Ingrijirea Pacientului Cu Toxiinfectii Alimentare

CUPRINS
Cap.
I INTRODUCERE
1 Motto
2 Motivația lucrării
II PARTEA GENERALĂ
1 Definiție. Noțiuni generale
2 Aparatul digestiv
3 Agenți etiologici
4 Clasificare
5 Simptomatologie
6 Investigații
7 Tratament
8 Imaginea pacientului cu toxiinfecție alimentară (ancheta alimentară)
III PARTEA SPECIALĂ
1 Studiu de caz (prezentarea a minim 3 cazuri cu evaluarea studiului, respectiv a
celor 3 cazuri comparativ)
IV Concluzii
V Bibliografie
Cap. I.
1
1. Introducere
Ultimele decade au fost marcate de o amplă diversificare a spectrului de alimente tot

mai estetic şi atractiv ambalate pentru a atrage consumatorul, însă de asemenea s-a înregistrat
o tendinţă spre o alimentaţie incorectă, săracă pe de o parte în anumiţi nutrienţi necesari
organismului şi cu un exces în ce priveşte nutrienţii mai puţin necesari, precum şi combinarea
incorectă a alimentelor, aspecte ce au condus la creşterea riscurilor de afecţiuni nutriţionale:
dislipidemii şi arteriopatii derivate (coronaropatii, afecţiuni vasculare periferice, etc.),
obezitate, diabet zaharat, etc.
Influenţa alimentelor asupra stării de sănătate şi a menţinerii acesteia este un aspect de

continuă actualitate. Prin consecinţa unor elementea vieţii actuale, foarte diferită de cea din
trecut, există riscul alterării alimentelor prin contaminanţi naturali, poluării tot mai intense a
atmosferei, prin emanaţiile de gaze toxice, prin activitatea din industrie şi agricultură sau care
sunt introduşiaccidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor. O atenţie deosebită este
acordată actualmente acestor aspecte, cunoscut fiind faptul că elementele nocive sunt tot mai
numeroase şi sunt foarte frecvente cazurile în care se constată fraudarea prin substituire totală
sau parţială a unor componente de bază, cu substanţe asemănătoare, dar cu valoarenutritivă
redusă sau, mai grav, cu substanţe nepermise consumului uman, practică ce pune în pericol
sănătatea consumatorilor.
Siguranţa alimentară este unul dintre cei mai importanţi factori, care concură la
sănătatea populaţiei, la reducerea îmbolnăvirilor şi, implicit, la îmbunătăţirea calităţii vieţii în
ţara noastră. Aceastaeste tot mai greu de realizat în acord cu standardele actuale iar calitatea
alimentelor prezintă încă deficienţe în multe aspecte, deziderate ce scapă consumatorilor, fie
din ignoranţă, fie pe fondul tentanţiei din punct de vedere al aspectului sau al preţurilor.
2
I.2 Motivația alegerii temei
Este greu de multe ori să ne explicăm nouă înşine de ce facem anumite lucruri şi nu
altele, de ce adoptăm anumite atitudini care uneori sunt greşite.
În general, prin termenul de motivaţie se desemnează starea internă de necesitate a
organismului care orientează şi dirijează comportamentul spre direcţia satisfacerii şi, deci, a
înlăturării ei.
Profesia de asistentă medicală reprezintă pentru mine un angajament de suflet pentru
întreaga viaţă.
În special m-a preocupat pregătirea în domeniul medicinei şi doresc să ajut atât la
educaţia părinţilor privind creşterea şi evoluţia copiilor în vederea evitării îmbolnăvirilor, cât
şi la tratarea corectă a copiilor.
M-a preocupat şi pregătirea practică, pentru a fi pregătită în orice moment să acord
ajutorul de care poate depinde viaţa pacientului.
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi

sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.
Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,
3
membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de
locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se
putea exprima.”
Am ales această lucrare ,,Toxiinfecțiile alimetare” deoarece mi se pare o temă
interesantă, care te poate provoca căutând cât mai multe informații despre această boală care
devine din ce în ce mai răspândită, și poate fi chiar un reper important, util şi eficient în
procesul de formare iniţială şi continuă a asistenţilor medicali.
Într-adevăr, pentru sugarul din primele 5-6 luni de viață, singurul aliment ce poate
acoperi nevoile nutriționale, imunologice, psihoafective ale acestuia este laptele de mamă. De
aceea, promovarea alimentațiai naturale, pe de o parte, iar pe de altă parte evitarea, prin
măsuri de profilaxie carențiale, constituie primele 2 obiective primordiale ale puericulturii
practice și patologiei pediatrice la vârsta de sugar.
Ca orice manifer, „puiul de om” depinde de laptele mamei lui, care, așa cum
subliniam mai înainte, îi este alimentul ideal. Acest adevăr ușor de verificat de un timp egal
cu viața omului pe Pământ, a cunoscut și a trecut prin numeroase și mereu alte probleme.
Această lucrare este compusă din patru capitole:
 Capitolul I – Introducere
 Capitolul II – Prezentarea teoretică a toxiinfecțiilor alimentare
 Capitolul III – Partea specială (studiu de caz)
 Capitolul IV – Concluzii
 Capitolul V - Bibliografie
4
Cap II
II.1 Definiții. Noțiuni generale
Intoxicatia reprezintă starea patologică determinată de acțiunea unei substanțe toxice

