VITAMINA A

In 1913, Elmer Mc Collum, un biochimist de la Universitatea Wisconsin i colega lui, Marguerite Davis, au identificat un nutrient solubil in grasimi pe care l-au denumit "fat-man factor A". Munca lor a confirmat-o pe cea a lui Thomas Osborne i Lafayette Mendel de la Yale, care au sugerat existenta unui nutrient solubil in grasimi gasit in lapte, tot n 1913. Vitamina A a fost pentru prima data sintetizata in 1947. In timp, cercetarile au dovedit ca ea reprezinta un antioxidant de o reala valoare pentru intarirea sanatatii. Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A ca atare numita si retinol (prezenta in alimentele de origine animala) si provitamina A cunoscuta sub denumirea de caroten (care se gaseste atat in produsele animale cat si in cele vegetale). In alimente au fost identificate cel putin zece varietati de provitamine (caroteni) dar cel mai reprezentativ este beta-carotenul care ajunge in organism prin aport alimentar (sau ca supliment alimentar) si este transformat in ficat in vitamina A in functie de necesitati.

ROLUL SI IMPLICATIILE VITAMINEI A IN ORGANISM:

Creste rezistenta in infectiile cailor respiratorii. Echilibreaza sistemul imunitar, participa la sinteza imunoglobulinelor (anticorpii ), scurteaza durata de boala. Mentine sanatatea straturilor superficiale ale tesuturilor si organelor interne (astfel mentine sanatatea si integritatea membranelor si mucoaselor orgnismului). Consolideaza oasele si dintii, avand rol decisiv in procesul de crestere. Imbunatateste vederea (avand rol esential in mentinerea vederii la intuneric). Mentine supletea pielii, inlaturand petele ce apar datorita varstei.

Stimuleaza secretia sucurilor digestive necesare degradarii normale a principiilor nutritive. Ajuta la procesul de formare a sangelui. Intareste sanatatea parului si a gingiilor. Stimuleaza dezvoltarea intrauterina a fatului. Are efect antitumoral. Este necesara pentru metabolismul carbohidratilor in ficat. Are un rol important in dezvoltarea corespunzatoare a mirosului, gustului si auzului. Ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer.

SURSE DE VITAMINA A Vitamina A se introduce in organism prin alimentatie. Surse naturale de vitamina A sunt: 1. Retinolul se gaseste in lactate, galbenus de ou, ficat si ulei de peste 2. Carotenii se gasesc in fructe si legume astfel: in - legumele de culoare galben-inchis sau portocalie: morcovii, dovleceii, porumbul galben, rosiile. - legumele de culoare verde-inchis: broccoli, varza, spanac, sfecla verde, varza collaer. - fructele galbene: caisele, penenele galben, piersicile, portocale, mango

Insa poate fi preluata si din produsele alimentare de origine vegetala, din fructe si legume, si anume din fractiunea de beta-caroten, continuta in cantitati apreciabile de unele dintre acestea (faina de grau, malai, ardei gras, ceapa verde, morcov, spanac, rosii, caise si prune uscate etc.). Data fiind aceasta situatie, carotenul (beta-carotenul) continut de fructe si legume este considerat ca fiind, de fapt, pro-vitamina A. Ca o exceptie, mai contin caroten si unele produse alimentare de origine animala, cum ar fi: galbenusul de ou, ficatul, laptele si produsele lactate etc. Continutul in caroten al alimentelor se exprima in mcg sau mg. in organism, sub actiunea enzimei denumita carotenaza, la nivelul ficatului si intestinului subtire, carotenul se transforma in retinol, fiind necesare 6 mg de betacaroten pentru a se putea obtine 1 mg de vitamina A (retinol). Acest randament scazut de transformare se explica prin faptul ca actiunile ce au loc in organism asupra unei parti din carotenul ingerat si supus transformarii, metabolizarii, fac ca doua treimi din acesta sa fie eliminat prin fecale (4 din 6 mg) si

