Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.

: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 1 / 10

Aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal № _8_ din _29.01.2021_
Şef de catedră, d.h.f., profesor universitar
_____________ Vladimir Valica

Interactiuni aliment – medicament, medicament-bauturi nealcoolice

Indicaţii metodice pentru studenţii anului III

CHIŞINĂU 2021
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 2 / 10

INTRODUCERE

Elaborarea metodică este destinată pentru pregătirea de sine stătătoare a studenţilor către
seminar şi pentru lucrul practic de sine stătător al studenţilor sub conducerea profesorului.

Importanţa profesională a temei

Această temă include studierea noţiunilor de interacţiune aliment-medicament şi băuturi–
medicament, clasificarea acestora, avantajele unor asocieri sau stările patologice ce pot apărea în
urma unei combinări erate.
Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă posibilitatea:
- de a elucida importanţa interacţiunilor dintre alimente şi medicamente - de a însuşi clasificarea
vitaminelor
- de a determina compoziţia alimentelor şi compatibilitatea lor cu unele medicamente
-de a aprecia la ce nivel au loc interacţiunile dintre medicament şi alimente, băuturi
- de a cunoaşte tipurile de excreţie a medicamentelor din organism, şi factorii ce încetinesc sau
accelerează acest proces

Astfel, studierea acestor noţiuni şi procese fiziologice ce se desfăşoară în organismul

uman permit ridicarea nivelului profesional a viitorilor farmacişti în vederea aprecierii
alimentaţiei corecte a populaţiei şi sporirea bunăstării pacienţilor.

Scopul studierii temei:

1. De a însuşi noţiunile de bază ce se referă la interacţiune aliment-medicament şi băuturi–

medicament
2. De a studia clasificarea interacţiunilor şi caracteristica fiecărei clase.
3. De a putea aprecia importanţa unei alimentaţii adecvat cu tratamentul medicamentos
urmat.
4. Reieşind din cunoaşterea permiselor şi intersizelor asocieri de alimente, băuturi cu
medicamentele prescrise, de recomandat sau atenionat pacienţii cărora le-au fost eliberate
din farmacie formele medicamentoase.

Planul lucrărilor de laborator

1. Controlul şi corecţia însuşirii materialului după întrebările pentru pregătirea de sine

stătătoare.
2. Lucrul practic al studenţilor.
3. Lucrul de sine stătător.
4. Controlul total
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 3 / 10

MATERIAL INFORMATIV

Clasificarea interacţiunilor medicament – aliment poate fi realizată după mai multe criterii:
* frecvenţa lor;
* semnificaţia chimică;
* mecanismul prin care se produc;
* consecinţa asupra organismului;
* nivelul farmacocinetic la care se produc;
* nivelul la care se distribuie.

Un criteriu general acceptat este cel care clasifică interacţiunile în funcţie de tipul de
substanţă care produce efectul sau care îşi modifică comportamentul datorită administrării
medicamentele simultan cu ingestia de alimente. Pe baza acestui principiu putem distinge două
mari grupe de interacţiuni:
1. Interactiuni fizico-chimice in vitro
Includ interactiunile aliment-medicament care se produc fara interventia organismului.
Asocierile de substante care au ca rezultat formarea de precipitate insolubile. De exemplu,
asocierea flufenazinei cu infuziile stimulante duce la inactivarea medicamentului. Interacţiunile
ce pot apărea în urma administrării concomitente a medicamentelor labile la pH acid
(ampicilina) cu băuturi nealcoolice acide (sucuri de citrice); are loc o inactivare totală sau
parţială a medicamentelor. De asemenea, pot fi integrate în această categorie şi interacţiunile
dintre medicamente şi substanţele componente ale nutriţiei parenterale.