ce a pătruns în organism și de reacția organismului la prezența toxicului. Prin substanța
"toxică" se înțelege orice substanță care pătrunsă în organism pe diverse căi, provoacă
tulburări funcționale și/sau alterări structurale, având ca rezultat o stare patologică.
Intoxicațiile pot fi voluntare - în cazul tentativelor de suicid, sau involuntare - accidentale.
Toxicitatea unei substanțe - proprietatea unei substanțe chimice de a produce
modificări patologice în organism și de a declanșa reacții patologice din partea organismului -
depinde de mai mulți factori:
- proprietățile fizice și chimice ale substanței
- concentrația substanței
- viteza de răspândire în organism
- calea de pătrundere în organism a toxicului
- timpul de acțiune al toxicului
- vârsta intoxicatului (vârstnicii sunt mai sensibili)
- greutatea
- starea de sănătate: afecțiunile hepatice, renale și alte condiții patologice cresc toxicitatea unei
substanțe
- toleranța individuală.
Toxicele pot pătrunde în organism pe diverse căi:
- digestivă: toxicele sunt înghițite
- respiratorie: gazele și substanțele volatile
- cutanată și prin mucoase (conjunctivală, nazală): solvenți, pesticide, substanțe caustice,
diverse unguente, droguri
- parenteral: prin injectare intramusculară, intravenoasă, subcutanată
După pătrunderea în organism, substanța toxică este absorbită în sânge și răspândită în
organim, la diverse organe unde este metabolizată: ficat, plămâni, rinichi, piele etc.
5
Eliminarea toxicelor se face pe cale renală pentru majoritatea toxicelor dar și pe cale
digestivă, plămâni sau prin transpirație.
Toxiinfecţiile alimentare sunt tulburări explozive cu patogeneză şi morfologie
cantonate pe tubul digestiv, cu o perioadă de incubaţie de scurtă durată, produsă de agenţii
microbieni sau metaboliţi ai acestora - toxine microbiene.
Nu orice tulburare digestivă poate fi o toxiinfecţie alimentară, alte stări morbide
manifestate ca sindroame digestive ar putea fi:
● stări de incompatibilitate, ca de exemplu, diferite zaharuri consumate de subiecţi umani cu
disfuncţie pancreatică (diabetici) la care determină starea diareică; excesul de proteine la
subiecţi cu disfuncţii renale care se manifestă cu diaree toxică (diareea de iarnă)
● starea alergică: hipersensibilitatea la unele componente alimentare – alergia la albuă de ou,
alergia indusa de consumul de lapte, de căpşuni sau alergia la polen.
● starea idiosincrazică: idiosincrazia este o sensibilizare directă manifestată la primul contact
ca un aliment; imediat dupa ingestia unui aliment apare diareea pasageră (evacuarea acestuia
nedigerată sau semidigerată).
● starea toxică (toxicoza sau intoxicaţia): intoxicaţia cu diferite substanţe (reziduuri, metale
grele, pesticide etc). Diferiţi agenţi fizici şi chimici se pot manifesta şi prin tulburări digestive.
● zoonozele – diferite entităţi morbide care au etiologie bacteriană, nu se transmite numai prin
alimente, au perioadă de incubaţie şi pot include în tabloul clinic şi sindromul digestiv: ex.
leptospiroza. [1,3, 20]
Toxiinfecţiile alimentare se caracterizează prin următoarele aspecte:
afectează una sau mai multe persoane care au consumat acelaşi aliment;
debutează acut, pe fondul unei sănătăţi depline a subiectului;
se manifestă prin cateva sindrome clinice definite: digestiv superioare (greţuri,
vărsături); digestiv inferioare (gastroenterită, enterocolită); neurologice (paralizie,
afectări ale placii neuromotorii etc.);
au o evoluţie supraacută, după care survine vindecarea rapidă (uneori fără perioadă de
convalescenţa) sau moartea;
nu este transmisibilă şi nu generează cazuri secundare de boală.
Practic, a mânca ceva care conține această toxină. Toxina provine de la o serie de
germeni care, în condiții propice, de căldură și umezeală, cresc și intoxică organismul. Iar în
momentul când mâncăm alimente care conțin toxina respectivă încep să apară manifestările
bolii. Cei mai frecvenți germeni care dau toxiinfecție alimentară sunt Staphylococcus Aureus
și Salmonella.
6
Salmonella este o bacterie care se găsește în carne, preparate din carne, tocături,
mezeluri, preparatele din ouă.
Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales în alimentele care conțin proteine și sare
în cantitate mare: brânzeturi sau lactate de orice fel.
Cazul cel mai frecvent de infecție stafilococică este cel al persoanelor care mănâncă
brânzeturi cumpărate din piață de la vânzătorii ambulanți, care le depozitează în condiții
improprii.
Atenția pentru alimentație presupune evitarea consumului de produse și băuturi
alterate, vechi sau de calitate îndoilenică, care sunt contaminate cu bacterii și paraziți ce atacă
organismul.
Toxiinfecțiile alimentare sunt datorate și recipientelor nespălate în care se pregătește
mâncarea. De aceea, prioritare pentru noi trebuie să fie regulile stricte de spălare și curățare a
fructelor, legumelor și, nu în ultimul rând, a veselei.
Majoritatea alimentelor care provoacă toxiinfecții alimentare includ produse animale
nesupuse corespunzător procesului termic, brânză, ouă și pește.
Un alt factor răspunzător de această problemă de sănătate este contactul produsului
alimentar cu mediul înconjurător neigienizat sau contaminat. Fructele pot prezenta risc pentru
o toxiinfecție alimentară, atunci când culturile au fost irigate cu apă contaminată sau când
pentru creșterea lor s-au folosit îngrășăminte chimice ce nu pot fi tolerate de organism.
Cele mai frecvente metode prin care se realizează contaminarea alimentelor,
sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent
întâlnite sunt Campylobacter, Salmonella și E. coli)
- în timpul creșterii legumelor și fructelor (mai ales dacă sunt folosite îngrășăminte
naturale sau dacă este folosită o sursă de apă contaminată pentru irigație)
- contaminarea alimentelor de la o sursă infestată (omul bolnav sau purtător cronic al
unui microorganism patogen sau prin adăugarea în compoziție a unor ingrediente
contaminate)
- prin mediul înconjurător (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau
Cryptosporidium parvum)
Dintre infecțiile care pot fi dobândite prin contactul sau ingestia unor alimente
infestate mai fac parte Toxoplasmoza și Listerioza, care sunt extrem de periculoase mai ales
în rândul femeilor însărcinate (pentru că pot provoca avort spontan sau pot determina
malformații congenitale grave, uneori incompatibile cu viața). [1,3]
7
Toxiinfecțiile alimentare colective (TIAC)
Toxiinfecţile alimentare colective reprezintă obsesia celor care îşi desfăşoară
activitatea în domeniul agroalimentar şi pot uneori, să afecteze şi multe zeci de personae care
au consumat acelaşi aliment contaminat.
O toxiinfecţie alimentară colectivă este definită prin apariţia celor două cazuri grupate
similare cu o simtomatologie în general, gastro-intestinală, a căror cauză se poate lega de
aceaşi origine alimentară. De fapt accidentele sanitare de tip toxiinfecţios nu sunt rare.
Frecvenţa lor e cu multa subestimată din cauza lipsei consultaţiei medicale, atunci cand apare
în mediul familiar, chiar şi în unitaţile de alimentaţie publică şi nu interesează decât indivizii
izolaţi care nu au ocazia de a se revedea dupa luarea mesei responsabile de tulburari.
Pentru bolnavi, TIAC se traduc cele mai adesea printr-o dispoziţie exagerată ale cărei
simptome pot regresa şi dispărea spontan în 12-24 ore. În unele cazuri ele pot antrena pe
parcusul mai multor zile dureri abdominale violente, colici, diaree, vomismente, însoţite
uneori de accese de febră, chiar manifestări nervoase care pot evalua pană la pierderea
cunoștinţei. Dacă acest tablou clinic persistă, se justifică atunci o îngrijire medicală. În urma
unui episod de TIAC, vindecarea intervine cele mai adeseori în câteva zile, chiar în câteva
sămptămâni, cu sau fără tratamenta antibiotic în funcţie de gravitatea afecţiunii şi de agentul
responsabil.
Pentru a explica aceste tulburări, anticii incriminau otrăvurile. Se știe astăzi că
„vinovaţii” sunt microorganismele, mai ales bacteriile (deşi totuşi dacă am neglija rolul
important al virusurilor, cu mai mult subestimată, exemplu virusul NORWALK şi fructele de
mare). Ghinionul nu neglijează se afla cele mai frecvente la originea unui TIAC.
Pentru ca TIAC să fie declarată, este nevoie de o sincronizare a “evenimentelor” sau a
greșelilor. Trei circumstanţe nefavorabile permit variaţia accidentului:
 alimentul trebuie să fie contaminat cu un microorganism periculos pentru sănătatea
umană (de ex. Salmonella) sau cu o substanţă chimică produsă de microorganisme
(toxină). Nu toate microorganismele sunt susceptibile de a provoca o TIAC, dar în
schimb microorganismele periculoase sunt ubicuitoare şi majoritatea alimentelor le
conțin, din fericire, cele mai adesea în cantitate foarte redusă, chiar neglijabilă
insuficientă pentu a provoca apariţia simtomelor;
 este nevoie într-adevăr de o cantitate minimă de microorganisme pentru a declanşa
boala. În funcţie de bacteria considerate, de tulpină, poate fii necesară atingerea unor
8
concentraţii de ordinul a 10000 – 100000 de germeni per gram de aliment ingerat.
Această cantitate de microorganisme poate părea enormă, dar ea poate fii atinsă
repede dacă microorganimele se pot multiplica în alimente. La temperatura camerei,
o populaţie bacteriană este capabilă să se multiplice cu doi la fiecare jumătate de oră
(ordin de mărime) ca exemplu, timpul de apariţie a unor noi generaţii bacteriene
responsabile de TIAC poate fi decât de 23 de minute la o temperatură de 35ºC.
 apoi alimentele trebuie să fie consumate. Un aliment contaminat, chiar cu milioane
de bacterii patogeni, pare absoult normal, fără nici o modificare de culoare, de miros
sau de gust şi va fi, în cosecinţă, consumat cu încredere. Microorganismele
responsabile de TIAC nu degreadează alimentele care-şi păstrează aspectul şi
aceleaşi calităţi gastronomice. Din nefericire, aspectul alimentelor nu poate servi în
nici un caz drept criteriu de salubritate, contaminarea cu microorganisme
responsabile de TIAC nedeterminând alterări.
Respectarea lanţului caloric și frigorific pentru alimente reprezintă cele mai mari șanse
de a evita o TIAC. Dintre cele trei circumstanţe nefavorabile care conduc la aparitaţia unui
TIAC, a două pot fi controlate de către personalul calificat care-şi desfăsoară activitatea în
unităţile de alimentaţie publică. Pentru aceasta este nevoie doar să aibă în vedere păstrarea
alimentelor la temperaturi care să nu permită multiplicarea microorganismelor periculoase,
adică să se evite depozitarea prelungită la 10º-60ºC. Viteza de multiplicare este cu atât mai
rapidă cu cât se situază la mijlocul acestui interval, aproape de ceea ce se numește
temperatura camerei. Mâncarea caldă menţinută „lângă o sursă de caldura” constitue exemplu
tipic a aceea ce trebuie să evite neapărat. În acelaș fel, gustările reci sau produsele de patiserie
care rămân expuse prea mult într-o vitrină frigorifică care funcţionează defectuos, reprezintă
un pericol real pentru consumator. [1,3,4]
Aceste consideraţii justifică din plin rigoarea care este bine a fi respectată în privinţa
„lanţului caloric” şi a „lanţului frigorific” două elemente fudamentale ale controlului
siguranţei sanitare a alimentelor în unitaţile în care se respectă regulile de igienă.
Toxiinfecţiile benigne nu sunt luate în calculi întrucât ele nu sunt responsabile decât de
mici indispuneri pasagere care nu duc la consultaţii medicale. Ceea ce trece cu usurinţă
neobservat în mediul familial capătă o altă dimensiune în unităţile de alimentație colectivă,
mai ales școlar, unde orice episod de tulburări digestive este imediat reproșat unităților de
alimentaţie publică.
Cosecințele sunt rareori grave, dar frecvenţa neplacută. Dacă mortalitatea cauzată de
TIAC este mică, pierderile economice pe care le provoacă sunt totuși considerabile, mai ales
9
dacă se ţine seama de oprirea lucrului şi luarea unor măsuri care periclitează imaginea acestor
unități. În plus, asupra copiilor sau persoanelor sensibile, intoxiicaţile alimentare se pot dovedi
grave. Asta nu înseamnă că se dorește o îngrijorare exagerată, cei mai degrabă vigilentă. Dacă
accidentele sunt din fericire rare trebuie să ţinem cont că alimentele sunt produse, deci sunt
într-o continuă transformare. Este bine să le tratăm ca atare, cu un minim de precauţie şi de
„respect” mai ales în privinţa candidaţilor de depozitare.
Considerând că orice aliment este potenţial contaminat cu o cantitate redusă de
microorganizme considerate periculoase, este evident că singura posibilita de a evita
accidental este concentrarea eforturilor asupra menținerii alimentelor în afara zonei riscante la
temperaturi, situate între 10º-60ºC. Acest lucru ţine de responsabilitatea fie căruia, lanțurile
calorice şi frigirifice nefiind întrerupte în nici un caz .
Toxiinfecţiile alimentare colective de origine bacteriană sau virală sunt accidente de
temut din cauza caracterului adesea spetaculos şi a consecinţelor medicale uneori dramatice.
Cauzate de o succesiune de neglijenţă sau de greşeli, el ar putea fi evitate, respectând regulile
elementare de igienă şi mai ales lanţul caloric şi cel frigorific.
În practică, toxiinfecţiile alimentare colective sunt accidente majore şi constituie
pericolul cel mai important în cadrul controlului siguranţei sanitare. Apărând, de obicei, în
contextul unităţilor de alimentaţie colectivă, favorizează manifestarea mediatică a acestui tip
de accident. Folosirea materiilor prime salubre (controlate) şi respectarea lanţurilor frigorifice
şi calorice reprezintă cea mai bună profilaxie. [3,5]
10
II.2 Aparatul digestiv
Sistemul digestiv (digestia) are loc într-un tub lung de 9 m, în tubul digestiv care
începe cu cavitatea bucală (pe aici intră hrana) și se termină cu rectul (pe aici se îndepărtează
substanțele neasimilate). Părțile principale sunt: cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul
și intestinele. Gura, prima porțiune a
tubului se află în cavitatea bucală.
Aici au loc cele mai importante
subprocese ale digestiei, începând cu
descompunerea moleculelor mari în
molecule mai mici, dizolvabile.
Cavitatea bucală este separată
de fosele nazale prin bolta palatină,
alcatuită din palatul dur și valul
palatin. Limba este un organ
musculos, alcătuit dintr-o rădăcină și
un corp liber. Dinții sunt organe dure,
fixate în cavitate numite alveole
dentare. Colul face legatura dintre
coroană și rădăcină. În consumarea
alimentelor un rol important îl au
dinții.
În partea din față opt incisivi
(patru în dantura superioară, patru în
cea inferioară), patru canini (câte
unul în partea superioară și inferioară,
pe ambele laturi), opt premolari și
doisprezece molari. Saliva este secretată de trei perechi de glande salivare. În faringe esofagul
se încrucișează cu căile respiratorii. Esofagul este o conductă musculo-membranoasă ale cărei
capete sunt închise de niște inele musculoase. [6,7]
11
Stomacul este un sac în formă de J, asemănător cu cimpoiul, ce se împarte în trei părți
funcționale: gura stomacului - cardia, fundul stomacului și porțiunea terminală. Aceste parți
produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlată în mare parte de
nervi și în parte de hormoni.
Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic (un lichid limpede și incolor), care este
condus prin două canale în duoden. Situat în spatele stomacului, imediat sub acesta, seamănă
cu o sticlă culcată. Pancreasul începe să producă sucul imediat după ce hrana a fost introdusă
în gură. O altă funcție principală a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni
pancreatici, insulina și glucagonul.
Vezica biliară este un sac în formă de pară atașată în partea de jos a ficatului, funcția ei
fiind de a depozita bila care se produce în ficat și de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid
galben-verzui, având în compoziția sa în cea mai mare parte apă, plus colesterol, săruri biliare
și acizi biliari. Bila se elimină prin canalul biliar comun în duoden unde se amestecă cu
chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bilă pentru a digera grăsimile.
Ficatul, cea mai mare glandă (1,5 – 2 kg), fiind situat în partea dreaptă superioară a
abdomenului, sub diafragmă. Pe fața superioară a ficatului se observa lobul drept și lobul
stâng. Lobul drept este mai mare, ocupând toată partea dreaptă de sus a abdomenului. La
exterior există o capsulă conjuctivă - fibroasă din care pornesc spre interior pereți, care separă
ficatul în lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bilă, care alimentează în
permanență vezica biliară. Este un adevărat centru de reciclare, în special pentru globulele
sanguine roșii moarte. Durata normală de viață a globulelor sanguine roșii este de aproximativ
100 zile.
Intestinul subțire este partea din tubul digestiv care face legătura dintre stomac și
intestinul gros. Este un tub elastic și moale de mușchi și membrane intestinale, care stă strâns
răsucit în cavitatea abdominală, și care întins poate ajunge la o lungime de 6 m. În intestinul
subțire se disting trei părți: duodenul, jejunul și ileonul. Duodenul are forma literei C și este
așezat în spatele abdomenului prin mușchiul peritoneal, celelalte părti fiind acoperite de
peritoneu numai pe fața lor anterioară.
Intestinul gros are o lungime de 1,5 m și o lățime de 6,5 cm. Este împărțit în 4 secțiuni
principale: cecum, colon, rect și canalul anal. Prima porțiune a intestinului gros este colonul,
care începe în partea dreaptă a abdomenului. Ileonul se varsă în colon deasupra capătului său
inferior. Segmentul închis de sub această joncțiune - cecum, de forma unei pungi din care se
prelungește apendicele. Colonul traversează abdomenul pe sub stomac, înainte să se curbeze
12
din nou brusc în jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se numește rect - o porțiune de
trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termină în canalul anal.
Unit cu partea superioară a stomacului, duodenul este porțiunea inițială a intestinului
subțire cu rol în digestia eficientă a hranei. Are o formă de potcoavă ce înconjoară capul
glandei pancreatice. Peretele duodenului are două straturi musculare care se contractă și se
relaxează alternativ, contribuind la deplasarea conținutului alimentar în timpul digestiei.
Deasupra stratului muscular se găsește submucoasa ce conține multe glande care secretă
mucusul protectiv. Aceasta previne autodigestia duodenului sau lezarea lui de către compușii
acizi reveniți din stomac.
Digestia
Hrana parțial digerată care ajunge în duoden conține mult acid clorhidric. În duoden,
aciditatea este neutralizată de către secrețiile proprii ale duodenului și de acțiunea bilei și a
sucurilor pancreatice, care se varsă în duoden din vezicula biliară și pancreas. Duodenul
primește sucurile digestive de la pancreas și cantitățile importante de la bilă, care este produsă
în ficat și stocata în vezica biliară, până când este nevoie de ea.
Secreția sucului pancreatic este declanșată de doi hormoni. Secretina stimulează
producerea unor cantități mari de sucuri alcaline care neutralizează aciditatea chimului parțial
digerat. Enzimele pancreatice se produc ca răspuns la eliberarea unui al doilea hormon,
pancreozimina. Bila este, de asemenea, eliberată în duoden din vezicula biliară, pentru a
fragmenta particulele de grăsimi.
Enzimele pancreatice ajută la digestia hidraților de carbon și a proteinelor pe lângă cea
a grăsimilor. Aceste enzime includ tripsina, care desface peptonele în componente mai mici,
peptidele; lipaza care desface grăsimile în molecule de glicerol și acizi grași; amilaza care
desface hidrații de carbon până la maltoză. Hrana digerată pătrunde apoi în jejun și ileon,
porțiuni ale intestinului subțire situate în continuarea duodenului, unde au loc stadiile finale
ale modificărilor chimice. Enzimele sunt eliberate de celulele unor mici indentații numite
criptele Lieberkuhn.
Cea mai mare parte a absorbției are loc în ileon, care pe peretele interior prezintă
milioane de proeminente minuscule, denumite vilozități. Fiecare vilozitate conține un capilar
și o mică ramură limfatică, chilifer. Când hrana digerată vine în contact cu vilozitățile,
glicerolul, acizii grași și vitaminele dizolvate intră în chilifere și sunt transportate în sistemul
limfatic și, apoi, în fluxul sangvin.
Aminoacizii rezultați din digestia proteinelor și zaharurilor din hidrații de carbon, plus
vitamine și minerale importante cum ar fi calciu, fier, iod, sunt absorbite direct în capilarele
13
vilozităților Aceste capilare duc la vena port-hepatică, care transportă hrana direct la ficat.
Acesta, la rândul lui, reține unele substanțe pentru necesitățile proprii și pentru stocare, iar
restul acestora sunt trecute mai departe în circulația generală a organismului.
Mezenterul
Este o membrană care susține jejunul și ileonul. Este alcătuită din două straturi de
peritoneu. Are o lungime de aproximativ 15 cm și este atașată de peretele posterior al
abdomenului. Adâncimea mezenterului, măsurată de la bază până la intestit, este de
aproximativ 20 cm, ceea ce permite atât jejunul, cât și ileonul să se miște relativ liber în
cavitatea abdominală.
Jejeunul
Jejunul reprezintă sediul de absorbție al alimentelor nutritive utilizabile din hrană,
lăsând să treacă apa și produșii de degradare. Procesul de absorbție este finalizat de ileon.
Jejunul are o lungime de aproximativ 2,5 m înainte de joncțiunea cu ileonul. Pentru a îndeplini
acest rol, jejunul are o structură specializată, pentru a asigura o suprafață maximă de contact
cu lumenul, astfel încât să poată asigura o absorbție crescută.
Mucoasa jejunală prezintă o serie de pliuri circulare. Observând la microscop
suprafața internă, se vede că întreaga suprafață este alcatuită din mici proeminente
digitiforme, denumite vilozități. Fiecare vilozitate are aproximativ un milimetru. Suprafața de
contact cu hrana digerată crește și mai mult, deoarece învelișul celular al fiecărei vilozități are
o structură specifică, cu "margine în perie".
Absorbția hranei
Întrucât jejunul are rolul de a permite trecerea hranei din intestin în sânge, necesită o
irigație eficientă. Arterele și venele ce transportă sângele către și de la pereții jejunali trec prin
mezenter. Venele care drenează jejunul, ca și venele care drenează restul intestinului, nu
ajung direct la inimă, ele confluează pentru a forma vena portă, care ajunge la ficat.
Aceasta înseamnă că substanțele nutritive absorbite în sânge sunt transportate întâi la ficat,
pentru metabolizare, înainte de a ajunge în restul organismului. Grăsimile din alimente sunt
absorbite în sistemul limfatic concomitent cu absorbția altor substanțe nutritive în sânge.
Fiecare vilozitate are un vas limfatic central sau "chilifer", care face posibilă absorbția. Acest
tip particular de fluid limfatic ce conține grăsimi și care drenează din intestin este denumit
chil.
Ileonul
Reprezintă porțiunea terminală a intestinului subțire, în care hrana ajunge, în drumul
ei, de la stomac la colon. Are o lungime de 3,5 m conectând duodenul și jejunul cu intestinul
14
gros și reprezentând aproximativ jumătate din lugimea totală a intestinului subțire. Ileonul are
o structură asemănătoare cu celelalte două segmente ale intestinului subțire. Suprafața externă
este protejată de peritoneu - o membrană care căptușește cavitatea abdominală. Peretele este
alcătuit, în principal, din straturi musculare responsabile pentru transportul hranei digerate și
straturi mucoase care delimitează lumenul.
Bila
Este un fluid consistent, amar, de culoare galben-verzuie, produs în ficat și stocat în
vezicula biliară. Este eliberat din veziculă în intestinul subțire, ca răspuns la prezența
alimentelor, și este esențială pentru digerarea grăsimilor. Face parte, de asemenea, din
sistemele excretorii ale corpului, deoarece conține produșii de degradare a celulelor uzate. În
fiecare zi, ficatul produce aproximativ 1 litru de bilă. Deși conține peste 95% apă, are în
compoziție o gamă largă de substanțe chimice ce includ săruri minerale, colesterol și pigmenți
biliari ce îi conferă culoarea caracteristică.
Bila rămâne în vezicula biliară până când devine necesară în procesul de digestie. Pe
măsură ce hrana pătrunde din stomac în duoden, acesta produce un hormon denumit
colecistochinină. Acest hormon ajunge pe cale sangvină la vezicula biliară și determină
contracția pereților acesteia, astfel încât bila este eliminată. După aceea, bila se scurge printr-
un alt duct, ductul biliar comun (coledoc) și printr-un orificiu îngust, sfincterul Oddi, care
permite să pătrundă în intestinul subțire.
Sărurile minerale din bilă, ce includ bicarbonatul, nutralizează aciditatea hranei parțial
digerată în stomac. Sărurile biliare, substanțe chimice denumite glicocolat de sodiu și
taurocolat de sodiu, descompun grăsimile astfel încât enzimele digestive își pot exercita
acțiunea. Pe lângă acțiunea de emulsionare, se crede că sărurile biliare favorizează absorbția
grăsimilor prin peretele intestinal. Ele transportă de asemenea vitaminele A, D, E, K.
Organismul își conservă sărurile biliare. Ele nu sunt distruse dupa utilizare, 80-90%
dintre ele fiind transportate în apoi la ficat prin sânge, unde stimulează secreția de bila și sunt
refolosite de organism. Culoarea bilei se datorează pigmentului denumit bilirubină. În cursul
acestui proces, hemoglobina, pigmentul din eritrocite, este descompus chimic și formează
biliverdina, un pigment verde care este rapid convertit în bilirubină de culoare galben-verzuie.
[6, 7, 10, 17, 22]
15
II.3 Agenți etiologici
În practică precizarea etiologiei toxiinfecţiilor alimentare se poate obţine numai în

