Sunteți pe pagina 1din 10

Tema geriatrie

Subiect: CONSTIPATIA LA VARSTNICI

Vija (Carare) Iulia – Maria

AMG III
Constipația la vârstnici

Constipația este un simptom gastrointestinal și reprezintă evacuarea dificilă a materiilor fecale


(frecvență redusă a scaunelor), modificarea consistenței scaunelor sau senzația de evacuare
incompletă. Cu toate că este un simptom ce apare ocazional în rândul populației generale,
persoanele vârstnice sunt mai predispuse la a dezvolta această tulburare a tractului
gastrointestinal. Odată cu îmbătrânirea, sistemul digestiv suferă modificări, inclusiv la nivelul
structurii și funcției colonului.

Constipatia la varstnici, este prezentata de Societatea Romana de Gastroenterologie si


Hepatologie, intr-un studiu : 20% dintre persoanele peste 60 de ani sufera de constipatie.

Tranzitul intestinal normal constă în prezența a cel mult trei scaune pe zi. Apariția scaunului
la mai mult de două zile este numită constipație cronică și poate avea cauză organică sau
funcțională. În prezent, există o tendință de creștere a numărului de persoane afectate în
rândul segmentului de populație cu vârsta de peste 65 de ani. Constipația are o prevalență mai
mare în rândul femeilor – de 33,5 %,  și aproximativ 26 % în rândul bărbaților .

Prezența acestui simptom este determinat de numeroasele procese ce au loc în colon sau  de
numeroși factori, primari sau secundari, care cresc riscul de apariție a constipației.

Specialistii explica frecventa constipatiei la varstnici nu doar prin modificarile de motilitate,


ci si prin modificarile de secretie si flora intestinala si prin scaderea reflexului defecatiei.
La varstnici, ca si la celelalte categorii de varsta, se vorbeste despre constipatie acuta si
constipatie cronica. Constipatia care dureaza cateva zile este acuta, iar cea care persista mai
mult de trei luni este constipatie cronica.

Constipația funcțională:

În constipația funcțională numită și constipație habituală, evacuarea scaunelor este dificilă,


dureroasă și incompletă. Este cea mai frecventă cauză de constipație întâlnită în rândul
pacienților geriatrici. Simptome precum evacuarea dificilă a scaunelor cu sau fără modificarea
consistenței acestora (materiile fecale devin tot mai dure) sunt adesea  raportate de pacienți.
De asemenea, pacienții pot acuza și dureri abdominale, balonare, disconfort abdominal .

În vederea stabilirii diagnosticului de constipație funcțională este necesară întrunirea


criteriilor de diagnostic a tulburărilor funcționale gastrointestinale – criteriile Roma III:

1. Sunt necesare cel puțin două din următoarele condiții:

a. Necesitatea efortului în timpul a cel puțin 25% dintre defecări


b. Scaune dure în cel puțin 25% dintre defecări
c. Senzația de evacuare incompletă în cel puțin 25 % dintre defecări
d. Senzația de obstrucție anorectală sau blocaj în cel puțin 25% dintre defecări
e. Manevre manuale pentru a facilita cel puțin 25% dintre defecări (evacuare digitală,
sprijin al planșeului pelvin)
f. Mai puțin de trei goliri ale intestinului  gros pe săptămână.

2. Scaunele moi sunt doar rareori prezente fără utilizarea laxativelor


3. Lipsa criteriilor care sugerează sindromul de colon iritabil
Pentru stabilirea diagnosticului de constipație funcțională este necesar ca pacientul să
întrunească aceste criterii în ultimele trei luni, iar simptomele să debuteze cu șase luni
înainte de momentul stabilirii diagnosticului. Simptomele prezente în constipația
funcțională pot fi diminuate prin administrarea unui tratament cu fibre dietetice la care
poate fi asociat și un laxativ osmotic sau enterochinetic [8]. În cazul în care simptomele
nu dispar, este recomandată o evaluare suplimentară pentru a exclude alte cauze primare
ale constipației.