2. Interacţiunile farmacocinetice sunt cele mai frecvente şi, în cele mai multe cazuri,
cele mai dificil de prevăzut.
Alimentele pot modifica absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi excreţia metaboliţilor
medicamentelor. Modificarea absorbţiei se traduce, în general, printr-o creştere sau descreştere a
eficacităţii terapeutice a medicamentelor şi implicit apare o modificare a efectului acestora. În
acelaşi timp, administrarea medicamentelor poate modifica absorbţia nutrimentelor sau utilizarea
lor de către organism. O importanţă deosebită o are absorbţia, nivelul principal la care au loc
majoritatea interacţiunilor aliment-medicament (îndeosebi metabolizarea hepatică şi la
metabolizarea în peretele intestinal). Uneori există o diminuare a cantităţii de principiu activ
absorbită în timp ce în alte cazuri se modifică viteza procesului. Absorbţia poate fi modificată şi
de variaţia condiţiilor de la nivelul diferitelor segmente din tractul gastro-intestinal. Este cazul
interacţiunii dintre griseofulvină şi lipide şi cel dintre eritromicină şi lapte.

Interacţiuni medicament–aliment ce au loc la nivelul tubului digestiv

Traseul pe care îl urmează forma farmaceutică după administrarea pe cale orală până la locul
de absorbţie, comportă numeroase etape şi uneori opriri obligatorii. Acest parcurs poate fi
influenţat într-o măsură mai mare sau mai mică de prezenţa alimentelor.

Interacţiuni la nivelul cavităţii bucale

Pacientul introduce medicamentul în cavitatea bucală, aşezându-l pe limbă şi apoi, cu o
cantitatea suficientă de apă îl înghite; deci, forma farmaceutică nu rămâne în cavitatea bucală;
este posibil ca în timpul acestei staţionări să se producă o slabă absorbţie. Formele administrate
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 4 / 10

sublingual sunt absorbite exclusiv în acest segment al tubului digestiv, evitând astfel inactivarea
de la nivelul hepatic.

Interacţiuni la nivelul esofagului

De-a lungul esofagului medicamentul este antrenat de o mişcare specială creată de diferenţa de
presiune din amonte şi presiunea din aval fără ca gravitaţia să intervină. Durata tranzitului
pentru o substanţă solidă este de 10 secunde. Esofagul nu este o zonă de absorbţie datorită
rapidităţii tranzitului.Aceste două etape (cavitatea bucală şi esofagul) nu sunt influenţate de
prezenţa alimentelor simultan cu medicamentele.

Interacţiuni la nivelul stomacului

Esofagul comunică prin orificiul cardia cu stomacul, locul unde ajunge tot ceea ce este ingerat.
Sejurul gastric durează până ce un mecanism de evacuare permite conţinutului stomacului să
treacă prin orificiul piloric spre duoden. În cursul acestei opriri obligatorii, forma galenică se
găseşte în contact direct cu alimentele ingerate, intensitatea acestui contact depinzând de
momentul la care a fost administrat.

Interacţiuni la nivelul intestinului subţire

Prin intermediul orificiului piloric, principiul activ pătrunde în intestinul subţire şi este expus
la un mediu total diferit celui din stomac. Intestinul subţire este locul cel mai important unde se
produce absorbţia substanţelor medicamentoase, la acest nivel cele mai multe principii active vor
rămâne până ce absorbabilitatea va fi suficient de mare, cu condiţia ca substanţă medicamentoasă
să nu reacţioneze cu substanţele endogene formând astfel derivaţi insolubili. Dacă motilitatea
intestinală este ridicată, sejurul va fi scurt şi în consecinţă, procesele de dizolvare şi absorbţie vor
fi incomplete.