numai restul de o treime, adica 2 mg, sa fie retinut in organism ; din ceea ce se retine, o jumatate, adica 1 mg, este asimilata de indata drept retinol, iar cealalta jumatate este pastrata sub forma de beta-caroten (provitamina A), ca rezerva pentru asimilari ulterioare, tot sub forma de retinol, dupa necesitatile biologice ale organismului respectiv. Desigur ca de acest aspect trebuie sa se tina seama la completarea necesarului de retinol pe baza de caroten (beta-caroten). In acelasi context, mai trebuie sa retinem faptul ca, daca alimentatia este saraca in grasimi, se elimina, o data cu fecalele, cea 90% din carotenul ingerat si, de asemenea, ca randamentul absorbtiei respective este de 5-6 ori, uneori chiar de 10 ori mai mare, daca fructele si legumele care il contin se consuma dupa fierbere, proces caruia, spre deosebire de retinol, carotenul ii rezista fara sa suporte pierderi. Pentru realizarea acestei adevarate performante trofice, se impune ca vasele in care se face fierberea vegetalelor cu caroten sa nu fie oxidante, sa nu fie, prin urmare, fabricate din fier sau din cupru, ci sa fie perfect emailate sau facute din sticla. Organismul poate converti anumii membri ai familiei carotenoide n vitamina A precum beta-caroten, alfa-caroten i gama-caroten. Aceste carotenoide sunt denumite si provitamina A. Betacarotenul este cel mai activ precursor al vitaminei A si in doze mari nu este toxic, spre deosebire de vitamina A. . Vitamina A apare de obicei in produsele alimentare ca un compus de grasime numit palmitat de retinil. Organismul transform palmitatul de retinil in trei forme metabolic active de vitamina A: retinol, retiniana si retinoic.

List alimente care conin vitamina A Aliment Msura Cantitate (UI) Morcovi cruzi 1 can 34317,40 Spanac fiert 1 can 18865,80 Ptrunjel n stare proaspt 2 linguri 631,80 Ardei gras rou, crud 1 can 5244,00 Salat verde 2 ceti 2912,00 Cartofi dulci, copi sau fieri n coaj fiecare 13107,70 Pepene galben 1 can 5158,40 Caise fiecare 914,20 Broccoli gtit la aburi 1 can 2280,72 tomate 1 can 1121,40 Oregano uscat 2 lingurite 207,08 Sparanghel fiert 1 can 970,20 Fasole verde fiart 1 can 832,50 Varza Brussel fiart 1 can 1121,64

Densitatea nutrientului 235,5 164,1 84,2 76,0 66,9 49,5 33,2 19,6 18,8 10,7 8,1 8,1 6,9 6,6

Castravei cu coaj Pepene verde Grapefruit elina crud Prune uscate Papaya Mazre verde fiart Varz tocat fiart Prune crude Portocale Lapte de vac, 2%

1 can 1 can 0.50 fiecare 1 can 0.25 can fiecare 1 can 1 can fiecare fiecare 1 can

