Ce este constipatia?

Constipatia este una dintre cele mai frecvente tulburari, care apare la un numar mare de pacienti, in special la varstnici. Frecventa normala a defecatiei variaza de la de 3 ori/zi la de 3 ori/saptamana. Constipatia este definita ca eliminarea mult prea lenta a scaunului (defecatie cu dificultate sau cantitati sistematic insuficiente). Cantitati mici de scaun, duritate si uscaciune excesiva si de asemenea senzatie de eliminare incompleta a bolului, sunt elemente tipice ale constipatiei.

Cauzele constipatiei Constipatia este cauzata de tulburari in formarea scaunului si in tranzitul bolului. Cauzele principale sunt: tulburari ale motilitatii bolului, slabirea reflexului de defecatie, modificari in structura intestinului sau ale organelor invecinate, care pot modifica transferul continutului bolului catre rect. Intestinul este divizat in doua parti: - intestinul subtire - intestinul gros. Intestinul gros are urmatoarele segmente: - cecum-ul si apendicele vermiform - colonul (care este divizat in ascendent, transversal si descendent) - sigmoidul (parte a intestinului gros denumita astfel datorita formei de litera "S") - rectul. In conditii normale, o medie de 1-2 litrii/zi de continut lichid intra in prima parte a intestinului gros (cecum si colon ascendent) unde este amestecat pentru a se asigura contactul optim intre continutul intestinal si suprafata mucoasei intestinale. Astfel, excesul de apa si anumite substante chimice (saruri anorganice) poate fi reabsorbit. Colonul este in principal un container in care scaunul este stocat, format si eventual eliminat, si prin absobtia excesului de apa din scaun previne pierderea acesteia prin tractul gastrointestinal. Intestinul, antrenat cu stimuli electrici, executa miscari periodice. Se observa doua tipuri principale de miscari: - segmentare - peristaltice Miscarile segmentare (segmentarea) sunt contractii intermitente ale segmentelor invecinate ale intestinului, care contribuie la o mai buna amestecare a continutului intestinal, permite absorbtia apei, care duce la formarea scaunului.

Peristaltismul reprezinta contractiile segmentelor consecutive adiacente ale intestinului care deplaseaza continutul intestinal in directia rectului si apoi in afara organismului. Necesitatea defecatiei apare cand fecalele intra in rect, intinzand peretii acestora si stimuland receptorii (terminatiile nervoase) ale mucoasei. Odata cu varsta, sensibilitatea acestor receptori scade si este necesara o contributie mai mare a muschilor din peretele abdominal, pentru eliminarea scaunului. Defecatia este o functie care partial nu este dependenta de vointa, dar totusi, partial, poate fi constient controlata. In general, dimineata, in momentul trecerii la pozitia ortostatica, fecalele acumulate in timpul noptii incep sa preseze segmentele inferioare ale intestinului, ceea ce duce la necesitatea defecatiei. Acesta este cel mai fiziologic ritm al miscarilor intestinale. Tulburarile in motilitatea intestinului, care duc la constipatie, pot avea la randul lor mai multe cauze. Cea mai comuna include: dieta, stilul de viata si diferiti factori de stres. Acestia tulbura asa numitul sistem nervos vegetativ, responsabil pentru functionarea organelor interne. Acest lucru este influentat de mai multe situatii psihologice dificile: conflicte, depresii, anxietate, orar neregulat de munca si odihna, dieta nesanatoasa si altele. Reflexele cu origine in diferite organe (stomacul si sistemul biliar) sunt printre factorii care contribuie la dezvoltarea constipatiei bazata pe mecanism nervos. Tulburarile endocrine (cele care intereseaza glanda tiroida, suprarenalele si altele), care pot fie slabi, fie stimula influenta hormonilor asupra intestinului, duc deasemenea la constipatie. Tulburarile fluxului sanguin, in vasele intestinale, datorate aterosclerozei si altor tulburari vasculare, afecteaza, deasemenea peristaltismul intestinal si pot duce la constipatie. Activitatea fizica redusa inhiba motilitatea intestinala si cauzeaza constipatie, in special la varstnici. Trezirea tarziu, graba dimineata, activitatea in ture neregulate, modificari in stilul de viata si munca obisnuita, pot contribui deasemenea la constipatie. Necesitatea defecatiei este inhibata de conditiile neigienice din toalete si uneori de rusine si altele. Constipatia poate fi, deasemenea tulburata de tulburari organice ale intestinului, care duc la ingustarea lumenului. Continutul intestinal este influentat de dieta, continutul de substante nedigerabile si capacitatea de absorbtie a apei si sarurilor minerale la nivel intestinal.

