Sunteți pe pagina 1din 15

1.

FARMACOCINETICA

1. Selectați membrana lipidică ușor permeabilă doar pentru medicamente lipofile și


neionizabile: (pag 59)
-epiteliul tubular renal

2. Selectați membrana lipidică permeabilă pentru medicamente cu masa moleculară mare,


până la 50000: (pag 60)
- glomerulii renali

3. Selectați membrana biologică la nivelul căreia transportul nu se face cu energie: (pag 59)
- pielea

4. Referitor la regulile generale de transfer prin membrane, este adevărat că: (pag 61)
- trec foarte ușor moleculele cu coeficient de partiție lipide/apă foarte mare
-difuziunea depinde de agitația moleculară

5. Conform legii I a lui Fick, difuziunea simplă depinde de: (pag 63)
- constanta de difuziune
- gradientul concentrației

6. Alegeți afirmațiile adevărate: (pag 63)


- forma neionizată a unei substanțe poate să realizeze concentrații egale pe cele două
fețe ale membranei
- când între cele două fețe ale membranei există o diferență de pH, se realizează o
distribuție inegală a substanței
- ecuația Henderson-Hasselbach se utilizează pentru calculul cantității de substanță
ionizată și neionizată

7. Pentru un acid, se află o concentrație mai mare de formă nedisociată cu cât: (pag 64)
- pKa >pH

8. Selectați medicamentele bazice: (pag 65)


-propranolol
-kanamicină
-morfină

9. Sunt medicamente transportate activ, cu transportorii aminoacizilor: (pag 66)


- alfa-metil-DOPA
-L-DOPA
-5-fluorouracil

10. Ciclul γ-glutamil nu este caracterizat de: (pag 66)


- prezența enzimei citosolice γ-glutamil transferaza
-prezența enzimei membranare γ-glutamil ciclotransferaza

11. Sunt medicamente cu efect local la nivelul căii orale: (pag 68)
- antiacide
-purgative
12. Cinetica Michaelis-Menten: (pag 70)
- se aplică la ioni și substanțe polare disociate
- viteza de absorbție este egală cu raportul dintre constanta de absorbție și 2,303

13. Cinetica de ordin zero: (pag 71)


- are loc la administrarea de forme mederne cu cedare controlată
- are loc la administrarea de perfuzii i.v.
- are loc la administrarea anesteziei generale cu debit constant de gaze

14. Sunt căi de administrare naturale la nivelul mucoaselor: (pag 71)


-calea orală
-calea oculară
-calea intravaginală
-calea intrarectală

15. Selectați căile utilizate exclusiv pentru acțiune generală: (pag 72)
-subcutanată
- sublinguală

16. Particularitățile căii orale sunt: (pag 73)


-vascularizația drenează sângele spre vena portă
-suferă efect de prim pasaj intestinal, hepatic, pulmonar

17. Factori fiziologici care influențează absorbția și biodipsonibilitatea pe cale orală sunt:
(pag 74)
- efectul primului pasaj
- bacteriile intestinale
- pH-urile extreme

18. Tranzitul intestinal accelerat: (pag 75)


- scade absorbția riboflavinei în partea superioară a intestinului
- scade timpul de contact cu mucoasa intestinală

19. Spasmul sfincterului piloric: (pag 75)


- întârzie evacuarea conținutului gastric
-întârzie absorbția intestinală a medicamentelor

20. Sunt medicamente ce influențează motilitatea gastrică: (pag 75)


- parasimpatoliticele
- antiacidele
- anticolinesterazicele
- antispasticele

21. Se absorb prin mucoasa intestinală: (pag 76)


- substanțe nedisociate lipofile, prin difuzie simplă
- substanțe hidrosolubile, prin filtrare
- substanțe disociate, prin transport activ
22. Selectați afirmațiile incorecte referitoare la absorbția prin mucoasa intestinală: (pag 77)
- absorbția ionilor crește cu creșterea valenței
- guanetidina nu se absoarbe intestinal

23. Biodisponibilitatea formelor farmaceutice orale scade în ordinea: (pag 78)


- soluții > emulsii > suspensii > capsule > drajeuri

24. Dezavantajele căii orale sunt: (pag 79)


- biodisponibilitatea este influențată de efectul primului pasaj
- este inutilizabilă la bolnavii comatoși
- substanțele inactivate în ficat mai mult de 50-75% nu se administrează oral