Absorbţia la nivelul intestinului gros este redusă cantitativ. Mucoasa colonului prezintă
pori şi este de natură lipidică. Absorbţia din intestinul subţire este modulatoare a absorbţiei de la
nivelul intestinului gros (sunt absorbite substanţe ce nu sunt reţinute în jejun şi ileon).
Principalele elemente absorbite în colon sunt: apa, substanţe hidrosolubile prin porii membranei,
dar şi substanţe liposolubile prin transport pasiv. La acest nivel nu putem vorbi de interacţiuni
medicament-aliment.
Interactiuni la nivelul aparatului excretor
Concentraţia plasmatică şi excreţia urinară a principiilor active poate fi,de asemenea,afectată
de alimentaţie.Anumite alimente pot influenţa absorbţia şi eliminarea unor principii active sau
metaboliţi ai acestora prin efectul lor asupra pH-ului urinar.

Alimente ce influenţează excreţia medicamentelor prin efectul asupra pH-ului urinar.

Alimente cu potenţial acid Alimente cu potenţial alcalin
(cresc excreţia principiilor active cu (cresc excreţia principiilor active cu caracter de
caracter de baze slabe) acizi slabi)
Carne, peşte, moluşte, ouă, brânză, bacon Lapte, toate tipurile de fructe, cu excepţia prunelor,
toate tipurile de pâine, prăjituri uscate, toate tipurile de legume verzi fără linte şi porumb.
checuri, prune, prune uscate.

Multi oameni traiesc cu impresia gresita ca, fiind naturale, toate plantele si alimentele sunt
sigure. Nu este asa ! Foarte des, plantele si alimentele interactioneaza cu medicamentele pe care
le luati in mod normal rezultand efecte secundare grave.
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 5 / 10

Expertii declara ca natural nu inseamna complet sigur. Tot ce ingeram poate sa

interactioneze cu altceva. Medicamentele luate pe cale orala merg in sistemul digestiv pe acelasi
drum cu plantele si alimentele luate tot pe cale orala. Deci, atunci cand un medicament este
amestecat cu vreun aliment sau vreo planta medicinala, fiecare dintre ele poate sa afecteze modul
cum corpul le metabolizeaza.

Alcoolul este un narcotic care interactioneaza cu orice medicament, in special cu

antidepresivele si alte medicamente ce afecteaza creierul si sistemul nervos. Unele componente
ale regimurilor alimentare cresc riscul aparitiei efectelor secundare. Bauturile alcoolice au
tendinta sa mareasca efectele deprimante ale medicamentelor. Este o idee buna sa nu consumati
niciun fel de alcool atunci cand sunteti sub tratament. Antioxidantii si beta carotenul intensifica
efectul alcoolului asupra stomacului.

Cantitati mari de broccoli, spanac sau ale legume cu frunze verzi bogate in vitamina K,
care ajuta la coagularea sangelui, pot contracara efectele medicamentelor administrate tocmai
pentru prevenirea coagularii.

Paducelul (gherghin), caruia i se face reclama cum ca ar fi eficient in reducerea

atacurilor de anghina pectorala prin scaderea tensiunii arteriale si a nivelului colesterolului, nu
trebuie luat niciodata cu Lanoxin (Digoxin), medicament prescris pentru majoritatea problemelor
de inima. Combinatia poate diminua prea mult ritmul inimii, cauzand crize cardiace.

Ginsengul, potrivit cercetarilor, poate creste tensiunea arteriala, fiind periculos pentru cei
care vor sa si-o mentina sub control. Ginsengul, usturoiul sau suplimentele care contin ghimbir,
cand sunt luate impreuna cu medicamente pentru subtierea sangelui, pot cauza hemoragii. In
cazuri rare ginsengul poate provoca insomnii. Consumul cafeinei si ginsengului simultan creste
riscul suprastimularii si provoaca disconfort la nivel gastrointestinal. De asemenea, consumat o
perioada mai lunga, poate cauza dereglari ale menstruatiei si sensibilitatea sanilor in cazul unor
femei. Ginsengul nu este recomandat femeilor insarcinate sau mamelor care alapteaza.