Substantele organice pot fi clasificate grosier in compusi hidrocarbonati si restul. Prima categorie include celuloza (fibre), mucus (polizaharide solubile in apa, continute in plante subtropicale), polimeri naturali continand pectine si altele. Cea mai importanta caracteristica este ca aceste substante nu constituie o sursa importanta de energie. O dieta care contine cantitati mari de produse bogate in substantele mentionate mai sus are ca efect marirea volumului si a masei scaunului, ceea ce stimuleaza peristaltismul intestinal. Schimbari ale dietei obisnuite, ingerarea de cantitati mari de alimente prelucrate, cu continut mic de substante organice, sunt considerate cauze ale constipatiei. Simptome Frecventa miscarilor intestinale poate fi variabila: de la una la fiecare 2-3 zile, pana la de doua ori/saptamana sau chiar mai rar. Scaunul este foarte tare, uscat, separat in mai multe fragmente lipite, asemanator cu cel al ovinelor. Uneori poate fi separat ca o pastaie de fasole sau o franghie sau alta impletitura. Unii pacienti au asa numita constipatie diareica, care apare dupa o lunga perioada de constipatie, cand scaunul este in sfarsit dizolvat in mucus secretat de peretele intestinal ca urmare a iritarii acestuia. Uneori pacientii se plang de durere si senzatia de prea plin, care dispar odata cu eliminarea fecalelor sau a gazelor. Distensia abdominala este un alt simptom suparator, cauzat de acumularea de gaze, produse de bacteriile intestinale si care nu pot fi eliminate datorita obstruarii intestinului prin fecale. Pacientii cu constipatie pot prezenta si o scadere a apetitului sau regurgitatii si greata. Durerile de cap apar, uneori, impreuna cu iritabilitate, proasta dispozitie si modificari de somn. Constipatiile cronice pot da modificari la nivelul tegumentelor - acestea devin palide, uneori chiar cu o tenta galbuie, flasce, fara elasticitate. Complicatii Pe termen lung, constipatia poate duce la complicatii variate: inflamatii ale intestinului gros; scaunele foarte tari, cu consistenta pietroasa, pot exercita presiune si ulceratii la nivelul intestinului, sau, in cazuri extreme, obstructii intestinale complete, care necesita interventii chirurgicale. Constipatia indelungata poate duce la diferite afectiuni ale anusului si rectului. Cele mai frecvente sunt hemoroizii si fisurile anale. Relatia dintre obstructia cronica si cancerul de colon este inca neclara. O teorie

sugereaza ca acumularea de fecale in intestin ar duce la cresterea concentratiilor substantelor toxice cu originea in intestin. Efectul pe termen lung al acestor substante asupra peretelui intestinal ar putea determina aparitia cancerului. Simptomele alarmante, care sugereaza sau indica dezvoltarea unui cancer, sunt: - slabiciune generala, - pierderea in greutate, - aparitia de sange in fecale, - eliminarea de fecale in forma de creion ascutit (scaune cu forma efilata, foarte subtiri, amintind de varful unui creion).

