Sunteți pe pagina 1din 6

Constipatia

Generalitati
Majoritatea persoanelor considera ca sunt constipati atunci cand, de fapt, activitatea tubului digestiv este normala,
impresia generala a oamenilor este aceea de a avea un scaun in fiecare zi. In mod obisnuit, numarul de scaune
considerat a fi in limitele normalului variaza intre un scaun la una sau doua zile. Aproape fiecare individ poate avea
scaune mai rare decat in mod obisnuit, in majoritatea cazurilor constipatia fiind temporara si nu este grava.
Intelegand cauzele producerii ei, prevenirea si tratamentul vor ajuta pe multi sa gaseasca ameliorarea.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Investigatii
. !ratament
". Complicatii
#. $e retinut%
Cauze
&entru a intelege ce inseamna constipatia, trebuie e'plicat mecanismul prin care functioneaza colonul
(intestinul gros). &e masura ce alimentele semilic*ide trec din intestinul subtire spre capatul terminal al
colonului, se absoarbe foarte multa apa pana la formarea scaunului. Contractiile musculare din colon
imping deseurile inspre rect. In momentul in care deseurile ajung la rect, ele sunt solide pentru ca
majoritatea apei a fost absorbita. +caunul tare si uscat, caracteristic constipatiei apare atunci cand colonul
absoarbe prea multa apa sau cand contractiile musculare ale colonului sunt prea lente, facand ca fecalele
sa stagneze prea mult timp in colon si astfel sa e'iste timp indelungat in care apa sa fie e'trasa din
materiile fecale.
Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:
Insuficiente fibre alimentare in dieta , -ibrele alimentare se gasesc in mod obisnuit in legume, fructe si
cereale sau derivate ale acestora. -ibrele , atat cele solubile cat si cele insolubile , reprezinta partea
fructului, legumei sau a cerealelor pe care organismul nu o poate digera. -ibrele solubile se dizolva in apa
cu usurinta si devin in intestine o te'tura moale, fina, asemanatoare cu un gel. -ibrele insolubile trec prin
intestine aproape nesc*imbate. Cantitatea si te'tura fina a fibrei impiedica aparitia scaunelor tari si uscate
care sunt dificil de eliminat. &ersoanele care consuma multe alimente bogate in fibre sunt mai putin
probabil sa ajunga constipati.
1 of 6
Cea mai frecventa cauza de constipatie este dieta saraca in fibre alimentare si bogata in grasimi provenite
din branza, oua si carne. &opulatia consuma in medie o cantitate de ",1 gr de fibre pe zi, insuficient in
comparatie cu 2.,3" gr, cantitatea recomandata. Atat copii cat si adultii consuma o cantitate prea mare de
mancare rafinata si gata preparata din care fibrele naturale au fost indepartate. $ietele de slabire sunt, de
obicei, foarte sarace in fibre alimentare. / dieta scazuta in fibre joaca, de asemenea, un rol c*eie in
aparitia constipatiei la adultii in varsta, care aleg din comoditate o *rana saraca in fibre. $e asemenea,
dificultatile cu mestecatul si ing*ititul mancarii pot forta oamenii mai in varsta sa consume mancare moale,
gata preparata dar saraca in fibre.
Alimentatie cu prea putine lichide , 0ic*idele de orice fel (apa, supele, ciorbele, sucurile, etc.)
cresc fluiditatea continutului colonului si dau volum materiilor fecale, facandu,le mai fine si mai usor de
eliminat. /amenii care au tendinta spre constipatie, ar trebui sa bea suficienta lic*ide in fiecare zi ,
minimum 2l. 0ic*idele care contin cofeina, ca bauturile tip cola, cafeaua dar si alcoolul nu au rol de a
accelera eliminarea materiilor fecale.
Lipsa de exercitiu fizic 1leneveste1 activitatea colonului si poate duce la constipatie prin incetinirea
activitatii intestinale. Constipatia apare adesea dupa un accident sau in timpul unei boli, cand persoana
respectiva trebuie sa stea imobilizata la pat.
Medicamentele care incetinesc miscarile colonului si pot genera sau accentua tendinta la constipatie si
alte afectiuni care pot determina constipatie sunt2
, medicamentele pentru durere (in special narcoticele)
, medicamentele antiacide gastrice care contin aluminiu si calciu
, medicamentele anti*ipertensive (blocante de calciului)
, medicamente antipar3insoniene
, medicamente antispastice
, medicamente antidepresive
, suplimente cu fier
, medicamente diuretice
, medicamente anticonvulsivante
, sc*imbari in viata obisnuita cum este cazul calatoriilor
, abuzul de la'ative
, stari fiziologice , graviditatea sau imbatranirea
, amanarea repetata a nevoii de a merge la toaleta
, bolile obisnuite cu repaus prelungit la pat
, boli ale colonului sau rectului , inclusiv cancerele
, constipatia cronica idiopatica (de cauza necunoscuta).