40-60% din cazuri. Toxiinfecţiile alimentare apar sporadic când o singură persoană a
consumat un aliment contaminat dar cel mai des apar sub forma de focare epidemice în
familii sau cuprinzând colectivităţi întregi de zece şi sute de persoane, care au consumat
acelaşi aliment contaminat.
Epidemiile au un caracter brusc şi masiv, înscriindu-se grafic cu o pantă rapid
ascendentă, care scade tot atât de rapid, deoarece nu apar cazuri secundare de contact.
Contagierea de la om la om nu se observă în practică. Epidemia de toxiinfecţie
alimentară este deci rezultatul infectării în masă a unui grup de oameni, care au consumat
acelaşi aliment contaminat, amploarea epidemiei depinde de numărul consumatorilor
respectivi. Epidemii de toxiinfecţii alimentare pot apare şi în spitale, avioane, în cursul
voiajelor intercontinentale, după alimentele servite în avion. În ultimul timp apariţia
toxiinfecţiilor alimentare este legată mai ales de alimentaţia colectivă sau publică. [10, 12]
Factorii favorizanți ai toxinelor alimentare:

În general, toxiinfecţiile alimentare apar tot timpul anului dar au şi un caracter
sezonier, incidenţa maximă întâlnindu-se vara, anotimpul călduros fiind factor favorabil
pentru dezvoltarea optimă în alimente. Abaterile de la normele sanitar-uzuale, lipsa de
supraveghere sanitar-veterinară a animalelor supuse tăierii, a condiţiilor de igienă din
abatoare şi întreprinderi alimentare, cantine, lipsa unui control medical al personalului din
sectorul alimentar, deficienţa în starea culturală şi educaţia sanitară a populaţiei reprezintă
cauze importante ale apariţiei toxiinfecţiilor alimentare.
Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor alimentare nu modifică întotdeauna proprietăţile
organoleptice ale alimentelor astfel încât alimen-tele contaminate pot fi consumate în cantităţi
mari, neputându-se evita izbucnirea.
Sursa de infecție în toxiinfecțiile alimentare este constituită de animale și oameni,
purtători ai microbilor respectivi. Animalele incriminate mai frecvent sunt păsările (în special
carnea și, ouăle de rață), porcii, rozătoarele (șobolanii și soarecii), bovinele, ovinele, și mai
rar, căinele, pisica sau alte animale. Sursa de infecție umană este reprezentată de omul bolnav
16
și purtătorii de germeni.
Căile de transmitere și modul de contaminare. Toxiinfecțiile alimentare se transmit
prin intermediul alimentelor. Acestea pot fi contaminate direct, ca atare (laptele sau carnea
care provin de la animale bolnave, ouă de rață, etc.), sau pot fi contaminate ulterior, prin
contactul cu dejecții de la animale bolnave sau purtătoare de germeni, prin utilaje sau
ambalaje contaminate, prin insecte sau rozătoare sau prin intermediul personalului (bolnav
sau purtător de germeni) care manipulează animalele.
Alimentele contaminate produc îmbolnăviri când conțin un număr mare de germeni sau
cantități de toxină capabile să declanșeze boala. Acestea sunt posibile în următoarele situații:
- alimentul contaminat este un mediu favorabil dezvoltării germenului respectiv;
- temperatura la care este păstrat alimentul permite o „cultivare” a germenului și
elaborarea de toxină;
- timpul de păstrare a alimentelui în aceste condiții favorabile este suficient de mare
pentru dezvoltarea numărului de germen și a cantității de toxină care să producă
îmbolnăvirea;
- realizarea condițiilor de anaerabioză pentru bacteriile anaerobe (alimente conservate în
recipiente închise ermetic sau substrat de ulei);
- prelucrearea termică insuficientă pentru distrugerea microorganismelor respective.
[14, 25]
17
II.4 Clasificare
Se poate face în raport cu agentul patogen cauzal sau în funcţie de caracterele de

patogenitate a speciilor microbiene.
a) Clasificarea etiologică (în raport cu agentul patogen) germe-nii incriminaţi ca agenti
cauzatori ai toxiinfecţiilor alimentare sunt:
- coci patogeni enterotoxici
- enterobacteriacee
- bacterii formatoare de spori (bacterii care degradează unele substanţe din alimente
până la formarea de substanţe toxice
Această clasificare etiologică poate fi în mod schematic astfel:

Toxiinfecții alimentare:
1. Cocii patogeni eneterotoxici:
- Stafilococi enterotoxici
- Streptococi enterotoxici
2. Enterobacteriaceae
- Salmonella
- Arizona
- Shigella
- Escherichia Coli
- Proteus
3. Bacterii formatoare de spori
- Bacili aerobi formatori de spori: b. subtillis, b. cereus, b. anthracis
- Bacili anaerobi formatori de spori: Clostridium perfringens, Clostridium botulinum.
b) Clasificarea după caracterere de patogenitate a speciilor microbiene
După caracterele de patogenitate a speciilor microbiene taxi-infecţiile alimentare, se

împart în:
Toxiinfecții alimentare de tip infecțios – determinate prin acţiunea directă asupra
18
organismului a edotoxinelor ela-borate de germenii patogeni , care pătrund în alimentele în
care se află în cantitate foarte mare. Microorganismele se multiplică şi în in-testin revărsându-
se apoi în sânge, unde produce bacterii trecătoare (enterobacteriacee şi spiralacee )
Toxiinfecțiile alimentare de tip toxic – determinate de acţiunea directă asupra
organismelor a toxinelor elaborate de unii germeni patogeni şi care se acumulează în cantităţi
suficient de mari pentru a declanşa fenomene morbide (stafilococii, enteroco- cii şi
clostridium botulinum).
Toxiinfecțiile alimentare provocate de anumite alimente - al căror rol patogen în
provocarea acestor afecţiuni este condiţionat de calităţi foarte mari din aceşti germeni în ali-
mentul consumat pentru a produce toxiinfecţii alimentare (b.cereus, b.proteus, streptococus
fecalis).
În general prin toxiinfecţiile alimentare se înţeleg numai acele boli produse fie de
bacterii patogene, fie de toxinele lor, în urma ingestiei unor alimente masiv contaminate,
deosebindu-se de intoxicaţiile alimentare produse prin toxinele minerale sau vegetale.
Din punct de vedere clinic, toxiinfecțiile alimentare pot îmbrăca două forme în funcție
de predominanta caracterului infecțios sau a celui toxic sau a celui infecțios: forma
infecțioasă, ce se datorează multiplicării germenilor din alimentele consumate și se
caracterizează printr-o incubație mai lungă, cu evoluție febrilă, dureri de cap, grață, vărsături,
diaree, dureri abdominale și poate duce chiar la moarte. Acest tip de boală este provocat, mai
ales, de germenii din familia Enterobacteriaceae. Durata bolii, dacă este la timp și crect
tratată, este de 3-5 zile, după care urmează dispariția simptomelor; forma toxică este cauzată
de toxinele elaborate de germeni (stafilococ, b. botulinic, etc) în alimentele contaminate și se
caracterizează printr-o perioadă de incubație foarte scurtă, cu vărsături, diaree, stare de
intoxicație și febră moderată sau chiar absentă. Durata bolii este scurtă, de 24 de ore sau mai
puțin, cu excepția botulismului, în care boala se prelungește foarte mult.
Datorită evoluției scurte a bolii și a variabilității germenilor incriminați, în toxiinfecțiile
alimentare nu se instalează o instalează o imunitate solidă față de agenții patogeni respectivi.
[8, 9, 13, 25]
19
II.5 Simptomatologie
Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar în intoxicația