223,60 556,32 318,57 160,80 844,48 863,36 955,20 198,00 213,18 268,55 500,20

6,0 4,1 3,1 3,0 3,0 2,6 2,6 2,2 2,1 1,6 1,5

NECESARUL DE VITAMINA A

Necesarul de vitamina A este de 1.800 (1.100-2.500) U.I. - la copii si adolescenti; de 5.500 (5.000-6.000) U.I. -la femeile mature; de 6.000 U.I. la femeile insarcinate si de, 8.000 U.I. la femeile care alapteaza. Necesarul de vitamina A sporeste in perioada bolilor insotite de febra. Acest necesar nu depinde de cheltuielile de energie ale organismului, dar depinde de greutate, de varsta, stare fiziologica etc. Se recomanda ca aportul de vitamina A sa fie asigurat in proportie de 50% din produse de origine animala si in proportie de 50% din produse de origine vegetala. Se afirma ca, la adultii sanatosi, in perioada vara-toamna, pot fi stocate in ficat rezerve de caroten suficiente, ca surse de retinol, pentru unul sau chiar doi ani, iar la copii si la tineri - numai pentru cea 3 luni, motiv pentru care acestia sunt mai sensibili la carentele in vitamina A. Din fericire si cu un minim efort, acest neajuns se poate preintampina sau remedia printr-un consum sporit de morcovi fierti. in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, apare pericolul instalarii hipovitaminozei A, deoarece, in astfel de situatii, carotenul de rezerva nu poate fi transformat in retinol. In legatura cu provitamina A (beta-carotenul), trebuie amintit si faptul ca aceasta dispune de virtuti anticancerigene si mai mari decat retinolul. Tot despre caroten se mai afirma ca, datorita antioxidantilor pe care ii contine, face sa fie redus cu o treime procesul de inrautatire a starii de sanatate a ochilor (evitandu-se chiar si orbirea), precum si procesul de instalare a diferitelor afectiuni cardiace. Aceste efecte benefice ale carotenului au fost determinate, pana in prezent, in cazul

morcovilor, al spanacului si al verzei. Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil nici la lumina, fiind in schimb sensibil la uscaciune, motiv pentru care se impune pastrarea, in fructe si in legume, a gradului de umiditate avut in perioada recoltarii. Eficienta vitaminei A sporeste cand este asociata cu vitaminele din grupul B, cu vitaminele C, D, E si colina, precum si cu un aport corespunzator de calciu, fosfor si zinc. Deficitul in vitamina A poate determina pierderi in vitamina C. Tratamentul hipovitaminozei se poate face prin administrarea de retinol pe cale bucala sau injectabila. Obtinerea de retinol este recomandabil a se face din beta--caroten. Aceasta optiune este justificata de toxicitatea mai redusa a acestei trofine, care, in plus, are proprietatea de a preveni instalarea unor forme de cancer, precum si de a cobori nivelul colesterolului si de a reduce astfel riscul afectiunilor cardiace. Este recomandabil ca vitamina A sa fie administrata intr-o formula de multivitamine sau antioxidante impreun cu alimente bogate in vitamina A. Ca medicamentatie, vitamina A este disponibila ca retinol i palmitat de retinil. Acidul retinoic este o form de vitamina A gasita in medicamente prescrise pentru tratamentul bolilor de piele. Vitamina A ca atare (retinolul) se gaseste, de obicei, in cantitati apreciabile, numai in produse de origine animala, ea exprimandu-se cantitativ in mcg, mg si, mai nou, in Unitati Internationale (U.I.) sau Echivalenti Retinol (R.E.), la 100 g produs comestibil. Echivalentii Retinol (R.E.) reprezinta greutatea corespunzatoare de retinol absorbit si asimilat de catre organism. Este important sa subliniem faptul ca, desi consumul excesiv de vitamina A de catre copii si adulti nu provoaca de obicei leziuni ireversibile, vitamina A este toxica pentru ficat si poate determina malformatii congenitale severe, inclusiv palatoschizis daca este luat in doze zilnice de peste 10000 UI de ctre femeile gravide. Se recomanda ca femeile care sunt sau vor sa ramana insarcinate sa limiteze aportul de vitamina A la nu mai mult de 5000 UI pe zi.

SEMNE ALE DEFICIENTEI DE VITAMINA A IN ORGANISM Deficitul de vitamina A este des constatat in tarile in curs de dezvoltare si este asociat cu incidenta cazurilor de orbire, de infectii virale si mortalitate infantila in randul populatiilor sarace. Deoarece vitamina A este o vitamina solubila in grasimi, deficitul de vitamina A poate fi cauzat de o dieta foarte saraca in grasimi si / sau prezenta unor afectiuni medicale care provoaca o