Sindromul intestinului iritabil (SIB) , 4nele persoane cu +I5 au constipatie sau diaree, deseori
alternate, crampe abdominale, balonari dupa mese. Cu toate ca +I5 poate produce simptome care se pot
intinde pe tot parcursul vietii, afectiunea nu este grava. 6a se accentueaza adesea datorita stresului.
Schimbarile din viata de zi cu zi , &e parcursul graviditatii, femeile pot fi constipate din cauza
sc*imbarilor *ormonale sau datorita compresiunii e'ercitate de uter asupra colonului.
2 of 6
Inaintarea in varsta poate de asemenea sa afecteze activitatea colonului, pentru ca un metabolism mai
lent conduce la o scadere a motilitatii intestinale. $e asemenea, constipatia poate apare si in timpul
calatoriilor datorita modificarilor dietei si rutinei zilnice.
Abuzul de laxative , Miturile constipatiei au condus la folosirea abuziva a la'ativelor. Acest obicei este
mult mai comun printre oamenii care sunt preocupati sa aiba scaun zilnic. 0a'ativele nu sunt de obicei
necesare, utilizarea lor putand deveni efectul unei obisnuinte. In timp, la'ativele pot sa afecteze celulele
nervoase din colon si sa altereze capacitatea naturala de contractie a colonului. &entru acelasi motiv,
folosirea regulata a clismelor poate de asemenea sa conduca la o pierdere a functionarii normale a
intestinelor.
Inorarea nevoii de a mere la toaleta , Ignorarea pe moment a acestei necesitati poate conduce, in
timp, la constipatie.
Afectiuni si boli tipice
Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile neurologice, metabolice si endocrine si
afectiunile sistemice care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot incetini miscarea materiilor
fecale prin colon, rect sau anus.
&rintre bolile care pot cauza constipatie se numara2
, +cleroza multipla
, 5oala &ar3inson
, &seudo,obstructia intestinala idiopatica cronica
, Accidentele vasculare cerebrale
, !raumatisme ale coloanei vertebrale
, $iabetul za*arat
, 5olile glandei tioride , *iper, si *ipotiroidia
, 7ipercalcemia
, 4remia
, +indromul $o8n.
Bolile sistemice cu afectarea tubului diestiv care pot determina constipatie sunt!
, 0upusul eritematos sistemic
, +clerodermia
, Amiloidoza.
5oli ale colonului si rectului care includ obstructii intestinale, aderentele, diverticuloza, tumorile, stricturile
colorectale, boala 7irsc*prung sau cancerul care pot comprima, torsiona sau ingusta intestinul si
determina constipatie.
"isfunctiile intestinale (constipatia cronica idiopatica)
4nele persoane sufera de constipatie cronica, care nu raspunde la tratamentele standard. Aceasta situatie
rara, cunoscuta sub denumirea de constipatie idiopatica cronica (de origine necunoscuta), poate fi
asociata cu tulburari functionale intestinale, cum ar fi cele determinate de alterarea controlului *ormonal
3 of 6
sau a activitatii nervilor si musculaturii colonice, rectale sau anale. Constipatia functionala este intalnita
atat la copii cat si la adulti si este mai frecventa la femei. +caderea mobilitatii colonului si tranzitul intarziat
sunt doua forme ale constipatiei cronice cauzate de scaderea activitatii musculaturii colonului.
Investiatii
Ma#oritatea persoanelor care sufera de constipatie nu au nevoie de teste deosebite pentru
dianostic si se pot trata prin schimbari ale dietei si modului de viata$ $e e'emplu, la oamenii tineri
cu simptome usoare, un e'amen medical poate fi suficient pentru diagnostic si prescrierea tratamentului.
6'plorari suplimentare pot fi necesare atunci cand se ridica suspiciunea de cancer de colon ca substrat al
constipatiei (pierdere in greutate, scaune cu sange, etc).
Studiul tranzitului colorectal , Acest test, rezervat celor cu constipatie cronica, arata timpul necesar
alimentelor pentru a tranzita tubul digestiv. &acientul ing*ite o substanta radio,opaca, al carei tranzit poate
fi urmarit pe un monitor timp de 3 la 9 zile, dupa ce capsula este ing*itita. &acientul urmeaza o dieta
bogata in fibre pe parcursul acestui test.
Iriorafia , &ermite vizualizarea colonului, putand evidentia obstructiile intestinale sau modificari ale
mucoasei acestuia.