alimentară. Primul simptom care apare este de obicei, diareea. Alte simptome pot include
greață, vărsături și durere abdominală (crampe intestinale). Timpul necesar pentru apariția
simptomelor, severitatea acestora precum și durata acestora, depind de mai mulți factori și
anume: tipul microorganismului care a determinat infecția, vârsta pacientului și starea
generală de sănătate. Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfecții alimentare sunt copiii
și vârstnicii. Simptomele acestora pot dura mai mult și chiar și infecțiile care în mod normal
nu sunt grave, în aceste cazuri pot fi uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea și în
cazul femeilor însărcinate, în cazul persoanelor cu imunosupresie și în cazul celor cu boli
cronice asociate. Nu toate toxiinfecțiile alimentare au aceste simptome "clasice" și anume
diaree, greață, vărsături și crampe intestinale. Unele intoxicații alimentare au alte simptome
mult mai grave: intoxicația alimentară cu Clostridium botulinum, bacterie care
provoacă botulismul și care conține o neurotoxină capabilă să provoace paralizie nervoasă și
musculară. Simptomele apar la aproximativ 18-36 ore de la infecție și include slăbiciunea
generalizată și vederea dublă. Paralizia progresează din regiunea capului (nervii cranieni) și
cuprinde apoi întreg corpul - toxoplasmoza, o infecție produsă de un parazit, toxoplasma
gondi, nu are deobicei simptome sau are doar simptome minore precum cele apărute în
răceală. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamația ganglionilor limfatici), dureri și
crampe musculare, care pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni. [5, 6, 25]
Toxoplasmoza este extrem de gravă dacă apare la femeile însărcinate, pentru că

poate afecta fetusul
- listerioza, este o boală infecțioasă care poate provoca febră, dureri musculare și
câteodată greață și diaree. Dacă infecția se răspândește la nivelul sistemului nervos și în
special la nivelul creierului, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), redoarea de
ceafa (înțepenirea cefei cu durere accentuată la mobilizarea acestui segment), confuzie,
pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Femeile însărcinate cu listerioza pot prezenta
simptome ușoare pseudogripale (asemănătoare celor din virozele respiratorii) dar în anumite
cazuri pot provoca leziuni la nivelul placentei și fătului cu avort spontan sau infecția nou-
născutului;
20
- toxiinfecția alimentară cu E. coli (tulpina înalt patogenă, extrem de agresivă) poate
provoca o infecție grava cu complicații sangvine și renale severe și apar mai frecvent în rândul
copiilor sub 5 ani precum și a persoanelor cu vârste peste 65 ani
- salmoneloza, este o toxiinfecție alimentară cu diaree severă care uneori poate dura
mai mult de o săptămână și necesită de asemenea spitalizare.
Simptome gastro-intestinale precum diareea, greața sau vărsăturile pot apărea și în
cazul infecției cu unele microorganisme din mediul înconjurător și nu neaparat din alimente.
Acești agenți patogeni se răspândesc prin contact interpersonal (de la om la om) sau prin apa
contaminată.
Giardia lamblia, este un parazit care trăiește în rezervele de apă și provoacă diaree și
crampe intestinale mai ales în rândul copiilor. [2, 12, 19]
21
Tabel 1. Principalele toxiinfecții alimentare și bacteriile patogene [5]
Boala și bacteria Surse alimentare Simptome Perioada de apariția
patogenă a simptomelor
Botulism Conserve, miere Amețeală, stare de 18-36 ore
(Clostridium de albine (la copii) vomă, dureri de cap,
botulinum) slăbiciune, dificultate
de înghițiere și de
vorbire, slăbiciune
musculară și paralizie,
oboseală, vedere
încețoșată și dublată.
Campylobacterioza Carne de pasăre Diaree apoasă sau cu 2-5 zile
(Campylobacter crudă sau sânge, stare de vomă,
jejuni) insuficient gătită, febră, amețeală, durere
lapte crud, apă musculară, crampe
neclorinată abdominale
Holera (Vibrio Crustacee, apă Crampe abdominale, 6 ore – 5 zile
cholerae) contaminată diaree, vomă,
deshidratare, coma,
colaps cardiocascular
Infecție cu E. coli Carne de vită în Diaree apoasă sau cu 12-72 ore
(Escherichia coli) sânge, lapte crud, sânge, crampe
suc de fructe abdominale, blocaj
nepasteurizat, apă renal
contaminate,
fructe, legume,
zarzavaturi
Listerioza (Listeria Lapte crud, Febră, greață, vomă, Simptome
monocytogenes) brânzeturi moi diaree, enecefalită, gastrointestinale mai
dureri de cap, infecție a mult de 12 ore;
sângelui, pierderi de simptome grave în 2
sarcină sau naștere zile – 3 săptpmâni
premature
Intoxicație Carne și produse Diaree, crampe 8-24 ore
(Clostridium din carne abdominale
22
perfringens) impropriu gătite
Salmonelloza Ouă crude sau Greață, crampe 6-48 ore
(Salmonella) insuficient gătite, abdominale, diaree,
lapte crud, carne febră, frisoane, vomă,
sau pește dureri de cap
Shigelloza (Shigella) Salate (cartofi, Diaree apoasă cu sânge, 5-50 ore
creveți, pui) crampe abdominale,
legume crude, vomă
carne de pasăre,
apă contaminate
Intoxicație cu Carne, pește, ouă, Greață, vomă, crampe 2-6 ore
stafilococi salate cu paste, abdominale, dureri
(Staphylococcus produse de musculare, dureri de
aureus) patisserie cu cap, oboseală
cremă
Febra tifoidă Apă contaminate, Febră, frisoane, durere
(Salmonella typhi) crustacee, fructe și abdominală, constipație,
legume crude, splină mărită, erupții
lactate cutanate, perforații
intestinale sau
hemoragie internă
II.6 Investigații
Din moment ce majoritatea toxiinfecțiilor alimentare se vindecă de la sine, fără a

necesita un tratament medicamentos, nu este necesar întotdeauna un consult medical.
23
Medicul poate formula diagnosticul de toxiinfecție alimentară pe baza istoricului
medical, al simptomelor și examenului clinic general. Este important ca pacientul să relateze
ce alimente a consumat și dacă și ceilalti membrii ai familiei sau anturajului au dezvoltat
simptome asemănătoare.
De cele mai multe ori sunt efectuate următoarele teste și investigații:
- coprocultura, poate fi cerută de medic în cazul în care este suspectată ingestia unor
alimente contaminate bacteriene (virusurile și paraziții care pot de asemenea determina
toxiinfecții alimentare, nu cresc în cultură) și care provoacă simptome grave cu o evoluție
severă a bolii. Experții recomandă efectuarea unei coproculturi în cazurile de intoxicație
alimentară cu diaree cu durată mai mare de o zi, mai ales dacă aceasta este însoțită de
febră, scaun sanginolent, deshidratare severă sau în cazul în care pacientul a efectuat de
curând un tratament antibiotic, a fost internat în spital sau are grija de un copil mic.
- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de
intoxicația alimentară cu giardia
- testele de sânge (hemoleucograma completă și biochimia sângelui) sunt utile în
determinarea etiologiei intoxicației alimentare (virale sau bacteriene) sau în cazul evaluării
severității sindromului de deshidratare
- teste pentru toxoplasmoză (anticorpii antitoxoplasma), în cazul persoanelor cu sistem
imun deficitar (în special cele cu infecție HIV-SIDA) sau în cazul femeilor însărcinate, unde
există suspiciunea expunerii la parazit (pisica este purtator al acestui parazit și poate
contamina direct femeia însărcinată)
Medicul trebuie să raporteze boala (toxiinfecția alimentară este o boală infecțioasă),
pentru a identifica un posibil focar și a elimina posibilitatea apariției unei epidemii. [16, 18]
II.7 Tratament
a) Reechilibrarea hidroelectrolitică și acidobazică reprezintă primul gest terapeutic.

Trebuie începută din momentul depistării bolnavului. Se face pe cale orală în
24
deshidratările ușoare și medii și pe cale intravenoasă în deshidratările severe sau
atunci când administrarea orală nu se poate practica (intoleranță digestivă, vărsături
incoercibile).
Pentru administrarea orală se folosesc sărurile de reechilibrare orală (Gesol). Ele sunt
compuse din 3,5 g clorură de sodiu, 2,5 g bicarbonat de sodiu, 1,5 g clorură de potasiu și 20
g glucoză. Glucoza are rolul de a favoriza absorbția intestinală de apă și electroliți. Unele
preparate conțin, în loc de bicarbonat de sodiu (care este instabil), 2,9 g citrat trisodic.
Sărurile și glucoza se găsesc ambalate în plicuri din folie de staniol. Se dizolvă, în momentul
folosirii, într-un litru de apă sau ceai de mentă.
Soluția de administrat intravenos, cunoscută sub denumirea de Soluția 541, conține la 1
litru de apă distilată, 5 g clorură de sodiu, 4 g bicarbonat de sodiu și 1 g clorură de potasiu.
Când nu este disponibilă, se poate înlocui cu soluția Hartman sau cu soluția Ringer-lactat.
În deshidratarea ușoară se administrează săruri de reechilibrare orală în cantitate de
50ml/Kgc în decurs de 4 ore. În deshidratarea medie se administrează săruri de reechilibrare
în cantitate de 80ml/kgc în decurs de 4 ore.
În caz de intoleranță la glucoză (prezentă mai ales la copiii cu malnutriție protein-
calorică) administrarea de Gesol accentuează diareea. În aceste cazuri se folosește soluția
541 administrată i.v. sau pe cale orală diluată cu apă sau ceai de mentă (2 părți soluție 541, 1
parte apă).
În deshidratarea severă se administrează soluția 541, în cantitate de 100ml/kgc în
decurs de 2 ore. Această perioadă este de 4 ore la copii, vârstnici și persoane cu insuficiență
renală cronică sau cardiopatii. La copii, în special sugari și copiii mici, necesarul de lichide
va fi format din 2/3 soluție 541 și 1/3 soluție glucoză 5%.
Corectitudinea reechilibrării hidroelectrolitice și acido-bazice se apreciază prin
îmbunătățirea stării generale, revenirea la normal a TA și a pulsului, normalizarea turgorului
cutanat, reluarea diurezei. [10, 21, 24]
În aprecierea eficientei reechilibrării hidro-electrolitice, parametrul cel mai fidel este
pulsul (ritm și amplitudine). TA se poate normaliză și după administrarea a jumătate din
necesar. Diureza se reia după 6 - 12 ore.
După obținerea reechilibrării se va proceda, în continuare, la menținerea echilibrului
hidroelectrolitic și acido-bazic. Pentru aceasta, se vor măsura pierderile de lichide (scaun,
vărsături, urină), produse în perioada de 4 ore (respectiv 2 ore), în care s-a facut
reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică. Aceste pierderi, exprimate în ml, se vor
înmulți cu o constantă (1,5) și rezultatul obținut reprezintă cantitatea de lichide (soluție
25
Gesol sau 541), care se va administra în următoarele 4 ore (respectiv 2 ore). Aceste
determinări se vor efectua pe toată durata bolii diareice, pe perioade de 4 ore (respectiv 2
ore). În practica curentă, în special atunci când există un numar mare de cazuri care trebuie
tratate și personalul sanitar este insuficient, se poate folosi o metodă mai simplă. După ce s-a
obținut reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică se recomandă bolnavului să bea
cantitatea de Gesol care îi asigură o diureză normală și lipsa senzației de sete. În cazul
copiilor, mai mici de 24 luni se administrează 100 ml Gesol pentru fiecare scaun diareic, iar
pentru copiii de 2 - 9 ani, 200 ml Gesol pentru fiecare scaun diareic.
b) Tratamentul dietetic. Este util în toate cazurile. Alimentele recomandate inițial sunt
supa de zarzavat strecurată, orezul fiert, sucul de morcovi, brânza proaspătă de vacă,
pesmetul, grisinele, biscuiții simpli. Foarte rapid (24 - 48 ore) se introduc în
alimentație carnea fiartă, brânză telemea, urdă, pâine.
c) Tratamentul simptomatic. Greața și voma se pot combate prin administrare de

antiemetice iar colicile abdominale prin aplicarea pe abdomen de comprese calde
uscate sau umede (ușor alcoolizate). Este bine să nu folosim medicamente care
încetinesc tranzitul intestinal deoarece se încetinește și eliminarea din intestin a
bacteriilor și toxinelor implicate în producerea toxiinfecțiilor alimentare.
d) Tratamentul etiologic. Formele ușoare și medii de toxiinfecții alimentare nu