Capsulele de usturoi combinate cu medicamentele pentru diabet pot cauza o scadere

periculoasa a zaharului din sange. Persoanele care sunt sensibile la usturoi pot resimti arsuri la
stomac si gaze. Usturoiul are proprietati ce impiedica coagularea. Trebuie astfel sa consultati un
doctor in cazul in care luati deja anticoagulante.

Cantitati mari de faina de ovaz sau alte cereale bogate in fibre nu trebuie consumate
cand luati digoxina. Fibrele pot interveni in absorbtia medicamentului, luand pastila
degeaba.Totusi, nu renuntati la a manca cereale imediat, deoarece va va salta nivelul digoxinei
la unul toxic. Doar un profesionist va poate face schimbari in regimul alimentar dupa analiza
atenta a nivelului digoxinei.

Branza, varza murata,unele tipuri de bere, vinul rosu, pepperoni si fructele avocado
prea coapte trebuie evitate de persoanele care iau antidepresive. Interactiunea cu acestea poate
cauza o crestere mortala a tensiunii arteriale.

Rosiile contin cantitati mici de substanta toxica cunoscuta sub numele de solanina, care
poate cauza dureri de cap. Sunt si o sursa pentru alergiile comune. O substanta neidentificata
inca din rosii si produsele pe baza de tomate poate provoca indigestie si arsuri stomacale.
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 6 / 10

Persoanele care au probleme digestive ar trebui sa incerce sa elimine rosiile pentru 2-3 saptamani
si sa observe daca apare vreo imbunatatire.

Evitati cartofii care au o tenta verde a cojii si indepartati mugurii. Altfel vor avea gust
amar si pot contine solanina, substanta toxica ce cauzeaza diaree, crampe si oboseala.

Alimentele bogate in tiramina cum ar fi pestele afumat si cel sarat consummate pe

parcursul unui tratament antidepresiv cu inhibitorii de monoaminooxidaza, pot declansa
sindromul cunoscut sub numele de “cheese afect”, manifestat printr-o criza hipertensiva cu
cefalee, palpitatii, greata si voma, chiar accindente vasculare cerebrale.

Carnea la gratar trebuie evitata de bolnavii de astm. Compusii chimici care se formeaza
cand carnea este prajita la gratar impiedica medicamentatia sa lucreze eficient, crescand
posibilitatea unui atac de astm.

Consumul regulat de alimente bogate in grasimi in timp ce luati anti-inflamatorii si

medicamente pentru artrita cauzeaza probleme pentru rinichi, pacientul simtindu-se vlaguit si
foarte linistit, aproape sedat.

Prunele, piersicile, caisele si ciresele pot produce reactii alergice persoanelor sensibile
la aceste alimente. Persoanele alergice la aspirina pot avea probleme dupa ce mananca prune sau
piersici, care contin salicilat. Samburii de prune, piersici si caise contin un compus numit
amigdalina, care in cantitati mari poate si otravitoare.

Capsunile, zmeura, spanacul si rubarba contin acid oxalic, care poate agrava pietrele
la rinichi si vezica biliara si reduc capacitatea organismului de a absorbi fierul si calciul. Zmeura
contine un salicilat natural care poate cauza reactii alergice persoanelor sensibile la aspirina.
Si alte medicamente obisnuite eliberate fara reteta pot cauza probleme in urma unor interactiuni.
Spre exemplu, aspirina poate afecta eficacitatea medicamentatie penru artrita, a steroizilor si a
diureticelor. Contraceptivele orale sunt mai putin eficiente cand interactioneaza cu barbituricele,
antibioticele si medicamentele impotriva tuberculozei.

Prin urmare, ceea ce dumneavostra considerati a fi sanatos si benefic organismului in

realitate va poate aduce daune foarte mari, uneori letale. Incercati pe cat posibil sa descoperiti
alimentele si medicamentele care va pot rani, discutati cu doctorii pentru a alege medicamentatia
si alimentatia potrivita organismului dumneavoastra.