 
Principalii factori care cresc riscul de apariție a constipației :

 Vârsta (peste 65 de ani)


 Deshidratarea
 Dieta săracă în fibre
 Activitatea fizică scăzută
 Administrarea anumitor medicamente, cum ar fi sedativele, unele antidepresive,
antihipertensive
 Tulburări psihice (depresie, mâncat compulsiv)

În unele cazuri, constipația poate fi un simptom  secundar unei afecțiuni, printre care:

 Bolile cardiovasculare: insuficiență cardiacă cronică


 Afecțiunile endocrinologice și metabolice: hipotiroidism, paratiroidism, diabet
zaharat, hipercalcemie, hipermagnezemie, hipocalemie
 Afecțiuni gastrointestinale: sindrom de colon iritabil, fisură anală, boală diverticulară
 Afecțiuni neurologice: demență, neuropatie, boli cerebrovasculare
 Afecțiuni musculare: amiloidoză, scleroză multiplă
 Tulburări afective, cum ar fi depresia majoră, tulburarea obsesiv-compulsivă

Tubul digestiv este si el afectat de procesul de imbatranire. Digestia este mai lenta, persoanele
in varsta fac mai putina miscare, de aceea tranzitul intestinal este lent, iar resturile alimentare
nu mai sunt eliminate corespunzator. Pe acest fond se instaleaza constipatia, dar si alte boli
diverse specifice varstei a treia: colecistite, ocluzii intestinale, reflux gastro-esofagian, insotit
de tulburari de deglutitie, varsaturi.
Musculatura abdominala care are rol in defecatie slabeste pe masura inaintarii in varsta. De
asemenea, flora bacteriana intestinala cu rol protector scade la varstnici, din cauza reducerii
secretiei enzimelor digestive. In mod normal, enzimele digestive sunt un factor stabilizator al
florei bacteriene intestinale.

Daca in privinta imbatranirii tubului digestiv nu se prea poate actiona, ceilalti factori care
determina constipatia la varstnici pot fi controlati.

Factorii care favorizeaza constipatia la varstnici sunt aceeasi ca si in cazul altor categorii de
persoane:

 Dieta dezechilibrata, mesele neregulate, sarace in fibre si bogate in arome articificiale


duc la constipatie.
 Carnea, dulciurile, pastele fainoase ingreuneaza digestia si pot favoriza constipatia.
 Unele persoanele in varsta beau putina apa, de teama de a nu o retine in corp, ceea ce
creste riscul de constipatie.
 Stresul, sedentarismul favorizeaza constipatia.
 Administrarea de medicamente pentru alte boli ale batranetii − opiacee, analgezice,
antiacide, antispatice, antidepresive, antiparkinsoniene, antiepileptice,
antihipertensive, antibiotice, sulfat de bariu, laxative in exces − contribuie la aparitia
constipatiei.
 Constipatia apare de asemenea in unele boli: hipotiroidism, diabet, hiperparatiroidism,
boala Parkinson, depresie, colon iritabil, diverticuloza, hemoroizi, fisuri anale.

Constipaţia poate fi provocată de orice produse care sunt totalmente sau, aproape totalmente
absorbite în intestin şi care stimulează foarte rău peristaltismul intestinal. Aceste produse
includ:

 toate tipurile de carne şi de produse din carne, de înaltă calitate


 lapte şi produsele lactate
 ouă
 peşte
 produsele din făină albă de calitate superioară
Evaluarea
Anamneza trebuie să ofere informații legate de frecvența, consistența și culoarea scaunelor. De
asemenea, trebuie să excludă simptomele unei tulburări metabolice sau a unei afecțiuni neurologice .
Examenul obiectiv urmărește prezența unei afecțiuni sistemice. Astfel, un abdomen în tensiune, destins
de volum, cu timpanism la percuție poate indica o obstrucție mecanică. De asemenea, examinarea rectală
evaluează sensibilitatea, tonusul, prezența unor leziuni sau a unei mase tumorale la acest nivel.
După excluderea simptomelor unei afecțiuni sistemice, datele anamnestice și examenul obiectiv pot oferi
suficiente informații sau pot indica necesitatea efectuării unor investigații suplimentare.
Completarea examenului clinic cu investigațiile paraclinice este recomandată la pacienții a căror cauză
de apariție a constipației nu a putut fi stabilită.
Cele mai utilizare investigații paraclinice sunt :