necesită tratament etiologic. Tratamentul etiologic este indicat în formele severe și
potențial severe (sugari, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice, cu terapie citostatică
sau imunosupresoare, etc.). Antibioticele indicate sunt acidul nalidixic,
fluorochinolonele (ciprofloxacina), colimicina (la sugari), în doze uzuale, timp de 3 -
5 zile.
La administrarea tratamentului în toxiinfecţiile alimentare trebuie să se ţină seamă de
numeroşi factori , printre care cei mai importanţi sunt:
- agentul patogen;
- forma clinică a bolii şi studiul ei evolutiv;
- mecanismul patogenic;
- factorul individual -vârsta bolnavului şi starea lui fizică;
Tratamentul variază în funcţie de forma clinică şi constă în medicaţii simptomatice în
formele uşoare şi terapia intensivă în formele severe . Formele medii şi severe se tratează în
spital , iar cele uşoare la domiciliu. [6, 7, 10, 13]
26
1) Tratamentul în formele uşoare şi medii constă în repaus, dietă şi medicaţie
simptomatică. Dieta este hidrică în prima zi de regim alimentar (supă de zarzavat strecurată,
zeamă de orez, ceaiuri de mentă uşor îndulcite, apă) urmată apoi de introducerea treptată de
alimente bine tolerate (orez, făinoase, brânzeturi, supe de carne). Se recomandă evitarea
pentru câteva zile a alimentelor cu conţinut bogat celulozic a laptelui şi a dulciurilor
concentrate
Medicaţiile simptomatice urmăresc calmarea vărsăturilor cu Emetirl, Clordelazin şi
calmarea colicilor intestinali cu picături de beladonă sau cu spasmolitice de sinteză
(Metroclopramid, Scobultil) şi comprese calde pe abdomen.
Antibioticele nu sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare, excepţii fiind admise numai
pentru cazurile când se bănuieşte o invazie sangvină şi fenomene sistemice, recuperându-se
astfel la Cloramfecicol şi Ampicilină.
2) Tratamentul în forme severe cu şoc endotoxinic constă în perfuzii intravenoase

cu soluţii fiziologice cu NaCl şi glucoză şi soluţii Ringer sau dextran cu moleculă mică şi
administrarea intra-venoasă de corticoizi (Hidrocortizon hemisuscinat 200-300 mg în primele
24 h).
Pentru favorizarea circulaţiei periferice sunt indicate substanţe vasoactive tip
Izoprenalină, Hydergyne, Dibenzilen sub controlul pulsului.
Tratamentul impune, alături de măsuri de rehidratare, şi administrare de antibiotice
antistafilococice, de preferat pe cale orală (conform antibiogramei).
Manipularea neigienică, nerăcirea imediată după tratarea termică măreşte riscul de
contaminare a produselor respective cu stafilococi. În condiţiile prielnice de mediu şi
temperatură, mai ales în condiţiile unui laborator de cofetărie sau bucătărie, se poate secreta
toxine care pot declanşa îmbolnăviri. Secretarea toxinelor se face intr-un interval de 6-12 h. În
formele uşoare şi comune, restabilitatea se obţine rapid în 24h. [7, 9, 21]
II.8 Imaginea pacientului cu toxiinfecție alimentară (anchetă

epidemiologică)
27
Ancheta epidemiologică este obligatorie în toate cazurile de apariție a toxiinfecțiilor
alimentare, în familii sau colectivități. Această anchetă oferă indicații pretențioase pentru
precizarea cauzei care a declanșat îmbolnăvirea și dă posibilitatea de a se lua măsuri
immediate pentru limitarea cazurilor și de a se aplica tratament adecvar, chiar înainte de
obținerea rezultatelor de laborator.
Toxiinfecțiile alimentare produse de germenul Salmonella sunt frecvent întâlnite,
salmonelele fiind e primul loc dintre agenții etiologici ai toxiinfecțiilor (30-60%).
Microorganismele ce cauzează toxiinfecții alimentare pot proven din surse diferite în
cazul toxiinfecțiilor alimentare cu germe din genul Salmonella, principalul rezervor fiind
animalul, Excretorii umani bolnavi, convalescent sau cronici (se întâlnesc rar), deși prezintă
un potential izvor de infecție, acționează numai prin ntermediul alimentelor. Incidența
purtătorilor sănătoși variază între 0,2-5%, iar în abatoare poate ajunge la 7-8%. Numeroase
observații au arătat că salmonelele care determină toxiinfecții alimentare constituie un slab
stimulant în producerea de anticorpi. Totuși, un grad crescut de imunitate a putu fi pus în
evidență chiar la cazurile reinfectate după intervalul de 8 și 9 luni. Aspectul clinic atât de
complex și variat al toxiinfecțiilor alimentare produse de Salmonella face ca diagnosticul
bazat numai pe simptomatologie să dea rezultate puțin satisfăcătiare.
Colaborarea datelor obținute prin examenul clinic cu acelea dobândite prin investigații
epidemiologice și examenul de laborator este absolut necesară pentru stabilirea unui
diagnostic corect, meni să indice tratamentul și profilaxia adecvată.
Investigația urmărește stabilirea condițiilor în care a izbucnit toxiinfecția, stabilirea
unei evidente complete a cazurilor și contacților, notarea perioade de incubație, a simptomelor
generale și particulare, eventual stabilirea probelor de alimente, care trebuie examinate
bacteriologic, stabilirea modului de infectare a alimentului incriminate prin corectarea
alimentelor a modului de păstrare și preparare, urmărirea izvorului de infecție, a vehiculului.
O anchetă epidemiologică bine condusă oferă deseori largi posibilități pentru a lua
măsuri de profilaxie și tratament, înainte de a avea la îndemână rezultatele examenelor de
laborator.
Principiile generale care stau la baza anchetei epidemiologice în izbucnirile de
toxiinfecții alimentare sunt:
1. Efectuare de vizite la spitale, une bolnavii au fost internați, precum și la domiciliile,
instituțiile consumatorilor, în scopul circumscrierii ariei focarului. Acest principiu cere
o organizare completă și adecvată în raport de mărirea izbucnirii, care implică uneori
crearea unui comandament tehnic ad-hoc, care să urmărească cazurile de boală, să
28
centralizeze informațiile primite în raport cu izbucnirea și să coordoneze întreaga
operație de asanare a focarului;
2. Notarea datei și orei ingestiei alimentului incriminate pentru fiecare consummator,
care la efectuarea anchetei se află bolnav;
3. Notarea peroanelor, care au căzut bolnave, dar care nu au consemnat alimentul
incriminat
4. Notarea datei și orei de apariție a bolii la fiecare pacient
5. Descrierea principalelor caracteristici clinice ale toxiinfecției alimentare
6. Recoltarea probelor de vărsături, urină și sânge, în vederea examenelor de laborator.
Se va tine seama de condițiile de expediere a acestor probe, pentru a putea aprecia
corect eficența examenelor de laborator efectuate.
7. Recoltarea probelor de alimente suspectate sau incriminate precum și a ingredientelor
care au servit la prepararea lor
8. Recoltarea probelor, și anume, materii fecale, urină, exudate rino-faringiene, apa de
spălare a mâinilor celor care au servit la prepararea alimentelor (bucătar, ajutor de
bucătar).
Pe baza acestor principia au fost effectuate tipuri de chestionare care ușurează în mod
neîndoielnic munca epidemiologului.
Aceste chestionare conțin următoarele date:
- date asupra bolnavului (nume și prenume, vârstă, sex, profesie, loc de muncă,
domiciliul, data îmbolnăvirii și a depistării);
- stabilirea numărului de consumatori și a numărului de îmbolnăviri pe grupe de vârstă
și sex;
- locul unde s-a produs toxiinfecția alimentară (industria alimentară, unitatea
alimentară);
- locul de unde s-a izolat agentul pathogen (bolnav, personal, aliment).
Pentru izolarea agentului pathogen trebuie cercetate următoarele probe:

1) Probe din produse patologice (vărsături, materii fecale, urină, sânge) recoltate de la
bolnavi;
2) Probele din alimentele incriminate sau din apă;
3) Probe din produsele patologice recoltate de la suspecți, contacți, personalul mânuitor
de alimente, foști bolnavi;
29
4) Exudate rino-faringiene, puroi din leziunile deschise, infecții ale pielii ori mucoaselor,
prezentate de personalul mânuitor de alimente;
5) Probe de organe recoltate de la cadavru (ficat, splină, ganglioni mezenterici, fragment
de intestine, sânge din inimă și creier). [17, 18, 24]
CAZ I
CULEGEREA INFORMAȚIILOR
Unitatea sanitară: Spitalul Județean Constanta
Localitate: Constanta
Secția: Boli contagioase adulți Nr. F.O. 13275
Salon 10
30
INFORMAȚII SOCIALE
Nume: H Prenume: S
Data nașterii: 18.06.1955
Ocupația: pensionar
Religia: ortodox
B.I/C.I. Seria AS Nr. 287860
Data internării 28.04.2015 Data externării 03.05.2015
Domiciliul: Bulevard Petrochimiștilor Bl. B5/B 127
Motivele internării: greață
vărsături
diaree cu sânge
durere abdominală
Temperatură 380C
dureri musculare
frisoane
Diagnostic la internare: intoxicație alimentară
Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța
Istoricul bolii: vărsături, care durează mai mult de două zile, imposibilitatea de a se hidrata și
alimenta, diaree care durează de mai mult de trei zile, febră 380C.
Antecedente hertero-colaterale: -
Neagă boli infecțioase cum sunt: TBC, SIDA, DZ
Antecedente personale: fiziologice: nu își mai amintește momentul instalării pubertății și
tulburările apărute.
patologice: infecție streptococică, hepatite virale cu virus B și C
INFORMAȚII FIZICE
G: 76 I: 1,72
Aspectul și culoarea tegumentelor:
Aspectul și culoarea gurii: uscată buzelor: uscate limbii: normală
Aspectul dinților: neîngrijiți nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: Da
Probleme auditive: Nu
31
TRUNCHI
Aspectul și culoare tegumentelor: tegumente uscate de culoare roșie
Semne particulare: nu prezintă
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară R = 19r/min
Aparatul cardiovascular: bătăi cardiace ritmice, TA: 120/60 mmHG
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe intens hiperemic, abdomen suplu,
inapatență.
Sistemul ganglionar limfatic: nu prezintă
Țesutul adipos subcutanat: aspect normal
Sistem osteo-articular: mobil
S.N.C: amețeli
ROT: -
MEMBRE
Aspectul și culoarea tegumentelor: calde, roșii
Mobilitatea articulațiilor: durere spontană la mișcare
Se scoală singur: nu Ajutat: da
Probleme în legătură cu mersul: nu Teren plat: da
Scări: nu
Stângaci: nu Dreptaci: da
ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE
Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h
Apetit: inapatență
Alimente preferate: alimentele hipercalorice
Băuturi preferate: nu are
Regimul a fost înțeles: da Urmat: da
Servește singur masa: nu În salon: da În sala de mese: nu
OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:
Toaleta: da Singur: da Ajutat: nu
Se spală pe dinți: da Se îmbracă: da
Se piaptănă: da Se dezbracă: da
Se rade: da
OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE
Scaun: da
32
Frecvență: 3-4/săptămână, culoare închisă
Aspect: omogen, cu miros de varză stricată
Urină: da
Cantitate: 1400 ml/24 h, miros caracteristic, culoare alb-gălbui
OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA
Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu
Activitate fizică: redusă
Modul de petrecere a timpului: TV
Activitate sexuală: absentă
COMPORTAMENT
Îi place să fie singur: nu
Atitudinea persoanei în timpul culegerii datelor: cooperant
Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare
INFORMAȚII MEDICALE
Grupa sanguină: IV Rh:+
Alergii alimentare: alimente care conțin nichel animale: nu
medicamente: nu altele: nu
Tratament prescris înaintea spitalizării: da
Urmat, înțeles: da
Tratament actual: da
Urmat, înțeles: da
Analiza situației:
Manifestări de dependență Diagnostic de nursing
Tegumente calde, frisoane, T = 380C - hipertermie cauzată de procesul infecțios
manifestată prin tegumente calde și frisoane
Grețuri și vărsături, diaree - din cauza procesului inflamator intestinal
Durere abdominală - durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz, uneori
sub formă de colici
Imposibilitatea de a se alimenta și - dificultatea și incapacitatea de a se alimenta și
33
hidrata hidrata cauză apărută în urma infecției
intestinale
Inapatență - alimentație insuficientă calitativ și cantitativ
Obiective de atins:
Menținerea temperaturii în limite normale
Să prezinte un apetit normal
Să fie echilibrat din punct de vedere nutrițional
Combaterea constipației
Resurse:
Bolnavul: persoană cu dependență majoră
Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
Familia: suport fizic și psihic
34
Intervenții
Nevoia Diagnostic de Intervenții delegate
Obiective Evaluare
fundamentală nursing
Investigații Tratament
Intervenții proprii
1.Nevoia de a Hipertermie Pacientul H.S Am măsurat și notat în Examen Paracetamol 1 În urma tratamentului
menține T0 în cauzată de trebuie să își F.O. T0. Febră ridicată coprobacteriologic tb/6 ore; administrat, febra a
limite normale procesul infecțios mențină temperatura 380C. Încălzesc pacientul Examen Ampicilină fl scăzut progresiv de la
manifestată prin corpului în limite în caz de frison cu pături coproparazitologic 250 mg/6 ore 380C la 36,60C.
tegumente calde, fiziologice multe, perne cu aer cald. Proteine totale: i.m.
frisoane Asigur îmbrăcăminte cât 7,96 mg/dl Fenobarbital 1
mai lejeră. Schimb des TGO = 18,6 UI/I diviziune / kgc
lenjeria de pat și corp. TGP = 12,8 UI/I Metoclopramid
Mențin igiena Electroforeza 1x1 fiolă i.v.
tegumentelor. proteinelor serice: Diazepan
Urmăresc respirație, și Albubumine: 27,8 1x 1 fiolă
ajut pacientul în % i.v.perf.
dezobstruaarea căilor Alfa 1 – 3,3 % Vitamina C
Pacientul să-şi respiratorii de cheaguri Alfa 2 – 12 % 1x1 fiolă i.v
2. Nevoia de a Obstrucția căilor menţină ritmul Beta-globuline – Vitamina B12 În urma recomandărilor
respira și a avea respiratorii respirator în limite 37,5% Vitamina B6 şi efectuarea exerciţiilor
o bună circulație normale în decurs Gamma- VitaminaB1 de respiraţie pacientul
de 2-3 zile. globuline:24,5% respiră normal după 2
35
Raport A/G: 0,31
În primele zile am ajutat
pacienta să își efectueze zile.
Pacientul nu trebuie toaleta pe regiuni; ajut
Alterarea
3. Nevoia de a fi să devină sursă de pacienta să își faca Pacintul nu mai are
tegumentelor și
curat, îngrijit și infecție baie/duș în funcție de nevoie de ajutor în
mucoaselor
de a proteja starea generală; asigur efectuarea toaletei;
datorită
tegumentele și temperatura camerei și a Prezintă tegumente
procesului
mucoasele apei de 37-380C; curate și integre iar
infecțios
conștientizez pacienta în cavitatea bucală se află
manifestată prin
legătură cu importanța într-o stare bună.
piele uscată
menținerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea îmbolnăvirilor
4. Nevoia de a Dificultate în a se Pacientul să Notez vărsăturile în foaia La indicaţia În urma intervenţiilor şi
bea și mânca alimenta din demonstreze de observaţie după a medicaţiei pacientul
medicului
cauza greţurilor adaptarea încetarea lor nu mai prezintă greţuri
administrez
şi a vărsăturilor alimentaţiei la Învaţ pacientul să evite şi vărsături.
antiemetic;
manifestată prin situaţia actuală, să mâncărurile grase şi metoclopramid
inapetenţă şi știe să evite mirosurile care-i
anorexie. deshidratarea. determină greaţă; să
mănânce 5 mese pe zi, în
36
cantităţi mici, bogate în
proteine şi carbohidrați
bine tolerate; să bea
suficientă apă (deoarece
pierde prin vărsături),
mai ales apă minerală; să
consume alimente
bogate în fier şi vitamine;
să evite mişcările bruşte
5. Nevoia de a Alterarea Pacientul trebuie să Ajut și încurajez După 24 de ore
elimina eliminărilor cunoască cauzele pacientul să consume cât pacientul este
intestinale şi diareei şi să nu mai multe lichide; fac reechilibrat hidro-
urinare din cauza prezinte complicații. zilnic bilanțul hidric, electrolitic.
anorexiei măsurând ingestia și
manifestată prin excreția; notez atât
diaree și pierderi intrările cât și ieșirile, iar
de lichide pentru fiecare grad peste
370C calculez o pierdere
suplimentară de 500 ml
de lichide; asigur ingiena
corporală riguroasă și
schimb lenjeria de pat și
37
corp; aerisesc salunul,
menținând o atmosferă
caldă și primitoare
6. Nevoia de a se Dificultatea de a Ajut pacientul să Evaluez numărul orelor După îngrijirile
odihni se odihni din adoarmă. de somn; îi explic că în Penicilina G 1 acordate pacientul
cauza insomniei. urma îngrijirilor acordate fl 400000 U.I. doarme 7-9 ore pe
somnul îi va reveni; îi /6 h noapte. Pacientul are un
asigur lenjerie de corp şi somn liniştit,
de pat curate. Aerisesc neîntrerupt simţindu-se
salonul şi asigur o în siguranţă ştiind că
temperatură de 22° C. sunt în permanenţă în
salon.
7. Nevoia de a Proces Combaterea Amplasez pacientul în Pacientul are o evoluție
evita pericolele inflamator, posibilelor funcție de stare, afecțiune mai bună datorită
posibile complicații și și receptivitate; urmăresc tratamentul administrat
complicații infecții și apreciez corect și nu a dezvoltat
potențialul infecțios; aplic complicații.
măsuri de izolare;
aerisesc salonul; asigur o
poziție adecvată; țin sub
control toate funcțiile
vitale ale pacientului
38
(temperatură, puls,
respirație)
39
Evaluarea cazului
Pacientul H.S. în vârstă de 60 ani, domiciliat în județul Constanta, a fost internat la