25. Se pot administra pe calea bucală: (pag 80)


- hormoni steroizi sexuali
- vitamine
- antiseptice

26. Sunt forme farmaceutice specifice căii sublinguale: (pag 80)


- granule homeopate
- soluții administrate în picături
- oralet

27. Particularitățile absorbției pe cale rectală sunt: (pag 81)


- se folosește pentru acțiune locală
- se folosește pentru acțiune generală
- vena hemoroidală inferioară drenează sângele în cavă inferioară

28. Pentru acțiunea generală, pe calea nazală se administrează: (pag 82)


- pulbere de hipofiză posterioară
- butorfanol

29. Selectați clasa de medicamente care nu se administrează pe cale pulmonară: (pag 83)
- antiastmatice antileucotriene

30. Diametrul particulelor de aerosoli optim pentru acțiune locală este considerat a fi: (pag 85)
- 3 microni
31. În ceea ce privește tonicitatea soluțiilor oftalmice, este fals că: (pag 86)
- soluțiile hipertone sunt preferabile
- soluțiile hipertone pot cauza ulcerații corneene

32. Selectați afirmațiile adevărate: (pag 86, 87)


- proteinele lacrimale pot lega unele substanțe medicamentoase
- sistemul Ocusert conține pilocarpină și de administrează în glaucom

33. Despre absorbția pe cale cutanată este fals următorul enunț: (pag 87, 88)
- coeficientul de partiție lipide-apă optim al substanței medicamentoase este mai mare
decât 1 (lipofilie înaltă)
34. Sunt substanțe medicamentoase utilizate în preparate cu aplicare cutanată: (pag 89)
- estradiol
- scopolamină
- terbutalină
- fentanil

35. Referitor la administrarea medicamentelor pe calea intravenoasă, este falsă afirmația: (pag
90, 91)
- nu se pot administra substanțe iritante tisular

36. Calea intraarterială se folosește pentru administrarea: (pag 91)


- insulinei, în gangrena diabetică
- substanțelor radioopace, în scop diagnostic
- citotoxicelor, în tumori canceroase

37. Despre calea intramusculară de administrare a medicamentelor nu se poate spune că: (pag
92, 93)
- substanțele greu difuzabile, în suspensie microcristalină, se absorb prin filtrare
- absorbția din fesă este mai mare decât cea din braț
- vâscozitatea mediului crește absorbția

38. Se administrează pe cale subcutanată: (pag 94)


- analgezice morfinomimetice
- insulină
- hormoni sexuali

39. Selectați varianta corectă: (pag 94, 95)


- calea intraosoasă se folosește numai pentru acțiune generală

40. Selectați substanțele active care realizează concentrații semnificative în elementele


figurate: (pag 96)
- ciclosporina A
- antimalaricele
- petidina

41. Factorii dependenți de organism ce influențează legarea de proteinele plasmatice sunt:


(pag 96, 97)
- hipoalbuminemia
- poziția orizontală sau verticală
- specia

42. Legarea de proteinele plasmatice poate avea următoarele consecințe farmacoterapeutice:


(pag 97, 98)
- medicamentele pot căpăta antigenicitate
- necesitatea ajustării dozelor pentru evitarea reacțiilor adverse
- etapa de transport reprezintă o etapă limitantă pentru substanțele legate în procent
mare
43. Selectați proteinele plasmatice de care se pot lega medicamentele: (pag 98)
- albuminele
- alfa 1-acid glicoproteina

44. Selectați variantele corecte referitor la legarea medicamentelor de albumine: (pag 99)
- de situsul I de legare pe albumine se leagă warfarina, bilirubina, antiepileptice
- de situsul II de legare pe albumine se leagă benzodiazepine, AINS acizi carboxilici
- de situsul I de legare pe albumine se leagă salicilați, sulfonamide antidiabetice și
antimicrobiene

45. Selectați variantele corecte referitor la legarea medicamentelor de alfa 1-acid


glicoproteina: (pag 100)
- se leagă preponderent medicamente slab bazice
- se leagă antidepresive triciclice

