, tehnologiile de producţie aplicate, inclusiv cele noi, să corespundă regulilor igienice în
procesul de producţie, transportare, depozitare, comercializare pentru asigurarea şi fortificarea
sănătăţii populaţiei, promovarea modului sănătos de alimentaţie.
Rezultatele studierii opiniei specialiştilor în igiena alimentaţiei confirmă actualitatea
intoxicaţiilor alimentare acute şi a măsurilor de prevenire fiind o dovadă a necesităţii studiului
realizat şi corespund cu rezultatele obţinute.
În cadrul prezentei cercetări au fost apreciate condiţiile ce sporesc riscul apariţiei
intoxicaţiilor alimentare acute din punct de vedere a fenomenelor sociale.
În ierarhia factorilor de risc primul loc îi revine culturii generale şi celei nutriţionale
necorespunzătoare cerinţelor de menţinere a sănătăţii, pe locul doi fiind plasată lipsa educaţiei
privind modul sănătos de alimentaţie. Locul trei este menţinut de implicarea cadrelor necalificate în

15
procesele de fabricare, depozitare şi distribuire a produselor alimentare, locul patru îl ocupă
asistenţa de laborator insuficientă sau lipsa ei în procesul de fabricare a produselor alimentare şi
locul cinci revine situaţiei socio-economice.
Astfel, factorii care duc la crearea premiselor pentru apariţia intoxicaţiilor alimentare acute
sunt determinaţi de nivelul de cultură, educaţie şi instruirea insuficientă a populaţiei de toate
categoriile.
Dacă vom reuşi să înlăturăm prima cauză şi vom educa şi instrui producătorul şi
distribuitorul de produse alimentare, precum şi populaţia în problemele de profilaxie a intoxicaţiilor
alimentare acute şi în organizarea alimentaţiei raţionale, factorii de risc se vor reduce.
Capitolul V. Managementul procesului de instruire în problemele intoxicaţiilor
alimentare acute şi planificarea măsurilor de prevenire. Perioada de trecere la economia de piaţă
în Republica Moldova a afectat toate domeniile de activitate din societate şi în special sistemele
economic şi de sănătate.
Schimbările economice au o influenţă directă asupra nivelului de alimentaţie a populaţiei,
căpătând un caracter pronunţat în posibilităţile apariţiei intoxicaţiilor alimentare acute.
Managementul procesului de bază în planificarea măsurilor de profilaxie a intoxicaţiilor
alimentare acute include un component foarte important – consultarea şi educarea la populaţie a
tradiţiilor şi obiceiurilor de alimentaţie sănătoasă. Activităţile trebuie să fie accesibile şi să
corespundă necesităţilor tuturor grupurilor de populaţie. Ele trebuie să fie orientate spre
recomandări eficiente de organizare a unei alimentaţii sănătoase, rezultând astfel şi măsuri eficiente
de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare acute.
O reuşită în promovarea alimentaţiei sănătoase o poate asigura utilizarea programelor de
susţinere alimentară.
Elaborarea şi implementarea principiilor de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare acute se pot
realiza într-un Program complex de alimentaţie sănătoasă a populaţiei Republicii Moldova,
compartimentele principale fiind:
- lucrul cu producătorii, distribuitorii de produse alimentare;
- acţiuni de realizare a principiilor alimentaţiei sănătoase la nivel de administraţie
publică centrală şi locală;
- crearea compartimentului normativ pentru întreaga populaţie;
- accesibilitatea deplină a populaţiei în întregime la produsele alimentare valoroase
biologic.
Managementul calităţii în implementarea măsurilor de prevenire a intoxicaţiilor alimentare
acute evidenţiază următoarele compartimente principale (fig. 3).