 Analizele de laborator: hemogramă, hormonul de stimulare tiroidiană (TSH), glicemia


à jeun, dozarea calciului, ionograma
 Investigațiile radioimagistice: radiografia abdominală pe gol, computer tomograf,
colonoscopie

În cazul în care sunt cunoscute cauzele de apariție a constipației (repaus prelungit la pat,
administrarea de medicamente, traumatisme) nu mai este necesară efectuarea unor investigații
paraclinice și se recomandă administrarea tratamentului simptomatic.
Atunci cand constipatia este severa, cand scaunul apare o data pe saptamana, materiile fecale
se aduna in rect si pot mima chiar ocluzia intestinala. In acelasi timp, materiile fecale mai
apoase ce vin din restul colonului pot trece pe langa cele deja existente si intarite, aparand
astfel incontinenta fecala (pierderea involuntara de fecale). Este un fenomen frecvent la
femeile in varsta, care au nascut de mai multe ori si a caror musculatura pelvina este slabita.
Daca dieta nu rezolva constipatia, in aceste cazuri se poate interveni chirurgical pentru
refacerea sfincterului anal si stimularea reflexului de defecatie.

Cu toate că, în cele mai multe cazuri, constipaţia nu prezintă un risc semnificativ pentru viaţa
omului şi poate fi îndepărtată la domiciliu, fără ca să vă adresaţi medicului, în unele situaţii,
aceasta poate fi un semn al unei boli extrem de periculoase (tumori obstructive la nivelul
colonului, colon iritabil, diverticuloza, boala Hirschprung), care necesită asistenţa imediată a
specialiştilor.
Aşadar:

 Chemaţi ambulanţa dacă la o persoană de orice vârstă (dar, mai ales, în cazul
persoanelor cu vârsta înaintată), timp de 2-3 zile, nu s-au mai evacuat fecalele, au
încetat să se elimine gazele, au apărut durerile abdominale (eventual severe,
pulsatile, crampe). Într-o astfel de situaţie, constipaţia poate fi provocată de ocluzie
intestinală.

 Consultaţi medicul terapeut sau gastroenterolog, în cazul în care, un adult sau o


persoană în vârstă, suferă de constipaţie persistentă şi prelungită, care s-a dezvoltat
treptat, timp de mai multe luni sau mai mulţi ani, care este însoţită de dureri
abdominale, de balonare, şi se supune dificil tratamentului prin dietă sau cu laxative
– suspiciunea de cancer de colon.
 Chemaţi ambulanţa sau adresaţi-vă medicului terapeut, în cazul în care, pe fondul
constipaţiei cronice, apar dureri abdominale severe, care nu dispar timp de 1-2 zile –
suspiciunea de diverticulită.
 Adresaţi-vă medicului proctolog sau chirurgului dacă aţi avut dificultăţi în
defecarea fecalelor moi – suspectare de cancer de colon.
 Adresaţi-vă medicului proctolog sau terapeutului, dacă observaţi urme de sânge pe
fecale, pe hârtia igienică sau pe lenjerie de corp, simţiţi durere în timpul defecaţiei –
suspiciune de hemoroizi, de fisuri anale, de cancer de colon, de abcese perirectale.
 Consultaţi medicul terapeut, dacă observaţi că, pe fondul constipaţiei prelungite,
aţi început să pierdeţi în greutate – suspiciune de cancer intestinal.
 Consultaţi medicul terapeut, dacă, pe lângă constipaţie, aveţi alte simptome ale
bolii, cauzele cărora nu vă sunt cunoscute.
Tratament