46. Fenilbutazona prezintă interacțiuni prin legarea de proteinele plasmatice cu următoarele


medicamente, cu excepția: (pag 99, 100, 101)
- digitoxina

47. Referitor la concentrația plasmatică a unei substanțe active, este adevărat că: (pag 102)
- în steady-state, cantitatea de medicament epurată în unitatea de timp este egală cu
cantitatea absorbită
- pe baza concentrației plasmatice se pot ajusta dozele la medicamentele greu-
maniabile
- concentrația în steady-state depinde de doza administrată, timpul de înjumătățire
- concentrația în steady-state depinde de intervalul dintre doze

48. Selectați afirmațiile adevărate despre clearance-ul plasmatic: (pag 103)


- se poate exprima prin raportul dintre doză (mg/oră) și concentrația plasmatică
(mg/L)
- se măsoară în mL/minut sau L/oră
- reprezintă volumul de plasmă din care medicamentul a fost epurat în unitatea de timp

49. Identificați factorul dependent de organism care influențează difuziunea medicamentelor


în țesuturi: (pag 104)
- pH-ul din compartimente

50. Referitor la difuziunea prin membrana capilară, este adevărat că: (pag 104, 105)
- pot trece substanțe gazoase
- substanțele traversează membrana prin toate tipurile de transfer
- rinichii, plămânii, ficatul, inima, creierul sunt organe cu flux sangiuin ridicat
- la făt, fluxul sanguin cerebral este mai mare

51. Referitor la difuziunea prin bariera hemato-encefalică, este falsă afirmația: (pag 105, 106)
- trec relativ ușor substanțele disociate
52. Identificați enunțurile corecte referitoare la difuziunea prin bariera placentară: (pag 106,
107)
- placenta are sisteme de transport de la mamă la făt
- de la făt la mamă trec substanțe nedisociate, liposolubile și hidrosolubile
- fătul nu are mecanisme active de transport și nici sisteme enzimatice

53. Sunt caracteristici ale barierei sânge-lapte: (pag 107, 108)


- este permeabilă pentru medicamente lipofile neionizate și limitat permeabilă pentru
medicamente hidrofile, disociate
- este permeabilă pentru fenitoină, barbiturice, cloramfenicol

54. Difuziunea prin membrana celulară: (pag 108, 109)


- se realizează la nivelul porilor, prin filtrare
- se realizează la nivelul stratului lipidic membranar, prin difuzie simplă sau transport
activ
- bazele slabe ating concentrații intracelulare mai mari decât acizii slabi, deoarece
disociază la pH-ul intracelular

55. Compartimente hidrice ale organismului uman sunt: (pag 109)


- compartimentul intracelular
- compartimentul intravascular
- compartimentul intercelular

56. Cantitatea de apă totală din organism crește în următoarele situații, cu excepția: (pag 110)
- la bătrâni
- la obezi

57. Care substanță se distribuie doar în două spații hidrice (intravascular și interstițial)? (pag
110)
- cefoperazona

58. Selectați definiția volumului de distribuție: (pag 111)


- volumul în care substanța medicamentoasă este distribuită uniform, într-o
concentrație egală cu cea plasmatică

59. Selectați afirmațiile adevărate: (pag 113, 114)


- circuitul entero-hepatic se desfășoară pentru medicamentele care se elimină prin bilă
și se reabsorb în intestin
- circuitul entero-gastric se desfășoară pentru medicamentele bazice liposolubile care
se elimină prin mucoasa gastrică și se reabsorb în intestin
- circuitele entero-hepatic și entero-gastric întârzie eliminarea medicamentelor și le
cresc durata de acțiune

60. Referitor la fixarea medicamentelor în țesuturi, este fals: (pag 115, 116)
- tiopentalul se stochează legat de proteinele plasmatice
- legarea de substraturile receptoare se face ireversibilă
- guanetidina se fixează pe anhidraza carbonică
61. Sunt tipuri de clearance următoarele, cu excepția: (pag 117)
- clearance extrinsec

62. Selectați afirmațiile adevărate referitoare la clearance-ul medicamentelor: (pag 117-119)


- clearance-ul total este sumă de clearance hepatic, clearance renal și clearance non-
renal
- clearance-ul plasmatic este volumul de plasmă din care medicamentul a fost epurat în
unitatea de timp
- clearance-ul de organ depinde de clearance-ul intrinsec al organului și perfuzia cu
sânge a organului