16
 Evidenţierea necesităţilor
de cunoştinţe a diferitor
Aprecierea factorilor de risc a
grupuri de populaţie în
intoxicaţiilor alimentare acute
probleme de intoxicaţii
alimentare acute

Micşorarea
numerică a cazurilor
de intoxicaţii
alimentare acute
inclusiv celor grave

Evidenţierea premiselor Promovarea măsurilor de

intoxicaţiilor alimentare acute profilaxie a intoxicaţiilor
alimentare acute

Fig. 3. Direcţiile micşorării numerice a cazurilor de intoxicaţii alimentare acute

Aceste patru compartimente includ indicatorii de proces, realizarea cărora oferă posibilitatea
obţinerii indicatorilor de rezultat – micşorarea cazurilor de intoxicaţii alimentare acute în rândul
populaţiei.
Planificarea activităţilor de prevenire şi micşorare numerică a cazurilor de intoxicaţii
alimentare acute prevede (fig. 4) un complex de măsuri profilactice şi informativ educaţionale
orientate spre formarea unei atitudini sigure în comportamentul alimentar, prevenirea intoxicaţiilor
alimentare acute, reducerea sau neadmiterea mortalităţii a persoanelor cu risc sporit (copii şi
persoane în etate).
Obiectivele principale în planificarea măsurilor de prevenire a intoxicaţiilor alimentare acute
sânt:
- susţinerea grupurilor de populaţie defavorizate să-şi realizeze scopurile alimentare;
- prevenirea cauzelor de emergenţă a intoxicaţiilor alimentare acute;
- reducerea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de intoxicaţiile alimentare acute;
- acordarea serviciilor medicale de calitate şi accesibile tuturor bolnavilor cu intoxicaţii
alimentare acute;
- îmbunătăţirea calităţii informaţiei, educaţiei, comunicării.
Alimentaţia corectă reprezintă atât o stare fizică şi mintală bună şi sănătoasă, cât şi o
condiţie socială deplină sub toate aspectele legate de sistemul alimentar ce înseamnă, de asemenea,

17
şi faptul că omul se poate realiza în deplină măsură în multiple activităţi din diverse domenii
economice şi sociale.
Serviciile ce ţin de asigurarea alimentaţiei sănătoase sunt: informare, consultare, tratare a
maladiilor traiectului gastro-intestinal, prevenirea intoxicaţiilor alimentare acute.

Alimentaţie Practicarea la
Planificarea Asigurarea sănătoase
activităţilor de sănătoasă nivel de
populaţiei
reducere a în familie comunitate a
cu produ-
intoxicaţiilor se alimen- alimentaţiei
alimentare acute tare calita- sănătoase
tive

Fig. 4. Planificarea măsurilor de prevenire a intoxicaţiilor alimentare

acute ca parte componentă a sănătăţii publice

Serviciile comunitare trebuie să se bazeze pe reţeaua de instituţii medicale. Pentru realizarea

acestui scop este necesar de a dezvolta anumite legături şi colaborarea cu diferite instituţii statale,
private, organizaţii neguvernamentale.
Încheiere. Studiul prezent va permite revederea suportului normativ, legislativ,
metodologiei de informare, cercetare şi înregistrare a izbucnirilor de boli provocate de produsele
alimentare.