Interactiunea medicament-bautura nealcoolica

Ce este interactiunea?
Interactiunea intre medicament si bautura racoritoare se manifesta prin modificarea efectului
primului prin mecanisme de sinergism sau antagonism cu potentarea ulterioara a actiunii sau
cresterea toxicitatii acestuia.

Clasificarea interacţiunilor medicament –bauturi poate fi realizată după mai multe criterii, şi
anume:
• frecvenţa lor;
• semnificaţia chimică;
• mecanismul prin care se produc;
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 7 / 10

• consecinţa asupra organismului;

• nivelul farmacocinetic la care se produc;
• nivelul la care se distribuie.

Prin analogie cu interacţiunile medicament-medicament, interacţiunile bauturi racoritoare

medicament se pot împărţi în:
Interacţiuni fizico-chimice in vitro
Interacţiuni farmacocinetice
• La nivelul absorbţiei medicamentului
• La nivelul metabolizării medicamentului
• La nivelul transportului medicamentului
• La nivelul eliminării medicamentului
Interacţiuni farmacodinamice
• Vizând efectul principal al medicamentului
• Vizând efectule secundare şi adverse ale medicamentului

Cafea
• Cafeaua prezintă "antagonism de efect", adică are efect de stimulare a secreţiei gastrice,
reducând eficacitatea medicamentelor de tip antiulceroase.
• Mai mult, cofeina creşte efectele secundare (digestive şi cardiace), ale teofilinei, un
bronhodilatator folosit în tratarea astmului.
• Această băutură mai poate, în acelaşi timp, diminua acţiunea unor calmante, precum
benzodiazepinele, şi duce la creşterea acţiunii diureticelor.
• Evitati cafeina in timpul tratamentului care contine anumite antibiotice, cum ar fi
enoxacin, ciprofloxacina si norfloxacina, folosit mai ales pentru tratarea infectiilor
tractului urinar (cistite) .
Aceste antibiotice interfereaza cu eliminarea cafeinei din organism si poate duce, prin
urmare, la o reactie adversa.

Bauturile acide
Băuturile acide înfluenţează absorbţia unor medicamente ca ampicilina, oxacilina,
penicilina V, eritromicina. Medicii recomandă persoanelor care urmează un tratament cu
aceste medicamente să le administreze, în general, la aproximativ două sau trei ore după
masă, atunci când PH-ul gastric este mai redus.

Lactatele
• Lactatele diminuează efectul medicamentelor, mai ales în cazul tetraciclinei. Se
recomanda pacienţilor să evite să ia acest medicament cu iaurt sau lapte, deoarece pastila
nu îşi mai face efectul. Se poate bea lapte sau mânca un iaurt după cel puţin jumătate de
oră de la luarea pastilei, dar în nici un caz înainte de a lua medicamentul.
• Calciul interactioneaza cu antibioticele din familia tetraciclinelor. El impiedica
solubilizarea principiului activ la nivelul stomacului, o etapa necesara pentru ca molecula
activa sa intre in circulatia sangvina si sa ajunga la organul bolnav. Acelasi lucru este
valabil si pentru antimicotice.
• Laptele nu trebuie amestecat nici cu laxative care contin bisacodyl
• Nu se recomanda combinarea medicamentelor cu invelisul acidorezistent cu laptele.
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 8 / 10