Spitalul Județean Constanta la data de 28.04.2015 pentru următoarele motive:
- greață
- vărsături
- diaree cu sânge
- durere abdominală
- Temperatură 380C
- dureri musculare
- frisoane
Analizele sângelui:
Examen coprobacteriologic
Examen coproparazitologic
Proteine totale: 7,96 mg/dl
TGO = 18,6 UI/I
TGP = 12,8 UI/I
Electroforeza proteinelor serice:
Albubumine: 27,8 %
Alfa 1 – 3,3 %
Alfa 2 – 12 %
Beta-globuline – 37,5%
Gamma-globuline:24,5%
Raport A/G: 0,31
Toxiinfecție alimentară cu salmonella având următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente calde, frisoane
- Obstrucția căilor respiratorii
- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin
piele uscată
- Dificultate în a se alimenta din cauza greţurilor şi a vărsăturilor manifestată prin
inapetenţă şi anorexie.
- Alterarea eliminărilor intestinale şi urinare din cauza anorexiei manifestată prin diaree
și pierderi de lichide
- Dificultatea de a se odihni din cauza insomniei.
40
- Proces inflamator, posibile complicații
Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:
- Penicilina G 1 fl 400000 U.I. /6 h
- Paracetamol 1 tb/6 ore;
- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
- Fenobarbital 1 diviziune / kgc
- Metoclopramid 1x1 fiolă i.v.
- Diazepan 1 x 1 fiolă i.v.perf.
- Vitamina C 1x1 fiolă i.v
- Vitamina B12
- Vitamina B6
- Vitamina B1
I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:
- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura
- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald
- Schimbarea lenjeriei de pat și corp
- Menținerea igienei tegumentelor
- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată
- Recomandarea repauzului absolut
- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația
- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor
- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise
- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit
- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile
- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative
- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului
- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h
- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția
După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele
recomandări:
- Să respecte fizic și psihic
- Să continue tratamentul prescris de medic
- Să se prezinte la controale periodice.
41
DIALOG LA EXTERNARE
Data externării: 03.05.2015
Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Constanta
Mijloc de transport: mașina proprie
Situația de acasă: modestă
Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră
Recomandări la externare:
- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele de origine animală
- Să respecte repausul fizic și psihic
S-a discutat cu pacientul despre recomandări: da
Au fost atinse scopurile propuse: da
42
Nr. Nevoia Ziua Nivel dependent Ziua Nivel dependent Ziua Nivel dependent
crt. fundamentală total punctaj total punctaj total punctaj
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
1 A respira x 21 + 14 + 16 = 51 x 18 + 14 + 13 = 45 p x 19 + 12 = 31 p
2 A bea și mânca x x x
p Persoană cu Persoană cu
3 A elimina x x x
4 A se mișca x Persoană cu x dependență majoră x dependență
5 A dormi x dependență x x majoră
6 A se îmbrăca și x x x
majoră
dezbrăca
7 A menține x x x
temperatura
normală
8 De a fi curat, x x x
îngrijit
9 De a evita x x x
pericolele
10 De a comunica x x x
11 De a acționa x x x
după credințe
12 De a fi x x x
preocupat în
vederea
realizării
13 A se recreea x x x
43
14 De a învăța x x x
N1 = persoana independentă (14 p)

N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)
N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)
44
CAZ II
Unitatea sanitara: Spitalul Județean Constanta

Secția: Boli contagioase adulți
Nume: G Prenume: A.I. Nr. F.O. 12563
Salon 7
Ocupația: salariat
Religia: ortodox
B.I/C.I. Seria AS Nr. 371057
Domiciliul: Bulevard Tomis Bl. BZ1
Motivele internării: febră
diaree
tegumente uscate
inapetență, stare generală alterată
crampe abdominale
oboseală
insomnie
Diagnostic la internare: toxinfecție alimentară
Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară cu bacilul botulinic
Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentat febră ridicată 390C, diaree (4-6
scaune/zi), imposibilitatea alimentării și hidratării.
Antecedente hetero-colaterale:
Mama: vârsta 53 ani Pregătire profesională: Postliceal Ocupație: asistentă
Sarcini: 1 Nașteri: 1 Avorturi –
Starea sănătății: afirmativ sănătoasă
Tata: vârsta 55 ani Pregătire profesională: liceul Ocupația: mecanic
Starea sănătății afirmativ sănătos
Frați/surori: vârstă - Pregătire profesională - Ocupația: -
Starea sănătății –
45
Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc
Antecedente personale: fiziologice: a avut o sarcină normală, la termen, în greutate de 3800 g,
cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o alimentație diversificată de la 6
luni, având un scor Apgar 10, vaccinat BCG și alte vaccinări conform calendarului,
patologice: -
Impresii de la spitalizările anterioare: bune