18
 CONCLUZII
1. Reflectând nivelul de organizare a alimentaţiei populaţiei, intoxicaţiile alimentare acute,
favorizate de consumul produselor alimentare insalubre, sunt expresia economiei societăţii, culturii
nutriţionale redată în tradiţii şi obiceiuri alimentare şi se reprezintă ca problemă de sănătate publică.
2. De rând cu pierderile de ordin social şi moral intoxicaţiile alimentare acute provoacă
pagube economice suportate de instituţiile medico-sanitare şi sanitaro-epidemiologice la acordarea
asistenţei medicale bolnavilor şi efectuarea acţiunilor sanitaro-igienice şi antiepidemice, care în
perioada supusă studiului special a constituit în medie anual 2.215.871 lei. Prejudiciul determinat de
cheltuielile integrale suportate de instituţiile medico-sanitare publice şi sanitaro-epidemiologice
pricinuite de un caz de intoxicaţie alimentară acută constituie 8014 lei.
3. Înregistrându-se preponderent în întreprinderile de alimentaţie publică şi colectivă,
numărul intoxicaţiilor alimentare acute, treptat s-a micşorat, concomitent majorându-se numărul
celor înregistrate în condiţii casnice, constituind 34% în întreprinderile de alimentaţie publică şi
colectivă şi 66% în condiţii casnice. La rândul lor cele microbiene au fost înlocuite cu cele
nemicrobiene alcătuind respectiv 24% şi 76%.
4. Evidenţiându-se între intoxicaţiile alimentare acute de etiologie microbiană, botulismul,
în mare parte (peste 52% din cazuri) revine la 5 teritorii administrative din zonele de Nord şi Centru
a republicii: Edineţ – 23,8%, Chişinău – 9,3%, Orhei – 7,5%, Briceni – 5,8% Sîngerei – 5,8%.
Produsele alimentare „incriminate” de apariţia cazurilor de botulism sunt de origine animală
constituind produse din carne de suine, păsări, peşte, conservate în condiţii casnice în borcane de
sticlă ermetice cu capace metalice.
5. Intoxicaţiile alimentare acute de etiologie nemicrobiană sunt în exclusivitate intoxicaţii cu
ciuperci otrăvitoare din genul „Amanita”, din care 76% revin la 5 teritorii administrative din zona
Codrilor: Străşeni – 19,4%, Chişinău – 19,1%, Ungheni – 12,9%, Călăraşi – 13,1%, Orhei – 11,5%.
Toate intoxicaţiile alimentare acute sunt rezultatul nerespectării cerinţelor şi normelor sanitaro-
igienice şi tehnologice în procesul de producere, păstrare, realizare şi consumare a produselor
alimentare.
6. Studierea aspectelor medico-sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute în activitatea
producătorilor de produse alimentare a indicat cunoştinţe profesionale slabe privind cerinţele şi
normele sanitaro-igienice şi tehnologice specifice produselor alimentare în procesul de producere.
Cunoştinţele insuficiente ale populaţiei privind măsurile de prevenire a intoxicaţiilor
alimentare acute constituie o problemă esenţială de rezolvare în organizarea alimentaţiei sănătoase.
Se evidenţiază necesitatea ridicării periodice a nivelului de cunoştinţe la medicii din veriga
medicinei primare în problemele de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare acute.

19
 7. Specialiştii în igiena alimentaţiei confirmă actualitatea intoxicaţiilor alimentare acute, a
cauzelor ce le revin şi necesitatea fortificării cunoştinţelor producătorilor, consumătorilor precum şi
lucrătorilor medicali în problema dată şi ajustarea unor documentate directive, instructiv-metodice
la necesităţile care reiese din particularităţile lor pentru asigurarea organizării alimentaţiei sănătoase
a populaţiei.
8. Organizarea măsurilor de prevenire a intoxicaţiilor alimentare acute efectuată la nivel de
administraţie publică centrală şi locală, instituţii medicale şi familie necesită direcţionarea lor spre
reducerea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de intoxicaţiile alimentare acute, susţinerea populaţiei
defavorizate pentru realizarea scopurilor alimentare, îmbunătăţirea calităţii informaţiei, educaţiei şi
comunicării populaţiei în problema dată.

