UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”NICOLAE TESTEMIȚANU”

Departamentul Medicină Preventivă,

Disciplina de igienă

Șef de Disciplină, dr. hab. șt. med.,

profesor universitar, Ion BAHNAREL

Referat
” Patologiile alimentare “

Elaborat:
Stratila Andreea
Facultatea de Medicina nr.1, gr.M2221

Controlat: Aliona SERBULENCO,

Doctor în științe medicale, Conferențiar
universitar

CHIȘINĂU, 2023
 CUPRINS

Introducere…………………………………………………3
Cauzele patologiilor
alimentare…………………………………………………..4
Tipuri de patologii alimentare……………………………...5
Profilaxia bolilor de nutriție……………………………......8
Concluzie………………………………………………….10

2
 Introducere

Patologiile alimentare, numite și boli de nutriție, reprezintă un domeniu

complex și divers de afecțiuni care afectează sănătatea indivizilor și comunităților în
întreaga lume. Aceste tulburări sunt adesea rezultatul unor dezechilibre în ceea ce
privește consumul și absorbția nutrienților esențiali, având consecințe semnificative
asupra funcționării organismului și stării generale de sănătate.

De-a lungul istoriei, evoluția modelelor alimentare, schimbările în stilul de

viață și factorii socio-economici au contribuit la diversificarea și apariția unor
afecțiuni legate de alimentație. De la deficiențe nutriționale clasice la probleme
contemporane precum obezitatea și boli metabolice, bolile de nutriție reflectă adesea
interacțiunile complexe dintre factorii genetici, mediul înconjurător și alegerile
individuale legate de dietă.

Această introducere se propune să exploreze diversitatea bolilor de nutriție,

evidențiind consecințele și implicațiile acestora asupra sănătății umane. Vom examina
atât condițiile legate de deficiențe nutriționale, cât și afecțiunile asociate cu excesul
sau dezechilibrul consumului alimentar, în încercarea de a înțelege mai bine
complexitatea acestui domeniu și de a contribui la promovarea unor practici
alimentare sănătoase și echilibrate. Prin explorarea cauzelor, simptomelor și
opțiunilor de prevenire și tratament, ne propunem să evidențiem importanța
fundamentala a unei nutriții adecvate pentru menținerea sănătății și prevenirea bolilor
asociate alimentației.

3
 Cauzele patologiilor alimentare

Patologiile alimentare, cunoscute și sub denumirea de boli de nutriție, sunt

condiții determinate de două cauze principale, care vizează atât componența rației
alimentare, cât și igiena în manipularea și consumul alimentelor. Aceste două aspecte
esențiale reprezintă factori critici în menținerea sănătății umane și prevenirea unor
afecțiuni profunde: . (Gh. Ostrofeţ, Cătălina Croitoru, 2021)

I. Nerespectarea cerințelor igienice la alcătuirea rației alimentare:

 Deficiențe nutriționale. Lipsa, insuficiența sau excesul unor substanțe nutritive
esențiale în rația alimentară pot conduce la tulburări profunde ale sănătății.
Avitaminozele și hipovitaminozele, de exemplu, pot rezulta dintr-o alimentație
deficitară în vitamine.
 Afecțiuni specifice. Desechilibrele nutriționale pot duce la diverse afecțiuni,
precum rahitismul, pelagra, obezitatea și ateroscleroza, având consecințe
semnificative asupra stării generale de sănătate și predispoziție la diverse
îmbolnăviri.

II. Nerespectarea cerințelor igienico-sanitare în manipularea alimentelor:

Intoxicații alimentare. Manipularea necorespunzătoare a alimentelor în timpul
prelucrării, păstrării și transportului poate duce la contaminarea acestora și provocarea
intoxicațiilor alimentare.
Boli contagioase și helmintoze. Lipsa igienei în circuitul alimentelor poate contribui
la răspândirea bolilor contagioase sau la transmiterea de paraziți intestinali (helminti)
prin intermediul alimentelor.
Poluarea produselor agricole. Utilizarea neadecvată a substanțelor chimice în
agricultură poate genera intoxicații cronice, iar în unele cazuri, chiar intoxicații acute
în rândul populației care consumă aceste produse.

Prin înțelegerea și abordarea acestor cauze fundamentale, este posibil să se

elaboreze măsuri eficiente pentru prevenirea și controlul patologiilor alimentare,
promovând astfel sănătatea publică și bunăstarea generală.

4
 Tipuri de patologii alimentare

1. Subalimentația (denumită și denutriție):

Subalimentația reprezintă o formă de patologie alimentară în care organismul

nu primește suficiente resurse nutritive pentru a-și menține funcțiile normale. Lipsa,
insuficiența sau inechitatea în aportul de substanțe nutritive esențiale poate duce la o
serie de probleme de sănătate, având un impact semnificativ asupra funcționării
organismului. Atunci când alimentele furnizate nu satisfac cantitatea adecvată de
energie, organismul este forțat să recurgă la consumul propriilor rezerve, cum ar fi
grăsimea de rezervă, țesutul muscular sau parenchimul. Acest proces poate conduce la
consecințe serioase, precum încetinirea ritmului de creștere la copii, scăderea în
greutate, reducerea metabolismului, scăderea masei musculare și, în cazuri severe, la
apariția cașexiei.