63. Care medicamente se metabolizează la metaboliți cu un alt tip de acțiune? (pag 120)
- adrenalina
- fenilbutazona

64. Se metabolizează în compuși cu toxicitate mai mare următoarele substanțe active, cu


excepția: (pag 121)
- insulina

65. Sunt inactivate în tubul digestiv: (pag 123)


- medicamentele polipeptidice
- nitroglicerina

66. Procaina se metabolizează în: (pag 123)


- sânge

67. Selectați afirmațiile corecte: (pag 125-127)


- un efect mare al primului pasaj intestinal contraindică administrarea medicamentului
pe cale orală sau administrarea în doze mai mari
- testarea funcției de epurare hepatică se face prin determinarea clearance-ului
antipirinei
- enzimele ce biotransformă medicamentele se clasifică în microzomale și
nemicrozomale

68. Referitor la cinetica procesului de biotransformare a medicamentelor, sunt corecte


afirmațiile: (pag 127)
- cinetică de tip Michaelis-Menten se atinge atunci cand are loc saturatia sistemelor
- fenitoina saturează sistemele enzimatice la doze terapeutice
- teofilina saturează sistemele enzimatice la doze terapeutice

69. Sistemele oxidazice microzomale mixte (S.O.M.H.): (pag 127, 128)


- nu prezintă specificitate de substrat
- ultilizează O2 și citocromul P450 redus
- sunt active numai în prezență de NAD citoplasmatic

70. Sunt tipuri de oxidări catalizate de S.O.M.H. următoarele: (pag 128)


- hidroxilare
- dezaminare oxidativă
- dealchilare
- S-, N-oxidare
71. Sistemul monooxigenazelor CYP funcționează în: (pag 129)
- ficat și plămâni
- rinichi și tract gastro-intestinal

72. Izoforma CYP2D6: (pag 129, 130)


- se numește și debrisoquin/spartein hidroxilază
- are ca substrat analgezicele morfinomimetice

73. Antiulceroasele inhhibitori ai pompei de protoni sunt substrat pentru izoforma: (pag 131,
132)
- CYP2C19
- CYP3A4

74. Structura chimică influențează biotransformarea medicamentelor, astfel: (pag 133, 134)
- structuri chimice diferite pot fi metabolizate prin aceeași reacție biochimică, dacă au
un radical comun
- structuri chimice cu același nucleu, dar radicali diferiți pot fi metabolizate prin reacții
diferite
- efedrina este metabolizată doar de MAO, neavând hidroxili aromatici

75. Sunt adevărate enunțurile: (pag 135, 136)


- la făt, activitatea glucurono-conjugazelor este redusă
- la gravide, este scăzută glucurono-conjugarea, din cauza nivelului crescut de
hormoni sexuali

76. Variabilitatea biologică interindividuală: (pag 137)


- cea normală este unimodală, de tip curba lui Gauss
- este polimodală în cazul enzimopatiilor

77. Selectați enunțurile greșite: (pag 137, 139, 140, 141)


- polimorfismul enzimelor CYP este slab reprezentat
- debrisoquin/spartein hidroxilaza prezintă cel mai slab polimorfism

78. Inducția enzimatică: (pag 141, 142, 148)


- se manifestă prin stimularea sintezei de enzime, consecință a creșterii cantității de
substrat
- apare în 1-3 zile și poate dura zile sau chiar luni

79. Sunt medicamente puternic inductoare enzimatice următoarele, cu excepția: (pag 142)
- estradiolul

80. Pentru stimularea metabolizării bilirubinei la nou-născutul cu icter nuclear, se


administrează: (pag 144)
- fenobarbitalul
81. Selectați medicamentele inhibitoare enzimatice: (pag 144, 145)
- paracetamol
- cloramfenicol
- warfarină
- izoniazidă

82. Selectați enunțurile adevărate: (pag 146, 147, 149)


- fenilbutazona este inhibitor și inductor enzimatic, în funcție de substrat
- broccoli este inductor enzimatic pentru antidepresive
- naringenina din sucul de grapefruit este inhibitor enzimatic

83. Sunt reacții ce au loc în stadiul I al biotransformării: (pag 150)


-decarboxilări
- oxidări
- reduceri

84. Reacțiile de conjugare din procesele de metabolizare ale medicamentelor se realizează cu:
(pag 150)
-sulf
-glutation
-glicină
-acetil