20
 RECOMANDĂRI PRACTICE
1. Implementarea indicaţiilor metodice privind informarea, cercetarea şi înregistrarea
izbucnirilor de boli provocate de produse alimentare, aprobate la 26 ianuarie 2006 de Ministerul
Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova.
2. Perfecţionarea „Clasificării intoxicaţiilor alimentare” aprobată de Ministerul Sănătăţii sub
nr. 2436 din 30/07/1981, în vederea armonizării cu recomandările reviziei a 10-a a OMS
„Clasificarea internaţională a maladiilor”.
3. Introducerea intoxicaţiilor alimentare acute în sistemul monitoringului socio-igienic în
calitate de parte componentă.
4. Aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi dezvoltarea abilităţilor practice ale lucrătorilor
ocupaţi în sfera de fabricare, păstrare şi comercializare a produselor alimentare, precum şi a
medicilor în cadrul cursurilor de perfecţionare periodice.
5. Elaborarea şi implementarea unui program naţional complex privind organizarea
alimentaţiei sănătoase a populaţiei.

21
 Lista lucrărilor ştiinţifice publicate la tema tezei

1. Leonte, A. Unele particularităţi ale intoxicaţiilor alimentare înregistrate în ultimii 10 ani

(1987-1996) în raionul Orhei. - Materialele Congresului IV al igieniştilor, epidemiologilor,
microbiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova (Teze) Chişinău, 1997, p. 68-69.
2. Leonte, A., Tighineanu, C., Peştereanu, M. Unele particularităţi ale intoxicaţiilor
alimentare înregistrate în ultimii 10 ani. - Materialele celei de a XXXIII-a Sesiuni Ştiinţifice Anuale
cu participare internaţională, 27-28 mai 1999. Iaşi, România, p. 56-57.
3. Leonte, A. Unele particularităţi ale intoxicaţiilor alimentare înregistrate în ultimii 5 ani
(1997-2001) în judeţul Orhei. - Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale „Centenarul de la
naşterea ilustrului savant, Omului Emerit al Republicii Moldova, doctorului habilitat în ştiinţe
medicale, profesorului universitar Iacov Boris Reznic”. Chişinău, 2002, p. 198-201
4. Leonte, A. Unele aspecte ale intoxicaţiilor alimentare cu produse din ciuperci. - Curierul
medical, Chişinău, nr.1, 2005, p. 42-44.
5. Tintiuc, D., Leonte, A. Aspecte actuale medico-sociale ale intoxicaţiilor alimentare acute.
- Materialele Conferinţei a X-a Ştiinţifice Internaţionale dedicată centenarului dr.hab. în filosofie,
Om emerit, prof. universitar Alexei Vasilievici Şceglov, 16-17 martie, Chişinău, 2005, p. 198-2001.
6. Leonte, A. Aspecte medico-sociale ale botulismului. - Sănătate Publică, Economie şi
Management în Medicină, Chişinău, nr.1, 2005, p. 16-17.
7. Leonte, A. Unele rezultate ale studiului intoxicaţiilor alimentare acute. - Sănătate Publică,
Economie şi Management în Medicină, Chişinău, nr. 2, 2005, p. 36-40.
8. Leonte, A. Probleme medico-sociale actuale ale intoxicaţiilor alimentare acute. -
Materialele conferinţei naţionale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei „Comunităţile rurale şi
renaşterea satului. Teze şi comunicări. Chişinău, 2005, p. 200-201.
9. Leonte, A. Unele rezultate privind studierea cunoştinţelor despre intoxicaţiile alimentare
acute. - Anale ştiinţifice. Ediţia VI. Chişinău, 2005, p.186-189.
10. Obreja, G., Ciburciu, A., Odobescu, V., Slastin, V., Tărâţă, V., Ciobanu, A.,
Prudnicionoc, S., Halacu, A., Sliusari, V., Leonte, A. Indicaţii metodice privind informarea,
cercetarea şi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate de produse alimentare, aprobate la 26
ianuarie 2006 de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova.