Abordarea terapeutică a constipației cronice trebuie să includă metode non-farmacologice și


metode farmacologice, în funcție de cauzele de apariție și de simptomele asociate. Masurile
non-farmacologice au rolul de a regla tranzitul intestinal și este de preferat să fie urmate de
măsuri farmacologice cum ar fi laxativele, în cazul în care prima intervenție nu a fost
eficientă. În anumite cazuri pot fi necesare abordări terapeutice mai complexe, cum ar fi
procedurile chirurgicale (ex. defecația obstructivă).

Măsuri non-farmacologice
Schimbarea stilului de viață poate să amelioreze tranzitul intestinal și se recomandă ca terapie
de primă linie. Dieta persoanelor vârstnice care au constipație trebuie să includă o cantitate
suficientă de fibre  (până la 30 de grame de fibre) pentru a asigura un volum adecvat al
scaunului. Este de preferat consumul de fibre solubile. Cantitatea de fibre consumată  trebuie
să fie crescută treptat (aproximativ 5 grame pe săptămână) pentru a diminua efectele 
secundare gastrointestinale – flatulență sau balonare .  De asemenea, se recomandă consumul
de fructe, legume și cereale. Un aport adecvat de apă, cel puțin doi litri de apă pe zi este
esențial. În cazul în care apariția constipației este cauzată de administrarea unui medicament
care produce constipație, este recomandat, pe cât posibil, întreruperea acestuia.

Măsuri farmacologice
Atunci când schimbarea regimului alimentar și a stilului de viață nu contribuie la ameliorarea
simptomelor, se recomandă utilizarea laxativelor. Administrarea laxativelor la pacienții
vârstnici trebuie să fie individualizată și să se facă cu prudență la persoanele cu afecțiuni
cardiace și renale. În prezent, sunt disponibile numeroase tipuri de laxative: agenți de volum,
agenți de înmuiere, agenți osmotici, purgative secretorii. Agenții de volum (ex. psyllium,
meticeluloza) sunt recomandați în utlizarea pe termen lung. Se administrează de 3-4 ori pe zi,
cu o cantitate suficientă de lichide. Creșterea dozelor de agenți de volum trebuie  să fie
progresivă. Agenții de înmuiere (ex. supozitor cu glicierină) au o acțiune lentă și ușurează
defecația. Cu toate acestea, nu au un efect puternic de stimulare a defecației. Laxativele
osmotice (ex. lactuloză) sunt utilizate în pregătirea pacientului pentru unele proceduri de
diagnostic imagistic intestinal și în tratamentul costipației. Utilizarea frecventă sau în doze
mari a laxativelor osmotice poate perturba echilibrul hidroelectrolitic. Purgativele secretorii
(ex. bisacodilul) acționează prin iritarea mucoasei intestinale și ameliorează constipația pe
termen scurt.  Crește peristaltismul și volumul lichidian intraluminal, determinând apariția
crampelor și a scaunelor semilichide, în 6-8 ore de la administrare [6]. În tratamentul
constipației se mai pot folosi și clismele cu apă sau soluții hipertone.
Eliminarea din intestin a fecalelor dense, dure şi voluminoase, se efectuează, după cum
urmează:
 Utilizaţi supozitoare de glicerină. Supozitoarele de glicerină pot fi utilizate pentru a
trata constipaţia la copii şi la adulţi, precum şi în timpul sarcinii. Excreţia apare peste
15-30 de minute după introducerea supozitorului în rect.
 Dacă nu aveţi posibilitatea să cumpăraţi supozitoare de glicerină, faceţi o clismă cu 1
litru de apă călduţă cu 3 linguri de sare. Puteţi utiliza, de asemenea, o clismă de ulei
(10-15 ml de ulei vegetal). Utilizarea clismei ar trebui să fie efectuată cu o mare grijă,
ca să nu răniţi intestinului. Dacă nu ştiţi cum corect să puneţi o clismă, mai bine utilizaţi
laxativele.