Sucul de grapefruit
Sucul de grapefruit interferează cu un număr mare de medicamente, precum cele pentru
persoanele cardiace, care suferă de reflux gastro-esofagian, disfuncţie erectilă, convulsii sau
tulburări ale somnului. Nu contează dacă este suc din grapefruit alb sau roşu, ambele au
efectul de a accentua apariţia reacţiilor adverse.
Persoanele care iau pastile contra colesterolului nu trebuie să bea suc de grapefruit pentru că
acesta favorizează absorbţia intestinală a medicamentelor.
Sunt vizate în principal două medicamente anticolesterolemiante: simvastatina şi
atorvastatina. De exemplu, sucul de grapefruit asociat cu simvastatină creşte de 15 ori
absorbţia substanţei active, ceea ce provoacă tulburări musculare grave.
Imunosupresoare luate concomitent cu sucul de grapefruit pot afecta rinichii. Este bine sa
consumati suc de grapefruit la mai mult de doua ore inainte de a lua aceste medicamente si
sa limitati consumul la mai putin de un sfert de litru pe zi. Cu toate acestea, trebuie sa stim ca
sucul de mere si de portocale nu determina interactiuni cunoscute.
Furanocumarinele, mai precis bergamotin si dihidroxibergamotin, sunt responsabile de
interactiunea sucului de grapefruit cu medicamentele.
Medicamentele care interactioneaza cu sucul de grapefruit au, de obicei, dificultati in a fi
absorbite datorita enzimei CYP3A4 din sucul intestinal cu care interfera. Compusii activi din
grapefruit mai pot interactiona si cu p-glicoproteina, o polipeptida anionica transportoare,
crescand sau scazand biodisponibilitatea a numeroase forme farmaceutice.

Medicamentele care interactioneaza cu sucul de grapefruit sunt:

• benzodiazepinele: triazolam si quazepam
• Statinele:atorvastatin, lovastatin si simvastatin
• Dihidropiridinele:felodipine, nicardipine, difedipine,precum si losartan, verapamil
• antiaritmice (chinina, amiodarone, disopyramine, propafenone, carvediol
• codeina
• ciclosporinele
• sildenafil (Viagra), tadalafil

Pentru a stabili daca furanocumarinele sunt cele responsabile de interactiuni, Watkins a lucrat
cu oameni de stiinta de la Departamentul de Citrice din Florida, in vederea izolarii
furanocumarinelor din suc. Ei au studiat efectul sucului integral versus efectul sucului lipsit de
furanocumarine asupra absorbtiei felodipinei, un medicament antihipertensiv ce interactioneaza
cu sucul de grapefruit. Astfel s-a descoperit ca dupa indepartarea furanocumarinelor din suc,
interactiunea nu mai aparea.
Sucurile de citrice (portocale, lămâi, grapefruit) nu vor fi asociate cu medicamente
antiinflamatoare şi aspirină, pentru că duc la apariţia efectelor adverse digestive: arsuri la
stomac, hiperaciditate, reflux gastroesofagian. Medicii mai recomandă ca medicamentele
antiinflamatoare să fie luate în timpul mesei pentru a limita astfel de reacţii adverse.
Sucul de portocale nu trebuie consumat cu antiacizii care contin aluminiu. Acest suc mareste
absorbtia de aluminiu.
Sucul de coacaza
Coacazele contin cantitati importante de acid salicilic, ce detine efecte similare aspirinei. Astfel,
persoanele alergice la aspirina trebuie sa evite cantitatile mari de suc de coacaze.
1.Warfarina
Grad de interactiune: moderat, motiv pentru care medicii specialisti recomanda atentie
sporita in ceea ce priveste aceasta combinatie.
 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 9 / 10

Warfarina are capacitatea de a incetini procesul de coagulare a sangelui. Coacazele cresc

riscul de formare a echimozelor si cheagurilor de sange. In aceste conditii este recomandat sa
efectuati in mod constant o analiza a sangelui, iar daca este cazul medicul specialist va
dispune modificarea dozei de warfarina.
2. Medicamente metabolizate de ficat (citocromul P450 2C9 (substrat CYP2C9)
Grad de interactiune: minor, motiv pentru care se recomanta precautie in privinta acestei
combinatii.
Anumite produse medicamentoase sunt metabolizate la nivelul ficatului. Coacazele detin
capacitatea de a scadea timpul in care aceste substante sunt procesate. In acelasi timp exista
posibilitatea ca acest fruct sa intensifice efectele si efectele secundare ale anumitor
medicamente de acest fel. Se recomanda consultarea medicului specialist inainte de a incepe
un tratament pe baza de medicamente metabolizate de ficat.
Anumite medicamente de acest gen contin diclofenac, ibuprofen, meloxicam, piroxicam,
celecoxib, amitriptilina