Constipatia la adulti si varstnici La adulti constipatia este mult mai frecventa decat la tineri, de 2,5 ori mai frecventa la cei mai varstnici. Peristaltica intestinala este perturbata si musculatura abdominala cu rol in defecatie este mai slabita. Compozitia florei bacteriene intestinale este deasemenea schimbata la varsta inaintata si masa acesteia este crescuta. Unele bacterii, care initial aveau un rol pozitiv in functionalitatea bacteriana, treptat isi pierd influenta pozitiva, capacitatea de metabolizare scade si germenii patogeni prolifereaza. Reducerea secretiei enzimelor digestive faciliteaza schimbarile in compozitia microflorei intestinale, in mod normal un important factor stabilizator important al florei bacteriene intestinale. Varstnicii sunt deasemenea mai constipati datorita abuzului de medicamente. Formarea scaunului pietros apare la varstnici mai frecvent decat la tineri; poate duce la ulceratii ale intestinului sau chiar la obstructie completa. Diagnosticul de constipatie Simptomele constipatiei sunt usor de vazut, ceea ce face diagnosticul mai usor. Pacientul ii spune de obicei medicului despre aceasta problema. Gasirea cauzelor este de obicei mult mai dificila. Pentru examinarea intestinului gros se foloseste colonoscopia, care este o examinare endoscopica pe toata lungimea colonului, cu un aparat special colonoscop. In afara de examenul endoscopic, alte examinari sunt disponibile: bazate pe raze X, incluzand clisma cu bariu, care consta in serii de radiografii dupa administrarea de bariu, care permit vizualizarea intestinului si a diferitelor leziuni, cum ar fi cancerul. Evaluarea unui pacient cu constipatie include, deasemenea analiza sangelui, a urinei, a fecalelor, a continutului gastric, toate acestea pentru gasirea cauzei constipatiei. Uneori sunt necesare teste biochimice suplimentare (glucoza sanguina,

activitate enzimatica). Tratamentul constipatiei cu dieta Introducerea recomandarilor de dieta specifice prezentate mai jos in meniul zilnic al pacientilor care prezinta constipatie are cea mai mare importanta pentru tratarea acestora. Toti pacientii din aceasta categorie ar trebui sa se familiarizeze cu acele substante care, prezente in alimente, faciliteaza miscarile intestinale si care afecteaza in sens negativ defecatia. Alimentele care faciliteaza miscarile intestinale: painea neagra, legumele si fructele nepregatite, crude, fructele uscate, painea din tarate; cerealele: hrisca, orz, ovaz; carnea cu continut mare de tesut conjunctiv; produsele afumate, heringi, produsele de carne conservate, bauturile nealcoolice (apa minerala, sucurile), berea, alimentele dulci, alimentele acidulate; lactatele acidulate: lapte batut, kefir, iaurt, strugurii albi. Alimente care inhiba miscarile intestinale - produse care contin tanin: coacaze uscate, ceai negru puternic, cacao, vin rosu, painea alba, alimentele "lipicioase" (supe, cereale macinate fin, in special gris si orez, pudding-uri). La pacientii cu constipatie care consuma cantitati mari de fibre grosiere, productia de gaze este de doua ori mai mare fata de o dieta obisnuita, cu cantitati moderate de fibre, si de cinci ori mai mare fata de o dieta macinata fin, omogena din punct de vedere chimic. Persoane cu constipatie sau care se plang de distensie abdominala ar trebui sa manance cantitati limitate de alimente cu continut mare de fibre sau poate chiar fara fibre. Alimentele care cresc productia de gaz, cum ar fi fasolea uscata, varza, spanacul, macrisul sunt interzise. Cu toate ca sucurile sunt recomandate, cele de mere si de struguri sunt de evitat. In constipatia insotita de cresterea peristalticii intestinale, mai ales daca pacientii se plang de dureri spastice (colici), o dieta bogata in fibre poate inrautati aceste simptome. In astfel de cazuri este recomandata o dieta cu continut mic de celuloza. Pentru a ameliora crampele intestinale sunt prescrise medicamentele spasmolitice; celuloza este introdusa gradat in dieta, initial in forma lichida si apoi in forma solida. Prunele contin acizi organici care faciliteaza miscarile intestinale si in acelasi timp au continut mic de celuloza. Consumul de prunele este recomandat pacientilor cu constipatie, indiferent de forma lor, chiar si extract de prune sau tescovina. Daca nu exista contraindicatii speciale (afectiuni cardiace, edeme), un pacient cu constipatie ar trebui sa bea 1,5 - 2 litrii de fluide pe zi. Consumul adecvat de lichide previne formarea unui scaun foarte uscat si compact, facilitand astfel defecatia. Adoptarea unui orar alimentar sanatos este foarte importanta. Mesele trebuie sa fie in numar de cel putin 5 pe zi. Pauzele lungi intre mese sunt inacceptabile. Taratele ofera rezultate foarte bune in tratarea constipatiei. Taratele nu sunt

afectate de sucurile peptice, nu constituie o sursa mare de calorii si cresc semnificativ motilitatea intestinala.