reducere a capacitatii de a absorbi grasimile, cum ar fi deficitul de enzime pancreatice, boala Crohn, fibroza chistica, indepartarea chirurgicala a unei parti din stomac, boli de vezica biliara si boli hepatice. In plus, diareea cronica, cauzata de infectii gastro-intestinale si/sau de paraziti intestinali poate contribui la deficitul de vitamina A. Si infectiile virale duc la un deficit de vitamina A. Expunerea la anumite produse chimice toxice (de exemplu bifenili polibromurati sau PCB) duce la defalcarea de vitamina A de catre ficat. Aportul insuficient de proteine sau grasimi alimentare sanatoase contribuie la deficitul de vitamina A. In cazul lipsei vitaminei A din organism apar anumite manifestari. Lipsa de adaptare a ochiului la vederea in lumina crepusculara. Pierderea luciului corneii care poate ajunge rugoasa si uscata si ingustarea campului vizual pentru albastru si galben. Procese de ulcerare a globului ocular. Ingrosarea pielii si scaderea secretiei sudorale. Aparitia de cosuri pe fata. Incaruntirea precoce a parului. Diminuarea gustului, diaree, reducerea poftei de mancare, pierderea luciului mucoasei bucale. Degenerarea nervilor olfactivi si a celor acustici; Scaderea rezistentei la infectii respiratorii si digestive, Faringite, bronsite, enterocolite; Scaderea acuitatii vizuale (indeosebi la fumatori); Diferite tulburari psihice ; Diminuarea cresterii la copii; Afectarea glandelor sexuale si tulburari in functionarea; aparatului urogenital; Ingrosarea si uscarea pielii; Atrofie testiculara, uscaciune vaginala; Nervozitate si anxietate ; Insomnii, cefalee, hipertensiune arteriala; Unghii casante, par devitalizat si alopecie etc.

Desigur nu este necesar ca toate aceste simptome sa apara, ci numai o parte dintre ele. In deficiena cronica de vitamina A pot apare si afectiuni ale aparatului urogenital cum ar fi: usturimi la urinat, mictiuni mai frecvente, reducerea instinctului sexsual, tulburari in procesul de reproducere.

SEMNE ALE EXCESULUI DE VITAMINA A IN ORGANISM

Nu numai lipsa de vitamina A in organism poate duce la anumite probleme sau simptome, la fel de neplacute sunt si efectele excesului acesteia. Depasirea timp de peste 6 luni de zile a dozelor zilnice poate duce la hipervitaminoza Hipervitaminoza mai poate apare la diabetici, la cei cu insuficienta tiroidiana si la cei cu valori ridicate ale grasimilor in sange. Excesul de vitamina A interfereaza cu absorbtia de vitamina K, o vitamina solubila in grasimi necesare pentru coagularea sangelui. Printre manifestarile excesului de vitamina A amintim:

Decalcifiere osoasa sau calcifieri osoase anormale. Uscarea pielii. Mancarimi difuze tegumentare. Rarirea parului. Dureri de cap. Fisurarea buzelor. Marirea in volum a ficatului si a splinei. Diaree, voma sau pierderea totala a poftei de mancare.
Scaderea capacitatii de regenerare a sangelui.

RECOMANDARI DE ADMINISTRARE ALE VITAMINEI A

In anumite maladii, stari sau situatii se recomanda administrarea de vitamina A sub forma de supliment alimentar. Iata cateva dintre recomandari: Sarcina si lactatie (sub control medical). Tulburari de vedere. Dificultate de acomodare la vederea pe intuneric. Senzatie de disconfort vizual creat de prezenta luminii. Acnee, arsuri si plagi cutanate, ulcere cronice ale gambei, uscaciune marcata a pielii. Friabilitatea exagerata a parului si a unghiilor. Rinofaringite, prevenirea infectiilor respiratorii. Convalescenta dupa boli infectioase prelungite. Boli pulmonare ca emfizemul si tuberculoza. Boli neoplazice pentru ameliorarea starii generale. Pentru mentinerea supletii si elasticitatii canalului vaginal (preintampinand degenerescenta prematura). Sterilitate masculina (asociata vitaminei E imbunatateste procesul de spermatogeneza) Intarzieri de crestere ale copiilor. Reducerea capacitatii de receptionare a stimulilor auditivi. Pentru prevenirea aparitiei litiazei renale.