Subnutriția poate să se manifeste prin hipo-avitaminoze, afectând astfel

sănătatea organismului în mod diferit. De exemplu, deficiențele de vitamine pot
contribui la o serie de simptome precum oboseala, cefaleea, astenia, diareea, vomă,
insuficiențe enzimatice, dureri gastrice, hepatite și pancreatite cronice. În funcție de
etiologie, subnutriția poate fi clasificată în forme primare, determinate de consumul
insuficient de alimente, și forme secundare, generate de tulburări de ingestie, digestie
sau metabolizare.

Subnutriția afectează diferit categoriile de vârstă, manifestându-se sub forma

malnutriției la copii și a subnutriției la adulți. Aceasta poate fi evaluată în funcție de
pierderile în greutate și clasificată în grade de severitate, de la compensat și
decompensat până la stadii de vindecare.

2. Supraalimentația (hiperalimentația):

Supraalimentația este o altă formă de patologie alimentară, în care indivizii

consumă alimente în cantități mai mari decât necesarul organismului. Această situație
poate avea două forme principale: una absolută, caracterizată prin abuzul alimentar, și
una relativă, în care cheltuielile de energie sunt reduse, de obicei din cauza unui stil
de viață sedentar sau a automatizării excesive a proceselor de muncă.
5
 Consumul excesiv de alimente poate fi influențat de atractivitatea senzorială a
bucatelor, iar unele persoane pot recurge la mâncare pentru a face față stresului. În
același timp, reducerea cheltuielilor de energie poate fi rezultatul vieții sedentare și a
mecanizării excesive în activitățile zilnice.

Supraalimentația poate duce la apariția unor probleme de sănătate grave,

precum obezitatea, dislipidemia, ateroscleroza, diabetul zaharat, fluoroza, hepatitele
cronice etc. În ultimii ani, obezitatea a devenit o boală cronică răspândită, iar
persoanele sunt clasificate în funcție de indicele lor de masă corporală (IMC).

Obezitatea poate prezenta diverse forme și etiologii, cum ar fi obezitatea de tip

ginoid sau android, și poate fi hiperplazică, hipertrofică sau mixtă. Ea afectează
diferite aparate ale organismului, având implicații asupra sănătății cardiovasculare,
respiratorii, locomotoare și genitale.

3. Alimentația calitativ neadecvată:

Alimentația calitativ neadecvată reprezintă o formă de patologie alimentară în

care dieta unei persoane nu furnizează suficiente substanțe nutritive de calitate, ceea
ce poate duce la deficiențe nutriționale și afectări ale sănătății. Această problemă
poate să apară atunci când nu sunt incluse în mod adecvat alimente bogate în nutrienți
esențiali sau când se adoptă diete restrictive care exclud anumite categorii de
alimente.

Carențele nutriționale cauzate de alimentația calitativ neadecvată pot afecta

funcționarea optimă a organismului și pot duce la diverse probleme de sănătate. De
exemplu, lipsa vitaminelor și mineralelor esențiale poate contribui la apariția
avitaminozelor și hipovitaminozelor, manifestate prin simptome precum oboseală,
slăbiciune, probleme de vedere sau afectări ale sistemului imunitar.

Promovarea unei alimentații calitative adecvate implică diversificarea și

echilibrarea dietei prin includerea unei varietăți de alimente bogate în nutrienți
esențiali. Consumul regulat de fructe, legume, cereale integrale, proteine de calitate și

6
grăsimi sănătoase este esențial pentru asigurarea unei oferte variate de nutrienți și
menținerea unei stări de sănătate optime.

4. Alimentația neechilibrată:

Alimentația neechilibrată reprezintă o altă formă de patologie alimentară în care

proporțiile substanțelor nutritive în dieta zilnică nu corespund necesităților
organismului. Această situație poate să apară atunci când există un dezechilibru între
consumul de carbohidrați, proteine, grăsimi, vitamine și minerale.

O alimentație neechilibrată poate contribui la apariția unor probleme de sănătate

precum obezitatea, diabetul zaharat, boli cardiovasculare și tulburări metabolice.
Consumul excesiv de alimente bogate în zahăr sau grăsimi saturate, precum și
deficiențele în anumite nutrienți esențiali, pot avea consecințe negative asupra
sănătății a lungo termen.

Promovarea unei alimentații echilibrate implică conștientizarea importanței

diversificării dietei și ajustarea proporțiilor de macronutrienți și micronutrienți în
funcție de necesitățile individuale. Educația nutrițională și adoptarea unui stil de viață
sănătos, care să includă exerciții fizice regulate, contribuie la prevenirea și gestionarea
problemelor asociate cu alimentația neechilibrată.