INFORMAȚII FIZICE
G: 69 I: 1,60
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: normală
Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: nu prezintă
Probleme auditive: nu prezintă
TRUNCHI
Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală
R = 21 r/min
Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen „grăsos” mobil
dureros, inapetență.
Sistemul ganglionar limfatic: normal
Țesut adipos subcutanat: bine reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
S.N.C: -
ROT: -
MEMBRE:
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate
Mobilitatea articulațiilor: normală
Se ridică singură: da ajutată: nu
Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da
Scări: nu
46
Stângaci: nu dreptaci: da
Regim: dietă hodrică în primele 24-48h
Apetit: inapetență
Alimente preferate: fast-food
Băuturi preferate: sucurile carbogazoase
Regimul a fost înțeles: da urmat: da
Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu
Toaleta: da singură: da ajutată: nu
Se spală pe dinți: da se îmbracă: da
Se piaptănă: da se dezbracă: da
Scaun: da Urină: da
Frecvență: 4-6/zi culoare: galben aurie frecvență: 6-7 mic/zi aspect: clar
Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1400 ml/24h miros: caracteristic
Miros: acid, putred culoare: galben
Cantitate: mărită
Activitate fizică: activă
Modul de petreceere a timpului: TV, citit, grtădinărit
Activitate sexuală: redusă
COMPORTAMENT
Îi place să fie singură: nu Cu alții: da
Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă
Grupa sanguină: Rh
Alergii alimentare: nu Animale: nu
medicamente: nu Altele: nu
Urmat: da Înțeles: da
47
Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată
Așteptările sale: este foarte optimistă
Analiza situației:
- Tegumente uscate, frisoane = 390C - - Hipertermie cauzată de procesul infecțios,
manifestată prin tegumente și mucoase
uscate, frisoane
- Diaree, crampe abdominale - Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza
unor greșeli alimentare sau cauze
inflamatoare
- Durere abdominală - Durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz,
uneori sub formă de colici
- Imposibilitatea de a se alimenta și - Dificultatea și incapacitatea de a se
hidrata alimenta și hidrata cauză apărută în urma
infecției intestinale
- Inapatență - Alimentație insuficientă calitativ și
cantitativ
Obiective de atins:
- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice
- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre
- Să prezinte un apetit normal
- Să fie echilibrat nutrițional
- Combaterea diareei, vărsăturilor
Resurse:
- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră
- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
- Ale familiei: suport fizic și psihic
48
Intervenții
Obiective Evaluare
1.Nevoia de a Hipertermie Pacienta A.I. trebuie Am măsurat și notat în Examen Paracetamol Pe parcursul spitalizării
menține T0 în cauzată de să își mențină F.O. T0. Febră ridicată coprobacteriologic 1 tb/6 ore; febra s-a menținut la
limite normale procesul infecțios temperatura 390C. Încălzesc pacientul Examen Ampicilină fl valori ridicate timp de 3
manifestată prin corpului în limite în caz de frison cu pături coproparazitologic 250 mg/6 ore zile:
tegumente uscate fiziologice multe, perne cu aer cald. Proteine totale: i.m. - în prima zi: dimineața
Asigur un climat 7,80 mg/dl Fenobarbital T = 38,60C, seara T =
corespunzător: prin TGO = 17,9 UI/I 1 diviziune / 390C
aerisirea salonului, TGP = 13,2 UI/I kgc - a doua zi: dimineața T
temperatură Electroforeza Ca Gluconic = 37,90C, seara T =
corespunzătoare (18- proteinelor serice: 1 fiolă a 5 ml 38,50C
200C) umidtate Albubumine: 27,5 / zi per os - a treia zi: dimineața T
corespunzăroare. % Vitamina B1, = 37,50C, seara T =
Asigur lenjeria de pat și Alfa 1 – 4,1 % B12 1 fiolă/zi 37,20C
de corp curată și uscată Alfa 2 – 11 % Algocalmin 1
pe care le-am schimbat de Beta-globuline – fiolă i.m.
câte ori a fost nevoie; 38,2% Vitamina C
Am servit pacienta cu Gamma- 200 mg 1
ceaiuri îndulcite și globuline: 25,8% comprimat/zi
49
vitaminizante pentru a
compensa pierderile apei
2.Nevoia de a Tulburări din organism.
evita pericolele hidroelectrolitice, Combaterea Amplasez pacinta în salon În urma tratamentului
risc de procesului infecțios în funcție de stare și administrat, pacienta și-
complicații și a anxietății afecțiune; urmărec corect a revenit într-un timp
potențialul infecțios al foarte scurt, dispărând
pacientei, și aplic măsuri starea de agitație,
de izolare a surselor de prezentând o evouție
infecție; aerisesc salonul foarte bună, și nu a
în fiecare dimineață și prezentat complicații.
seară; îndepărtez sursele
cu miros dezagrabil;
asigur pacientei o poziție
adecvată; țin sub control
funcțiile vitale; respect
normele de tehinică
aseptică în efectuarea
3. Nevoia de a fi Alterarea manevrelor de îngrijire.
curat, îngrijit și tegumentelor și Pacienta să nu În primele zile am ajutat Pacinta A.I. nu mai are
de a proteja mucoaselor devină sursă de pacienta să își efectueze nevoie de ajutor în
tegumentele și datorită infecție toaleta pe regiuni; ajut efectuarea toaletei;
50
mucoasele procesului pacienta să își faca Prezintă tegumente
infecțios baie/duș în funcție de curate și integre iar
manifestată prin starea generală; asigur cavitatea bucală se află
piele uscată temperatura camerei și a într-o stare bună.
apei de 37-380C;
conștientizez pacienta în
legătură cu importanța
menținerii curate a
tegumentelor pentru
4. Nevoia de a Diaree cauzată de prevenirea îmbolnăvirilor
elimina o alimentație Pacienta A.I. să i se Fac zilnic bilanțul hidric, Pacienta A.I a prezentat
inadecvată combată diareea în măsurând ingestia și transpirații abundente pe
manifestată prin timp cât mai scurt, excreția; notez atât toată perioada febrilă;
crampe și să i se asigure o întrările cât și ieșirile nu mai prezintă semne
abdominale, hidratare pentru a urmări bilanțul ale deshidratării; diureza
scaune moi, corespunzătoare hidric; pentru fiecare grad și echilibrul hidro-
frecvente peste 370C calculez o electrolitic se
pierdere suplimentară de normalizează
500 ml lichid; asigur
igiena corporală riguroasă
și schimb lenjeria de pat
și corp; aerisesc salonul,
51
menținând o atmosferă
caldă și primitoare;
hidratez pacienta cu
lichide călduțe, ceaiuri
îndulcite, sucuri de fructe,
compoturi, supe; măsor
zilnic diureza și scaunul
pe care îl trec în foaia de
5. Nevoia de a Dificultatea și observație.
bea și mânca incapacitatea de a Pacienta să prezinte În periada febrila pacienta În primele zile pacienta
se alimenta și un apetit normal, să va beneficia de un regim este încă inapetentă,
hidrata cauzată de fie echilibrată din hidro-lacto-zaharat începând din a 3-a zi să
durere; punct de vedere constând în ceaiuri fie hidratată și
alimentație nutrițional într-un îndulcite și vitaminizate, alimentată conform
insuficientă timp cât mai scurt sucuri naturale, fructe etapei de boală; după
cantitativ dar și proaspete, supe, brânză și normalizarea
calitativ cauzată iaurturi proaspete, temperaturi apetitul este
de procesul dulciuri pentru refacerea stabilit.
infecțios aportului caloric; am
verificat dacă alimentele
trimise de la bucătărie
corespund cu indicațiile
52
medicului; explic
pacientei importanța
consumului de lichide în
cantități mici și repetate
pentru a se rehidrata și
6. Nevoia de a Difcultate de a favoriza fluidificarea
dormi și odihni dormi și a se Pacienta să doarmă secrețiilor.
odihni și să se odihnească Am sigurat orele de somn Îm a 3-a zi am
manifestată prin corespunzător necesare vârstei, am creat administrat Fenobarbital
oboseală și un microclimat la indicația medicului iar
insomnie satisfăcător somnului prin pacienta a dormit 6-7
aerisirea salonului ore: somn superficial; în
aigurând o temperatură și cea de-a 4-a zi pacienta
umiditate corespunzătoare doarme 8 ore odihnindu-
7. Nevoia de a Alterarea vocii am aigurat lenjerie de pat se corespunzător.
respira și a avea o datorată Dezobstruarea căilor și de corp curată și uscată
bună circulație procesului respiratorii și Umezirea aerului din În a 4-a zi respirația este
infecțios ușurarea respirației încăpere cu apă normală, iar eliminarea
manifestată prin alcoolizată; aigur aport este ușurată.
obstrucția căilor suficient de lichide pe 24
respiratorii h; am măsurat și notat în
foaia de observație
53
frecvența respirațiilor; am
aerisit frecvent în cursul
zilei salonul, ferind
pacienta de curenți de aer,
frig, umezeală.
54
Evaluarea cazului
Pacienta G.A.I. în vârstă de 23 ani, domiciliată în județul Constanta, a fost internată la

Spitalul Județean Constanta la data de 23.04.2015 pentru următoarele motive:
- febră
- diaree
- tegumente uscate
- inapetență, stare generală alterată
- crampe abdominale
- oboseală
- insomnie
Analizele:
TGO = 17,9 UI/I
TGP = 13,2 UI/I
Albubumine: 27,5 %
Alfa 1 – 4,1 %
Alfa 2 – 11 %
Beta-globuline – 38,2%
Gamma-globuline: 25,8%
Botulism determinat de bacilul botulinic și toxina lui, prin ingestia unor alimente care conțin
această toxină, care a apărut după ingestia unor preparate din ciuperci consevate fără
prelucare termică corectă, având următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate
- Tulburări hidroelectrolitice, risc de complicații
- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin
piele uscată
- Diaree cauzată de o alimentație inadecvată manifestată prin crampe abdominale,
scaune moi, frecvente
- Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta și hidrata cauzată de durere; alimentație
insuficientă cantitativ dar și calitativ cauzată de procesul infecțios
55
- Difcultate de a dormi și a se odihni manifestată prin oboseală și insomnie
- Alterarea vocii datorată procesului infecțios manifestată prin obstrucția căilor
respiratorii
Paracetamol 1 tb/6 ore;
Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
Fenobarbital 1 diviziune / kgc
Ca Gluconic 1 fiolă a 5 ml / zi per os
Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi
Algocalmin 1 fiolă i.m.
Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi
recomandări:
56
DIALOG LA EXTERNARE
Mijloc de transport: mașina proprie
- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele din conserve dar și cele de origine
animală
S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da
S-a discutat cu familia: da
57
Nr. Nevoia Ziua Nivel dependent Ziua Nivel dependent Ziua Nivel dependent
crt. fundamentală total punctaj total punctaj total punctaj
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
1 A respira x 18 + 14 + 16 = 48 x 16 + 13 + 13 = 42 p x 20 + 12 = 32 p
p Persoană cu Persoană cu
3 A elimina x x x
4 A se mișca x Persoană cu x dependență majoră x dependență
5 A dormi x dependență x x majoră
majoră
dezbrăca
7 A menține x x x
temperatura
normală
îngrijit
9 De a evita x x x
pericolele
după credințe
12 De a fi x x x
preocupat în
vederea
realizării
58

59
CAZ III
Unitatea sanitara: Spitalul Județean Constanta

Secția: Boli contagioase copii
Nume: P Prenume: A.A. Nr. F.O. 14853
Salon 11
Ocupația: elevă
Religia: ortodox
Certificat de naștere, Seria NL. Nr. 029703
Domiciliul: Str. Câmpineanu Nr. 37
Medicul care îngrijește: Neculcea Cristina
Motivele internării: febră
diaree
dureri musculare
stare generală alterată
greață
confuzie
oboseală
insomnie
durere de cap
Diagnostic la internare: suspiciunea unei toxiinfecții alimentare
Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară stafilococică
Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentând febră ridicată 39 0C, diaree, stare
generală alterată, imposibilitatea alimentării și hidratării.
Antecedente hetero-colaterale:
Mama: vârsta 39 ani Pregătire profesională: universitate Ocupație: asistentă
Sarcini: 2 Nașteri: 2 Avorturi –
Starea sănătății: afirmativ sănătoasă
Tata: vârsta 42 ani Pregătire profesională: universitate Ocupația: mecanic
Starea sănătății: afirmativ sănătos
60
Frați/surori: 1 frate cu vârsta de 5 ani Pregătire profesională: preșcolar
Ocupația:-
Starea sănătății: afirmativ sănătos
Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc
Antecedente personale: fiziologice: ambele sarcini au fost normale, la termen, în greutate de
3200 g respectiv 3600 g, cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o
alimentație diversificată de la 6 luni, având un scor Apgar 10, vaccinați conform calendarului.
patologice: -
Impresii de la spitalizările anterioare: bune
INFORMAȚII FIZICE
G: 29 I: 1,40
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: palidă
Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit
Probleme vizuale: nu prezintă
Probleme auditive: nu prezintă
TRUNCHI
Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate
Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală
R = 19 r/min
Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg
Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen normal.
Sistemul ganglionar limfatic: normal
Țesut adipos subcutanat: normal
Sistem osteo-articular: integru, mobil
S.N.C: -
ROT: -
MEMBRE:
Aspectul și culoare tegumentelor: uscate
Mobilitatea articulațiilor: normală
61
Se ridică singură: da ajutată: nu
Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da
Scări: nu
Stângaci: nu dreptaci: da
Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h
Apetit: scăzut
Alimente preferate: dulciuri
Băuturi preferate: sucurile dulci
Regimul a fost înțeles: da urmat: da
Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu
Toaleta: da singură: da ajutată: nu
Se spală pe dinți: da se îmbracă: da
Se piaptănă: da se dezbracă: da
Scaun: da Urină: da
Frecvență: 3-5/zi culoare: galben aurie frecvență: 4-5 mic/zi aspect: clar
Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1000 ml/24h miros: caracteristic
Miros: acid, putred culoare: galben
Cantitate: mărită
Activitate fizică: activă
Modul de petreceere a timpului: atletism, citit
Activitate sexuală: -
COMPORTAMENT
Îi place să fie singură: nu Cu alții: da
Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă
Grupa sanguină: Rh
Alergii alimentare: nu Animale: păsări de companie
Medicamente: nu Altele: nu
62
Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată
Așteptările sale: este foarte optimistă
Analiza situației:
- Tegumente uscate, frisoane = 390C -Hipertermie cauzată de procesul infecțios,
manifestată prin tegumente și mucoase
uscate, frisoane
- Diaree, crampe abdominale -Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza unor
greșeli alimentare sau cauze inflamatoare
- Slăbiciune, oboseală -Incapacitatea de a se odihni
- Ingerarea alimentelor nu satisface - Alimentare insuficientă calitativ și cantitativ
nevoile organismului
- Durere abdominală -Durere abdominală din cauza procesului
inflamator intestinal, manifestată difuz,
uneori sub formă de colici
- Imposibilitatea de a se alimenta și -Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta
hidrata și hidrata cauză apărută în urma infecției
intestinale
Obiective de atins:
- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice
- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre
- Să prezinte un apetit normal
- Să fie echilibrat nutrițional
- Combaterea diareei, vărsăturilor
Resurse:
- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră
- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare
- Ale familiei: suport fizic și psihic
63
Intervenții
Obiective Evaluare
1.Nevoia de a Hipertermie Pacienta A.I. trebuie Am măsurat și notat în Examen Drenajul Pe parcursul spitalizării
menține T0 în cauzată de să își mențină F.O. T0. Febră ridicată coprobacteriologic colecțiilor febra s-a menținut la
limite normale procesul infecțios temperatura 390C. Încălzesc pacienta Examen purulente, valori ridicate timp de 4
MD frisoane, manifestată prin corpului în limite în caz de frison cu pături coproparazitologic îndepărtarea zile:
tegumente uscate, tegumente uscate fiziologice multe, perne cu aer cald. Proteine totale: țesuturilor - în prima zi: dimineața
T = 390C Asigur un climat 8,80 mg/dl necrozate și a T = 38,70C, seara T =
corespunzător: prin TGO = 18,7 UI/I corpurilor 390C
aerisirea salonului, TGP = 15,2 UI/I străine - a doua zi: dimineața T
temperatură Electroforeza Paracetamol 1 = 38,40C, seara T =
corespunzătoare (18- proteinelor serice: tb/3 ore; 38,80C
200C) umidtate Albubumine: 29,2 Ampicilină fl - a treia zi: dimineața T
corespunzăroare. % 250 mg/6 ore = 37,60C, seara T =
Asigur lenjeria de pat și Alfa 1 – 4,6 % i.m. 37,40C
de corp curată și uscată Alfa 2 – 10,8 % Oxacilină - a patra zi: dimineața T
pe care le-am schimbat de Beta-globuline – Nafcilină = 37,20C, seara 370C
câte ori a fost nevoie; 39,7 % Vitamina B1,
Am servit pacienta cu Gamma- B12 1 fiolă/zi
ceaiuri îndulcite și globuline: 24,7 % Vitamina C
64
vitaminizante pentru a 200 mg 1
compensa pierderile apei comprimat/zi
din organism.
2. Nevoia de a se Odihnă Asigurarea odihnei Creearea unui climat Pacienta nu doarme,
odihni insuficientă, suficiente corespunzător, datorită anxietății,
oboseală, psihoterapie necesită îngrijiri pentru
slăbiciune satifacerea nevoii de a
se odihni
3. Nevoia de a Alimentare Alimentare Administrarea de apă, Pacienta este parțial
mânca și bea insuficientă atât suficientă ceaiuri îndulcite, supe de dependentă în
calitativ cât și legume, sucuri naturale, satisfacerea nevoii de a
cantitativ compoturi, pentru a mânca și bea
combate deshidratarea
4. Nevoia de a Hidratare Combaterea diareei Mobilizarea pacientei Bolnava parțial
elimina insuficientă, dependentă în
anxietate satisfacerea nevoii de a-
și păstra o bună postură
și a se deplasa
5. Nevoia de a Risc de Combaterea Amplasez pacienta în În urma tratamentului
evita pericolele complicații procesului infecțios, salon în funcție de starea, administrat, pacienta și-
anxietății afecțiunea și a revenit într-un timp
receptivitatea ei; destul de scurt; a avut o
65
urmăresc și apreceiz evoluție bună, și nu a
corect potențialul dezvoltat complicații
infecțios aplicând măsuri
de izolare a surselor de
infecție; asigur o
temperatură în salon (18-
200C) fără curenți de aer;
îndepărtez sursele cu
miros dezagreabil; asigur
pacientei o poziție
6. Nevoia de a-și Dificultate în Pacienta să prezinte adecvată. Pacienta nu mai are
menține efectuarea igienei o stare de igienă În primele 2 zile efectuez nevoie de ajutor în
tegumente integre proprii corespunzătoare toaleta pacientei pe efectuarea toaletei;
și curate regiuni iar în următoarele prezintă tegumente
zile de spitalizare ajut curate și integre.
pacienta să își facă
baie/duș; conștientizez
pacienta și familia
acesteia în legătură cu
importanța menținerii
curate a tegumentelor
pentru prevenirea
66
îmbolnăvirilor; am
inspectat zilnic mucoasa
bucală.
Umezesc aerul din
În prima zi: respirație
încăpere cu apă
Calmarea dispneii incă dificilă
7. Nevoia de a alcoolizată; asigur un
Proces infecțios, într-un timp cât mai A 2 zi: respirație
respira și a vea o aport suficient de lichide
obstrucția căilor scurt și favorabilă în poziție
bună circulație pe 24 h; măsor și notez în
respiratorii dezobstruarea căilor semișezândă
foaia de observație
superioare respiratorii A 3 a zi: respirația este
frecvența respirațiilor;
normală, iar eliminarea
învăț pacienta să facă
ușurată.
gimnastică respiratorie;
hidratez pacienta cu
ceaiuri calde de tei.
67
Evaluarea cazului
Pacienta P.A.A. în vârstă de 11 ani, domiciliată în județul Constanta, a fost internată la