85. Reacția de hidroxilare are ca substrat următoarele structuri ale medicamentelor: (pag 151)
- radicali alifatici
- nuclee aromatice

86. Suferă reacții de dehalogenare în stadiul I de biotransformare: (pag 152)


- metoxifluranul

87. Suferă reacții de S-oxidare în stadiul I de biotransformare: (pag 153)


- clorpromazina

88. Sunt căi fiziologice de eliminare a medicamentelor: (pag 156, 157)


- renală, prin excreție
- digestivă
- respiratorie
- cutanată

89. Sunt medicamente cu efect dorit la nivelul căii de eliminare renale: (pag 157)
- antibiotice
- diuretice
- sulfamide

90. Sunt medicamente cu efect toxic la nivelul căii de eliminare renale: (pag 157)
- aminoglicozide
- uleiuri eterice
91. Se biotransformă la metaboliți toxici renal: (pag 158)
- sulfamide acetilate

92. Semiviața de eliminare depinde de: (pag 158)


- substanța medicamentoasă
- mecanismul de eliminare implicat
- starea funcțională a căii de eliminare

93. Selectați enunțurile false referitoare la eliminarea medicamentelor: (pag 159)


- viteza de eliminare este crescută la nou-născut
- în insuficiență renală, sunt crescute efectele terapeutice ale aminoglicozidelor

94. Sunt interacțiuni medicamentoase la nivelul căii de eliminare: (pag 159, 161, 162)
- probenecid – penicilină
- fenobarbital –carbonat acid de sodiu
- acid uric – sulfinpirazonă

95. Mecanismele eliminării renale sunt: (pag 160)


- filtrare glomerulară, pasivă
- secreție tubulară, pasivă și activă

96. Se poate spune despre substanțele eliminate renal că: (pag 161)
- substanțele hidrosolubile se elimină prin filtrare glomerulară
- substanțele liposolubile se elimină prin secreție tubulară pasivă
- unele substanțe disociate cu structuri speciale se elimină prin secreție tubulară activă

97. Următorii factori influențează viteza de eliminare renală, cu excepția: (pag 162, 163)
- cinetica de tip Michaelis-Menten

98. Selectați enunțurile corecte referitoare la eliminarea renală a medicamentelor: (pag 162,
163)
- la pH-ul urinei, substanțele bazice disociază și se reabsorb puțin
- caracterul retard al doxiciclinei este imprimat de reabsorbția tubulară în procent mare

99. Selectați enunțurile corecte referitoare la clearance-ul renal al creatininei: (pag 164, 165)
- este volumul de plasmă din care este epurată o substanță de către rinichi într-un
minut
- se folosește pentru calcularea timpului de înjumătățire
- se folosește pentru măsurarea funcției renale

100. Mecanismele eliminării pe cale digestivă sunt: (pag 165)


- eliminare prin secreția salivară
- eliminare prin mucoasa gastrică
- eliminare prin secreție biliară

101. Sunt substanțe care se elimină rectal (neabsorbite): (pag 165)


- uleiul de parafină
- ftalilsilfatiazolul
102. Sunt substanțe care se elimină prin secreția salivară: (pag 166)
- iodurile
- teofilina

103. Sunt substanțe ce se elimină prin bilă: (pag 166)


- penicilina
- glicozide cardiotonice
- rifampicina

104. Selectați substanța care se elimină prin mucoasa gastrică: (pag 166)
- morfina

105. Selectați substanța care nu se elimină respirator: (pag 167)


- fenolftaleina

106. Eliminarea pe cale cutanată se realizează pentru următoarele medicamente: (pag 167)
- griseofulvina
- ureea
- metalele grele

107. Despre eliminarea prin secreția lactată se pot face următoarele afirmații: (pag 167)
- în lapte se concentrează substanțele bazice
- în lapte se secretă alcoolul
- în lapte se secretă nicotina

108. Referitor la farmacocinetica compușilor chirali, este adevărat că: (pag 168, 169, 170)
- farmacocinetica poate să difere pentru fiecare enantiomer dintr-un amestec racemic
- formele levo au absorbție mai mare și mai rapidă
- legarea de proteinele plasmatice este stereoselectivă
- inversarea chirală are loc în cazul unor medicamente din clasa AINS