Nu se recomandă utilizarea frecventă a preparatelor laxative de aloe, de senă, de verigar, de


rubarbă, precum şi a remediilor, cum ar fi bisacodyl, ulei de ricin, clisme cu soluţie salină.
În caz de utilizare pe termen lung (mai mult de două săptămâni), laxativele din aceste
grupuri provoacă obişnuinţă (deprindere) şi pot provoca reacţii adverse grave.
Dacă este necesar, tratamentul cu aceste medicamente, pe termen lung, poate fi efectuat
numai sub supraveghere medicală. Dacă observaţi că nevoia de utilizare a remediilor de la
constipaţie apare mai des, contactaţi-l pe medicul dumneavoastră pentru a planifica un
tratament mai sigur şi mai eficient.
În niciun caz nu administraţi laxativele, dacă aveţi dureri abdominale, greaţă sau vărsături,
motivul cărora nu-l cunoaşteţi.
Laxativele pot reduce eficacitatea altor medicamente. De aceea, dacă administraţi alte
medicamente, înainte de a utiliza laxativele, citiţi cu atenţie prospectele medicamentelor, sau
cereţi sfatul medicului dumneavoastră. Încercaţi să nu administraţi preparatele laxative
pentru cel puţin 2 ore înainte de, şi în timpul primelor 2 ore după administrarea altor
medicamente.
Orice laxative ar trebui să fie utilizate numai în caz de eşec al tratamentului cu suplimente
alimentare de fibre.
Cele mai bune (cele mai eficiente şi inofensive) laxative sunt considerate suplimentele
alimentare care conţin fibre naturale precum şi preparatele de lactuloză şi de polietilenglicol.

Referinte bibliografice:
1. https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/tulburarea-gastrointestinala-abordarea-
constipatiei-cronice-la-varstnici/
2. https://www.sitemedical.ro/content/constipa%C5%A3ia-la-adul%C5%A3i-la-persoanele-
%C3%AEn-v%C3%A2rst%C4%83-%C5%9Fi-%C3%AEn-perioada-de-sarcin%C4%83-tratament-
eficient
3. https://colonhelp.ro/colonhelp-pentru-sanatate/constipatia-prevenire-si-tratare/constipatia-
la-varsta-a-treia/

Concluzii:
1. Constipația este o tulburare gastrointestinală care devine cronică la pacienții vârstnici.

2. Nu există un tratament specific al acestui tip de tulburare gastrointestinală.

3. Tranzitul intestinal normal constă în a cel mult trei scaune pe zi.

4. Pentru combaterea constipatiei, trebuie crescut aportul de fibre alimentare, din legume,
fructe, cereale integrale.

5. 20% dintre persoanele peste 60 de ani sufera de constipatie.

6. Constipatia la varstnici poate genera, sindromul de colon iritabil.

7. Constipatia la varstnici, este un efect al alimentatiei.


8. Laxativele sunt iritante, au efecte nefaste asupra intestinelor, si  pot sa impiedice
absorbtia unor vitamine si minerale.
9. Amânarea nevoii de a merge la toaleta duce la întărirea scaunului, ceea ce poate
provoca ulterior ulcerații ale intestinului si chiar obstrucție completa.

10. Frecventa constipației la vârstnici este explicata nu doar prin modificările de


motilitate, ci si prin modificările de secreție si flora intestinala si prin scăderea
reflexului defecației.

Întrebări:

I. De ce femeile sunt mai predispuse la constipație decar bărbații?


II. Laxativele se pot utiliza in orice situație?
III. Daca vârstnicul este diagnosticat si cu alte boli pe lângă constipație cum
trebuie sa ne comportam, referitor la tratarea constipației?

S-ar putea să vă placă și