În ambele cazuri, conștientizarea și educarea cu privire la importanța alegerilor

alimentare sănătoase joacă un rol esențial în promovarea unei vieți sănătoase și
prevenirea problemelor de sănătate asociate cu alimentația inadecvată.

7
 Profilaxia patologiilor alimentare

Profilaxia bolilor de nutriție reprezintă un ansamblu de strategii și practici

menite să prevină apariția și dezvoltarea patologiilor legate de alimentație și nutriție.
(Gh. Ostrofeţ, Cătălina Croitoru, 2021) O alimentație echilibrată și adecvată,
împreună cu un stil de viață sănătos, reprezintă baza acestei unei profilaxii eficiente.
Iată câteva aspecte importante în cadrul profilaxiei bolilor de nutriție:

Educație nutrițională. Promovarea cunoștințelor solide despre nutriție și

alimentație în rândul populației este esențială. Oamenii ar trebui să înțeleagă rolul
diversității alimentare, importanța echilibrului nutrițional și modul în care alegerile
alimentare influențează sănătatea.

Diversificarea dietei. O dietă variată și echilibrată asigură aportul corect de

nutrienți esențiali. Consumul regulat de fructe, legume, cereale integrale, proteine
slabe și grăsimi sănătoase contribuie la menținerea sănătății.

Controlul porțiilor și aportul caloric. Menținerea unui echilibru adecvat

între aportul caloric și cheltuirea energiei este esențială pentru prevenirea obezității și
a altor probleme metabolice. Controlul dimensiunilor porțiilor joacă un rol crucial în
acest sens.

Limitarea consumului de zahăr și grăsimi saturate. Reducerea consumului

de zahăr adăugat și grăsimi saturate contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare și
a altor afecțiuni asociate alimentației neechilibrate.

Consumul moderat de sare. O cantitate excesivă de sare poate contribui la

hipertensiune arterială și alte probleme de sănătate. Limitarea consumului de sare și a
alimentelor procesate care conțin cantități mari de sare este esențială.

8
 Hidratarea corespunzătoare. Consumul adecvat de apă este esențial pentru
menținerea hidratării și pentru buna funcționare a organismului. Apa este importantă
pentru digestie, absorția substanțelor nutritive și eliminarea deșeurilor.

Evitarea consumului excesiv de alcool. Consumul moderat de alcool poate

face parte dintr-un stil de viață sănătos, dar excesul poate contribui la diverse
probleme de sănătate, inclusiv la afecțiuni hepatice.

Activitatea fizică regulate. Un stil de viață activ și exercițiile fizice regulate

sunt componente esențiale ale profilaxiei bolilor de nutriție. Acestea contribuie la
menținerea greutății sănătoase, la îmbunătățirea metabolismului și la prevenirea unor
afecțiuni precum diabetul zaharat și bolile cardiovasculare.

Monitorizarea periodică a stării de sănătate. Efectuarea unor controale

medicale regulate și monitorizarea stării de sănătate ajută la identificarea precoce a
eventualelor probleme legate de nutriție și la intervenția în stadii incipiente.

Adoptarea unui stil de viață holistic. Profilaxia bolilor de nutriție implică

abordarea stilului de viață în ansamblu, incluzând aspecte precum gestionarea
stresului, odihna adecvată și evitarea obiceiurilor nesănătoase (fumatul, consumul
excesiv de cafea etc.).

În ansamblu, profilaxia bolilor de nutriție necesită un angajament personal față

de adoptarea unui stil de viață sănătos și informarea constantă cu privire la alegerile
alimentare. Este important ca aceste practici să devină parte integrantă a rutinei
zilnice pentru a asigura menținerea unei stări de sănătate optime.

9
 Concluzie

Bolile de nutritie au o importanță semnificativă din perspectiva sănătății

umane și a bunăstării generale. Acestea pot afecta negativ calitatea vieții, determinând
probleme de sănătate variate și, în unele cazuri, pot avea consecințe grave și durabile.
Importanța bolilor de nutritie poate fi evidențiată în mai multe aspect, precum
impactul asupra sănătății individuale, costurile, consecințele sociale și economice,
relevanța asupra sănătății publice și, nu în ultimă instanță, legătura cu stilul de viață și
obiceiurile alimentare.

În ansamblu, importanța bolilor de nutritie subliniază necesitatea promovării

unor practici alimentare sănătoase, educației nutriționale și a unui stil de viață
echilibrat pentru menținerea sănătății individuale și a societății în general. Prevenirea
și gestionarea acestor afecțiuni necesită eforturi integrate din partea indivizilor,
comunităților și sistemelor de sănătate.

10
 Bibliografie
1. OSTROFEȚ, G., CROITORU, C., CIOBANU, E., TIHON, A. Curs
de igiena alimentației: vol. 4, 2021, p.113
2. BAHNAREL, I., OSTROFEŢ, Gh., CIOBANU, E. Igiena general,
2022, p.172
Webografie
1. https://ru.scribd.com/presentation/621425384/PATOLOGIILE-
ALIMENTARE
2. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/patologii-alimente/2,i,295

11