109. Absorbția la nou-născut și copil prezintă următoarele caracteristici: (pag 170, 171)
- motilitatea gastro-intestinală este scăzută la nou-născut
- colonizarea intestinului cu bacterii este prezentă din primele zile de viață

110. Distribuția la nou-născut și copil prezintă următoarele caracteristici: (pag 171, 172)
- cantitatea totală de proteine serice este scăzută la nou-născut
- volumul de distribuție este mai mare la nou-născut și copilul mic
- mărimea SNC raportată la masa corporală este mai mare la copil decât la adult

111. Sunt aspecte ale metabolizării la nou-născut: (pag 172, 173)


- nou-născutul este încadrat în fenotipul de metabolizatori lenți
- dezvoltarea activității enzimelor metabolizatoare de medicamente descrește la
pubertate, până la valorile adultului

112. La nou-născut și copil, enzimele din faza I se caracterizează prin: (pag 173, 174)
- oxidazele sunt slab reprezentate la naștere și se maturizează în 4-6 luni
- biotransformarea cafeinei este rapidă la 6-12 luni
113. Maturarea enzimatică se realizează în prima lună de viață pentru: (pag 174)
- sulfat conjugaza
- glicin conjugaza

114. Eliminarea renală are următorul profil la sugar și copil: (pag 175)
- rata filtrării glomerulare atinge valorile adultului după 6-12 luni
- la copilul peste 1 an, funcția renală este înaltă, depășind valorile de adult
- la nou-născut și sigar este necesară micșorarea dozelor de medicament

115. Variabilitatea profilului farmacocinetic la vârstnic nu include: (pag 176)


- clearance-ul creatininei crescut
- capacitatea respiratorie crescută

116. Farmacocinetica modificată la vârstnic implică: (pag 177)


- fixarea pe albumine este scăzută
- fixarea pe alfa-1 acid glicoproteină este crescută sau nemodificată
- volumul de distribuție aparent crește pentru substanțe liposolubile

117. Parametrii care scad în sarcină sunt: (pag 178, 179)


- secreția gastrică
- concentrația albuminelor plasmatice

118. Sunt medicamente biotransformate majoritar de CYP3A4 cu clearance crescut în


sarcină: (pag 179)
- metadona
- metronidazolul
- midazolam
- nifedipina

119. Sunt modificări ale parametrilor fiziologici postpartum: (pag 180)


- debit cardiac crescut
- filtrare glomerulară crescută

120. Moleculele de imunoglubuline sunt transportate prin placentă de la mamă la făt prin:
(pag 181)
- endocitoză

121. Sexul și factorul etnic influențează variabilitatea farmacocinetică prin: (pag 181-183)
- polimorfismul enzimelor metabolizatoare diferit între rase și etnii
- încărcătura diferită în țesut adipos la cele două sexe
- realizarea unei concentrații mai mari a acetaldehidei rezultate din metabolizarea
etanolului de către chinezi față de caucazieni

122. Sunt factori nongenetici de variabilitate interindividuală a sistemelor enzimatice de


biotransformare a medicamentelor: (pag 183)
- dietă
- expunerea la xenobiotice
- creșterea somatică
123. Nu sunt consecințe clinice ale polimorfismului enzimatic: (pag 184)
- modificarea valorilor analizelor de laborator
- toxicitatea dată de predispoziția atopică

124. Au variație circadiană următorii factori implicați în metabolizarea medicamentelor: (pag


185)
- proteinemia
- fluxul sanguin hepatic
- activitatea unor enzime

125. Stări patoloice cu influență majoră asupra farmacocineticii medicamentelor sunt: (pag
186)
- insuficiența renală
- insuficiența hepatică
- obezitatea

126. Sunt parametri farmacocinetici modificați în insuficiența renală: (pag 186)


- distribuția
- metabolismul
- excreția renală

127. Nu sunt consecințe clinice ale insuficienței renale: (pag 186)


- reducerea legării de albumine a medicamentelor acide
- efectul de subdozare relativă
- modificarea legării medicamentelor bazice de alfa-1 acid glicoproteina

128. În insuficiența renală, timpul de înjumătățire este prelungit mult pentru medicamentele
epurate majoritar prin: (pag 187)
- eliminare renală