22
 ANNOTATION
Aspects medical-social cute as measures of food poisoning
In Republica Moldova as in other countries the existence of some conditions are being
outlined, that increase the risks of acute food poisoning: the low educational level of population as
for healthy nourishment in mediums with risk, the existence of the problem with socio-economic
character, that can lead to acute food poising.According to their origin, they are: bacterial – 24%,
vegetal – 76%.
The quality of the food depends on the quality of raw material. In actual economic
conditions of Republica Moldova the economic agents occupied with the fabrication of food, use
three sources of ensurance with raw material: specialized factories, agricultural markets and third
parts.
In each party of fabricated food, the laboratory of producer industry delivers a certificate of
quality in which is reflected the signs of quality, the conditions and terms of realization. The results
of studying the level of knowledge concerning this problem on the workers of producer industries
show that the certificate of quality is delivered by the laboratory of producer industry.At the same
time a part of producers maintain that the certificate of quality is delivered by the Standard
Metrology Service. Some producers consider that the certificate of quality is delivered by the
Sanitary Epidemiological Service.
The use in nourishment of canned meat, fish, vegetables and fruit in hermetic jars in
household conditions without being sterilized can bring about food poisoning. The results of
studying this problem show that the populations believe in the innocence of this food products.
The appreciations by the family doctors of the level of knowledge concerning inedible
mushrooms, which being used in nourishment can bring about food poisoning showed that in this
problem are cleared 38% – 61%.
The quality management of implementation measures of food poisoning prophylaxis
distinguish the following basis compartments: the appreciation of risk factors for acute food
poisoning; the appreciation at different groups of populations of necessity of knowledge in the
prophylaxis of acute food poisoning; the pointing out premises of appearance the acute food
poisoning; promotion of prophylaxis measures for reduction of food poisoning.
This four compartments include process indicators, the realization of which will give the
possibility to achieve the result indicators – the reducing of cases with acute food poisoning and
deceases because of this, among population.
Key words: the acute food poisoning, contaminated food, prophylaxis.

23
 АННОТАЦИЯ
Медико-социальные аспекты пищевых отравлений и меры их предупреждения

В Республике Молдова как и в других странах существуют определённые условия,

которые ведут к повышению риска возникновения острых пищевых отравлений, низкий
уровень воспитания в отношении здорового питания, имеются проблем социально-
экономического характера. По своей природе они являются: бактериальными - 24%,
растительными - 76%.
Качество производимых пищевых продуктов зависит от качества сырья. В
современных экономических условиях в Республике Молдова экономические агенты,
занятые производством пищевых продуктов используют три источника обеспечения сырьем:
специализированные предприятия, рынки, реализующие сельхозпродукты, и третий
источник со стороны. На каждую партию выпускаемых пищевых продуктов лаборатория
завода-изготовителя выдает сертификат качества, в которой указываются показатели
качества, условия и сроки хранения. Результаты изучения уровня знаний данного вопроса
среди работников пищевых предприятий показывают, что, по их мнению, сертификат
качества выдается лабораторией завода. В то же время большинство производителей
считают, что документ на выпускаемую ими пищевую продукцию выдается Службой
Стандартизации и Метрологии. Некоторые производители считают, что сертификат качества
выдается санэпидслужбой.
Употребление населением в пищу продуктов из мяса, рыбы, овощей и фруктов
консервированных в герметических банках в домашних условиях из-за отсутствия
возможности стерилизации могут привести к пищевым отравлениям.
Определение у медицинских работников уровня знаний о несъедобных грибах,
которые при употреблении в пищу могут привести к пищевым отравлениям показало, что в
этом вопросе разбираются 38% - 61 %.
Менеджмент качества внедрения мероприятий по профилактике острых пищевых
отравлений выделяет следующие основные разделы: oпределение факторов риска для острых
пищевых отравлений; выявление нужд различных групп населения в знании вопросов
профилактики пищевых отравлений; выявление предпосылок для возникновения пищевых
отравлений; проведение профилактических мер по снижению острых пищевых отравлений.
Эти четыре раздела включают процессные показатели, реализация которых дает
возможность достичь результативных показателей уменьшения случаев острых пищевых
отравлений и летальность по этой причине среди населения.
Ключевые слова: пищевые отравления, осемененные пищевые продукты, профилактика.

24