Beneficiile activitatii fizice Un mod activ de a trai este foarte important in prevenirea constipatiei. Trezitul tarziu si statul in pat pentru mult timp nu sunt benefice pentru evitarea constipatiei. Sunt indicate: calatoriile prin tara, schiatul, mersul pe jos, pe bicicleta si alte forme de activitate fizica. Activitatea fizica stimuleza motilitatea intestinala, fortifica peretele abdominal si este sanatoasa in general. Laxativele si alte metode de tratament Utilizarea laxativelor si a altor agenti purgativi pentru a trata constipatia este o problema complexa. Acestea sunt de obicei eficiente la inceputul tratamentului, dar daca sunt utilizate pe o perioada lunga de timp organismul se adapteaza, iar uneori produc dependenta. Laxativele naturale, utilizate de mult in practica medicala, au la baza plante cum ar fi semintele de in sau rubarba. Multe laxative contin substante sintetice cu proprietati asemanatoare celor naturale. Reactiile adverse ale laxativelor sunt: - diaree cauzata de supradozare, - reactii alergice, - disfunctii ale intestinului subtire (perturbari ale absorbtiei), colite, pierderea gradata a eficientei datorita adaptarii organismului. Un laxativ sigur si eficient este un zaharid sintetic - lactuloza. Plantele cu proprietati laxative cunoscute sunt: - radacina de rubarba, - siminichie, - capatana de crusin, - macris salbatic, - tulpina de dioc, - rizom de rogoz dulce, - samanta de in, - cimbru de gradina, Clisma este utilizata in constipatia acuta, care apare dupa interventii chirurgicale, boli infectioase, otravire si alte urgente.

Profilaxia constipatiei

Prevenirea transformarii unei constipatii acute in constipatie cronica este foarte importanta. Constipatia acuta apare in timpul bolilor infectioase. Pacientii cu obiceiuri alimentare nesanatoase (care nu mananca suficiente substante organice), cu somn neregulat sau expunere la substante toxice produse de bacterii pot dezvolta mai usor constipatie acuta. Prevenirea constipatiei in timpul infectiilor acute se poate face prin ingestia de cantitati suficiente de apa, fructe, legume, compoturi, sucuri de fructe sau produse lactate fermentate. Constipatia acuta apare frecvent la pacientii cu afectiuni cardiovasculare severe, la pacientii imobilizati la pat. Statul in pat cat mai putin timp posibil reduce riscul aparitiei constipatiei si riscul transformarii in constipatie cronica. Constipatia, ca urmare a pierderii reflexelor naturale de defecatie, apare uneori, mai ales in copilarie. Educarea copiilor sa incerce sa elimine scaunul la timpul fixat este foarte importanta pentru a preveni constipatia obisnuita, cauzata de lipsa stimulilor. Obiceiul de a merge la toaleta la aceeasi ora in timpul unei zile previne dezvoltarea constipatiei si la adult. Pauzele lungi intre mese pot cauza perturbari ale ritmului normal al miscarilor intestinale. Scurtarea pauzelor dintre mese si dieta bogata in substante organice sunt elemente importante in profilaxia constipatiei. Activitatea fizica, exercitiile de dimineata, mersul pe jos, sporturile de apa sunt deasemenea factori importanti in prevenirea constipatiei, mai ales pentru cei care lucreaza la birou.