129. În insuficiența hepatică sunt modificate: (pag 188)


- fixarea proteică
- clearnace-ul hepatic

130. Este medicament cu semiviața de eliminare crescută în obezitate: (pag 189)


- diazepamul

131. Alimentația influențează farmacocinetica astfel: (pag 189, 190)


- unele alimente modifică biodisponibilitatea medicamentelor prin inducția sau
inhibiția glicoproteinei P
- sucul de grapefruit inhibă activitatea CYP3A4 administrat 6 zile consecutiv, 200 mL

132. Variabilitatea biologică normală unimodală se manifestă pentru o frecvență din populație
de: (pag 191)
- 95%
133. Selectați enzimele cu polimorfism genetic manifestat cantitativ în rata de metabolizare:
(pag 191)
- N-acetil transferaza
- pseudocolinesteraza
- oxidazele microzomale

134. Evoluția medicamentului în organism depinde de: (pag 192)


- structura chimică
- masa moleculară
- solubilitate
- constanta de disociere pKa

135. Criteriile farmacocinetice de clasificare a medicamentelor sunt: (pag 193)


- timpul de înjumătățire
- coeficientul de extracție

136. Medicamentele cu coeficient de extracție mic: (pag 193, 194)


- au clearance independent de debitul sanguin al organului epurator
- efectul lor terapeutic este influențat de medicamente inductoare si inhibitoare
enzimatice
- efectul lor este influentat de stări patologice

137. Medicamentele cu coeficient de extracție mare: (pag 194)


- efectul lor terapeutic este influențat de medicamente vasodilatatoare și
vasoconstrictoare
- biodisponibilitatea absolută este foarte variabilă când organul epurator e ficatul

138. Medicamentele cu epurare restrânsă sunt caracterizate de: (pag 194)


- coeficient de extracție mai mic decât fracția liberă în plasmă
- timpul de înjumătățire crește cu creșterea fixării proteice
- clearance-ul fracției libere este independent de mărimea legării de proteinele
plasmatice

139. Este medicament cu epurare nerestrânsă: (pag 195)


- morfina

140. Cinetica de ordinul I: (pag 196)


- este dependentă de concentrație
- este liniară în grafic semilogaritmic

141. Cinetica de ordinul zero: (pag 196, 197)


- se întâlnește rar
- concentrația de medicament scade cu o viteză constantă
- în unitatea de timp este supusă procesului întreaga cantitate de substanță

142. Cinetica Michaelis-Menten se reduce la: (pag 197)


- cinetică neliniară de ordin zero, în caz de saturație a sistemului enzimatic
- cinetică liniară de ordinul I, în caz de nesaturație a sistemului enzimatic
143. Cinetica Michaelis-Menten: (pag 197, 198)
- viteza procesului depinde de capacitatea sistemului enzimatic
- este valabilă pentru procesul de transport specializat

144. Cinetica liniară de ordinul I se aplică în: (pag 198, 199)


- dizolvare
- procese pasive

145. Cinetica neliniară de ordinul zero se aplică în: (pag 199)


- faza biofarmaceutică
- perfuzii i.v.
- anestezie generală cu debit constant de gaze

146. Cinetica Michaelis-Menten se aplică în: (pag 199)


- procese active
- metabolizare

147. Sunt substanțe metabolizate după cinetică de tip Michaelis-Menten: (pag 199)
- Fe2+
- alcoolul
- teofilina

148. Referitor la modelele farmacocinetice compartimentate, este adevărat că: (pag 201, 202)
- compartimentul este caracterizat prin volum și concentrația substanței
medicamentoase
- modelele compartimentate complicate sunt necesare pentru substanțe cu indice
terapeutic mic
- se pot reprezenta prin ecuații cărora le corespund curbe de concentrație în funcție de
timp

149. Viteza de absorbție în diufziunea pasivă într-un model monocompartimentat depinde de:
(pag 207)
- S, suprafața de absorbție
- Ca, concentrația la locul de absorbție
- E, grosimea membranei

150. Selectați variantele corecte: (pag 209, 211, 212, 213)


- doza de atac este produsul dintre concentrația în steady state și volumul de distribuție
- analiza prin aria de sub curbă se utilizează când numărul de determinări este mic
- în steady-state, concentrația plasmatică fluctuează între o valoare minimă și una
maximă