Spitalul Judeeian Constanta la data de 02.05.2015 pentru următoarele motive:
- febră
- diaree
- dureri musculare
- stare generală alterată
- greață
- confuzie
- oboseală
- insomnie
- durere de cap
Analizele:
TGO = 18,7 UI/I
TGP = 15,2 UI/I
Albubumine: 29,2 %
Alfa 1 – 4,6 %
Alfa 2 – 10,8 %
Beta-globuline – 39,7 %
Gamma-globuline: 24,7 %
Toxiinfecția alimentară stafilococică are următoarele diagnostice de nursing:
- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate
- Odihnă insuficientă, oboseală, slăbiciune
- Alimentare insuficientă atât calitativ cât și cantitativ
- Hidratare insuficientă, anxietate
- Risc de complicații
- Dificultate în efectuarea igienei proprii
- Proces infecțios, obstrucția căilor respiratorii superioare

- Drenajul colecțiilor purulente, îndepărtarea țesuturilor necrozate și a corpurilor străine
- Paracetamol 1 tb/3 ore;
- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.
- Oxacilină
- Nafcilină
- Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi
- Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi
recomandări:
69
DIALOG LA EXTERNARE
Mijloc de transport: mașina familiei
- Să evite mâncărurile de la fast-food, cofetării, deserturile pe bază de lactate, mâncărurile
pe bază de carne
S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da
S-a discutat cu familia: da
70
Nr. Nevoia Ziua Nivel dependent Ziua Nivel dependent Ziua Nivel depe
crt. fundamentală total punctaj total punctaj total pun
N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4
1 A respira x 21 + 16 + 13 = 50 x 19 + 13 + 12 = 45 p x 25 + 11 =
p Persoană cu Persoană
3 A elimina x x x
4 A se mișca x Persoană cu x dependență majoră x depende
5 A dormi x dependență x x major
majoră
dezbrăca
7 A menține x x x
temperatura
normală
îngrijit
9 De a evita x x x
pericolele
după credințe
12 De a fi x x x
preocupat în
vederea
realizării
72
IV. CONCLUZII
Lucrarea prezentată s-a bazat pe studiul a trei cazuri diferite, pacienții provenind din medii
diferite şi având condiţii de muncă diferite. În lucrarea de faţă problemele majore ale pacienților
pe care le-am subliniat sunt legate de alimentaţie, digestie, eliminare, îngrijiri de igienă şi
anxietate; toate aceste probleme conduc spre o stare de disconfort general cu care s-au internat,
atunci când au apărut fenomene patologice care au determinat dezechilibre în organism.
Echilibrarea fizică şi psihică intră în conduita terapeutică principală deoarece dezechilibrele
hidroelectrolitice din organism şi stările emoţionale necontrolate constituie factori de risc
potenţiali. În acest sens am insistat pe satisfacerea securităţii pacienților, prin intervenţii care să
nu le aducă prejudici fizice sau psihice, am respectat regulile de asepsie şi antisepsie, am
îndeplinit rolul delegat în conformitate cu prescripţia medicului şi mi-am îndeplinit toate
atribuţiile în limita competenţelor mele. Am fost atentă cu fiecare paciet în parte şi am stabilit o
relaţie de comunicare şi încredere care au avut efect benefic asupra evoluţiei generale.
Rezultatele obţinute în munca cu pacineții s-au materializat datorită faptului că aceștia au
cooperat bine cu echipa de îngrijire şi mai ales cu asistenta medicală.
În urma studiului efectuat asupra celor trei cazuri am ajuns la concluzia că Toxiinfecțiile
alimentare sunt datorate și recipientelor nespălate în care se pregătește mâncarea. De aceea,
prioritare pentru noi trebuie să fie regulile stricte de spălare și curățare a fructelor, legumelor și,
nu în ultimul rând, a veselei.
Educaţia sanitară are și ea un rol important în prevenirea toxiinfecției alimentare.
Nedepistarea şi netratarea la timp a complicaţiilor poate duce la chiar la deces.
V. Bibliografie
1. AZOICAI D.:”Ancheta epidemiologică în practica medicală”, ed. Polirom, Iasi, 2008,

pag.22-26
2. BARZOI D., MECA S., NEGUT M.: ”Toxiinfecţiile alimentare”, ed. Diacon Coresi,
Bucuresti, 2000, pag. 4
3. BEAN N.H., P. GRIFFIN.:”Foodborne disease outbreaks in the United States 1973-1987:
pathogens, vehicles, trends”, J.Food Prot, 1990, 39, 53 (9), 804
4. BEAN .N.H si colab.:” Foodborne disease outbreaks, 5-year summary, 1983-1987”,
MMWR, 1990, 38(1), 15
5. BISHAI W.R.,C.L. SEARS :”Food poisoning syndromes(Review)”, Gastroenterol Clinics of
North Amer., 2004, 22(3),579
6. BRÂNZANIUC KLARA: „Anatomie și fiziologie”, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2009:
54-67
7. BĂȚAGĂ SIMONA:, „Patologia tubului digestiv”, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2009:
22-36
8. BLACK R.E. si colab.:”Incidence and severity of rotavirus and E.coli diarrhea in rural
Bangladesh infections for vaccine development”, Lancet, 2004, 1,141
9. BREORT G., BOWYER J.:”Methodes epidemiologiques en evaluation”, rev. Epidem Sante
Publ, 1991, 39, pag.5 – 14
10. BUISSON Y.:”Food poisoning outbreakes: an epidemiological study”, Ann Gastroent
Hepatol, 2003, 28, 6-7, 268
11. BUIUC D.:”Microbiologie”, ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2005, pag.78 – 82
12. CABELOF D.C.: ”Preventing infection from foodborne pathogens in liver transplant
patients”, J Am Diet Ass, 2004, 94(10), 1140
13. GABRIELA NEGRIȘANU: Tratat de nutriție, Ed. Brumar , Timișoara, 2005: 434-435
14. COWDEN J.M si colab.:”Outbreakes of foodborne infections intestinal disease in England
and Wales: 1992 and 1993”, CDR Review, 1995, 5(8), R109-17
15. DAVID A., SAVITZ A.:”Multiple comparisons and related issues in the interpretation of
epidemiologic data”, Am J Epidemiol, 2005, 142, pag.904-909
74
16. DESENDOS J., MARINIERE B.:”Les CDC d’Atlanta .La surveillance et la recherche
epidemiologique au service de la prevention”, Rev Prot, 2007, vol.5, pag.1397-1402
17. DUDA R., ENE L. şi colab.: ” Monitorizarea TIA in Moldova – România (1998)”, a XXXIII
a Sesiune Ştiinţifică Anuală a ISP Iaşi, 2001, vol.rez.pag.57 - 58
18. DUMITRESCU H., MILU C.:”Controlul fizico–chimic al alimentelor”, ed.Medicală,
Bucureşti, 2003
19. ENE L., MINEA L.: Evaluări epidemiologice şi de laborator privind prezenţa Listeriei
monoytogenes la animale, unele produse alimentare şi relaţia cu infecţia umană (2002-
2004)”, a XXXIII a Sesiune Ştiinţifică Anuală a ISP Iaşi, 2006, vol.rez.pag.55 – 56
20. FANG G. şi colab.: ”Enteric infections associated with exposure to animals or animal
products (Review)”, Inf Dis Clinics of North Amer, 2003, 5(3), 681
21. GAFENCU C.: ”Toxiinfecţiile alimentare – o problemă de sănătate publică”, Modus
Vivendi, Piatra Neamţ, 2003, nr.6, pag.8-9
22. GAVAT V., INDREI L.: ”Alimentaţia omului sănătos”, ed.Contact, Iaşi, 1995
23. GRANUM P.E.: ”Bacilus cereus and its toxins”, J Appl Bact., 2006, 76, 61
24. GUERRANT R.L. si colab.: ”Prospective study of diarrheal illness in north-heastern Brasil:
patterns of disease, nutritional impact, etiologies and risk factors”, J Inf Dis, 2005, 148, 986
25. GYLES C.L.: ”Escherichia coli cytotoxins and enterotoxins”, Can Microbiol Review, 1992,
38, 734
75

Ingrijirea Pacientului Cu Toxiinfectii Alimentare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Toxiinfectii Alimentare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Ultimele decade au fost marcate de o amplă diversificare a spectrului de alimente tot

Influenţa alimentelor asupra stării de sănătate şi a menţinerii acesteia este un aspect de

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi

II.1 Definiții. Noțiuni generale

Intoxicatia reprezintă starea patologică determinată de acțiunea unei substanțe toxice

În practică precizarea etiologiei toxiinfecţiilor alimentare se poate obţine numai în

Factorii favorizanți ai toxinelor alimentare:

Se poate face în raport cu agentul patogen cauzal sau în funcţie de caracterele de

Această clasificare etiologică poate fi în mod schematic astfel:

b) Clasificarea după caracterere de patogenitate a speciilor microbiene

După caracterele de patogenitate a speciilor microbiene taxi-infecţiile alimentare, se

Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar în intoxicația

Toxoplasmoza este extrem de gravă dacă apare la femeile însărcinate, pentru că

Din moment ce majoritatea toxiinfecțiilor alimentare se vindecă de la sine, fără a

a) Reechilibrarea hidroelectrolitică și acidobazică reprezintă primul gest terapeutic.

c) Tratamentul simptomatic. Greața și voma se pot combate prin administrare de

d) Tratamentul etiologic. Formele ușoare și medii de toxiinfecții alimentare nu

2) Tratamentul în forme severe cu şoc endotoxinic constă în perfuzii intravenoase

II.8 Imaginea pacientului cu toxiinfecție alimentară (anchetă

Pentru izolarea agentului pathogen trebuie cercetate următoarele probe:

Pacientul H.S. în vârstă de 60 ani, domiciliat în județul Constanta, a fost internat la

N1 = persoana independentă (14 p)

Unitatea sanitara: Spitalul Județean Constanta

Impresii de la spitalizările anterioare: bune

Pacienta G.A.I. în vârstă de 23 ani, domiciliată în județul Constanta, a fost internată la

N1 = persoana independentă (14 p)

Unitatea sanitara: Spitalul Județean Constanta

Impresii de la spitalizările anterioare: bune

Pacienta P.A.A. în vârstă de 11 ani, domiciliată în județul Constanta, a fost internată la

Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:

1. AZOICAI D.:”Ancheta epidemiologică în practica medicală”, ed. Polirom, Iasi, 2008,

S-ar putea să vă placă și