Simoidoscopia sau colonoscopia , Consta in e'aminarea rectului si a partii de jos a colonului
(sigmoidul). 6'amenul intregului colon se numeste colonoscopie. &entru aceste e'plorari se utilizeaza un
tub lung si fle'ibil cu un bec si o mini,camera de luat vederi la capat numit colonoscop. &acientului i se da
un sedativ usor inainte de e'aminare. $aca se observa vreo anormalitate, medicul poate face biopsia
formatiunii respective.
%ratament
Cu toate ca tratamentul depinde de cauza, severitate si durata, in cele mai multe cazuri dieta si
sc*imbarile stilului de viata pot ajuta usurarea simptomelor de constipatie si prevenirea ei.
"ieta & ' dieta cu suficiente fibre (intre 2. si 3" gr pe zi) ajuta la formarea unui scaun moale. (rana boata in
fibre include fasole) toate cerealele) fructe proaspete si leume ca sparanhelul) salata) varza si
morcovii$ *entru oamenii predispusi la constipatie) se recomanda evitarea limitarii la mancarea
care nu are fibre sau are un continut scazut de fibre) ca inhetata) branza) carnea si mancarea ata
preparata$
Schimbarile stilului de viata & Alte sc*imbari care pot ajuta la tratarea si prevenirea constipatiei
includ consumul suficient de apa si de alte lic*ide ca sucurile de fructe si legume si supa limpede, e'ercitii
fizice zilnice si rezervarea unui timp suficient pentru a merge la toaleta. &e langa acestea, urgenta de a
iesi la toaleta nu ar trebui ignorata.
Laxativele & Majoritatea oamenilor cu constipatie usoara nu au nevoie de la'ative. /ricum, pentru cei
care au facut sc*imbari in dieta si in stilul de viata fara o ameliorare a constipatiei, medicul poate
4 of 6
recomanda la'ativele sau clisma dar pentru o perioada limitata de timp. Aceste tratamente pot ajuta
intestinele 1lenese1. 0a copii, tratamentele cu la'ative pe termen scurt, cu ajutorul restabilirii obiceiurilor
normale ale colonului, previn constipatia. Medicul ar trebui sa stie cand pacientul are nevoie de la'ative si
care sunt cele potrivite. 0a'ativele luate pe cale orala se gasesc sub forma de lic*id, tablete, guma, pudra
si granule, modalitatea lor de actiune fiind diferita.
&acientii care sunt dependenti de la'ative trebuie sa reduca treptat folosirea lor. Medicul trebuie sa
supraveg*eze acest proces. 0a majoritatea oamenilor, eliminarea uzului de la'ative readuce colonului
abilitatea naturala de contractie.
Alte tratamente , !ratamentul se poate adresa unei cauze specifice. $e e'emplu, medicul poate
recomanda incetarea tratamentului sau internarea pentru efectuarea unei operatii care sa corecteze o
problema anorectala, ca de e'emplu, prolapsul rectal.
&ersoanele care sufera de constipatie cronica, cauzata de o disfunctie anorectala pot folosi reactii naturale
pentru a reeduca musc*ii care controleaza contractiile intestinale. 5iofeedbac3,ul implica folosirea unui
senzor care sa monitorizeze activitatea musculara care in acelasi timp poate fi urmarita pe ecranul unui
computer permitand evaluarea corecta a functiilor organismului.
Complicatii
4neori, constipatia poate duce la complicatii2
, *emoroizi
, fisuri anale
, *ernii abdominale
, prolaps rectal.
"e retinut+
, constipatia poate afecta orice individ pentru perioade scurte
, multi oameni cred ca sunt constipati, dar de fapt tranzitul lor intestinal este normal
, cele mai comune cauze ale producerii constipatiei sunt reprezentate de o dieta anormala si lipsa
activitatii fizice
, cauzele suplimentare ale constipatiei includ medicatia, sindromul intestinului iritabil si abuzul de la'ative
, un e'amen medical poate fi singurul test medical inainte de stabilirea tratamentului
, in cele mai multe cazuri, sfaturile simple ajuta la ameliorarea simptomelor si la prevenirea constipatiei2
, consumul unei diete bogate in fibre care include fasole, tarate, toate cerealele, fructe proaspete si
legume
, consumul de lic*ide
, activitate fizica regulata
, pastrarea unui timp dupa micul dejun sau dupa cina pentru a merge la toaleta netulburat
, neignorarea necesitatii de a merge la toaleta
, de fiecare data cand apare o sc*imbare semnificativa sau de durata in obiceiurile intestinale, trebuie
consultat un medic
, majoritatea oamenilor cu o constipatie usoara nu au nevoie de la'ative.
5 of 6
'ricum) doctorul poate recomanda folosirea laxativelor pe o perioada limitata de timp persoanelor
cu constipatie cronica$
6 of 6

S-ar putea să vă placă și