Apa
Apa care se bea odata cu medicamentele poate grabi si creste absorbtia intestinala a acestora. Ea
ajuta la dezagregarea si dizolvarea formelor farmaceutice solide si creste viteza de golire a
stomacului.
• Asociate medicatiei antidiabetice, apele clorurate potenteaza efectul tratamentului
medicamentos, imprimand uneori reducerea dozelor zilnice de medicamente.
• Datorita interventiei asupra reglarii evacuarii stomacului, apele clorurate izotone maresc
viteza de golire a stomacului si pun în repaos mucoasa acestuia.
• Evitati prepararea ceaiurilor folosind apa de la robinet. Amestecata cu clor - un element
foarte activ si agresiv, a carui folosire a fost interzisa in toate tarile civilizate - poate
provoca niste combinatii chimice nedorite.

Diverse
• Toate bauturile (infuzii din ceai negru,cereale,patrunjel) ce contin vitamina K pot inhiba
procesul anticoagulant. Astfel, sunt periculoase pentru cei ce iau anticoagulante.
• Bauturile bogate in tiramina (suc de banane, bere, cafea, iaurt, vin rosu), consumate pe
parcursul unui tratament antidepresiv cu inhibitorii de monoaminooxidaza, pot declansa
sindromul cunoscut sub numele de «cheese efect», manifestat printr-o criza hipertensiva
cu cefalee, palpitatii, greatasi voma, chiar accidente vasculare cerebrale.
• Unele medicamente sunt mai bine absorbite dacă sunt administrate simultan cu ingestia
de coctailuri cu conţinut crescut în grăsimi, acestea determinând o creştere a secreţiei
gastrice acide şi a sărurilor biliare, tensioactivi naturali, acestea favorizând dizolvarea sau
în alte cazuri măresc timpul de staţionare gastrică şi astfel indirect influenţează
dizolvarea. Este cazul: fenoftaleinei, acid iopanoic, aminele cuaternare hipotensive,
fenitoina, carbamazepina sau griseofulvina.
Se recomande bolnavilor să ia medicamentele pe stomacul gol,cu un volum suficient de apă
astfel asigurându-se condiţiile optime de dizolvare şi absorbţie a principiilor active.
Excepţie de la această regulă fac parte substanţele iritante pentru mucoasa gastrică care nu pot fi
administrate înainte de masă. În această categorie sunt incluse: fenilbutazona, nitrofurantoina,
aspirina, esterii ampicilinei, amoxicilina, eritromicina.

Întrebări pentru recapitulare:

 Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01

09.3.1-12
DATA: 06.07.2009
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimia suplimentelor alimentare și a nutrientelor) Pag. 10 / 10

1. Enumeraţi tipurile de interacţiuni aliment-medicament şi daţi o scurtă caracteristică fiecării

clase?
2. Descrieţi procesul de interacţiune dintre alimente şi principiu activ pe parcursul tractului
gastro-intestinal?
3. Care sunt alimentele ce favorizează sau încetinesc excreţia princiilor active din oranism?
4. Enumeraţi alimentele şi urmările asocierii de alimente, băuturi alcoolice şi nealcoolice cu
unele medicamente?
5. Care sunt cele mai grave asocieri de principii active şi nutriente?
6. Apa şi medicamentele?
Bibliografie:
1. Internet
http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/interactiunea-alimentelor-cu-medicamentele_6942
http://medenciclopedie.com/?page_id=2223
http://www.ziare.com/articole/medicamente+interactiuni
http://sanatate.acasa.ro/boli-7/cele-mai-periculoase-interactiuni-intre-medicamente-167631.html