Constipatia este un sindrom, ce se defineste ca o tulburare a defecatiei. Evacuarea intestinala difera de la o persoana la alta de la 3 scaune pe zi la un scaun la 3 zile, variind in functie de varsta, cantitatea si felul alimentatiei, de starea fizica si psihics.
O buna digestie este urmata de evacuarea regulata si completa a intestinului. Starea altor organe si modul in care ele functioneaza se reflecta si asupra tubului digestiv, iar o tulburare a acestora poate determina tulburari ale functiilor tubului digestiv, manifestate intre altele prin rarirea evacuarii intestinale. O perturbare a functiilor intestinului poate influenta la randul sau functiile altor organe, ceea ce are rasunet, in cele din urma asupra starii generale. Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt: -Insuficiente fibre alimentare in dieta -Alimentatie cu prea putine lichide -Lipsa de exercitiu fizic

-Medicamentele -Sindromul intestinului iritabil (SIB) -Schimbarile din viata de zi cu zi - Abuzul de laxative ]] -Ignorarea nevoii de a merge la toaleta. -Afectiuni si boli tipice CLASIFICAREA CONSTIPATIILOR Constipatia este produsa de diferite cauze si se manifesta variat. In raport cu cauzele, cu modul de aparitie si cu manifestarile clinice s-au produs diverse clasificari: 1. 2. - constipatia rectala atona, produsa prin scaderea tonicitatii musculaturii intestinului; spastica - constipatie a colonului drept; una a colonului stang; alta a colonului transvers.

3. - constipatii secundare: - constipatia trecatoare sau intamplatoare - simptomatica sau organica. - constipatii aparent primitive, fara legatura cu o cauza evidenta sau cu o alta cauza locala: - constipatie rectala sau dischezia -constipatie cronica, SIMPTOMATOLOGIE Pacientii constipati, indiferent de cauza, pot acuza dureri vagi abdominale, balonare, flatulenta suparatoare, dureri de cap mergand pana la migrene chinuitoare, greturi, scaderea poftei de mancare, au limba incarcata cu depozit albicios, gust amar, respiratie urat mirositoare, insomnie, astenie fizica, depresie, chiar anxietate.

Tulburarile locale sunt mai ales urmatoarele : in primul rand peretii rectului se irita ; mucoasa rectala inflamata secreta un lichid care dizolva un strat subtire de la suprafata bolului fecal, bolnavul are in permanenta senzatia de chemare la scaun, dar nu poate evacua materii ci o cantitate de obicei mica de lichid fecaloid pe care alteori il pierde spontan.

TRATAMENTUL CONSTIPATIEI
Tratamentul igieno-dietetic. Regimul alimentar are rol important in tratarea bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fibre, legume, fructe, prune uscate oparite, salata, putina varza acra, paine intermediara. Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progresiv, pentru a obtine tolerarea lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume o perioada fierte, fara a renunta insa definitiv la cruditati, la tarate si grau incoltit. Tratamentul cu medicamente il completeaza pe cel igieno-dietetic, incluzand: Magneziu si potasiu ,Vit. B12 , Bismut subnitric , Metronidazol , Tablete pentru ameliorarea hipotiroidismului, prescrise de medic,Glicerina , Vitamina E si A . Tratamentul chirurgical este inevitabil in starile generatoare de constipatii rebele la orice tratament conservator, de exemplu ocluzie intestinala, perforatii ale tubului digestiv, peritonite, apendicita ori colecistita supuratia, tumori, neoplasme, aderente, stenoze foarte stranse si in orice caz de obstacol mecanic in tranzitul intestinal. Tratamentul fizioterapic apeleaza la raze ultra-scurte, diatermie, infra-rosii ori caldura moderata pe abdomen, masaje usoare si ape minerale.In cazurile de constipatie functionala, zisa habituala (dar nu si in cele organice), se poate apela si la remedii alternative: preso si acupunctura, homeopatie, radiestezie, Complicatii produse de constipatie. Uneori, constipatia poate duce la complicatii: -hemoroizi -fisuri anale -hernii abdominale bioenergie.

Ingrijiri acordate pacientului cu constipatie

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

- In constiptie determin pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide - recomand alimente bogate in reziduuri - stabilirea impreuna cu pacientul a unui orar regulat de eliminari in functie de activitatile sale;

- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate - urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor - efectueaza ,la nevoie ,clisma evacuatoare simpla sau uleioasa - administreaza la indicatie, laxative Pacientul sa fie echilibrat psihic - da dovada de intelegere si rabdare, menajind puduare pacientului - il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile ai sentimentele in legatura cu starea sa.